CONSTRUCTII DIN BETON II - c1 PDF

B.A.
II
STAREA LIMITĂ ULTIMĂ LA

FORŢĂ TĂIETOARE
Bibliografie recomandată:
1. Comportarea şi calculul elementelor din beton armat
Radu Pascu
2. Beton Armat (Note de curs) – Partea a II-a
Tudor Postelnicu şi Mihai Munteanu
3. SR EN 1992-1-1: Eurocod 2 – Proiectarea structurilor de beton
4. Reinforced Concrete – Mechanics and design (4th edition)
James MacGregor şi James Wight
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat
B.A. II Consideraţii introductive
Pe măsură ce forţa tăietoare creşte, sporeşte şi

unghiul  dintre orizontală şi direcţia eforturilor
principale, astfel încât în zonele de reazem
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA direcţiile eforturilor principale devin înclinate.
Catedra Construcţii de Beton Armat 2
În consecinţă, în zonele de reazem fisurile vor fi

de asemenea înclinate pentru că urmăresc
direcţiile eforturilor principale de compresiune,
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA iar ruperea va avea loc după secţiuni înclinate.
Grindă cu secţiune rectangulară dintr-un material omogen şi elastic
 max  1.5 med
V S
Formula lui Juravski: 
bI
b  h2 V
Momentul static: S  max  1,5 
8 bh
Momentul de inerţie: b  h3
I
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
12
UN

Grindă cu secţiune rectangulară din beton armat
V
 max 
b z
V S
Formula lui Juravski: 
bI
b  x2 
Momentul static: S  ne  As1d  x  
2  I x
  d z
b  x3 S 3
2
Momentul de inerţie: I  ne  As1d  x  
12 
E
ne  s - coeficientul de echivalenţă
Ec
V
 max 
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă b z

Grindă cu secţiune rectangulară din beton armat
V
 max 
b z
Deoarece sub axa neutra betonul este solicitat la forfecare pură,

această relaţie poate fie utilizată ca măsură a eforturilor principale.
Totuşi, ea are un caracter convenţional, pentru că presupune că
betonul fisurat poate transmite eforturi de forfecare.
În norme, efortul tangenţial calculat cu această relaţie este utilizat
pentru a exprima nivelul de solicitare la forţă tăietoare. În plus,
pentru a simplifica calculul, se admite:
V
zd   - INDICE al intensităţii solicitării la forţă tăietoare
bd
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

B.A. II Evaluarea nivelului de solicitare la forţă tăietoare
Solicitarea la forţă tăietoare generează o stare

biaxială de eforturi, ÎNTINDERE-COMPRESIUNE
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


Pentru ca betonul să poată prelua forţa tăietoare este necesar

să se respecte condiţiile:
 I  f t'  I 
 Rt'

 II  f c'  II R  '
c
Daca rezistenţa la întindere a betonului este depăşită,

respectiv dacă prima relaţie nu este satisfăcuta, trebuie
prevăzute armături transversale.
Daca rezistenţa la compresiune a betonului este depăşită,
respectiv a doua relaţie nu este satisfăcută, trebuie mărită
secţiunea de beton.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


Din cauza existenţei unor eforturi iniţiale de întindere din

contracţia împiedicată şi amorsării unor fisuri produse de
momentul încovoietor, se consideră că ft'=0,5ft.
Prezenţa simultană a eforturilor de întindere reduce
semnificativ rezistenţa betonului la compresiune, astfel încât
se consideră că fc'=4ft faţă de cca. (1020)ft în cazul unei stări
uniaxiale de compresiune.
Astfel, conform STAS 10107-0/90, dacă:
V - armăturile de forţă tăietoare nu sunt necesare;
 0.5 f t
bd
V
0.5 f t   4 ft - trebuie prevăzute armături de forţă tăietoare;
bd
V
IVE
RSITATEA TEHNI
CA  4 ft - trebuie mărită secţiunea de beton;
bd
UN

B.A. II Mecanisme de rezistenţă
Forţa tăietoare este egală cu variaţia momentului

încovoietor în lungul grinzii. Cum, într-o grindă de
beton armat, momentul încovoietor este produsul
dintre forţa de întindere din armături şi braţul de
pârghie al eforturilor interne, rezultă că:
Mecanism de Mecanism
GRINDĂ de ARC
Deci, forţa tăietoare poate fi echilibrată fie prin

variaţia forţei de întindere din armături, fie prin
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
variaţia braţului de pârghie al eforturilor interne.
Mecanismul de GRINDĂ
Se bazează pe transmiterea eforturilor de

forfecare în secţiuni orizontale prin aderenţă,
de la armătura întinsă la betonul fisurat şi apoi
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA prin beton către zona comprimată a secţiunii
Mecanismul de ARC
Este bazat pe transmiterea forţei tăietoare

prin componenta verticală a forţei de
compresiune din biela înclinată de beton
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Mecanismul Mecanismul
de GRINDĂ de ARC
Cele două mecanisme se pot dezvolta simultan, dar

importanţa fiecăruia depinde de rigiditatea relativă
a celor două mecanisme la deplasări verticale.
Raportul rigidităţilor depinde în principal de

raportul dimensiunilor (l/h) ale grinzii
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

* În cadrul acestui curs vom studia

doar comportarea grinzilor lungi
• Grinzi lungi (l/h>5): predomină mecanismul de grindă;

• Grinzi-pereţi (l/h<1.5): predomină mecanismul de arc;
• Grinzi intermediare (1.5≤l/h≤5): ambele mecanisme.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

B.A. II Modele de calcul la forţă tăietoare
Modelul la echilibru limită
 utilizat în normele româneşti (STAS 10107/0-90)

 La rupere, grinda este modelată ca două corpuri rigide care
pot avea o rotire relativă în jurul unei articulaţii situată în
zona comprimată a secţiunii
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Modelul grinzii cu zăbrele plastice
 A fost propus în 1899 de inginerul elveţian Ritter şi în 1902,

independent, de inginerul german Mörsch
 Modelul Ritter-Mörsch este utilizat în mai multe coduri de
proiectare naţionale si internaţionale (DIN 1045, CEB Model
Code 1990, Eurocode 2)
 Grinda este modelată ca o grindă cu zăbrele plană, în care:
 talpa comprimată reprezintă zona comprimată de beton
(din încovoiere)
 talpa întinsă reprezintă armătura longitudinala întinsă
 montanţii întinşi reprezintă etrierii
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
 diagonalele modelează bielele comprimate din beton
formate în inima grinzii
Modelul grinzii cu zabrele plastice
Grinda lungă cu armăturile principale (de rezistenţă)

Bielă Zona
comprimată comprimată
înclinată de beton
Armătura întinsă Etrieri întinşi

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN
Modelul de grindă cu zăbrele

B.A. II Modelul la echilibru limită (STAS 10107-0/90)
Qb – forţa tăietoare preluată de beton;

Tej, Tik – forţele care se dezvoltă în armătura verticală (etrierul) j,
respectiv în armătura înclinată k;
zej, zik – distanţele armăturilor verticale, respectiv înclinate, faţă
de punctul de aplicaţie al rezultantei eforturilor de
compresiune din beton;
si – proiecţia pe orizontală a fisurii înclinate.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

B.A. II Modelul la echilibru limită (STAS 10107-0/90)
Condiţiile asociate SLU se exprimă prin :
 Prima ecuaţie este verificată printr-un calcul direct

 A doua ecuaţie este verificată în mod indirect, prin măsuri
constructive
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

B.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap
Forţa tăietoare preluată de beton
În cazul unui element de beton armat fără armături transversale,

forţa tăietoare este preluată, într-o secţiune înclinată fisurată prin:
 Forfecare în zona comprimată Qb’
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


 Efectul de dorn („dowel effect”) al armăturilor longitudinale Qa
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN


 Întrepătrunderea („interlock”) neregularităţilor betonului de pe
cele două feţe ale fisurii in
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Conform STAS 10107/0-90:
b – lăţimea secţiunii de beton;

h0 – înălţimea utilă a secţiunii de beton;
p – procentul armăturilor longitudinale ÎNTINSE în secţiunea
respectivă, exprimat în %;
Rt* – rezistenţa “corectată” la întindere a betonului, care
depinde de tipul de solicitare;
si – proiecţia pe orizontală a fisurii critice.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

 Qb este proporţională cu dimensiunile (inimii) secţiunii bh0;

 Qb este proporţională cu rezistenţa la întindere a betonului Rt;
 Qb creşte cu procentul de armături întinse; de fapt, creşterea
cantităţii de armătură întinsă implică o mărire a zonei
comprimate de beton;
 Qb creşte cu unghiul fisurii h0/si = tg pentru că Qb = Cb tg
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Cu cât fisura este mai “abruptă” cu atât forţa

tăietoare preluată de beton este mai mare.
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Forţa tăietoare preluată de etrieri
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Forţa tăietoare preluată de etrieri
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Forţa tăietoare preluată de armăturile înclinate
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Calculul practic
Forţele preluate de etrieri şi de armăturile înclinate depind de unghiul

fisurii înclinate cu axa grinzii.
Forţa tăietoare preluată de beton variază şi ea în funcţie de înclinarea
fisurii, dar invers decât forţa din armăturile transversale.
Încercările şi consideraţiile teoretice arată ca acest unghi este în
domeniul:
Pentru a găsi rezistenţa minimă (capacitatea la forţă

tăietoare) trebuie calculată suma forţelor din armături şi
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA beton pentru diverse unghiuri posibile.
Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI
Cum şi Qb şi Qe sunt funcţii continue de “si”, trebuie

găsit minimul sumei forţelor din beton şi etrieri în
funcţie de unghiul de înclinare  al fisurii înclinate
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Grinzile cu ETRIERI şi BARE ÎNCLINATE
În cazul când există şi bare înclinate, nu mai este posibil

sa se găsească direct soluţia (si,cr) şi trebuie făcute mai
multe încercări considerând diferite înclinări ale fisurii
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
în domeniul 0,5h0 < si < 2,5 h0.
Grinzile cu ETRIERI şi BARE ÎNCLINATE
Totuşi, la construcţiile civile uzuale, dacă sunt respectate

regulile constructive, pentru simplificare se poate admite
că fisura înclinată cea mai periculoasă întâlneşte un
singur plan de armături înclinate.
Q  Qb  Qe  Aai Rat sin  


Q  Aai Rat sin    Qb  Qe

Soluţie analitică (si,cr) a

funcţiei Qeb(si)
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

B.A. II
RSITATEA TEHNI
IVE CA
UN

Elemente fără armătură transversală
 sunt, în general, plăcile şi unele grinzi secundare slab

solicitate la forţă tăietoare
 forţa tăietoare capabilă este asociată valorii la care se
produce fisurarea înclinată a betonului:
* Pentru plăci se consideră o valoare mai mare a rezistenţei efective

la întindere a betonului decât la grinzi pentru că se ține cont de
posibilitatea redistribuirii eforturilor pe lăţimea reazemului,
precum şi de probabilitate redusă de a se atinge valoarea minimă
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA a rezistenţei betonului pe toată lăţimea reazemului.
B.A. II Verificarea condiţiei: M ≤ Mcap

Aa a z  Q x  s  ; Q x  s   M 2

M2
a 
Aa z
Dacă ruperea are loc după o secţiune înclinată, efectul

este o creştere a efortului de întindere în armătura
întinsă faţă de situația care corespunde unei ruperi în
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
secţiune normală (depinde de M2, nu de M1)
M r11  Aa  Aai Ra z  Aai Ra zi ; M r22  AaRa z
* Pentru a evita cedarea elementului în secţiuni înclinate:

M r11  M r22  zi  z
Dacă barele sunt înclinate la 45° această condiţie este

îndeplinită dacă punctul de ridicare al armăturii
UN
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
înclinate este decalat cu 0,41z sau, acoperitor, h0/2.
În practică, în loc să se facă verificările prin calcul, se construieşte o
diagramă de momente „dilatată” cu 0,5h şi se fac verificările (rezistenţa
la încovoiere, lungimile de ancorare, secţiunile de întrerupere ale
barelor) în secţiuni normale, dar faţă de diagrama „dilatată”:
Momente capabile corespunzătoare

aportului fiecărei bare
a – secţiunea în care armăturile 1 nu

mai sunt necesare din calcul;
b – secţiunea dincolo de care barele

marca 1 sunt utilizate în întregime,
iar bara 2 nu mai este necesară
din calcul, astfel încât se poate
începe ridicare barei de marcă 2;
c - secţiunea dincolo de care bara 2

este utilizată în întregime, iar bara
IVE
RSITATEA TEHNI
CA
3 nu mai este necesară din calcul;
UN
d – secţiunea dincolo de care bara 3

este utilizată în întregime

CONSTRUCTII DIN BETON II - c1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSTRUCTII DIN BETON II - c1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

B.A.

STAREA LIMITĂ ULTIMĂ LA

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Pe măsură ce forţa tăietoare creşte, sporeşte şi

În consecinţă, în zonele de reazem fisurile vor fi

Grindă cu secţiune rectangulară dintr-un material omogen şi elastic

 max  1.5 med

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Grindă cu secţiune rectangulară din beton armat

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă b z

Grindă cu secţiune rectangulară din beton armat

Deoarece sub axa neutra betonul este solicitat la forfecare pură,

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Solicitarea la forţă tăietoare generează o stare

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Solicitarea la forţă tăietoare generează o stare

Pentru ca betonul să poată prelua forţa tăietoare este necesar

Daca rezistenţa la întindere a betonului este depăşită,

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Solicitarea la forţă tăietoare generează o stare

Din cauza existenţei unor eforturi iniţiale de întindere din

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Forţa tăietoare este egală cu variaţia momentului

Deci, forţa tăietoare poate fi echilibrată fie prin

Se bazează pe transmiterea eforturilor de

Este bazat pe transmiterea forţei tăietoare

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Cele două mecanisme se pot dezvolta simultan, dar

Raportul rigidităţilor depinde în principal de

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

* În cadrul acestui curs vom studia

• Grinzi lungi (l/h>5): predomină mecanismul de grindă;

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Modelul la echilibru limită

 utilizat în normele româneşti (STAS 10107/0-90)

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Modelul grinzii cu zăbrele plastice

 A fost propus în 1899 de inginerul elveţian Ritter şi în 1902,

Modelul grinzii cu zabrele plastice

Grinda lungă cu armăturile principale (de rezistenţă)

Armătura întinsă Etrieri întinşi

Modelul de grindă cu zăbrele

Qb – forţa tăietoare preluată de beton;

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Condiţiile asociate SLU se exprimă prin :

 Prima ecuaţie este verificată printr-un calcul direct

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Forţa tăietoare preluată de beton

În cazul unui element de beton armat fără armături transversale,

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Forţa tăietoare preluată de beton

În cazul unui element de beton armat fără armături transversale,

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Forţa tăietoare preluată de beton

În cazul unui element de beton armat fără armături transversale,

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Forţa tăietoare preluată de beton

Conform STAS 10107/0-90:

b – lăţimea secţiunii de beton;

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Forţa tăietoare preluată de beton

Conform STAS 10107/0-90:

 Qb este proporţională cu dimensiunile (inimii) secţiunii bh0;