UNIVERSITATEA AGORA ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA DREPT

ANUL II

Student: SABĂU M. PAUL-CĂTĂLIN

Referat la materia DREPTUL MEDIULUI

PROTECȚIA JURIDICĂ A APELOR

1
 Considerații generale

Importanta si necesitatea protecției apei

Condiție esențială si indispensabila vieții supraviețuirii si
bunăstării oamenilor,nesubstituibila cu nici un alt produs, apa acopera o buna
parte din suprafața Terrei (aproape71%, circa 1400 milioane km3 de apa, din
care 97% sunt ape sărate, respectiv mari si oceanesi doar 3% sunt ape dulci
aflate in calote de gheata, spatii subterane, lacuri, fluvii, râuri,atmosfera, etc.).
Apa este importanta pentru esența vieții si pentru înfăptuirea tuturor
activitățilorumane, fiind folosita in alimentație, agricultura, industrie, servicii,
dezvoltare urbanistica,transport si navigații, pescuit, etc. Considerata mult timp
drept sursa inepuizabila, apa nueste totuși disponibila in cantități suficiente si de
o calitate corespunzătoare in anumiteperioade si in anumite regiuni ale
globului1.
Deficitul natural corelat cu explozia demografica, cu gradul înalt de
urbanizare, dedezvoltare a unor industrii mari consumatoare de apa, dar si mari
poluante, au determinatapariția si accentuarea fenomenului dublu,
denumit ,,secătuirea si poluarea apelor”. Lipsei apei i se adaugă degradarea in
ritm accelerat a calității ei, cu accente din ce in ce mai grave,datorata mai ales
reziduurilor si deșeurilor toxice sau periculoase care se descarcă sau
seevacuează.
Pentru aceste considerente se impune o riguroasa protecție a apelor,
utilizarea lorrațională, gestionarea echilibrata a tuturor resurselor de apa.
Necesitatea acestor masurieste impusa de factori majori, cum ar fi:
- creșterea continua si rapida a consumului de apa care se dublează la
fiecare 15 ani,însoțită de o reducere dramatica a resurselor, de o criza a apei pe
glob;
- lucrările destinate folosirii in scopuri socio-economice a stocului de ape
utilizabil,sunt insuficiente;
- poluarea crescândă a apelor, fenomen generat de industrii
poluante, epurareanecorespunzătoare a apelor uzate si menajere, despăduriri
masive, utilizarea de pesticide,explozia producției de detergenți, deșeuri
radioactive, etc.
Primul document internațional in materie îl constituie ,,Carta europeana
a apei”,adoptata de Consiliul Europei in 1968, care a cuprins o serie de reguli si
principii care ulteriorau primit consacrare juridica astfel:- resursele de apa nu
sunt inepuizabile;
- calitatea apei trebuie prezervata;
- apa nu are frontiere;
- apa este un patrimoniu comun al națiunilor;
- poluarea apei este interzisa;

2
 Clasificarea apelor supuse protecției

Clasificarea apelor in diferite categorii care au consacrate regimuri

juridice distincte,se face după următoarele criterii:
a) Din punct de vedere al administrării lor, apele se grupează in ape
internaționale,teritoriale si naționale.
- apele internaționale - sunt cele ce intra sau trec prin granițele a doua sau
mai multestate; cele cu privire la care doua sau mai multe state sunt riverane si
cele cu privire la careinteresele unor state străine au fost recunoscute prin tratate
si convenții internaționale.
- apele teritoriale (maritime interioare) - sunt cele cuprinse intre țărm si
largul marii,întinderea lor fiind stabilita prin legea națională si prin convențiile
internaționale in materie.
- apele naționale - sunt fluviile, râurile, canalele si lacurile
navigabile interioare,fluviile si râurile de frontiera stabilite prin acte juridice
internaționale.
b) După așezarea si destinația lor, apele se grupează:
- ape de suprafață (râuri, lacuri cu apa dulce, fluvii) si ape subterane;
- ape de folosință naturala - destinate satisfacerii nevoilor populației (ape
potabile,ape pentru populație);- ape destinate agriculturii (pentru irigații si alte
activități);
- ape cu destinație industriala (utilizate pentru navigație, pescuit
, producereaenergiei electrice).c) După forma de proprietate existenta asupra
apelor, distingem:
- ape ce aparțin domeniului public (includ apele de suprafață cu albii mai
mari de 5km, bazine hidrografice peste 10 km2, apele subterane, apele maritime
interioare si mareateritoriala) ;
- ape ce aparțin domeniului privat (includ apele cu albii sub 5 km si cu
bazine hidrograficesub 10 km2)

Poluarea apelor

Poluarea afectează toate formele apei in natura. Datorita importantei

deosebite apei pentru existenta vieții pe Pământ, se impune protecția ei atât sub
aspect cantitativ cat sicalitativ.
Marea problema a apelor o constituie nu atât aspectul cantitativ care
depinde degospodărirea lor rațională si echilibrata, cat aspectul calitativ,
respectiv poluarea apelor careeste fenomen general grav, de regula, invizibil,
deoarece cei mai mulți agenți poluanți sedizolva in apa.
In tara noasta au existat norme cu privire la regimul juridic al apelor încă
din cele maivechi timpuri, in cadrul vechiului drept romanesc, a primelor

3
legiuiri si Coduri scrise, in Codulcivil din 1865, in Constituția din 1866 si in cea
din 1923.
Prima lege speciala in domeniu a fost Legea regimului apelor din 1924. O
serie de acte normative ulterioare au impus un nou regimutilizării si protecției
apelor. In prezent, regimul juridic general al apelor este stabilit prinLegea apelor
numărul 107/1996 , cu modificările si completările ulterioare2. Poluarea apei a
fost definita la ,,Conferința internațională privind poluarea apelor dinEuropa” de
la Geneva din 1961, ca fiind ,,modificarea directa sau indirecta a compoziției
saustării apei, ca urmare a activitatii oamenilor, astfel încât ea devine neadecvata
utilizării”.
Poluarea apelor poate fi voluntara sau poate fi o poluare
accidentala.
Se considera ca exista cel puțin cinci categorii de poluanți, de natura:
fizica, chimica,biologica, bacteriologica, radioactiva, care afectează calitatea
apei. Poluarea fizica se produce prin contaminarea radioactiva; produsa de
apele folosite inuzinele atomice, deșeurile radioactive, de ploaia radioactiva.
Poluarea chimica se produce prin infiltrarea apei cu diferite
substanțe chimice(plumbul, mercurul, azotul, fosforul, hidrocarburile,
detergenții si pesticidele) . Poluarea termica se produce de regula, prin
deversarea in apa a lichidelor caldeutilizate pentru răcirea instalațiilor
industriale sau a centralelor atomoelectrice.
Poluarea biologica se produce prin deversarea apelor menajere
si industrialenetratate care conțin cantități uriașe de virusuri sau bacili patogeni
de natura sa contaminezeapa.
Actele juridice internaționale, considera ca principalele forme de poluare
a apelor ar fi:
- poluare cu substanțe chimice si hidrocarburi;- poluare datorata
exploatării navelor;
- poluare prin substanțe lichide si solide periculoase transportate de nave;
- poluare prin ape uzate, prin deșeuri, resturi menajere si industriale;
- poluare de origine atmosferica, prin ploaia acida;
- poluare rezultata din explorarea si exploatarea solului, a subsolului
fundului marilorsi oceanelor

Protecția juridica a apelor in dreptul intern

Necesitatea protecției apei in dreptul intern
Art. 36 din Legea nr.137/1995 republicata, dispune ca ,,protecția apelor de
suprafațăsi a ecosistemelor acvatice are ca obiect menținerea si ameliorarea
calității si productivitățiinaturale ale acestora, in scopul evitării unor
efecte negative asupra mediului, sănătățiiumane si bunurilor materiale”7.
Constituind o resursa naturala cu mare valoare economica in toate
formele sale deutilizare, conservarea, refolosirea si economisirea apei
sunt obiective imperative, ce se urmăresc a se realiza prin:

4
 - dezvoltarea conștiinței de mediu;
- aplicarea de stimuli economici;
- aplicarea de sancțiuni celor ce încalcă normele juridice privind protecția
apelor.
Obiectivele protecției juridice a apelor
Protecția juridica a apelor se realizează sub următoarele forme principale:
protecțiacantitativa si protecția calitativa.
Protecția cantitativa a resurselor de apa se realizează prin
folosirea rațională siprotecția lor împotriva epuizării. Reglementările juridice
prevăd in acest scop obligații pentru:
- utilizatorii de apa in scopul folosirii raționale a resurselor de apa;
- organele centrale si locale ale puterii executive, agenții
economici, persoanelejuridice, de a lua masuri pentru reducerea consumului de
apa, folosirea repetata a apei,întreținerea instalațiilor de apa in stare
corespunzătoare pentru evitarea pierderilor;
- cei ce gospodăresc si folosesc apa, sa ia masuri de dotare cu mijloace de
măsurare adebitelor de apa;
In situațiile in care debitele de apa nu pot fi asigurate tuturor
utilizatorilor autorizați,organele competente stabilite prin lege, pot aplica
restricții temporare de folosirea resurselor de apa.

Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/ , data accesării 29.12.2021