Tronac

Material 1

a) Ce reprezintă amenajarea hidrotehnica?

a) Amenajarea hidrotehnica reprezinta ansamblul de constructii

hidrotehnice, constructii industriale, masini hidraulice, elemente de

automatizare si instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apa

in scopul deservirii uneia sau mai multor folosinte de apa.

b) Dupa ce criterii se clasifică constructiile hidrotehnice?

b) Constructiile hidrotehnice se clasifica dupa rol si specific, respectiv

dupa importanta.

c) Care sunt constructiile hidrotehnice de aductiune?

c) Constructiile hidrotehnice de aductiune sunt conducte, canale,

galerii.

d) Care sunt elementele ce intervin in incadrarea constructiilor

hidrotehnice in clase de importanta?

d) In determinarea clasei de importanta intervin capacitatea de

productie a lucrarii, durata de functionare (constructii permanente sau

constructii temporare), insemnatatea functionala in cadrul amenajarii

(constructii principale sau constructii secundare), categoria de

importanta.

Amenajare hidrotehnica = ansamblu constructii hidrotehnice,

constructii industriale, masini hidraulice, elemente de automatizare si

instalatii necesare pentru utilizarea unei resurse de apa.

Constructie hidrotehnica = orice structura ce face parte dintr-o

amenajare a unei resurse de apa.

Clasificarea amenajarilor hidrotehnice se face dupa folosinta

principala deservita.

Clasificarea constructiilor hidrotehnice se face dupa: rol si spec, respective dupa importanta.

Material 2 de retinut
 a) Ce actiuni ale apei se manifesta asupra constructiilor hidrotehnice?

a) Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent,

acestea fiind supuse in mod constant actiunilor mecanice, fizico-
chimice si biologice ale apei.

b) Care sunt elementele asupra carora au impact amenajarile

Hidrotehnice

b) Amenajarile si constructiile hidrotehnice au impact asupra zonelor

adiacente, asupra tuturor factorilor de mediu, atit in amplasament cit si
in amonte si in aval, in perioada de constructie si in cea de exploatare.

c) Caror caracteristici ale apei se datoreaza actiunile chimice ala acesteia asupra constructiilor
hidrotehnice?

c) Actiunile chimice se datoreaza apei cu duritate scazuta, apei incarcate cu dioxid de carbon sau
cu saruri de amoniu.

Asupra constructiilor hidrotehnice apa actioneaza permanent.

Constructiile hidrotehnice au conditii speciale de executie.

Amenajarile si constructiile hidrotehnice influenteaza puternic zonele adiacente.

Posibilitatea de avariere a constructiilor hidrotehnice este luata in considerare prin admiterea riscului.

Amenajarile si constructiile hidrotehnice au caracter de unicat, fiind originale.

Material 3 de tinut

a) Ce reprezintă procesele de albie?

a) Procesele de albie sunt modificari ale albiei sub actiunea continua a

curentului de apa.

b)Care sunt este scopul lucrarilor de regularizari de riuri?

b) Regularizarile de riuri au ca scop limitarea efectelor proceselor de

albie si imbunatatirea utilizarii acesteia.

c)Enumerati grupele mari de lucrari ingineresti de regularizare a

cursurilor de apa.
 c) Lucrarile ingineresti ce se aplica sunt:

-pentru limitarea efectelor negative ale proceselor de albie

-pentru realizarea conditiilor de folosire superioara a albiei si

curentului.

Procesele de albie sunt modificari ale albiei sub actiunea

continua a curentului de apa.

Procesele de albie duc la aparitia de efecte daunatoare de

erodare, deplasare maluri, depuneri, ridicare niveluri, inundare a

zonelor limitrofe.

Regularizarile de riuri au ca scop limitarea efectelor proceselor

de albie si imbunatatirea utilizarii acesteia

Proiectarea lucrarilor se bazeaza pe studiul caracteristicilor

sectoarelor stabile ale aceluiasi curs sau ale unora similare.

Lucrarile ingineresti ce se aplica sunt:

-pentru limitarea efectelor negative ale proceselor de albie

-pentru realizarea conditiilor de folosire superioara a albiei si

curentului.

Toate tipurile de lucrari de regularizari de cursuri de apa se

executa in etape,

II

a) Definiti meandra.

a) Meandra este o sinuozitate a formei in plan care evolueaza prin

eroziunea zonelor concave, pina la aparitia unui proces de strapungere

a zonei gituite; dupa strapungere meandrarea se reia prin cicluri

succesive, cu deplasarea lenta spre aval.

b) Cum trebuie sa se aleaga traseul in plan al albiei regularizate?

b) Traseul in plan al albiei regularizate se doreste sa coincida cu

traseul albiei stabile, fiind format din aliniamente scurte, curbe si

contracurbe.
c) Care sunt criteriile ce trebuie sa se intruneasca pentru trtasarea

sectiunii stabile?

c) Trasarea sectiunii stabile se face astfel incit fiecare element sa fie in

echilibru sub actiunea fortei de tirire a curentului, a greutatii proprii a

particulelor si a fortei de frecare intre particule.

d)Enumerati lucrarile temporare de regularizare a cursurilor de apa.

d) Lucrarile temporare, care sunt lucrari uosare sunt:

-lucrarile permeabile (arbori inecati, panouri oscilante sau fixe,

garduri, siruri de piloti)

- lucrarile masive (pinteni, diguri de dirijare submersibile, inchideri de

albie, traverse de colmatare, praguri de fund , aparari si consolidari de

maluri).

Meandra = sinuozitate a formei in plan care evolueaza prin

eroziunea zonelor concave, pina la aparitia unui proces de strapungere

a zonei gituite; dupa strapungere meandrarea se reia prin cicluri

succesive, cu deplasarea lenta spre aval.

Traseul in plan al albiei regularizate se doreste sa coincida cu

traseul albiei stabile, fiind format din aliniamente scurte, curbe si

contracurbe.

Sectiunea transversala este formata din albie minora si albie

majora, si este totdeauna corelata cu sectorul de albie din profilul

longitudinal.

Trasarea sectiunii stabile se face astfel incit fiecare element sa

fie in echilibru sub actiunea fortei de tirire a curentului, a greutatii

proprii a particulelor si a fortei de frecare intre particule.

Profilul longitudinal are pante descrescatoare din amonte spre

aval si prezinta sector amonte, mijlociu si aval, cu caracteristici de

panta si sectiune transversala diferite, in functie de procesele de albie.

Lucrarile usoare, avind caracter temporar, sunt utilizate pe

cursul mijlociu si inferior al riului si se executa din materiale locale,

acestea pot fi:

- lucrarile permeabile (arbori inecati, panouri oscilante sau fixe,

Material 4 de retinut

a) Care sunt lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva

inundatiilor?

a) Lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva

inundatiilor sunt acumularile, marirea capacitatii de transport a albiei,

derivatiile, indiguirile.

b) Când sunt efectele pozitive si negative ale indigurilor

b) Efectul pozitiv al indigurilor este apararea impotriva inundatiilor.

Efectele negative ale indiguirilor se refera la micsorarea sectiunii de

curgere, cresterea nivelului in remuu, scoaterea unor suprafete din

functia de atenuare, cresterea vitezei de curgere, modificarea

regimului eroziunii si depunerilor, modificarea regimului apelor

freatice, modificarea regimului hidrosalin al solului.

c)Enumerati elementele de caracterizare a digurilor.

c) Digurile sunt caracterizate de sectiuni transversale trapezoidale, cu

taluzuri protejate, pante rezultate in urma calculelor de stabilitate

pentru inaltimi de peste 4 m si din experienta, pentru inaltimi pina in 4

m.

Lucrarile hidrotehnice care au ca scop apararea impotriva inundatiilor sunt acumularile, marirea
capacitatii de transport a albiei, derivatiile, indiguirile.

Efectul pozitiv al indigurilor este apararea impotriva inundatiilor.

Indiguirile au ca efecte negative micsorarea sectiunii de curgere, cresterea nivelului in remuu, scoaterea
unor suprafete din functia de atenuare, cresterea vitezei de curgere, modificarea regimului eroziunii si
depunerilor, modificarea regimului apelor freatice, modificarea regimului hidrosalin al solului.

Digurile pot fi longitudinale sau de remuu.

Digurile sunt caracterizate de sectiuni transversal trapezoidale, cu taluzuri protejate, pante rezultate in
urma calculelor de stabilitate pentru inaltimi de peste 4 m si din experienta, pentru inaltimi pina in 4 m.

Se prevad traversari prin corpul digurilor.

Digurile se supravegheaza in perioadele de ape mari.

Digurile se intretin in perioadele de ape mici si medii.

Material 5 de retinut

a) Ce este calea navigabila? Dar portul?

a) Senalul navigabil sau calea navigabila reprezinta fisia de apa ce

serveste in mod curent pentru circulatia navelor; aceasta are un traseu

continuu, cu raze de curbura care asigura inscrierea navei sau

convoiului de calcul.

Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre si sunt

realizate pentru a adaposti navele de efectele valurilor, curentilor,

aluviunilor, variatiilor de nivel.

b) Cum se clasifică caile navigabile dupa importanta?

b)Clasificarea cailor navigabile dupa importanta este:

-cai navigabile magistrale,

-cai navigabile principale,

-cai navigabile secundare,

-cai navigabile locale.

c) Enumerati criteriile dupa care se clasifica porturile.

c)Porturile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: asezarea

geografica, destinatie, durata de exploatare, modul de operare, gradul

de dispersare a suprafetei, importanta traficului, statutul vamal.

Transportul pe apa al marfurilor de masa, materiilor prime,semifabricatelor, pieselor de dimensiuni mari

este de o importanta ridicata deoarece se face cu viteze reduse, dar si cu costuri foarte scazute
(greutatea moarta fiind foarte redusa).

Infrastructura pentru transport pe apa se compune din cai navigabile interioare si porturi.
Calea navigabila reprezinta fisia de apa ce serveste in mod curent pentru circulatia navelor.

Portul este o statie de tranzit intre cai navigabile si cai terestre si sunt realizate pentru a adaposti navele
de efectele valurilor, curentilor, aluviunilor, variatiilor de nivel.

Caile navigabile se pot clasifica in functie de natural or sau in functie de importanta.

Porturile se pot clasifica in functie de asezarea geografica, destinatie, durata de exploatare, modul de
operare, gradul de dispersare a suprafetei, importanta traficului, statutul vamal.

II

a) Ce elemente tehnice ale caii navigabile cunoaşteţi?

a) Elemente tehnice ale unei cai navigabile sunt: traseul in plan,

sectiunea transversala, panta longitudinala pe biefuri.

b) Cum se stabileste gabaritul de navigatie pe orizontala?

b) Gabaritul de navigatie pe orizontala, rezulta din suma sectiunilor a

doua nave sau convoaie de calcul la care se adauga latimea fisiilor de

garda:

M = 2B + 3d, unde:

B – latimea navei sau convoiului de calcul

d – latimea fisiei de garda (2 m - riuri mici, 5 m – fluvii)

apa a unei ecluze.

c) Descrieti solutiile posibile de realizare a sistemului de alimentare cu

apa a unei ecluze.

c) Sistemul frontal de alimentare a ecluzei se poate adopta in cazul

caderilor de pina la 12 – 15 m. Se realizeaza prin intermediul unor

vane amplasate in poarta, sub poarta, prin puturi sau prin galerii de

ocolire a portilor ce debuseaza imediat aval de acestea.

Sistemul distribuit de alimentare a ecluzei se poate adopta in cazul

caderilor mai mari de 12 - 15 m. Se realizeaza prin galerii

longitudinale cu orificii practicate in bajoaiere sau radier, extinse din

bieful amonte pina in cel aval, avind astfel functie dubla: de

alimentare si de evacuare a apei.

Calea navigabila se caracterizeaza prin traseul in plan,

sectiunea transversala, panta longitudinala pe biefuri.

Gabaritul de navigatie pe orizontala:

M = 2B + 3d, unde:

B – latimea navei sau convoiului de calcul

d – latimea fisiei de garda (2 m - riuri mici, 5 m – fluvii).

Gabaritul de navigatie pe verticala,

N = t + A, unde:

t – gabaritul de apa, t = T + r

A – gabaritul de aer = inaltimea maxima a suprastructurii navei

T – pescaj

r – rezerva pilotului, r = 0,2 – 0,5 m.

Adincimea navigabila de calcul este adincimea intregului

sector considerat, corespunzatoare debitului minim de calcul cu o

anumita asigurare,

Pe senalele navigabile se semnalizeaza limitele acestora,

directia de mers, adincimea si prezenta obstacolelor.

Semnalizarea poate fi dupa perioada de utilizare - de zi/de

noapte, dupa pozitia in spatiu – costiera/plutitoare.

Bieful este sectorul cursului de apa dintre doua trepte de

cadere succesive.

La racordarea a doua biefuri, pentru asigurarea continuitatii

navigatiei, este nevoie de ecluza.

Ecluza este o constructie hidrotehnica formata din sas

(camera), capat amonte, capat aval, porti, porturi de asteptare, ce se

poate umple sau goli de apa, avind nava inauntrul ei.

Sistemul de alimentare poate fi frontal sau distribuit. Sistemul

distribuit are si rol de sistem de evacuare a apei din sas.

O constructie alternativa ecluzei este ascensorul de nave.

Pentru supratraversari se utuilizeaza poduri canal, iar pentru

subtraversari tuneluri canal.

Material 6

a) Definiti aquatoriul portului.

a) Aquatoriul reprezinta suprafata de apa adapostita in grade diferite.

b)Prezentati asemanarile si deosebirile dintre rada portului si bazinul portuar al portului.

b)Rada portului si bazinul portuar sunt elemente ale aquatoriului, reprezentind suprafata de apa
adapostita in diferite grade. In interiorul radei portului inaltimea valului nu trebuie sa depaseasca 2 m.

In interiorul bazinului portuar inaltimea valului nu trebuie sa depaseasca 0,5 m.

c) Descrieti modul de functionare a unui doc plutitor.

c)Docul plutitor este o cutie ce se lesteaza in amplasament pina ajunge sub chila navei, apoi se
inchide; se continua cu delestarea, ridicindu-se astfel deasupra nivelului apei, unde nava se pune la
uscat.

Componentele unui port sunt aquatoriul si teritoriul.

Aquatoriul reprezinta suprafata de apa adapostita in grade diferite.

Rada portului este parte a aquatoriului si reprezinta suprafata de apa partial adapostita, unde navele
stationeaza si manevreaza inainte de intrarea in port sau dupa iesirea din port; in interiorul radei
portului inaltimea valului nu depaseste 2 m.

Bazinul portuar este parte a aquatoriului si reprezinta suprafata de apa total adapostita unde navele
acosteaza si descarca, respective incarca; in interiorul bazinului portuar inaltimea valului nu depaseste
0,5 m.

Teritoriul reprezinta suprafata de teren aferenta portului si cuprinde frontul de acostare, constructii
legate de operarea navelor, santiere navale.

Amenajarile pentru acostarea navelor sunt cheurile de acostare si danele de acostare.

Material 9

a) Enumerati calitatile energiei hidraulice.

a) Energia hidraulica este regenerabila, se obtine cu randamente ridicate, este curata, are un pret
de cost scazut, se utilizeaza pentru acoperirea cererii in perioadele de virf de sarcina, ceea ce o
face sa aiba un pret de vinzare ridicat.
 b) Care sunt modaltatile de utilizare a energiei hidraulice?

b) Energia hidraulica este utilizata pe seama: -debitelor riurilor si fluviilor,

-oscilatiilor periodice date de maree,

-valurilor si curentilor marini, -pomparii unor cantitati de apa la cote superioare pentru a fi
ulterior utilizata energia potentiala acumulata prin transformarea acesteia in energie cinetica.

Energia hidraulica este indispensabila in asigurarea necesarului de energie electrica in perioadele de

cerere maxima; in acest fel are prêt de vinzare ridicat.

Energia hidraulica poate fi considerata conventionala daca este obtinuta pe seama cursurilor de apa
naturale.

Energia hidraulica este neconventionala daca este obtinuta pe seama oscilatiilor mareelor, valurilor si
curentilor marini, acestea fiind surse intermitente.

Energia hidraulica este regenerabila deoarece se bazeaza pe existenta energiei solare si reprezinta cea
mai importanta sursa de acest tip utilizata in prezent.

Transformarea energiei hidraulice in energie electrica se face cu randamente foarte ridicate.

Energia hidraulica este disponibila la cerere, atita timp cit exista cantitatea de apa necesara acumulata.

Pretul de cost al energiei electrice obtinute din energie hidraulica este scazut comparativ cu celelalte
surse.

Energia hidraulica utilizata pe seama debitelor cursurilor de apa, mareelor, valurilor si curentilor marini,
pomparii unor cantitati de apa la cote superioare.

Cererea de energie electrica variaza zilnic si sezonier dupa graficele specifice denumite curbe de sarcina
ale sistemului energetic national (SEN).

Pentru regimul curbelor de sarcina zilnice in Romania se remarca 2 virfuri de sarcina: de dimineata si de
seara si 2 intervale de minim de sarcina: unul noaptea si unul dupa-amiaza.

Pe curbele de sarcina anuale valorile maxime se inregistreaza in lunile decembrie si ianuarie iar valorile
minime in lunile iunie si iulie.

Curbele de sarcina se impart in 3 zone caracteristice:

-zona de virf, care se poate acoperi in mod normal de centrale electrice ce pot functiona cu sarcini
variabile si pot fi oprite si pornite de 2 ori pe zi;

-zona de semivirf, care se poate acoperi in mod normal de centrale

electrice care pot avea sarcina diminuata pe parcursul golului de noapte;

-zona de baza, care poate fi acoperita de centrale ce functioneaza continuu, la valoare constanta in
decursul a 24 ore.
Material 10

a) Care sunt elementele naturale pe care se bazeaza generarea energiei electrice pe seama
utilizarii cursurilor de apa?

a) Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei hidraulice a cursurilor de apa se

bazeaza pe concentrarea energiei hidraulice in caderi mari de apa sau in acumulari de mari
dimensiuni.

b) Care sunt tipurile de centrale hidroelectruce in functie de modul de realizare a caderii?

b) In functie de modul de realizare a caderii centralele hidroelectrice pot fi: centrale baraj, centrale cu
derivatie, centrale subterane, centrale cu baraj si derivatie.

Generarea energiei electrice pe seama utilizarii energiei hidraulice a cursurilor de apa se bazeaza pe
concentrarea energiei hidraulice in caderi mari de apa sau in acumulari de mari dimensiuni.

Componentele unei astfel de amenajari hidrotehnice sunt:

-baraj de derivatie sau de acumulare, descarcatorul de ape mari, prize de apa, aductiunea,
camera/castelul de echilibru, conducta/galleria fortata, casa vanelor, centrala hidroelectrica,
canal/galerie de fuga.

In functie de modul de realizare a caderii centralele hidroelectrice pot fi: centrale baraj, centrale cu
derivatie, centrale subterane, centrale cu baraj si derivatie.

Material 11

a) Care este motivatia oscilatiilor nivelului oceanului planetar?

a) Oscilatiile periodice ale mareelor se produc datorita fortelor de atractie exercitate de Soare si Luna.

b)Descrieti modul de functionare a unei centrale mareo-motrice de estuar.

b) Centrala mareo-motrice de estuar presupune existenta unei incinte naturale obtinuta prin
bararea unui glof sau a aunui estuar, in care se va inmagazina apa in perioadele de flux pentru a o
elibera in perioadele de reflux.

Utilizarea energiei hidraulice furnizate de oscilatiile periodice ale mareelor se bazeaza pe ridicarea si
coborirea nivelului marilor si/sau oceanelor care se produce datorita fortelor de atractie exercitate de
Soare si Luna.

Varianta clasica presupune existenta unei incinte naturale – golf/estuar barat - care va inmagazina apa in
perioadele de flux pentru a o elibera in perioadele de reflux. (centrala mareo-motrice de estuar)

Intr-o alta varianta se poate realiza o incinta indiguita in larg. Incinta este impartita in 2 bazine, care vor
avea fiecare contact cu largul dar si contact intre ele. Unul dintre bazine se umple la flux in timp ce
celalalt bazin se goleste la reflux. Apa ce este lasata sa treaca dintr-un bazin in celalalt este turbinata
obtinindu-se energie (centrala mareo- motrice de larg)