Cap. 5.

Lista de verificare

5.1. Scopul „Listei de verificare”

a) Scopul principal al Listei de verificare este de a oferi un instrument de lucru pentru

specialiştii şi nespecialiştii care se ocupă de dezvoltarea irigaţiilor şi drenajelor, instrument prin
intermediul căruia să-şi îmbunătăţească cunoştinţele în domeniul înţelegerii schimbărilor asupra
mediului produse ca urmare a realizării proiectelor respective.
În afară de rolul educativ menţionat, Lista de verificare îi va ajuta pe specialiştii în irigaţii şi
drenaje, care în marea lor majoritate au cunoştinţe limitate în domeniul mediului ambiant, să se
implice mai mult în procesul de identificare şi combatere a impactului nefavorabil pe care îl au
lucrările asupra mediului. De asemenea, îi va ajuta să susţină dezvoltarea activităţilor ce privesc
protecţia mediului.

b) Al doilea scop al Listei de verificare este de a adapta şi simplifica actualele metode de

abordare în evaluarea mediului, în intenţia de a se satisface, într-o măsură cât mai mare,
necesităţile specifice şi de a se realiza o cât mai eficientă utilizare a resurselor disponibile.
În felul acesta este posibil de efectuat o evaluare eficientă, chiar şi în situaţii în care nu se
pot constitui echipe multidisciplinare pentru a întreprinde o evaluare, mai ales în fazele pregătitoare
ale proiectelor.

c) Al treilea scop pe care îl are Lista de verificare îl constituie clarificarea şi delimitarea

rolului specialiştilor de cel al nespecialiştilor. Principalul lucru ce trebuie clarificat atunci când
urmează să fie definită o utilizare cât mai eficientă a anumitor resurse este stabilirea aspectelor de
care pot să se ocupe numai specialiştii în domeniul mediului şi a aspectelor de care se pot ocupa şi
nespecialiştii. Aceasta permite o folosire mai judicioasă a expertizelor realizate de specialişti şi nespecialişti.
d) Al patrulea scop este asamblarea tuturor concluziilor provenite din mai multe surse care
se referă la un anumit proiect de irigatii, drenaje sau regularizări de cursuri de ape. În felul acesta se
creează un cadru mai larg, care cuprinde toate aspectele cu privire la impactul asupra mediului,
acest cadru oferind garanţia că nici un aspect nu a fost neglijat.
După elaborare, un astfel de cadru poate fi utilizat ca atare, fără modificări, sau poate fi
adaptat de către specialisti pentru un anumit proiect.

e) În sfârşit, Lista de verificare propusă de I.C.I.D. a fost dezvoltată cu precădere în direcţia

utilizării acesteia în activitatea practică, aşa că rezultatul său final nu este generarea de conflicte ce
pot conduce la întreruperea lucrărilor, ci formularea unui anumit număr de recomandări care să dea
informaţii cu privire la necesitatea desfăşurării de noi studii mai detaliate şi mai concrete.

47
 5.2. Descrierea „Listei de verificare”
Termenul de Listă de verificare, deşi sugerează că ar fi o listă unică sau un tabel propriu-zis,
în fapt este un amplu raport. Conţinutul Raportului este structurat în baza datelor prezentate în
Tabel 4.1. dar include şi alte componente, care formează împreună baza unei metodologii de evaluare.
Unele dintre componente, care prezintă o importanţă deosebită, sunt descrise separat în
Anexe care pot fi folosite direct în practică.

a) Lista de verificare - Tabel sinoptic de control al impacturilor posibile

Lista de verificare este o listă de efecte asupra mediului ambiant care trebuie luate în
considerare în desfăşurarea activităţilor de irigaţii, drenaje şi regularizare a cursurilor de apă.
Lista de verificare din Tabel 4.1. grupează diferitele efecte în opt grupe de factori:
 hidrologie;
 poluare;
 soluri;
 eroziune şi sedimentare;
 biologie şi ecologie;
 socioeconomic;
 sănătate umană;
 dezechilibre ecologice.
Stabilirea grupelor componente ale Listei de verificare s-a bazat pe o amplă consultare a
literaturii de specialitate de către diverşi experţi ai grupului de lucru din cadrul I.C.I.D.
Tabel 5.1. Lista de control a factorilor privind impactul amenajărilor de îmbunătăţiri funciare
1 - 1 Regim redus de curgere
Hidrologie

1 - 2 Regim de inundabilitate
1 - 3 Funcţionarea barajelor
1 - 4 Coborârea nivelurilor apei freatice
1 - 5 Ridicarea nivelurilor apei freatice
2 - 1 Dispersia soluţiilor
2 - 2 Substanţe toxice
Poluare

2 - 3 Poluarea organică
2 - 4 Efecte anaerobice
2 -5 Emisii de gaze
3 - 1 Salinitatea solului
3 - 2 Proprietăţile solului
Soluri

3 - 3 Mineralizarea apei freatice

3 - 4 Săruri evacuate
3 - 5 Intrusie de săruri
4 - 1 Eroziunea locală
sedimentareEroziune şi

4 - 2 Efecte conexe
4 - 3 Morfologia râului
4 - 4 Structura de canale
4 - 5 Sedimentarea
4 - 6 Erodarea estuarului

48
 5 - 1 Terenuri în amenajare

Biologie şi ecologie
5 - 2 Reţeaua de ape
5 - 3 Terenuri înconjurătoare
5 - 4 Văi şi coaste
5 - 5 Mlaştini şi câmpii
5 - 6 Specii rare
5 - 7 Migrarea animalelor
5 - 8 Industria naturală
6 - 1 Schimbări demografice
6 - 2 Venituri şi înlesniri
6 -3 Migraţia umană
Socioeconomic

6 - 4 Reaşezări (reamplasări)
6 - 5 Rolul femeii
6 - 6 Grupuri minoritare
6 - 7 Locuri de valoare
6 - 8 Efecte regionale
6 - 9 Implicarea utilizatorului
6 - 10 Recreere
7 - 1 Apă şi salubrizare
7 - 2 Habitat (locuire)
Sănătate umană

7 - 3 Servicii de sănătate
7 - 4 Alimentatia
7 - 5 Efectul de strămutare
7 - 6 Boli ecologice
7 - 7 Purtătorii bolilor
ecologiceDezechilibre

7 - 8 Controlul bolilor
7 - 9 Alte hazarde
8 - 1 Dăunători şi buruieni
8 - 2 Boli la animale
8 - 3 Vegetaţia acvatică
8 - 4 Distrugeri de structură
8 - 5 Dezechilibre la animale

Fig. 5.1.- Diferitele componente şi interacţiunea dintre ele în cadrul raportului.

Fig. 5.2. - Legăturile dintre factori şi efectele de mediu:

foarte strânsă strânsă relativ strânsă
b) Lista de verificare - descriere detaliată
Descrierile detaliate definesc scopul fiecăruia din cele opt grupe de factori din Lista de
verificared prezentată în Tabel 5.1. Aceste descrieri sunt prezentate în Anexa nr. 1. După fiecare
descriere este lăsat un spaţiu liber pentru a permite efectuarea de adnotări.
Datorită unei posibile suprapuneri între scopurile urmărite prin descrierea unor factori,
dependenţei dintre schimbările unor factori şi evoluţia altora, în Fig. 5.2. se prezintă o matrice care
arată legăturile dintre factori şi efectele de mediu: foarte strânsă, strânsă şi relativ strânsă.

c) Foile de date generale

Se prezintă două foi de date generale pentru a-l ajuta pe utilizator să adune, să sistematizeze

49
şi să înregistreze în mod corect datele şi informaţiile legate de un anumit proiect, fapt relevant
pentru evaluarea efectelor asupra mediului.
Foile de date generale sunt prezentate în Anexa nr. 2 şi sunt destinate în special
profesioniştilor în irigaţii şi drenaje. Datele conţinute sunt de interes mai larg şi expuse pe înţelesul
tuturor, dar în mod normal ele ar trebui să fie folosite de specialişti pentru proiectarea, realizarea şi
exploatarea oricărui proiect de irigaţii, drenaje sau regularizări de cursuri de apă.

d) Foile de date specializate

Al doilea set de foi de date, prezentate în Anexa nr. 3, conţine tipuri de date care nu sunt
colectate în mod obişnuit pentru proiectarea sau exploatarea unei amenajări de irigaţii, drenaje sau
regularizări de cursuri de apă. Asemenea date, în mod normal, s-ar găsi numai în rapoartele de
specialitate, fiind colectate şi înregistrate separat, numai de către un expert. Foile (formularele) sunt
grupate în categorii care se referă la o gamă foarte restrânsă de efecte asupra mediului.
Denumirea de „Foi de date specializate” se referă mai curând la o posibilă sursă de date
decât la persoana care se ocupă de manipularea datelor respective. O persoană care nu este de
specialitate poate completa foile respective numai în condiţiile în care are acces la rapoarte de
specialitate relevante.

e) Tabel de căutare pentru evidenţierea interdependenţelor

Anexa nr. 4 conţine un tabel de identificare (sau de căutare) ce arată care dintre datele
colectate în foaia de date sunt relevante pentru un anumit efect asupra mediului cuprins în Lista de
verificare. Aceasta constituie un important instrument de lucru pentru nespecialişti, ajutându-i să-şi
concentreze atenţia pe datele cele mai importante pentru un anumit efect asupra mediului şi să
stabilească dacă lipsesc anumite date necesare evaluării.

50
 Anexa nr. 4 - Tabel de identificare a legăturilor dintre factori şi efecte

foarte strânsă strânsă relativ strânsă

Anexa nr. 4 continuare - Tabel de identificare a legăturilor dintre factori şi efecte

Tabel 5.2. - Foaia de rezultate

Denumirea Proiectului (amenajări)/localizare…………………………………………
Numele specialistului care a prelucrat datele/Funcţia………………………………….
posibil Fără impact

aprecia în prezent
Impact negativ

Impact negativ
Impact pozitiv

Impact pozitiv
foarte probabil

foarte probabil

(Comentarii)
Nu se poate

Observaţii

Pentru fiecare efect de mediu se

posibil

posibil

trece (X) în una dintre coloane

A B C D E F
1 - 1 Regim redus de curgere
Hidrologie

1 - 2 Regim de inundabilitate
1 - 3 Funcţionarea barajelor
1 - 4 Coborârea nivelurilor apei freatice
1 - 5 Ridicarea nivelurilor apei freatice
2 - 1 Dispersia soluţiilor
2 - 2 Substanţe toxice
Poluare

2 - 3 Poluarea organică
2 - 4 Efecte anaerobice
2 -5 Emisii de gaze
Soluri

3 - 1 Salinitatea solului
3 - 2 Proprietăţile solului
3 - 3 Mineralizarea apei freatice
3 - 4 Săruri evacuate

51
 3 - 5 Intrusie de săruri

sedimentareEroziune şi
4 - 1 Eroziunea locală
4 - 2 Efecte conexe
4 - 3 Morfologia râului
4 - 4 Structura de canale
4 - 5 Sedimentarea
4 - 6 Erodarea estuarului
5 - 1 Terenuri în amenajare
Biologie şi ecologie

5 - 2 Reţeaua de ape
5 - 3 Terenuri înconjurătoare
5 - 4 Văi şi coaste
5 - 5 Mlaştini şi câmpii
5 - 6 Specii rare
5 - 7 Migrarea animalelor
5 - 8 Industria naturală

52
 6 - 1 Schimbări demografice
6 - 2 Venituri şi înlesniri
6 -3 Migraţia umană
Socioeconomic

6 - 4 Reaşezări (reamplasări)
6 - 5 Rolul femeii
6 - 6 Grupuri minoritare
6 - 7 Locuri de valoare
6 - 8 Efecte regionale
6 - 9 Implicarea utilizatorului
6 - 10 Recreere
7 - 1 Apă şi salubrizare
7 - 2 Habitat (locuire)
Sănătate umană

7 - 3 Servicii de sănătate
7 - 4 Alimentatia
7 - 5 Efectul de strămutare
7 - 6 Boli ecologice
7 - 7 Purtătorii bolilor
7 - 8 Controlul bolilor
7 - 9 Alte hazarde
ecologice Dezechilibre

8 - 1 Dăunători şi buruieni
8 - 2 Boli la animale
8 - 3 Vegetaţia acvatică
8 - 4 Distrugeri de structură
8 - 5 Dezechilibre la animale

f) Foile de rezultate
Utilizând întreaga gamă de componente descrisă mai sus, utilizatorul este condus spre
întocmirea unei evaluări, folosind foaia de rezultate din Tabel 5.2.

5.3. Domeniul de aplicare

În dezvoltarea Listei de verificare, grupul de lucru al I.C.I.D. şi-a concentrat atenţia asupra fazei de
prefezabilitate din cadrul etapei de proiectare pentru noile amenajări sau pentru modernizarea lucrărilor
existente, oferind diferite forme componentelor metodologiei de evaluare, bazate pe Lista de verificare. O
trăsătură esenţială a acestui material este adaptabilitatea lui şi la alte aplicaţii.
Pentru fiecare efect de mediu se trece (X) în una dintre coloane.
Caracteristicile cele mai importante ale studiului de prefezabilitate, din cadrul etapei de
planificare a proiectului, care au condus la actuala formă de prezentare a Listei de verificare sunt:
a) alegerea fundamentală se realizează în funcţie de scopul proiectului propus, care poate
avea o influenţă profundă în ceea ce priveşte impactul asupra mediului şi poate deveni dificil sau
costisitor de modificat pe parcurs.
b) sursele de date sunt limitate şi colectarea datelor este costisitoare în raport cu fondurile
disponibile în faza de planificare a proiectului. Datele disponibile trebuie utilizate cu maximum de
eficienţă şi, totodată, trebuie identificate datele importante care lipsesc.
c) constrângerile legate de buget limitează de asemenea nivelul până la care se poate
extinde expertiza profesională sau, mai precis, restrâng gama de discipline de specialitate care pot fi
implicate. Se atrage atenţia asupra utilizării la maximum a Fondului de date existent şi
53
identificarea categoriilor importante de date care lipsesc, urmând să se ţină seama de necesitatea
procurării sau colectării acestora În fazele ulterioare ale proiectului.

Lista de verificare nu trebuie să fie privită ca fiind o metodă de furnizare a măsurilor

absolute în privinţa riscurilor ce ar putea interveni asupra mediului şi nici ca pe un înlocuitor pentru
evaluarea impactului asupra mediului acolo unde această evaluare se impune ca o etapă normală de
pregătire a proiectului.

Cu toate acestea, dacă Lista de verificare se aplică în cadrul etapei (studiului) de

prefezabilitate, se presupune faptul că vor fi luate măsuri imediate pentru a elimina sau reduce din
proiect consecinţele celor mai importante impacturi asupra mediului, înainte de realizarea unei
evaluări de impact formale. Aceasta conduce la reducerea conflictelor posibile de interese care apar adesea.

Lista de verificare ajută, de asemenea, la efectuarea evaluării impactului asupra mediului,

aşa cum s-a precizat mai sus, oferind un cadru de lucru pentru această activitate.

Chiar dacă Foile de date generale conferă o imagine asupra conţinutului unor Rapoarte
normale de specialitate, acestea nu pot înlocui rapoartele. Sunt şi unele aspecte ale planificării
proiectelor care nu sunt cuprinse în foile de date: de exemplu, foile de date nu conţin referiri la
viabilitatea economică a unui proiect.

Lista de verificare şi foile de date au fost elaborate în termeni cât mai generali cu putinţă, ca
să poată fi utilizate în proiecte de irigaţii, drenaje şi regularizări ale cursurilor de apă, acoperind
întreaga arie de acţiune a proiectelor din domeniul îmbunătăţirilor funciare.
Acestea pot fi utilizate atât în situaţia unor scheme de evaluare existente, cât şi în situaţia
dezvoltării unor metodologii complet noi de evaluare.

Lista de verificare este foarte importantă pentru zonele cu climă tropicală şi subtropicală,
unde schimbările de mediu tind să fie foarte diversificate şi cuprinzătoare, iar datele sunt adesea
puţine. Cu toate acestea, la întocmirea Listei de verificare, au fost luate în vedere posibilele efecte
asupra mediului în zonele temperate.
Acolo unde proiectele depind de realizarea sau modificarea funcţională a marilor acumulări
de apă, întreaga gamă de efecte produse asupra mediului nu poate fi analizată în mod corect cu
ajutorul Listei de verificare. Marile acumulări de apă produc impacturi semnificative asupra
mediului ambiant. Acestea pot fi analizate detaliat numai prin studii detaliate, care să ţină seama de diferitele
moduri de utilizare a apei, de efectele asupra nivelului freatic şi de căile de evacuare a apei din acumulări.
Totuşi, pentru acumulări mici, destinate numai irigaţiilor, drenajelor sau regularizărilor,
poate fi folosită această listă de verificare.

54
5.4. Indicaţii de utilizare pentru Lista de verificare

Aşa cum s-a arătat în paragraful 3.3.3. Domeniul de aplicare, Lista de verificare şi foile de
date au fost concepute cât mai clar şi cât mai pe înţelesul tuturor, dar variante ale acestora,
simplificate şi adaptate diferitelor scopuri, pot fi concepute de către cei care le utilizează pentru
anumite tipuri de proiecte şi regiuni geografice, aşa cum se va arăta în continuare, în subcapitolul
4.5. - Adaptarea listei de verificare la anumite aplicaţii. Cu excepţia situaţiilor în care o anumită
variantă adaptată este valabilă unei lucrări specifice, utilizatorul este sfătuit să lucreze cu variantele
complete ale Listei de verificare şi foilor de date, aşa cum sunt prezentate ele în Anexa 2. În acest
fel se pot omite, deocamdată, părţile care nu sunt semnificative sau relevante.

4.4.1. Definirea Proiectului (amenajării)

În înţelesul autorilor Listei de verificare, semnificaţia unui număr de termeni care vor fi
utilizaţi (evitându-se erorile asupra sensului acestora) este următoarea:
- MEDIU sau DE MEDIU sunt termeni folosiţi în cel mai larg înţeles al lor, incluzând nu
numai sisteme fizice şi biologice, ci şi sisteme socioeconomice şi interrelaţii.
- IMPACT şi EFECTELE DE MEDIU se referă atât la efectul mediului asupra proiectelor
(amenajărilor), cât şi la efectele proiectelor (amenajărilor) asupra mediului.
De asemenea, aceste două noţiuni includ atât efectele pozitive, cât şi pe cele negative.
- UN PROIECT (AMENAJARE) se defineşte ca un ansamblu de activităţi umane cu o
anumită localizare, având ca scop modificarea mediului în beneficiul societăţii omeneşti. Pornind de
la cele enunţate mai sus, scopul esenţial al proiectului este maximizarea efectelor pozitive ale
mediului, simultan cu minimizarea schimbărilor asupra sa.
- CONDUCĂTOR DE PROIECT, INGINER şi PROFESIONIST ÎN IRIGAŢII şi
DRENAJE sunt termeni utilizaţi pentru prezentarea specialiştilor care, în virtutea pregătirii lor de
specialitate în domeniul irigaţiilor, drenajelor şi regularizării cursurilor de apă, au responsabilitatea
elaborării proiectelor şi punerii lor în aplicare.

Prima sarcină care trebuie îndeplinită de către utilizatorii Listei de verificare este de a defini
"Proiectul" pentru care se realizează evaluarea.
Atunci când se foloseşte termenul de Proiect, în contextul menţionat anterior, acesta se va
scrie cu majuscule. Termenul este folosit în cadrul Listei de verificare şi defineşte infrastructura,
lucrările şi limitele geografice în care are loc o anumită activitate bine definită.

55
 Exemple:
- o schemă (amenajare) nouă pentru irigaţii, drenaje sau regularizări de cursuri de apă;
- extinderea unei scheme (amenajări) existente;
- reabilitarea unei scheme (amenajări) existente.
Lista de verificare poate fi utilizată şi în cazul în care lucrările propuse prin Proiect nu
produc modificări, Proiectul fiind o schemă (amenajare) existentă, iar evaluarea este solicitată fără
să aibă vreo legătură cu dezvoltări ulterioare.
Acolo unde schemele (amenajările) au fost realizate sau se realizează în mai multe faze
separate, este indicat ca Lista de verificare să se întocmească separat pentru fiecare fază în parte.
În această situaţie, fiecare fază este tratată separat pe toată durata efectuării investigaţiilor.

Aşa cum s-a arătat în paragraful 4.1.2. - Probleme de mediu în domeniul amenajărilor de
îmbunătăţiri funciare, evaluarea Proiectului include toate schimbările produse, atât direct cât şi
indirect, de către lucrările proiectate. Prin urmare, schimbările sociale şi infrastructurale produse pe
o suprafaţă mare de teren trebuie să fie avute în vedere dacă rezultă din Proiect sau sunt impuse de
acesta. Sunt incluse în această categorie modificări produse căilor de comunicaţie rutiere şi
feroviare, liniilor telefonice şi de înaltă tensiune, localităţilor şi zonelor locuite.
În definirea Proiectului, utilizatorul este atenţionat cu privire la identificarea punctelor
particulare în timp, ca anteproiect sau postproiect, pentru a evita orice confuzie în înregistrarea
datelor (a se vedea, de exemplu, întrebările S.3.5 şi S.3.6 din foile de date).
Datele sumare ale Proiectului trebuie înregistrate pe prima pagină a foii de date generale
(Anexa nr. 2), înainte de a se trece la evaluarea efectivă.

5.4.2. Indicaţii generale pentru utilizare

Dacă proiectul în studiu este un proiect nou, un proiect existent, o propunere de extindere
sau o propunere reabilitare a unui proiect existent, punctul de început al evaluării, folosind Lista
de verificare, îl constituie „Descrieri detaliate şi dosarul de constatări”, conţinute în Anexa nr.1,
care definesc scopul fiecărui ansamblu posibil de efecte produse asupra mediului şi permit
înregistrarea observaţiilor şi constatărilor (concluziilor).
Utilizarea Anexei nr.1 evită înţelegerile eronate în privinţa efectelor asupra mediului.
De asemenea, prin Anexa nr. 1 se atrage atenţia asupra posibilelor înlănţuiri şi eventualelor
suprapuneri ce pot exista între fenomenele studiate.
Problemele specifice care apar la evaluarea sau la modificarea proiectelor existente sunt
tratate în subcapitolul 5.5. - Adaptarea listei de verificare la anumite aplicaţii.

56
 Constatările făcute conform Anexei nr. 1 pot fi utilizate în mai multe feluri:

- independent de alţi factori:

 ca un instrument educaţional; poate fi folosită ca un element focalizator în cadrul unei
discuţii în jurul unei mese rotunde pe tema propunerii de soluţii generale, discuţii purtate între
specialişti şi persoane care nu sunt de specialitate;
 ca un ghid pentru formularea celei mai potrivite modalităţi de evaluare; o echipă de
specialişti poate s-o folosească pentru a-i ajuta să identifice, conform experienţei lor, cele mai
probabile elemente de interes dintr-un proiect şi, din aceasta, să elaboreze metode specifice pentru
adunarea datelor şi evaluarea efectelor;

- în corelaţie cu alţi factori:

 ca element central al evaluării unui anumit proiect (folosind foile de date), în corelaţie cu:
- cantitatea şi calitatea oricărei date la îndemână;
- expertiza posibilă pentru interpretarea datelor.
Acordând toată importanţa cuvenită valabilităţii datelor colectate, un nespecialist poate juca
un rol foarte important în strângerea datelor relevante din diferite surse.
Foile de date din Anexa nr.2 şi Anexa nr.3 sunt concepute ca model al înregistrării
datelor.
În orice situaţie unde a fost finalizată o evaluare, este necesară centralizarea datelor în foile
de date înainte de întocmirea dosarului de constatări din Anexa nr. 1. Utilizarea foilor de date este
explicată în paragraful următor.
Constatările care vor fi notate, eventual, în Anexa nr. 1 vor fi de natură descriptivă.
În această categorie pot fi incluse observaţii cu privire la relevanţa unui anumit tip de efecte asupra:
 proiectului luat în studiu;
 caracterului adecvat al datelor disponibile;
 intensităţii impactului.

Pentru a ajuta utilizatorul în ceea ce priveşte aprecierea nivelului general de cunoştinţe şi al

intensităţii impactului fiecărui factor din Lista de verificare, a fost elaborată o foaie separată de
evaluare (Tabel 5.2. - Foaia de rezultate), care poate fi folosită împreună cu Anexa nr.1.
Prelucrarea informaţiilor în foile de date, în scopul de a ajunge la concluziile care pot fi
înregistrate în Anexa nr. 1 sau în Tabel 5.2., se prezintă în continuare.

5.4.3. Foile de date

Utilizatorii vor începe evaluarea unui Proiect prin completarea foilor de date din Anexele nr.
2 şi 3.
a) În stadiul iniţial vor fi reţinute numai datele care sunt cu adevărat necesare. Nu trebuie

57
adunate date noi în timp ce se lucrează la cele existente - aceasta ar determina producerea unui mare
număr de goluri sau răspunsuri incomplete în foile de date specializate (Anexa nr. 3).
La sfârşitul fiecărui capitol al foilor de date este un chestionar care permite utilizatorului
notarea informaţiilor adiţionale (conexe) şi lista surselor (rapoarte, numele specialiştilor consultaţi,
sau referinţe bibliografice) din care provin datele colectate. Această listă de referinţe poate fi de
umare ajutor pe măsura desfăşurării evaluării.
Conform acestui model iniţial de intrare a datelor, utilizatorul ar trebui să efectueze o
evaluare iniţială a factorilor cuprinşi în Lista de verificare, potrivit celor precizate în paragraful
următor privind „Cadrul de lucru pentru prezentarea rezultatelor”.
Acest lucru va indica semnificaţia golurilor de date în relaţia cu impacturile specifice,
conferind utilizatorului posibilitatea de a decide care dintre datele lipsă sunt cele mai importante,
respectiv dacă acestea pot fi obţinute printr-un studiu în cadrul resurselor şi al timpului disponibil.
Colectarea ulterioară de date poate implica o mare cheltuială de timp şi resurse.
Planificarea colectării de date specializate ar trebui făcută, dacă este posibil, cu acordul
experţilor în domeniu şi în conformitate cu un cadru general de lucru rezultat din priorităţile
determinate de evaluarea iniţială a Listei de verificare.
Dacă evaluarea a fost realizată ca parte integrantă a planificării realizării unui proiect nou,
şi sunt indicaţii privind întregul spectru de efecte, respectiv de schimbări, produse asupra mediului
(se va detalia în paragraful Identificarea "golurilor" de date), unul din principalele rezultate
preconizate, ca urmare a efectuării evaluării, ar trebui să fie o recomandare clară cu privire la
categoriile de date care lipsesc, dar care vor fi cerute într-o etapă ulterioară a planificării Proiectului.
Dacă resursele permit colectarea suplimentară de date în cursul evaluării, acestea pot fi
adăugate în foile de date şi se poate efectua o nouă apreciere a semnificaţiei factorilor importanţi
din Lista de verificare.
Atunci când are loc o colectare ulterioară de date şi de reevaluare a efectelor, trebuie
menţinută o evidenţă clară a fiecărei faze pe prima pagină a proiectului (Anexa nr. 1).

5.4.4. Cadrul de lucru pentru prezentarea rezultatelor

Lista de verificare şi foile de date conferă Raportului un cadru general de lucru pentru
colectarea şi organizarea informaţiilor necesare pentru indicarea posibilelor schimbări de mediu,
dar nu furnizează metodele de expertiză necesare la interpretarea şi prelucrarea datelor respective.
O persoană care lucrează cu aceste date dar nu este de specialitate în domeniul mediului
înconjurător trebuie să solicite asistenţă din partea unui expert pentru aspectele cu care nu este
familiarizată.
Utilizatorul Listei de verificare nu trebuie să încerce să interpreteze datele din listă în

58
condiţiile în care nu are suficientă experienţă pentru aceasta. Un raţionament greşit ar putea avea
efecte dintre cele mai nefaste asupra evoluţiei ulterioare a Proiectului.
După ce toate informaţiile disponibile au fost notate în foile de date, metoda de abordare
recomandată pentru evaluarea efectelor listate în Lista de verificare, este ca utilizatorul să
studieze cu minuţiozitate:
 "Descrierile detaliate" (Anexa nr. 1),
 "Foile de date" (Anexele nr. 2 şi 3),
 "Foile de rezultate" (Tabel 4.2.) şi
 "Tabelul de căutare" (Anexa nr. 4).

a) Fiecare factor din Lista de verificare trebuie analizat separat. Chiar dacă nu este
absolut necesar să fie parcurse toate aceste etape în ordinea menţionată, există o strânsă
interdependenţă între factorii primelor patru categorii (hidrologie, poluare, soluri şi sedimente) şi
ceilaţi factori din Lista de verificare. Sunt, prin urmare, motive serioase pentru analizarea mai întâi
a factorilor din prima categorie. Pentru cei care utilizează pentru prima dată Lista de verificare în
efectuarea unei evaluări, probabil că este mai bine să abordeze, în primul rând, aspectele cu care
sunt mai familiarizaţi.

 Pentru fiecare factor din Lista de verificare, metodologia recomandată este de a se citi,
mai întâi, descrierea detaliată (factorii cu care acesta se află în relaţie de interdependenţă strânsă,
conform Fig. 4.2. - Legăturile dintre factori şi efectele de mediu) astfel încât să se formeze o
idee clară despre efectul asupra mediului.

 Dacă utilizatorul nu înţelege scopul vreunui factor din descrierea detaliată, atunci se va
înscrie o cruciuliţă (X) în coloana F („Nu se poate aprecia în prezenta foaie de rezultate”) din
Tabel 4.2., împreună cu un comentariu "scop neînţeles" în coloana „Observaţii (Comentarii)”.

 După aceasta, utilizatorul va trece la abordarea următorului factor.

 După înţelegerea corectă a descrierii detaliate, utilizatorul trebuie să înceapă evaluarea

efectelor asupra mediului, folosind orice dată disponibilă şi bazându-se pe propria experienţă.

b) Tabela de căutare (Anexa nr. 4 – „Tabel de identificare a legăturilor dintre factori

şi efecte”) a fost concepută pentru a ajuta utilizatorul să aprecieze care dintre întrebările din foile de
date sunt, probabil, cele mai edificatoare pentru evaluarea fiecăruia dintre factorii din Lista de
verificare.
Tabela de căutare nu numai că indică relevanţa întrebărilor, dar dă indicaţii şi asupra
gradului de importanţă al fiecărei întrebări.
 Dacă pentru un anumit factor din Lista de verificare nu s-au găsit date cu indicativul

59
"FOARTE IMPORTANT" pentru un număr însemnat de întrebări, este posibil să nu se poată
realiza o evaluare pentru acest factor. În această situaţie, în coloana F a foii de rezultate se va
nota (X), cu menţiunea "Necesar a se colecta mai multe date".
 Detalii ulterioare cu privire la datele suplimentare care ar fi necesare, înainte de a se încerca
o evaluare, pot fi înscrise la rubrica "Constatări" în dreptul factorului semnificativ, în Anexa nr.1.
 Cealaltă situaţie în care ar trebui înscrisă o cruciuliţă în coloana F a foii de rezultate este
aceea în care utilizatorul a colectat o cantitate suficientă de date în foile de date, dar nu are
experienţa necesară pentru aprecierea importanţei sau semnificaţiei acestor date. În acest caz, se va
menţiona "Necesitatea asistenţei de specialitate" în coloana de „Comentarii”.

 În toate cazurile, altele decât cele trei menţionate mai sus, utilizatorul trebuie să facă o
evaluare iniţială a datelor disponibile, pe baza experienţei personale.
Pentru fiecare efect asupra mediului se va indica, în Tabel 5.2. - Foaia de rezultate,
într-una din coloanele de la A la E, unul din următoarele aspecte:
- Impact pozitiv foarte probabil;
- Impact pozitiv posibil;
- Fără impact posibil;
- Impact negativ posibil;
- Impact negativ foarte posibil.
Detalii ulterioare cu privire la tipul impactului preconizat, durata în timp a acestuia (de ex.: termen -
scurt, imediat, permanent) şi cauza impactului vor fi menţionate în Anexa nr. 1 la rubrica "Constatări".

 Există cazuri în care un anumit factor din Lista de verificare poate genera atât efect
pozitiv cât şi negativ asupra mediului. În astfel de cazuri, se înscrie o cruciuliţă (X) în coloanele
A (Impact pozitiv foarte probabil) sau B (Impact pozitiv posibil), ca şi în coloanele D (Impact
negativ posibil) sau E (Impact negativ foarte probabil), urmând să se înscrie şi un comentariu
corespunzător în rubrica de observaţii (comentarii). Situaţiile în care se notează un singur factor cu
două cruciuliţe sunt puţine şi se limitează la cazurile în care se preconizează atât efecte negative cât
şi pozitive. Utilizarea a două sau mai multe cruciuliţe nu este admisibilă ca o modalitate de a indica
nesiguranţa în luarea unei decizii din partea utilizatorului.

 Dacă este evident faptul că impactul pozitiv primează asupra celui negativ sau invers,
atunci se completează numai o singură rubrică (coloană) în foaia de rezultate.

 Atunci când evaluarea este completă, numărul de cruciuliţe din fiecare coloană se
limitează la furnizarea de indicaţii asupra numărului de răspunsuri din fiecare categorie. Oricum,
aceste numere nu conferă o semnificaţie strict cantitativă în evaluarea balanţei generale a
schimbărilor pozitive sau negative ce decurg din aplicarea Proiectului, din moment ce anumite

60
schimbări sunt mult mai semnificative decât altele.
Interpretarea foii de rezultate sunt tratate în subcapitolul 4.6.- Interpretarea şi aplicarea
rezultatelor.

5.5. Adaptarea listei de verificare la anumite aplicaţii

5.5.1. Evaluarea Proiectelor existente

( Solicitarea evaluării unui Proiect existent

Există diverse motive datorită cărora poate fi solicitată evaluarea unui Proiect existent.
a) Din ce în ce mai frecvent, agenţiile internaţionale de finanţare recunosc necesitatea
efectuării evaluărilor la cinci sau zece ani de la implementarea unui anumit Proiect pe care
ele l-au finanţat. Asemenea evaluări sunt de interes foarte larg, concentrându - se în mod special
asupra performanţelor fizice şi economice ale proiectelor, dar cele mai multe evaluări includ şi
cerinţe·pentru aprecierea efectului Proiectului asupra mediului.
b) Evaluări similare sunt solicitate uneori de un departament guvernamental, cu scopul
de a oferi o imagine cuprinzătoare asupra situaţiei fizice şi economice pentru lucrările de
îmbunătăţiri funciare dintr-o anumită regiune. Informaţiile obţinute sunt folosite după aceea pentru
a ghida activităţi ulterioare, ca de exemplu lucrări de întreţinere şi planuri de investiţii.
c) In sfârşit, evaluările pot fi realizate şi cu scopuri ştiinţifice, adică pentru activitatea de
cercetare. În prezent, o necesitate acută se manifestă pentru cercetarea profundă a situaţiilor de impact
asupra mediului pentru anumite proiecte al căror proces de implementare este bine cunoscut şi
documentat de-a lungul timpului. Un asemenea material este necesar atât pentru scopuri
educaţionale cât şi pentru a face posibile sau pentru a înlesni evaluări mai realiste ale efectelor
asupra mediului, în scopul de a stabili, cu cât mai mare exactitate, calculul costurilor de mediu din
proiectele viitoare.

 Metode de colectare şi interpretare a datelor

Metoda de colectare şi interpretare a datelor depinde de obiectivul specific al evaluării şi de
resursele disponibile, astfel încât aceasta să confere cât mai multe informaţii cu putinţă.
a) În unele cazuri, poate fi alocat un buget foarte mare, permiţând astfel implicarea unui mare
număr de specialişti. În asemenea situaţii, Lista de verificare va înlesni repartizarea responsabilităţilor
pe specializări şi va constitui o garanţie asupra faptului că nici un aspect nu a fost neglijat.
b) În cazurile în care se dispune de un buget mult mai redus, activitatea pregătitoare trebuie
să fie desfăşurată de un nespecialist, care va identifica, pe baza datelor puse la dispoziţie,
schimbările semnificative ce au avut loc. În asemenea situaţii, metodologia colectării şi interpretării
datelor este similară cu ceea ce este descris anterior, pentru proiectele complet noi.

61
 Diferenţa principală constă în faptul că efectele asupra mediului, rezultate de pe urma
proiectului, au avut deja loc sau sunt în curs de desfăşurare, aşa că este posibil ca cele mai bune
concluzii să poată fi trase în urma observaţiilor directe (cele mai multe sunt notate în Anexa nr. 4
cu un cerculeţ de culoare albastră).

62
 Prin urmare, colectarea de informaţii indirecte (majoritatea însemnate cu cerculeţe roşii
sau cu cerculeţe galbene în Anexa nr. 4) este mai puţin importantă, această categorie de date
punând în evidenţă doar cauzele prezumtive ale schimbărilor (efectelor) observate.

c) În operaţiunea de evaluare a proiectelor existente, trebuie consultate personalităţile locale

(membri ai municipalităţii, oficialităţi medicale, şefii sistemelor de îmbunătăţiri funciare) şi
locuitorii din zonă, urmând a se ţine cont de opiniile şi observaţiile acestora cu privire la factorii
mai importanţi din Lista de verificare sau din foile de date. Adesea, opiniile localnicilor sunt de un
real folos în identificarea sferelor de interes către care trebuie să se îndrepte atenţia persoanelor care
nu sunt de specialitate. Şi totuşi, din cauză că asemenea păreri ale localnicilor pot să inducă şi erori,
se recomandă verificarea oricărei afirmaţii cu date şi observaţii directe, acolo unde este posibil.
În scopul de a înregistra informaţiile obţinute din discuţiile purtate cu localnicii, este
recomandabil, să se pregătească, în prealabil, o nouă variantă a Listei de verificare (respectiv a
foilor de date), cu spaţii mari libere, pentru notarea acestor observaţii. Adaptarea foilor de date în
acest mod merită făcută atunci când sunt luate în studiu mai multe proiecte.

5.5.2. Reabilitarea, modernizarea sau extinderea Proiectelor (amenajărilor) existente

Reabilitarea unui Proiect trebuie studiată cu multă atenţie. Faptul că se pune problema unei
reabilitări este dovada că performanţele sistemului respectiv s-au situat sub aşteptări.
În aceste cazuri, utilizatorul Listei de verificare trebuie să se asigure că toate informaţiile
obţinute din foile de date sau din discuţiile cu localnicii (conform 5.5.1. - Evaluarea Proiectelor
existente), conduc la identificarea clară şi certă a cauzelor performanţelor slabe.
Factorii care generează performanţe slabele alcătuiesc un ansamblu din care fac parte:
 factori fizici (deteriorarea materialelor de construcţii);
 factori operaţionali – de exploatare a sistemului (lipsa creditelor pentru fermieri sau o
politică financiară defectuoasă);
 factori instituţionali (conflicte de muncă între grupuri de fermieri, membri ai unei asociaţii);
 factori sociali (proasta organizare a muncii în cadrul asociaţiilor);
 factori de mediu (după cum aceştia rezultă din Lista de verificare).

În ceea ce priveşte analiza Proiectelor existente, pregătirea unei variante adaptate a Listei
de verificare (respectiv a foilor de date din Lista de verificare) merită realizată atunci când
evaluările se extind la scara unei întregi regiuni.

63
 Evaluările efectuate de specialişti în cazul Proiectelor de reabilitare, modernizare sau
extindere a amenajărilor existente sunt grupate în două categorii:
a) o evaluare a proiectului existent - care se va aborda aşa cum s-a descris deja în
paragraful 5.5.1. (Evaluarea Proiectelor existente) pentru Proiectele (amenajările) existente;
b) o previziune a efectelor viitoare pe care se presupune că le vor avea lucrările propuse -
care se va aborda aşa cum a fost descris în 5.4.2. (Indicaţii generale pentru utilizare) şi 5.4.4.
(Cadrul de lucru pentru prezentarea rezultatelor) pentru Proiectele (amenajările) noi.
Deşi multe din datele colectate vor fi comune ambelor evaluări, diferenţele vor apărea în
situaţiile următoarele:
 Problemele din foile de date sunt în legătură cu momentul apariţiei schimbărilor,
pentru:
- o schimbare deja observată – în acst caz perioada luată în discuţie pentru studiu începe de
la data implementării Proiectului şi durează până în prezent;
- o schimbare care se presupune că se va produce – în acst caz perioada luată în discuţie
pentru studiu începe din prezent şi durează până la o dată viitoare, după implementarea lucrărilor de
refacere sau extindere (a se vedea paragraful 5.4.4.).
 Extinderea unui Proiect existent este propusă în situaţia în care se măreşte suprafaţa pe
care se vor aplica lucrările prevăzute în Proiect, deci se măreşte raza de influenţă a Proiectului.
 În situaţia unui sistem de irigaţii unde se introduc ulterior şi lucrări de drenaj şi, pe
cale de consecinţă, apar schimbări în caracteristicile sistemului, în sistemul de cultură sau în
practicile manageriale (administrative).

5.5.3. Tipuri specifice de Proiecte

Lista de verificare şi foile de date au fost concepute astfel încât să fie cât mai c1are şi mai
uşor de înţeles, conform scopului pentru care au fost elaborate. În consecinţa acestui fapt, utilizatorii
lor pot găsi factori cu semnificaţie mai mică atunci când se aplică unui anumit Proiect sau unei
anumite regiuni geografice. De aceea, se recomandă utilizatorilor care nu sunt de strictă specialitate
în domeniul mediului ambiant sau care nu au suficientă experienţă ca, înainte de a începe folosirea
efectivă a Listei de verificare şi a foilor de date, să solicite sprijinul unui specialist, pentru a
simplifica conţinutul, conform necesităţilor.
O problemă specială poate apărea atunci când trebuie aplicată Lista de verificare unor
Proiecte (amenajări) mici.
În acest caz, cantitatea de date necesară unei astfel de evaluări este extrem de redusă şi, ca
atare, ea nu se încadrează în nici un barem prevăzut de proiectanţi. în situaţii de genul acesta se
poate recurge la o simplificare. Oricum, specialiştii trebuie să ţină seama de faptul că Proiectele

64
mici se iau foarte rar în considerare în mod izolat sau, mai bine zis, independent.
În general, Proiectele mici fac parte din programe mai vaste aplicabile unor regiuni întregi
sau în calitate de Proiecte pilot care să conducă la concluzii ce urmează să fie ulterior aplicate unor
Proiecte vaste. Acolo unde este cazul, Lista de verificare trebuie aplicată luând în considerare grupul
de Proiecte implicat, dezvoltarea de ansamblu a întregii regiuni luată în discuţie sau Proiectul de
ansamblu ce va fi elaborat, dacă concluziile obţinute în cadrul Proiectului pilot permit acest lucru.

5.5.4. Situaţii specifice

Utilizarea în situaţii specifice, prin adaptarea Listei de verificare şi a foilor de date, este
posibil de realizat pe baza expertizelor locale şi a experienţei. De exemplu, capitolul din foile de
date referitor la sănătatea umană conţine o listă pentru maladii care pot să nu fie relevante într-o
anumită regiune a ţării. Consultarea medicilor locali poate, prin urmare, să permită simplificarea
listei de boli prin reducerea ei la bolile specifice regiunii respective. Totuşi, asemenea simplificări
trebuie realizate cu maximă prudenţă în regiuni geografice unde este probabilă apariţia unor efecte
asupra mediului pe care unii experţi locali să nu le mai fi întâlnit şi pe care să nu le preconizeze.
O modalitate importantă de adaptare a foilor de date unor utilizări specifice este furnizarea
amănunţită de date locale, asigurarea accesului la acestea, furnizarea numelor agenţiilor de specialitate.

5.6. Interpretarea si aplicarea rezultatelor

5.6.1. Identificarea concluziilor "cheie"

Una din principalele direcţii în care se intenţionează utilizarea rezultatelor este identificarea
efectelor care, probabil, vor constitui concluzii "cheie" în legătură cu impacturile asupra mediului
şi a fiabilităţii Proiectului, indiferent dacă acesta există sau va fi implementat în viitor.
Baza acestei aprecieri (sau evaluări) o constituie cadrul pentru prezentarea rezultatelor descris
în secţiunea 5.4.4. (Cadrul de lucru pentru prezentarea rezultatelor) şi în Tabel 5.2. - Foaia
de rezultate.
Este evident că acele concluzii "cheie" sunt asociate cu impacturile nefavorabile, din
moment ce obiectivul principal al efectuării evaluării impactului asupra mediului este de a stabili
modalităţi de combatere a acestora.
Clasificarea din Tabel 5.2. - Foaia de rezultate nu este suficientă prin ea însăşi pentru
identificarea celor mai importante concluzii, din moment ce se va consemna în coloana E (impact
negativ probabil), indiferent dacă impactul afectează o zonă limitată, pentru scurt timp, sau dacă
afectează suprafeţe întinse, permanent.
Prin urmare, este necesară parcurgerea unui alt pas în vederea stabilirii importanţei efectelor
asupra mediului. Desigur că acest pas impune participarea unui număr de experţi de diferite

65
specialităţi, ceea ce nu poate fi realizat întotdeauna, ca urmare a indisponibilităţii resurselor financiare.

66
 Este recomandabil ca utilizatorul să sintetizeze concluziile iniţiale cu privire la posibilele
efecte negative din Tabel 5.2. - Foaia de rezultate.
Trebuie întocmită o listă separată cu aceşti factori care conduc la un impact negativ
"posibil" sau "foarte probabil". În studiul de prefezabilitate, această listă va forma baza pentru
recomandarea domeniilor care necesită un studiu specific de specialitate în următoarele etape de
elaborare a Proiectului.
În studiile referitoare la analizarea unui Proiect existent sau în studiile de prefezabilitate
pentru Proiectele noi, o indicaţie din Tabel 5.2. - Foaia de rezultate, conform căreia se
atenţionează asupra existenţei unui număr mai mare de schimbări nefavorabile asupra mediului, îl
poate îndruma pe utilizatorul Listei de verificare în a concepe modificările ce trebuie operate în
forma de bază a Proiectului pentru evitarea sau reducerea acestor efecte.
Este preferabil să se ia în considerare mai multe variante în fazele preliminare de concepere
ale unui anumit Proiect, decât să se opteze pentru o singură soluţie şi dezvoltarea ei ulterioară,
riscând ca în urma detalierii studiilor să se ajungă la concluzia că nu poate fi adoptată, ca urmare a
efectelor asupra mediului.
Indiferent de numărul lor şi de etapa în care sunt analizate sau elaborate, pentru fiecare din
aceste opţiuni trebuie completate separat, foi de date, concluzii şi foi de rezultate. Trebuie, de
asemenea, să fie întocmit şi un dosar în care să fie redate pe scurt caracteristicile opţiunilor luate în
discuţie şi motivul pentru care utilizatorul preconizează diminuarea impacturilor, prin adoptarea
soluţiilor respective.

5.6.2. Identificarea "golurilor" de date

În orice evaluare trebuie acordată o atenţie deosebită factorilor din foile de rezultate marcate
în coloana F: " Nu se poate aprecia în prezent ".
Aşa cum s-a arătat în paragraful 5.4.4. (Cadrul de lucru pentru prezentarea
rezultatelor), sunt trei situaţii distincte care conduc la marcarea coloanei F:
a) scopul efectului nu este înţeles de către utilizator;
b) pentru evaluare sunt necesare mai multe date;
c) este necesară consultarea unui expert pentru aprecierea datelor.
Comentariile coloanei trebuie să conţină o notă pentru a facilita distincţia acestor situaţii.
Răspunsul unui utilizator va depinde de situaţie, de la caz la caz.

 Dacă în dreptul unui anumit factor apare menţiunea "scop neînţeles", utilizatorul
neînţelegând ce se doreşte printr-o descriere detaliată a factorului respectiv din Lista de verificare,
există două posibilităţi:

67
 - fie să încerce să înveţe sau să se documenteze mai mult cu privire la schimbarea sau efectul
produs asupra mediului de către factorul respectiv;
- fie să consulte părerea unui expert care să-i explice detaliat toate aspectele legate de
factorul respectiv.

 Dacă în dreptul unui factor apare menţiunea "mai multe date necesare", acolo unde
este prea redus numărul de date de care se dispune în foile de date, fiind insuficiente mai ales
datele care sunt de o importanţă deosebită pentru evaluare, utilizatorul trebuie să întocmească o
listă cu toate datele lipsă ce trebuie colectate pentru a se putea face o evaluare.
- Acest lucru trebuie realizat separat pentru fiecare factor în parte.
- Atunci când această listă este întocmită, ea trebuie folosită pentru planificarea ulterioară
a colectării datelor, fie în decursul fazei actuale, fie în etape ulterioare ale evolutiei Proiectului.

 În multe situaţii, se poate concluziona că unele date pot fi cu uşurinţă colectate,

utilizatorul trecând rapid la prelucrarea acestora. În alte cazuri, trebuie făcut un calcul de eficienţă
economică, respectiv pus în balanţă, pe de o parte, cam cât ar costa colectarea datelor respective şi,
pe de altă parte, cam cât de utile ar fi ele în realizarea evaluării.
Acest lucru s-ar putea să nu fie uşor de apreciat de către un nespecialist şi, ca atare, este
necesară asistenţa tehnică de specialitate din partea unui expert.

 În toate cazurile în care factorii au fost marcaţi în coloana F pentru lipsă de date,
trebuie ţinută o evidenţă foarte clară, astfel încât resursele materiale să poată fi alocate pentru
colectarea datelor într-o etapă ulterioară a Proiectului. Dacă numărul de factori din această categorie
este mare, este necesară alocarea unei mari cantităţi de resurse pentru colectarea ulterioară a datelor.
Această colectare ar trebui să aibă loc înainte de a se trece la o fază ulterioară în evoluţia
Proiectului.

 Dacă în rubrica rezervată observaţiilor apare menţiunea "necesitatea asistenţei de

specialitate", înseamnă că utilizatorul are nevoie de un sprijin de specialitate pentru evaluarea
datelor deja colectate.
- În anumite situaţii, această lipsă de pregătire de specialitate poate fi compensată prin citirea
noţiunilor de specialitate cuprinse în Anexa nr. 2 (Foaia de introducere şi Foile de date
generale).
- În alte situaţii, problemele apărute nu pot fi lămurite decât cu ajutorul unui specialist.
- Foarte adesea pot fi de folos pentru asistenţa de specialitate institutele de cercetare şi cele
de învăţământ superior.

 Necesitatea furnizării de date suplimentare nu este legată exclusiv de factorii marcaţi în

coloana F. Coloana B (impact pozitiv posibil) şi coloana D (impact negativ posibil) indică starea
68
de incertitudine cu privire la anumite efecte asupra mediului, incertitudine care se poate datora,
uneori, şi lipsei datelor.
Prin urmare, este necesară o analiză amănunţită a acestor factori, pentru a stabili dacă printr-
o colectare de date suplimentară este posibilă realizarea evaluării.
Pot exista, de asemenea, factori menţionaţi în coloanele B şi D care să fie în situaţia a
"necesita un sprijin de specialitate", situaţie întâlnită în coloana F. Expertiza suplimentară poate
face posibilă obţinerea unui rezultat mai concludent.

 Atunci când utilizatorul revizuieşte atât factorii din coloana F cât şi factorii din
coloanele B şi D, este probabilă apariţia unor modificări în foile de rezultate.

 Factorii menţionaţi în coloana F pot fi transferaţi acum într-una din coloanele B şi D,

pentru că noile date permit realizarea unei evaluări. Dacă se efectuează asemenea schimbări, este
recomandabilă completarea unei foi noi de rezultate, intitulată "A doua evaluare" - nu se
recomandă refacerea primei foi de rezultate. Reevaluările care decurg din aceasta vor fi notate pe foi
separate.

5.6.3. Stabilirea semnificaţiei efectelor

Primul pas în judecarea importanţei schimbărilor asupra mediului produse de un anumit Proiect
îl constituie evaluarea impactului asupra mediului, a unui impact pozitiv sau a unui impact
negativ.
Următorul pas îl constituie identificarea schimbărilor majore şi aprecierea impactului
de ansamblu produs de toate schimbările, ceea ce necesită concursul specialiştilor din diferite
domenii.

a) Stabilirea importanţei anumitor schimbări trebuie să înceapă cu un studiu detaliat al

fiecărui "posibil" sau "foarte probabil" impact nefavorabil şi care să aprecieze dacă schimbările au
implicaţii atât de serioase încât să poată genera, prin ele însele, schimbări importante în desfăşurarea
Proiectului.
Schimbările de acest gen sunt uneori denumite:
 "izbucniri fatale", atunci când impactul lor afectează în mod serios performanţele
Proiectului sau, uneori, sunt denumite
 "impedimente fundamentale", atunci când produc impacturi majore ale Proiectului
asupra mediului înconjurător.
Definirea termenilor de "izbucniri fatale" şi "impediment fundamental" poate fi abordată în
raport cu modul cum pot sau nu pot fi priviţi aceşti termeni în legătură cu o "dezvoltare durabilă".
Atunci când se ajunge la identificarea unei posibile "izbucniri fatale" sau a unui

69
"impediment fundamental" este necesară intervenţia de specialitate a unui expert, în scopul de a se
stabili dacă raţionamentul este corect şi dacă există căi de modificare a Proiectului pentru a
reduce sau elimina respectivele efecte nefavorabile.
Pentru exemplificare, se poate considera următoarea situaţie: colmatarea cu sedimente a unei
acumulări de apă, în decurs de 50 de ani, poate constitui o "izbucnire fatală" pentru schema de irigaţii
care depinde de acumularea de apă. S-ar putea renunţa la noţiunea de "izbucnire fatală" dacă, prin
exploatarea agricolă controlată a terenurilor (care să prevină eroziunea solului şi transportul acestuia
în lac) şi prin filtrarea apei la priză, s-ar prelungi perioada de colmatare a acumulării la 150 de ani.
Acest gen de probleme trebuie rezolvate, în final, la nivel politic, dar specialistul în irigaţii
şi drenaje are datoria de a identifica cu certitudine posibilităţile de prevenire şi de a oferi cele mai
bune date şi previziuni disponibile, la scara efectelor.
De aici rezultă că sunt esenţiale consemnarea minuţioasă a efectelor ce ar putea fi
încadrate în categoriile respective şi căutarea resurselor suplimentare şi expertiza într-o fază
incipientă a Proiectului, pentru a cuantifica impacturile cu mai multă precizie.

 Se poate realiza o evaluare mai largă a semnificaţiilor efectelor negative şi pozitive în

situaţia în care nu se face simţită existenţa vreunei "izbucniri fatale" sau a vreunlui "impediment
fundamental". Observaţiile pot fi menţionate pe o copie a Tabelului 5.1. - Lista de control.
 Pentru a permite aprecierea în întregime a efectelor pozitive şi negative, este puţin
probabil, ca pentru pentru stabilirea semnificaţiei, să fie suficientă doar o singură măsură.
 Lista de verificare cuprinde o gamă foarte largă de efecte, de la cele care au implicaţii
economice directe (de exemplu, pierderi de producţii agricole) până la cele cu impact asupra
mediului înconjurător (cum ar fi distrugerea crescătoriilor de păsări) sau până la efecte de natură
socială sau culturală (cum ar fi deteriorarea sănătăţii sau pierderea locaşurilor de cult religios).
În anumite situaţii pot exista suficienţi indicatori care să permită compararea directă între
impacturile de acelaşi tip, chiar şi în cadrul raţionamentelor care se referă la semnificaţia globală a
diverselor tipuri de schimbări de mediu ce vor trebui recunoscute de anumite foruri politice.

b) Un alt factor important este durata probabilă în timp a schimbărilor preconizate.

Trebuie stabilit cât timp va trece până se vor înregistra schimbări şi dacă acestea vor
avea caracter temporar sau caracter permanent. Este nevoie, din nou, de ajutor din partea unui
expert, pentru a pune la punct o documentaţie privitoare la semnificaţia probabilă şi la durata în
timp.

 Odată clarificate toate aspectele legate de semnificaţia unui anumit efect de mediu, se
poate avea în vedere o evaluare de ansamblu a schimbărilor pozitive sau negative. În toate cazurile,
acestea nu sunt probleme adresate exclusiv profesioniştilor.

70
  În cadrul Listei de verificare nu a fost prevăzut spaţiu pentru menţionarea beneficiilor
primare ale Proiectului, cum ar fi, de exemplu, venitul, ocuparea forţei de muncă, securitatea
alimentară etc., aceste aspecte trebuind şi ele avute în vedere în contextul general al unei evaluări a
efectelor pozitive şi negative preconizate.

71
 5.6.4. Identificarea măsurilor de atenuare a efectelor
Unul din scopurile esenţiale ale Listei de verificare este de a educa şi implica profesioniştii
care nu sunt specialişti în ştiinţe de mediu în procesul de evaluare şi de atenuare a schimbărilor
nefavorabile produse asupra mediului.
Multe efecte negative asupra mediului pot fi reduse prin:
 modificări operate asupra caracteristicilor Proiectelor;
introducerea măsurilor speciale de prevenire a efectelor schimbărilor;
 introducerea anumitor măsuri de compensare a acestor efecte.
Selectarea măsurilor potrivite în scopul atenuării efectelor nedorite necesită o strânsă
cooperare între specialiştii în irigaţii şi drenaje şi experţii în domeniul mediului înconjurător.
Se poate folosi o copie a Tabelului 5.1. pentru a înregistra categoriile de măsuri ce ar putea
fi eficiente în reducerea impacturilor identificate în fiecare etapă şi a costurilor estimate ale acestora.
 Dacă măsurile sunt viabile şi costurile lor se încadrează în bugetul disponibil, Proiectul
poate fi modificat astfel încât să fie incluse, în forma sa generală, măsuri de atenuare. În cazul
acesta, se impune efectuarea unei reevaluări prin completarea unei noi copii a foii de rezultate.
 Dacă nu sunt disponibile suficiente date sau detalii pentru stabilirea eficienţei sau a
costului măsurilor de atenuare propuse, atunci va trebui întocmită o listă pentru studiile ce trebuie
întreprinse în etape ulterioare ale Proiectului. Trebuie, de asemenea, să fie inclusă aici şi o
estimare a timpului care este preconizat a se scurge până ce măsurile vor deveni operaţionale.

5.6.5. Stabilirea monitorizării

În multe situaţii, evoluţia schimbărilor produse asupra mediului poate fi extrem de lentă şi
eventualele dezavantaje greu de prevăzut. În aceste cazuri, poate fi mai potrivit să se urmărească
cu regularitate schimbările care apar şi să se introducă măsurile de atenuare atunci când
parametrii urmăriţi ating un anumit prag.
Aceasta este o metodă de abordare obişnuită, de exemplu în legătură cu calitatea apei, ştiut fiind
faptul că parametrii urmăriţi ne atenţionează suficient de devreme pentru a lua anumite măsuri corective.

În privinţa măsurilor de atenuare, se poate folosi o copie a Tabelului 5.1. cu scopul de a

ţine evidenţa schimbărilor specifice şi a costurilor estimative pentru metodele de monitorizare.
Oricum, trebuie menţionat că este necesar să fie avute în vedere eventualele cheltuieli de
atenuare chiar atunci când fac parte din etapa iniţială a previziunii efectelor nefavorabile.

72