Suport de curs Management în construcții I Sem.

1, 2020/2021

- CURS 2 -

2. SECTORUL DE CONSTRUCȚII CA SISTEM

2.1 Conceptul de sistem
2.1.1 Componentele unui sistem
2.1.2 Proprietățile unui sistem
2.2 Sectorul de construcții ca sistem – ipostaze/ipoteze

3. PRODUSUL CONSTRUCȚIE CA SISTEM

3.1 Produsul construcție ca sistem tehnic
3.2 Produsul construcție ca sistem de lucrări
3.2.1 Categoria de lucrări
3.2.2 Capitolul de lucrări
3.2.3 Articolul de lucrare
3.2.4 Varianta de lucrare

1|Page
Suport de curs Management în construcții I Sem.1, 2020/2021

2. SECTORUL DE CONSTRUCȚII CA SISTEM

2.1 Conceptul de sistem

Noțiunea de sistem se folosește tot mai mult în domeniul tehnic, economic, social și politic,
constituind o abstractizare a elementelor, a părților constitutive ale unui întreg, considerat
apriori ca o entitate.
Noțiunea de sistem a intrat în limbajul urent din necesitatea structurării, organizării proceselor
și fenomenelor, a anlizării acestora și a stăpânirii lor.
Un sistem reprezintă o mulțime de elemente heterogene ce interacționează între ele, mulțimea
manifestându-se ca un tot unitar cu caracteristici proprii.
Un sistem reprezintă un ansamblu compus din minim două elemente (obiecte) între care se
pune în evidență o relație.

2.1.1 Componentele unui sistem

• Elementele în cadrul unui sistem sunt entități materiale sau abstracte, fiind părțile
constitutive cele mai simple ale acestuia.
 Pentru ca un sistem să existe sunt necesare minim două elemente.
 Elementele pot fi la rândul lor considerate ca sisteme, având pentru sistemul
integrator rolul de subsisteme.
• Relațiile (legăturile sau conexiunile) constituie raporturile ce se stabilesc între
elementele componente ale unui sistem, ele reprezentând baza integrării
elementelor într-un tot unitar. Relațiile delimitează și definesc sistemul de alte
sisteme. Relațiile pot să fie:
 Relații de conexiune directă
 Relații de conexiune inversă (de tip feedback)
 Relații succesive
 Relații simultane

• Structura sistemului reprezintă încadrarea elemetelor și relațiilor dintre ele într-o

configurație bine determinată. Această structură constituie ”construcția sistemului”
la un moment dat.

• Arhitectura sistemului vizualizează structura funcțiunilor sistemului în raport cu un

observator care îl privește într-un anumit mod, la o anumită interfață, cu un anumit
scop și cu anumite instrumente. Arhitectura fiind orientată spre observator, permite
acestuia să o definească și să o conformeze în concordanță cu nevoile și aspirațiile
sale.

2|Page
Suport de curs Management în construcții I Sem.1, 2020/2021

• Starea sistemului caracterizează sistemul la un moment dat modificându-se în timp

funcție de variabilitatea valorilor, elementelor și relațiilor cât și a excitațiilor mediului.
Orice sistem se află în interiorul unui mediu. În raport cu mediul exterior, sistemul are
intrări (vectori de intrare), ieșiri ( vectori de ieșire) și o funcție.
 Intrările reprezintă influențele pe care le execrită mediul asupra sistemului
 Ieșirile constituie influențele pe care sistemul le exercită asupra mediului.

• Funcția sistemului constituie sistemul în acțiune, adică pocesul de preluare a

intrărilor și transferarea lor în ieșiri.

2.1.2 Proprietățile unui sistem

 Integralitatea – trăsătura ce conferă sistemului stabilitate în raport cu influențele

mediului.
 Autocorectarea (homeostaza) reprezintă caracteristica de reglare permanetă a
comportamentului unui sistem în vederea păstrării configurației stabile în raport cu
factorii perturbatori externi sau interni.
 Autoorganizarea reprezintă capacitatea unui sistem de a-și crea noi stări stabile –
această proprietate dă caracterul dinamic al unui sistem.
 Ierarhia.
 Autogenerarea .

2.2 Sectorul de construcții ca sistem – ipostaze/ipoteze

Sectorul de construcții este vizualizat prin prisma abordării sistematice în trei ipostaze ca:
sistem dinamic,
sistem deschis,
sistem social-economic.

a) Sectorul de construcții este un sistem dinamic

Sistemul dinamic se caracterizează prin capacitatea de a-și modifica în timp legăturile cu
mediul, păstrându-și integralitatea ca urmare a modificărilor produse în acesta și a influențelor
pe care mediul le exercită asupra sistemului.
Calitatea de mediu dinamic poate fi redefinită ca sistem adaptabil.
Sectorul de construcții în acest context se consideră un sistem dinamic deoarece el și-a găsit și
și-a păstrat identitatea (existența) în evoluția radicală a mediului social-economic românesc,
adoptându-și forme noi organizatorice.
b) Sectorul de construcții este un sistem deschis
Sistemul deschis se caracterizează prin faptul că reglarea sa se face prin interacțiuni ale
elementelor în relații cu mediul înconjurător și în condițiile existente create de acesta.

3|Page
Suport de curs Management în construcții I Sem.1, 2020/2021

Sectorul de construcții prin activitatea de profil este un sistem deschis pentru că are legături
multiple și interacțiuni permanente cu mediul din care primește resurse și căruia îi restituie
lucrări executate – produse construcții.
Obs: resursa reprezintă orice mijloc ce concură la realizarea produselor construcții.
c) Sectorul de construcții este un sistem social-economic
Sistemul social economic este sistemul ce reunește mijloacele de producție și obiectele muncii
cu forța de muncă prin intermediul cărora își realizează funcționalitatea conforma obiectivelor
fixate (produse construcții) ce decurg din nevoi sociale ce angrnează un substanțial efort
economic.
Sectorul de construcții este un sistem social deoarece asigură produse construcții necesare
desfășurării vieții și activității oamenilor. Orice din mediul înconjurător construit participă la
realizarea unei funcțiuni pretinsă de factorul uman în societate.
Sectorul de construcții este un sistem economic deoarece realizarea produselor construcții
implică un substanțial efort economic ( cheltuieli).

3. PRODUSUL CONSTRUCȚIE CA SISTEM

Produsul construcție luat în ansamblu este un sistem complex atât sub aspectul structurii
diverselor părți și elemente componente, corespunzător cerințelor conceptuale tehnice ți
funcționale, dar și sub aspectul organizării procesului productiv de construire desfășurat în mod
corelat pentru realizarea produsului.
Acest caracter complex vizualizează sau cuprinde produsul construcție ca sistem tehnic cât și
sub aspectul sistemului de lucrări.

3.1 Produsul construcție ca sistem tehnic

Produsul construcție apreciat în totalitatea sa este un sistem tehnic deoarece prezintă mai
multe nivele ierarhice de structurare, cuprinzând sudiviziuni fizice sau subsisteme funcționale.
Complexitatea deosebit de mare ce caracterizează lucrările de construcţii, condiţiile în care se
realizează acestea şi raporturile dintre investitor si antreprenor, conduc la apariţia unor
probleme deosebite în ce priveşte elaborarea şi aplicarea unui sistem coerent şi eficient de
preţuri. Pentru aceasta se descompune produsul construcție în părți componente ale sistemului
tehnic pe care il are la baza.
Datorită particularităţilor specifice, evaluarea unei investiţii în construcţii nu poate făcută
global, în întregul ei. Din acest motiv, ea se detaliază, se descompune, până la un nivel în care
părţile componente pot fi măsurate şi li se poate atribui o unitate de măsură. Ajunşi în acest
stadiu, se determină cantităţile de lucrări ce trebuie efectuate pentru realizarea părţilor
componente ale investiţiei şi li se ataşează preţuri. Printr-un proces de recompunere a părţilor
componente, se determină preţul investiţiei în construcţii.
O investiţie în construcţii poartă numele de obiectiv de investiţii. Obiectivul de investiţii poate
cuprinde una sau mai multe construcţii, precum şi utilaje sau echipamente tehnologice.

4|Page
Suport de curs Management în construcții I Sem.1, 2020/2021

Construcţia unei uzine, a unui complex de blocuri sau a unui baraj reprezintă în cazul nostru
obiective de investiţii.
Construcţiile din cadrul unui obiectiv de investiţii se numesc obiecte de construcţii. Un obiect
de construcţii este o construcţie distinctă, delimitată spaţial, având o funcţionalitate precisă şi
care împreună cu celelalte obiecte de construcţii şi utilaje asigură funcţionalitatea obiectivului
de investiţii; de exemplu, un bloc de locuinţe cu instalaţiile aferente într-un cvartal, barajul în
cadrul unui nod hidrotehnic, o staţie de pompare în cadrul unui sistem de alimentare cu apă
etc.
În alcătuirea obiectului de construcţii se includ toate instalaţiile care deservesc nemijlocit
funcţionarea construcţiei, însă utilajele şi echipamentele necesare procesului tehnologic pe
care le adăposteşte aceasta nu trebuie incluse (fiind obiecte separate, de exemplu obiectul de
constructiei: Dotari). Obiectul de construcţie nu permite o evaluare globală a volumului de
resurse înglobate, intrucat este compus din multe parti componente ce sunt la randul lor
formate din mai multe subcomponente cu unitati de masura diferite, etc. Asadar, se impune
deci parcurgerea procesului de descompunere a obiectelor de construcţii până vom ajunge la o
fază care să ne permită să facem măsurători şi deci să operăm cu unităţi de măsură specifice.
Prin urmare, descompunem obiectul de construcţie în părţi mai mici, denumite părţi de obiect
de construcţie. Partea de obiect de construcţie reprezintă o componentă a unui obiect de
construcţie, delimitată spaţial, având o funcţie precisă şi distinctă în alcătuirea obiectului de
construcție şi care, împreună cu celelalte părţi de obiect, îi asigură integritatea și
funcţionalitatea proiectată. De exemplu, infrastructura unei construcţii (ce poate fi considerată
o parte de obiect de constructie) este delimitată spaţial, are o funcţie precisă (preia şi
transformă eforturile de la suprastructură) şi, care împreună cu suprastructura si sistemul de
acoperiș (ce pot fi considerate alte 2 părți de obiecte de construcție) asigură stabilitatea şi
funcţionalitatea construcţiei. În mod similar se poate face descompunerea oricărui obiect de
construcţii în părți de obiect de construcție.
Descompunerea obiectelor de construcție în părți de obiecte de construcție se realizează de
către proiectant. Așadar, obiectul de construcție cuprinde mai multe părți de obiecte de
construcție ce se realizează/execută într-o succesiune tehnologică. Împărțirea obiectelor de
construcție în părți de obiecte de construcție se face corespunzător stadiilor fizice în care
plasarea părții de obiect corespunzător stadiului fizic răspunde cerințelor productive de
execuție.
Pentru părţile de obiect se pot folosi diferite grade de detaliere: ansamblu, subansamblu,
element. Acestea vor fi prezentate in continuare in ordinea grupării lor:
Elementul de construcţie este cea mai mică parte de obiect şi păstrează atributele acesteia; de
exemplu un stâlp, o grindă, un planşeu, o conductă montată etc.
Subansamblul reprezintă o grupare de elemente de construcție similare, executate simultan
sau cu continuitate. Astfel, de exemplu, infrastructura (ca ansamblu de elemente) conţine ca și
subansamble fundaţiile continue, stâlpii, grinzile, planseele, conductele etc. În cadrul fiecarui
ansamblu sunt cuprinse/grupate toate elementele de construcție specifice.
Ansamblul reprezintă o grupare de subansamble sau elemente cu funcţiuni omogene sau
conţinut similar de lucrări (terasamente, fundaţii, structură de rezistenţă, închideri, reţele de
conducte, instalaţii etc).
Se constată însă că nici elementul de construcţie, diviziunea cea mai mică a unui obiect, nu
poate fi măsurat. Din acest motiv elementele de construcţii se descompun în continuare, în

5|Page
Suport de curs Management în construcții I Sem.1, 2020/2021

procesele elementare de producţie care au dus la realizarea lor. Procesul elementar este o
parte a procesului de producţie ce este alcătuită dintr-o succesiune de operaţii, care se execută
în general de către muncitori de aceeaşi meserie, după o anumită tehnologie, pe un anumit loc
de muncă şi pentru care se poate defini o unitate de măsură; de exemplu execuţia săpăturilor şi
a sprijinirilor, confecţionarea şi montarea cofrajelor, fasonarea şi montarea armăturilor,
prepararea şi turnarea betonului etc.
Prin definirea cu precizie a condiţiilor de execuţie, prin atribuirea unei unităţi de măsură şi a
unui simbol şi încadrarea lui într-o anumită categorie de lucrări, procesul elementar devine
articol de lucrare. Acesta reprezintă un proces simplu, executat cu continuitate, de muncitori de
o anumită meserie, şi care împreună cu alte procese simple are ca rezultat realizarea unui
element de construcţii. De exemplu, pentru elementul de construcţie stâlp, se pot defini
următoarele articole de lucrare: fasonare și montare armătură, cofrare, turnare beton,
decofrare, tencuire, zugrăvire etc. La acest nivel de detaliere, articolele de lucrare pot fi
măsurate, deoarece proceselor simple respective li se pot atribui unități de măsură (fasonare si
montare armătură – kg, cofrare – m2, turnare beton – m3 etc.)
De remarcat este că prin intermediul articolului de lucrare se face legătura dintre sistemul
tehnic (descompunerea de pana acum a unui obiectiv de construcție) și sistemul de lucrări
(punctul următor).
Exemplu:
Obiectiv de investitie: • Complex hotelier
• Cladire hotel S+P+4E
• Cladire Restaurant P
Obiecte de constructie: • Piscina exterioara
• Parcare
• Imprejmuire teren
• Infrastructură construcții (lucrari de terasamente, rezistenta, finisaje,
izolatii)
• Suprastructură construcții (rezistență, arhitectura, izolatii, rețele de
Parti de obiect de constructie: instalații etc.)
• Sistem de acoperiș
• Dotari tehnologice si functionale
• Etc.
• Lucrari de terasamente, sistem de fundare, structura de rezistenta,
inchideri, rețele conducte)
Ansamblu De ex. pentru partea de obiect de constructie Suprastructură construcții
putem avea ca și ansamble: Structura de rezistență, Închideri,
Compartimentări, Finisaje interioare, Finisaje exterioare
• umpluturi de pământ, fundatii, grinzi, stalpi, placi, conducte canalizare
De ex., pentru ansamblul Structura de rezistență: grinzi, stalpi, placi
De ex., pentru ansamblul Inchideri: Pereți exteriori neportanți, Tâmplărie
Subansamblu
exterioară, Grilaje și parapeți la nivelul închiderilor
De ex., pentru ansamblul Finisaje interioare: Tencuieli, Placaje, Pardoseli (reci,
calde), Zugrăveli-vopsitorii, Alte finisaje speciale
un cuzinet, o grinda, un stalp, o placa, un perete, o conducte montata, un
Elemente
buiandrug, o centura de beton armat, o pardoseala
Procesele tehnologice elementare prin care se executa elementul de
constructie (cofrare, turnare, montare, sapatura manuala, compactare etc.)
Proces elementar
De ex., pentru o grinda: confectionare armatura, montare armatura, cofrare,
turnare beton

6|Page
Suport de curs Management în construcții I Sem.1, 2020/2021

3.2 Produsul construcție ca sistem de lucrări

Această tratare vizualizează execuția produsului construcție la nivelul procesului productiv de

realizare. Ca sistem de lucrări , produsul construcție se structurează astfel:

3.2.1 Categoria de lucrări

O categorie de lucrari cuprinde ansamblul lucrărilor din cadrul unui obiect de construcție care
au același specific de execuție și care de regulă sunt cuprinse în același indicator de norme de
deviz.
Indicatoarele de norme de deviz din seria 1981 reeditată și completată în 2000 cuprind 41 de
volume + 8 volume de indicatoare ajutătoare pentru completarea operațiilor tehnologice
cuprinse în indicatoarele de bază.
Cele 49 de volume reprezintă practic 49 de categorii de lucrări.
Categoriile de lucrări cuprinse în indicatoarele de norme de deviz sunt structurate pe capitole
de lucrări, articole de lucrări și variante de lucrări.
Fiecărui indicator de norme de deviz corespunzător categoriei de lucrări, îi revine un cod format
dintr-o literă, două sau mai multe asocieri de litere.
Categorie Numărul articolului
Capitol de lucrări Variantă de lucrare
de lucrări de lucrare
C, S, G, D, P (C)A,(C)S,(C)G (CA)01, (CA)02 (CA01)G1, (CA02)A1
Ts, Iz, At, Ac (Ts)A, (Iz)A (TsA)02 (TsA02)B1
Rpc, TRA (Rpc)A, (Rpc)B (RpcA)02 (RpcA02)C1
Cod numeric - simbolizat cu litere A-Z - Cod numeric de simbol 01-99 - cod A-Z
computerizat - Cod numeric computerizat - Cod numeric computerizat - Cod numeric de simbol 1 - 9
- Cod numeric computerizat

3.2.2 Capitolul de lucrări

Capitolul de lucrari grupează mai multe articole de lucrări:
 Capitole de lucrări ce conțin toate articolele de deviz corespunzătoare unui singur articol
de lucrări
 Capitole de lucrări care grupează toate articolele de deviz ale unui singur articol de
lucrare dar și article de deviz corespunzătoare unor procese tehnologice ajutătoare
 Capitole de lucrări care grupează toate articolele de deviz corespuzătoare pentru două
sau mai multe articole de lucrări apropiate
Capitolele de lucrări sunt codificate în indicatoarele de deviz corespunzătoare categoriei de
lucrări printr-o literă de la A la Z, ce însoțește codul categoriei de lucrări din care face parte.

3.2.3 Articolul de lucrare

Articolul de lucrare se definește în două maniere:
 Definire la interfața sistemului tehnic (pct. 3.1)
Articolul de lucrare reprezintă o parte componentă distinctă ce intră în alcătuirea elementului
de construcție și care are un rol funcțional bine determinat în cadrul acestuia.

7|Page
Suport de curs Management în construcții I Sem.1, 2020/2021

 Definire la interfațe sistemului de lucrări

Articolul de lucrare este o lucrare elementară, simplă de construcție ce cuprinde operații ce se
execută de către lucrători ( muncitori) de aceeași mmeserie, pe un anumit loc de muncă dotat
cu miloace de muncă adecvate, urmărind o tehnologie specifică.
Articolul de lucrare se definește printr-o unitate de măsură fizică (m, m2, m3, kg, etc).
Articolele de lucrare se încadrează în indicatoarele de norme de deviz corespunzătoare
categoriei de lucrări și capitolului de lucrări aferente.
Fiecărui articol de lucrare îi corespunde un cod de simbol format din două cifre (01-99).
Fiecărui articol de lucrare îi corespunde o suită de variante de lucrări.

SUBSISTEM SUBSISTEM
TEHNIC DE LUCRARI

OBIECTIV DE INVESTITIE
(complex hotelier,fabrica, baraj, sistem de
alimentare cu apa, etc.)

OBIECT DE CONSTRUCTIE
Obiect 1: Cladire Hotel P+3E;
Obiect 2: Piscina exterioara; Obiect n:.......

PARTE DE OBIECT DE C-TIE STADIU

(infrastructura, suprastructura,
sistem de acoperis, etc.) FIZIC

Ansamblu de construcție
(terasamente, fundatii, structura de rezistenta,
CATEGORIE
inchideri, retele conducte, instalatii) DE LUCRARI

Subansamblu de construcție
(fundatii, grinzi, stalpi, placi, pereti, conducte
canalizare, umpluturi, tencuieli) CAPITOL
DE LUCRARI
Element de construcție
- de c-tie, de instalatii, de izolatii, de finisaj -
(cuzinet, o grinda, un stalp,o placa, un perete,
o conducte montata, buiandrug, centura)

Proces elementar
ARTICOL
(pentru o grinda: confectionare armatura, montare
armatura, cofrare, turnare beton) DE LUCRARE

VARIANTA ARTICOL
DE LUCRARE

Fig.1 Componența subsistemului tehnic si a subsistemului de lucrări

8|Page
Suport de curs Management în construcții I Sem.1, 2020/2021

3.2.4 Varianta de lucrare

Varianta de lucrare diferențiază articolele de lucrare prin materialul folosit, calitatea,
elementele, dimensiunile, modul de punere în operă, înălțimea construcției, etc.
Varianta de lucrare se codifică printr-o literă de la A la Z ce însoțește codul articolului,
capitolului și categoriei de lucrări.
Uneori, variantele de lucrări pot fi însoțite de cifre de la 1 la 9 ce diferențiază calitatea
materialului folosit sau dimensiunea.
Varianta unui articol de lucrare se identifică întotdeauna cu un articol de deviz.

9|Page