Cap.

6 Acţiunea cedărilor de reazeme asupra structurilor static determinate şi

nedeterminate

Cedările de reazem apar datorită deplasărilor fundaţiilor. Aceste deplasări pot fi atît translaţii cît
şi rotiri. În practica curentă aceste tasări apar în cele mai multe cazuri datorită proastei executări a
fundaţiei sau datorită infiltraţiilor de apă în zona fundaţiei. Este evident faptul că aceste cedări de
reazem, dacă se produc, induc o stare de eforturi suplimentară , în structurile static nedeterminate, care
se suprapune peste starea de eforturi deja existentă.
Odată produse aceste cedări de reazem posibilităţile de remediere sînt extreme de reduse,
singura soluţie fiind de stopare a cauzelor care au produs cedarea de reazem, dar revenirea la poziţia
iniţiala a structurii este în cele mai multe cazuri imposibilă.

Structuri static determinate

La structurile static determinate cedările de reazem au ca efect modificarea configuraţiei

geometrice a structurii fără deformarea barelor şi deci fără apariţia de eforturi. Barele se deplasează ca
nişte corpuri rigide.
În oricare caz secţiunile transversale ale elementelor sau structurii se deplasează rotindu-se sau
translatîndu-se.
Dacă cedarea de reazem se produce la o structură pe care acţionează un sistem de forţe P i care
au determinat în reazeme reacţiunile Rki, atunci ansamblul acestor forţe produce lucru mecanic exterior,
parcurgînd deplasările punctelor lor de aplicaţie sau rotirile corpurilor pe care acţionează.
Eforturile Ni Mi şi Ti (efecte ale forţelor Pi)nu produc lucru mecanic deoarece elementele nu se
deformează.
Expresia lucrului mecanic exterior va fi:
(6.1)  Lex   Pi  i   Rki  k
Conform teoremei lui Clapeyron Lex=Lef , dar deoarece Lef=0 rezultă Lex=0 şi din (6.1) se obţine:
(6.2)   Pi  i   Rki  k
unde ΔiΔ sînt deplasările pe direcţiile forţelor Pi produse de cedările de reazeme, Rki sînt reacţiunile
produse în reazemele k de forţele Pi iar Δk sînt cedările de reazeme.
Pentru stabilirea expresiei deplasării unei secţiuni, în cazul cedărilor de reazeme, se fac
următoarele particularizări în relaţia (6.2):
-se consideră că sistemul de forţe Pi este format dintr-o singură forţă şi aceea egală cu unitatea, P i=1.
-reacţiunile produse de această încărcare sînt notate cu r ki.
Cu aceste elemente se obţine expresia deplasării unei secţiuni în cazul cedărilor de rerazeme:
(6.3)   i   rki  k
Obs. În cazul general al unei structuri static determinate încărcate cu forţe, variaţie de temperatură şi
cedări de reazeme, relaţia Maxwell-Mohr, pentru calculul deplasării unei secţiuni, are forma următoare:
(6.4)   i   ip   it   i
sau dezvoltat:
m3 M nN t T t
(6.5)   i   dx   i dx   i dx    ni t m dx    mi dx 
EI EA GA h
  rki  k

105
Structuri static nedeterminate

a) Metoda eforturilor

Aşa cum s-a arătat anterior, pentru rezolvarea structurilor static nedeterminate, fie prin metoda
eforturilor, fie prin metoda deplasărilor, este necesară alcătuirea unui sistem de ecuaţii de condiţie.
Coeficienţii necunoscutelor depind numai de caracteristicile structurii şi numai termenii liberi depind
de încărcare. Schimbînd încărcarea se schimbă termenii liberi.
La fel ca în cazul încărcării cu variaţie de temperatură, încărcarea cu cedări de reazem nu
produce eforturi pe sistemul de bază din metoda eforturilor. Coeficienţii δ ij se calculează la fel ca la
încărcarea cu forţe, nefiind influenţaţi de cedări de reazem. Termenii liberi Δ iΔ se calculează cu
expresia 6.3. Astfel fiecare termen ΔiΔ se calculează pe baza reacţiunilor rki ,obţinute din încărcarea
sistemului de bază cu necunoscutele Xi=1. Reacţiunile rki apar în expresia 6.3 înmulţite cu cedările de
reazem, în cazul în care există cedări de reazem pe direcţia reacţiunii respective.
În cazul în care cedarea de reazem are aceeaşi direcţie cu reacţiunea rki , produsul respectiv va
avea semnul plus, în caz contrar va avea semnul minus.
Sistemul ecuaţiilor de condiţie al metodei eforturilor, în situaţia încărcării structurii cu cedări de
reazeme, are forma:
 11 X 1   12 X 2  ...   1n X n  1  0
 21 X 1   22 X 2  ...   2 n X n   2   0
(6.6)
....
 n1 X 1   n 2 X 2  ...   nn X n   n  0
unde termenul liber are expresia:
(6.7)   i   rki  k
Rezolvînd sistemul de ecuaţii se obţin necunoscutele X 1 X2 ..Xn cu care se calculează momentul
încovoietor în orice secţiune, prin suprapunere de efecte:
(6.8)  M   m1 X 1  m2 X 2  mn X n
La expresia (6.8) nu intervine nici un termen de forma M Δ0 deoarece sistemul de bază este static
determinat şi cedările de reazem nu produc eforturi pe aceste sisteme.
Deplasarea unei secţiuni, pentru încărcarea cu cedări de reazeme se calculează cu relaţia:
0
mi M  mi M 
(6.9)   i   i     i   dx   i   dx
EI EI
unde ΔiΔ are forma (6.3) şi se calculează pe sistemul de bază utilizat pentru determinarea diagramei m i0
.

b) Metoda deplasărilor

Sistemul de bază în metoda deplasărilor este multiplu static nedeterminat şi în consecinţă

cedarea de reazem va produce eforturi pe sistemul de bază.
Momentele de încastrare perfectă rezultate din acţiunea cedărilor de reazeme date se determină
corespunzător efectului diferit al celor două tipuri de cedări asupra sistemului de bază.
Cedările de reazem rotiri sînt echivalente cu rotiri ale capetelor de bară unde are loc cedarea.
Dacă cedează un capăt i al barei i-j printr-o rotire  i , se deformează numai această bară, momentele de
încastrare obţinîndu-se cu termenii respectivi din relaţiile fundamentale:

106
 4 EI 2 EI
-pentru bara dublu încastrată M ij   ij ; M ji   ij
l ij l ij
3EI
-pentru bara încastrată şi articulată M ik   ik
l ih
Cedările de reazem translaţii au ca efect asupra sistemului de bază translaţii de noduri care sînt
echivalente cu rotiri de bare  ij .Momentele de încastrare perfectă se calculează cu termenii
corespunzători de la rotiri de bare din relaţiile fundamentale stabilite anterior:
6 EI
-pentru bara dublu încastrată M ij  M ji    ij
lij
3EI
-pentru bara încastrată şi articulată M ik    ik
l ik
Determinarea rotirilor de bare  ij se face pe baza configuraţiei sistemului articulat al sistemului
de bază la care se impun cedările de reazeme date.
În expresiile date pentru momentele de încastrare perfectă rotirile  i şi  ij se introduc cu
semnul lor.

Exemplul 1: Pentru structura din figura 6.1a se cere determinarea deplasărilor u 3 şi v3 din acţiunea
cedărilor de reazem.
1

3 3
H1  H2 
10 10
1 2
v  5cm 1
1 V2 
3 3 V1  2
2
u  3cm

Fig. 6.1 a) structură static determinată supusă acţiunii cedărilor de reazem; b)calculul reacţiunilor
a) calculul deplasării v3 din acţiunea cedărilor de reazeme:
 M 2  0  V1  6  1  3  0 ; V1  1 ; V2  1
2 2
 M 3 st  0  1  3  H 1  5  0  H 1  3 ; H 2  3
2 10 10
v3   rki   k
 3 1 
v3     3   5   3.4cm
 10 2 

107
b) calculul deplasării u3 din acţiunea cedărilor de reazeme:
5 5
 V1  6  1  5  0  V1  ; V2 
6 6
 M 3 st  0   5  3  H 1  5  0 
6
1
 2 .5  5  H 1  0  H 1 
2
1

1 1
H1  H2 
1 2 2 2
5 5
V1  V2 
6 6
Fig.6.2 Calculul reacţiunilor din acţiunea forţei unitate pe orizontală
 1 5 
u 3     3   5    1.5  4.16  5.66cm
 2 6 
Exemplul 2: Se cere trasarea diagramei de moment, din acţiunea cedărilor de reazem, pentru structura
din fig.6.3 folosind metoda eforturilor.

2
3

4 S.B.

1.50 X1
1

v  3cm 5

Fig.6.3 a)Structură static nedeterminată supusă cedărilor de reazeme; b)sistem de bază

108
 1
1
V2 
5
+ m1

X1  1

1
1
V1 
5
Fig.6.4 a) Calculul reacţiunilor din acţiunea forţei unitate; b) diagramă unitară de moment
2
m 1 1 1 2 4 5 1 4.83
 11   1 dx  1 4 1   1 5  1    (4  0.83) 
EI EI 2 EI 2 3 EI EI EI EI
 1
 1   rki   k    1.5  0.01745  1  0.03    0.02
 5
4.83
Pentru EI=24000KNm2  X 1  0.02  0
EI
4.83  X 1  484  0  X 1  100,24

100.2 -

-
M

100.2
Fig.6.5 Diagramă finală de moment din acţiunea variaţiei de temperatură

109
Exemplul 3: Se cere trasarea diagramei de moment din acţiunea cedărilor de reazem utilizînd metoda
deplasărilor pentru structura din fig. 6.6.

3
2

4 S.A.

1.50
1

v  3cm 5

Fig.6.6 a)structură cu noduri deplasabile; b)structură auxiliară

EI EI 5
Alegem i0  ; i12    1.25i0
5 4 5
Z2
Z1 4i12  5
2i0
3i23  6

S.B. m1
1.25i0

2i12  2.5

Fig.6.7 a) Sistem de bază; b)Diagramă unitară m1

6i12 12

m2

1
 6i12 12
4
Fig.6.8 a)diagramă de deplasări virtuale; b)diagramă unitară m 2

110
 2i12  314.1
3i23 23  172.8

M 0

4i12  628.2
0
Fig.6.9 Diagramă M  din încăcarea cu cedări de reazem

24000
4i12  4  1.25   1.5  0.01745  628.2
5
24000
3i 23 23  3  2   6  10 3  172.8
5
2
v 3  10
 23    6  10 3
5 5

r11 r12

5
1.87
r11  11 ; r12  1.87

r22 1

1.87

1.87 1
 
4
Fig.6.10 Calculul reacţiunii r22 utilizînd principiul lucrului mecanic virtual
1
r22  1  (1.87  1.87)  0  r22  0.935
4

111
 R1

172.8

314.1
R1  141.3

R2  1

314.1

628.2 1
 
4
Fig.6.11 Calculul reacţiunii R2  utilizînd principiul lucrului mecanic virtual.
1
R2   1  (628.2  314.1)  0  R2   235.5
4
11Z 1  1.87 Z 2  141.3
 1.87 Z 1  0.935Z 2  235.5
Z 1  45.43
Z 2  342.8
0
M   M   m1 Z 1  m 2 Z 2
M 12  628.2  2.5  45.43  1.87  342.81  100.7
M 21  314.1  5  45.43  1.87  342.81  99.8

100 -

-
M

100.7
Fig.6.12 Diagramă finală de moment din cedări de reazem

112
Exemplul 4: Se cere trasarea diagramei de moment din acţiunea cedărilor de reazem utilizînd metoda
deplasărilor, pentru structura din fig.6.13.

2 2I 4

4 I I S.A.

1 3
10
v  5cm

Fig.6.13 a)structură supusă acţiunii cedărilor de reazem; b)structură auxiliară

Calculul numărului de grade de libertate cinematică utilizînd structura auxiliară:
W  3B  2 A  S  W  1
3i24  6
Z1

2i0 3i34  3
Z2

1i0 S.B. 1i0 m1

Fig.6.14 a)sistem de bază; b)diagramă unitară m 1

113
 1 3i34 34  0.75

m2

3i12 12  0.75

Fig.6.15 a)diagramă de deplasări virtuale b)diagramă unitară m 2

r11
r12
6

3
r11  9

r12  0.75

r22 1

0.75
1

4
Fig.6.16 Calculul reacţiunii r22 utilizînd principiul lucrului mecanic virtual

1
r22  1   0.75  0 ; r22  0.1875
4

114
 R1

300

R1  300

R2 
1

314.1

628.2 1

4

Fig.6.17 Calculul reacţiunii R2  utilizînd principiul lucrului mecanic virtual

1
R2   1   471.1  0  R2   117.78
4
9 Z 1  0.75Z 2  300
 0.75Z 1  0.1875Z 2  117.78
Z 1  28.76
Z 2  745.22
0
M  M   m1 Z 1  m 2 Z 2
M 12  471.1  0.75  745.2  87.7
M 32  300  3  28.76  386.2

386.2

M

87.76
Fig.6.18 Diagramă finală de moment

115
Exemplul 5: Se cere trasarea diagramei de moment din acţiunea cedărilor de reazem utilizînd metoda
eforturilor, pentru structura din fig.6.19
3 4

6 S.B.

X1
1 2
v  5cm
4
u  4cm

Fig. 6.19 a)Cadru static nedeterminat supus la cedări de reazem ;b)Sistem de bază
Gradul de nedeterminare statică este: N  3C  A  2 S  3  1  2  1
6 - 6

- -

m1

H1  1 X1  1

Fig.6.20 a)Calculul reacţiunilor din încărcarea cu X1=1 b)Diagramă unitară m1

Ecuaţia de condiţie are forma:  11 X 1  1  0
m1 1 1 2 1 216
 11   dx  2   66 6  646 
EI EI 2 3 2 EI EI
 1   rki  k  (1  0.04)  0.04m
EI  24000KNm 2
0.04  24000
X1    X 1  4.44
216
Diagrama finală de moment: M   m1 X 1

116
 26.6 26.6

M

Fig.6.21 Diagramă finală de moment din acţiunea cedărilor de reazeme

Exemplul 6: Se cere trasarea diagramei de moment din acţiunea cedărilor de reazem,

  1.5 0 ; v  4cm , utilizînd procedeul Cross, pentru structura din fig.6.22
EI=24000KNm2
Z1

2 4 2I 5
2I 1.16i0 1.75i0

3.5 I I
1i0 S.B. 1i0

1  3  v
v
6 4

Fig.6.22 a)Structură supusă cedărilor de reazem b)Sistem de bază

EI
Rigiditatea de comparaţie se alege i0  astfel încît rigidităţile practice sînt:
3 .5
2 EI 3.5 2 EI 3.5
i24    1.16i0 ; i45    1.75i0
6 3 .5 4 3 .5

117
 
v

Fig. 6.23 Forme deformate datorate cedărilor de reazem

6i24 24  317.8
4i12  4 1  i0 1,5  0,01745 
2i12  358.9 24000
4 1.5  0.01745  717.94
3i45 45  360 3.5
6i24 24  317.8

717.9
M 0 2i12   358 .9
2

4i12  717.9
Fig. 6.24 Sistem de bază încărcat cu cedări de reazem
-396
-3 1589
5 -2458
11
-67 -33 12
125 250 283
-3634 -1817 846
3178 3178 -3600
-0.334

-0.378
-0.537

2 4
-0.463 -0.288
3583 645
-3133 215
58 f 10
M
-2 870
5583
396
-1
-29 112
-1566 5
7179 107
Fig. 6.25 Echilibrarea diagramei M∆0 folosind procedeul Cross

118
Nod M 87
2 6767
4 -748 39
2 125 158.9 245
4 -33
2 5 f
M

558 11.2

Fig.6.26 Digramă echilibrată M∆f

Calculul coeficienţilor de rigiditate şi ai coeficienţilor de distribuţie:

Nod2:  21  1 ;  24  1.16
  2  2.16 ;  21  0.463 ;  24  0.537
3
Nod 4:  43  1 ;  42  1.16 ;  45   1.75  1.31
4
 4  3.47 ;  43  0.288 ;  42  0.334 ;  45  0.378

6i12 12  1.71 6i34 34  1.71

m1

6i12 12  1.71 6i34 34  1.71

Fig. 6.27 Diagramă unitară m1

Nod M
2 1710
4 1314
2 -220
4 59
2 -10

119
 -795
-1025 -1
5 2 -520
-10 -20
118 59 -1
-220 -439 -22
-918 -396 -497
-0.537

-0.334

-0.378
2 4
-0.463 -0.288
1710 1710
-792 -378
102 -17
5 f
m1 1000 1315
1025

1764 1513
3 -8
51 -189
1710 1710
Fig.6.28 Echilibrarea diagramei m1 prin procedeul Cross
0.79
1.31

1.02 0.52

f
m1

1.76 1.51
f
Fig.6.29 Diagrama de moment m1

120
 R1
r11 1 1

1.02 1.31 39 87

1.76 1.51 558 11.2

Fig.6.30 a)Calculul reacţiunii r11 şi R1p utilizînd principiul lucrului mecanic virtual
1
r11  1  (1.76  1.02  1.51  1.31)  0  r11  1.6
3 .5
1
R1  1  (39  558  11.2  87)  0  R1  148.91
3 .5
148.91
Z1    93.07
1 .6
f f
Diagrama finală de moment se obţine prin suprapunere de efecte folosind relaţia: M  M   m1  Z 1
M 12  558  1.76  93.07  394.19
M 21  39  1.02  93.07  55.93
M 42  158.9  0.79  93.07  232.4
M 45  245  0.52  93.07  196.6
M 34  11.2  1.51  93.07  129.33
M 43  87  1.31  93.07  208.9
55.93 208.9

232.4 196.6

M

129.32
394.19
Fig.6.31 Diagramă finală de moment din acţiunea cedărilor de reazeme

121