ANEXA nr.

3
FOI DE DATE SPECIALlZATE CU PRIVIRE LA IMPACTURI PARTICULARE

S. 1. BARAJE ŞI ACUMULĂRI

Problemele din acest chestionar se limitează la aspectele relevante cu privire la introducerea

irigaţiilor, drenajului sau lucrărilor de regularizare. O evaluare cuprinzătoare a impactului asupra
mediului al marilor baraje şi acumulări se poate realiza conform liniilor directoare date de ICOLD -
Comisia Internaţională a Marilor Baraje.
Se va completa foaia de date S. 1 pentru fiecare acumulare care este parte componentă a Proiectului
sau a cărei exploatare poate fi schimbată sau afectată datorită Proiectului. Descrieţi pe scurt
pricipalele caracteristici ale Proiectului, cu suficiente detalii pentru a crea o imagine concludentă
asupra scopului Proiectului, caracteristicilor fizice şi regionale şi a importanţei economice.

S. 1.1. Râul
Tabelul nr. 1
Denumirea acumulării Râul Tipul de baraj Lungimea (km) Anul realizării/planificat
Râul 1
Râul 2
Râul 3

S. 1.2. Suprafaţa de captare (km2)

Tabelul nr. 2
Specificatii U.M. Râul 1 Râul 2 Râul 3
Categoria de folosinţă a terenului:
- pădure %
- pajişti sau păşuni %
- orezării %
- alte culturi %
- plantaţii %
- terenuri goale/erodate %
- culturi pe teren stâncos %
- altele %

S-1.3. Date cu privire la debitele de intrare şi de ieşire

Tabelul nr. 3
Specificatii U.M. Râul 1 Râul 2 Râul 3
• debitul de intrare:
- mediu 106 m3/an
- an umed (1 din 5) 106 m3/an
- an uscat (1 din 5) 106 m3/an
• debitul maxim înregistrat m3/s
• capacitatea evacuării m3/s
• tipul de evacuare - descriere
• debitul minim de compensare m3/s
• golirea de fund:
- debit maxim m3/s
- cota golirii de fund m faţă de nivelul de referinţă
• exploatarea captării debit. max. m3/s
- cota captărilor m faţă de nivelul de referinţă

103
S. 1.4. Sedimentarea

Tabelul nr. 4

Specificaţii U.M. Râul 1 Râul 2 Râul 3

• debitul solid 103 t/an
• randamentul depunerii sedimentelor %
• cantitatea de substanţe
103 t/an
în suspensie (aluviuni în suspensie)
• ritmul de colmatare cu sedimente %/an
• potenţial pentru evacuarea sedimentelor da/nu

S. 1.5. Date cu privire la acumulare

Tabelul nr. 5

Specificatii U.M. Râul 1 Râul 2 Râul 3

• volumul total de apă 106 mc
• volumul util de apă 106 mc
• volumul de regularizare 106 mc
• volumul mort 106 mc
• cota nivelului maxim m faţă de nivelul de referinţă
• cota nivelului minim m faţă de nivelul de referinţă
• suprafaţa luciului de apă la:
- nivelul maxim ha
- nivelul minim ha
• adâncimea la:
- nivelul maxim m
- nivelul minim m
• lungimea malurilor la:
- nivelul maxim km
- nivelul minim km

S. 1.6. Utiiităţi ale acumulării

Tabelul nr. 6

'Specificatii U.M. Râul 1 Râul 2 Râul 3

• puterea hidroelectrică instalată kW
• rol În regularizarea curgerii da/nu
• aprovizionarea cu apă:
- sector casnic (menajer) 106 m3/an
- sector industrial 106 m3/an
- irigaţii 106 m3/an
- suplimentare de debite 106 m3/an
• navigaţie pe lacul de acumulare da/nu
• pescării în cadrul acumulării t/an
• altele

104
S. 1.7. Suprafeţe inundate

Tabelul nr. 7

Specificatii U.M. Râul 1 Râul 2 Râul 3

• populaţie dislocată număr
• pierderi de teren cultivabil ha
• alte pierderi (infrastructură, locuri de
.
valoare etc.) - descriere
• defrişare de păduri da/nu
• potenţialul agricol În zonele joase ha

S. 1.8. Informaţii cu privire la compoziţia apei

Tabelul nr. 8

Specificaţii U.M. Râul 1 Râul 2 Râul 3

• eutrofizare/date de referinţă
oligo-<meso-<eutroph
- concentraţia de fosfor 10<30<80 mg/m3
- vizibilitate în masa de apă 10>4>2,5 m
- productivitate asimilativă
mg/cm2/zi
200<600<1.000
• dezvoltarea masei de vegetaţie acvatică specii
• curgerea anaerobă a curentului perioadă din an
• temperatura scăzută (în regim dinamic) perioadă din an

S.1.9. Informaţii suplimentare cu privire la baraje şi acumulări şi lista bibliografică consultată.

S. 2. INUNDARE ŞI TERENURI MLĂŞTINOASE

S. 2.1. Pe teritoriile ocupate de Proiect sau adiacente acestuia, care sunt suprafeţele (aproximative) ale
zonelor inundabile (ha) sau ale zonelor afectate de exces de umiditate? (ha)

S. 2.2. Descrieţi tipurile de zone inundabile sau umede şi menţionaţi caracteristicile lor (trăsături
specifice, utilizări curente, crescătorii de animale, dimensiunea lor comparativ cu celelalte zone
apropiate. afectate de exces de umiditate etc.).

105
S. 2.3. Care suprafeţe din zonele inundabile sau din terenurile afectate de exces de umiditate sunt sau
vor fi drenate ori protejate împotriva inundaţiilor, ca parte integrantă a măsurilor prevăzute de Proiect?
- Terenuri inundabile ............................... (ha);
- Teritorii afectate de exces de umiditate ............................... (ha)

S. 2.4. Descrieţi modul în care orice lucrări prevăzute prin Proiect contribuie la creşterea probabilă a
nivelurilor cursului de apă, în amonte sau aval

S. 2.5. Ce suprafeţe noi sunt afectate de exces de umiditate prin lucrările din Proiect?
- Orezării .......................... (ha)

- Apă stagnantă .......................... (ha)

- Sistem de drenaj .......................... (ha)

- Depresiuni sau zone joase unde este colectată apa din drenaj .......................... (ha)

S. 2.6. Care este suprafaţa totală a zonei inundabile, din aval de locul unde este amplasat Proiectul, care
este inundată în mod regulat? (ha)

S. 2.7. De câte ori se produc inundaţii în decursul unui an?

106
S. -2.8. Care este durata totală a inundaţiilor într-un an normal?

S. 2.9. Cum vor fi influenţate aceste inundaţii de schimbările planificate, ce vor avea loc prin aplicarea
măsurilor prevăzute prin Proiect?

S. 2.10. Informaţii suplimentare asupra inundaţiilor şi zonelor umede şi materiale bibliografice.

S. 3. POLUAREA ORGANICĂ ŞI ANORGANICĂ

Pentru Întregul bazin amenajat cu lucrări de drenaj, în care este amplasat Proiectul, daţi detalii cu
privire la luciul de apă şi la utilizarea cursurilor de apă. Dacă este necesar, completaţi punctele
S.3.1. – S.3.11. separat pentru fiecare bazin .
• Denumirea râului (râurilor)

S-3.1. Suprafaţa totală a bazinului (kmp)

S-3.2. Suprafaţa bazinului de recepţie În amonte de Proiect (kmp)

S-3.3. Media anuală a precipitaţiilor căzute În bazinul de recepţie (mm)

107
108
S. 3.4. Descrieţi condiţiile din bazinul de recepţie (populaţiellocalităţile mai importante/ agricultura
practicată/tipuri de industrie):
- În amonte:

- În aval:

.
S. 3.5. Estimaţi utilizarea actuală a apei, fără Proiect (anul de referinţă)

Tabelul nr. 9

Utilizări Cantitate Debite returnate

(metan) (% din cantitate)
amonte aval amonte aval
(a) Utilizare menajeră şi municipală
(b) Agricultură
(c) Industrie
(d) Minerit
(e) Apă pentru răcire
(f) Domeniul energetic
(g) ................................
TOTAL

S. 3.6. Utilizarea proiectată a apei, incluzând lucrările din Proiect, pentru anul ......

Tabelul nr. 10

Utilizări Cantitate Debite returnate

(metan) (% din cantitate)
amonte aval amonte aval
(a) Utilizare menajeră şi municipală
(b) Agricultură
(c) Industrie
(d) Minerit
(e) Apă pentru răcire
(f) Domeniul energetic
(Q) ................................
TOTAL

S. 3.7. Prin ce căi şi În ce proporţie măsurile de dezvoltare planificate pe termen lung În domeniile
agricol, industrial şi urban ale bazinului vor afecta, probabil, datele cuprinse În tabelele de mai sus?

109
S. 3.8. Cine este răspunzător pentru autorizarea prelevărilor de debite din bazinul amenajat cu lucrări de
drenaj?

S. 3.9. Cine este răspunzător pentru administrarea măsurilor privind calitatea apei din bazinul de
recepţie?

S. 3.10. Indicaţi proporţia aproximativă a suprafeţelor pe care se aplică În mod regulat substanţe
agrochimice din bazinul de recepţie. .

Tabelul nr. 11

Îngrăsăminte Altele
(a) Înainte de Proiect % %
(b) Ulterior aplicării măsurilor , % % \J
propuse prin Proiect

S. 3.11. Există probabilitatea ca resturile vegetale ale culturilor să ajungă în apa de drenaj?
Din cadrul Proiectului.............................

.
Din altă parte .............................

S. 3.12. Obţineţi o analiză chimică detaliată a unei probe de apă din fiecare sursă de apă sau din
drenuri (se vor marca punctele de prelevare a probelor pe harta de la 0-1.8 cu W1, W2 etc.) şi o
analiză chimică amănunţită a unor probe reprezentative de apă freatică (punctele de prelevare ale
apei freatice se vor marca cu G1, G2 etc.).

Tabelul nr. 12

Proba/Data W1 W2 W3 G1 G2 G3
Nivelul apei râului
sau apei freatice* (1)
Conductivitatea (mmho) pH
Duritate (cu referire la
conţinutul de săruri)
Cationi Ca (mg/I)

110
 Mg (mg/I)
Na (mg/I) <

K (mg/I)
Li (mg/I)
Fe (mg/I)
Anioni C03 (mg/I)
HC03 (mg/I)
CI (mg/I)
S04 (mg/I)
N03 (mg/I)
NH4 (mg/I)
P04 (mg/I)
Substanţe toxice B (mg/I)
Se (mg/I)
Metale grele (mg/I)
Temperatura (0C) , •..
O2 (mg/I)
BOD (mg/I)
COD (mg/l)

* Nivelul apei a fost ridicat (r), mediu (m) sau scăzut (s) în momentul prelevării'probei?
Furnizaţi date.

S. 3.13. Descrieţi orice concluzii semnificative care decurg din efectuarea analizelor biologice
(floră/faună/agenţi patogeni etc.) asupra probelor menţionate anterior.

Tabelul nr. 13

Numărul de "
ordine al
Observatii (Detalii)
probei

S. 3.14. Prezentaţi detalii cu privire la apele menajere reziduale netratate, parţial sau integral tratate care
este posibil să ajungă În apa de drenaj.

S. 3.15. Este posibil ca ape uzate, provenind de la complexe zootehnice sau din producţia industrială,
asociate Proiectului, să ajungă În apa de drenaj?

111
S. 16. Daţi detalii cu privire la orice unitate de producţie industrială având legătură cu Proiectul sau cu
populaţia din zonă, unitate de producţie care există deja sau care ar putea să fie construită în regiune.
Care sunt cerinţele privitoare la eventuale surse de apă, care sunt cantitatea şi calitatea apei returnate
(evacuate) şi ce substanţe poluante (noxe) sunt evacuate în atmosferă?

S. 3.17. Informaţii suplimentareasupra poluării şi materiale bibliografice consultate.

S. 4. PROPRIETĂŢILE SOLULUI ŞI EFECTELE SALINITĂŢII

S. 4.1. Indicaţi suprafeţele cu terenuri, de pe teritoriul Proiectului, care sunt salinizate şi suprafeţele cu
terenuri pe care s-au dezvoltat plante rezistente la săruri:

- Terenuri salinizate ....................... (ha)

.
- Plante rezistente la săruri ...................... (ha)

S. 4.2. Descrieţi, pe baza unui studiu exister:lt asupra agriculturii irigate din zona Proiectului sau din
zone limitrofe, orice schimbări ce au avut loc pe termen lung şi care pot fi puse pe seama salinizării
(respectiv scăderea conductivităţii hidraulice, diminuarea infiltraţiilor, formarea crustelor tari În condiţii
de uscăciune, culoarea Închisă a solului, apariţia bulgărilor tari În componenţa solului).

S. 4.3. Indicaţi dacă se găsesc fâşii saline de-a lungul cursurilor de apă şi canalelor, la limita ascensiunii
capilare sau pe pereţii fântânilor deschise, la limita ascensiunii capilare şi, dacă este aşa, care este
adâncimea lor faţă de suprafaţa solului? (m)

112
S. 4.4. Estimaţi suprafeţele de teren din Proiect (amenajare) cu apă stagnantă sau suprafeţele pe care s-au
dezvoltat plante ce necesită multă umiditate ori sunt tolerante faţă de niveluri freatice ridicate:
- Apă stagnantă ......................(ha)

- Plante tolerante la umezeală ...................... (ha)

S. 4.5. Indicaţi dacă În profilul solului de pe teritoriul amenajării apar fenomene de gleizare datorate unui
regim anaerobic permanent sau exces de umiditate în profilul solului ca urmare a nivelurilor freatice
ridicate dar fluctuante sau dacă săpând se simte un puternic miros de sulf.

S. 4.6. Estimaţi, pe cât posibil, direcţia curgerii apei freatice (din ,observaţii asupra drenajului natural şi
topografiei terenului sau din observaţii În foraje) şi apreciaţi valoarea permeabilităţii orizontale (metoda
puţurilor de observaţie).

S. 4.7. Menţionaţi dacă apare ocru (oxid de fier) În canale şi În tuburile reţelei de drenaj existente sau
dacă se observă o importantă diminuare a pH-ului În soiurile similare cu cele din amenajare, ca urmare a
aplicării drenajului.

S. 4.8. Descrieţi orice amenajări existente din zonă care au caracteristici asemănătoare cu cele din
amenajarea luată În discuţie şi menţionaţi dacă În cazul lor apar scăderi simţitoare ale producţiei agricole
ca urmare a conţinutului ridicat de săruri din sol, excesului de umiditate sau altor cauze similare.

S. 4.9. Există pe teritoriul din amenajare hardpan sau straturi limitative pentru culturi?
- Suprafaţa .....................(ha)

- Valori ale adâncimilor, faţă de suprafaţa solului .................... (m)

113
S. 4.10. Prezentaţi rezultatele analizelor chimice de sol cu ionii solubili şi interschimbabili (Raportul
Absorbţiei Sodiului), compuşii organici şi substanţele chimice taxi ce din soiurile ce urmează a fi irigate.

Tabelul nr. 14

Numărul probelor de
Ioni/Compuşi Metoda de Unităţi
sol
analiză (notarea pozitiilor, pe harta
81 82 83 84

Se vor adăuga copii ale analizelor detaliate de sol şi se vor marca poziţiile punctelor de prelevare a
probelor pe harta de la D-1.8.

S. 4.11. Informaţii suplimentare asupra proprietăţilor solului şi efectelor salinizării şi lista materialelor
bibliografice consultate.

S. 5. EROZIUNEA ŞI ALUVIONAREA SOLULUI

În anumite condiţii, poate fi necesară completarea chestionarului S. 5.1. – S. 5. 7. separat, pentru fiecare
curs de apă care traversează sau care ar putea inunda terenurile din amenajare.

• Denumirea cursului de apă (vezi 0-2.1.)

S. 5.1. Precizaţi dacă în amonte sau aval cursul de apă este şerpuit, dacă prezintă meandre, dacă există
fenomene de eroziune în adâncime, fenomene de eroziune a malurilor, acumulare sedimentară, dacă
alimentează ceva canale, dacă antrenează aluviuni, dacă sunt realizate lucrări de protecţie a malurilor şi
dacă există orice alte aspecte ce ar putea prezenta interes pentru studiul de faţă.

114
S. 5.2. Prezentaţi detalii cu privire la concentraţiile de sedimente În suspensie (reprezentative) din cursul
de apă În perioadele cu debit maxim, înregistrate la staţiile de observaţii Iistate În 0-2.3.

Tabelul nr. 15

Citirea la miră pt.

Concentraţia de Metodele utilizate
Staţia de Data efectuării nivele (m) sau citirea
aluviuni în suspensie pentru observaţii
observaţii observaţiilor la pct. de descărcare
(mg/l) şi calcule
pt. volume (mc/s)

S. 5.3. Care este structura materialului din patul cursului de apă în zona de contact cu materialul
pământos (argilă/nisip fin/nisip grosier/pietriş)?

Descrieţi compoziţia petrografică, în special proporţia particulelor de cuarţ. Anexaţi, dacă este posibil,
analiza granulometrică.

S. 5.4. Care este valoarea medie a gradientului hidraulic al râului pe o distanţă de 2 km în amonte de
priza de apă sau de-a lungul lucrărilor de regularizare?

S. 5.5. Care este poziţia prizei pe cursul de apă?

- În linie dreaptă (unde cursul de apă este În linie dreaptă) da/nu

- În linie curbă:

• pe malul interior da/nu

• pe malul exterior da/nu

Care sunt măsurile propuse, prin proiectare, în scopul prevenirii colmatării prizei de apă cu aluviuni?

115
S. 5.6. Care sunt diferenţele dintre nivelurile apei în amonte sau în avalul fiecărui baraj, în perioadele cu
niveluri medii şi în perioadele cu niveluri scăzute (m)?
Daţi detalii cu privire la orice evacuări, cu cota inferioară cotei prizei de apă, care ar putea Îndeplini rolul
de colector al scurgerilor solide

S. 5.7. Prezentaţi cât mai multe detalii cu privire la stabilitatea pământului în dreptul prizei de apă, în
dreptul prizelor staţiilor de pompare, în dreptul descărcărilor drenurilor, de-a lungul malurilor sau în
dreptul altor lucrări prevăzute prin Proiect, precizând dacă sunt necesare eventuale modificări ale
traseului canalului (sau canalelor).

Descrieţi orice lucrări de protecţie a malurilor existente în amenajare.

S. 5.8. Precizaţi dacă există curenţi naturali de apă, drenuri sau canale care-şi descarcă apa În acumulări
tampon sau În canalele de irigaţii sau dacă există o protecţie corespunzătoare a zonei prin drenuri de
intercepţie sau drenuri de centură.

S. 5.9. Ce aranjamente (înţelegeri) sunt pentru evacuarea sedimentelor din canale şi drenuri şi unde este
depus materialul excavat?

S. 5.10. Prezentaţi orice informaţie posibilă privind ritmul eroziunii solului din bazinul de recepţie sau de
pe teritoriile adiacente acestuia şi descrieţi orice acţiuni desfăşurate pentru conservarea solului.

S. 5.11. Descrieţi orice măsuri luate pentru controlul activităţii crescătoriilor de animale din perimetrul
Proiectului, pentru a preveni procesul de eroziune.

116
S. 5.12. Care este procentul gospodăriilor de pe suprafaţa amenajării pentru care materialul lemnos
constituie combustibilul principal?

S. 5.13. Dacă lemnul se utilizează pe scară largă, ce măsuri s-au luat pentru protecţia plantaţiilor?

.
S. 5.14. Care este proporţia populaţiei de pe teritoriul amenajării care practică agricultura în condiţii de
neirigare?

- Terenuri agricole existente (%)

- Cerinţe pentru noi terenuri agricole, conform Proiectului (%)

S-5.15. Informaţii suplimentare asupra fenomenelor erozionale şi aluvionării solului şi lista materialelor
bibliografice consultate.

S-6. SCHIMBĂRI BIOLOGICE ŞI ECOLOGICE

S. 6.1. Schimbări În privinţa categoriilor de folosinţă a terenurilor limitrofe amenajării.

Tabelul nr. 16

Fără Proiect Cu Proiect

(ha) (ha)
Clădiri şi infrastructură
Agricultură În condiţii de irigare
Agricultură fără irigare
Păşuni permanente
Păşuni sezoniere
Terenuri nelucrate
Păduri (tipuri de păduri)
Terenuri afectate de exces de
umiditate temporar/permanent
(vezi 8-2.1. până la 8-2.6.)
Altele
TOTAL

117
S. 6.2. Suprafaţa cu vegetaţie naturală defrişată ca urmare a lucrărilor propuse prin Proiect (ha)

.
Suprafaţa cu terenuri împădurite în compensare (ha)

Descrieţi schimbările negative şi pozitive importante survenite, urmare a Proiectului, în flora şi fauna
naturală.

Evidenţiaţi prin subliniere cu linie continuă (________________) speciile rare şi/sau a căror existenţă
este pusă în pericol, şi cu linie punctată (................................) speciile biologice importante pentru mediul
ambiant. Pentru speciile migratoare, consultaţi S. 6.10.

S. 6.3. Vegetaţia naturală

Tabelul nr. 17

Tipul vegetatiei Specii Localizarea Efectul

S. 6.4. Animale sălbatice

Tabelul nr. 18

Localizarea geografică
Tipul populaţiei Specii sălbatice Efectul
a speciilor

118
S. 6.5. Păsări şi faună acvatică
Tabelul nr. 19

Localizarea geografică
Tipul populaţiei Specii sălbatice Efectul
a speciilor

S. 6.6. Peşte
Tabelul nr. 20

Specii Localizarea geografică

Tipul populaţiei Efectul
sălbatice a specii lor

S. 6.7. Alte specii

Tabelul nr. 21

Specii Localizarea geografică

Tipul populaţiei Efectul
sălbatice a speciilor

S. 6.8. Cum influenţează Proiectul (amenajarea), în sensul de creştere, reducere sau în vreun alt fel,
următoarele:
- parcuri, rezervaţii naturale, păduri de importanţă naţională;

- locurile de adăpost (refugiu) pentru vieţuitoarele sălbatice;

- suprafeţele cu valoare ştiinţifică;

- alte medii ecologice.

119
S. 6.9. Cum influenţează Proiectul, pe termen lung, productivitatea terenurilor?

S. 6.10. Cum sunt influenţate, ca urmare a lucrărilor din cadrul Proiectului, animalele migratoare
sau rătăcitoare, păsările sau peştii din punctul de vedere al libertăţii de mişcare, al accesului la
hrană şi apă, al accesibilităţii la locurile de adăpost sau de depunere a icrelor, la cuiburi sau locuri
de odihnă ori de apărare împotriva speciilor de pradă (în special animalele domestice)?
A se consulta, de asemenea, D. 7.6.

S. 6.11. Informaţii suplimentare asupra schimbărilor ecologice şi biologice şi materialele

bibliografice consultate.

S. 7. IMPACTURI SOCIOECONOMICE

S. 7.1. Populaţia de pe teritoriile limitrofe Proiectului (amenajării) (numeric)

Tabelul nr. 22

Specificaţii Fără Proiect Cu Proiect

Care practică agricultura irigată
Care practică agricultura în
condiţii de neirigare:
- fermieri crescători de animale;
- crescători nomazi de animale;
- cultivatori nomazi;
- vânători;
- pescari;
- alţii.

S. 7.2. Fermierii care sunt avantajaţi de Proiect sunt în primul rând (număr):
- cei care practică agricultura irigată;

- cei care practică agricultura în condiţii de neirigare;

- fermierii crescători de animale;

- crescătorii nomazi de animale;

- cultivatorii nomazi;

- vânătorii;

120
- pescarii;

- alţii.

S. 7.3. Fermierii avantajaţi de Proioect provin din (număr):

- populaţia localnică rămasă în propriile sate;

- populaţia localnică restabilită în noi aşezări;

- populaţia de aceeaşi cultură şi care vorbeşte aceeaşi limbă, restabilită În noi aşezări;

- populaţia restabilită, provenind din diverse medii sociale (descriere).

S. 7.4. Precizaţi dacă agricultura în cadrul Proiectului depinde de (număr):

- munca familiilor;

- munca locală;

- munca sezonieră locală;

- munca sezonieră din alte zone.

S. 7.5. Numărul de persoane fără loc de muncă sau angajate pe funcţii inferioare calificării avute, în
zonele de influenţă ale Proiectului.

S. 7.6. Precizaţi dacă realizarea lucrărilor din Proiect (amenajare) poate fi îndeplinită de (număr):
- forţă de muncă locală (din zonă);

- contractanţi locali împreună cu forţă de muncă din zonă;

- contractanţi din alte zone, împreună cu:

• forţă de muncă locală;

• forţă de muncă din alte zone;

- contractanţi străini:

• expatriaţi;

• forţă de muncă locală;

• forţă de muncă din alte zone.

121
S. 7.7. Precizaţi numărul oamenilor, alţii decât aceia care constituie populaţia din amenajare, care îşi
pierd modalităţile tradiţionale de subzistenţă ca urmare a existenţei Proiectului (descriere).

S. 7.8. Descrieţi măsurile care au fost luate pentru prevenirea celor de la punctul S. 7.7, în vederea
asigurării subzistenţei în timpul şi după realizarea Proiectului.

S. 7.9. Numărul de noi locuri de muncă create de Proiect.

Tabelul nr. 23

Domenii Număr Venitul anual estimat pentru fiecare meserie

Management şi administraţie
Forţă de muncă, calificată, pentru
Întreţinere şi reparaţii
Agricultură irigată
Agricultură În condiţii de
neirigare şi păstorit
Munci sezoniere, necalificate
Pescuit
Activităţi secundare În
prelucrarea şi comercializarea
produselor din cadrul amenajării

S-7.10. Imigraţia estimată a populaţiei ca urmare a Proiectului (număr).

122