DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA ZIDULUI DE SPRIJIN

Etape:
- analiza conditiilor concrete de teren pe baza studiilor:
* topografice
* geologice
* geotehnice
din care sa rezulte:
- inaltimea masivului ce trebuie sprijinit
- stratificatia geologica a terenului
- caracteristicile fizico-mecanice ale pamantului de sprijinit si ale
celui
l i de
d fundare
f d
- nivelul apelor subterane

- stabilirea sistemului constructiv de sustinere si adoptarea

p unei sectiuni
transversale care sa tina seama de:
- inaltimea de sprijinire
- parametrii geotehnici stabiliti
- cota terenului bun de fundare

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA ZIDULUI DE SPRIJIN

Etape:
- calculul impingerii si a diagramei de eforturi din impingerea pamantului,
pe zidul de sprijin ales

- verificarea sectiunii transversale alese

1. Verificarea stabilitatii generale

suprafata de cedare

zid de sprijin

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA ZIDULUI DE SPRIJIN

2. Verificarea stabilitatii locale

Se tine seama de urmatoarele:

- factorul de stabilitate la rasturnare sa nu depaseasca valoarea

coeficientului de siguranta la rasturnare

- factorul de stabilitate la alunecare pe talpa fundatiei sa nu depaseasca

valoarea
l coeficientului
fi i t l i de
d siguranta
i t la
l alunecare
l

- presiunile pe teren sa fie mai mici decat rezistentele admisibile ale

pamantului de fundare
p

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA ZIDULUI DE SPRIJIN

a. Verificarea stabilitatii la rasturnare in raport cu punctul A

(muchia exterioara in jurul careia se poate produce rotirea):
G
M st
Fsr   1.3...1.5
Mr
N' E1
M'
T'
Fsr – factorul
f l de
d stabilitate
bili la
l rasturnare N O'
Mst – moment de stabilitate M E2
T
Mr – moment de rasturnare A
O

B
p
max
p
min

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA ZIDULUI DE SPRIJIN

b. Verificarea stabilitatii la alunecare pe talpa:

N
F sa f  1.3...1.5 G
T

Fsa – factorul de stabilitate la alunecare N'

M'
E1

f – coeficient de frecare intre cele doua materiale T'

care vin in contact (betonul din fundatie si pamant) = N O'

0.3 … 0.5 (depinde de umiditatea pamantului) T
M E2

N – componenta normala a rezultantei pe talpa A

O
fundatiei
B
T – componenta tangentiala a rezultantei pe talpa p
fundatiei
max
p
min

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA ZIDULUI DE SPRIJIN

c. Verificarea presiunilor pe talpa fundatiei:

N M N  6e  G
p max,min    1  
A W B B
N – componenta normala a rezultantei fortelor exterioare N' E1
M'
B – latimea fundatiei T'
e – excentricitatea sistemului de forte fata de centrul de N O'
greutate al talpii = M/N; T
M E2

A
O
→ e < B/6 pentru a nu avea eforturi de intindere
B
intre talpa si terenul de fundatie p
max
p
min

pmax ≤ 1.2 pconv.

pmin > 0

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA ZIDULUI DE SPRIJIN

c. Verificarea presiunilor pe talpa fundatiei:

→ e > B/6: se calculeaza zona activa din conditia

ca fortele exterioare sa fie echilibrate numai de eforturile
de compresiune din talpa fundatiei
G

N' E1
M'
T'

c  3(b / 2  e) N O'
M E2
T
2N
p max  A
3(b / 2  e) O

B
p
max
p
min

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA ZIDULUI DE SPRIJIN

d. Verificarea eforturilor la nivelul rostului

elevatie-fundatie

G
N' M '
 1, 2  
A' W '
N' E1
1 ≤ R c beton T'
M'

2 > 0
N O'
M E2
T
A
O

B
p
max
p
min

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA ZIDULUI DE SPRIJIN

Cand stabilitatea la alunecare nu este indeplinita se

sporeste factorul Fsa prin inclinarea talpii fundatiei
sau se poate imbunatati coeficientul de frecare prin
modificarea caracteristicilor pamantului de fundare
G
Cand presiunile pe talpa fundatiei sunt negative se
poate mari talpa; cand presiunile sunt mari, depasind
presiunea conventionala a terenului de fundatie se N' E1
inlocuieste zidul de sprijin de greutate cu unul mai T'
M'

usor (din
(di beton
b armat).
) N O'
M E2
T
Cand rezulta eforturi de intindere negative la rostul A
elevatie-fundatie
elevatie fundatie se va prevedea armarea zonei. O

B
p
Daca factorul de stabilitate la rasturnare este sub max
p
valoarea prevazuta, se va cauta sporirea momentului
min

d stabilitate
de t bilit t prin
i marirea
i greutatii
t tii zidului
id l i de
d sprijin.
iji

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DIMENSIONAREA SI VERIFICAREA ZIDULUI DE SPRIJIN

Masuri pentru reducerea impingerii si dimensiunilor zidului:

- zid de sprijin cu consola

elevatie / 3

a
x
a
d
r
u
m
20..30 + l/10 h e
l

20 .. 30 cm
h elevatie

1
:
1
0
p
l
ac
cnn
ata
dr
eb
di
ee
s
caa
a
caa
r
a
r
er
i
na
cs
oa
nb
si
o
aa
l
-p
o
ic
u
l
mp
r
i
en
t
l
i
t
t
i
ia
r
i

t
i
u
n
e

m
a
t
u
l
u
i
d
e
d
e
s
u
p
r
a
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DIMENSIONAREA SI
VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DIMENSIONAREA SI
VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DIMENSIONAREA SI
VERIFICAREA
ZIDULUI DE SPRIJIN

  

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

ZIDURI DE SPRIJIN DIN BETON ARMAT

- are dimensiuni mult mai reduse decat zidul de greutate

- se foloseste pentru sustinerea umpluturilor mici, pana la 6 m, cand terenul de
fundare este de calitate buna la suprafata
- sunt alcatuite dintr-un perete vertical cu grosime la coronament de 20 .. 40 cm
incastrat intr-o talpa; in partea vazuta zidul prezinta un rebord
- impingerea pamantului se aplica pe verticala ce porneste de la capatul talpii

- are avantajul unei adancimi mici de

fundare
E
Hmax=4..6m

perete
H

talpa
rebord
b
B

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

ZIDURI DE SPRIJIN DIN BETON ARMAT

- Pentru inaltimi mai mari (pana la 10 m), pentru reducerea cantitatii de armatura,
se prevad contraforti cu saibe la distante de 3 … 4 m

contrafort
6..8 m

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

ZIDURI DE SPRIJIN DIN BETON ARMAT

- pentru inaltimi de peste 10 m: se prevede un pinten impotriva alunecarii

10..12 m

pinten

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

 ZIDURI DE SPRIJIN DIN ELEMENTE PREFABRICATE

- se executa pentru
reducerea cantitatii de
beton si a timpului de
executie

- elementele prefabricate
din beton armat pot fi sub
f
forma d
de caseta
t

- in caseta se introduce
pamant bine compactat
p p cu
maiul de mana sau zidarie
uscata din piatra bruta
negeliva

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
 ZIDURI DE SPRIJIN PE PILOTI PREFABRICATI
-se executa in cazul
rambleelor si debleelor cu h =
2..3 m din pamanturi slab
coezive
-terenul de fundare se gaseste
la adancime foarte mare
fundatia se realizeaza din
-fundatia
doua sau mai multe siruri de
piloti prefabricati din beton
armat introdusi in pamant prin
b t
batere pana la
l refuz,
f
solidarizati la capat cu o
centura din beton armat
-elevatia are si rol de dren
-fata vazuta a elevatiei se
poate executa din dulapi
prefabricati din beton armat

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
SUSTINERI ANCORATE

- sustineri suple

Ancora: element constructiv introdus intr-un masiv de roci cu rolul:

- de a prelua fortele ce se pot dezvolta in teren pe directia ei sau

t
transversal
l pe aceastat (ancore
( pasive)
i )

- sau de a transmite eforturi de compresiune in teren (ancore

active
act e–p
pretensionate)
ete s o ate)

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

SUSTINERI ANCORATE
- se compune din:
* capul ancorei – terminatia exterioara
- se foloseste ppentru fixarea pe
p suprafata
p rocii
prin intermediul unei placi
* corpul ancorei (tendon): partea din mijloc
* radacina ancorei – capatul interior
- foloseste la fixarea ei in masivul de roca

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Lucrari de sustinere:

1. placi din beton armat ancorate:

- se monteaza pe masura adancirii sapaturii ce se efectueaza in
etape
- se foloseste o combinatie de ancore lungi care se tensioneaza
si ancore scurte pasive ce sustin o plasa metalica sau de material plastic care se
acopera cu beton torcretat
- la executia taluzurilor in roci stancoase, fisurate si alterate

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Lucrari de sustinere:
2. - la consolidarea unor taluzuri existente instabile
- fixarea masei superficiale a taluzului cu tiranti ce au radacinile fixate
in roca de baza

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Verificari:

1. Sectiunea ancorei: rezistenta la tractiune trebuie sa fie mai mare decat

impingerea pamantului
2. Sub actiunea fortei de impingere nu trebuie sa iasa intregul bulb cu tot cu
ancora (lungimea le)
3. Tragand de ancora, aceasta nu trebuie sa iasa din bulb (lungimea la)
4. Numarul de ancore

Ancora trebuie sa reazeme pe perete (pe placa din beton armat).

Placa din
Pl di beton
b t armatt se dimensioneaza
di i din
di punctt de
d vedere
d static
t ti ca o placa
l
rezemata intr-un punct

In ancora se introduce o tensiune mai mare cu 1.2 … 1.3 fata de impingerea

p g
pamantului

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

SUSTINERI DE TIP PAMANT ARMAT
- sisteme elastice folosite pentru sprijinirea maselor de pamant in
umpluturi

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Alcatuire:
- Elemente de parament:
- metalice – sunt liniare, cu lungimi de 10 .. 12 .. 15 m
- din beton armat – pot avea diferite forme
- Platbande sau armaturi din tabla galvanizata / geotextile / geogrile

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Armaturile sunt dispuse pe directia in care pamantul este solicitat la intindere

Conditii:
1. frecarea intre pamant si armatura trebuie sa aiba loc fara alunecare
2. armatura trebuie sa reziste eforturilor de tractiune iar pamantul, eforturilor
de compresiune si de taiere care se dezvolta sub efectul greutatii proprii si al
fortelor exterioare

Armatura:
- sa reziste la eforturi de intindere
- sa preia prin frecare, eforturi importante, fiind necesar sa aiba suprafete
rugoase, striuri
t i i etc.
t
- sa fie rezistenta la coroziune, iar materialul plastic, la microorganisme

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
BOLTI CU PILASTRI

- cand terenul de fundare bun se gaseste la adancimi mari (> 3 … 4 m) sau

cand terenul da impingeri mari, se construiesc bolti cu pilastri

-se reduce consumul mare

de zidarie mai ales la
fundatii

- este economic pentru

inaltimi ale elevatiei sub 5 ..
6m

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

- pamantul din spatele boltii nu trebuie sa refuleze pe sub bolta
- in spatele boltii se executa un dren

-ppilastrul
ast u aare
e latimea
at ea de 1.50
50 … 55.50
50 m
- bolta preia impingerea data de rambleu pe toata inaltimea acestuia si o transmite
concentrat pilastrilor vecini, care la randul lor, o transmit terenului de fundare
- boltile se executa din zidarie, beton simplu, beton armat, elemente prefabricate
de tip boltari sau de tip placi curbe

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

 BOLTI CU PILASTRI DIN BETON

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
CONTRABANCHETE

- constructii din pamant la baza taluzului

- folosesc p
pentru sprijinirea
p j rambleelor executate pe
p creste abrupte
p
- se executa pe toata lungimea rambleului care trebuie sprijinit
- se fac verificari de stabilitate ale rambleului pentru a dimensiona
bancheta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
CONTRAFORTI

- pentru sprijinirea si consolidarea terenului natural si a rambleelor

(ocazional si a debleelor)
- se amplaseaza in spatele zidurilor de sprijin
- au latura scurta paralela cu drumul iar latura lunga, perpendiculara pe
drum
- se executa in general din zidarie de piatra uscata
- se dimensioneaza
di i l,
l L sii D (distanta
(di t t dintre
di t ei)
i) printr-un
i t calcul
l l de
d
stabilitate al taluzului

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

RANFORTI

- pentru consolidarea terenurilor alunecatoare

- se executa din beton si se folosesc in cazul rambleelor
- prin antrenarea frecarii pe peretii laterali, in masivul de pamant se
creeaza efrectul de bolta

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

 -ppe elevatia ranfortului reazema elemente de sustinere ce transmit
impingerea pamantului la ranforti:
- fasii prefabricate de planseu
- fasii prefabricate de poduri
- bolti prefabricate
- este posibila si folosirea ranfortilor izolati

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

 RANFORTI DIN BETON CU
GRINDA PREFABRICATA

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL