Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- apa subterana (vapori, apa de higroscopicitate, apa adsorbita, apa libera etc.)
drenuri
- santuri de garda
- rigole de acostament
- lucrari de canalizare
- canale de evacuare
-p
puturi absorbante
r
i
g
o
l
a
s
a
n
t
2
:
3
1.75
1.00
2
1
:
:
3
1
sant trapezoidal
1
:
0.50
3
rigola
1
:
0.25
1
0.50
h
h
Conditie:
fundul santului sau al rigolei trebuie sa fie situat la o cota cu 15 cm mai
mica decât cota la care sunt situate gurile de descarcare ale drenurilor de
acostament
Rezulta:
în functie de grosimea structurii rutiere,
ht ≠ hr sau hs
hrr
ht
d
r
er
na
dd
er
an
ca
on
s
t
ac
mo
en
n
tn
/u
s
t
t
e
t
i
u
taluz de acostament
t t t carosabila
parte bil
rambleu
%
p%
s
t
r
u
c
t
u
r
a
r
u
t
i
e
r
a
s
t
r
a
t
d
r
e
n
a
n
t
c
o
n
t
i
n
u
u
- studii geotehnice
Notatii:
3 – pereu din piatra
4 – sant prefabricat
5 – element prefabricat din beton simplu pentru
casiuri pe taluzuri
6 –pat de beton simplu
7 – dig local în zona casiului, pentru mentinerea
apei în sant si evitarea patrunderii acesteia pe
câmp
8 – camera de cadere pentru atenuarea energiei
apei
h > 5.00 m
- ramblee cu h ≤ 0.50
0 50 m: utilizarea rigolelor de tip rigola la marginea
platformei cu sectiunea neprotejata, partial pavata sau cu sectiune pavata, în
vederea sporirii sigurantei circulatiei
- deblee:
d bl utilizarea,
tili d
de lla caz lla caz, a rigolelor
i l l sii santurilor
t il sau a altor
lt
lucrari speciale de colectare si scurgere a apelor meteorice (de exemplu
canalizari) în functie de cantitatile de apa si de posibilitatile de evacuare.
- pereu zidit din piatra bruta negeliva sau piatra de râu cu mortar de ciment sau
pereu din dale prefabricate din beton simplu pe pat din beton: 15%
- pereu din dale de beton simplu turnat monolit pe pat de nisip: 10%
- casiuri
i i pe taluzuri
t l i înalte
î lt din
di piatra
i t bruta
b t sau
piatra de râu zidita cu mortar de ciment pe pat de beton : 67%
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Cascade si canale de ffuga
ga
i0
Daca ppe sectorul de sant considerat se
h
i
executa “n” trepte iar H este diferenta de d
nivel totala între capetele sectorului:
H n h (n 1)d i0
- peretele cascadei (zidul de cadere), care se face vertical sau cu un mic fruct
- praguri
g pentru linistirea apei
panta longitudinala:
p g 0.5 – 0.7 %
adâncimea: ≥ 0.50
0 50 m
m.
- lumina
l i este
t maii mică
i ă de
d 5m
- se utilizează pentru:
p
-descărcarea ş
şanţurilor
ţ de colectare ş
şi evacuarea apelor
p din amonte.
Solutii constructive:
-în funcţie:
- de lumina şi debuşeul podetului,
- de p
posibilitatea de întreţinere,
ţ
- de posibilităţile de execuţie,
- de aspectul estetic.
estetic
Tipuri de podete:
- podeţele tubulare
- podeţele ovoidale
- podeţele dalate
Elementele structurale ale podeţelor se execută din beton simplu şi din beton
armat
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Podete
Podeţe dalate:
- suprastructura
t t este
t constituită
tit ită dintr-o
di t d lă de
dală d beton
b t armatt monolită
lită
sau prefabricată, iar infrastructura este formată din două culee
- aripi,
aripi în cazul în care înălţimile terasamentelor sunt mari,
mari spaţiul pentru
racordare este limitat sau dacă oblicitatea podeţului este mare
au structura de rezistenţă constituită din tuburi din beton armat care pot avea
-au
diferite forme, cele mai utilizate fiind cele circulare şi ovoidale.
-diametrul tuburilor:
- minim 1.00 m în cazul drumurilor judeţene, comunale şi al străzilor
- minim
i i 1.50
1 50 m în
î cazull drumurilor
d il naţionale.
ţi l
-au forma elementului de rezistenţă (bolta prefabricată) stabilită astfel încât, din
acţiunea încărcărilor permanente şi utile, să rezulte în orice secţiune a bolţii
solicitări de compresiune centrică sau compresiune excentrică cu excentricitate
mică.
-dala susţine fie structura rutieră, în cazul drumurilor, fie prismul de piatră
spartă în cazul căilor ferate
-culeele pot fi executate monolit (turnate la faţa locului) sau din elemente
prefabricate din beton armat
Avantaj:
- asigură o înălţime de construcţie redusă,
- pot fi executate în amplasamente cu terenuri slabe (fiind structuri
static determinate, insensibile la tasări mari)
- se pretează la prefabricarea elementelor componente
Dezavantaj:
- consumul mare de beton
-utilizeaza cadre din beton armat, deschise sau închise, realizate în prealabil în
şantierele de prefabricate din beton
Avantaj:
- se execută foarte rapid
→ tipuri de podeţe:
* podeţe cu regim de curgere cu suprafaţă liberă sau cu nivel liber, când
suprafaţa apei este în contact cu atmosfera pe toată lungimea podeţului, Lp
* podeţe înecate în amonte când înăţimea apei la intrarea în podeţ (H) este mai
mare decât înălţimea în podeţ (hp), unde curgerea apei se face în regim natural,
cu nivel liber
* podeţe sub presiune când înălţimea lamei de apă în amonte (H) şi în aval de
podeţ (hav) este mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea podeţului.
Coeficientul de scurgere, F
Qhc v [m3/s]
R – raza hidraulica R [m]
P
P – perimetrul udat al sectiunii, [m]
I–ppanta hidraulica a santului sau canalului în ipoteza
p scurgerii
g uniforme
(se considera egala cu declivitatea drumului pe zona respectiva)
– sectiunea efectiva de scurgere, [m2]
(cu 5 cm mai putin plina decât sectiunea totala).
debitul hidrologic trebuie sa fie mai mic decât debitul hidraulic
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Apele subterane:
s bterane
- apa sub forma de vapori: apa care tinde sa migreze catre zone reci unde
condenseaza
- apa libera
lib sau gravitationala:
it ti l apa nelegata;
l t poate t fi captata
t t sii îndepartata
î d t t cu
ajutorul drenurilor; provine din infilitratii, circula prin straturile aluvionare sau
prin crapaturile rocilor masive, se aduna si se scurge întotdeauna pe suprafata
p
unui strat impermeabil
masuri
asu cacare
e sa co
combata
bata accesu
accesul ape
apei sp
spre
e patu
patul d
drumului:
u uu d drenuri
e u
- se pot îndeparta doar apele gravitationale
- izolat
- în grupuri
- în retele
- drenuri verticale
- drenuri orizontale
- acoperite
- descoperite
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Clasificarea drenurilor
modul de functionare:
- drenuri
d i care functioneaza
f ti gravitational
it ti l
- drenuri de asanare
- drenuri perfecte
p
- drenuri imperfecte
- drenuri longitudinale
- drenuri transversale
Atunci când stratul acvifer este aproape de suprafata terenului, pentru colectarea
apelor se pot întrebuinta santuri drenante:
În cazul în care apele colectate în sant se pot infiltra, atunci fundul santului va fi
coborât în stratul impermeabil:
curba de depresiune
Dren imperfect
strat permeabil
strat impermeabil
radier
strat permeabil
p
strat impermeabil
Panta longitudinala
g a drenurilor depinde
p de declivitatea drumului si de
rugozitatea peretilor dispozitivului de evacuare: 0,2 … 10%
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Radierul
se încastreaza
î t în
î stratul
t t l impermeabil
i bil pe o adâncime
dâ i de
d cca 30 .. 50 cm
se executa din zidarie sau beton simplu pe fundul transeei sapata sub
forma de rigola (cuneta)
În cazul drenurilor imperfecte
p nu se executa radier,, pentru
p ca sub coloana de
apa de sub curba de depresiune vor avea loc infilitratii.
Radierul drenului poate fi:
rigid
- se realizeaza din beton simplu
- se foloseste în terenuri stabile, practic incompresibile (roci
stancoase sau semistancoase sau pamanturi macrogranulare: blocuri,
bolovanisuri, pietrisuri), cu compresibilitate redusa sau medie
- pentru pante longitudinale de 0.2 ... 0.5 %
elastic
- se realizeaza prin compactarea terenului din talpa sapaturii
drenului (pentru drenuri perfecte) sau dintr-un strat de balast de 20 cm grosime
(pentru drenuri imperfecte)
- se foloseste în pamânturi cu compresibilitate mare sau foarte
mare, sau în pamânturi afectate de fenomene de instabilitate
- pentru pante longitudinale de 0.5 ... 10 %
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Umplutura drenanta
- trebuie sa respecte regula filtrului invers: viteza de intrare a apei din
strat în dren nu trebuie sa produca antrenari hidrodinamice. Daca totusi se
produc, debitul solid trebuie sa fie retinut de umplutura drenanta.
prefabricat g
geotextil drenant:
D15, D50
D15 D50, D5 suntt di
diametrele
t l corespunzatoaret procentelor
t l d de 15
15, 50
50, 5 d
de pe
curba de granulozitate a materialului din filtru
d15, d85, d25 – diametrele fractiunilor corespunzatoare procentelor de 15, 85 si 25
de p
pe curba de granulozitate
g a pamântului
p din stratul acvifer
Când filtrul se executa din mai multe straturi, materialul fin se aseaza spre exterior
iar materialul grosier spre interiorul umpluturii.
umplutura
p drenanta si dispozitivul
p de
evacuare a apelor sunt introduse într-o
transee executata prin sapatura
deschisa, prevazuta cu sprijiniri de
protectie
protectie.
Prezenta unui dren într-un strat acvifer are ca efect coborârea nivelului apei
subterane, dupa o suprafata curba, care în sectiune transversala reprezinta o
parabola denumita curba de depresiune
depresiune.
Q dy
Viteza teoretica de infilitrare: v kI k
S dx
ddy
Q Sv ( y 1) kI ky Q dx k y dy
dx
k k
QL ( H 2 h0 ) ( H h0 )( H h0 )
2
2 2
H h0
I gradient hidraulic
L
kIH
ho este mult mai mic decât H (grosimea stratului permeabil): Q
2
h0 este aproximativ diametrul tubului