BREVIAR DE CALCUL

Obiectul prezentului breviar de calcul constă în verificarea și dimensionarea elementelor din

beton armat monolit pentru infrastructură și structura bazinelor de retenție a apelor în vederea
tratării: radiere, pereți interiori și exteriori, placă peste camera pompelor și bazine cât și elementele
suprastructurii din metal – cadre transversale și longitudinale, pane fațade și acoperiș.
Clădirea a fost definită în programul FEM Graitec Advance Design, fiind definită în două
etape: structură metalică pentru care a fost luat în calcul și vântul

Caracteristicile structurii
Caracteristicile structurii
Înălțimea clădirii h = 3.38 m
Lungimea clădirii l = 11.21 m
Lățimea clădirii w = 5.80 m

și complet, caz pentru care s-a făcut dimensionarea și verificarea elementelor din beton armat

Vedere Model – inclusiv elemente din beton

Pagina 1 de 7
 Geometria modelului
Cele mai mari dimensiuni ale X = 11.81 m Y = 6.40 m Z = 7.38 m
structurii
Centru de greutate X = 6.40 m Y = 3.09 m Z = -1.69 m
Greutate totală 212.93 T

Valorile eforturilor efective, verificarea elementelor din metal, a îmbinărilor cât și

dimensionarea armării, au fost obținute cu ajutorul programului de calcul structural.
1. Stabilirea încărcărilor de calcul
Valorile caracteristice ale încărcărilor de tip gravitațional și utile au fost luate în conformitate
cu:
 SR EN 1991-1-1:2004 ”Eurocod 1: Acțiuni asupra strucuturilor. Partea 1-1: Actiuni
generale, greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri”
 SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 ”Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 1:
Actiuni generale, greutăți specifice, greutăți proprii, încărcări utile pentru clădiri. Anexa
nașională”
 SR EN 1991-4:2006 ”Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 4: Silozuri și
rezervoare”
 SR EN 1991-4:2006/NA:2008 ”Eurocod 1: Acțiuni asupra structurilor. Partea 4:
Silozuri și rezervoare. Anexa națională”
Coeficienții de siguranță pentru încărcările de calcul, precum și combinațiile încărcărilor de
calcul au fost considerate conform CR 0-2005 ”Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în
construcții”.
Încărcările rezultate în acțiuni climatice: acțiunea vântului și/sau zăpezii au fost calculate în
conformitate cu prevederile CR 1-1-4/2012, respectiv CR 1-1-3/2012. În cazul de față vântul nu a
fost considerat, influiența sa fiind nesemnificativă.
Solicitarea seismică a fost considerată ținând cont de prevederile normativului P100-1-2013
”Cod de proiectare seismică” și având în vedere încadrarea seismică (vezi pct. 1.7) și tipul structurii
în cauză pentru stabilirea factorului de compensare ”q” și de SR EN 1998-4:2007 ”Eurocod 8:
Proiectarea structurilor pentru rezistență la cutremur. Partea 4: Silozuri, rezervoare și conducte”,
respectiv SR EN 1998-4:2007/NB:2008 ”Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistență la
cutremur. Partea 4: Silozuri, rezervoare și conducte. Anexa națională”.
Coeficienții parțiali de siguranță privind acțiunile pentru rezervoare și structurile de
înmagazinare sunt prevăzuți în anexele B normativă din SR EN 1991-4:2006-4. Valorile
recomandate sunt:
B.3. (2)Valoarea recomandată a coeficientului parțial de siguranță pentru încărcările
produse de lichide în timpul exploatării este γF = 1.2
B.3. (3)Valoarea recomandată a coeficientului parțial de siguranță pentru încărcările
produse de lichide în timpul încercărilor este γF = 1.0

Pagina 2 de 7
 B.3. (4)Valoarea recomandată a coeficientului parțial de siguranță pentru încărcările
variabile este γF = 1.0

1. DESCRIEREA CAZURILOR DE ÎNCĂRCARE ȘI A FAMILIILOR

Lista de familii
Nr Denumire Lista de cazuri de încărcare
1 Încărcări permanente 1
2 Încărcări Utile 2
3 Zăpadă CR 1-1-3/2012 3; 4; 7
4 Vânt CR 1-1-4/2012 4
5 Seism P100-1/2013 5; 6
6 Analiză modală 0
9 Presiune Apa Bazine 25
10 Impingere pamant 28

A. Caracteristicile vântului
Direcție Toate direcțiile
Regiune vânt 0.4 kPa
Valoarea fundamentală a vitezei de referință a vântului 25.30 m/s
Factor de direcție X+:1.00 X-:1.00
Y+:1.00 Y-:1.00
Factor de anotimp 1.00
Categoria de teren IIIb
Factor de orografie 1.00
Factor de turbulență 1.00
Presiunea de referință 0.40 kN/m2
Factor de expunere 1.21
Panouri deschise

B. Caracteristicile zăpezii
Regiune zăpadă 1
Presiunea zăpezii 1.50 kN/m2
Coeficient al zăpezii excepționale 3.00 kN/m2
Factor de expunere 1.00
Factor termic 1.00
Altitudine 0.00 m

2. ÎNCĂRCĂRI – VALORI
Încărcarea seismică a fost introdusă în programul de calcul pe direcțiile X și Y, ținând cont de următorii
parametrii specifici ai amplasamentelui și structurii, conform cu prevederile P100-1/2013:
 accelerația terenului: ag = 0,15g
 perioadă de colț: TC = 0,7s
 perioada de colț: TB = 0,14s
 perioada de colț: TD = 3,0s
 factor de comportare: q = 4,025
 factor de importanță: γ =1
Mai jos sunt tabelele de calcul și considerații privitoare la determinarea încărcărilor permanente și utile:
1. Avand în vedere prevederile SR EN 1991-1-1:2004, pct. 6.3.2 Zone pentru depozitare și activități
industriale, paragraful (6), încărcarea utilă cvasipermanentă se obține ținând cont de echipamentele care

Pagina 3 de 7
sunt instalate, prin urmare se adoptă, acoperitor, valoarea maximă și anume 18,1kN/m2 pentru zona Camerei
Tehnice și 7,5kN/m2 conform tabel 6.4, pentru zona de copertină (Ax D-F, șir 1-4)
2. Se va considera o încărcare utilă la nivelul acoperișului (instalații) de 0,5kN/m2
Grosime Greutate Greutate
Element Identificare strat U.M. U.M.
[m] specifică per mp
Invelitoare
Bariera de vapori 0,0015 9,62 kN/m³ 0,014 kN/m2
Placaj OSB 0,015 6,38 kN/m³ 0,096 kN/m2
Strat de aer si structura lemn - rigle
0,03 6,38 kN/m³ 0,057 kN/m2
30x50mm
Tabla vopsita exterior - faltuita 0,5mm 0,00055 70,61 kN/m³ 0,039 kN/m2
Tabla vopsita - LTP20 la interior 0,00055 70,61 kN/m³ 0,039 kN/m2
Termoizolatie vata minerala acoperis 0,18 0,4 kN/m³ 0,072 kN/m2
0,32 kN/m2
Pereti exteriori
Masa spaclu/Finisaj tencuiala decorativa 0,01 25,50 kN/m³ 0,26 kN/m2
Placaj OSB 0,015 6,38 kN/m³ 0,10 kN/m2
Termoizolatie polistiren expandat 0,08 0,25 kN/m³ 0,02 kN/m2
0,38 kN/m2

S
Nr. conform plan Încărcare
Echipament tehnologic kg kN aferentă U.M.
tehnologic per m 2
m2

1. Gratar: 1.150,00 11,28 2,7 4,18 kN/m2

3. Sita: 400,00 3,93 1,19 3,31 kN/m2
6. Recipient soda: 360,00 3,54 0,45 7,87 kN/m2
7. Recipient acid: 360,00 3,54 0,45 7,87 kN/m2
10. Recipient coagulant: 1.780,00 17,46 1,06 16,48 kN/m2
11. Unitate floculant: 1.380,00 13,54 0,88 15,39 kN/m2
12. Mixer static: 650,00 6,38 0,53 12,04 kN/m2
13. Unitate de flotatie: 8.340,00 81,79 4,52 18,1 kN/m2
15. Unitate hipoclorit: 180,00 1,77 0,45 3,94 kN/m2
16. Reactor dezinfectare: 2.330,00 22,85 1,92 11,91 kN/m2
17. Tablou automatizare (dulap): 520,00 5,1 0,48 10,63 kN/m2

3. COMBINAŢII
Acestea au fost generate automat în baza principiilor impuse prin normativul CR 0-2012.
1. În cazul structurii din beton se va considera încărcarea predominantă cea provenită
din Încărcările Utile.
2. În cazul structurii metalice se va considera încărcarea predominantă cea provenită
din Zăpadă și respectiv Vânt.

4. CALCULUL STRUCTURII DE REZISTENȚĂ

4.1. Calculul structurii de rezistență cuprinde două etape distincte și anume:
 calculul și verificarea structurii spațiale luată ca un ansamblu și punând accent
pe verificarea la fisurare, stabilitate la acțiunea statică și dinamică (indusă de
acțiunea seismică):

Pagina 4 de 7
 o stabilirea unei scheme de calcul cât mai apropiată de structura de rezistență
reală bazată pe predimensionări ale elementelor structurale;
o verificarea la fisurare;
o conformarea antiseismică a structuri de rezistență;
o verificarea perioadelor proprii de vibrație ale structurii având grijă să se evite
apariția fenomenului de amplificare în cazul solicitărilor din seism
 Verificarea la plutire a bazinului – întruct în studiul geotehnic nu a fost semnalată
prezența unei pânze freatice această verificare nu a fost efectuată.
4.2. Eforturi de calcul – eforturile de calcul maximale se consideră în mod automat în
verificarea și armarea elementelor.

5. CALCULUL ȘI VERIFICAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE CARE COMPUN

STRUCTURA SPAȚIALĂ GLOBALĂ (RADIER, PEREȚI, GRINZI, PLANȘEE ETC.)
Verificarea elementelor structurale s-a efectuat tinând cont de prevederile următoarelor
standarde și normative:
 SR EN 1992-1-1:2004 „Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale și reguli pentru clădiri”
 SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 „Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-
1: Reguli generale și reguli pentru clădiri. Anexa națională”
 SR EN 1992-3:2006 „Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3: Silozuri și
rezervoare”
 SR EN 1992-3:2006/NA:2008 „Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3:
Silozuri și rezervoare. Anexa natională”
 NP 07-1997 „Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat”
 NP 112-04 „Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă”
Calculul și verificarea elementelor structurale menționate mai sus s-a efectuat la principalele
solicitari (eforturi) secționale: forța axială, forța tătietoare și moment; în urma stabilirii prin calcul a
dimensiunilor secționale ale elementelor structurale și a armării aferente acestora se are în vedere
respectarea condiției fundamentale: solicitări (eforturi) efective < eforturi capabile.
Valorile eforturilor efective sunt obținute în urma unor calcule manuale și analize numerice
automate.
E de remarcat calculul la fisurare care conform SR EN 1992-3:2006 „Eurocod 2:
Proiectarea structurilor de beton - Partea 3: Silozuri și rezervoare” și SR EN 1992-
3:206/NA:2008 „Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3: Silozuri și rezervoare.
Anexa națională” în Secțiunea 7: Stări limită de exploatare prezintă urmăroarele aspecte:
(111) Orice fisuri care pot să străbată întreaga grosime a secțiunii este limitată la wk1.
Prevederile 7.3.1. ale EN 1992-1-1 se aplică în cazul în care întreaga grosime a

Pagina 5 de 7
 secțiunii nu este fisurată și în cazul în care condițiile (112) și (113) sunt
îndeplinite;
Nota – Valoarea la wk1 recomandată pentru structurile care înmagazinează apa sunt
definite de raportul dintre resiunile hidrostatice, hD și grosimea pereților
structurii, h. Pentru valori intermediare ale raportului hD/h poate fi făcută o
interpolare liniară între 0,2 și 0,05.
(112) Pentru a prevedea asigurarea corespunzătoare a structurilor din clasele 2 și 3
ca fisurilor nu străbat întreaga secțiune, valoarea de proiectare a înălțimii zonei
comprimate este de cel puțin xmin calculată pentru gruparea cvasipermanentă
a acțiunilor. Atunci când secțiunea este supusă la acțiuni alternante fisurile
sunt considerate că străbat întreaga secțiune, în afară de cazul în care se poate
demonstra că o anumită parte din secțiune rămâne totdeauna comprimată.
Grosimea betonului comprimat este cel puțin xmin în orice grupări adecvate ale
acțiunilor. Efectele acțiunii pot fi calculate presupunând comportarea liniar
elastică a materialului. Eforturile unitare rezultate într-o secțiune se calculează
presupunând că betonul întins este neglijat.
Notă – Valoarea pentru xmin este cea mai mică dintre 50 mm și 0,2 h, în care h este
grosimea elementului.
(113) Dacă prevederile 7.3.1 (111) pentru clasa 1 de etanșeitate sunt satisfăcute,
atunci fisurile prin care apa poate pătrunde se consideră că se închid în cazul
elementelor care nu sunt supuse unor modificări semnidicative ale încărcărilor
sau ale temperaturilor în timpul exploatării
În concluzie se disting două cazuri:
 Întreaga secțiune este fisurată în cazul eforturilor de tip întindere pură sau întindere
excentrică cu excentricitate mică cum sunt de exemplu secțiunile inelare la
rezervoarele circulare. Pentru un perete supus la întindere valoarea wk1 crește de la
baza peretelui în sus și are valori cuprinse între 0,05 mm si 0,2 mm.
 Secțiunea este supusă la încovoiere sau la încovoiere cu întindere cu excentricitate
mare, există o zonă comprimată care dacă este mai mare decât minimul dintre 50 mm
și 0,2 h, în care h este grosimea elementului se aplică prevederile 7.3.1 ale EN 1992-
1-1. Astfel pentru clasele de expunere XC2, XC3, XC4, XD1, XD2, XS1, XS2, XS3
deschiderea limitată a fisurilor este 0,3 mm.
Verificare fisurare elemente plane
Eleme Nume  s,x  s,y Sr,ma Sr,ma ( sm - ( sm - wk x wk y Wmax Nivel Nivel
nt nr. (kPa) (kPa) xx xy cm )x cm )y (mm) (mm) (mm) solicit solicit
(m) (m) are x are y
(%) (%)
17 Element 172687 52913. 0.44 0.48 0.00 0.00 -0.2 -0.1 0.3 75.94 25.44
plan .93 78
18 Element 147426 17099. 0.49 0.49 0.00 0.00 -0.2 0.0 0.3 72.57 8.42
plan .09 83

Pagina 6 de 7
 2 Fisurare radier -2.70m - wk x

3 Fisurare radier -2.70m - wk y

6. VERIFICAREA CAPACITĂȚII PORTANTE A TERENULUI:

Pentru terenul de fundare prin studiu geotehnic se indică pconv de minim 240kPa, fără a fi luați
în considerare coeficienții de corecție. Pefectiv maxim obținut din calcul 231 kPa.

6 Presiuni sub talpa radierului

Pagina 7 de 7