INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-07

EXECUTAREA SUPRASTRUCTURILOR CF CU Revizie: 0

MATERIAL NOU SAU SB PENTRU LINIE CU Pagina: 1/14
Serviciul Exemplar:
InspecţieTehnică
ECARTAMENT NORMAL

APROBAT
Director ONFR
ing. Mircea Cristian ARNĂUTU

AVIZAT
Şef Departament Tehnic
ing. Constantin ANDRONACHE

Data intrării în vigoare : 04.02.2014.

VERIFICAT
Şef Serviciu Inspecţie Tehnică
Ing. Dinu DRAGAN

ELABORAT
ing. Valentina ANDREI

Copierea şi difuzarea, în afara condiţiilor stabilite prin PGO 1 sunt interzise.

MODIFICARE 1 2 3 4
ELEMENTE DE IDENTIFICARE

Pagina

Paragraf

Capitol

Numele, prenumele,
semnătura persoanei care a
operat modificarea

Data operării modificării

 AFER-ONFR INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-01
Serviciul Inspecţie
Revizie: 0
REALZAREA INFRASTRUCTURILOR CF Pagina: 2/14
LINII CURENTE, LINII IN STATII Exemplar:

1. SCOP Instructiunea are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, sculelor,

utilajelor si
materialelor necesare pentru executarea infrastructurii caii pentru linie cu ecartament normal sau
ingust din linie curenta sau statii CF.

2. DOMENIU DE APLICARE Instructiunea se aplica la lucrarile executate de societăţile care

deţin ca domeniu de activitate: Lucrari de constructii a cailor ferate de suprafata si
subterane .

3. DEFINITII
Ampriza - proiectia în plan orizontal ocupata de terasamentul caii, cuprinsa între liniile de intersectie a
taluzurilor cu suprafata terenului natural;
a. Axa caii (axa liniei) - linie teoretica continua in planul de rulare, in aliniament si curba,
situata la jumatatea ecartamentului, considerand calea fara suprainaltare si supralargire.
b. Bancheta caii – portiune din platforma caii cuprinsa intre piciorul taluzului prismei caii si
marginea platformei caii.
c. Debleu – sapatura deschisa de forma regulata, executata sub nivelul terenului natural
d. Dren – constructie executata prin sapare sau forare in scopul colectarii si evacuarii apelor
subterane
e. Fundatia caii - totalitatea straturilor de materiale situate între talpa traversei si fata
inferioara a stratului de forma (prisma caii, substratul caii, strat de forma si eventualele
geosintetice înglobate);
f. Granulozitate - modul de alcatuire a unui material granular din punct de vedere al marimii
granulelor componente;
g. Geometria caii – totalitatea elementelor geometrice care stabilesc pozitia caii in spatiu si
pozitia relativa a elementelor componente ale caii.
h. Înclinometrie - metoda de masurare în foraje echipate a deplasarilor produse în versanti
sau taluzuri;
i. Infrastructura caii – partea din constructia unei cai ferate alcatuita din terasamente,
inclusiv lucrarile de consolidare si protejare a lor, poduri si tuneluri.
j. Indicele de capacitate portanta californian (CBR) - raportul, exprimat în procente, între
presiunea necesara penetrarii direct în teren sau pe probe confectionate si presiunea
necesara pentru a obtine aceeasi penetrare într-un macadam tip;
k. Muchia taluzului – linie de intersectie intre planul taluzului si planul platformei (in cazul
rambleelor) sau al terenului natural (in cazul debleelor).
l. Materiale geosintetice - produse sintetice - rezultat al unor prelucrari industriale, de regula
a maselor plastice, destinate a fi folosite în principal în legatura cu pamântul, în constructii
diverse. Ele sunt: geogrile, georetele, geomembrane, geocompozite si geotextile din fibre
sintetice.
m. Modul de deformatie statica la reîncarcare (Ev 2) - modul de deformatie obtinut la a doua
încarcare statica cu placa;
n. Pereu – strat de protectie a taluzurilor malurilor sferturilor de con sau santurilor, realizat
din piatra bruta sau dale de beton, asezat pe o fundatie de nisip, mortar sau alte
materiale.
o. Portanta zonei caii - capacitatea zonei platformei caii de a prelua, fara deformatii
platformei remanente, sarcinile transmise de materialul rulant;
p. Platforma caii - fata superioara a substratului caii;
q. Prisma caii - stratul de material granular amplasat între talpa traversei si substratul caii;
r. Plan de situatie – plan al unui traseu sau statii de cale ferata, cu cote sau curbe de nivel
s. Portanta terenului de baza – presiunea maxima admisa in terenul de bazacare nu
provoaca aparitia zonelor de rupere si care nu conduce la pierderea stabilitatii generale.
 AFER-ONFR INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-01
Serviciul Inspecţie
Revizie: 0
REALZAREA INFRASTRUCTURILOR CF Pagina: 3/14
LINII CURENTE, LINII IN STATII Exemplar:

t. Profil in lung – sectiune prin axa caii, desfasurata intr-un plan vertical, cuprinzand toate
elementele principale ale caii
u. Profil mixt – profil transversal cuprinzand sapaturi si umpluturi
v. Profil transversal caracteristic – profil transversal proiectat pentru zonele de traseu unde
nu sunt aplicabile profilele transversale tip.
w. Profil transversal tip – sectiune tip, normala pe axa caii, aplicabila pe un tronson de cale
prin adaptare la teren.
x. Rambleu – umplutura de forma regulata, executata din pamant sau alte materiale de
masa servind la realizarea platformei caii.
y. Rezistenta la penetrare: - rezistenta determinata "in situ" sau pe probe, opusa de pamânt
la patrunderea cu 1,27 cm sau 7,5 cm a tijei de penetrare a penetrometrului static usor de
tip Proctor;
z. Strat de forma - strat de grosime variabila, amplasat la partea superioara a
terasamentului, component al zonei platformei caii;
aa. Substratul caii - stratul de material necoeziv amplasat între prisma caii si fata superioara a
terasamentului;
bb. Terasament de cale ferata - totalitatea constructiilor constând în sapaturi (debleuri) sau
umpluturi (rambleuri), executate în vederea realizarii platformei caii;
cc. Teren de baza - terenul pe care este construit rambleul sau în care este sapat debleul;
dd. Zona - zona cuprinsa între baza stratului de forma si prisma caii platformei caii (stratul de
forma + substratul caii).

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4.1. Generale
Denumirea Obiectul documentului de referinta
documentului
STAS 3197/2-90 Căi ferate normale. Elemente geometrice
Teren de fundare. Cercetari geologici tehnice si geotehnice specifice traseelor
STAS 1242/2-1983
de cai ferate, drumuri si autostrazi
STAS 4392-1984 Cai ferate normale. Gabarite.
SR EN 14688- Identificarea si clasificarea pamantului. Principii pentru clasificare
2:2005
STAS 3300/1-1985 Teren de fundare. Pricipii generale de calcul
SR 7008:1996 Masurari terestre. Repere de nivelment
STAS 10849:1985 Lucrari de cale ferata. Infrastructura si suprastructura caii. Terminologie.
HG 376/1994 Metodologia de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investitii.
HG 925/1995 Pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de
calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.
Legea 10/1995 Privind calitatea in constructii
HG 766/1997 Pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.
HG 272/1994 Privind aprobarea regulamentului privind controlul de stat al calitatii in
cinstructii.

4.2. Pentru materiale, echipamente si instalatii

Denumirea Obiectul documentului de referinta
documentului
STAS 2247:1971 Pietris ciuruit si neciuruit pentru balastarea cailor ferate.
SR EN 13450:2003 Agregate pentru balast de cale ferata
SR EN 13285:2004 Amestecuri de agregate nelegate. Specificatii.
 AFER-ONFR INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-01
Serviciul Inspecţie
Revizie: 0
REALZAREA INFRASTRUCTURILOR CF Pagina: 4/14
LINII CURENTE, LINII IN STATII Exemplar:

SR EN Agregate pentru materiale nelegate sau legate hidraulic pentru ingineria civila
13242+A1:2008 si constructii de drumuri
SR EN 13251:2005 Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizare in lucrari
de terasamente, fundatii, structuri
SR EN Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizare in lucrari
13252.A1:2005 de terasamente, fundatii, structuri
Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de
SR 662:2002
calitate.

4.3. Pentru lucrari

Denumirea Obiectul documentului de referinta
documentului
SR ENV 13803- Aplicatii feroviare. Parametrii de proiectare a traseului caii. Ecartament
1:2004 1435mm si mai mare. Linie curenta
SR ENV 13803- Aplicatii feroviare. Parametrii de proiectare a traseului caii. Ecartament
2:2007 1435mm si mai mare. Aparate de cale si situatii comparabile de proiectare a
traseului cu schimbari bruste de curbura.
Lucrari de cale ferata. Terasamente. Prescriptii de proiectare si verificare a
STAS 7582:1991
calitatii
C 16-1984 Normativ de realizarea constructiilor si instalatiilor aferente pe timp friguros
CD 125-1987 Realizarea mecanizata a terasamentelor de cale ferata
Normativ privind proiectarea zonei platformei caii din punct de vedere al
NP-095-2004
protectiei impotriva inghetului.
C 227-1988 Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor si geomembranelor in constructii
Fisa UIC 719 R- Lucrari de pamanturi si straturi de fundare feroviare
1994
Fisa UIC 722 R- Metode de ameliorare a platformei caii pentru liniile existente
1990
STAS 2914.1984 Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.

Instructia 300 De intretinere a liniilor ferate.

Instructia 303 Pentru lucrari de refactie a liniei CF.
Instructia 314 Instructie de norme si tolerante pentru constructia si intretinerea caii, Linii cu
ecartament normal.
Instructia 340 Pentru circulatia masinilor si utilajelor pentru constructia si intretinere caii.
Instructia 329 Pentru folosirea vagoanelor si carucioarelor de masurat calea

5. CONDITII PREALABILE
5.1. Clasificarea tereasamentelor
Terasamentele liniilor de cale ferata se clasifica pe clase, in functie de traficul anual prezent si de
perspectiva, de sarcina statica pe osie si de viteza de circulatie pe linie, conform tabelului urmator:

Clasa teresamentului Traficul anual Sarcina statica pe osie Viteza maxima

(mil. T. brute / an) (t / osie) V-km/h
0 prognozat ≤200
I >15 ≤25
II 7....15 ≤160
III <7
IV (tehnologice cu - >25 -
vagoane speciale)
 AFER-ONFR INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-01
Serviciul Inspecţie
Revizie: 0
REALZAREA INFRASTRUCTURILOR CF Pagina: 5/14
LINII CURENTE, LINII IN STATII Exemplar:

5.2. Forme, dimensiuni si alcatuire:

In raport cu situarea platformei caii fata de linia terenului natural, terasamentele pot fi realizate:
a. in rambleu,
b. in debleu,
c. in profil mixt
Elementele profilului transversal al caii sunt :

1 - traverse;
    2 - prisma caii;
    3 - platforma caii;
    4 - substratul caii;
    5 - fata superioara a terasamentului;
    6 - stratul de forma;
    7 - taluzul rambleului;
    8 - corpul rambleului;
    9 - terenul de baza;
    10 - zona platformei caii;
    11 - sisteme pentru colectarea si evacuarea apelor de suprafata si subterane;
    12 - taluzul debleului;
    13 - bancheta caii.

5.3. Lucrari pregatitoare

Inainte de executarea lucrarilor de terasamente urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei
expropriate:
- defrisari,
- curatirea terenului (frunze, crengi, iarba, buruieni)
- decaparea si de pozitarea pamantului vegetal
- asanarea zonei platformei prin indepartarea apelor de suprafata si adancime
- demolarea eventualelor constructii existente
Curatarea terenului si decaparea pamantului se va efectua pe intreaga suprafata a amprizei si va fi
depozitat intr-un depozit provizoriu in vederea unei eventuale reutilizari.
In zonele in care apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul terasamntului acestea
trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei.
Constructorul nu va trece la executarea terasamentelor inainte ca dirigintele de santier sa constate
si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare, acceptare mentionta in registrul sefului de santier.

5.4. Trasarea pe teren a lucrarilor de terasament

Operatia consta in materializarea pe teren a punctelor importante ale traseului prin picheti cu
martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati in plan si in profil de reperii amplasati in afara
amprizei terasamentului.
 AFER-ONFR INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-01
Serviciul Inspecţie
Revizie: 0
REALZAREA INFRASTRUCTURILOR CF Pagina: 6/14
LINII CURENTE, LINII IN STATII Exemplar:

Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in
afara zonei terasamentului, cel putin cate doi reperi pe km.
Pichetajul lucrarilor de terasament este definitivat atuci cand s-au materializat prin tarusi si sabloane
urmatoarele:
- axa terasamentului
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax,
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural(ampriza),
- inclinarea taluzelor,
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice,
de telecomunicatii, sau de alta natura, aflate in ampriza lucrairilor in vederea mutarii sau protejarii
acestora.
Echipa care executa trasarea pe teren a lucrarilor va intocmi tabele cu masuratori care vor cuprinde:
a. pe orizontala
- distanta dintre axa liniei si marginea stratului de repartitie
- distanta intre axa liniei si marginea platformei de pamant
- distanta intre axa liniei si marginea amprizei
b. pe verticala
- cota in axa liniei la nivelul superior al traversei
- cota in axa liniei la nivelul stratului de repartitie
- cota in axa liniei la nivelul cotei de pamant
- cota la marginea platformei de pamant
- cota la fundul santului de scurgere
c. pante
- pantele fetei superioare a terasamentului
- pantele taluzurilor
- pantele bermelor
- pantele banchetelor
Pentru masurarea distantelor, unghiurilor, si a diferentelor de nivel se folosesc aparatele si
instrumentele prevazute in tabelul urmator:

Nr crt Felul masurarii Aparatura

1 Masurarea distantelor intre In terenuri accidentate - mire orizontale
varfurile alaturate ale traseului - aparate electronice
2 si intre punctele directionale In terenuri slab - panglici de otel de 20 – 50
accidentate m lungime
3 Masurarea distantelor pentru materializarea punctelor - rulete de otel sau rulete
intermediare ale traseului (numai in interiorul intervalelor electroizolante
determinate de punctele directionale)
4 Maurarea unghiurilor - teodolite
- tahimetre
5 Determinarea diferentelor de nivel la punctele din axul - aparate de nivelment
traseului pe bornele reper si la reperii de nivelment geometric
suplimentari - mire

5.5. Pamanturi pentru terasamente

5.5.1. Clasificarea pamanturilor
Dupa posibilitatile de utilizare, pentru executia terasamentelor , rocile, pamanturile si materialele
se impart in patru catergorii conform tabelului urmator:

Clasificarea pamanturilor (identificare geotehnica) Clasele de

calitate ale
pamanturilor
 AFER-ONFR INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-01
Serviciul Inspecţie
Revizie: 0
REALZAREA INFRASTRUCTURILOR CF Pagina: 7/14
LINII CURENTE, LINII IN STATII Exemplar:

CI 1 Pamanturi organice
CI 2 Argile grase, pamanturi fine (continand > 15% parti fine) umede si CI
necompactibile
CI 3 Pamanturi tixotropuice
CI 4 Pamanturi care contin materiale solubile (sare gema sau ghips)
CI 5 Pamanturi poluante (exemolu: deseuri industriale)
CI 6 Pamanturi amestecate „minerale organice”
CII 1 Pamanturi cu continut > 40% parti fine CII
CII 2 Roci foarte evolutive: creta cu densitatea < 1,7 t/m³ si foarte friabila;
marne; sisturi alterate.
CII 3 Pamanturi cu un continut intre 15% si 40% parti fine
CII 4 Roci evolutive: creta cu densitatea < 1,7 t/m³ si foarte putin friabila;
sisturi nealterate
CII 5 Roci cu duritate mica (microdeval in prezenta apei > 40 si Los Angeles
> 40
CIII 1 Pamanturi cu un continut intre 5% si 15% parti fine CIII
CIII 2 Pamanturi cu un continut mai mic de 5% parti fine, dar uniforme
(coeficient de uniformitate C(u)≤6 )
CIII 3 Roci cu duritate medie ( daca 25 < microdeval in prezenta apei ≤ 40 si
30 < Los Angeles ≤ 40
CIV 1 Pamanturi cu un continut mai mic de 5% parti fine CIV
CIV 2 Roci dure ( daca microdeval in prezenta apei ≤ 25 si Los Angeles ≤ 30

Din categoria CI fac parte pamanturile improprii pentru executia terasamentelor.

Din categoria CII fac parte rocile si pamanturile rele, care pot fi utilizate numai in corpul
terasamentului, in conditiile unui drenaj corespunzator si daca este cazul, dupa efectuarea unor
tratamente stabilite prin proiect, pe baza de incercari.
Din categoria CIII fac parte pamanturile mijlocii, care pot fi utilizate in corpul terasamentului,
acestea pot fi utilizate si in zona platformei, numai dupa efectuarea unor tratamente stabilite prin proiect
pe baza de incercari.
Din categoria CIV fac parte rocile si pamanturile bune, aceptabile atat in zona terasamentului cat si
in zona platformei.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la
orice inaltime de terasament fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice,
la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre, in cazul in care conditiile hidrologice
locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor din STAS
1709/2:1990 privind prevenirea degradarilor din inghet-dezghet.
In cazurile terasamentelor in debleu sau la nivelul terasamantului, alcatuite din pamanturi din clasa
CIV vor fi inlocuite cu pamanturi corespunzatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu liant (var, cenusa
de termocentrala, etc), pe o grosime de minimum 20 cm si de minimum 50 cm in cazul pamanturilor cu
densitate in stare uscata mai mica de 1,5 g/cm³. Inlocuirea si stabilizarea lor se va efectua pe toata
latimea platformei, grosimea fiind considerata sub nivelul terenului de baza.
In cazul terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi din clasa CIV este necesar ca
alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe
de laborator pe considerente tehnico-economice.
In ramblee nu se vor utiliza pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si
vegetale, pamanturile cu consistenta redusa I(c) < 0,75, precum si pamanturile cu continut mai mare de
 AFER-ONFR INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-01
Serviciul Inspecţie
Revizie: 0
REALZAREA INFRASTRUCTURILOR CF Pagina: 8/14
LINII CURENTE, LINII IN STATII Exemplar:

5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut
de materii organice in putregactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, s.a.).

5.5.2. Sensibilitatea pamanturilor la inghet

Pentru pamanturile utilizate in zona platformei caii se impune conditia ca acestea sa nu fie sensibile
la inghet. Dupa gradul de sensibilitate la inghet pamanturile pot fi:

a. in functie de indicele de plasticitate si granulozitate:

Nr Gradul de Denumirea Indicele de Granulozitate

crt sensibilitate la pamantului plasticitate Diametrul Procente din
inghet al particulelor (mm) masa totala a
pamanturilor probei
1 insensibile Pietris cu nisip 0 sub 0,002 sub 1
sub 0,02 sub 10
sub 0,1 sub 20
2 sensibile Pietris cu nisip sub 0,002 1....6
Nisip sub 10 sub 0,02 10....20
Nisip prafos sub 0,1 20....40
Argila grasa
3 foarte sensibile Nisip prafos
Praf
Praf nisipos
Praf nisipos sub 0,002 peste 6
argilos sub 0,02 peste 20
Praf argilos Intre 10 si 25 sub 0,1 peste 40
Argila nisipoasa
Argila prafoasa
Argila prafoasa
nisipoasa
Argila

b. in functie de coeficientul de umflare la inghet si indicele de consistenta (1709-3:1990):

Gradul de sensibilitate la inghet Coeficientul de umflare la Indicele de consistenta al
al pamanturilor inghet ( C(u) - % ) pamantului I(c)
insensibile Sub 2 Peste 0,75
sensibile 2 ..... 8 0,50 ..... 0,75
foarte sensibile Peste 8 Sub 0,50

5.5.3. Protejarea platformei impotriva inghetului

Diminuarea inghetului in zona platformei caii, sau eliminarea acestuia se poate realiza daca:
a. se micsoreaza adancimea de inghet prin introducerea deasupra pamantului sensibil sau foarte
sensibil la inghet, a unui strat de izolare termica de grosime corespunzatoare, astfel incat sa nu se
produca inghetul pamantului sensibil sau foarte sensibil la inghet.
b. se inlocuieste pamantul sensibil sau foarte sensibil la inghet, din zona supusa inghetului, cu materiale
granulare sau materiale tratate cu lianti, astfel incat sa nu se produca inghetul pamantului sensibil sau
foarte sensibil la inghet.
Prin proiect, alcatuit in baza studiilor geologico-tehnice si geotehnice, trebuie sa fie precizate
urmatoarele date:
- stratificatia terenului si caracteristicile geotehnice (fizice si mecanice) ale fiecarui strat care intra
in alcatuirea terasamentelor si a terenului de baza.
 AFER-ONFR INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-01
Serviciul Inspecţie
Revizie: 0
REALZAREA INFRASTRUCTURILOR CF Pagina: 9/14
LINII CURENTE, LINII IN STATII Exemplar:

- Caracteristicile de compactare a pamanturilor, determinate conform STAS 1913-13:1983.

- Existenta apelor de suprafata in zona terasamentelor, precum si variatia, caracteristicile de
curgere si nivelul maxim al acestora (ape curgatoare, balti sau lacuri de acumulare) in scopul
proiectarii unor lucrari de protectie.
- Prezenta apelor subterane in zona terasamentelor, precum si continutul chimic, agresivitatea
asupra betoanelor si mortarelor, variatiile de nivel, directia, viteza si debitul de curgere al
acestora in scopul proiectarii unor lucrari de protectie, asanare sau consolidare.

5.5.4. Materiale granulare folosite la realizarea substratului caii

Conditiile care trebuie indeplinite, pentru materialele granulare (nisip, pietris sau materiale
granulare recuperate si reciclate) folosite la alcatuirea substratului caii sunt urmatoarele:
a. coeficientul de neuniformitate (U(n))
U(n) ≥ 6 in cazul nisipului
U(n) ≥ 15 in cazul pietrisului neciuruit
d60
U(n) = ------- in care:
d10
d60 – diametrul granulelor corespunzator la 60% pe curba granulometrica
d10 – diametrul granulelor corespunzator la 10% pe curba granulometrica

b. coeficientul de curbura C(c) = 1 ...... 3

(d30)²
C(c) = ------------ in care
d10 * d60
d30 – diametrul granulelor corespunzator la 30% pe curba granulometrica

c. in cazul substratului caii avand grosimea totala de pana la 30 cm inclusiv

d15(s) d15(s)
--------------------- ≥ 30 ---------------- ≤ 2
d15(t) d85(t)
d15(s) – diametrul granulelor corespunzator la 15% pe curba granulometrica a stratului inferior din
componenta substratului caii.
d15(t); d85(t) – diametrele corespunzatoare la 15% si 85% pe curba granulometrica a materialelor la
partea superioara a stratului de forma.

d. in cazul substratului caii avand grosimea totala mai mare decat 30 cm, rapoartele

d15(s) d15(s)
--------------------- ≥ 10 ---------------- ≤ 3
d15(t) d85(t)
Se recomanda si respectarea conditiilor de paralelism, ale celor doua curbe granulometrice:

d50(s)
12 < -------------------- < 58
d50(t)

e. diameztrul maxim admis al particulelor (d):

7 mm in cazul nisipului
70 mm in cazul pietrisului
f. procentul maxim de particule cu d < 0,06 mm este de 5%
 AFER-ONFR INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-01
Serviciul Inspecţie
Revizie: 0
REALZAREA INFRASTRUCTURILOR CF Pagina: 10/14
LINII CURENTE, LINII IN STATII Exemplar:

g. diametrul corespunzator procentului de 85% din curba granulometrica a pietrisului utilizat la

realizarea partii superioare a substratului (d85(s)) trebuie sa respecte conditia (d85(s)) > 10 mm.

6. INSTRUCTIUNI DE EXECUTAREA LUCRARII

6.1. Executia debleelor

Constructorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de

debleu precizate la pct. 5.3. a fost verificata si recunoscuta ca satisfacatoare de catre dirigintele lucrarii.
Aceste acceptari se vor mentiona obligatoriu in caietul sefului de santier.
Sapaturile vor fi atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza se realizeaza si
taluzarea, urmarind pantele taluzelor pe profilele transversale.
La executarea excavatiilor se va lucra cu atentie pentru a nu depasi adancimea in debleu. In
conditiile in care, in mod accidental apar asemenea situatii, se va trece la umplerea lor conform
modalitatilor stabilite de comun acord cu dirigintele de santier si pe cheltuiala constructorului.
Exista situatii in care terenul intalnit la cota fixata prin proiect, nu prezinta calitatile stabilite si nu este
de portanta dorita, situatie in care dirigintele de santierpoate prescrie realizarea unui strat de forma pe
cheltuiala beneficiarului. Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de
compactare de 100% Proctor normal. In acest caz se va limita pentru stratul superioral debleurilor gradul
de compactare la 97% Proctor normal.
Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv intarit. Daca natura pamantului difera de
prevederile proiectului, se va aviza dirigintele de santier care va putea eventual dispune o modificare a
inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentului. Aceste prevederi se vor inregistra in caietul
sefului de santier sub semnatura dirigintelui de santier.
Inclinarea taluzelor potrivit prevederilor STAS 2914-1984 si a Reglementarii tehnice NP 109-04
„Normativ pentru proiectarea liniilor si statiilor CF pentru viteze pana la 200 km/h” pentru adancimi de
maxim 12,00 m sunt date in tabelul urmator in functie de natura materialelor existende in debleu.

Nr Natura pamantului Profil transversal debleu

crt H(tr) max [m] i(d)
1 Argile grase - *
2 Argile prafoase sau argile nisipoase, loess 6,00 1:1 .... 1:1,5
3 Nisipuri argiloase sau prafoase 6.00 1:1,5
4 Nisipuri fine 6,00 **
5 Nisipuri mijlocii sau mari 6,00 **
6 Pietrisuri cu nisip 6,00 **
7 Anrocamente din piatra avand dimensiunea - -
maxima sub 25 cm
8 Anrocamente din blocuri avand dimensiunea - -
minima peste 25 cm asezate cu ingrijire
9 Roci stancoase compacte si roci stratificate cu
inclinarea straturilor favorabila caii (cu
inclinarea care nu permite alunecarea staturilor 12,00 1:0,2 .... 1:0,33
catre linia ferata), putin sensibile la actiunea de
dezagregare si alterare prin agenti atmosferici
10 Roci stancoase alterate
Roci sensibile la actiunea de dezagregare si 12,00 1:1,5 .... 1:1
alterare prin agenti atmosferici
* - conform proiectului
** - i(d) mai mica sau cel mult egala cu inclinarea taluzului natural
 AFER-ONFR INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-01
Serviciul Inspecţie
Revizie: 0
REALZAREA INFRASTRUCTURILOR CF Pagina: 11/14
LINII CURENTE, LINII IN STATII Exemplar:

In deblee mai adanci de 12,00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede,
infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de
stabilitate.
Taluzurile vor trebui curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau
incorporate in teren, ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. Daca in timpul lucrarilor
constructorul constata ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, va trebui sa ia masuri urgente de
consolidare si sa avizeze dirigintele de santier.
Debleele in terenuri moi, ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi executata
astfel incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de 100% Proctor normal,
conform urmatorului tabel:

In deblee pe adancimea Pamanturi

de 30 cm sub patul necoezive coezive
platformei Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti
permanente semipermanente permanente semipermanente
100 100 100 100

In terenuri stancoase pentru nivelarea platformei constructorul va lua masuri pentru realizarea unei
adancimi suplimentare urmata de o completare cu strat de pamant pentru aducerea la cote, strat care va
fi compactat conform tabelului anterior.
In timpul executarii debleelor constructorul este obligat sa coduca si sa execute lucrarile astfel
incat pamanturile excavate ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau
inmuiate de precipitatii. Este necesar ca lucrarile sa inceapa cu executarea debleelor de la partea de jos
a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, constructorul va trebui sa
mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari
provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

6.2. Executia rambleelor

Constructorul poate executa lucrarea numai dupa indeplinirea conditiilor privind pregatirea
terenului, precizate la punctul 5.3., verificate si acceptate de dirigintele de santier. Aceasta acceptare va
fi obligatoriu consemnata in caietul sefului de santier.
In completarea lucrarilor mentionate la pct 5.3. pe terenurile remaniate sau pe terenuri de slaba
portanta, precizate in proiect si in caietul de sarcini, se va executa o compactare a terenului de la baza
rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal
conform tabelului urmator:
Zonele din terasamente la Pamanturi
care se prescrie gradul de necoezive coezive
compactare Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti
permanente semipermanente permanente semiperma
nente

a. Primii 30 cm ai terenului
natural sub rambleu cu
inaltimea h de :
h ≤ 2,00 m 100 95 97 93
h ≥ 2,00 m 95 92 92 90
b. In corpul rambleelor la
adancimea „h” sub patul
drumului:
h = 0,5 m 100 100 100 100
 AFER-ONFR INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-01
Serviciul Inspecţie
Revizie: 0
REALZAREA INFRASTRUCTURILOR CF Pagina: 12/14
LINII CURENTE, LINII IN STATII Exemplar:

h ≤ 2,00 m 100 97 97 94
h ≥ 2,00 m 95 92 92 90

Constructorul nu va executa nicio lucrare inainte ca pregatirile terenului sa fie verificate si

acceptate de diriginte si inspectia de stat, rezultatele verificarilor fiind inregistrate intr-un proces verbal
pentru lucrari ascunse.
Lucrarile la terasamente se intrerup in urmatoarele conditii atmosferice:
- pe timp de ploaie sau ninsoare,
- calitatile minimale definite in caietele de sarcini vor fi compromise de intemperii,
- executia poate fi reluata numai dupa un timp fixat de dirigintele de santier la propunerea
constructorului.

Executarea lucrarilor la ramblee:

Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontale, pe intreaga
latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului.
In conditiile in care sunt dificultati la realizarea straturilor pe intreaga latime a platformei,
recunoscute de dirigintele de santier, structurile elementare pot fi realizate pe latimi inferioare celei a
rambleului. Realizarea acestui rambleu se va execta din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga
latime a profilului, decalarea in inaltime a doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea
maxima impusa.
Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei, in grosime
optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu
profilul definitiv.
Pentru realizarea unor umpluturi cu inaltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora
blocuri de piatra sau din beton, cu dimensiunea sub 0,50 m, cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:
- impanarea golurilor cu pamant,
- asigurarea tasarilor in timp,
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant, de calitate corespunzatoare, de cel putin 2,00 m
grosime la partea superioara a rambleului.
La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta,
laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta
pentru punerea in opera. In conditiile in care umiditatea este mai mare decat cea optima, se va putea
executa asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se mai usuce sau sa se trateze cu
var pentru a-si mai reduce umiditatea, sau pot exista conditii in care umiditatea este mai mica decat cea
optima si atunci se va dispuneudarea stratului asternut pentru cresterea valorii umiditatii.
Compactarea rambleelor
Toate rambleele se compacteaza astfel incat sa se realizeze gradul de compactare Proctor
normal prevazut in STAS 2914:1984 si in tabelul de mai sus.
Constructorul va trebui sa supuna acordului dirigintelui de santier, inainte de inceperea lucrarilor,
grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant pentru a se obtine dupa
compactare gradele de compactare aratate in tabelul urmator, cu utilajele folosite pe santier.

Tipul Zona Corpul terasamentului Terenul de

terasamentului platformei Adansimea de la fata superioara a baza
terasamentului (m)
0,5...1,0 1,0...2,0 > 2,0
Gradul de compactare D (%)
Rambleu 98(96) 97(95) 98(94) 95(93) 90(90)

- Procentele care nu sunt in paranteze se refera la greutatea volumica maxima a pamantului uscat
determinata prin incercarea Proctor normala.
 AFER-ONFR INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-01
Serviciul Inspecţie
Revizie: 0
REALZAREA INFRASTRUCTURILOR CF Pagina: 13/14
LINII CURENTE, LINII IN STATII Exemplar:

- Procentele care sunt in paranteza se refera la greutatea volumica maxima a pamantului uscat
determinata prin incercarea Proctor modificata.
Gradul de compactare se determina cu relatia:

Grautatea volumica a pamantului uscat din terasamente, realizata efectiv

D = -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- x 100
Greutatea volumica max. a pamantului uscat din terasamente obtinuta in laborator conf STAS 9312/13-85

Greutatea volumica a pamantului uscat din terasamente, realizata efectiv nu trebuie sa fie mai
mica de 16 kN/m³ in zona platformei si 15 kN/m³ in corpul terasamentului.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 4% si se accepta in maxim 10% din numarul
punctelor de verificare.
Compactarea terasamentelor se realizeaza prin actiuni mecanice de indesare, conform
proiectului tehnic de mecanizare, prin:
- compactare repetata in cazul pamanturilor coezive,
- vibrare, in cazul pamanturilor necoezive,
- compactare-vibrare, pentru toate categoriile de pamanturi.
Controlul compactarii
Starea rambleului este controlata, pe masura executiei straturilor, intocmindu-se inregistrari cu
valorile obtinute, inregistrari efectuate in prezenta constructorului, dirigintelui de santier si inspectoratului
de stat, in urmatoarele conditii:
- controlul va fi strat dupa strat,
- se va proceda pentru fiecare strat la urmatoarele incercari cu frecventa teoretica conform
tabelului de mai jos, care vor putea fi modificate prin caietul de sarcini.

Denumirea incercarii Frecventa minimala Observatii

Incercarea Proctor 1 la 5000 mc Pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de 1 la 250 ml de platforma Pe strat
apa
Determinarea compactitatii 3 la 250 ml de platforma Pe strat

Constructorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de compactare sunt
superioare munimului prescris. Aceasta receptie va trebui va trebui sa fie mentionata prin proces verbal
de lucrari ascunse.

7. TOLERANTE SI ABATERI LIMITA

Dimensiunile, cotele si pantele fata de prevederile proiectului pot avea tolerantele sau abaterile
limita precizate in tabelul urmator:

Parametrul Toleranta sau

abaterea limita
Devierea axei platformei caii fata de axa 0,05 m
traseului
Latimea platformei caii ± 0,05 m
Cota platformei caii - 0,03 m
0
Orizontalitatea platformei caii ± 0,5 %
Grosimea stratului de repartitie (g) + 0,10 x g
- 0,05 x g
Pantele transversale ale fetei superioare a ± 0,5 %
terasamentului
 AFER-ONFR INSTRUCŢIUNE DE LUCRU COD: IL SIT-01
Serviciul Inspecţie
Revizie: 0
REALZAREA INFRASTRUCTURILOR CF Pagina: 14/14
LINII CURENTE, LINII IN STATII Exemplar:

Denivelari locale ale fetei superioare a 0,03 m

terasamentului

8. VERIFICAREA CALITATII
Verificari executate pe parcursul efectuarii lucrarilor la terasamente. Se verifica concordanta cu
prevederile proiectului pentru:
- pozitia punctelor de reper ale traseului,
- pozitia axei platformei,
- pregatirea terenului de baza la suprafata amprizei (decapare teren vegetal, trepte de infratire,
s.a.)
- consolidarea terenului de baza (cand este cazul),
- grosimea straturilor inainte de compactare,
- realizarea compactarii corespunzatoare a terasamentelor, inclusiv in zonele inaccesibile utilajelor
mecanice,
- gradul de compactare,
- lucrarile de drenare si scurgere a apelor (cand este cazul),
- lucrari pentru asigurarea portantei zonei platformei (cand este cazul),
- forma si dimensiunile terasamentelor, in special latimea banchetelor,
- finisarea platformei caii,
- finisarea si protectia taluzurilor,
- cotele platformei caii in punctele de schimbare declivitatilor si in dreptul lucrarilor de arta.
Gradul de compactare se verifica la fiecare 400 m³ de strat compactat din corpul terasamentului
si 250 m³ de strat compactat din stratul de repartitie.