Universitatea ”Ovidius” din Constanța

Facultatea de Construcții
Specializarea C.C.I.A.
Anul de studiu : III
Disciplina : Construcții din lemn
Student :
Coordonator lucrare: Ș.l. dr. Ing. Gabriela Draghici

Lucrarea nr. 2

Se preia functionalul si datele de intrare de la Lucrarea nr. 1 si se proiecteaza grinzile care

sustin podina de pardoseala
Lucrarea contine calculul de proiectare si sectiunea transversala prin planseu, la scara 1:20
sau 1:10, astfel incat desenul sa fie lizibil.

S-au definitivat, in lucrarea nr. 1:

 Stabilirea functionalului, alegerea esentei de lemn cu care se va lucra
 Stabilirea dimensiunilor L si l si dispunerea grinzilor paralel cu latura scurta
 Stabilirea numarului de grinzi, pentru o distanta d interax, stabilita si o anumita valoare
pentru bgrinda = 100mm
 Stabilirea numarului de scanduri care va compune podina de pardoseala (primul
element de rezistenta)
 S-a efectuat calculul de dimensionare si verificare pentru podina de pardoseala si au
ramas stabilite : grosimea, h, a scandurii, numarul de scanduri ce compun podina de
pardoseala, lungimea acesteia si esenta de lemn din care este produsa
Pe planseu se considera si actiunea incarcarilor utile din exploatare

Calculul planseului din lemn

Grinzile (al doilea element de rezistenta) sunt de 100 x h mm si sunt repartizate dupa latura
scurta a planseului.
lc - lungimea de calcul a grinzilor
lc = l0 + 5%l0
l0 = lumina, reprezinta distanta intre fetele celor doua ziduri
obs. : se va lua, in loc de lumina, distanta interax intre zidurile pe care sprijina grinda

Elementele planseului se impregneaza superficial si se ignifugheaza.

Pentru realizarea elementelor structurale se foloseste lemn de ...... (asa cum a fost precizat
in lucrarea nr. 1, individualizat pentru fiecare student)

1. Stabilirea incarcarilor pentru calculul grinzilor

Metoda de calcul este Metoda starilor limita (Metoda coeficientilor partiali de siguranta)

1.1.Actiuni (incarcari) permanente

Valoarea de calcul/proiectare a unei variabile pentru un anumit element de rezistenta, se
obtine prin inmultirea valorii caracteristice (normate) a variabilei cu un coeficient partial de
siguranta (se gasesc in SR EN 1990 și/sau CR0-2012)

Evaluarea incarcarilor permanente, pentru un element de constructie, se realizeaza prin

insumarea greutatii materialelor componente ce alcatuiesc acel element

G planșeu =g elemente planșeu [N/mp] x Aplanşeu [mp] [N]

Greutatea tehnica a elementului component a planseului poate fi si pe unitate de volum, in
functie de specificatia tehnica.
Variabilele permanente sunt date de elementele componente ale planseului.
Se alege structura planseului si se stabilesc elementele si materialele componente.
Va rezulta un tabel de tipul :
Greutate lncarcari
Nr.
tehnica (N/mc Incarcari Coeficient
Element sau N/mp) normate incarcare conf de
crt
N/m CR0/2012 calcul
.
daN/m
parchet , mocheta etc.
1 1.35
(daca e cazul)
podina pardoseala lemn
(... esenta lemnului...)
2 1.35
cu grosimea de ....mm,
b = ....
termoizolatie/fonoizolati
3 e 1.35
(daca se opteaza)
podina oarba pentru
4 1.35
sustinerea termoizolatiei
sipci la podina oarba
5 1.35

tavan fals (daca se

6 1.35
opteaza)

1.2. Actiuni datorate procesului de exploatare

Incarcarea utila provine din posibilitatea circulatiei unui om incarcat cu unelte pentru reparatii
etc
sarcina utila quu , uniform distribuita 150 daN/mp = 1500 N/mp
sarcina utila Quc , concentrata 100 daN = 1000 N

Vor fi doua ipoteze de calcul una in care se considera sarcina utila uniform distribuita si
cealalta in care se considera sarcina utila concentrata

2. Dimensionarea si verificarea grinzilor

Schema statica :
In proiectarea curenta, elementele de planseu, cu sectiune simpla (grinzile), se considera
simplu rezemate pe ziduri

2.1. Dimensionarea h grinda

Tabelul total cu calculul actiunilor aferente podinii de pardoseala
lncarcari
Nr.
Incarcari Coeficient
Element normate incarcare conf de calcul
crt
N/m CR0/2012
.
daN/m
1 parchet ..... (daca e cazul) 1.35
podina pardoseala lemn
2 (... esenta lemnului...) cu grosimea 1.35
de ....mm, b = ....
termoizolatie/fonoizolatie
3 1.35
(daca se opteaza)
podina oarba pentru sustinerea
4 1.35
termoizolatiei
sipci la podina oarba
5 1.35

6 tavan fals (daca se opteaza) 1.35

7 sarcina utila Iuu , uniform distribuita (1500 N/mp)xd 1.5
8 sarcina utila Iuc , concentrata 1000 N 1.5
TOTAL

Ipoteza I :
actioneaza incarcarile permanente uniform distribute de calcul, qp si incarcarile utile uniform
distribuite de calcul, quu
qpgrinda, calcul =( qp + quu) x d
d – distanta interax dintre grinzile de rezistenta
L – distanta interax dintre punctele de sprijin (zidurile incintei) ale grinzii simplu rezemate

Ipoteza II :
actioneaza incarcarile permanente uniform distribute si sarcina utila concentrata
qpgrinda, calcul = qp x d

Verificarea capacitatii portante (starea limita ultima a capacitatii portante cand se epuizeaza
capacitatea portanta) :
Capacitatea portanta, a grinzii supuse la incovoiere statica  Capacitatea admisibila a
scandurii (element cu sectiune simpla), calculata in functie de rezistenta materialului lemnos

Mef  Madm , unde :

 Mef = momentul incovoietor efectiv (de calcul), corespunzator axei centrale principale
de inertie a elementului, stabilita in functie de schemele de incarcare si deschiderea de
calcul a elementului
 Madm = Capacitatea portanta admisibila a scandurii, calculata in functie de rezistenta
materialului lemnos

Madm,i = Rci ⋅ Si ⋅ miT ⋅ mL,

Ric = mui ⋅mdi ⋅ Ri ⋅1/ i (valori tabelare din NP 05/2003), unde :
 Madm,i = capacitatea portantă maxima admisibila a barei din lemn supusa la solicitarea
de incovoiere statica [Nmm sau N]
 Rci = rezistenţa de calcul la solicitarea incovoiere statica
 Si = caracteristica secţională (modul de rezistenţă W, pentru sectiuni dreptunghiulare
W = (bh2)/6)
 Ri = rezistenta caracteristica a diferitelor specii de lemn, la diverse solicitari [N/mm 2]
 miT = coeficient de tratare (tabelar) a lemnului la incovoiere statica, care introduce in
calcul modificarea rezistentelor materialului lemnos, la solicitarea i, in functie de
metodele de prezervare, dimensiunile pieselor si calasa de exploatare a constructiei,
miT = 0,90 pentru lemnul ignifugat
  mL = stabilitate locală = 1
 mui = coeficientul conditiilor de lucru care introduce in calcul umiditatea de echilibru a
materialului lemnos, definit pe baza conditiilor de microclimat in care sunt exploatate
elementele de constructie care se proiecteaza (NP 05/2003)
 mdi = coeficientul conditiilor de lucru, stabiliti in functie de durata de actiune a
incarcarilor (NP 05/2003), mdi = 0,55; pentru sarcina utila, Quc , pentru incovoiere
statica si clasa de durata “scurta durata” se va lua mdi = 1,00
 i = coeficientul partial de siguranta definit in functie de tipul solicitarii; pentru
incovoiere i = 1,10

Mef = max { Mef, I , Mef, II}

Ipoteza I : Mef,I = (qpgrinda, calcul x L2) / 8

Ipoteza II : Mef,II = (qpgrinda, calcul x L2) / 8 + (Quc x L) / 4

Din egalitatea Mef = Madm max { Mef, I , Mef, II} = [mui ⋅mdi ⋅ Ri ⋅1/ i ] ⋅ [(bh2)/6 ] ⋅ miT ⋅
mL h = …… hef grinda (se alege tipodimensiunea cea mai apropiata de h rezultat dar
nu mai mic de 100mm)

2.2. Verificarea la capacitate portanta a grinzii

Mef  Madm
Mef = max { Mef, I , Mef, II}
Ipoteza I : Mef,I = (qpgrinda, calcul x L2) / 8
Ipoteza II : Mef,II = (qpgrinda, calcul x L2) / 8 + (Quc x L) / 4
Madm,i = Rci ⋅ Wi ⋅ miT ⋅ mL ,
Wi = (b h2ef grinda)/6

3. Verificarea de rigiditate la incovoiere statica

corespunde stării limită a exploatării normale ce corespunde întreruperii capacităţii de
asigurare a unei exploatări normale a elementelor de construcţie; principalele fenomene ce
pot să conducă la apariţia acestei categorii de stări limită sunt deplasările statice sau
dinamice excesive (se calculeaza ca sageata maxima sa fie mai mica ca sageata admisibila)

Deformatiile maxime finale de încovoiere se stabilesc cu relatia:

fmax, final = f1 + f2 + fi − fc
în care:
 f1 = fp este sageata (deformaţia transversală pe axa elementului) datorata incarcarilor
permanente;
 f2 = fu sageata datorata incarcarilor temporare (utile, in acest caz);
 fi - sageata datorata deformatiei imbinarilor = 2mm, este minimul pentru cazul in care
nu se calculeaza;
 fc - contrasageata initiala a grinzii neincarcate, care se stabileste prin calcul ca fiind
sageata grinzii incărcata cu sarcinile permanente si cu 1/2 din sarcinile utile; fc se
considera, in acest caz, zero (nu exista contrasageata)

Deformatia maxima finala la elementele solicitate la incovoiere se calculeaza:

f max, final  f admis f max , final =max ¿ )
,
L
Pentru elemente de planseu: grinzi simplu rezemate : f adm = , l = d, in cazul podinei de
300
pardoseala, l este reprezentat de distanta interax dintre grinzi

Obs : A se citi “grinda” in loc de “podina” in formulele de mai jos (se aplica acelasi
algoritm de calcul ca in cazul podinei de pardoseala)

Ipoteza I :
5  I p  l podina  d 4
f podina
pinst  /1.35
384  E  I
f podina
 f podina
 (1  k )
p b ∙ h3
P pinst def
5  I uu  l podina  d 4 I=
podina
fuinst  /1.5 12
fUpodina  fuinst
podina
 (1  kdef
u
) 384  E  I
podina podina
f pinst , fuinst
- sagetile care apar la grinzi din cauza fenomenului de fluaj; se stabilesc pe baza
incarcarilor normate, neafectate de coeficientii de incarcare, pentru sectiunea bruta a
II
lemnului, luand in considerare modulul de elasticitate mediu E .
E II – modulul de elasticitate mediu, functie de materialul lemnos;
p u
kdef , kdef
- coeficientul care tine cont de durata de actiune a incarcarilor si de clasa de
exploatare a constructiei.
p
kdef  0.8 u
kdef  0.45
, utile si clasa de exploatare 1 si 2 :
Pentru incarcari permanente ,
Ipoteza II :
5  I p  l podina  d 4
podina
f pinst  /1.35
384  E  I
f Ppodina  f pinst
podina
 (1  kdef
p
)
I d3
fUpodina  fuinst
podina
 (1  kdef
u
)
podina
fuinst  uc /1.5
48  E  I
p u
kdef , kdef
-coeficientul care tine cont de durata de actiune a incarcarilor si de clasa de
exploatare a constructiei.
p
kdef  0.8
Pentru incarcari permanente, utile concentrate si clasa de exploatare 1 si 2, ,
k u
def  0.0
Din calcul daca rezulta
f max, final  f admis f max , final =max ¿ ) ,
,
atunci grinda reziste la deformatiile rezultate ca urmare a solicitarii la incovoiere