REGULARIZARI DE RAURI

partea I

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Introducere

• Regularizarea cursurilor de apă presupune execuţia unor lucrări în

bazinul de recepţie şi în albie.
• Regularizarea albiei urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de curgere
prin acţiuni simultane asupra:
1. traseului în plan;
2. secţiunii de curgere;
3. profilului longitudinal.
• Lucrările de regularizare se pot executa în regim liber sau în regim
barat.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Introducere
• Regularizarea în curent liber poate fi conservativă atunci când regimul
scurgerii este mai puţin deranjat, albia regularizată urmărind cât mai fidel
linia vechilor maluri şi a vechiului talveg , sau radicală atunci când se
creează o nouă albie, regimul curgerii fiind modificat semnificativ.

• Metodele de regularizare utilizate în trecut se bazau pe ideea că

regularizarea râului se poate face acţionând izolat numai asupra
secţiunilor transversale (metoda normalizării secţiunilor) asupra
traseului (metoda Fargue) sau asupra profilului în lung (metoda
Girardon).

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Principii şi metode de regularizare

– trebuie să fie lucrări elastice, capabile să suporte deformaţii

mari, inegale ale terenului de fundaţie, adaptabile la eventuale
afuieri sau modificări morfologice produse în albie;
– trebuie să se înscrie pe cât posibil în tendinţele naturale ale
râului atât timp cât acestea nu au efecte defavorabile;
– trebuie să respecte criterii estetice înscriindu-se perfect în peisaj;
– vor avea ca obiectiv major protecţia mediului şi a ecosistemelor
(menţinerea habitatelor şi a calităţii apei);
– vor fi concepute ştiind că în timpul exploatării, în mod inevitabil,
vor suferi unele degradări (deteriorări);

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Principii şi metode de regularizare

– se vor executa în două sau mai multe faze succesive atunci cănd se
aplică pe sectoare întinse ale cursului de apă; prima etapă denumită şi
de pre-reugularizare reprezintă o fază experimentală la scară naturală
prin care se pot verifica efectele lucrărilor proiectate;
– trebuie să se sprijine atât în amonte cât şi în aval pe sectoare de albie
stabile în mod natural;
– nu trebuie să împiedice scurgerea liberă a apelor mai ales în timpul
viiturilor şi nici a gheţii sau a altor plutitorii;
– trebuie să folosească pe cât posibil materialele naturale, locale.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Specificul lucrărilor de regularizare în funcţie de zona geografică

În zona montană lucrările urmăresc reducerea

gradientului scurgerii, controlul eroziunilor, fixarea
patului albiei şi eventual reducerea transportului
solid

În zona colinară / de deal, lucrările

urmăresc de regulă stabilizarea patului
albiei, utilizând epiuri, diguri de dirijare şi
apărări de mal

În zona de şes lucrările urmăresc în cea mai mare parte a

cazurilor, canalizarea cursului apei prin epiuri şi lucrări
longitudinale (diguri de dirijare, protecţii de mal)

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Elementele albiei regularizate

• Elementele de bază stabilite la proiectarea unei albii regularizate

sunt:
– nivelul de regularizare;
– secţiunea de regularizare;
– profilul în lung de regularizare.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Nivelul de regularizare

• Nivelul de regularizare este nivelul pentru care se proiectează

lucrările de regularizare în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de
curgere în sector. Aceste nivele corespund debitelor caracteristice
cu o anumită probabilitate de depăşire. În proiectarea lucrărilor de
regularizare trebuie asigurată o gardă la cornament faţă de aceste
niveluri de 0,4...0,5 m .

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Secţiunea de regularizare

• Secţiunea de regularizare este secţiunea udată corespunzătoare

debitului de regularizare ales, care asigură curgerea fără ca apele
să se reverse peste maluri şi fără ca fundul să sufere modificări
importante (înisipări sau adânciri).
• În cazul răurilor navigabile secţiunea regularizată trebuie să asigure
gabaritul de navigaţie.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Secţiunea de regularizare

Secţiunea transversală poate fi unică sau etajată, alcătuită dintr-o albie

minoră şi o albie majoră

Secţiuni transversale de regularizare: a

şi b - secţiune unică în săpătură; c şi d
– secţiune etajată în săpătură şi mixtă

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Secţiunea de regularizare

Secţiunea albiei regularizate este definită de dimensiunile ei:lăţimea la fund, adâncimea medie şi
suprafaţa muiată. Lăţimea albiei minore are o dependenţă exponenţială, la o putere supraunitară,
faţă de adăncimea medie a albiei h, conform relaţiei:

B = CQF h 1+m

unde:
QF este debitul de formare;
. 1 1
m=
6 4

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Secţiunea de regularizare

Forme practice ale secţiunii transversale ale albiei minore

Forma secţiunii transversale a albiei minore în alininiament este eliptică sau parabolică, însă
în practică se preferă contururile poligonale

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Traseul de regularizare

Traseul de regularizare este determinat de traseul noului talveg care alături de configuraţia
locală a terenului şi de celelalte elemente ale curgerii determină şi traseul malurilor.
Un traseu sinuos, cu curburi continue care nu se depărtează prea mult de traseul iniţial, reuşeste
aproape intotdeauna să realizeze o albie stabilă.
Aplicând principiul disipării minime a energiei se poate demonstra că debitul este maxim pentru
albii meandrate. Relaţiile morfometrice pentru traseu conform notaţiilor din figura vor avea forma:

L = cB
r
= 5...6
B

în care:
L este pasul meandrelor;
B lăţimea albiei
r raza de curbură
c coeficient cu valori 10...12

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Traseul de regularizat

Traseul regularizat trebuie să respecte câteva reguli:

– să realizeze pantele şi secţiunile de regularizare alese;
– să fie alcătuit dintr-o serie de curbe şi contracurbe despărţite prin
puncte de inflexiune sau scurte aliniamente (nu mai lungi de trei lăţimi
de albie) ;
– să se sprijine la ambele capete, pe malurile unor sectoare stabilizate.
• Curbele traseului se mai pot realiza din arce de cerc cu racordări
parabolice, din arce de elipsă, parabolă, lemniscată.

• Profilul în lung de regularizare este determinat de profilul văii.

Pantele de curgere depind de natura terenului şi nu pot fi mult
diferite de cele naturale. Panta de curgere condiţionează stabilitatea
albiei determinând mişcarea aluviunilor.

• Pantele alese pentru regularizare nu trebuie să modifice prea mult

regimul de curgere existent.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Materiale şi elemente constructive utilizate în lucrările de
amenajare a albiilor

• Materialele de construcţie utilizate în lucrările de regularizare sunt

materiale naturale locale: pământ, piatră lemn, sau artificiale:
betonul, betonul armat, materialele bituminoase, materiale plastice
(geosintetice).

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Materiale şi elemente constructive utilizate în lucrările de
amenajare a albiilor

Pamântul ca material de construcţie poate fi nisip, pietriş,

argilă nisipoasă, nisipuri argiloase. Se recomandă pământul
nisipos-argilos, cu un conţinut de 50...60% nisip.
Trebuie să aibă un conţinut de materii organice redus, sărurile
solubile să fie sub 5% şi să nu fie acid.
 Materiale şi elemente constructive utilizate în lucrările de
amenajare a albiilor

•Piatra este un material frecvent utilizat în lucrările de regularizare

ce poate fi procurat direct din albie sau din cariere de piatră. Piatra
trebuie să fie suficient de rezistentă pentru a suporta greutatea
umpluturii de deasupra. De asemenea trebuie sa reziste la acţiunea
abrazivă a particulelor solide transportate de curent. Greutatea
volumetrică trebuie să fie cuprinsă între 1,6...2 t/m3. Se recomanda
piatra provenita din roci eruptive, şisturi cristaline, gresii,
conglomerate cu lianţi cuarţoşi şi roci calcaroase. Piatra poate fi
folosita direct sau în combinaţie cu alte materiale pentru alcătuirea
unor elemente constructive utilizate în lucrările de amenajare a
albiei.
 Materiale şi elemente constructive utilizate în lucrările de
amenajare a albiilor

• Lemnul se utilizează sub formă de lemn rotund, semirotund,

cioplitură, cherestea, produse secundare (crengi, nuiele). Nuielele
utilizate la confecţionarea unor elemente constructive precum
fascinele, împletiturile de garduri, şi paturile de nuiele trebuie să
provină din ramurile verzi ale unor specii de esenţe moi: salcie arin,
răchită, etc.
• Pentru celelalte elemente se utilizeză lemn provenit din răşinoase
(brad, molid, pin, larice) şi foioase (stejar, frasin, carpen, salcâm,
ulm). Durabilitatea lemnului ca material de construcţie depinde de
proprietăţile sale structurale. Protecţia lemnului se poate face prin
diferite mijloace mecanice sau chimice.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Materiale şi elemente constructive utilizate în lucrările de
amenajare a albiilor

•Betonul şi betonul armat au o largă utilizare în lucrările de

amenajare a albiei datorită proprietăţilor specifice: rezistenţă la
acţiunea mecanică a apei şi a gheţii, permeabilitate redusă, greutate
specifică ridicată (2,2...2,3 t/m3), posibilitatea turnării în forma dorită,
permite mecanizarea lucrărilor de preparare. Se utilizează la
alcătuirea elementelor turnate monolit sau prefabricate.
 Materiale şi elemente constructive utilizate în lucrările de
amenajare a albiilor

Geosinteticele sunt materiale

de construcţii produse din
mase plastice si utilizate de
peste 50 de ani în ingineria
geotehnică din întreaga lume.
Acestea cuprind geotextile,
geomembrane, prefabricatele
drenante, geogrilele,
georetelele, geocelule şi
multe variante de
geocompozite. Astazi se
folosesc 600...700
geosintetice diferite şi se
întrebuinţează anual, pe glob,
câteva sute de milioane de
metri pătraţi de astfel de
materiale.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Materiale şi elemente constructive utilizate în lucrările de
amenajare a albiilor
• Geosinteticile sunt utilizate în lucrările de amenajare a albiei pentru: strate
filtrante sau şi de separare a elemntelor de protecţie împotriva eroziunii,
armarea malurilor cu pante abrubte, stabilizarea mecanică a zidurilor de
sprijin din pământ, structuri de sprijin, si protecţie împotriva eroziunii

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Materiale şi elemente constructive utilizate în lucrările de
amenajare a albiilor

Protecţie împotriva eroziunii realizata din materiale

geosintetice

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Elemente constructive utilizate în amenajarea albiilor

• La realizarea lucrărilor de regularizare se utilizeză direct materialele

descrise, sau se folosesc elemente constructive în alcătuirea cărora
intră mai multe materiale. Confecţionarea acestor elemente se poate
face la locul de punere în operă, pe şantier sau în poligoane
speciale.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Fascine, suluri de fascine, cilindri de fascine
Suluri de fascine şi confecţionarea
acestora

Cilindri de fascine

Fascinele sunt snopi de nuiele având o lungime

de circa (3…4) m şi un diametru de circa
(15…30) cm. Nuielele sunt aşezate cu capetele
groase de aceeaşi parte şi sunt legate pentru
solidarizare cu sârmă neagră φ =(1,8-2) mm
grosime sau galvanizată (uneori se foloseşte
sfoară gudronată), din 30 cm în 30 cm.
Saltele de fascine tip: a- vedere în plan; b, c –
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP secţiuni transversale Sarghiuta Radu
 Confectionare fascine

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Saltele de fascine

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
 Gardurile de nuiele

Gardurile de nuiele sunt elemente de construcţie realizate sub forma unei împletituri de
nuiele în jurul unor pari. Parii se înfig în pământ pe circa 2/3 din lungime. Se folosesc în
mod obişnuit pari de (1,0…1,5) m lungime având un diametru de circa (6…10) cm.
Distanţa dintre pari este de circa (50…100) cm, iar înălţimea gardurilor de circa (30…50)
cm. Gardurile se pot realiza şi din elemente de beton prefabricat.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu


Gabioanele sunt elemente de
construcţie de formă
paralelipipedică sau cilindrică
realizate dintr-un schelet metalic
îmbrăcat cu plasă de sârmă.
Cutia care rezultă se umple cu
piatră având greutate (5…20)
kg/buc. Scheletul metalic se
confectioneaza din bare de oţel
beton de (10...18) cm diametru
asamblate prin sudură, iar plasa
se face din sârmă zincată de
(2…4) m grosime şi cu ochiuri de
formă hexagonală sau rombică.
Diametrul pietrelor cu care se
umple cutia gabion este de circa
două ori mai mare decât diametrul
ochiurilor plasei de sârmă.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP
Gabioanele
Dimensiunile obişnuite ale gabioanelor de
formă paralelipipedică sunt de L = 3…6 m
lungime l = 1…3 m lăţime şi înălţime h =
1…1,50 m. Gabioanele cilindri au
diametrul de 0,30…1,00 m şi o lungime
de 3...6 m. Grosimea sârmei zincate,
diametrul ochiurilor variază în funcţie de
dimensiunile cilindrului şi ale pietrei care
alcătuieşte umplutura. Deşi pot fi
deteriorate în special prin coroziunea
plasei de sârmă sau prin ruperea ei,
datorită loviturilor primite din partea
pietrelor transportate de apă (în special la
râurile de munte), gabioanele au căpătat
o largă răspândire şi se menţionează
funcţionarea lor în condiţii bune timp de
mai mulţi zeci de ani.
Sarghiuta Radu
 Gabioane cilindrice si saci de gabioane

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Gabioanele

Pentru ca gabioanele să aibă rigiditatea

necesară, se consolidează cu legături în zigzag
încrucişate. Nu se recomandă întrebuinţarea
consolidărilor transversale, concomitent cu cele
longitudinale, deoarece folosirea unui singur
sistem de consolidare, asigura o rigiditate
suficientă a gabioanelor. Pentru a preîntâmpina
deformaţiile gabionului în momentul umplerii cu
piatră, se vor monta tiranţi.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Saltele de gabioane
Dacă înălţimea cutiei gabion este redusă, h = 40…50 cm
se obţin saltele de gabioane. Saltelele de gabioane au
dimensiunile în plan de 2,00 x 3,00-5,00 x 6,00 m şi
înălţimea de 0,40…0,50 m. Utilizarea şi comportarea lor
în lucrări este similară cu aceea a saltelelor obişnuite de
fascine. Peste aceste dimensiuni, saltele necesită lucrări
complicate de consolidare a carcasei metalice

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Căsoaiele sunt cutii umplute cu
material de lestare. Cutiile pentru
Căsoaie
căsoaie pot fi realizate din materiale
foarte diverse: lemn, elemente
prefabricate sau turnate din beton,
metal. Pereţii cutiilor pot avea sau nu
goluri. Materialul pentru lestare a
căsoaielor poate fi pământ, nisip,
pietriş, piatră. El se va alege funcţie
de modul de realizare a pereţilor
cutiei din condiţia de a nu putea ieşi
prin eventualele goluri din pereţi.
Dimensiunile căsoaielor sunt cuprinse
în limitele: L= (2…4) m, l= (1…2) m,
h= (1…2) m.

Căsoaiele se aşează fie pe fundaţii de piloţi bătuţi în

pământ, fie direct pe terenul de fundare. Dacă terenul
de fundaţie este slab căsoaiele se aşează pe o saltea
de nuiele. Pe terenuri compacte ele se fac fără fund.
Se pot executa cu pereţi plini, atunci când grinzile
utilizate se aşează joantiv (cu praguri la punctele de
legătură) sau cu pereţi cu goluri (pereţi incompleţi).
Căsoaiele sunt fixate pe teren prin greutatea proprie,
plus greutatea încărcării.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Căsoaie

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Carcasele (jack)

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Cleionaje

Cleionajele sunt elemente de construcţie realizate

din garduri de nuiele şi piatră. Gardurile de nuiele
se dispun încrucişat fiind o reţea de ochiuri
spaţiale având dimensiunile aproximativ 1,0x1,0x
(0,3…0,5) m. Ochiurile reţelei sunt umplute cu
piatră. La realizarea cleionajelor se pot utiliza şi
garduri din elemente de beton prefabricat.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Masive de anrocamente

Masivele de anrocamente (prismele de anrocamente) se realizează din piatră de carieră sau

de râu, blocuri prefabricate de beton sau alte materiale (cilindrii de fascine, gabioane). Piatra
de carieră se obţine atât sub formă de blocuri cu dimensiuni mari, cât şi sub formă de piatră cu
dimensiuni mici. Piatra de râu este rotunjită şi are întotdeauna dimensiuni mici. Blocurile sunt
mult mai scumpe decât piatra cu dimensiuni mici, iar punerea lor în operă este de asemenea
mai dificilă. Din acest motiv prismele de anrocamente realizate din blocuri de dimensiuni mari
sunt mai scumpe. Pe de altă parte acestea au un comportament mai bun în timpul exploatări.
Soluţia pentru prismele de anrocamente depinde de mai mulţi factori cum ar fi:
•rolul funcţional al prismei;
•materialul utilizat la realizare care poate fi:
•blocurilor de dimensiuni mari,
•piatra de carieră sau de râu de dimensiuni mici,
•elemente de beton prefabricate;
•tehnologia de execuţie;
•preţul de cost.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Prisme de anrocamente
Prismele de anrocament realizate din blocuri de
dimensiuni mari au siguranţă mare, se comportă bine în
exploatare şi pot fi refăcute uşor. Se pot realiza folosind
o tehnologie de execuţie care nu impune punerea la
uscat a incintei de execuţie sau o tehnologie care
impune uscarea incintei de execuţie

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Masive de anrocamente
Prismele de anrocament sunt realizate dintr-o combinaţie de blocuri de dimensiuni mari şi piatră de dimensiuni
mici. (Prisma de anrocamente prezentata în Figura a, a este adecvata unei execuţii într-o incintă pusă la uscat
prin devierea curentului de apă. Se evită astfel pierderile de material mărunt în timpul execuţiei. Prisma din Figura
b este mai adecvata unei tehnologii de execuţie în curent. Se realizează de la mal spre centrul albiei în ordinea
indicata în desen. Întotdeauna prismele I se vor executa în avans, iar la adăpostul lor se execută prisma II.
Prismele III si IV se vor executa ultimele.

Prisme de anrocament:
a-de piatră executate în incinte uscate; b – de piatră executate în curent; c - prisme de anrocament din blocuri şi cilindri de fascine; d -
prismele de anrocament din gabioane
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu
 Masive de anrocamente
Prisme de anrocament din blocuri şi cilindri de fascine se pot aplica în zonele unde
nivelele minime asigură acoperirea cu apă în permanenţă a cilindrilor de nuiele. Astfel
se evită putrezirea învelişului de nuiele.

Prismele de anrocament din gabioane permit utilizarea pietrei de carieră sau de râu de
dimensiuni mici.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Peree
Pereele sunt elemente de construcţie utilizate cu rol de protecţie, cu rol de etanşare sau îndeplinesc
concomitent ambele roluri. Se pot realiza din materiale diverse (piatră, beton ciment sau beton
bituminos, pământ, gabioane, fascine). În funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc, de natura terenului de
fundaţie sau a materialelor locale utilizate la realizarea lor, pereele sunt alcătuite din unul, sau mai multe
straturi succesive. In mod obişnuit, un pereu cu rol de protecţie şi etanşare este alcătuit din următoarele
straturi:
•stratul de protecţie;
•stratul etanş, dacă este cazul;
•stratul suport;
•stratul filtrant;
•straturi cu rol tehnologic în timpul execuţiei.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Peree din piatră:
a - zidărie
uscată; b –
zidărie cu mortar
de ciment; c –
anrocamente
legate cu bitum

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Peree din beton: a - din dale de beton prefabricate; b – din beton asfaltic.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

 Peree impermeabile din argilă: a – cu protecţie din piatră; b – cu protecţie din dale de beton.

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu