ANTREPRENOR :
SC GOOD PROD SRL – SC AXIA SRL – TRANSPROIECT 2001 SA

PROIECTANT GENERAL:
SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1
Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI: R 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@yahoo.com
TITLUL LUCRARII: PROIECTARE ŞI EXECUŢIE PARCĂRI DE SCURTĂ
DURATĂ ŞI SPAŢII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCUREŞTI-BRAŞOV
SECŢIUNEA BUCUREŞTI-PLOIEŞTI

BENEFICIAR: CNAIR SA BUCURESTI

CONTRACT: 92/1537/11.11.2016
FAZA: PT – REV.2
ANUL: IUNIE 2017

SPAŢIU DE SERVICII S3 KM 17+000 proiect (23+500 teren) dreapta

VOL 3 – CAIETE DE SARCINI

BORDEROU

PIESE SCRISE
1. Lista de semnături
2. Borderou
3. Memorii tehnice pe specialităţi
3.1. Drumuri si platforme
3.2. Arhitectura
3.3. Rezistenţa
3.4. Sanitare
3.5. Electrice
3.6. Ventilaţie
3.7. Încălzire
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLO IESTI

CAIET DE SARCINI
PLATFORME

LUCRARI DE TERASAMENTE

Cod AX-A3-PT-. ·PL-SH-000-ROO

Revizii

Rev. Data Descrierea

0 11/Aprilie/2017 Editat pentru verificare

l
l

r
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./

I TRANSPRO IECT 2001 SA

 CAIET DE SARCINI GENERALE
COMUNE LUCRARILOR DE DRUMURI

LUCRARIDETERASAMENTE

CAPITOLUL 1 . GENERALITA'f'I

ART 1.2. Definitii ~ i abrevieri

Terminologia utilizata In cadrul acestui Caiet de Sarcini este In concordanta cu SR 403211-2001. Lucrari de
drumuri. Termino/ogie si cu Legea nr. 10118.01.1995 privind calitatea in construcJii

Definitii:
Capacitate portanta a complexului rutier = Caracteristica de baza a complexului rutier de a prelua lncarcarile din trafic

Capacitate portanta a terenu/ui de fundare = Presiunea maxima pe teren care provoaca extinderea zonelor de rupere si
conduce la pierderea stabilitatii terenului. Valoarea capacitatii portante de calcul poate fi determinata prin metode
corespunzatoare in functie de incarcarea si de dimensiunile fundatiei , de rigiditatea structurii de rezistenta precum si de
stratificatia si natura terenului de fundare

=
Cartea tehnica a constructiei Cuprinde ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, executia, receptia,
exploatarea §i urmarirea comportarii In exploatare a constructiei, cuprinzand toate datele, documentele §i evidentele
necesare pentru identificarea §i determinarea starii tehnice (fizice) a constructiei respective §i a evolutiei acesteia In
ti mp.

Complex rutier = Ansamblul format din structura ruti era 9i zona activa a terasamentelor

Corpuf drumului = Totalitate a elementelor constructive ale drumului, In limitele amprizei la rambleu 9i a ?anturilor sau
rigolelor de la marginea platformei la debleu

Oef/ectometru cu parghie = Aparat portabil pentru masurarea deflexiunilor elastice in puncte izolate sub incarcarea unei
roti de cam ion standard

Deflexiune caracteristica = Deformatia elastica medie normala aferenta sectorului omogen corectata cu produsul dintre
abaterea medie patratica normala si un coeficient functie de suprafata admisa a fi subdimensionata

De§eu de cariera = Material care ramane In procesul tehnologic de realizare a produselor de cariera care nu
lndepline9te conditiile standardizate ?i care poate fi valorificat ulterior prin tehnologii adecvate

Durata de exploatare = Perioada de timp, exprimata In ani, de la darea drumului i n exploatare pana la prima reparatie
capitala sau intre doua reparatii capitale consecutive. Numarul de osii standard cu mulat corespunzator perioadei de
timp mentionata mai sus

Fundatia drumului = Strat sau ansamblu de straturi din structura rutiera care prime9te, transmite 9i repartizeaza patului
drumului eforturile verticale provenite din trafic, astfel incat acestea sa nu depa9easca portanta terenului de fundare in

l conditiile cele mai defavorabile care pot surveni in perioada de perspectiva considerata la dimensionarea complexului
rutier

Grad de compactare = Criteriu de apreciere a compactarii unui strat rutier sau a umpluturilor, definit prin raportul dintre
densitatea In stare uscata obtinuta efectiv pe teren ?i cea maxima, determinata pe baza incercarilor prealabile de
laborator, exprimat in procente

=
Groapa de lmprumut Sapatura de forma reg ulata executata in afara amprizei drumului pe o suprafata bine precizata

l prin proiect I n vederea obtinerii pamantului necesar executarii rambleelor

/ndice californian de capacitate portanta (CBR) = Numar care exprima, in procente, raportul dintre valoarea presiunii

r necesare a se exercita prin intermediul unui poanson pe o proba din material cercetat 9i valoarea presiunii necesare a
se exercita prin intermediul aceluia9i poanson pe o proba etalon pentru a obtine aceea9i patrundere
 lnfrastructura drumului = Parte din constructia drumului alcatuita din lucrarile de terasamente, lucrarile de consolidare,
protejare a lor, inclusiv lucrarile de arta (p~duri , viaducte, tuneluri) care sustine suprastructura drumului 9i transmite
terenului solicitari din trafic 9i din fortele care Tncarca constructia

lncercare in situ = incercari realizate direct la fata locului, pe 9antier

Laborator de analize si incercari in activitatea de constructii = Laborator care executa analize si incercari privind
controlul calitatii pe parcursul executiei lucrarilor de constructii sau in vederea constatarii starii tehnice a constructiilor
sau elementelor de constructii existente, necesare in cadrul activitatilor de expertizare tehnica a constructiilor si de
urmarire a comportarii in timp a acestora.

Modul de elasticitate static = Raportul dintre tensiunea normala 9i deforma\ia elastica specifica atunci cand valoarea
tensiunii nu depa9e9te limita de proportionalitate

Modu/ de e/asticitate dinamic = Caracteristica mecanica care define9te comportarea la deforma\ii elastice a unui
material sub actiunea solicitarilor dinamice

Palu/ drumului = Suprafata amenajata a terasamentelor ce constituie suportul structurii ruti ere. Poate fi la nivelul pflrlii
superioare a terasamentului (PST) sau la nivelul stratului de forma (atunci cand acesta exista).

Portanta terenului de baza = Presiune maxima admisa in terenul de baza care nu provoaca aparitia zonelor de rupere si
care nu conduce la pierderea stabilitatii generale

Sector omoqen = Sector de drum caracterizat concomitent prin acelea9i date referitoare la traficul de calcul, alcatuirea
structurii rutiere, starea de degradare a Tmbracamintei, tipul climateric Tn care este situat drumul 9i regimul hidrologic al
complexului rutier

Sector (po/iqon) experimental = Portiune de drum amenajata Tn mod special pentru a se Tncerca comportarea diferitelor
tipuri de tehnologii, solutii de alcatuire a structurilor rutiere etc., sub ac\iunea traficului 9i a condi\iilor climaterice

Strat de forma = Parte superioara a terasamentelor alcatuita din pamant Tmbunatatit sau stabilizat Tn scopul realizarii
unei capacitati portante satisfacatoare circulatiei pe perioada executiei drumului 9i pentru structura rutiera

Structura rutiera = Schelet de rezistenta al drumului alcatuit dintr-un ansamblu de straturi realizate din materiale
prelucrate prin tehnologii adecvate 9i dimensionate astfel Tncat sa poata prelua, pe o perioada determinata, solicitarile
din trafic 9i din condi\iile climaterice Tn limita deforma\iilor admisibile

Structura rutiera riqida = Structura rutiera care are imbracamintea din beton de ciment sau macadam cimentat

Structura rutiera sup/a = Structura rutiera Tn alcatuirea careia nu intra nici un strat care con\ine lianti hidraulici sau
puzzolanici, iar imbracamintea este de natura bituminoasa

Structura rutiera mixta = Structura rutiera care are Tn alcatuirea sa un strat sau straturi de materiale stabilizate cu lianti
hidraulici sau puzzolanici, iar straturile de acoperire 9i Tmbracamintea sunt de natura bituminoasa '

Terasamente = Totalitatea lucrarilor executate din pamant 9i pe sau Tn pamant sau din alte materiale provenite din roci
sau subproduse industriale, In vederea realizarii rambleurilorr 9i debleurilor care constituie infrastructura drumurilor
Teren de fundare = Volum de roca sau de pamant influentat de solicitarile transmise de structura rutiera

Umplutura = Completare la nivelul proiectat cu pamant sau alte materiale precum 9i efectuarea unor constructii de
aparare situate deasupra nivelului terenului Tnconjurator

Umiditate optima de compactare = Umiditate pentru care, Tn cursul opera\iei de compactare, se obtine valoarea maxima
a densita\ii Tn stare uscata a pamantului compactat pentru un lucru mecanic specific de compactare dat

Uniform (itate) = Care are permanent 9i pe toata Tntinderea sau durata aceea9i forma, aceea9i Tnfati9are, aceea9i
intensitate, aceea9i viteza, aceea9i desfa9urare etc.; care este la fel , constant, lipsit de varia\ii.

Zona activa a terasmentelor = Adancime pana la care se resimt Tncercarile provenite din trafic

Abrevieri:
• CBR [%] = lndice de portanta californian (californian bearing ratio).
l 2
Ep [MN/m ] = Modul de deforma\ie dinamica al pamantului
2
EV1 i;;i EV2 [MN/m ] = Moduli de deformatie liniara, statici, determina\i in situ, cu placa statica i;;i calculati la
prima Tncarcare (EV1) respectiv la a doua Tncarcare (EV2) .

r •
•
Un = coeficient de neuniformitate (pentru pamanturi necoezive)
wL si Wp = limite de plasticitate (pentru pamanturi coezive)
FD = Coeficient de fragmentabilitate dinamica
Ko [MN/m3 ] = Modul de reactie
• SRR = structura rutiera rigida
2
 • SRE = structura rutiera supla

ART. 1.3. Prevederi generale

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914184. Lucrari de drumuri. Terasamente.
Condilii tehnice generate de ca/itate. §i alte standarde §i normative in vigoare, la data execu\iei, in masura in care
acestea completeaza §i nu contravin proiectului si/sau prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unita\i de specialitate efectuarea
tuturor incercarilor §i determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului, §i alte verificari suplimentare fa\a de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice 9i organizatorice care sa conduca la
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa \ina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor §i a
celorlalte cerin\e.
Tn cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul ("lnginerul") poate dispune
intreruperea execu\iei lucrarilor 9i luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

C A P I T 0 L U L II. CONDIT II DE CALITATE PENTRU MATERI ALELE

FOLOS I TE LA EXECUTIA TERASAMENTELOR
ART. 2.1. Generalitati
Se disting urmatoarele elemente care vor face obiectul acestui Caiet de Sarcini:
• Terenul de baza
• Corpul rambleului
• Zona activa (partea superioara) a terasamentului
• Sistemele de preluare si evacuare a apelor
• Stratul de forma
lar acest capitol va cuprinde specificatii privind conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca
materialele folosite pentru executarea acestor elemente.

ART. 2.2. Materiale folosite pentru umpluturi.

2.2.1. Pamanturi
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-83. Clasificarea si identificarea pamanturi/or1 care se
folosesc la executarea terasamentelor sunt date in tabelele 1 si 2.

STAS-u/ 1243-88 a fost inlocuit de SR EN ISO 14688-2:2005/C91: 2007 dar pentru ca modificarile nu au putut fi aplicate
tuturor specificatiilor din documentele tehnice, in cuprinsul Caietului de Sarcini se va face referinre la amandoua
standardele.

l
r
3
 - -
. ---· . ................ -- __., ..................... _....... ,, .. _,,, ..... .................. _... _,..,........................ ..... . . ........... ,..,,...,,, ...... . ......................... ....... . . . . . .., .... - ·· ...... -914-84)
0
.D. GRANULOMETRIE
E
us Ip
pentru Calitate ca
Continutul in parti fine i n % din UL
Denumirea §i caracteriz area principalelor tipuri de pamant fractiunea material de
masa totala pentru : (%)
sub terasament
Un
0,5mm
d<0,005 d<0,05 d<0,25
mm mm mm

Piimanturi necoezive grosiere (fractiunea cu foarte putine parti fine, neuniforme, insensibile la
mai mare de 2mm reprezinta mai mult de 1a >5 foarte buna
inghet-dezghet §i la variatiile de umiditate
50%) <1 <10 <20 0 -
r---
Blocuri, bolovani§, pietri§ idem 1a insa uniforme 1b $; 5 foarte buna

Pamanturi necoezive medii §i fine cu parti fine, neuniforme, sensibilitate mijlocie la inghet-
2a >5 foarte buna
(fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta dezghet, insensibile la variatiile de umiditate
mai mult de 50%) <6 <20 <40
---- :S:lO -
Nisip cu pietri§, nisip mare mijlociu sau fin idem 2a i nsa uniforme 2b ::;;5 buna

cu multe parti fine, foarte sensibile la i nghet-dezghet,

Pamanturi necoezive medii §i fine $; 40
fractiunea fina prezinta umflare libera (respectiv 3a mediocra
(fractiunea mai mica de 2mm reprezinta contractie) redusa
mai mult de 50%) cu liant constituit din
pamanturi coezive :<::6 :<::20 :<:: 40 - > 10

Nisip cu pietri§, nisip mare mijlociu sau fin idem 3a insa fractiunea fina prezinta umflare libera
prafos sau argilos 3b >40 mediocra
medie sau mare

Un - coeficient de neuniformitate; Ip - indice de plasticitate; UL =umflare libera

4
 - - -
- - - ----- ---- - ---- - - - -------- · -- · --- - · - · -·-- --- -- ···- - -· ·-· ..-- ·-·- --·---···- ··-- --..- - - .. · - -
Granulozitate Calitate
Ip
ca
pentru
Sim- UL material
Denumirea §i caracterizarea principalelor tipuri de pamanturi fract.
bol (%) pentru
Conform nomogramei Casagrande sub 0,5
terasa-
mm
mente
anorganice cu compresibilitate §i umflare Figura 1. Nomograma Casagrande
libera reduse, sensibilitate mijlocie la 4a <1 0 < 40 Mediocra
TnQhet-dezQhet ,._
0 - -- --- -- ------ .....- -·- -· - ·-

c . ---·------ -- -
--------------.?-
anorganice cu compresibilitate mijlocie §i O ·
<O
4. Pamanturi umflare libera redusa sau medie, foarte 4b ~()" < 35 < 70 Mediocra
.9- :~~ ~: .:..~f./~
coezive: nisip sensibil la Tnghet-dezghet . . g . ~
prafos, praf nisipos,
!I! fg
..::9 "Cl
:.:
- -
4d
.. "'j'"f'
., ~--
nisip argilos, praf,
organice (MO > 5%)* cu compresibilitate :g ~ '~~

praf argilos nisipos,

§i umflare libera reduse §i sensibilitate 4c ~
.,, o ·
..,, --=-
---- -- ----· ---·- --- - - - ~ 10 < 40 Mediocra
praf argilos, argila miilocie la TnQhet-dezQhet 11>
..,...., ~

----··- ----·· --
"On
prafoasa nisipoasa, anorganice cu compresibilitate §i umflare v 4 b<
argila prafoasa libera mare, sensibilitate mijlocie la 4d -t3 > 35 > 70 Rea
Tnohet-dezohet £ ~ ~ --- 7 -
nisipoasa, argila :.gr
nisipoasa, argila, organice (MO > 5%)* cu compresibilitate 0 ! •
argila grasa mijlocie, umflare libera redusa sau medie,
foarte sensibil la TnQhet-dezQhet
4e - · A4c· .._o < 35 < 75 Rea
0
organice (MO> 5%)* cu compresibilitate 0 10 20 3-ri ~o 50 60 70 €)) 90 100
Limila de c:!rgere We (%)
mare, umflare libera medie sau mare, 4f - > 40 Foarte re<
foarte sensibile la Tnghet-dezghet

* Pamanturile cu continut de materii organ ice - MO (determinat conform STAS 710711-76. Teren de fundare. Determinarea materiilor organice.) sunt pamanturi de f
relativ recenta (cateva mii de ani) care cuprind materii organice, in mai mica sau mai mare proportie in functie de care se clasifica (conform STAS 1243188. T
fundare. C/asificarea si identificarea pamanturilor) astfel:
- malurile: sunt pamanturi cu continut de materii organice sub 5 %. Sunt depozite aluvionare continand i n general mai mult de 90% elemente inferioare dimensiunii de
alcatuite din particule argiloase foarte fine (corespunzatoare starii coloidale), afanate, putin consolidate, prezentand in general limite de curgere WL =· 60 .. ... 120, indici de plasti
= 30 .... 80, umiditatea naturala fiind apropiata de limita de curgere
- namolurile: sunt pamanturi asemanatoare malurilor cu un con\inut de materii organice intre 5 ... 10 % putand contine resturi de plante carbonizate;
- pamanturile turboase: sunt pamanturi cu continut de materii organice Tntre 10 ... 60 % formate in urma descompunerii incomplete a resturilor veg eta le i ntr-un mediu s<
apa dar neoxigenat. Reprezinta o Tngramadire de resturi vegetale cu un grad de descompunere variabil, de culoare bruna-neagra, cu o structura fibroasa, in amestec cu o (
importanta de substante minerale (nisip, argile, calcar), putand retine cantitati mari de apa: 400 .... 1000 % (9i chiar mai mult)
- turba: este un pamant cu un continut de materii organice de peste 60 % format intr-un mediu similar.
 Pamanturile clasificate ca "foarte bune" conform STAS 2914/84 (tabel 1) pot fi folosite ca material de umplutura pentru
terasamente In orice conditii climaterice §i hidrologice (conform STAS 170911,2 - 90 Lucrati de drumuri. Actiunea
fenomenului de lng/1et-dezghet la /ucrari de drumurij. Deasemenea ele pot fi folosite fara restrictii la executia stratului de
forma §i a pafiii superioare a terasamentului.
Pamanturile clasificate ca "bune" pot fi de asemenea utilizate In orice conditii climaterice §i hidrologice. Ele pot
pune unele probleme legate de compactibilitate §i traficabilitate datorita uniformitatii granulometrice ceea ce impune o
tehnologie adecvata de punere In opera.
In cazul pamanturilor a caror calitate, conform tabelelor 1 si 2 este "mediocra" se va analiza cornportarea lor la
inghet-dezghet precurn si influenta conditiilor hidrologice, prevazandu-se dupa caz, masurile indicate de STAS
1709/1,2,3 -90.
In rambleuri nu se folosesc pamamturi de consistenta scazuta ca : maluri. namoluri. paminturi cu continut de
saruri solubile in apa mai mare de 5%, bulgari de pamant sau pamant cu substante putrescibile (brazde, crengi,
radacini, etc.) .

La realizarea umpluturilor cu inaltimi rnari (peste 3,00 m) se pot folosi la baza acestora blocuri de piatra sau din
beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: ·
- irnpanarea golurilor cu pamant ;
- asigurarea tasarilor in timp;
- realizarea unei urnpluturi omogene din pamint de calitate corespunzatoare pe eel putin 2,00 m grosime la
partea superioara a rambleului.

In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, in care in patul drumului sunt pamaturi coezive cu
simbolul 4e, 4 f si a caror calitate conform tabelului 2 este "rea" sau "foarte rea" acestea vor ti inlocuite cu pamanturi
corespunzatoare sau vor ti stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenuse de termocentrala etc.) pe o grosime de
minimum 20 cm in cazul pamanturilor "rele" si de minimum 50 cm in cazul pamanturilor "foarte rele" (sau a celor cu
densitatea in stare uscata (Dd) mai mica de 1,5 g/cm3). Atat inlocuirea cat si stabilizarea lor se va face pe toata latimea
platformei, grosimea fiind considerata sub nivelul patului drumului.

In cazul in care in patul drumului (pentru terasamentele in debleu sau la nivelul terenului) sunt pamanturi
argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe o grosime de minimum 30 cm. Stabilizarea se
poate face cu var, nisip grauntos, ciment, stabilizatori chimici, etc.
Stabilizarea pamanturilor (tip 4d §i 4e) cu var (macinat - nestins), ciment sau stabilizatori chimici se va face In
straturi succesive. in cazul tratarii cu var sau ciment amestecul acestuia cu pamantul va fi In proportii de 2-6% (din masa
materialului uscat) .

Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii
organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 2 este "rea", este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera
si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate pe consideratii tehnico-economice
Nu se vor utiliza In ramblee pamanturile de tip "4f' cu continut de materii organice mai mare de 5% (maluri.
namoluri. pamanturile turboase si vegetale). pamanturi cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta le <
0,65%), precum §i pamanturile cu continut mai mare de 2.300 mg/dmc de sulfat solubil In apa - din sol, determinat
conform STAS 7184/7-87.
Nu se vor introduce In umpluturi bulgari de pamant fnghetat sau cu continut de materii organice In
descompunere/putrefactie (brazde, frunzi§, radacini, crengi, etc).

Pentru materialele de Limplutura constituite din pamanturi (coezive sau necoezive) provenite din depozite
temporare sau gropi de lmprumut este absolut necesar lncadrarea In categorii din punct de vedere al calitatii lor ca
material pentru terasamente (conform criteriilor din tabelele 1 si 2). Pentru a putea fi incadrate fn respectivele categorii
(conform STAS 2914-84) trebuie efectuate obligatoriu (pe probe recoltate din materialul din depozitele temporare)
urmatoarele tipuri de determinari de laborator:
- granulometrie;
- coeficient de neuniformitate - Un (pentru pamanturi necoezive)
- plasticitate (limite de plasticitate wL §i Wp §i indicele de plasticitate - Ip);
- continut Tn materii organice (MO).
- umflarea libera (UL)
- sensibilitatea la inghet

In afara pamanturilor, ale caror caracteristici ca materiale de umplutura au fost descrise in acest capitol mai pot
ti folosite ca urnpluturi pentru terasamente:
- pamanturile fmbunatatite.
- alte materiale (de9euri)

2.2.2. Pamanturile lmbunatatite

2.2.1.1. Generalitati
lmbunatatirea pamanturilor se face pentru:
r - fmbunatatirea portantei §i viabilitatii infrastructurii §i a terenului natural;
- asigurarea unui strat cu o portanta suficienta pentru a permite compactarea straturilor rutiere (strat de forma);
- protectia unei suprafete sensibile la intemperii (variatii de umiditate); realizarea unui strat de repartitie a
lncarcarilor In cazul pamanturilor deformabile;
6
 Cerintele privind dozajul in cazul solutiilor de stabilizare cu lianti sunt prezentate in STAS 12253-84.
Cerintele cu privire la rezistenta la inghet a materialelor stabilizate cu lianti sunt indicate in STAS 1709/3-90.
Beneficiarul are obligativitatea verificarii compatibilitatii liantului cu pamantul tratat. Un rol principal in stabilirea
aptitudinii unui pamant fata de liant II are:
- compozitia granulometrica.
- verificarea continutului de materii organice a pamanturilor, care sunt in general nocive, in cazul tratarii
pamanturilor cu ciment sau var.
- continutul de humus sau materii organice nu trebuie sa depa9easca 5%.

Tn timpul executiei, operatiunea cea mai importanta a controlului, in cazul calitatii pamanturilor, este controlul
calitatii amestecului. Acest control consta in:
- verificarea respectarii dozajului de liant sau a proportiilor de amestec;
- verificarea compozitiei granulometrice a amestecului;
- calitatea amestecului propriu-zis, cu referire la uniformitate 9i gradul de taramitare;
- verificarea dotarii cu utilaje corespunzatoare de impra9tiere 9i dozare a liantului 9i de malaxare.
Tn cazul realizarii amestecului in statii, operatie ce se rea lizeaza cu o frecventa redusa in astfel de lucrari,
dozajul ~i malaxarea sunt controlate prin procesul de fabricatie.
In cazurile cele mai frecvente, realizarea amestecului se face,"in situ", dozarea liantului tacandu-se cu
dispozitive speciale sau in cazul aprovizionarii cu saci, prin repartizarea acestora la volumul de pamant corespunzator
retetei de amestec.
Respectarea dozajului in cazul impra9tierii cu utilaje speciale se face prin reglarea dispozitivului de deschidere,
astfel incat sa rezulte o cantitate necesara de liant in corelare cu viteza de deplasare a utilajului.
2
Verificarea respectarii dozajului de liant se face prin a9ternerea unei folii de plastic cu o suprafata de 1m inainte
de trecerea utilajului de impra9tiere §i cantarirea cantitatii de liant depusa dupa trecerea utilajului de impra9tiere.
Toleranta admisa la variatia cantitatii de liant este de ±15%.
Tn cazul stabilizarii mecanice, proportia de amestec se verifica prin stabilirea granulozitatii amestecului.
Calitatea amestecului este determinata de omogenitate, deci §i de gradul de faramitare.
Omogenitatea amestecului se apreciaza vizual prin observarea culorii 9i structurii astfel incat liantul sa fie
repartizat omogen in pamant §i pe toata grosimea stratului.
Gradul de taramitare de determina conform STAS 10473/2-86.
Pe tot parcursul executiei, in cazul stabilizarii cu lianti hidraulici sau puzzolanici, se vor preleva probe de
amestec din care se vor executa epruvete cilindrice §i se va determina rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile in
cazul pamanturilor imbunatatite cu var §i zguri granulate §i la varsta de 7 9i 28 zile a pamanturilor stabilizate cu ciment
conform STAS 10473/2-86.
Frecventa verificarilor in cazul controlului de calitate a pamanturilor stabilizate este urmatoarea:

Tabet 3. Frecventa verificarilor amanturilor imbunatatite

Determinarea
- doza·u1 de liant
- radul de farami are uncte la 1500m strat
- ranulozitatea amestecului uncte la 1500m strat
- rezisten a la com resiune la 1500m strat

Celelalte verificari privind calitatea lucrarilor din timpul executiei §i anume:

- umiditatea pamantului (amestecului) inainte de compactare;
- grosimea stratului compactat;
- gradul de compactare al stratului, se vor efectua conform prevederilor capitolelor anterioare.
Tn cazul cand lnginerul constata abateri de la reglementarile privind calitatea straturilor stabilizate va dispune
masuri adecvate pentru remedierea deficientelor constatate.

2.2.3. Deseuri si subproduse industriale

2.2.2.1. Generalitati
De9eurile §i subprodusele industriale constituie o categorie de materiale considerate speciale, a caror utilizare
in lucrarile de terasamente (ramblee §i straturi de forma) poate fi luata in considerare cu conditia respectarii criteriilor de
calitate si amendamentele legat de protectia mediului. Materialele considerate de9euri se pot clasifica in 7 subclase
indicandu-se pentru fiecare, in mod orientativ, parametrii ce pot determina domeniul de utilizare (tabelul 4)

De9euri industriale sunt considerate

- zgurile;
- de9eurile de cariera;
- materiale din derocari
l Acestea se constituie in:
- agregate u9oare naturale: rezultat al concasarii rocilor sedimentare (diatomitul §i calcarele cochilifere) §i a
rocilor vulcanice (scoria bazaltica, tufurile vulcanice, piatra ponce).

r - agregate u9oare artificiale: cele fabricate din materii prime naturale fie cele procesate I recuperate din a9a
numitele de9euri industriale; materiale care fac obiectul analizei: zgura de furnal.
- agregate recuperate din demolari - agregate reciclate utilizate in amestec cu agregate naturale pentru lucrari
de umpluturi; in vederea utilizarii agregatelor din demolari se impune verificarea cerintelor de conformitate a

l caracteristicilor tehnice ~i Tn plus proprieti!tile de lixiviere a unor agenti contaminanti.

8
 De$eurile industriale pot fi utilizate numai in conditiile stabilite in proiect, pe baza de incercari (laborator $i pe sectoare
experimentale).
Simbol
Categoria de materiale
clasei
0 1
Cenu$i zburatoare
Silico - aluminoase
(reziduu de la arderea
carbunilor in
Termocentrale
$isturi din industria
carbonifera (reziduuri
din activitatea de
extractie a carbunelui)
Zgura provenita din
arderea gunoaielor
menajere
Materiale provenite din
demolari
Zgura de furnal
provenita de la
fabricarea fontei
Fosfogips (gips
artificial folosit la
fabricarea
ingr8$amintelor
fosfatice, material
stocat pe cale
hidraulica)
Alte subproduse
industriale (zguri de
otelarie, nisipuri de
turnatorie, dei;;euri din
industria petrochimica
si chimica etc.)
r 2.2.2.2. Condi/ii de caHtate pentru materia/ele sttincoase in vederea utmzarii /or la execu/ia /ucrarilor de
terasamente
Materialele stancoase sunt fragmente de roci compacte de diferite dimensiuni rezultate in procesele de
derocare , detritusuri ~i pietri1;?uri, materiale care nu sunt sensibile la actiunea apei.
Caracteristicile pe baza c~rora se clasifica materialele stancoase sunt:
Tabet 4. Tipuri de deseuri induslria/e
Parametrii pentru
ul determinarea domeniului de Simbol sub clasa Valeri indicative
utilizare
2 3 4
4<CBR<10
F1 .1. Cenu$i umede 1.2Woptim<w< 1. 3Woptim
Proctor Normal
F1 .2. Cenu$i cu 0.85Woptim<w<1.2Woptim
W/Woptim umiditate medie Proctor Normal
F1
CBR law
0. 75Woptim<w<O. 85Woptim
F1 .3. Cenu$i uscate
Proctor Normal
F1 .4. Cenu$i foarte w<0.75Woptim
uscate Proctor Normal
F2.1. $isturi total 0. 75Woptim<w<O .85Woptim
Valoarea combustiei i;;i
arse Proctor Normal
examinarea caracteristicilor
F2 F2.2. $isturi
geotehnice cu referire la Culoare de recunoa$tere
incomplet arse sau
materialele granulare - piatra Negru - portocaliu
nearse
Parte nearsa <5%
Elemente toxice solubile i n
F3.1. Zgura bine
limite admisibile (deferizate $i
arsa
sortate, stocare i n mai multe
Proportia de parte nearsa §i luni)
proportia de elemente Parte nearsa <5%
F3 solubile Elemente toxice solubile in
F3.2.
Grad de omogenitate limite admisibile (deferizate §i
Durata stocarii sortate, produse recent)
Parte nearsa >5%
F3.3. Zgura prost Elemente toxice solubile peste
arsa limite admisibile (nedeferizate i;;i
nesortate)
F4.1. Materiale fara
ipsos, libere de
materiale
putrescibile, Evaluare vizuala
concasate, ciuruite,
deferizate,
Grad de omogenitate
omooenizate
Granulozitate
F4 F4.2. Idem F4.1.
Prezenta elementelor
dar putand contine Evaluare vizuala
indezirabile (lemn, fier, ipsos)
ipsos
F4.3. Material
necuratat de
elemente Evaluare vizuala
indezirabile $i
neciuruit
Caracteristici geotehnice - cu
referire la cele utilizate pentru
F5
pamanturi §i materiale
- -
stancoase
F6.1. Fosfogips
dso>80Dm
grosier neutralizat
w>1.2Woptim
cu var, cu umiditate
Proctor Normal
ridicata
Se verifica daca poate fi
F6.2. Fosfogips
neutralizat chimic de var dso>80Dm
F6 grosier neutralizat
Umiditatea W<1 .2Woptim
cu var, cu umiditate
Granulozitatea (dso) Proctor Normal
slaba sau mediu
F6.3. Fosfogips fin
i;;i grosier fara
neutralizare -
Se definesc parametrii in
F7 cadrul unor studii complexe - -
de laborator §i de teren
9
 - coeficientul Los Angeles (LA);
- coeficientul de fragmentabilitate dinamica (FD);
- densitatea in stare uscata (Dd) ;

Cu privire la condi!iile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca materialele stancoase de utilizat in lucrarile
de terasamente se mentioneaza urmatoarele:
- valoarea rezistentei la compresiune in stare uscata: minim 5000 kPa;
- coeficient de uniformitate: minim 9;
- dimensiunea maxima a granulei sa fie mai mica de 1/3 din grosimea stratului compactat
In cazul in care este necesara tratarea (stabilizarea chimica) a materialului stances dimensiunea maxima a
granulei este de 25 mm;
Cu privire la conditiile de executie se mentioneaza urmatoarele:
- materialele stancoase in care predomina fragmente mari de roca (blocuri), trebuie amplasate numai la baza
terasamentelor de realizat;
- grosimea maxima a stratului din materialele stancoase este de 40-50 cm, fragmentele utilizate neputand sa
depa9easca 500 mm; fragmentele de roca ce nu i ndeplinesc condi!iile indicate anterior se vor elimina sau prin procedee
mecanice vor fi aduse in limitele impuse;
- straturile pentru lucrari de terasamente realizate din materiale stancoase nu se recomanda a realiza la mai
putin de 50 cm fata de patul drumului; de asemenea se recomanda ca dimensiunea maxima a fragmentelor de roca
pana la limita indicata sa fie 150 mm;
- dimensiunea maxima a pietrei de utilizat la partea superioara a terasamentelor (ramblee) este de 70 mm
stratul dispus sub nivelul platformei avand o grosime de eel putin 50 cm;
- fiecare strat din terasamentele in care sunt utilizate materiale stancoase va trebui compactat cu tehnologie
adecvata amplasamentului (din punct de vedere geotehnic 9i al vecinatatilor); tehnologia de compactare include
utilizarea de cilindri vibratori 9i maiuri mecanice;
- parametrii operatiei (tehnologie, energie, conditii de calitate 9i parametrii de capacitate portanta de indeplinit)
de compactare trebuie stabiliti prin realizarea de incercari in teren pe sectoare experimentale.
In tabelul 5 se prezinta valorile recomandate pentru parametrii de clasificare utilizati in cazul materialelor
stancoase functie de natura petrografica 9i mineralogica

Tabel 5. Valori oentru oarametrii de clasiticare utilizati in cazu/ materia/e/or stancoase

Valori limita
NATURA PETROGRAFICA $ 1 MINERALOGICA pentru parametrii de
clasificare
Greta densa Dd>1.7q/cmJ
Creta Creta de densitate medie 1.5g/cmJ<Dd>1.7g/cmJ
Creta de densitate mica 0 d<1.5a/cmJ
Roci
Roci calcaroase Calcardur -
carbonatice diverse Calcar de densitate medie 0d>1.8g/cmJ
- calcare grosiere
- travertinuri 3
Calcar U$Or fragmentabil 0d<1.7g/cm
- tufuri calcaroase
- cruste calcaroase
Roci
Roci argiloase greu fragmentabile,
sedimentare FD<7
foarte dearadabile
Marne
Roci argiloase greu fragmentabile,
Roci $isturi sedimentare FD<7
mediu deqradabile
argiloase Argilite
Roci argiloase greu fragmentabile, greu
Pe lite FD<7
deg radabile
Roci argiloase ce se fragmenteaza U$Or FD<7
Gresii Roci silicioase dure LA<45
Roci
Brecii Roci silicioase de duritate medie LA>45
stancoase
Puddinguri Roci silicioase de duritate mica FD>7
Granite Roci maqmatice si metamorfice dure LA<45
Bazalte Roci magmatice $i metamorfice de
LA>45, FD<7
Roci Trachyte densitate medie
magmatice $i Andezite
metamorfice Gnaise Roci magmatice $i metamorfice
FD>7
$ isturi metamorfice fragmentabile sau alterabile
Ardezie
.. .. ..
FD =Coet1c1ent de fragmentab!l1tate dmam1ca; LA =coet1c1entul Los Angeles

ART. 2.3. Alte materiale folosite la realizarea terasamentelor

2.3.1 . Pama nturi pentru straturi de protectie
Pamantul vegetal folosit pentru acoperi rea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate trebuie sa
aiba o calitate corespunzatoare si poate proveni fie ca rezultat al curatirii terenului fie adus de pe alte suprafete locale
de teren
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aibe
c;:alitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile 9i pietri9urile aluvionare. Aceste
10
 pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm. De asemenea nu se vor folosi pamanturi cu
umflari si contractii mari sau acestea vor fi tratate cu nisip grauntos (amestec de minim 40% nisip grauntos).

2.3.2. Apa de compactare

Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara §i nu trebuie sa contina materii organice In
suspensie.
Apa salcie va putea ti folosita cu acordul "lnginerului", cu exceptia compactarii terasamentelor din spatele
lucrarilor de arta.
Eventuala adaugare a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea
Clientului, aprobare care va preciza §i modalitatile de utilizare.

2.3.3. Geosintetice
Geosinteticele sun! produse cu structura plana realizate din fibre sintetice (geotextilele) sau din materiale
polimerice (geogrilele si geomembranele). Folosirea geosinteticelor la lucrarile de drumuri se afla in stransa legatura cu
pamanturile carora le imbunatatesc caracteristicele fizico-mecanice pentru a le transforma intr-un teren bun de fundare
sau un material bun de constructii.
Caracteristicile si modul de folosire a geosinteticelor trebuie specificat prin proiect si/sau printr-un caiet de
sarcini special.

C A P I T 0 L U L III.
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART. 3.1. Pichetajul lucrarilor
De regula, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele
1 im portante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati In
afara amprizei drumului. Pichetajul este lnsotit §i de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati
In afara zonei drumului, eel putin cate doi reperi pe km.

I fn cazul cand documentatia este lntocmita pe planuri fotog rametrice, traseul drumului proiectat nu este
materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la lnceperea lucrarilor de executie pe baza planului de
situatie, a listei cu coordonate pentru varturile de unghi §i a reperilor de pe teren.
f nainte de lnceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea §i
completarea pichetajului (in cazul situatiei prevazuta in paragraful 1) sau la executarea pichetajului complet nou (In
cazul situatiei de la paragraful 2). fn ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o
distanta maxima lntre acestea de 30 m In aliniament §i de 20 m In curbe.
Pichetii implantati In cadrul pichetajului complementar vor fi legati, In plan §i In profil in lung, de aceia9i reperi ca
§i pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, In afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin taru9i §i §abloane
urmatoarele:
lnaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii In ax, de-a lungul axului drumului;
punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
lnclinarea taluzelor.

Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor §i reperilor §i are obligatia de a-i restabili
sau de a-i reamplasa daca este necesar.
fn caz de nevoie, scoaterea lor In afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala §i
raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a lnginerului, cu notificare cu eel putin 24 ore In devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate §i toate instalatiile subterane §i aeriene, aflate In ampriza
lucrarilor In vederea mutarii sau protejarii acestora.
ART. 3.2. Lucrari pregatitoare
fnai nte de lnceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare In limita zonei
expropriate:
defri§ari;
curatirea terenului de resturi vegetale §i buruieni;
decaparea §i depozitarea pamantului vegetal;
asanarea zonei drumului prin lndepartarea apelor de suprafata §i de adancime;
demolarea constructiilor existente (pe baza documentatiilor special lntocmite §i aprobate).

Antreprenorul trebuie sa execute In mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor §i arbu9tilor, sa scoata radacinile §i
buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, In caz ca este necesar, In conformitate cu legislatia In
vigoare.
Scoaterea buturugilor §i radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu lnaltime mai mica de 2 m precum §i la
debleuri.
Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba §i buruieni §i alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe lntrega suprafata a amprizei drumului §i a gropilor de l mprumut.

r Pamantul decapat §i orice alte pamanturi care sunt improprii pentru umpluturi var ti transportate si depuse In
depozite definitive. evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus In
depozite provizorii, In vederea reutilizarii.

I 11
 Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie
dirijate prin §anturi de garda (conform proiectului) care sa colecteze §i sa evacueze apa in afara amprizei drumului. in
general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare §i evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1,00 m sub nivelul platformei
terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate i n
caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in
sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii , gropi rezultate dupa scoaterea buturugilor §i radacinilor, etc. vor fi
umplute cu pamant bun pentru umplutura, conform prevederilor art. 2.2. 9i compactate pentru a obtine gradul de
compactare prevazut in tabelul nr. 9 punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca "lnginerul" sa constate §i sa accepte executia
lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol. Aceasta acceptare trebuie sa fie i n mod obligatoriu mentionata in
registrul de §antier.

ART. 3.3. Miscarea pamantului (mi~care a terasamentelor)

Mi9carea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi, in profilurile cu
umplutura ale proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o
diagrama a cantitatilor ce se vor transporta (inclusiv un label de mi9care a terasamentelor), precum §i toate informatiile
cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.) §i analizele privind verificarea calitatii
pamanturilor ce vor fi utilizate (conform capitol 2).
Determinarile de laborator vor fi efectuate pe probele recoltate din corpul debleului, a depozitului (depozitelor)
temporare, iar frecventa cu care vor fi prelevate probele va fi de o proba la circa 250 metri liniari (pentru depozitele

l "subtiri" cu grosime < 2 m), sau la circa 2.000 me (pentru depozitele cu grosime > 2 m).
Excedentul de sapatura 9i pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor (in sensul
prevederilor din cap. 2) precum §i pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie inlocuite vor fi
transportate in depozite definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de imprumut.
Recurgerea la debleuri §i rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie
supusa aprobarii "lnginerului" si "Proiectantului".
Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri §i gropi de imprumut este
incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini (capitol 21 §i ale caietului de sarcini speciale, sau ale
standardelor si normativelor tehnice in vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a rambleurilor. Antreprenorul
trebuie sa informeze "lnginerul" si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru
umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstrand existenta reala a materialelor si evaluarea
cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile
art. 2.2. al prezentului caiet de sarcini. in acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale,

l "Tabloul de corespondenta a pamantului" prin care se define9te destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din
debleuri sau gropi de imprumut.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor, "Tabelul de mi9care a pamantului"
care define9te Tn spatiu mi9carile §i localizarea finala a fiecarei cantitati izolate de pamant din debleu sau din groapa de

I imprumut. El tine cont de ''Tabloul de corespondenta a pamantului" stabilit de Client, daca aceasta exista, ca §i de
punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport §i de prescrip1iile caietului de sarcini speciale. Acest plan este
supus aprobarii "lnginerului" i n termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de Tnceperea lucrarilor.

I ART. 3.4. Gropi de imprumut

Tn cazul in care gropile de imprum ut §i depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de
sarcini speciale, alegerea acestora ova face Antreprenorul, cu acordul "lnginerului". Acest acord va trebui sa fie solicitat
cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor.
l •
Cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor articolului 2.2. din
prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele §i analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in

I sarcina Antreprenorului;
•
imprumut;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite §i/sau pentru gropile de

• un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut §i planul de refacere a mediului.

La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:

• pamantul vegetal se va indeparta §i depozita i n locurile aprobate §i va fi refolosit conform prevederilor
proiectului;
• crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a "lnginerului", sa fie la o
departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
• taluzurile gropilor de imprumut, pot fi executate in continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu conditia ca
fundul sapaturii, la terminarea extragerii, sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile sa
fie Tngrijit executate;
• sapaturile in gropile de Tmprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota §antului de
scurgere a apelor, in zona de rambleu;

12
 • In albiile majore ale raurilor, gropile de lmprumut vor fi executate In avalul drumului, amenajand o bancheta de
4,00 m latime lntre piciorul taluzului drumul ui 9i groapa de l mprumut pe baza unui calcul de stabilitate aprobat de
lnginer;
• fundul gropilor de lmprumut va av ea o panta transversala de 1...3% spre exterior §i o panta longitudinala care
sa asigure scurgerea §i evacuarea apelor;
• taluzurile gropilor de lmprumut amplasate In lungul drumului, se vor executa cu lnclinarea de 1:1,5... 1:3; cand
lntre piciorul taluzului drumului §i marginea gropii de lmprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de
lmprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura din zonele de debleu, poate ti depozitat in urmatoarele moduri:
• In continuarea terasamentului proiectat sau existent In rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat §i
taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri suplimentare va
fi nivelata la o cota eel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
• mai departe de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor In executie sau ale celor existente §i In afara firelor
de scurgere a apelor; In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului §i sa se respecte
conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor In zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu se provoace
lnzapezirea drumului.
Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut §i depozitele sa nu compromita stabilitatea
masivelor naturale §i nici sa nu ri§te antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse
motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in
lntregime raspunzator de aceste pagube.
"lnginerul" se va opune executarii gropilor de lmprumut sau depozitelor, susceptibie de a lnrautati aspectul
lmprejurimilor :;>i a scurgerii apelor.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pamanturi ca §i ale celor
necesare gropilor de lmprumut, raman In sarcina Antreprenorului.

ART. 3.5. Executia debleurilor

Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare lnainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat
de prezentul caiet de sarcini §i caietul de sarcini speciale sa fi fost verificat 9i recunoscut ca satisfacator de catre
"lnginerul" lucrarii. Aceste acceptari trebuie, In mod obligatoriu sa fie mentionate In regi strul de §antier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe lntreaga latime 9i pe masura ce avanseaza, se realizeaza §i taluzarea,
urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
Nu se vor creea supraadancimi in debleu. Tn cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la
umplerea lor, conform modalitatilor pe care le va prescrie "lnginerul" lucrarii 9i pe cheltuiala Antreprenorului.
In cazul in care sapaturile vor fi executate in terenuri definite, conform NP 074/2007, ca fiind "dificile" se vor lua
masuri astfel:
- la saparea In pamanturi sensibile la umezire (PSU), terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se
permanent drenarea :;>i evacuarea apelor pluviale :;>i evitarea destabilizarii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului

I apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de
lnceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucraril e se vor executa fara a fi afectate de ape. Deasemenea se vor
respecta prevederile NP 12512010. Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibi/e la umezire si C 168-
1980. lnstrucJiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire si/sau prescriptiile din proiect
- In cazul pamanturilor cu umflari si contractii mari (PUCM), clasificate astfel conform criteriilor din NP 12612010
(tabelul 6) se vor lua masurile prescrise de acest normativ (NP 12612010. Normativ privind fundarea constructii/or pe
pamanturi cu umf/ari si contractii man) si/sau prescriptiile din proiect
Tabel 6. C/asificarea pamanturilorcu umflari si contractii mari (din NP 12612010)
Cv
Caracterizarea
P.U.C.M. d .p .d.v.
A2µ Ip IA Cp UL w. tulburat I netul-
bu rat
qmax W1 s Pu

al activitatii
(%) (%) - (%) (%) (%) (%) (J/g) (%) (KPa)

Putin active <15 <12 <0.75 Ip> Cp <70 >16 <55 <15 <12 <10 <50

Cu activitate 15 - 12 - 0.75 - 70 - 16 - 12 - 10 - 50 -
Ip> Cp 55 - 75 15 - 25
medie 20 25 1.0 100 12 25 12 100

20 - 25 - 1.00- 100 - 12 - 75 - 25 - 12 - 100-

Active Ip> Cp 25-35
30 35 1.25 140 10 100 37 18 200

Foarte
>30 >35 >1.25 Ip> Cp >140 <10 >100 >35 >37 >18 >200
Active

t in care: A2µ= (%) particule cu diametru < 0.502 mm; Ip= indice de plasticitate; IA= indice de activitate (IA= Ip/ A2µ); Cp=
criteriu de plasticitate; UL= umflare libera; W 5 = limita de contractie; Cv= contractie volumica; qmax= ca ld ur~ maxima de
umezire; W1s= umiditate corespunzatoare suctiu nii la 15 bari; Pu= presiune de umflare
..
in cazul 1n care la cota patulu1drumulu1 vor f1 pamantun fine cu cons1stenta redusa (terenun mo1 cu mdicele de
consistenta le < 0.5) se vor adopta prescriptiile din proiect sau se vor compacta sau imbunatati pana la obtinerea, pe o
=
adancime de 30 cm sub patul drumului a unui grad de compactare D 100% Proctor Normal (conform prevederilor din
tabelul 9 ~ct. c) sau a unei capacitati portante Ev2 ?: 80 MN/m2 (pentru structuri rutiere suple si mixte) sau Ko ?:
40 MN/m . (pentru structuri rutiere rigide). Deasemenea "lnginerul" va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe
13
cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare (D) de 100% Proctor
Normal.
in cazul in care sub patul drumului se afla depozite necoezive identificate prin studiul geotehnic ca fii nd
"lichefiabile" se vor aplica prescriptiile din proiect (de ex. sisteme de drenaj)
Tnclinarea taluzurilor de debleu va depinde de natura terenului natural intalnita efectiv la saparea acestora. Daca
aceasta difera fata de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cuno9tinta "lnginerului" neconcordanta
constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor 9i modificarea volumului terasamentelor.
Orientativ, conform STAS 2914/84, inclinarea taluzurilor la deblee cu adancimi de maximum 12,00 m, este
data in tabelul 7.
Tabet 7. lnclinarea ta/uzelorde debleu (cu h<12,0m) conform STA s 2914184
Natura materialelor din debleu {prin studiu Qeotehnic) lnclinarea taluzurilor
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri
1,0: 1,5
argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase 1,0: 1,0... 1,0:0,5

Pamanturi macroporice (loess i;;i pamanturi loessoide) 1,0:0,1

Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate i;;i de adancimea

1,0:1,5 ... 1,0:1,0
debleurilor

Roci stancoase nealterabile 1,0:0,1

Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce de la 1,0:0, 1 pana la pozitia verticala
privei;;te stabilitatea sau chiar in consola

Pentru debleurile mai adanci de 4,00 m sau (!entru ce le sa(!ate in " terenuri dificlle" {conform NP 074/2007} sau
am(!lasate in cond i!ii hidrologice nefavorabile {zone umede, infiltra!ii, zone de baltiri} indiferent de adancimea
lor, inclinarea taluzurilor se va stabili (!rintr-un ca lc ul de stabilitate.

Taluzurile vor trebw sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau
incorporate In teren ca 9i rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri
imediate de stabilizare, anuntand In acela9i limp "lnginerul".
Tn terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca 9i
apoi sa adapteze planurile sale de derocare In a!;)a fel lncat dupa explozii sa se obtina:
• degajarea la gabarit a taluzurilor !;Ji platformei;
• cea mai mare frac\ionare posibila a rocii, evitand orice rise de deteriorare a lucrarilor.
Pe timpul intregii durate a lucrul ui va trebui sa se inspecteze, In mod frecvent !;Ji In special dupa explozie,
taluzurile de debleuri 9i terenurile de deasupra acestora, In scopul de a se lnlatura partile de roca, care ar putea sa fie
dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu
este atinsa, Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara.
Toleran\ele de executie pentru suprafata platformei §i nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date In tabelul 8.

Tabet 8. Toleran(ele de execu(ie pentru suprafa(a p/atformei f;i nivelarea taluzurilor sub la ta de 3 m
Profilul Tolerante admise
Roci necompacte Roci compacte
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm

Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10cm

Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil in functie de natura rocii

Metoda utilizata pentru nivelarea platformei In cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea
Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un
strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat a9a cum este aratat In art. 3.7
Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezire provenite din debleuri
"lnginerul" va prescrie ca executarea sapaturilor In debleuri sa se faca astfel:
• In perioada ploioasa: extragerea verticala
• dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul al carui continut in apa va ti superior cu 10 puncte,
umidita\ii optime Proctor Normal.

Tn timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza
sa fie folosite In realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau lnmuiate de apele de ploaie. Va trebui, i n special sa se
lnceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului In lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta
suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate 9i sa execute In limp util 9anturi, rigole, lucrari provizorii necesare
evacuarii apelor In timpul excavarii.

14
 ART. 3.6. Pregatirea terenului de sub rambleuri
Lucrarile pregatitoare aratate la art.3.1. si 3.2.sunt comune atat sectoarelor de debleu cat ~i celor de rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare ~i se vor executa ~i alte lucrari pregatitoare.
Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20%, Antreprenorul va trebui sa execute trepte
de infratire avand o i naltime minima cu grosimea stratului prescris pentru compactare, distantate la maximum 1,00 m
inaltime pe terenuri obi9nuite §i cu inclinarea de 4% spre exterior,latimea unei trepte va fi de minim 1.00 m.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de "lnginer''.
Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatitoare prevazute la art.3.2. sau pe terenuri de portanta scazuta
se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minima de 30 cm, pentru a obtine un grad
de compactare Proctor Normal conform tabelului 9 si o capacitate portanta EV2 ~ 45 MN/m
2

ART. 3.7. Executia rambleurilor. Tronsoane experimentale

3.7.1 . Prescriptii generale
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului, indicate in caietul de sarcini §i
caietul de sarcini speciale, sa fie verificate §i acceptate de "lnginer". Aceasta acceptare trebuie sa fie, in mod obligatoriu,
consemnata in caietul de santier
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de
sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de "lnginer" sau reprezentantul sau, la propunerea
Antreprenorului.
Tnainte de inceperea lucrarilor pentru ramblee, se va realiza cate un tronson de incercare (experimental) de
minim 30 m lungime §i 6 m latime pentru fiecare tip de pamant unde se vor stabili grosimile straturilor de compactare,
utilajul de compactare, numarul de treceri pentru a se asigura gradul de compactare necesar (tabel 9).
Tabet 9. Va/orile gradului de compactare (Proctor Normal) impuse in corpul drumului
(conform STAS 2914-84)
Pamanturi
Zonele din terasamente (la care se prescrie Necoezive Coezive

l gradul de compactare) lmbracaminti lmbracaminti lmbracaminti

permanente semi-
permanente
permanente
lmbracam int
i semi-
permanente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu, cu inaltimea: h :-:;; 2,00 m 100 95 97 93
h > 2,00 m 95 92 92 90
b. In corpul rambleurilor, la adancimea sub
patul drumului : h :-:;; 0,50 m 100 100 100 100
0,5 < h :-:;; 2,00 m 100 97 97 94
h > 2,00 m 95 92 92 90
c. In debleuri, pe adancimea de 30 cm sub
patul drumului 100 100 100 100
NOTA: Pentru pamanturile necoezive, strancoase cu granule de 20 mm in proportie mai mare de
50% §i unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se
va putea considera a ti de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit
numar de t receri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare eel mai greu nu
lasa urme vizibile la controlul gradului de compactare.
-In mod informativ, gradul clecompactare Proctor Normal, se poate echivala cu rezultatele ob\inute prin metoda
Zorn - prezentate in tabelul 9a:

Tabe 9a - Metoda paca Zorn

Tip metoda Norme/STAS: Agrement ethnic 504/919-07
Grad de compactare % Modulul dinamic de deformalie/ Eud
(MPa)
Material coeziv >100 >35
>99 >31.6
>98 >28.3
>97 >25.0
>96 >22.5
>95 >20.0
l Material necoeziv >100 >50
>99 >45
>98 >40
>97 >35

r
3.7.2. Modul de eJcecutie a ramb leurilor
Rambleurile se executa in straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului , pe intreaga latime a
platformei (pentru a nu se realize rosturi longitudinale. Tn special la pamanturi stabilizate cu lianti) §i in principiu pe
intreaga lungime a rambleului, evitandu-se segregarile §i variatiile de umiditate ~i granulometrie.

15
 Daca dificultatile speciale, recunoscute de "lnginer", impun ca executia straturi lor elementare sa fie executate pe
latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga
latime a profilului (in intervale de 2-3 ore), urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate sa nu
depa§easca grosimea maxima impusa.
In stratul urmator latimea benzilor va fi schimbata pentru a se asigura un decalaj de minim 25 cm intre rostul
inferior si eel superior ( interteserea rosturilor)
r Pamantul adus pe platforma este impra§tiat, nivelat §i compactat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii
de lucru) cu rosturi intef\esute in grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe
cat posibil paralel cu profilul definitiv.
Se vor face verificari privind calitatea materialului pus in opera (granulometrie, limite de platicitate, continut de

materii organice, umflare libera), a gradului de compactare ( D = __Ii_ [%]) si a deformabilitatii (cu parghia
Yd max
Bemkelman) pe fiecare metru de inaltime a rambleului.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana §i va avea o panta
transversala de 3 ... 5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform articolului 3.8.9.
La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau
din beton cu dimensiunea maxima de 0,50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: '
impanarea golurilor cu pamant;
asigurarea tasarilor in timp §i luarea lor in considerare;
realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespuzatoare pe eel putin 1,00 m grosime la partea
superioara a rambleului.
La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta,

l laboratorul §antierului va face determinari ale umiditatii la sursa §i se var lua masurile in consecinta pentru punerea in
opera, respectiv a§ternerea §i necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru
a-§i reduce umiditatea pana cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului a§ternut pentru a-I aduce la
valoarea umiditatii optime.

3.7.3. Stabilitatea terasamentelor

Stabilitatea terasamentelor se asigura prin:
- gradul de compactare;
I - inclinari diferite ale taluzelor, banchete, etc. (in functie de inaltimea terasamentelor, natura materialelor
utilizate) ; verificarea stabilitatii rambleelor cu i naltime peste 4 m, si a zonelor pe care se realizeaza acestea.
- masuri de asanare §i protejare conform STAS 10796/1 §i STAS 10796/2 precum §i altor reglementari legale in
vigoare;
- capacitatea portanta corespunzatoare §i stabilitatea terenului de fundatie;
- refacerea unor eventuale zone deconsolidate, in terenul de fundatie, urmare a unor alunecari vechi de teren;
- calculul de stabilitate (pantele taluzelor, latimea bernelor, natura terenului din care se va realiza rambleul, etc.)

I va fi verificat de exigenta Ar;

- zonele de debleu (h ~ 4m) se vor realiza pe baza unui calcul de stabilitate (natura terenului, pantele taluzelor,
latimi berne, lucrari de consolidare, etc) verificat la exigentele Ar;
- pentru i ntretinerea si protectia taluzelor de rambleu sau debleu se vor realiza inierbari, plantatii, cleionaje, etc
(se vor consulta unitati de specialitate privind plantatiile).
- pentru calculele de stabilitate se vor utilize datele geotehnice din proiect sau cele ob,inute
in faza de execu\ie.

Pentru ca la punerea in opera sa se obtina, printr-un lucru mecanic judicios ales, gradul de compactare propus,
pentru materialele ce urmeaza a fi folosite ca materiale de umplutura se vor determina caracteristicile de compactare
Proctor (umiditatea optima de compactare - Wopt §i greutatea volumica in stare uscata maxima - Ddmax) §i se vor face
sectoare experimentale pe care se va stabili metodologia de compactare (tip de utilaj, numar de treceri, etc).
Executia rambleurilor (h ~ 4m) se va face pe baza unui caiet de sarcini special intocmit in acest sens si verificat
la exiqentele A1~ In acesta var fi stipulate caracteristicile materialului luat in considerare in calculul de stabilitate:
pentru terenul de baza: modulul de deformatie liniara (E), greutatea volumica (ODD
pentru materialul din care se va realiza umplutura: coeziunea (c), unghiul de frecare interioara (<l>),
greutatea volumica (DOD
Verificarea acestor parametri se va face atat pentru terenul de baza cat si pentru umplutura.
- pentru terenul de baza modulul de deformatie liniara (E) se va determina conform prevederilor din caietul de
sarcini speciale sau, daca nu este altfel precizat, conform prevederilor lnstructiunilor privind vericarea executiei
terasamente/or- indicativ AND 53012012.
pentru umplutura caracteristicile mecanice oosi c se vor determina pentru fiecare metru pe inaltime al
rambleului conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau conform STAS 894212-82. Teren de fundare.
Determinarea rezistentei pamanturilor la forfeacre prin incercarea de forfecare directa. Daca in caietul de sarcini
speciale nu este altfel precizat incercarile se var efectua in conditii .,neconsolidat - nedrenat" (UU) pe probe compactate
in aparatul Proctor la 90 % grad de compactare.
Valorile obtinute vor fi comparate cu valorile folosite in analiza de stabilitate.

3.7.4. Compactarea rambleelor

Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare (Proctor Normal) prevazut i n
tabelul 9.
16
 Antreprenorul va trebui sa supuna acordului "lnginerului", cu eel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor,
grosimea maxima a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a
gradelor de compactare aratate in tabelul 9, cu echipamentele existente §i folosite pe §antier.
Tn acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare experimental de minimum
30 m lungime si 6.00 m latime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta,
Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plan9a de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii
straturilor §i utilajului folosit. Rezultatel e acestor incercari trebuie sa fie mentionate Tn registrul de §antier.
Tn cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va depa9i 20 cm
dupa compactare §i va prezenta situatia "lnginerului" pentru stabilirea de masuri corespunzatoare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment §i de 4% sub
celelalte Tmbracaminti §i se accepta Tn max. 10% din numarul punctelor de verificare.

ART. 3.8. Controlul executiei t erasam entelor

3.8. 1. Prevederi priv ind Sistemul de IVlanagement al Calitatii
Verificarea calitatii executiei este obligatorie §i se efectueaza de catre investitori prin diriginti de specialitate sau
prin agenti economici de consultanta specializati.
Actiunile de verificare §i control efectuate in conformitate cu Sistemul de Management al Calita1ii au drept scop:
- asigurarea ca unitatea executoare (Antreprenorul) poseda un sistem propriu de management al calitatii
certificat prin Standardul SR EN IS0/9001 :2008 pentru Sistemul de Management al Calitatii (SMC);
- asigurarea ca laboratoarele specializate care executa verificarile in situ sau i n laborator sunt atestate ISC, si
certificate prin Standardul SR EN ISO/CEI 17025:2005 privind cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de
incercari si etalonari;
- confirmarea ca unitatea executoare poseda logistica necesara executiei lucrarilor §i verificarilor §i dispune de
un personal calificat §i competent;
- confirmarea ca materialele utilizate §i tehnologiile de executie §i verificare permit executia unor lucrari de
calitate;
- confirmarea ca activitatile supuse verificarii §i parametrii de calitate determinati sunt in concordanta cu
prevederile proiectului §i/sau caietului de sarcini si/sau cu specificatiile tehnice,;
- confirmarea ca in conformitate cu SMC toate activitatile de executie a terasamentelor trebuie sa fie verificate §i
control ate;
- confirmarea ca toate celelalte cerinte ale SMC (de ex. diagrama de relatii privind controlul calitatii ,
trasabilitatea documentelor, identificarea §i rezolvarea neconformitatilor, etc) sunt rezolvate i n mod adecvat;
- dirigintii de specialitate sau agentii economici de consultanta specializati care asigura verificarea execu1iei vor
urmari activitatile cuprinse in SMC pe parcursul desfa9urarii acestora, pentru a verifica conformitatea cu cerintele
recomandate §i agreate, tehnice §i de calitate, pentru a urmari echipamentele §i procedurile, §i pentru a revizui, dupa
necesitate, programul de lucrari;
- in cazul in care se constata o abatere de la cerintele de calitate cuprinse in SMC aceasta trebuie adusa in
scris la cunostinta Antreprenorului care are obligatia de stabilire rapida a cauzelor §i de remediere a acestora, pentru a
se evita repetarea acestor situatii pe viitor. Tn cazul in care executantul nu ia masuri de remediere a abaterilor
investitorul poate solicita intreruperea lucrarilor pana la remedierea acestora.
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificari lor efectuate asupra
umiditatii pamantului pus in opera §i a rezultatelor obtinute in urma Tncercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor
executate.
Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate verificarile efectuate certifica ca s-au
indeplinit toate conditiile impuse prin proiect si/sau prin caietele de sarcini. Aceasta receptie va trebui, in mod
obligatoriu, mentionata in registrul de §antier.
Antreprenorul nu va trece la executia urmatorului strat daca stratul precedent nu a fost fi nalizat si aprobat de
lnqiner.
Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator.

3.8.2. Planu l de Management al Calitatii

Antreprenorul are obligatia sa intocmeasca un Plan de Management al Calitatii cu scopul principal de a urmari si
atinge obiectivele calitatii, cerute prin legislatia in vigoare si/sau alte specificatii tehnice si documentatia aferenta
proiectului.
Planul de Management al Calitatii identifica diferitele cerinte privind managementul calitatii, pentru toate
activitatile legate de realizarea proiectului.
Planul de Management al Calitatii are drept scop:

I - sustinerea angajamentelor privind calitatea lucrarilor si serviciilor prestate si furnizarea de instructiuni de lucru
personalului responsabil cu realizarea proiectului.
- asigurarea unui control al executiei lucrarilor §i un nivel de calitate al lucrarilor corespunzator cerintelor,
- asigurarea sesizarii neconformitatilor §i neconcordantele constatate in desfasurarea lucrarii si modalitatile de
solutionare;
- prezentarea actiunilor corective pentru a remedia situatiile neconforme §i pentru a garanta o corecta
desfasurare a procesului de productie;
- prezentarea modului de solutionare a neconformitatile, defectele §i neconcordantelor aparute in fazele de
executie astfel incat acestea sa se faca numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant, cu acordul dirigintilor de
specialitate sau consultantilor specializati
- asigurarea tinerii sub control a lucrarilor de verificare prin documente scrise in vederea producerii de dovezi
pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate. Aceste documente vor fi puse la dispozitia investitorului - beneficiarului
17
 sau proiectantului ori de cate ori ace§lia le vor solicita pentru a urmari progresul §i calitatea lucrarilor executate.
Antreprenorul va pastra toate documentele tehnice privind procesul de verificare a executiei terasamentelor iar la finalul
lucrarilor acestea vor fi predate investitorului - beneficiarului pentru a le include in cartea constructiei.

3.8.3. Planul de Contro l Calitate, Verificari ~i lncerc ari a execut iei terasamentelor (PCCVI)
Planul de Control Calitate, Verificari §i lncercari a executiei terasamentelor (PCCVI) este parte integranta a
Planului de Management al Calitatii(conform Normativului AND 530 - lnstructiuni privind controlul calitatii
terasamentelor).
Planul de Control Calitate, Verificari §i incercari a executiei terasamentelor (PCCVI are rolul de a:
- indica etapele de control corelate cu tehnologia de executie,
- specifica metodele de control, tolerante admise, tipul si frecventa incercarilor si criteriile de acceptare
- indica tipul de inregistrare (formular) ce trebuie completata pentru fiecare etapa/obiectiv de control
- indica factorii care au responsabilitatea de a semna pentru confirmare

Planul de Control Calitate, Verificari §i incercari a executiei terasamentel or (PCCVI) va cuprinde informatii privind:
I. Descrierea generala a lucrarii (denumire contract, amplasament, investitor-beneficiar, etc);
II. Perioada de executie a lucrarii;
Ill. Descrierea lucrarilor de verificare a executiei pe obiective §i pe faze §i conform tabelului 10 vor fi prezentate
detaliat, pentru fiecare faza §i obiectiv urmatoarele:
- tipurile de incercari ce urmeaza a fi executate cu parametrul tinta pentru fiecare incercare;
- densitatea retelei de executie cu precizarea tipului de incercare in fiecare nod al acesteia;
- documentele de referinta in baza carora vor fi executate testele cu descrierea sumara a procedurilor de
investigare, a metodelor §i standardelor;
- valoarea impusa §i domeniul de admisibilitate al fiecarui parametru;
IV. Programul/graficul propus privind receptia lucrarilor pe faze in vederea terminarii lucrarilor in termenele
asumate;

3.8.4. Controlul executiei lucrarilor de terasamente

Controlul executiei se va face pe baza Planului de Control Calitate. Verificari si incercari a executiei
terasamentelor (PCCVI) intocmit de Antreprenor, verificat de Proiectant si aprobat de Beneficiar.
Conform PCCVI controlul executiei lucrarilor se va face, pentru fiecare element al terasamentului (vezi figura 1):
• Teren de baza
• Corpul rambleului
• Zona activa (partea superioara) a terasamentului
• Strat de forma
• Sisteme de preluare si evacuare a apelor
urmarindu-se:
- Caracteristicile materialelor puse in opera. Se vor verifica parametrii prevazuti la art. 2.2. Materiale
folosite pentru umpluturi. Controlul va fi pe fiecare strat (in grosime de 25-30 cm stabilita la tronsonul experimental);
- Gradul de compactare. Prin determinarea greutatii volumice in stare uscata maxima {Ddmax) in aparatul Proctor
si a greutatii volumice in stare uscata (Dd) a materialului pus in opera.
- Capacitatea portanta (si caracteristicile de forfecare daca este cazul - vezi art. 3.7.3.) Capacitatea portanta se
va determina prin incercari cu placa statica sau prin determinarea indicelui californian de capacitate portanta (CBR)
- Uniformitatea executiei - se va determina cu parghia Benkelman.
- Elementele geometrice (inclusiv grosimea straturilor asternute). Se va face prin masuratori directe.
In tabelul 10 sunt prezentate cerintele mini me, pe baza carora va fi intocmit PCCVI privind obiectivele verificarii
executiei pentru fiecare element al terasamentului precum si frecventa minima acceptata a testelor si documentele de
referinta pentru fiecare determinare. Tabelul 10 va sta si la baza stabilirii fazelor determinante (la baza rambleului, din
metru in metru in corpul rambleului si la patul drumului).

in cazul in care, pe perioada efectuarii lucrarilor, apare necesitatea efectuarii unor teste suplimentare ca tip §i/sau velum
sau inlocuirea celor cuprinse in PCCVI, acestea vor fi documentate de catre Antreprenor, avizate de catre Proiectant §i
a probate de catre lnginer §i vor deveni parte integranta din PCCVI.

r
18
- -
Tabet 10. Cerinte minime pentru intocmirea PCCVI - privind verificarea executiei terasamentelor si stabilirea faze/or determinante
I I I I I

Nr Modul de efectuare a
OBIECTIV Categorii de lucrari, controale $i verificari FRECVENTA DETERMINARILOR
Crt. controalelor $i verificarilor
0 1 2 3 4
-,-
A. TERENUL DE FUNDARE
1 Elementele geometri ce ale axului $i amprizei drumului Masuratori directe
- Realizarea masurilor privind preluarea $i evacuarea apelor de Conform Proiect
2. Control vizual
- suprafata din zona terasamentului $i indepartarea pamantului vegetal
Conform Proiect sau minim 3 incercari pentru fiecare 2000mp de

r- --11
conform Proiect, Ddmax
3. Compactarea Grad de compactare (PROCTOR NORMAL) suprafete compactate. Aceste puncte vor fi amplasate pe profile

4.
I
Portanta
I
Capacitate portanta (cu placa statica)
0
E
AND 530/20.12 sau
--+· -- - - - - +·- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - + · - - d - - < · reglementanlor
tehnice in vigoare 1
transversale la eel putin 1 m stg/dr de la marginea platformei si in ax sau
(in special) acolo unde se vad denivelari ale straturilor ,ca urmare a
--1. trecerii autovehiculelor in timpul executiei
B. CORPUL UMPLUTURll INCLUSIV ZONA ACTIVA (Partea superioara a terasamentului - PST)
Granule-
metrie
I a.Determinarea granulometriei a
b.Clasificarea pamantului b
Conform Proiect sau:
a:::::> Limite de plasticitate c
1. lnainte de inceperea lucrarilor
f- Continut materii organice d 9i saruri solubile • conform Proiect, 2. In corpul umplutur ii pe fiecare strat de pamant pus in opera minim 3
5. Calitatea z incercari complete pentru fiecare 2000mp repartizate, pe sectiuni diferite,
materialelor <<{ Umflare libera AND 530/2012 sau
~
Umiditatea la compactare 9 trehgl~me.nta~ilor stanga, ax, dreapta
"& e nice in v1goare 2
3. Pe zona activa (partea superioara a terasmentului - PST), pe fiecare
Caracteristici de compactare h strat de pamant pus in opera minim 3 incercari complete pentru fiecare
Sensibilitatea la inghet; 1500 mp repartizate , pe sectiuni diferite, stanga, ax, dreapta
1----
6. ALTE MATERIALE
Verificarea grosimii straturilor
Verificarea nivelmentului Conform Proiect sau:
Elementele
Verificarea uniformitatii suprafatei platformei $i nivelarii I masuratori directe 1. In corpul umpluturii - pe fiecare strat de pamant pus in opera
7. geometrice
2. Pe zona activa (partea superioara a terasmentului - PST), inainte de
taluzurilor
Latimea platformei 9i a bermelor (in cazul terasamentelor mai executarea stratului de forma, pe profile transversale din 20 m in 20 m
inalte de 6 m)

0 2 3 4 5
Conform Proiect sau la fiecare metru pe inaltime, pus Tn opera -
8. Compactarea ·;:: Grad de compactare (PROCTOR NORMAL)
::i conform Proiect, minim 3 Tncercari pentru fiecare 2000mp. Aceste puncte vor fi
:5 AND 530/2012 amplasate pe profile transversale la eel putin 1 m stg/dr de la
Caracteristici
a. Parametrii de forfecare (D, c)
sau marginea platformei si in ax sau (in special) acolo unde se vad
9. E (acolo unde rambleul a fost dimensionat pe
::i
mecanice* reglementarilor denivelari ale straturilor ca urmare a trecerii autovehiculelor in
""5 baza unui calcul de stabilitate)
c.. tehnice in timoul executiei
Deformabilitatea 0 Verificarea deformabilitatii si omogenitatii vigoare6 Conform Proiect sau la fiecare metru pe inaltime, pus Tn opera -
10. ()
I Uniformitatea (uniformitatii) cu oarohia Benkelman puncte din 20 Tn 20 m pe 3 profile lonqitudinale

1
a - STAS 191315-85, b - SR EN ISO 14688-2: 05 sVsau STAS 1243-88, c - STAS 191314-86, d- STAS 710711-76 , e - STAS 710713-74 (pentru continutul de carbonati),
f- STAS 1913112-88, g - STAS 191311- 82, h - STAS 1913113- 83; i - art. 2.2. si I sau STAS 170913

19
 .._,

Compactarea Grad de compactare (PROCTOR NORMAL) Conform Proiect sau pe fiecare strat de pamant pus In opera
ro . SRE modulul dinamic Ep minim 3 incercari la 1500 mp. Aceste puncte vor fi amplasate pe
11. > profile transversale la eel putin 1 m stg/dr de la marginea
Portanta
:.;:::; --....
u 1-
Capac1tat silsau modulii statici Ev
ro Cl) e portanta . platformei si in ax sau (in special) acolo unde se vad denivelari ale
ro a.. SRR modulul de react1e Ko straturilor ca urmare a trecerii autovehiculelor in timpul executiei
c .._.. f--~~~--'-~~-'-~~~~~~~~~~
Deformabilitatea I ~ Verificarea deformabilitatii si omogenitatii Conform Proiect sau, inainte de executarea stratului de forma,
13.
I Uniformitatea (uniformitatii) cu parghia Benkelman puncte din 20 In 20 m pe 3 profi le longitudinale
C. STRATUL DE FORMA
Granule- I a.Determinarea granulometriei a
metrie b.Clasificarea pamantului b
Conform Proiect sau
~
:::> I Li mite de plasticitate c I conform Proiect,
1. lnainte de inceperea lucrarilor
1- Continut materii organice si saruri solubile a AND 530/2012
12. Calitatea z sau
2.minim 3 (trei) teste complete pe un strat cu o suprafata de 1500
(~ Umflare libera e
material el or 2 mp
Umiditatea la compactare t- - reglementarilor in I repartizate, pe sectiuni diferite, stanga, ax, dreapta sau ori de cate
~
Caracteristici de com actare g tehnice 6 on este necesar
Sensibilitatea la inghet' vigoare
1--
13 ALTE MATERIALE
Verificarea Qrosimii straturilor
Verificarea uniformitatii suprafatei platformei §i
Elementele
14.
geometrice
I nivelarii taluzurilor I masuratori directe Conform Proiect sau profile din 20 m In 20 m
Elemente geometrice (latime, cote, pante) ale
platformei
15. Compactare Grad de compactare (PROCTOR MODIFICAT) Conform Proiect sau min. 3 puncte la 1500 mp strat. Aceste
SRE I Ev1/EV2 conform Proiect,
puncte vor fi amplasate pe profile transversale la eel putin 1 m
Capacitate SRR I Ka AND 530/2012 de
stg/dr de la marginea platformei si in ax sau (in special) acolo
16. Portanta
portanta CSR sarcini, unde se vad denivelari ale straturilor ca urmare a trecerii
reglementariautovehiculelor in tim ul executiei
17
I Verificarea deformabilitatii si omogenitatii (uniformitatii) cu parghia tehnice in vigoare
Conform Proiect sau puncte din 20 In 20 m pe 3 profile
· Benkelman lonQitudinale pe fiecare banda
* In cazul rambleelor cu hrambleu;:: 4.0 m iar in cazul debleelor atunci cand se indeplinesc conditiile din tabelul 7. Verificarea se face conform art. 3.7.3.

20
 PROIECTARE SI EXEC UTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOI ESTI
3.8.5. Valori impuse. Conditii de admisibilitate
• In ceea ce priveste calitatea materialelor, din punctul de vedere al folosi rii lor ca material de umplutura, vor
fi respectate prevederile impuse prin proiect si/sau in concordanta cu art.2.2. din prezentul caiet de sarcini
Daca in terasamente se foloseste material provenit din derocari criterii le de calitate trebuie sa
indeplineasca deasemenea cerintele din proiect si/sau din art. 2.2. Deasemenea criteriile de rezistenta la
sfaramare trebuie sa previna utilizarea rocilor fiabi le-sistoase §i a alter materiale destructibile la compactare, acolo
unde exista riscul ca in urma compactarii , materialul de umplutura sa aiba un continut mare de goluri, ce ar putea
conduce la alunecari de teren.

• Conditiile de admisibilitate privind compactarea sunt cele din tabelul 9 si sunt respectate daca pe un sector
de terasament bine delimitat din punct de vedere geometric abaterile limita, ale valorilor gradului de compactare
(D) prescris in tabelul 9 sunt de minim 3 % sub imbracamintile de beton §i de minim 4 % sub celelalte i mbracaminti
neacceptandu-se insa ca prin aceste abateri limita valoarea gradului de compactare sa fie mai mica de 90 %.
Abaterile limita prevazute se accepta in maxim 1O % din numarul punctelor de verificare.

• In ceea ce priveste capacitatea portanta a terenului de baza se admite ca dintr-o serie de 10 (zece)
determinari conditia Ev2 < 45 MN I m 2 doar pentru o singura valoare. Aceasta valoare trebuie sa indeplineasca
2
insa conditia: Ev2 > 40 MN I m

• Pentru capacitatea portanta a partii superioare a terasamentului conditiile de admisibilitate sunt specificate
prin proiect. In cazul in care prin proiect nu sunt specificate aceste conditii capacitatea portanta a zonei active
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Pentru structuri rutiere sup le ~i mixte (SRE) (conform PD 177/2001 ):
Modulul dinamic al pamantului (Ep): va fi determinat prin intermediul indicelui de capacitate portanta
=
californian (CBR) conform relatiei: EP 10 x CBR (MPa)
Valoarea impusa, la care se raporteaza modulul dinamic al pamantului (Ep) obtinut pe teren, este cea
folosita de proiectant in dimensionarea structurii rutiere si aleasa de acesta in functie de tipu/ pamantului 3 , tipu/
4 5
climatic si regimul hidrologic caracteristice sectorului de drum proiectat.
In cazul in care se considera necesar indicele de capacitate portanta (CBR) poate fi determinat in
laborator, in conditiile cele mai defavorabile in care poate lucra terasamentul (conform IM 003-1996. Metodologie
pentru determinarea indicelui californian de capacitate pottanta respectiv anexa 4 din AND 530/2012)
Modulii statici de deformatie (Ev1 si Ev2):
Daca prin proiect nu este specificata valoarea modulului dinamic al pamantului Ep, alternativ se pot
determina modu/ii statici de deformatie Ev1 si Ev2 prin incercari cu placa statica, conform AND 530/2012. Valorile
de calitate impuse sunt:

Ev 2 ~ 80 [~] si Ev 2 < 2.3

m Ev1
Conditia de admisibilitate este indeplinita daca dintr-o serie consecutiva de 6 determinari ale capacitatii
6
portante valoarea coeficientului de variatie (Cv) este mai mica de 10%
Deformabilitatea (determinata cu parghia Benkelman conform CD 31/2002) este caracterizata prin
deformatia elastica corespunzatoare vehicolului etalon cu sarcina pe osia simpla din spate de 115 KN.
Daca prin proiect nu este precizat altfel, deformabilitatea la nivelul patului drumului se considera realizata
daca deformatia elastica sub sarcina osiei etalon de 115 kN, are valori mai mici de 3.5 mm in eel mult 10% din
numarul punctelor masurate.
Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va
putea folosi §i alte metode standardizate sau agrementate agreate de Proiectant si aprobate de lnginer.
Pentru structuri rutiere rigide (SRR) (conform NP 081-2002) :
Modulul de reactie: Se va determina conform AND 530/2012. Valoarea ce trebuie obtinuta, (impusa)
este cea folosita de proiectant in dimensionarea structurii rutiere si aleasa de acesta in functie de tipul pamantului,
tipul climatic si regimul hidro/ogic caracteristice sectorului de drum proiectat. In cazul in care prin proiect nu se
specifica valoarea modulului de reactie a pamantului cu care a fast dimensionata structura rutiera rigida valoarea
=
minima impusa va fi Ko 60 MN/m .
3

Se considera admise valorile modului de reactie daca dintr-o serie consecutiva de 6 determinari valoarea
coeficientului de variatie (Cv) este mai mica de 10%.

3
confonn PD 177-2001. Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide
4
confonn !Iii11ii repartifiei dupii indicele de umidita/e Im a tipurilor climalice"din STAS 170911-90 -fig. 3
5
confonn S'J'AS 170912-90. Acti1111eafe110111e1111lui de inghet- dezghet la lucrari de dr1111111ri.
6
Detenninat conform AND 530/2012. lnslructiuni privind verificarea executiei terasamentelor
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTI E PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
3.8.6. Verificarea elementelor geornetrice ale terasament elor
Acest control se face pe parcursul executarii terasamentului prin verificarea:
J - modului de a§ternere In straturi §i grosimea acestora; Va ti verificata grosimea fiecarui strat de pamant
a§ternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul
experimental, pentru tipul de pamant respectiv §i utilajele folosite la compactare
- asigurarii pantelor transversale §i a posibilitatilor de scurgere a apelor din precipitatii;
- lnclinarea taluzelor;
§i dupa terminarea executiei partii superioare a terasamentului prin:
- verificarea prin nivelment a profilului longitudinal §i a profilelor transversale realizate, fata de prevederile
proiectului de executie.
Verificarea prin nivelment consta lntr-un control topografic al profilului longitudinal, In profiluri transversale
situate la 20 m unul de altul §i In masurarea denivelarilor locale longitudinale.
a) Tolerantele de nivelment impuse sunt urmatoarele:
- la latimea platformei:
± 0,05 m fata de axa;
± O, 10 m la latimea lntreaga;
± 0,50 m la ampriza rambleului.
- la cotele proiectului:
± 0,05 m fata de cotele de nivel ale proiectului
- la suprafata platformei, conform label 11:
Tabet 11. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei :;i nivelarea taluzurilor sub /ala de 3 m
Profilul Tolerante admise
Roci necompacte Roci compacte
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/-10 cm
Taluz de debleu neacoperit +/-10 cm variabil In functie de natura rocii

I 3.8.7. Alte precizari privind contro lul exec utiei terasamentelor:

Verificarea trasarii axului §i amprizei drumului §i a tuturor celorl alti reperi de trasare se va face lnainte
de lnceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea lntocmai a prevederilor proiectului.
Toleranta admisibila fiind de +/-0, 1O m In raport cu reperii pichetajului general.
• Verificarea pregatirii terenului de fundatie de sub rambleu se face conform prevederilor din tabelul 9 pct
A, inainte de lnceperea executarii umpluturilor, dupa curatirea terenului si lndepartarea stratului vegetal. Verificarile
efectuate se vor consemna lntr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se §i
eventuale remedieri necesare.
• Verificarea gradului de compactare se face pentru fiecare strat de pamant pus In opera. Determinarea
greutatii volumetrice in stare uscata (Dd). in cazul pamanturilor coezive, se va face pe cate 3 probe (stante)
prelevate de la suprafata. mijlocul §i baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm §i numai de la
suprafata §i baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. Tn cazul pamanturilor necoezive se va folosi
metoda inlocuirii de volum (conform prevederilor AND 530/2012) caz in care inaltimea gropii de material dislocuit
trebuie sa fie egala cu grosimea stratului verificat iar diametrul acesteia trebuie sa fie de minim 30 cm .. Verificarea
gradului de compactare se face prin compararea densitatii In stare uscata a acestor probe cu densitatea In stare
uscata maxima stabilita prin lncercarea Proctor, conform STAS 191 3/13.
Cu avizul Proiectantului si aprobarea Beneficiarului, gradul de compactare poate fi verificat si prin alte
metode decat cea prezentata la acest punct (a se vedea si /nstructiunile privind verificarea executiei
terasamentelor-AND 53012012)
• Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 9.
• In cazul cand valorile gradului de compactare obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor
prevazute In tabelul 9, se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea §i recompactarea stratului
respectiv.
• Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa obtinerea gradului de compactare
prescris. compactarea ulterioara a stratului ne mai fiind posibila .
•
3.8.8. Prescriptii speciale aplicate exec utiei rambleurilor
3.8.8. 1. Rambleuri executate din pamanturi sensibile la umezire (PSU)
Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la umezire, "lnginerul" va putea ordona
Antreprenorului urmatoarele:

l a§ternerea §i compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de lmprumut cu un grad
de umiditate convenabil;
un timp de a§teptare dupa a§ternere §i scarificarea, In vederea eliminarii apei In exces prin
evaporare;
tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICl l PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
practicarea de drenuri deschise, In vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa.
Cand umiditatea naturala este mai mica decat cea optima se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste pamanturi "lnginerul" va putea solicita Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea
apelor.

3.8.8.2. Prescrip/ii aplicabile rambleurilor din material stancos

Materialul stancos rezultat din derocari se va Tmpra9tia §i nivela astfel !neat sa se obtina o umplutura
omogena §i cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului §i posibilitatile
mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depa9easca 0,80 m ·In corpul
rambleului. Ultimul metru de sub patul drumului nu va contine blocuri mai mari de 0,20 m.
Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate.
"lnginerul" va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. lntercalarea
straturilor de materiale fine §i straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este
interzisa.
Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone eel putin, sau cu utilaje cu §enile de 25
tone eel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea
blocurilor. ·
Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se acelea9i tolerante ca §i fn cazul debleurilor in material
stancos, art. 3.5. tabel 7.
Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe eel putin jumatate din grosimea
lor.

3.8.8.3. Prescrip/ ii aplicabile rambleurilor nisipoase

Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitant cu imbracarea taluzurilor, fn scopul de a le
proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (Un ::: 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris
(tabel 9) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise.
Straturile din pamanturi nisipoase vor fi umezite §i amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe
intreaga grosime a stratului elementar.
Platforma §i taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art. 12 tab.4. Aceste tolerante se
aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma §i taluzurile nisipoase.

3.8.8.4. Prescripf ii aplicabile rambleurilor din spatele Jucrarilor de arta(cu/ei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)
In lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi
executate cu acelea9i materiale ca §i cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o
latime minima de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din cariera, acceptat a fi folosit,
va fide 1/10 din grosimea umpluturii.
Rambleul se va compacta mecanic, la gradul de compactare din tabelul 9 §i cu asigurarea integritatii
lucrarilor de arta.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii "lnginerului" sau reprezentantului acestuia, care
vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire.

3.8.9. Finisarea platformei

• Dupa finalizarea executiei lucrarilor de terasamente se face controlul caracteristicilor partii superioare a
patului drumului (platformei) care consta (conform tabel 10) in:
- verificarea elementelor geometrice. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport
sunt +/- 0,05 m fata de prevederile proiectului. Tn ce prive9te suprafatarea patului §i nivelarea taluzurilor, tolerantele
sunt cele aratate la pct. 3.8.6 (Tabelul 11). Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 20 m
distanta unul fata de celalat
- verificarea compactarii, a capacitatii portante si a uniformitatii (deformabilitatii) .
- verificarea inclinarii taluzelor, banchetelor §i lucrarilor de scurgere a apelor pe taluze.
Partea superioara a platformei va fi compactata, nivelata §i completata respectand cotele in profil In lung §i
In profil transversal, declivitatile §i latimea prevazute in proiect.
Daca executia structurii rutiere sau a stratului de forma nu urmeaza imediat dupa terminarea
terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal, urmarind realizarea unui profil acoperi§, In doua ape, cu
fnclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut fn piesele desenate ale
proiectului , fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.

ART. 3.9. Profiluri ~i taluzuri

Lucrarile trebuie sa fie executate de a9a maniera fncat dupa cilindrare profilurile din proiect sa fie realizate
cu tolerantele admisibile.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICl l PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIU NEA BUCURESTl-PLOIESTI
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri i;;i nici excrescente, Tn afara celor rezultate din dimensiunile
blocurilor constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii Tn adaos, daca nu sunt dispozitii contrare Tn
caietul de sarcini speciale.
Taluzurile rambleurilor ai;;ezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea
informativ Tnclinarea 1 :1,5 pana la Tnaltimile maxime pe verticala indicate Tn tabelul 12.

Tabe/ 12. lnaltimea maxima tJe verticala a ramb/eelorcu inclinarea 1: 1.5 (conform STAS 2914184)
H
Natura materialului in rambleu stabilit prin studiu geotehnic
(maxm)
Argile priifoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisiouri 8
Pielri$uri sau balasturi 10
Panta taluzunlor trebure verificata 91as1gurata numai dupa reahzarea gradulu1de compactare indicat In tabelul 9.
La rambleuri mai lnalte de 4 m, precum si la cele situate In albiile majore ale raurilor, ale vailor i;;i In balti,
unde terenul de fundatie este alcatuit din pamanturi fine cu consistenta red usa (terenuri moi le < 0.5) lnclinarea
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate. cu un coeficient de stabilitate de 1.3.... 1,5.
In cazul umpluturilor de peste 4 m, acolo unde pentru stabilitate s-au prevazut berme cu latimi diferite
(minim 4 m), acestea vor fi prevazute cu i;;anturi captui;;ite cu argila sau betonate, capabile sa preia apele de pe
taluzuri. Apele colectate In aceste i;;anturi vor fi descarcate prin casiuri pe taluz pe piciorul taluzului lntr-un i;;ant i;;i
de acolo dirijate catre podete.
Pentru eliminarea apelor ce se pot infiltra Tn umplutura, vor fi prevazute drenuri transversale la baza
rambleului sau drenuri transversale deschise ce vor fi colectate Tntr-un dren longitudinal.
Taluzurile rambleurilor ai;;ezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea
1:1 ,5 (orientativ) pana la inaltimile maxime, hmax· pe verticala indicate Tn tabelul 13, Tn functie de caracteristicile
fizice-mecanice ale terenului de fundatie. lnclinarea definitiva a taluzelor va ti cea rezultata din calculul de
stabilitate (atat a rambleului cat i;;i a terenului pe care se ai;;eaza rambleele).
Tabel 13. lnaltimea maxima a rambleelor asezate pe terenuri cu capacitate portanta redusa
(conform STAS 2914184)
Caracleristicile lerenului de fu ndatie

a) Unghiul de frecare inlerna in grade

Panta 50 10° 15°

lerenului
de fundatie b) coeziunea malerialului KPa

30 60 10 30 60 10 30 60 80

inaltimea maxima a rambleului, h max, in m

0 3,00 4,00 3,00 5 ,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3 ,00 5,0 0 6 ,00 7,00

1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5 ,00

1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,0 0 3 ,00 4 ,00

La rambleuri mai inalte de 4 m, la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor ~i in balti, unde
terenul de fundatie este alcatuit din pamanturi fine cu consistenta redusa (terenuri moi le < 0.5) sau ori de cate
ori se considera necesar (zone cu rise geotehnic major - conform NP 074/2007) i nclinarea taluzurilor se va
determina pe baza unui ca lcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate in conformitate cu [!revederile
Eurocod 7 {SR EN 1997-1 ,2}

Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului i;;i a taluzurilor sunt precizate la pct. 3.8.6. Denivelarile
sunt masurate sub lata de 3 m lungime.

ART. 3.10. Protectia Tmpotriva apelor

Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambl eurilor contra apelor pluviale i;;i inundatiilor provocate
de ploi, a carer intensitate nu depai;;ei;;te intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani.
lntensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va ti cea furnizata de cea mai apropiata statie
pluviometrica.
Protectia definitiva a taluzelor se va realiza conform proiectului de aparare daca este cazul

Proiectant General A ntreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S. R. L.-S.C.AXIA S.R.L./
. TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
3.10.1. Executia sa nturilor si rigo lelor
$anturile ~i rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota
fundului ~i distanta de la marginea amprizei.
$antul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca
acest paralelism sa fie lntrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele 9antului sau ale rigolei vor trebui sa
fie plane iar blocurile In proeminenta sa fie taiate.
La sfar9itul ~antierului 9i lnainte de receptia finala, 9anturile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari
~i blocuri cazute.
3.10.2. Drenarea apelor subterane
Lucrarile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi definite prin
proiect separat de specialitate verificat la existenta Ar.
Apele infiltrate prin sistemul rutier se var evacua prin drenuri transversale de acostament sau prin
continuitatea straturilor de fundatie pana la fata taluzelor sau prin drenuri longitudinale.
3.10.3. Protectia taluzurilor cu pamant veg eta I
Cand acoperirea cu pamant vegetal trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este Tn prealabil taiat In
trepte sau lntarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje
sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie taramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba 9i umectat lnainte de
raspandire.
Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou u9or.
Executarea lucrarilor de lmbracare cu pamant vegetal este In principiu, suspendata pe timp de ploaie.

ART. 3.11. Stratul de torma

3.'11 .1 . Descrierea lucrarilor
Stratul de forma constituie stratul superior al terasamentelor, amenajat pentru uniformizarea 9i sporirea
capacitatii portante la nivelul patului drumului.
Modul de alcatuire 9i condi!iile tehnice de calitate pentru straturile de forma sunt conform STAS 12253-
84 : "Straturi de forma. Condi/ii tehnice generate de calitate".
Stratul de forma poate fi executat din urmatoarele materiale :

a) Materiale necoezive:
• pamanturi necoezive;
• zgura bruta de f urnal lnalt;
• de~euri de cariera.
b) Materiale coezive:
- pamanturi coezive:
• tratate cu var
• stabilizate cu zgura
• stabilizate cu ciment
- agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici

La execu\ia stratului de forma, controlul calita\ii execu\iei este asemanator cu eel utilizat la terasamentele
propriu - zise, Tnsa cu o rigurozitate sporita, legata In special de :
- calitatea materialelor utilizate;
- gradul de compactare, criteriul de referinta fiind densitatea uscata maxima (Pdmax) stabilita prin lncercarea
Proctor modificata;
- protectia stratului de forma fata de precipitatiile atmosferice;
- frecventa lncercarilor de verificare.
Execu\ia stratului de forma se lncepe numai dupa receptia executiei partii superioare a terasamentului, conform
cap. 3.8.9.

3.11. 2. Etapele controlului de calitate :

Controlul de calitate consta din urmatoarele operatiuni principale:
1. verificarea calitatii materialelor utilizate la executia stratului de forma;
2. verificarea executiei stratului de forma;
3. verificarea elementelor geometrice ale stratului de forma;

3.11 .3. Verifica rea calitatii materialelor folosite la execut ia stratului de forma
Controlul de calitate consta din verificari, care se fac In concordanta cu standardele In vigoare, func\ie de
materialele care intra Tn compozitia stratului de forma .

I Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.I
TRANSPRO IECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTI E PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
Metodologia de control consta din incercari de laborator pe probe recoltate din fiecare strat ce alcatu ie~te
stratul de forma, pus in opera.
Metodologia de prelevare a probelor si categoria acestora vor fi in concordanta cu prevederile SR EN ISO
22475-1:2007 §i cu tipul de incercari ce urmeaza sa se execute.
Ca numar de incercari trebuie respectate specificatiile proiectului/caietului de sarcini dar pe un strat cu o
2
suprafata de 2000 m nu trebuie sa fie mai putin de 3 (trei) teste complete (granulometrie, limite de plasticitate,
continut de materii organice, continut in saruri solubile, umflare libera) repartizate, pe sectiuni diferite, stanga, ax,
dreapta.

3.11.4. Cond iti i de admisibilitate.

In cazul in care prin proiecUcaiet de sarcini nu sunt precizate conditiile de calitate ale materialelor utilizate
la realizarea straturilor de forma, acestea conform STAS 12253-84, trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate
in conformitate cu prevederile standardelor specifice respective, ~i anume:
- pamanturile necoezive §i coezive se clasifica §i se identifica conform SR EN ISO 14688 - 2:2005;
- var nehidratat macinat, conform SR 9310 : 2000;
- var hidratat in pulbere, conform SR EN 459-1-201 1;
- var bulgari pentru constructii, conform SR EN 459-1-2011 ;
- zgura granulata de furnal fnalt, conform SR 648 - 2002;
- ciment cu sau fara adaosuri, conform SR EN 197-1-201 1, SR 10092-2008;
- apa, conform SR EN 1008 -2003;
Zgura bruta de fu rnal trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de calitate:
- aspect: culoare albicioasa - cenu§ie pana la cenu~iu inchis;
- dimensiunea maxima a granulei: 100 mm;
- continut de zgura poroasa cu structura puternic alveolara: max. 65 %;
- densitatea in gramada in stare uscata, afanata: min 1,5 Um3 ;
De~euril e de cariera trebuie sa indeplineasca urmatoarele Conditii de calitate:
- dimensiunea maxima a granulei: 100 mm ;
- granulozitate continua;
- rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata de minim 60 %;
- coeficient de calitate: min 7;
- coeficient de gelivitate pe piatra sparta: max. 3 %.
Materialele folosite la executia stratului de forma pot fi utilizate ca atare daca acestea corespund din punct
de vedere calitativ sau dupa efectuarea unor operatii de imbunatatire prin stabilizari mecanice sau stabilizari cu
lianti hidraulici §i puzzolanici.
In cazul materialelor stabilizate (pamanturi tratate) apar o serie de obiective specifice de control , legate de
stocarea liantilor, utilajelor de raspandire ~i de amestec, ca ~i de verificare a portantei, obiective ce sunt
prezentate in cap. 2.2.
Verificarea calitatii materialelor utilizate trebuie sa se faca conform tabelului 14 ~i in concordanta cu STAS
12253-84.

Tabel 14. Verificarea calitatii materia/e/or folosite la stratul de forma

Materialul Caracteristica Frecventa Metoda de verificare
Tipuri de mater/al e
- granulozitate 1. inainte de inceperea STAS 1913/5-85
pamant coeziv - olasticitate Jucrarilor STAS 1913/4-86
f--- - -- - - - -f----"-'-'---'---'-'-'-'-- - -- ----1
pamant necoeziv sau - granulozitate
f---'-"ag.,_r_ea..._a""'te----na_t_u_ra_le_ _ 1---e
--c--h__iv-'-a-'le--n--td--e_n_i--
si"--0- - ---1 2. minim 3 (trei) teste
- granulozitate complete pe un strat cu o
zgura bruta - densitate in aramada suprafata de 1500 mp
f - - - - -- -- - -f-----"-------"-'-'--"-'--""--'---'-'--'-"--- ---1 repartizate, pe sec(iuni STAS 4606-80
- granulozitate diferite, stanga, ax, dreapta
de~euri de cariera - rezistenta la sfaramare sau ori de cate ori este
- coeficient de calitate necesar
- rezistenta la inghet - dezghet
- finete de macinare
var
- continut CaO+MaO activ
- timp de priza constanta de
ciment vol um
- stare de conservare
zaura aranulata - aranulozitate
agregate sau - Compozitia granulometrica
amestecuri - canlilatea de liant STAS 10473/2-86

Proiectant General A ntreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R. L. -S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
Tipuri de incercari

Gradul de faramitare 1. lnainte de inceperea lucrarilor

2. min. 2 x 3 puncte la 1500 m2 strat
Rezisten\a la compresiune a amestecului

3.1 1.5. Verificarea ca lita! ii ei<ec ui iei st rat ului de forma

Se verifica respectarea proceselor tehnologice prevazute in proiect sau stabilite pe tronsonul de proba.
Controlul de calitate consta din urmatoarele operatiuni principale, specifice modului de alcatuire a stratului
de forma , §i anume :
a) strat de forma din materiale necoezive :
- umiditatea pamanturilor necoezive §i a de§eurilor de cariera §i stabilirea cantitatii de apa necesara

I asigurarii umiditatii optime de compactare;

- gradul de compactare al stratului de forma §i compactarea straturil or de forma din zgura bruta de furnal
§i din de§euri de cariera.
b) Strat de forma din materiale coezive.

l - umiditatea materialelor componente ale amestecului §i cantitatea de apa necesara asigurarii umiditatii
optime de compactare;
- proportiile de amestec ale liantilor;
- umiditatea amestecului in strat, inaintea compactarii;

l - gradul de faramitare al pamanturilor stabilizate conform STAS 10473/2-86.

- rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile a pamanturilor coezive, stabilizate cu zgura granulata §i
var §i la varsta de 7 zile §i 28 zile a pamanturilor stabilizate cu ciment conform STAS 10473/2-86.
Frecventa verificarilor atat in cazul pamanturilor netratate cat §i a celor stabilizate cu lianti hidraulici §i
l puzzolanici se face conform tabelului 15 si conform STAS 12253-84.
Tabet 15. Frecventa verificarilor calitatii execu iei stratului de forma
Denurnire caracteristica Metoda de verificare Frecventa
Umiditatea materialului sau a amestecului zilnic §i ori de cate ori este
in strat inainte de compactare STAS 4606-80 necesar
Conform proiect sau
Gradul de compactare (PROCTOR
AND 530/2012 min. 3 puncte la 1500 m2 strat
MODIFl CAT)
(Anexa 2)
cu Ev1/Ev2 pt
placa SRE Conform proiect sau
Capacitate
statica Ko pt SRR AND 530/2012 min. 3 puncte la 1500 m2 strat
portanta
(Anexa 3)
CBR
minim 100 puncte/km banda
Verificarea deformabilita\ii cu parghia Normativ
(adica din 20 in 20 m in profile
Benkelman CD 31-2002
transversale)

3.11 .6. Valori admisibile

Gradul de compactare (D) calculat ca raport intre densitatea uscata maxima obtinuta pe teren §i
densitatea uscata maxima obtinuta prin incercarea Proctor Modificat (conform STAS 1913/13-83) trebuie sa fie
de minim 98 % in eel putin 95 % din punctele de verificare dar nu mai mic de 95% in celelalte puncte.
Deformabilitatea se considera corespunzatoare daca deformatia elastica corespunzatoare vehicolului
etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mici de 2, 00 mm in 95 % din punctele de masurare.
Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare, daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40 %.
Valoarea admisibila a capacitatii portante la partea superioara a stratului de forma (definta prin modulul
de elasticitate dinamica al pamantului de fundare Ep in cazul SRE, respectiv modulul de reactie Ko in cazul SRR)
este stabilita prin proiect in functie de grosimea stratului de forma §i de tipul materialelor din care acesta este
realizat.
Verificarea capacitatii portante la nivelul stratului de forma se efectueaza conform Anexei 3 din AND
530/2012

3. ·11 .7. Verificarea elernentelor geometrice

Suprafata straturilor de forma se verifica in profil transversal §i longitudinal pentru a corespunde datelor §i
abaterilor limita prevazute la pct. 2.1. din STAS 12253-84, §i anume :
- pantele in profil transversal §i declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei stratului sunt acelea9i ca §i
cele ale suprafetei imbracamintilor;
- denivelarile admisibile in profil transversal sunt cu ± 0,5 cm fata de cele prevazute in proiect;
- denivelarile admisibile in profil longitudinal ale suprafetei stratului sub dreptarul de 3 m sunt de max. 2
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
cm.
Latimea straturilor de forma se verifica daca corespunde datelor din proiectul de executie, iar abaterile
limita admise la latimea stratului de forma sunt de ±0,05 m fata de axa §i de± O, 10 m la latimea lntreaga.
Latimea straturilor se verifica la distante de maximum 200 m.
Grosimile straturilor de forma trebuie sa corespunda datelor prevazute In proiectul de executie.
Verificarea grosimii straturilor de forma se face prin sondaje, eel putin unul la 200 m de drum.
Cotele profilului longitudinal se verifica In axa drumului cu aparate de nivel §i trebuie sa corespunda celor
din proiect.
Rezultatele tuturor determinarilor §i verificarilor specificate In lucrare vor fi tinute la zi In documentatia de
executie a §antierului, ce va constitui documentatia de control in vederea receptiei lucrarilor.

3.11.8. Alte prevederi

Tn caietul de sarcini de la Mixturi si Tmbracaminti asfaltice uzura §i binder se va preciza faptul ca rostul
longitudinal Tntre cele 2 benzi ale unui drum national, sau rosturile longitudinale la autostrazi, nu se vor Tntrerupe in
acea9i sectiune ci vor fi decalate sau cu rosturi intertesute, cu suprapuneri de straturi de eel pu\in de 25 cm.
Acela9i lucru §i pentru rosturile transversale in cazul intreruperii lucrarilor.

( ART. 3.12. lntretinerea in timpul terrnenului de garantie

Tn timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util §i pe cheltuiala sa lucrarile
de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, §i sa repare toate zonele identificate cu tasari

l datorita proastei executii.

Tn afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceea9i perioada, la cererea scrisa a
"lnginerului" §i toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator.

C A P I T 0 L U L IV. RE CEPT I A LUCRARII

Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie),
unei receptii preliminare §i unei receptii finale.
ART. 4.1. Receptia pe faze de executie
Tn cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii Tn constructii, aprobat cu HG 272/94 §i conform Procedurii privind controlul
statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT §i publicata in Buletinul Constructiilor volum
4/1996 §i se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului §i atesta
conditiile impuse de normativele tehnice fn vigoare §i de prezentul caiet de sarcini.
Tn urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii
executiei la faza imediat urmatoare.
Receptia pe faze se efectueaza de catre "lnginer" §i Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a
receptiei va purta ambele semnaturi.
Nu se va trece la executia stratului urmator decat numai dupa certificarea calitatii executiei conform
prevederilor din proiect si/sau prezentului caiet de sarcini
Pentru fiecare m de rambleu (pe inaltime) se va face faza determinanta. La faza determinanta se va tine
seama de procesele verbale intocmite pentru fiecare strat de 25-30 cm. Daca considera necesar Antreprenorul
poate solicita la faza determinanta verificarea unora dintre parametrii de calitate impusi prin proiect si/sau caietul
de sarcini.
Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
trasarea §i pichetarea lucrarii;
decaparea stratului vegetal §i terminarea lucrarilor pregatitoare;
compactarea terenului de fundatie;
in cazul rambleurilor se vor verifica criteriile calitate impuse prin proiect si/sau prezentul caiet de sarcini
pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura.
la finalizarea partii superioare a terasamentului
In cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii.
la finalizarea stratului de forma (daca este cazul)

Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat §i a
comisiei de receptie preliminara sau finala.
La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor, verificandu-se concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini §i
caietului de sarcini speciale §i a proiectului de executie;

Lucrarile nu se vor receptiona daca nu sun! respectate toate prevederile privind calitatea executie
l prevazute in proiect si/sau caietele de sarcini. De exemplu:
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
nu sunt realizate cotele ~i dimensiunile prevazute In proiect;
nu sunt realizate gradele de compactare la nivelul patului drumului, pe fiecare strat In parte si pentru stratul
de forma (atestate de procesele verbale de receptie pe faze) ;
nu s-a utilizat pamant corespunzator conform cerintelor din proiect si/sau caietele de sarcini;
nu este asigurata capacitatea portanta pentru terenul suport al rambleelor sau la nivelul patului drumului.
lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare;
nu s-au respectat pantele transversale ~i suprafatarea platformei;
se observa fenomene de instabilitate, lnceputuri de crapaturi In corpul terasamentelor, ravinari ale
taluzurilor, etc.;
Defectiunile se vor consemna In procesul verbal lncheiat, In care se va stabili ~i modul ~i termenele de
remediere.
ART. 4.2. Receptia preliminara l a terminarea lucrarilor
Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru lntreaga lucrare, conform Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii ~i instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.

ART. 4.3. Receptia finala

La receptia finala a lucrarii se va consemna modul In care s-au comportat terasamentele ~i daca acestea
au fost lntretinute corespunzator In perioada de garantie a lntregii lucrari , In conditiile respectarii prevederilor
Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

C A P I T 0 L U L 5. ALTE PREVEDERI
5.1 . lntreruperea lucrarilor s i reluarea acestora
In cazul intreruperii lucrarilor pe perioade mari de timp, in special atunci cand acestea includ cicluri
climatice, la reluarea acestora se va elabora si efectua un program de verificare si inspectare a starii lucrarii.
Programul poate cuprinde pe langa inspectii vizuale, verificarea gradului de compactare sau a capacitatii portante,
daca este cazul.
5.2. Monitorizarea terenului. Metoda observationala
Atunci cand terasamentele au fost realizate in zone lncadrate In Studiul Geotehnic In categoria geotehnica
3 - rise geotehnic major iar terasamentul este construit I n rambleu cu fnaltimea h > 4,0 m sau debleu cu h1a1uz > 4,0
7
m) este indicat sa se adopte metoda cunoscuta sub numele de "metoda observationala" :
"Atunci cand prognozarea comportarii geotehnice a unei /ucrari este dificila, poate fi potrivit sa se adopte
metoda cunoscuta sub numele de "metoda observationala", in care proiectul este revizuit pe parcursul executiei.
(2)P Trebuie indeplinite urmatoarele cerinte inainte de a incepe executia:
- trebuie stabilite limite/e in care comportarea se considera acceptabila;
- trebuie estimat domeniul de comportari posibile;
- trebuie sa se arate ca exista o probabilitate acceptabila pentru comportarea reala de a se situa in limite
admisibile;
- trebuie elaborat un plan de monitorizare care sa evidentieze masura in care comportarea reala se
situeaza in limite acceptabi/e. Monitorizarea trebuie sa detecteze acest lucru cu claritate la un stadiu suficient de
timpuriu al lucrari/or iar frecventa observatiilor trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa se poata lua cu succes
masurile de interventie;
- timpii de raspuns ai instrumente/or si metode/e de interpretare a rezultatelor trebuie sa fie suficient de
rapide prin raport cu evolutia posibila a sistemului;
- trebuie elaborat un plan de masuri de interventie care sa fie adoptate daca monitorizarea evidentiaza o
comportare in afara limitelor acceptabile.
(3)P Pe parcursul executiei, monitorizarea trebuie intreprinsa conform planului.
4 )P Rezu/tatele monitorizarii trebuie evaluate la etape corespunzatoare ale lucrarilor, iar masurile de interventie
prevazute trebuie puse in practica atunci cand comportarea iese din limite/e acceptabi/e"
(extras din "SR EN 1997-1. Eurocod7; Proiectarea geotehnica. Partea 1;Regu/i genera/e. Cap.2. 7.)

5.3. Securitatea s i Sanatatea in Munca

In perioada executiei lucrarilor se vor respecta prevederile generale din Legea securitatii §i sanatatii In
munca nr. 31912006, HG 142512006 privind aprobarea Normelor metodo/ogice de ap/icare a Legii securitatii §i
sanatatii ln munca nr. 31912006, cu modificari si completari, HG 30012006 privind cerintele minime de securitate §i
sanatate pentru §antiere/e temporare sau mobile ~i alte reglementari specifice privind securitatea ~i sanatatea Tn
munca In functie de domeniul lucrarilor prevazute In proiect precum ~i de masurile impuse cu ocazia controalelor
privind securitatea ~i sanatatea in munca, efectuate de catre organele abilitate.
Antreprenorul va lua masuri, prin lucratorii desemnati cu securitatea ~i sanatatea Tn munca, pentru
stabilirea tuturor masurilor de securitatea muncii necesare pentru toate tipurile de lucrari proiectate, In functie de

l 7
dupa SR EN 1997-1. Eurocod7; Proiectarea geotehnica. Partea l;Reg11li generate. Cap.2. 7.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R. L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
materi alele, utilajele, sculele folosite la executarea lucrarilor prevazute In proiect, In conformitate cu legislatia de
securitate !}i sanatate In munca aflata In vigoare.

5.4. Protectia mediului

Antreprenorul se va asigura ca lucrarile executate nu vor produce un impact semnificativ asupra mediului si
ca materialele folosite in executie nu sunt poluante pentru apa, sol si vegetatie.
Deasemenea Antreprenorul se va asigura ca tehnologia de executie si masurile organizatorice de protectia
mediului vor determina un impact redus in perioada de constructie si lipsa unui impact remanent in perioada de
operare.
Se recomanda respectarea legislatiei referitoare la colectarea, depozitarea si elimiminarea deseurilor,
manipularea si depozitarea in conditii de siguranta a materialelor de constructie, un management corect al
substantelor periculoase, reducerea la maximum a timpilor de munca si a spatiilor de parcare pentru utilaje.

DOCUMENTE DE REFERINTA:

A. LEGI ~I DECRETE

Legea nr. 10/18.01.1995 privind calitatea in construc\ii, publicata initial in Monitorul Oficial partea I, nr.12 din 24 ianuarie 1995,
cu modificarile $i completarile aduse de HG 498 din 24.05.2001; Legea nr. 587 din 29. 10.2002; Legea nr. 123 din 05.05.2007.
HG 273/14.06.1994 privind aprobarea Regulamentului de recep\ie a lucrarilor de construc\ii $i instala\ii aferente acestora,
publicata initial in Monitorul Oficial partea I, nr.193 din 28 iulie 1994 cu modificarile $i completarile ad use de HG 940 din
19.07.2006; HG 1303 din 24.10.2007.
Legea securita\ii ~ i sanata\ii in munca nr. 319/2006 publicata i n MO 646/2006. Legea preia Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE
publicata in Jurnalul Oficial al Comunita\ilor Europene (JOCE) nr. L 183/1989.

Hotararea Guvernului nr. 1425/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securita\ii §i sanatatii in
munca nr. 319/2006

Hotararea Guvernului nr. 955/2010 pentru modificarea §i completarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii
securita\ii 319/2006, aprobate prin HG 1425/2006.

HG 1242/2011 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii $i sanatatii in munca nr.
319/2006 , aprobate prin HG 1425/2006.

HG 1091 /2006 privind cerintele minime de securitate §i sanatate pentru locul de munca. Hotararea transpune Directiva
1989/654/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunita\ilor Europene (JOCE) nr. L 393/1989.

HG 1146/2006 privind cerin\ele minime de securitate §i sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor
de munca. Hotararea transpune Directiva 1989/655/CEE publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L
393/1989.

HG 1048/2006 privind cerin\ele minime de securitate $i sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale
de protec\ie la locul de munca. Hotararea transpune Directiva 89/656/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene (JOCE) nr. L 393/1989.
HG 971/2006 privind cerin\ele minime pentru semnalizarea de securitate §i/sau sanatate la locul de munca. Hotararea
transpune Directiva 92/58/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 245/1992.
HG 300/2006 privind cerin\ele minime de securitate $i sanatate pentru §antierele temporare sau mobile. Hotararea transpune
Directiva 92/57/CEE, publicata i n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr L 245/1992.

HG 1875/2005 privind protec\ia sanatatii §i securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest. Hotararea
transpune prevederile Directivei 83/477/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunita\ilor Europene (JOCE) nr. L 263/1983,
impreuna cu toate modificarile sale.
HG 493/2006 privind cerin\ele minime de securitate $i sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de
zgomot. Hotararea transpune Directiva 2003/10/CE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L
42/2003.
HG 1876/2005 privind cerin\ele minime de securitate §i sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de
vibratii. Hotararea transpune Directiva 2002/44/CE publicata in Jurnalul Oficial (JOCE) nr. L 17712002.

HG 1051/2006 privind cerin\ele minime de securitate §i sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri
pentru lucratori, in special de afec\iuni dorsolombare. Hotararea transpune Directiva 1990/269/CEE, publicata in Jurnalul Oficial
al Comunita\ilor Europene (JOCE) nr. L 156/1990.

H.G. nr. 355/2007 - privind supravegherea sanatatii lucratorilor modificata si completata.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R. L.-S.C.AXIA S.R.l./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
HG nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice §i private asupra mediului - M.Of. nr.481/13.07. 2009

Ordinul 135/84/76/1.284/2010 al ministrului mediului §i padurilor , al ministrului administratiei §i internelor, al ministrului

agriculturii $i dezvoltarii rurale $i al ministrului dezvoltarii regionale §i turismului privind aprobarea Metodologiei de aplicare a
evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice §i private - publicat in M.Of.nr. 274/24.04.2010

HG nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri §i programe - M.O. nr.707/5
august2004
Ordinul nr. 995/2006 al ministrului mediului §i gospodaririi apelor pentru aprobarea listei planurilor §i programelor care intra sub
incidenta Hotararii Guvernului nr.1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri $i
ro rame
Ordinul ministrului apelor $i protectiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului- publicat in M.Of.nr. 52/2003
HG nr.1048/2007 privind modalitatile de investigare $i evaluare a poluarii solului §i subsolului - M.O. nr.802/23 nov. 2007
Legea nr. 486/2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.27/2003 privind procedura aprobarii tacite- M.Of. 827/22 nov.
2003
HG nr. 1003/2007 privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate- M.Of. nr.804/26
nov.2007
Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea I . Retele de transport. -
publicata in M.Of. nr. 806/2006
Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a Ila. Apa. - M.O. nr. 325/1997
cu modificarile si completarile ulterioare

Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a. Reteaua de localitati. -
M.O. nr. 408/2001 cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriu lui national - Sectiunea a Illa.- zone protejate. -M. Of. nr.
152/12.04.2000
I Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a V-a.- Zone de rise natural. -
M.Of. nr. 726/14.11.2001

Ordonanta de urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei §i faunei
salbatice - publicata in M.Of. nr. 442/29 iunie 2007
Ordinul 1.338/2008 al ministrului mediului §i dezvoltarii durabile privind procedura de emitere a avizului Natura 2000- publicat
in M.Of. nr. 738/31 oct.2008
Ordinul MT/Ml nr. 411/111 2/2000 publicat in MO 397/24.08.2000 - Norme metodologice privind conditiile de inchidere a
circulatiei §i de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public §i/sau pentru
protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea $i intretinerea drumurilor §i podurilor.

Ordin Ml nr. 775/1998 - Norme de prevenire $i stingere a incendiilor $i dotarea cu mijloace tehn ice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - lnstructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare §i exploatare a
drumurilor §i podurilor.

B. STANDARDE
SR EN ISO
Sisteme de management al calitatii. Cerinte.
9001 :2008/AC:2009
SR EN ISO/CEI
17025/2005/ Cerinte generale pentru competenta laboratoarelor de incercari si etalonari.
AC:2007
SR EN 1997-
Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale.
1:2004/AC:2009

~::i~ 71997 - 1 :
2004 /
Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale. Anexa nationala.

SR EN
Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 2: lncercarea §i investigarea terenului.
1997-2:2007

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R. L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
SR EN ISO lnvestiga\ii i;;i incercari geotehnice. Metode de prelevare i;;i masurari ale apei subterane. Partea 1:
22475-1 :2007 Principii tehnice pentru execu\ie.

SR EN ISO
Cercetari i;;i i ncercari geotehnice. Tncercari pe teren. Partea 2: incercare de penetrare dinamica.
22476-2:2006

SR EN ISO Cercetari i;;i incercari geotehnice. ldentificarea i;;i clasificarea pamanturilor. Partea 1: ldentificare i;;i
14688-1 :2004:2006 descriere.

SR EN ISO Cercetari i;;i incercari geotehnice. ldentificarea i;;i clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii pentru
14688-2:2005 o clasificare.

SR EN ISO
Cercetari i;;i incercari geotehnice. Denumire i;;i clasificare a rocilor. Partea 1: Denumire i;;i descriere.
14689-1 :2004
SR EN
Var pentru construc\ii. Partea I. Defini\ii. Caracteristici ~i criterii de conformitate
459-1/2011

SR 4032/1-2001 Lucrari de drumuri. Terminologie.

SR 662-2002
Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera {inlocuit).
SR EN 12620:2008
Agregate pentru beton
SR EN
13043:2008
Ag regate pentru amestecuri bituminoase i;;i pentru finisarea suprafe\elor, utilizate la construc\ia
SR EN
i;;oselelor, a aeroporturilor i;;i a altar zone cu trafic
13242:2008
Ag regate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare i n lucrari de inginerie civila i;;i i n
constructia de drumuri
SR 667-2001
Agregate naturale i;;i piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Condi\ii tehnice de calitate{inlocuit).
Agregate pentru beton
SR EN 12620:2008
SR EN
Agregate pentru amestecuri bituminoase i;;i pentru finisarea suprafe\elor, utilizate la construc\ia
13043:2013
i;;oselelor, a aeroporturilor i;;i a altar zone cu trafic
SR EN
Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in lucrari de inginerie civila i;;i in
13242:2008
construc\ia de drumuri

STAS 2914-84 Lucrari de drumuri. Terasamente. Condi\ii tehnice generale de calitate.

Lucrari de drumuri. Ac\iunea fenomenului de inghe\-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de

STAS 1709/1-90
inghe\ i n complexul rutier. Prescrip\ii de calcul.

Lucrari de drumuri. Ac\iunea fenomenului de i nghe\-dezghe\ la lucrari de drumuri. Prevenirea i;;i

STAS 1709/2-90
remedierea degradarilor din inghe\-dezghe\. Prescrip\ii tehnice.

Lucrari de drumuri. Ac\iunea fenomenului de inghe\-dezghe\ la lucrari de drumuri. Determinarea

STAS 1709/3-90
sensibilita\ii la inghe\ a pamanturilor de funda\ie. Metoda de determinare.

Teren de fundare. Cercetari geologico - tehnice i;;i geotehnice specifice traseelor de cai ferate,
STAS 1242/2-83

I
drumuri i;;i autostrazi.

STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidita\ii.

STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densita\ii pamanturilor.
STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozita\ii.
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice ~ i mecanice ale pamanturilor cu umflari !?i
STAS 191 3/12-88
contrac\ii mari

STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. incercarea Proctor.

STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greuta\ii volumice pe teren.

I STAS 7107/1-76
STAS 7107/3-74
Teren de fundare. Determinarea materiilor organice.
Teren de fundare. Determinarea con\inutului de carbona\i.
Teren de fundare. Determinarea rezisten\ei pamanturilor la forfecare, pri n incercarea de forfecare
STAS 8942/2-82
directa. ·

STAS 9850-89 Lucrari de imbunata\iri funciare. Verificarea compactarii terasamentelor

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
T RANSPROI ECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
STAS 1243-88 *) Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pam~nturilor

NOTA: STAS-ul 1243-88 a fost inlocuil de SR EN ISO 14688-2:2005/C91: 2007 dar penlru ca modificarile nu au pulut fi aplicate
tuluror specificatiilor din documentele tehnice, in cuprinsul lnslructiunilor sunt referinfe la amandoua standardele

C. INSTRUCTIUNI $1 NORMATIVE
AND 530/2012 lnstructiuni privind verificarea execuliei terasamentelor

Normativ pentru determinarea prin deflectografie !?i deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor
CD 31/2002
cu structuri rutiere suple !?i semirigide.

CD 148/2003 Ghid privind tehnologia de executie a straturilor de funda\ie din balast.

Normativ privind executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri (Bulelinul Construc\iilor nr.

c 182-87 6/1987).
lnstructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, recep\ionarea lucrarilor de Tmbunatatire a
c 251-94 terenurilor slabe de fundare prin metoda Tmbunata\irii cu materiale locale de apart pe cale dinamica
(Buletinul Constructiilor 7/1994 ).
Normativ privind Tmbunata\irea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (Buletinu l
c 29-85 Constructiilor 8/1986).

l c 159-89 lnstructiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrarii cu con, penetrare
statica, penetrare dinamica, vibropenetrare

Metodologie pentru determinarea indicelui californian de capacitate portanta (Buletinul Constructiilor

IM 003-1996.
1/1997).

NP 074/2007 Normaliv privind documentatiile geotehnice pentru constructii

NP 081-02 Normativ de dimensionare a structurilor rutiere rigide (Buletinul Construc\iilor 6/2004).

NP 122/2010 Determinarea valorilor caracteristice ~i de calcul ale parametrilor geotehnici

NP 125/2010 Normaliv privind fundarea conslrucliilor pe pamanturi sensibile la umezire

NP 126/2010 Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanluri cu umflari si contraclii mari

p 130-1999 Normaliv privind comportarea in l imp a conslructiilor
PD 177/2001 Normativ pentru dimensionarea sistemelor suple !?i semirigide (metoda analiticii)

SR10473/2-86 Slraturi stabilizale cu lian\i puzzolanici

l Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA .
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

CAIET DE SARCINI
PLATFORME

FUNDATll DE BALAST $1/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

1

I
Cod AX-A3-PT -PL-SH-000-ROO

Revizii

Rev. Data Descrierea lntocmit

0 11 /Aprilie/2017 Editat pentru verificare lng.D.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SC URTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

GENERALITATI

ART.1. OBIECT ~ I DOMENIU DE APLIC ARE

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia §i receptia straturilor de fundatie din
balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice §i ale strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie lndeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute
In SR EN 12.620 ; 2008 SR EN 13.242;2003. §i de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400-84. La
realizarea fundatiei de balast se vor respecta prevederile "Ghidului privind tehnologia de executie a straturilor de
fundatie din balast" indicativ: CD 148-2003

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1 . Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza Tntr-unu l sau mai multe straturi, Tn
functie de grosimea stabilita prin proiect §i variaza conform prevederilor STAS 6400-84, Tntre 15 §i 30 cm.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice §i tehnologice corespunzatoare pentru
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
I efectuarea tuturor Tncercarilor §i determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4. An treprenorul este obligat sa efectueze, la cererea "lngi nerului", verifica ri suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.

I 2.5. l n cazul Tn care se vor constata abateri de la prezentul caiet de saf

Tntreruperea executiei lucrarilor §i luarea masurilor care se impun.
cin ii'
O
1 ~~C
-'/
·spune

I
ART.3. AGREGATE NATURALE
CAPITOLUL I
MATERIALE
<
1
.;; y
~~K~ . ,.
~ ~/ ~Ci,.t.~1- · ( ' ;\ \
~"-i.
_..I, \
)>< I
C I
• 3. 1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast ~~;~ . optimal, ~ arr'al /
v

maxima de 63 mm. ·\. ·. ,,, ·:-2! .. _ n / j.·

3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabi le, nealterabile la aer, apa sau lri9 A:et.'oo.~ a..col)jfna
corpuri straine vizibile (bulgari de pam~nt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente altegite, ... " 1r- r,\ '.:;...(.'
3.3.Balastul §i balastul amestec optimal, pentru a fi folosite In stratul de fundatie, trebuie sa lndeplineasca
caracteristicile calitative aratate Tn tabelul 1si in fig. 1 cu zonele granu lometrice pentru balast pentru fundatii rutiere.
Tabel 1
CONDITll DE ADM ISIBILITATE METODE DE
AMESTEC FUNDATll COMPLETAREA VERIFICARE
CARACTERISTICI
OPTIM RUTIERE SISTEMULUI RUTIER CONFORM
LA TNGHET-DEZGHET
-STRAT DE FORMA-
Sort 0-63 0-63 0-63 -
STAS 1913/5
Con!inut de fractiuni %

Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3

Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80 STAS
0-16 mm 48-65 37-82 37-86 4606
0-25mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii

Coeficient de neuniformitate (Un) minim - 15 15

Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30 STAS
Uzura cu ma§ina tip Los Angeles
30 50 50 730
(LA)% max.

3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din
balast, daca lndepline§te conditiile din tabelu l 1.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICl l PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatu lui total in cazu l balastului amestec optimal sunt aratate i n
tabelul 2.

Tabel 2
Domeniu de Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .. . in mm

granulozitate 0,02 0,2 1 4 8 25 63

lnferioara 0 4 12 28 35 60 100
0-63
superioara 3 10 22 38 50 75 100

3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, in depozite intermed iare,
pentru a se asigura omogenitatea §i constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va
face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite
indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini §i dupa aprobarea lnginerului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului amestec optimal astfel:
intr-un dosar var ti cuprinse toate certificatele de calitate emisE? de Furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate in functie de cantitatea
necesara §i de e§alonarea lucrarilor.
3.9. fn cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea §i depozitarea acestora se va
face astfel incat sa se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
3.10. fn cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile
granu lometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
3.11 Grosimea stratului fundatiei de balast se determina in functie de trafic si de zona de inghet-dezghet
unde se desfasoara drumul (STAS 1339-79 si a reglementarilor tehnice in vigoare).
Grosimea minima a stratului de fundatie din balast este 10cm (STAS 6400-84) - dupa compactare.
Grosimea stratului izolator din nisip va fi ?cm {STAS 6400-84) dupa compactare.

ART.4. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa provina din reteaua
publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

ART.5. CONTROLUL CALITATll BALASTULU I SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL INAINTE DE

REALl?'.AREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre Antreprenor, prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in
tabelul 3.
Tabel 3
Frecventa minima Metoda de
Actiunea, procedeul de verificare determinare
sau caracteristici ce se verifica La aprovizionare La locul de punere in conform
opera
0 1 2 3 4
1 Examinarea datelor inscrise in La fiecare lot
certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de (:larantie
O proba la fiecare lot STAS
2 Determinarea granulometrica. aprovizionat, de 4606
Echivalentul de nisip. 500 tone, pentru STAS

I Neomogenitatea balastu lui fiecare sursa (daca

este cazul pentru
fiecare sort)
- 730

0 proba pe schimb (§i

I 3 Umiditate -
sort) inainte de
inceperea lucrarilor §i STAS
ori de cate ori se 4606
observa o schimbare
( cauzata de conditii
meteorolog ice

I Proiectant General
TRANSPROI ECT 2001 SA
Antreprenor
Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SC URTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTI UNEA BUCURESTl-PLOIESTI
Rezistente la uzura cu ma§ina tip 0 proba la fiecare lot STAS
4 Los Ange les (LA) aprovizionat pentru - 730
fiecare sursa (sort) la
fiecare 5000 tone

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

ART.6. CARACTERISTICILE OPTIM E DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de
catre un laborator de specialitate acreditat i nainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 191 3/13 se stabile§te:
du max.P.M.= greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul §antierului pe probe prelevate din
lucrare §i anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de compactare gc.
d.u.ef.
gc. = ---------------- x 100
du max.PM

7.2. La executia stratu lui de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.1 3.

CAPITOLUL Ill
PUNEREA fN OPERA A BALASTULUI

ART.8. MASURI PRELIMINARE

8. 1. La executia stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dupa
receptionarea lucrarilor de terasamente, sau de strat de forma, fn conformitate cu prevederile caietului de sarcini
pentru realizarea acestor lucrari.
8.2. 1nainte de inceperea lucrarilor se var verifica §i regla utilajele §i dispozitivele necesare punerii i n opera
a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. Tnainte de a§ternerea balastului se var executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri
transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole §i racordurile stratului de fundatie

I la acestea, precum §i alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.

8.4. Tn cazul straturilor de fundatie prevazute pe fntreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi
sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura fn
prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului, la eel putin 15 cm deasupra §antului sau in cazul
I rambleelor deasupra terenului.
8.5. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua masuri de a nu se amesteca
agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate in registrul

I de §antier.

ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERll IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL

9.1 . Tnainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa efectueze o experim entare pe un tronson
de pro.ba (experimental) fn lungime de minjmum 30 m §i o latime de eel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de
compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, fn conditii de executie curenta pe §antier, a componentei atelierulu i de
I compactare §i a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de
sarcini, precum §i reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii din proiect §i pentru o suprafatare
corecta.

I 9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta lngineru lu i, efectuand

controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord §i efectuate de un laborator de
specialitate.
Tn cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinu t, Antreprenorul va trebui sa realizeze o
noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste i ncercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii §i anume:
grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
Proiectant General Antreprenor
TRANSPRO IECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S. R. L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXEC UTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare §i intensitatea de compactare a
utilajului).
lntensitatea de compactare = Q/S
Q= volumul de balast pus fn opera, fn unitatea de limp (ora, zi, schimb), exprimat fn me
S= suprafata compactata fn intervalul de limp dat, exprimata fn mp.
Tn cazul folosirii de utilaje de acela§i tip, fn tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest tron son se var consemna fn registrul de §antier, pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor ce se var executa.

ART.10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL

10.1. Pe terasamentul receptionat se a§terne §i se niveleaza balastul sau balastul amestec optimal fntr-
unul sau mai multe straturi, fn functie de grosimea prevazuta fn proiect §i de grosimea optima de compactare
stabilita pe tronsonul experimental.
A;;ternerea ;;i nivelarea se face la ;;ablon, cu respectarea latimilor §i pantelor prevazute fn proiect.
10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabile§te de
laboratorul de ;;antier tinand seama de umiditatea agregatului §i se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
10.3. Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de
compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de
compactare, tehnologia §i intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundati e nu se realizeaza pe fntreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza §i se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca acesta sa fie permanent
fncadrat de acostamente, asigurandu-se totodata §i masurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.
10.5. Denivelarile care se produc fn timpul compactarii straturilor de fu ndatie, sau care raman dupa
compactare, se corecteaza cu materiale de apart §i se recompacteaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm
se completeaza, se reniveleaza §i apoi se compacteaza din nou.
10.6. Este interzisa folosirea balastului fnghetat.
10. 7. Este interzisa a§ternerea balastului pe patu l acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
gheata.

ART.11. CONTROLUL CALITATll COMPACTARll BALASTULUI SAU A BALASTULUI AM ESTEC OPTIMAL

11.1 . Tn timpul executiei stratului de fundati e din balast sau balast amestec optimal se var face, pentru
verificarea compactarii, fncercarile §i determinarile aratate fn tabelul 4.
Tabel 4

I NR.
CR
T.
DETERMINAREA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE SAU CARACTERISTICA,
CARE SE VER IFICA
FRECVENTE MINIME LA LOCU L
DE PUNERE TN OPERA
METODE DE
VERIFI CARE
CONFORM

I 1 fncercare Proctor modificata - STAS 1913/13

2 Determinarea umiditatii de compactare §i zilnic, dar eel putin un test la fiecare

I corelatia umiditatii 250 m de banda de circulatie
STAS
4606

3 Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o suprafata de

2.000 mp de strat -
4 Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S zilnic -
5 Determinarea gradului de compactare zilnic In minim 3 puncte pentru STAS
prin determinarea greutatii volumice i n suprafete < 2.000 mp §i minim 5 1913/15
stare uscata puncte pentru suprafete > 2.000 mp STAS
de strat 12.288

6 Determinarea capacitatii portante la in cate doua puncte situate in

nivelul superior al stratului de fund atie profiluri transversale la distante de Normativ
1O m unul de altul pentru fiecare CD 31
banda cu latime de 7,5 m

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R. L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
fn ce prive§te capacitatea portanta la nivelu l superior al stratului de balast, aceasta se determina prin
masuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie §i
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple §i semirigide, indicativ CD 31.
11 .2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
compozitia granulometrica a balastului utilizat;
caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate
maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

CAPITOLUL IV
CONDITll TEHNIC E, REGULI ~I METODE DE VERIFICARE

ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE

12.1. Grosimea stratului de fu ndatie din balsat sau din balast amestec optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare
200 m de strat executat.
I Grosimea stratulu i de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat
receptiei.
12.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal este prevazuta fn proiect.

l Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.

Verificarea latimii executate se va face fn dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea a fmbracamintii sub
care se executa, prevazuta fn proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru
I fmbracamintea respectiva §i se masoara la fiecare 25 m distanta.
12.4. DeclivitatHe In profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

ART.13. CONDIJll DE COMPACTARE

Straturile de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea
urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea fn stare uscata maxima determinata prin lncercarea
Proctor modificata conform STAS 1913/13:
)> pentru drumurile din clasele tehnice I, II si Ill
• 100%, In eel putin 95% din punctele de masurare;
• 98%, fn eel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi §ilin toate punctele de masurare la drumurile
f de clasa tehnica II si Ill;
)> pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
• 98%, In eel putin 93% din punctele de masurare;
• 95%, fn toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile
deflexiunilor masurate nu depa§esc valoarea deflexiunilor adm isibile indicate fn tabelul 5 (conform CD 31).
Tabel5
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
fundatie din Strat de forma Pamanturi de tipu l (conform STAS 1243)
balast sau balast Conform Nisip prafos, Praf nisipos, Argila prafoasa,
amestec optimal STAS 12.253 nisip argilos praf argilos-nisipos, argila nisipoasa,
h (cm) (P3) praf arQilos (P4) arQila prafoasa nisipoasa (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201

Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa fndeplineasca conditiile de admisibilitate din STAS 6400.
Ghid CD 148-2003 (art.55).

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
l Se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deflexiunea are valori mai mari decat cea
admisibila in eel mult 10% din punctele masurate.
Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD 31.
lnterpretarea masuratorilor cu deflectometru l cu parghie tip Benkerman efectuate in scopul calitatii
r executiei lucrarilor de fundatii se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a
valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) §i a valorii

I coeficientu lu i de variatie (Cv).

Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratu lui de fundatie, valoarea
coeficientu lui de variatie este sub 35%.

ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie §i nu pot fi mai mari de:!::
2,0 cm;
in profil transversal , verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect §i nu pot fi mai mari de
:!:: 1,0 cm .

I in cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face
corectarea suprafetei fundatiei.

CAPITOLUL V
I RECEPTIA LUCRARILOR

ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA

Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul
de stat al calitatii in constructii aprobat cu HG 272/94 §i conform Procedurii privind controlul statului i n fazele de
executie determinante, elaborata de MLPAT §i publicata in Buletinul Constructiilor velum 4/1996, atunci cand toate
lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate §i toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile ART. 5, 11 , 12, 13, §i 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile §i verifica indeplinirea conditiilor de executie §i calitative impuse
de proiect §i caietul de sarcini precum §i constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de
control.
in urma acestei receptii se incheie "Proces verbal" In registru l de lucrari ascunse.

ART.16. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR. PROTECTIA MUNCii.

I Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intreg ii lucrari, conform Regulamentului de
receptie a lucrarilor de constructii §i instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Protectia muncii.
f Pe tot parcursul lucrarilor si al receptiilor se vor respecta prevederile legilor:
-Legea nr. 1O-Legea calitatii
-Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca.
I -Legea nr. 307/2006 - Prevenirea si stingerea incendiilor
-OUG nr. 195/2005 - Protectia mediului
-Normativele tehnice de specialitate.

ART.17. RECEPJIA FINALA

Receptia fi nala va avea lac dupa expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare §i se va face i n
conditii le prevederi lor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI
Leg ea nr. 10/1995
Ordinul MT/Ml nr. 411/1112/2000 -
publicat In MO 397/24.08.2000
Legea nr. 319/2006
NSPM nr. 79/1998
Legea nr. 307/2006
j Ordin AND nr. 116/1999
OUG nr.195/2005
I II. NORMATIVE TEHNICE
20. CD 31
Ill. STANDARDE
I SR EN 13242+A 1:2008
l STAS 730
STAS 1913/1-82
I STAS 1913/5-85
STAS 1913/13-83
1 fncercarea Proctor.
STAS 1913/15-75
I STAS 4606-80
I STAS 6400-84
I STAS 12288:2010
CD 148-2003
SR EN 932-1:1998
SR EN 933-1:2012
SR EN 933-2: 1998
SR EN 933-4:2008
Proiectant General
TRANSPROIECT 2001 SA
REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE
-Legea privind calitatea in constructii
Norme metodologice privind conditiile de
lnchidere a circu latiei §i de instruire a restrictiilor de circulatie In
vederea executarii de lucrari In zona drumului public §i/sau pentru
protejarea drumului.
-Legea securitatii si sanatatii in munca.
Norme privind exploatarea §i lntretinerea drumurilor §i podurilor.
Norme de prevenire §i stingere a incendiilor §i dotarea cu mijloace
tehnice de stingere.
lnstructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de
lntretinere, reparare §i exploatare a drumurilor §i podurilor.
-Protectia mediului
Normativ pentru determinarea prin deflectografie §i deflectometrie
a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple §i
semirigide.
-Agregate pentru materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in
inginerie civila si in constructii de drumuri.
Agregate natura le pentru lucrari de cai ferate §i drumuri. Metode
de lncercare.
Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren .
Agregate naturale grele pentru mortare §i betoane cu lianti
minerali. Metode de lncercare.
Lucrari de drumuri. Straturi de baza §i de fundatie. Conditii tehnice
generale de calitate.
Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu
dispozitivul cu con §i nisip.
- Ghid privind tehnologia de executie a stratu rilor de ·~ast (BTR
212004). <? E.SC U ~ ,,
-Incercari pentru determinarea caracteristicilor gen a~~e a~
r~~o ~ft.-· (',Y-\
I C>~ ~
~ ~
A,
- Analiza granulometrica prin cernere. ''"
< ·O)~ C:
'°" ' 38 :Z
- Site.
- Coeficientul de forma.
\\ 'j} ~
\ \_ •. , ".'·
~./.... ~ ,.. . . .~-/ < · 0
~lJ • , -
:;)~
I
' •°"! l G ~. ~ A -<,.<.:, I'
:~ ~ R 0 IE.~.::?'
Antreprenor -.....;;;;··=---·· .
Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

CAIET DE SARCINI
PLATFORME

STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE

STABILIZATE CU CIMENT

Cod AX-A3-PT-PL-SH-OOO-ROO

Revizii

Rev. Data Descrierea Aprobat

0 11/Aprilie/20 17 Editat pentru verificare Ing.
G.Ba
I
I
I
I
I

r
I Proiectant General
TRANSPROIECT 2001 SA
Antreprenor
Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R. L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

GENERALITATI

ART.1 . OBIECT $ 1DOMENIU DE APLICARE

r 1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia straturilor rutiere din agregate
naturale stabi lizate cu ciment !?i conditiile tehnice prevazute Tn STAS 10473/1, care trebuie sa fie Tndeplinite la
prepararea, transportul, punerea Tn opera 9i controlul calitatii materialelor 9i a straturilor executate.
1.2. Conform tabelului anexa la STAS 6400, straturile rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment
se folosesc la:
=> executia straturilor superioare de fundaUe la:
drumurile de clasa tehnica I .. . V cu imbracaminti bituminoase, care au strat de baza din mixturi asfaltice
sau din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat;
drumurile de clasa tehnica Ill 9i IV cu i mbracaminti bituminoase, care au strat de baza din piatra sparta
Tmpanata cu split bitumat;
drumuri le de clasa tehnica I. .. Ill cu Tmbracaminti din pavaje, care au strat de baza din agregate naturale
stabilizate cu ciment (al 2-lea strat stabilizat);
drumurile de clasa tehnica It.. Ill cu imbracaminti din beton de ciment;
=> executia straturilor de baza la:
drumurile de clasa tehnica Il l ... V cu imbracaminti bituminoase (fara strat de mixturi asfaltice);
drumurile de clasa tehnica Ill !?i IV cu imbracaminti din pavaj de pavele;
drumurile de clasa tehnica I.. . IV cu imbracaminti bituminoase (fara strat de mixturi asfaltice) 9i de clasa
tehnica I. .. Ill, cu imbracaminti din pavaje, care au fu ndatiile alcatuite dintr-un strat inferior de balast !?i un
strat superior din agregate naturale stabilizate.
1.3. Straturi rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se pot folosi 9i la:
=> largirea fundatiilor rutiere existente;
=> amenajarea platformelor 9i a locurilor de parcare;
=> amenajarea benzilor de stationare !?i de i ncadrare;
=> consolidarea acostamentelor.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1 . La executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se var respecta
prevederile din standardele 9i normativele specifice in vigoare, in masura in care acestea completeaza 9i nu
contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. An treprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice 9i tehnologice corespunzatoare pentru
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. A ntreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor 9i determinarilor rezultate din prezentul caiet de sarcini. •
2.4 . Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea lnginerului verificari s~~ · --.........:~
prevederile p~ezentu l u i caiet de sarcini. ~ S / / -~:
2.5. In cazul in care se var constata abateri de la prezentul caiet de sa · g'lli \fa-il isp ne

£>
intreruperea executiei lucrarilor 9i luarea masurilor ce se im pun. { ~ ~ o,~,,,,,,.· o-y"·~
. C' /
CAPITOLUL I IV, ~-: .,
NATURA $1CALITATEA MATERIALELOR FOLOSI <
\ ~ .., ·?.Jl)
ART.3. CIMENTURI ·~::., ,, r
3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmatoarele tlP,~ri '!!~ car ~ enb
ebu·
sa corespunda conditiilor tehn ice de calitate, conform prevederilor standardelor res"rie~ti'tJt- i~i i i\ t a UI
nr.1 : ~i "'~c . '-f/,J··
CONDITll TEHNICE DE CALITATE PENTRU CIMENTURI

Normative initiale Normative in vigoare

Rezistenta la Rezistenta la
NR. Tipuri de compresiunea compresiunea
Crt ciment Normativ Compozitia N/mm2) Denumirea Normativ MPa( N/mm2)
2 7 28
2 zile 28 zile
zile zile zile
STAS Clinch ere CEM II A-S SR EN 197-
Ciment ;::32.5 ;::32.5
1500/96 K=80 ... 94% Ciment 1:201 1 ;:::10
r 1 II/A-
S32.5
(priza;::1
ora)
Zgura
S=6 ... 20%
- 16 Portland cu
zgura
(priza;::1 ora)

Proiectant General Antreprenor 4

I TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L-S.C.AXIA S.R.L./

TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTI E PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUN EA BUCURESTl -PLOIESTI

SR Clinch ere CEM II A-S SR EN 197-

Ciment 3011/96 K=80 ... 94% <':32.5 Ciment 1:2011 ::::10 :<:32.5
2 SR II/A- (priza:<:1 Zgura - 16 Portland cu (priza>1 ora)
S32.5 ora) S=6 .. . 20% zgura
SR CEM II A-S SR EN 197-
Ciment
3011/96 K=90 ... 94% :<:32.5 Ciment 1:2011 <':10 :<:32.5
3 H II/A-
(priza:<:1 S=6 ... 20%
- 16
Portland cu (priza>1ora)
S32.5
ora) zgura
SR Ciment SR EN 197-
Ciment I 388/80 Portland
K=95 ... 100% :<:42.5 1:2011 ::::10 <':32.5
4 42.5 (priza:<:1 10 - CEM I (priza>1 ora)
(P40) ora)
Ciment STAS Clinchere CR (ciment SR
CD 40 1092/78 C3A:56.0% :<:40 rutier) 10092:2008 :<:18 <':40
C3S<!50% <!15
5 (ciment (priza>2 - (priza>1ora)
pentru ore)
I drumuri)

La cimenturile la care prize incepe mai devreme de 2 ore se vor folosi in mod obligatoriu cu intarzietor de
I priza.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective, vor fi declasate
§i utilizate numai corespunzator noii clase.
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor.
3.2. Este indicat ca §antierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.
3.3 . Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai multor tipuri de ciment este necesar a obtine aprobarea
lnginerului in acest scop.
3.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare §i control a cimenturilor trebuie sa corespunda prevederilor
standardelor respective.
3.5. Tn timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar), a manipularii sau
depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala §i de impurificari cu corpuri straine.
3.6. Depozitarea cimentului se va face in celu le tip siloz, atat pentru depozitele de rezerva cat §i pentru
cele de consum, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva alterarilor cauzate de fenomene
meteorologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoa§terea §i controlul
acestuia.
3.7. Tn cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri,
acestea se vor goli complet §i se vor curata. prin instalatia pneumatica §i se vor marca, corespunzator noului
J sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.
3.8. Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +50°C.
3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depa§i 45 de zile de la data expedierii de catre producator.

I 3.10. Cimentul ramas in depozit timp mai indel ungat nu va putea fi intrebuintat decat du pa verificarea
starii de conservare §i a rezistentelor mecanice de 2(7) zile.
3.11. Controlul calitatii cimenturilor pe §antier se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.6.
3.12. Laboratorul §antierului va tine evidenta calitatii cimentului, astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furn izoare;
intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate fn laborator.

ART.4. AGREGATE
4.1. Conform STAS 10.473/1, pentru executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu
ciment se utilizeaza sorturile de agregate specificate in tabelul 2.
SR EN 13.242/2003 Agregate inginerie civila si in constructii de drumuri.
Tabel 2
DOMENIU DE AGREGATELE FOLOSITE

APLICARE NATURA AGREGATULUI DIMENSIUNEA

I GRANULELOR

r
Proiectant General Antreprenor 5

I TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R. L.-S.C.AXIA S.R.L./

TRANSPRO IECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

STRATURI DE BAzA pentru: structuri AGREGATE DE BALASTIERA,

1 rutiere nerigide, platforme, locuri de - label 4, nisip 0-4
parcare - label 8, pietri§ 4-8
- tabel 15, ballast 8-16
0-16

AGREGATE CONCASATE, DE: BALASTIERA,

- label 8, pietri§ concasat 4-8
- tabel 15, balast concasat 8- 16
CARI ERA, 0-16
tabelele 3 §i 6,
- piatra sparta (split)
- savura 8-1 6
0-16

STRATURI DE FUNDAJIE pentru structuri AGREGATE DE BALASTIERA,

2 nerigide §i rigide, platforme, locuri de - label 4, nisip
parcare, benzi d~ sta\ionare, acostamente - label 8, pietri§ 0-4
- label 15, balast 4-8
8-25
0-25

AGREGATE CONCASATE, DE: BALASTIERA,

- label 8, pietri§ concasat
- label 15, balast concasat 4-25
CARIERA, tabelele 3 §i 6 0-25
- piatra sparta (split)
- savura
8-16 §i 16-25
0-16

4.2. Agregatele trebu1e sa provina din roci stabile, adica nealterabile i n contact cu aerul, apa sau la
inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte ~i sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la
executia stratului rutier stabilizat.
4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie sa
indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabelele 3 ~i 4.
4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea ~i constanta
calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
4.6. ln timpul transportului de la furnizor la statia de betoane ~i in timpul depozitarii, agregatele trebuie
ferite de impurificari.
La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe sorturi ~i pastrate
in conditii care sa le fereasca de impra~tiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente.
4.7. Controlu l calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.6.
4.8. Laboratorul executantului va tine evidenta calitatii agregatelor, astfel:
intr-un dosar var fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

Tabel 3
NISIP, pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment, utilizate pentru executia fundatiei
structurilor rutiere nerigide sau a straturilor de baza

CONDIJll DE ADMISIBILITATE

CARACTERISTICI DE CALITATE Clasa tehnica a drumului

1-11-111
I IV-V

SORT 0-4

GRANULOZITATE CONTINUA

COEFICIENT DE NEUNIFORMITATE (Un)% mm 8

ECHIVALENTUL DE NISIP (EN) min 50 I 30

Tabel4
Proiectant General Antreprenor 6
TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

AGREGATE DE BALASTIERA SAU AGREGATE CONCASATE DE CARIERA SAU BALASTIERA, pentru straturi
rutiere stabilizate cu ciment
DOMENIU DE UTILIZARE

Straturi de baza Straturi de baza pentru Straturi de funda\ie pentru

pentru sisteme sisteme rutiere nerigide sisteme rutiere nerigide §i
CARACTERISTICI DE CALITATE rutiere nerigide pentru clasele tehnice IV- rigide, platforme, locuri de
pentru clasele V §i pentru platforme de parcare, benzi de sta\ionare,
tehnice 1-111 parcare consolidare acostamente

SORT AGREGATE BALASTIERA/ 0-16 0-16 0-25

AGREGATE CONCASATE (mm)

CONTINUT DE FRACTIUNI
0-Bmm 50 ... 75 50 ... 80 50 ... 80

GRANULOZITATE CONTINUA
Conform figurii (pagina 10 bis)

COEFICIENT DE NEUNIFORMITATE (Un), 8 8 8

I min.

ECHIVALENT DE NISIP (EN)

% min. (pe fractiunea 0-4 mm) 30 30 30

I UZURA CU MA$1NA LOS ANGELES (LA),

%max. 35 35 35

NOTA: 1.Pe drumurile cu trafic foarte greu §i autostrazi este indicat ca eel putin 50% din agregate sa fie
concasate.

4.9. Granulozitatea, in toate cazurile, trebuie sa fie continua §i sa se inscrie in li mitele aratate in tabelele nr.4 §i 5.
Tabel 5
DOM ENIUL LIMITELE TRECERI PRIN SITE $1 CIURURI IN % DIN MASA

GRANULOZITATll (mm) VAR IATIEI 0,1 0,2 1 4 8 16 25

inferioara 6 8 18 35 51 90 -
0-16
superioara 11 17 34 59 75 100 -
inferioara 6 8 18 35 51 72 90
0-25

I ART.5. APA
superioara 11 17 34 59 75 90 100

5.1 . Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale §i ciment poate sa provina din reteaua
I publica sau alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 790.
lndiferent de sursa, la inceperea lucrarilor, se va face verificarea apei, de catre un laborator de
specialitate.
5.2. Yn timpul utilizarii pe §antier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile,
etc.
ART.6. ADITIVI
La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea folosirea unui
intarzietor de priza. Acesta poate fi intarzietorul de priza folosit obi§nuit la prepararea betoanelor de ciment.

ART.7. MATERIALE DE PROTECTIE

* Emu lsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877
r * Nisip sort 0-4 mm

ART.8. CONTROLUL CALITATll MATERIALELOR fNAINTE

I DE PREPARAREA AM ESTECULUI STABILIZAT
Materialele destinate prepararii straturilor de baza ~i de fundatii din agregate naturale stabilizate cu
ciment sunt supuse la incercari preliminare ~i la determinari pentru stabilitatea retetei, a caror natura §i frecventa

I sunt date in tabelul nr.6.

Tabel6

Proiectant General Antreprenor 7

I TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./

TRANSPROIECT 2001 SA
 PRO IECTARE SI EXEC UTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUC URESTI - BRASOV, SECT IUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Materialul Ac\iunea, procedeul de Frecven\a min ima Metode de

verificare sau caracteristicile ce se La aprovizionarea materialelor in depozit lnainte de utilizarea determinare
verifica I materialului conform

Rezistenta la uzura cu O proba la fiecare lot - STAS 730

ma§ina tip Los Angeles aprovizionat pentru
fiecare sort §i sursa

Aditivi Examinarea datelor La fiecare lot aprovizionat - -

inscrise in certificatul de
calitate

Apa Compozitia chimica - O proba la STAS 790

inceperea lucrarii
pentru fiecare
sursa

1 2 3 4
0
Exam in area datelor inscrise in La fiecare lot aprovizionat
Ciment
certificatul de calitate sau certificatul - -
de qarantie
Constanta de volum/stabilitate 0 determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu - SR EN
mai
Timpul de priza pu\in de o determinare la 100 t, pe o proba medie - 196-3

Rezisten\e mecanice la 2 (7) zile 0 proba la 100 t sau la fiecare siloz in cares-a - SR EN

Prelevarea de contra-probe care se La fiecare lot aprovizionat probele se iau - -

pastreaza minim 45 zile (pastrate i n
cutii metalice sau pungi de polietilena
siqilate)
Starea de conservare numai daca s-
a depa§it termenul de depozitare sau
au intervenit factori de alterare
Ag reg ate
Examinarea datelor inscrise i n
certificatul de calitate sau certificatul
de qarantie
Granulozitatea sorturilor
Echivalentul de nisip
Coeficient de neuniformitate
Umiditatea
impreuna cu delegatul lnginerului
0 determinare la fiecare lot aprovizionat sau la Doua determinari pe SREN
fiecare siloz i n care s-a depozitat lotul siloz (sus §i jos) 196-6
aprovizionat (pe o oroba mediel
La fiecare lot aprovizionat - -
0 proba la fiecare lot aprovizionat §i pentru - STAS 730
fiecare sursa STAS 4606
0 proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare - STAS 730
sort si sursa
0 proba la fiecare lot aprovizionat §i pentru - STAS 730
fiecare sursa
- o proba pe schimb STAS 4606
§i sort !Ii ori de cate
ori se observa o
schimbare cauzata
de conditii meteo

Proiectant General Antreprenor 8

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S,R.L./
TRANSPRO IECT 200 1 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICl l PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Emulsie Examinarea datelor La fiecare lot aprovizionat - -

bituminoasa inscrise in certificatul de
calitate

CAPITOLUL II
STABILIREA COMPOZIJIEI AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

ART.9. INCERCARI PRELI MINARE

Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment :;;i apa se va face de catre un laborator de
specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, care va determina:
- curba granulometrica a agregatelor stabilizate;
- dozajele de ciment :;;i aditiv;
- continutul de apa;
- densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de compactare.
De asemenea, testul preliminar va determina variatiile admisibile ale compozitiei, i n vederea adaptarii

I acesteia la conditiile de :;;antier, pastrand caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea
:;;i caracteristicile cerute la punctul 10.2.

ART.10. COMPOZITIA AMESTECULUI

l 10.1. Stabilitatea compozitiei amestecului se va face:

- la intrarea in functie a statiei de preparare;
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
- ori de cate ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.
10.2. Compozitia amestecului de ciment, apa :;;i agregate naturale se va stablili numai prin incercari de
laborator atestat, in functie de indeplinirea conditiilor aratate in tabelul 7.
10.3. In tabelul 8 se indica orientativ dozajele de ciment.
10.4. Curba granulometrica a amestecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in tabelul 5. Curba
granu lometrica aleasa este cea care conduce la caracteristici fizico-mecanice optime in conditiile compactarii
standard (incercarea Proctor modificat).
10.5. fn ce prive:;;te continutul de apa, acesta trebuie sa se situeze la nivelul umiditatii optime de
compactare.
10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in starea uscata maxima dumax. :;;i umiditatea
optima Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se var determina de catre un laborator de
specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificata, conform STAS 1913/13.
10.7. 0 importanta deosebita in cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere in opera.
Aceasta este durata in care priza este nula sau foarte slaba :;;i permite punerea in opera a amestecului :;;i
comportarea lui, fara sa prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.
Durata de punere in opera care se cere in cazul materialelor granulare stabilizate, variaza intre 2 :;;i 6 ore
in functie de conditiile de executie. Marirea duratei peste doua ore se poate obtine prin utilizarea unui intarzietor
de priza. ·
Cantitatea de intarzietor de priza depinde de temperatura ambianta :;;i ea va fi stabilita de laborator in
cadrul studiilor preliminare, cunoscand ca la 10°C durata de punere in lucru este estimata la dublul celei obtinute
la 20°c iar aceasta la randul ei este de doua ori mai mare decat cea pentru 40°C.
fncercarea se face pentru diferite temperaturi, :;;i se traseaza diagrama limp de punere in opera -
temperatura.

Tabel7
Denumirea stratului :;;i al lucrarii

Caracteristica Strat de baza pentru Strat de fundatie pentru sisteme rutiere

sisteme rutiere rigide, nerigide, consolidarea benzilor de
nerigide, platforme :;;i stationare, a benzilor de incadrare :;;i a
locuri de parcare acostamentelor

I Rezistenta la compresiune N/mm

Re 7 zile
2

1,5 ... 2,2 1,2... 1,8

Re 28 zile 2,2 ... 5,0 1,8 ... 3,0
I Stabilitate la apa %max.

Proiectant General Antreprenor 9

I TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.U

TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SC URTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

- seaderea rezistentei la eompresiune

Rei 20 25
- umflare volumiea
UI 2 5
- absorbtie de apa
Ai 5 10

Pierdere de masa %max.

- saturare-useare Psu 7 10
- fnghet-dezghet Pid 7 10

Tabel 8
Denumirea stratului Agregatul Dozaj orientativ de eiment, fn %

Natura Granulozitate din eantitatea de agregate

(mm) naturale useate

1. Strat de baza, platforme - balast 0-1 6

§i loeuri de pareare - agregate eoneasate 0-16 3... 7

2. Strat de fu ndatie, nisip 0-4 6...10

eonsolidarea benzilor de
stationare, a benzilor de balast 0-25
fneadrare §i a eoneasate 0-25 4...6
aeostamentelor

Dozajul de ciment va fi stabilit prin fneereari preliminare astfel fneat sa se asigure rezistentele
(earaeteristieile) prevazute fn tabelul 7. Aeeste ineereari vor fi faeute ori de eate ori se sehimba eompozitia
granulometriea a agregatelor.
Rezultatele obtinute vor fi validate pornind de la reeomandarea ca rezistentele la compresiune ee trebuie
2 2
obtinute sa fie apropiate de valorile minime admisibile (1 .2 N/mm la 7 zile si 1.8 N/mm la 28 zile admise la
straturile de fundatie) pentru a reduce aparitia fisurilor si erapaturilor.
Se reeomanda ca rezistentele la compresiune ale stratului de fundatie de ballast stabilizat nu trbuie sa
2
depaseasea cu mai mult de 30% pe cele minime admisibile (Re max:51.6 N/mm =1.2x1 .30= si Re28max
2
:52.3=1 .8x1 .3 N/mm ) deoarece stratul incepe sa se comporte ca strat de beton de ciment (SR 183-95) si ar fi
necesare rosturi de contractie, de contact si de dilatatie.
Aceste rosturi vor trebui acoperite cu geogrile pentru a nu fi transmise fisurile si crapatu rile in
imbracamintea asfaltica rezultand eheltuieli suplimentare care vor fi suportate d\3 antreprenor.
In cazu l in care la suprafata stratului din aggregate natural stabilizate cu lianti hidraulici (ciment)
executate se constata aparitia unor fisuri longitudinal si transversal, pentru evitarea transmiterii acestora in
straturile asfaltice superioare, stratul de agregate stabilizate cu lianti hid raulici se vor trata pe cheltuiala
antreprenorului dupa cum urmeaza:
-pe sectoarele cu fisuri longitudinal si transversal lineare si isolate, acestea vor fi acoperite cu geogrile de 1.00 m
latime cu Rt=50x50 kN/m inaintea asternerii stratului de mixture asfaltica;
-pe sectoarele cu fisuri longitudinal si transversal neliniare si dese se va astern geogrila cu Rt=50/50 kN/m pe
toata latimea stratului din agregate natural stabilizate si apoi se va asterne stratul de mixture asfaltica.

CAPITOLUL Ill
PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

ART.11. STATIA DE PREPARARE

11.1 . Prepararea amesteeului din agregate naturale, ciment §i apa se poate efectua fn centrale de tip
continuu de dozare §i malaxare sau fn centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor rutiere.
11.2. Distanta maxima fntre statia de preparare §i punctul de lueru , va corespunde unui timp de transport
al amestecului de agreagate naturale, ciment §i apa, de maxim 45 minute.
11.3. Statia de preparare trebuie sa dispuna de:
a. depozite de agregate cu dotari corespunzatoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitatii;

Proiectant General Antreprenor 10

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

b. silozuri cu ciment marcate corespunzator, avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie a

statiei;
c. instalatie de preparare, cu rezervoare §i dozatoare In buna stare de functionare;
d. buncare pentru descarcarea, din utilajele de preparare, a amestecului preparat;
e. laborator amenajat §i dotat corespunzator;
f. dotari care sa asigure spalarea malaxorului, buncarelor §i mijloacelor de transport;
g. dotari privind protectia muncii §i P.S .I.
11.4. Centralele de preparare trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici, privind precizia de cantarire
§i dozare:
- agregate +/- 3%
- ciment §i apa +/- 2%
- aditivi +/- 5%
Tolerantele se exprima In functie de greutatea fiecarui component §i trebuie sa faca referire la cantitatile
teoretice conform calibrarii.
11.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare a statiei de preparare a amestecului lista reglajelor
care trebuie sa fie efectuate la instalatie pentru lndeplinirea conditiilor prevazute la art.10, comisia controland
daca s-au facut aceste reglari, In special:
etalonarea cantarelor;
verificarea dozatoarelor volumetrice;
functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-lnchidere) la introducerea
agregatelor, a cimentului §i a apei In malaxorul instalatiei de preparare;
uzura paletilor malaxoarelor.
Toate aceste verificari se vor face inainte de prepararea amestecu lui.

ART.12. EXPERIM ENTAREA PREPARARll AMESTECULUI

12.1. fnainte de lnceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa faca teste pe statia de preparare a
amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele §antierului, daca reteta amestecului, stabilita In laborator,
permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
Testele trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind:
- umiditatea;

I - omogenitatea amestecului;
- rezistenta la compresiune;
- timp optim de punere in opera.
Cu ocazia acestor verificari se va stabili §i durata minima de malaxare care sa asigure o buna
omogenitate a amestecului preparat.
r 12.2. Probele pentru verificari se vor recolta din amestecul preparat In timpul testarii, In vederea verificarii
obtinerii caracteristicilor cerute, aratate la cap. II, art.10.

ART.13. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A AMESTECULUI

13.1. Este interzisa prepararea amesteculu i in instalatiile care nu asigura incadrarea in abaterile
prevazute la pct.11.4. sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.
Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a dispozitivelor de dozare, verificandu-le ori de
cate ori este necesar, dar eel putin o data pe saptamana.
13.2. Cantitatea de apa necesara amestecului se va corecta in functie de umiditatea naturala a
agregatelor, astfel incat la punerea in opera sa fie asigurata umiditatea optima de compactare stabilita in
laborator, tinandu-se seama §i de pierderile de apa In timpul transportului de la statia de preparare la locul de
punere In opera .
13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce In amestec este cea prevazuta in reteta stabilita pentru fiecare
tip de ciment aprovizionat.
13.4. Amestecarea materialelor componente se va face In malaxorul instalatiei de preparare pana la
omogenizarea amestecului.
13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment §i apa se introd uce fn buncarul de stocare a materialului,
din care se descarca in autobasculanta, astfel incat sa se evite segregarea.

ART.14. CONTROLUL CALITATll AMESTECULUI PREPARAT

14.1 . Controlul calitatii amestecului preparat precum §i confectionarea epruvetelor pentru determinarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare §i rezistenta la compresiune) se vor face i n
conformitate cu tabelul nr.9.
14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea amestecului:
compozitia amestecului preparat;
caracteristicile de compactare - Proctor modificat
Proiectant General Antreprenor 11
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R. L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 200 1 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SC URTA DU RATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUC URESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

caracteristici ale amestecului preparat:

* umiditati: - la statia de preparare;
- la locul de punere in opera;
* densitatea stratului compactat;
confectionarea epruvetelor de amestec §i determinarea caracteristicilor fizico-mecanice (rezistente la
compresiune §i densitate), care vor fi inscrise in evidente.

Tabel 9
Nr Actiunea, procedeul de Frecventa minima Metoda de
crt. verificare sau caracteristici determinare
ce se verifica La statia de betoane La locul de punere conform
Tn lucru

1 Examinarea documentului La fiecare transport

de transport - -
2 fncercarea Proctor pentru fiecare reteta - STAS 1913/13
modificata

3 Temperatura (la tem peraturi la fiecare 2 ore pentru la fiecare 2 ore -

ale aerului in intervalul 0°C- fiecare instalatie
5°C §i > 30°C

4 Compozitia granulometrica 1 determinare pe - STAS 4606

a amestecului schim b, dar eel putin 1
determinare la 500 me

I 5 Umiditatea amestecului Tn
vederea stabi lirii cantitatii
de apa necesara asigurarii
eel putin o data pe
schimb §i la schimbari
meteo care pot mod ifica
-
STAS 1913/1

umiditatii optime de umiditatea

( compactare - Umiditatea
amestecului

6 Verificarea caracteristicilor
de compactare:
a. umiditate de compactare - doua probe la 1500 mp STAS 1913/1
b. densitatea stratului,
gradul de compactare - doua probe la 1500 mp STAS 1913/15
c. Q/S - zilnic -
7 Confectionarea de epruvete
pentru determinarea
densitatii §i a rezistentelor
la compresiu ne
la 7 zile 2 serii a 3 epruvete - STAS 10473/2
la 28 zile cilindrice la 1500 mp

CAPITOLUL IV
PUNEREA iN OPERA A AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

I ART.15. TRANSPORTUL AMESTECULUI

15.1. Amestecul di n agregate naturale, ciment §i apa se transporta la locul de punere in opera cu
autobasculante (cu basculare pe spate) care circula pe fundatia de balast.
Pe timp de ar§ita §i ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a se evita
modificarea umiditatii acestuia.
15.2. Durata de transport a amestecului nu va depa§i 45 minute.
15.3. Capacitatea de transport trebuie sa fie corespunzatoare pentru a asigura functionarea continua a
instalatiei de malaxare §i a atelierului de punere i n opera.

Proiectant General An treprenor 12

l TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R. L.-S.C.AXIA S.R.L./

TRANSPRO IECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTI E PARCAR I DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

~
ART.16. LUCRARI PREGATITOARE
f fn ainte de fnceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica §i
receptiona stratul suport, conform caietului de sarcini respectiv.
De asemenea, lnainte de a§ternere se va proceda la umezirea stratului suport, in special daca acesta
I este constituit din materiale drenante (dar orice baltire va fi eliminata).

ART.17. EXPERIMENTAREA PUNERll IN OPERA A AMESTECULUI

17. 1. fnainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa execute un tronson experimental.
Lungimea tronsonului de proba va fi de eel putin 30 ml §i pe l ntreaga latime proiectata a drum ului.
Experimentarea are drept scop de a verifica pe §antier, In conditii de executie curenta, realizarea caracteristicilor
calitative ale amestecului pus In opera In conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor §i
dispozitivelor de punere In opera, stabilirea parametrilor compactarii (grosimea de a§ternere a amestecului,
conditiile de compactare §i intensitatea de compactare necesara).
Toate datele var fi supuse aprobarii lnginerului.
17.2. Partea din tronsonul executat, considerata ca fiind cea mai bine realizata , va servi ca sector de
referinta pentru executia lucrarilor pe lntregul drum.

ART.18. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI

18.1. A$TERNERE $1 NIVELARE
18.1.1. A§ternerea §i nivelarea amestecului trebuie sa fie executate astfel lncat sa se realizeze
urmatoarelor obiective:
respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat In parte;
asigurarea grosimii prevazuta In proiect pentru fiecare strat, In oricare punct al acestu ia;
obtinerea unei suprafatari corespunzatoare.
18.1.2. A§ternerea §i nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu autog rederul sau cu
repartizatoare mecanice cu vibrare.
Amestecul se descarca pe drum In cordoane §i apoi, cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor
mecanice, se repartizeaza pe jumatate sau pe lntreaga cale a latimii prevazuta In proiect, In functie de tehnologia
de executie adoptata §i de natura lucrarilor (ranforsari sau sisteme rutiere noi).
18.1.3. A§ternerea se face de reg ula lntr-u n singur strat.
f n cazul fundatiilor, prevazute cu grosimi mai mari de 22 cm §i proiectate a fi realizate din doua sau mai
multe straturi, a§ternerea se va face conform prevederilor proiectului.
Grosimea maxima de a§ternere se stabile§te de catre Antreprenor, pe sectorul experimental, fn cadrul
testelor de compactare.
18. 1.4. 0 atentie deosebita trebuie acordata la rosturile longitudinale de lucru. A§ternerea celor doua
straturi adiacente care se executa In aceea§i zi trebuie executate fn decurs de doua ore, pentru a asigura
continu itatea structurii stratului de baza sau de fund atie. Marginea stratului a§ternut anterior trebuie sa fie
verticala. Taierea §i fndepartarea marginilor interioare (catre axul drumului §i/acolo unde trebuie executate straturi
adiacente suplimentare) trebuie facute astfel incat sa se asigure o compactare omogena pe toata latimea parti i
carosabile a drumului.
Rosturile longitudinale rezultate, trebuie protejate cu fo lii de polietilena sau cu un alt material similar
pentru evitarea patrunderii corpurilor straine in rost.
18. 1.5. La executia rosturilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine verticala a stratului,
materialul excedentar trebuie taiat §i i ndepartat.
18.1.6. A§ternerea §i nivelarea se var face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, fn care scop
se va realiza un reperaj fn afara suprafetei de lucru, in cazul nivelarii cu autogrederul sau se var pune la cota
longrinele §i ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.
18.2. COMPACTAREA
18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face fn prezenta lnginerului , efectuand
controlul compactarii prin fncercari de laborator, stabilite de comun acord §i efectuate de un laborator de
specialitate autorizat.
Echipamentul de compactare stabilit fn cad rul testelor de proba efectuate, trebuie aprobat de lnginer,
inainte de compactare.
Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie sa aiba
urmatoarele caracteristici:
• Cilindru Tandem cu roti tamburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de 10 t pe fiecare
tam bur;
• Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 t §i cu o presiune minima in pneu de 5 bari;

Proiectant General Antreprenor 13

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R. L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PRO IECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DU RATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BU CURESTl-PLOIESTI

• Ateliere combinate (tam bur metalic in fata 9i pneuri Tn spate), pot fi folosite numai cu aprobarea
lnginerului.Atelieru l de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevazut in procedura de executie
aprobata de lnginer §i aceasta va fi respectata pe toata du rata executiei lucrarilor.
18.2.2. fn cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor (in special
in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, largiri de drumuri, etc.), compactarea
se va efectua cu placi vibratoare.
18.2.3. Calitatea compactarii este apreciata prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie sa
corespunda valorilor aratate la pct.22. 1.

18.2.4. fn cazurile i n care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare dupa modifica rea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii §i anume:
grosimea de a9ternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze grosimea
stratului §i gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
condi!ii le de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus §i a intensitatii de compactare).
lntensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde "Q" este volumul pus i n opera intr-o
anum ita unitate de timp (ora , zi, schimb) exprimate in me §i "S" este suprafata cilindrata in intervalul de timp dat,
exprimata in mp.
Raportul Q/S este determinat experimental §i se va respecta cu strictete pe tot parcursul executiei, in
care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care sa i nregistreze datele pentru
estimarea lui "S".
18.2.S. Obtinerea unei densitati ridicate, impune ca, compactarea sa fie terminata inainte de a incepe
priza. Aceasta conditie poate sa conduca la necesitatea
fncorporarii in amestec a unui fntarzietor de priza, in special pe timp calduros. Folosirea unui intarzietor de priza
este recomandat pentru a permite executia corecta a rosturilor longitudinale.
18.2.6. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine compactate,
odata cu intregul strat din agregate naturale stabi lizate.
Compactarea se va face astfel:
compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament §i 2/3 pe stratul din
agregate naturale stabilizate;
apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat in a9a fel incat sa-1 impinga sub
acostament, dupa care compactarea se continua normal.
Daca compactarea acostamentelor se face i nainte de a9ternerea stratului din agregate naturale
stabilizate, se vor lua masuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe intreaga suprafata a drumului.

18.3. MASURI PENTRU CONDIJll METEOROLOGICE NEFAVORABILE

18.3. 1. Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, in mod exceptional, la
J temperaturi sub +S°C, dar numai peste 0°C §i cu exercitarea unui control permanent §i deosebit de exigent din
partea Antreprenorului §i a lnginerului.
18.3.2. Este interzisa utilizarea ag regatelor naturale inghetate.
I 18.3.3. Este interzisa a9ternerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit cu zapada sau cu
pojghita de gheata.
18.3.4. Transportul amestecu lui de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, §i se vor
se evita distantele mari de transport §i stationarile pe traseu.
18.3.S. Dupa executia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafata acestuia se protejeaza
imediat, prin acoperire cu prelata sau cu rogojini, astfel fncat sa se asigure deasupra stratulu i turnat un strat de
aer stationar, neventilat, de 3...6 cm grosime, cu o temperatura la suprafata, de minimum +S°C, timp de 7 zile.
18.3.6. La temperaturi mai mari de 3S°C, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment va
fi protejata cu emulsie bituminoasa aplicata Tn doua straturi succesive.

ART.19. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

19.1. Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment, va fi
protejata eel putin §apte zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip, cca. 1,S... 3 cm grosime mentinut
In stare umeda sau cu o pelicula de protectie, care poate fi realizata cu:
- Fluid de protectie P4S, STAS 12013
- Polisol, conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare
- Emulsie bituminoasa cationica STAS 8877.
Pelicule de protectie se va realiza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat §i urned.
r 19.2. Daca stratul de baza al structurii rutiere urmeaza sa se execute mai tarziu, dupa protejarea stratului
de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct. 19.1 ., pentru a se asigura o
Proiectant General Antreprenor 14
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R. L.-S.C.AXIA S.R .L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

legatura buna cu viitorul strat de baza, se va a§terne o cantitate de 7-8 kg/mp criblura sortul 16-25, urmata de o
compactare U§Oara cu compactor cu pneuri (care asigura o fncastrare a criblurii fn stratul de fundatie), operatiune
care trebuie facuta fnainte de lnceperea prizei.
19.3. Stratul de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment, In cazul structurilor rutiere noi prevazute
cu fmbracaminti bituminoase §i al reabilitarilor de drumuri, se protejeaza conform prevederilor din tabelul nr.10.
Tabel 10
Stratul urmator sau fmbracamintea Structura rutiera noua Reabilitare drum
prevazuta
Fara *1 Tratament superficial dublu Tratament superficial dublu
Strat bituminos ce se va executa Tratament de protectie cu Tratament de protectie cu emulsie
dupa un interval mic de timp (15 emulsie bituminoasa bituminoasa
zile)
Strat bituminos ce se va executa Tratament superficial simplu Tratament superficial simplu sau
dupa un interval mai mare de timp dublu
......
*' La drumun cu traf1c U§Or §I foarte U§Or §I la reab1htan de drumun

19.4. Stratul de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, In cazul structurilor rutiere rigide se
va proteja conform prevederilor anterioare, executia lmbracamintii din beton de ciment urmand sa fie lnceputa
dupa o durata de minim 7 zile.
19.5. Cand stratul de fundatie trebuie sa suporte un trafic de §antier important, tratamentul de protectie
cu emulsie bituminoasa nu este suficient §i va trebui sa se aplice un tratament superficial, conform prevederilor
din tabelul 10.
19.6. Executia stratului ruti er superior poate fi lnceputa numai dupa o perioada de protectie de minim
§apte zile de la executia stratului stabilizat cu ciment, perioada In care este interzis traficul pe acest strat.
19.7. Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna. Peste stratul de balast
stabilizat se va a§terne eel putin primul strat al lmbracamin!ii structurii rutiere proiectate.

ART.20. CONTROLUL CALITAJll AMESTECULUI DE AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT,

PUSE iN OPERA
Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse fn opera, se va face In
conformitate cu prevederile tabelului 11.
Tabel 11
Determinarea, metoda de control Frecventa minima Metoda de
Nr §i/sau caracteristicile ce se determinare conform
verifica
1 Determinarea rezistentei la
compresiune pe probe cilindrice
la 7 zile 3 probe cilindrice la 1.500 mp STAS 10473/2
la 28 zile 3 probe cilindrice la 1.500 mp

2 Prelevare de carote pentru 1 carota la 2.500 mp de strat (la

determinarea rezistentei la cererea comisiei de receptie sau a Normativ C 54
compresiune Beneficiarului)

3 Determinarea grosimii stratului - la fiecare 200 ml, fn timpu l executiei

- pe carote extrase -
4 Densitatea stratului rutier, pentru
calculul gradului de compactare minim doua puncte la 1.500 mp STAS 10473/2

CAPITOLUL V
CONDITll TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART.21. ELEMENTE GEOMETRICE

21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute fn proiect.
Abaterile limita la grosime sunt: -1 O mm ; +20mm.

Proiectant General Antreprenor 15

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICl l PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Verificarea grosimii stratului de · fund atie se efectueaza prin masuratori directe, la marginile benzilor
executate, la fiecare 200 ml.
Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezentat receptiei.
21.2. Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi: +/- 2 cm.
Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintei prevazuta in proiect.
Abaterile limita la panta pot sa difere cu +/- 0,4% fata de valoarea pantei indicate in proiect §i se masoara
la intervale de 25 m distanta.
21.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului .
Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fide+/- 1O mm.

ART.22. CONDIJll DE COMPACTARE

22.1. Gradul de com pactare al straturi lor de baza §i de fundatie din agregate naturale stabilizate cu
ciment, in functie de clasa tehnica a drumului , trebuie sa fie de:
=> min.100% in eel putin 95% din numarul punctelor de masurare §i min.98% in eel mult 5% din
pu nctele masurate la autostrazi §i/in toate punctele de masurare pentru drumu rile de clasa tehnica II §i Ill;
=> min.98% in eel putin 95% din numarul punctelor de masurare ~i de min .95% i n toate punctele de
masurare pentru drumurile de clasa tehnica IV, V, platforme, locuri de parcare, consolidari benzi de
stationare, benzi de incadrare §i acostamente.
22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima 9i um iditatea optima de
compactare) ale straturilor de baza §i de fundatie se determina prin i ncercarea Proctor modificata conform STAS
1913/13 §i sunt corespunzatoare domeniului urned al curbei Proctor.

ART.23. CARACTERISTICILE SUPRAFEJEI STRATULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU

CIMENT
Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
a) fn profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie, toleranta admisa la
denivelari fiind de+/- 10 mm .
b) fn profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor prezentate i n proiect, toleranta admisa
la denivelari fiind de +/- 9 mm.

CAPITOLUL VI
RECEPTIA LUCRARILOR

ART.24. RECEPJIA PE FAZA DETERMINANTA

Receptia pe faza determinanta stabilita In proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind
controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 9i conform Procedurii privind controlul statului In
fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT 9i publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci
cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate ~i toate verificarile sunt efectuate In

I conformitate cu prevederile art.8, 14, 20, 21, 22, 23.

Comisia de receptie examineaza lucrarile 9i verifica indeplinirea conditi ilor de executie 9i calitatile impuse
de proiect §i de caietul de sarcini, precum §i constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de
control.
I 1n urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" In registrul de lucrari ascunse, in
care sunt specificate eventualele remed ieri necesare, termenul de executie a acestora §i recomandari cu privire
la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.

ART.25. RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR.PROTECTIA MUNCii.

Receptia preliminara a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odata cu
receptia preliminara a intregii lucrari de drum , conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii §i
instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de
documentatia de control §i procesele verbale de receptie pe faze, intocmit in timpul executiei lucrarilor.
Protectia muncii.
Pe tot parcursul lucrarilor si a receptiilor se vor respecta prevederile Legilor:
Proiectant General Antreprenor 16
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVIC ll PE AUTOSTRADA
BUC URESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

-Legea nr.10 Legea calitatii

-Legea nr.319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
-Legea nr.307/2006 Prevenirea si stingerea incendiilor
-OUG 195/2005 Protectia mediului
-Normativele tehnice de specialitate

ART.26. RECEPJIA FINALA

Receptia finala a straturilor de fundatie §i de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment se face
odata cu receptia finala a intregii lucrari de drum, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform prevederilor Regu lamentu lui aprobat cu HG 273/94.

1.ACTE NORMATIVE

Legea nr.10 -Legea calitatii

Ordinul MT nr. 43/1998 -Norme privind incadrarea in categorii a dru murilor de interes national.

Ordinul MT nr. 45/1998 -Norme tehnice privind proiectarea, construirea §i modernizarea drumurilor.

Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehn ice a drumurilor publice.

Ord inu l MT/M l nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei §i de instruire a restrictiilor de circulatie in
vederea executarii de lucrari in zona drumului public §ilsau
pentru protejarea drumului.

Legea nr.319/2006 -Legea securitati i si sanatatii in munca

NSPM nr. 79/1998 -Norme privind exploatarea §i intretinerea drumurilor §i podurilor.

Legea nr. 307/2006 - Norme de prevenire §i stingere a incendiilor .

I Ordin AND nr. 116/1999 -lnstructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare
§i exploatare a drumurilor §i podurilor.
OUG 195/2005 -Protectia mediului
J II. NORMATIVE TEHNICE
c 54 -lnstructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.

Ill. STANDARDE

SR EN 197-1:201 1 - Ciment

SR EN 196-1:2006 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor

mecanice.

SR EN 196-3+A1:2009 Metode de incercari ale cimenturil or. Partea 3: Determinarea timpului de priza §i
a stabilitatii.
SR EN 196-6:2010 Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii.

STAS 730-89 -Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate §i drumuri. Metode de
incercare.
-Teren de fundare. Determinarea umiditatii.
I STAS 1913/1 -82

STAS 191 3/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Tncercarea

Proctor.

I STAS 1913/15
STAS 4606
-Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
Agregate naturale grele pentru mortare §i betoane cu lianti minerali. Metode de
Tncercare.
I SR EN 13242+A1 :2008 Agregate pentru materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in
inginerie civila si in constructii de drumuri.
Proiectant General Antreprenor 17

I TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./

TRANSPRO IECT 200 1 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DU RATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

1 STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza ~i de fundatie. Conditii tehnice generale de
calitate.

r STAS 10473/1-87 Lucrari de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pamant stabilizate cu
ciment. Conditii tehnice generale de calitate.

I STAS 10473/2-86 Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate natura le sau pamanturi,
stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de
determinare ~i incercare.

I
I

I
I
r
Proiectant General Antreprenor 18

l T RANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L./

TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTI UNEA BUCURESTl-PLOIESTI

I
l

CAIET DE SARCINI
PLATFORME

IMBRACAMINTE RUTIERA DIN BETON DE CIMENT CLASA BcR 4

EXECUTAT IN COFRAJE FIXE

Cod AX-A3-PT-PL-SH-OOO-ROO

I
Revizii

1 Rev. Data Descrierea Aprobat

0 11/Aprilie/2017 Editat pentru verificare Ing. G.Banos

I
I
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXTA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DU RATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLO IESTI
J

PARTEA 1 - GENERALITATI
r 1.1. Descriere genera/a
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind natura si calitatea materialelor utilizate,
tehnologia de executie si conditiile de receptie a imbracamintii rutiere din beton de ciment din sistemele rutiere
adoptate in proiectul tehnic de executie.
lm bracamintea rutiera din beton de ciment va fi alcatuita din dale, delimitate intre ele prin rosturi si se va
executa intr-un singur strata carui grosime este stabilita in proiectul tehnic de executie.
Betonul de ciment rutier utilizat pentru realizarea imbracamintii ruti ere va fi de clasa BcR 4 si se va defin i in
continuare in intelesul prezentului caiet de sarcini prin termenul "beton rutier".
Betonul rutier pentru executia imbracamintii se clasifica dupa clase, pe baza criteriului rezistentei la
incovoiere (Rine) pe care betonul trebuie sa ii obtina la 28 de zile. Determinarea rezistentei la incovoiere la 28 de
zile se face conform Normativului NE 01 4-2002, Anexa 11 1. 1. Clasa de expu nere pentru betonul rutier utilizat,
conform CP 01 2-1-2007 este XF4, XM2.
Antreprenorul are obligatia sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea
tuturor incercarilor si determinarilor rezu ltate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se var constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, reprezentantul Beneficiarului in
santier, denumit in continuare in intelesul prezentului caiet de sarcini "lnginer" va dispune intreruperea executiei
lucrarilor si luarea masurilor care se impun. ·
PARTEA 2- MATERIALE UTILIZATE PENTRU EXECUTIA IMBRACAMINTll RUTIERE :.s(T0~r5fc 1 , ,
CIMENT Y v ~
ii
Beneficiarul va aproba preliminar inceperi e lucrarilor de executie sursele si furn rfi. d , ~ teri~ 1 .,
2.1. Ciment f,~ ~ .· 0 "1'-i. () ·~
I La prepararea betonului rutier se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment ca~re uie sa
conditiilor tehnice de calitate prevazute in SR EN 197-1 si SR 10092, indicate in tabelullZ:'1. ~
\~..,,- .. >
spu·ntfa
_..:)
- cimentCEMl42.5 N, CEM l42.5Rconform SREN1 97-1 ; ·,-·. -i. . 'vo- f:: u
ciment CR 42.5 R conform SR 10092; , ·,·..O;'~) . ~ I
1 Tabel 2.1 .1.
\\O ." · ~ D
~ '>' • 11·--~

CARACTERISTICI FIZI CE
I c60
::; 0
;::: 20 c20
42.5 ... 62.5 42.5 .. . 62.5 <=:42.5
Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment. Daca Antreprenorul propune
utilizarea mai mu ltor tipuri de ciment, este necesara aprobarea lnginerului. In acest scop, fiecare tip de ciment
aprobat va fi utilizat pe portiuni distincte ale lucrarii, conform celor stabilite impreuna.
Cimentul se va aproviziona in vrac, utilizand autocisterne sau containere speciale CF cu descarcare
I pneumatica, destinate exclusiv acestui produs sau in saci de hartie, transportati in vagoane inchise sau camioane
acoperite.
Transportul , manipularea si depozitarea se var efectua in conditiile necesare pentru ca cimentul sa fie ferit de

I umezeala, de impurificari si de amestecarea diferitelor tipuri de ciment.

Depozitarea cimentului se va efectua numai dupa constatarea existentei si analizarii certificatului de calitate
sau a certificatului de garantie si dupa verifi carea capacitatii libere de depozitare in silozuri sau incaperi special
amenajate.
I Cimentul aprovizionat in vrac se va depozita in silozuri, atat in cazul depozitelor de rezerva cat si in cazul celor
de consum .
Cimentul aprovizionat in saci se va depozita in magazii, sacii asezandu-se in stive, suprapunandu-se maximum

I 10 saci si lasandu-se spatii libere de 50 cm de la peretii exteriori.

Silozurile si depozitele var fi marcate cu tipul cimentului, pe toata durata depozitarii se va tine evidenta loturilor
de ciment, acesta utilizandu-se in ordinea datelor de aprovizionare, dupa confirmarea prin buletine de laborator a
calitatii cimentului.
I
Proiectant General Antreprenor

I TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R .L .-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 2001 SA 2
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
J BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri, acestea se
vor goli complet si se vor curata apoi vor fi marcate corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se
f depozita.
Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste + 50°C, iar durata de depozitare nu va depasi durata prescrisa de
producator pentru tipul de ciment utilizat, durata decurgand de la data expedierii cimentului de la producator.
I Verificarea calitatii cimentuluide catre Antreprenor se va face In conformitate cu prevederile tabelului 2.1.1 .
Tabel 2.1.1 .
VER IFICARE FRECVENTA MINIMA LAB.II LAB.Ill

I LA APROVIZJONARE MATERIALULUI IN DEPOZITE

Examinarea datelor inscrise in certificatul de La fiecare lot aprovizionat DA DA
calitate sau de garantie
Stabilitatea si timpul de priza (SR EN 196-3/AC) 0 determinare la fiecare transport dar nu mai DA DA
putin de o determinare la 1OOt, pe o proba

I Rezistentele mecanice la 2(7) si 28 zile (SR EN

medie
0 proba la 200t daca livrarea se face in loturi
196-1) mai mici de 1OOt. 0 proba la 50ot daca

l livrarea se face in loturi mai mari de 1OOt.

Prelevare de contra-probe care se pastreaza La fiecare lot aprovizionat probele se iau DA DA

I minim 45 zile impreuna cu delegatul beneficiarului.

Starea de conservare (daca s-a depasit 0 determinare la fiecare transport sau la

termenul de garantie sau au intervenit factori de maxim 1Oot, pe o proba medie. DA DA
alterare)
(SR EN 196-6)

1 INAINTE DE UTILIZAREA MA TERIALULUI

Verificarea duratei de depozitare La fiecare lot aprovizionat DA DA
Starea de conservare (daca s-a depasit Doua probe pe siloz (sus si Jos) sau la un
I termenul de garantie sau au intervenit factori de interval de maxim 50t ciment consumat
alterare)
DA DA

(SR EN 196-6)

I Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:

- Certificatele de calitate de la furnizor;
I - Rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

2.2. Agregate
I Pentru fabricarea betonului rutier se vor utiliza doar agregate naturale concasate si/sau amestecuri de
agregate naturale, de masa volumica normala. Nu se vor utiliza agregate artificiale sau agregate reciclate. Clasele
de granulozitate (sorturile) utilizate pentru fabricarea betonului rutier sunt agregat fin (nisip natural) 0/4, agregat
grosier concasat 4/8, 8/16, 16/25. Granulozitatea totala a agregatelor va fi 0/25.
Conform SR EN 12620, toate agregatele utilizate la fabricarea betonului trebuie sa corespunda caracteristicilor
generale de granularitate stabilite in Tabelul 2.2.1. Granulozitatea se va determina conform SR EN 933-1 prin
utilizarea sitelor pentru stabilirea claselor de granulozitate conform SR EN 12620, care trebuie sa contina seria de
baza, sau seria de baza plus seria 1, sau seria de baza plus seria 2. Nu se vor combina dimensiunile sitelor din
seria 1 si din seria 2.
Agregatul grosier (D ~ 4mm si d ~ 2mm), trebuie sa corespunda caracteristici lor generale de granularitate
stabi lite in Tabelul 2.2. 1. Agregatul fin (D =::; 4mm) trebuie sa fie conform caracteristicilor generale de granulozitate
stabilite in tabelul 2.2.1 . Suplimentar nisipul trebuie sa respecte cerintele de granulozitate din tabelul 2.2.2.
Granulozitatea filerelor (agregat ale carui granule tree pe sita de 0,063mm), determinata conform SR EN 933-10,
trebuie sa fie conforma limitelor stabilite in tabelul 2.2.3.

l
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 3
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
) BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl -PLOIESTI

I Tabel 2.2.1.
Ag reg at Oimensiune Procent de trecere in masa Categorie

I Agregat grosier
(mm)
O/d=2 sau
0=11,2
2D
100
100
1,40
98 ... 100
98 ... 100
D
85 ... 99
80 ... 99
d
0 ... 20
80 ... 99
d/2
0 ... 5
0 ... 5
G
Gc85/20
Gc80/20
0/d>2 si
0 >1 1,2 100 98 ... 100 90 ... 99 0 ... 15 0 ... 5 Gc90/15
Nisip D=4 si d=O 100 95 ... 100 85 .. . 99 - - GF85
Ag reg at de clasa DS8 si d=O 100 98 ... 100 90 ... 99 - - GNG90
naturala 0/8
Amestec de agregat 0 S45 si d=O 100 98 ... 100 90 ... 99 - - GA90
100 98 ... 100 85 ... 99 - - GA85
Tabel 2.2.2.
Oimensiuni sita Tolerante in procent de masa trecut
(mm) 014 012 0/1
4 ±5 - -
2 - ±5 -
1 ± 20 ± 20 ±5
0.250 ± 20 ± 25 ± 25
0.063 ±3 ±5 ±5
Tabel 2.2.3.
Oimensiunea sitei (mm) Procent masic de trecere prin sita
2 100
0,125 85 ... 100
0,063 70 ... 100

1 Amestecul de agregat livrat sub forma de amestec de agregat grosier si agregate fine (nisip) cu Os 45mm si d
= 0 , trebuie sa satisfaca caracteristicile generale de granulozitate stabilite in tabelul 2.2.1.

I Agregatele utilizate pentru fabricarea betonului rutier trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate,
conform SR EN 12620, indicate in tabelul 2.2.4.
Tabel 2.2.4.
CARACTERISTICI CONDITll DE ADMISIBILITATE
FILER/AGREGAT AGREGAT
FIN GROSIER 4/8,
014 8/16, 16/25
CARACTERIST/CI GEOMETRICE
Granulozitatea agregatului total Tabel 2.8.3 (conform NE 014/2002)
Continut de fractiuni sub 0,1mm:
- In sortul 8/16, %, maxim - 1,0
- In sortul 16/25, %, maxim - 0,5

Forma granulelor cu dimensiunea <:: 4mm :

- Coeficient de aplatizare (SR EN 933-3) - (S 15) Fl1s
- lndice de forma (SR EN 933-4) - (S 15) Sl1s

Continut de particule fine (SR EN 933-1)

- Procent masic de trecere prin sita de 0,063mm (S 3) f 3 (S 1,5) f 1,5
Echivalent de nisip, minim (SR EN 933-8) 85 -
Grad de spargere (in cazul utilizarii de agregate de balastiera - minim 65%
concasate)
CARACTERIST/CI FIZ/CE
Rezistenta la fragmentare (Los Angeles) a agregatului grosier (SR EN - LA20
l 1097-2)

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 4
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICl l PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Rezistenta la uzura (microDeval) a agregatului grosier (SR EN 1097-1) - MoE1s

I Continut de impuritati:
- Corpuri straine (lemn, frunze, etc) Nuse admit Nuse admit

I - Argila in bucati sau aderenta pe granulele agregatelor

- Continut de humus (EN 1744-1)
Nuse admite
-
Nuse admite
-
Rezistenta la inghet-dezghet a agregatului grosier (SR EN 1367-1 sau
EN 1367-2) - (S 2) Fz
- Pierdere de masa (F) -
- Pierdere de rezistenta (llSLA)
CARACTERISTJCI CH/MICE
Compusi continand sulf
- Sulfat solubil in acid (EN 1744-1) (S0,2) ASo.2
- Sulf total (EN 1744-1) < 1,0% (*)
* Daca este dovedita prezenta pirotitului in agregate, trebuie redus
continutul total de suit la maxim 0,1%

Agregatele trebuie sa provina din roci omogene in ce priveste compozitia mineralogica, fara urme vizibile de
dezagregare fizica, chimica sau mecanica, si lipsite de pirita, limonita sau saruri solubile. Se interzice folosirea
agregatelor provenite din roci cu continut de silice microcristalina sau amorfa, deoarece reactioneaza cu alcaliile
din cimenturi.
Agregatele naturale se aprovizioneaza din timp, in depozite, in cantitati suficiente , pentru a asigura
omogenitatea si constanta caracteristicilor lor precum si continuitatea proceselor tehnologice in care sunt utilizate.
Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca
acestea sunt corespunzatoare.
Transportul, manipularea si depozitarea agregatelor naturale se efectueaza in conditii care sa le fereasca de
I imprastiere, impurificare sau amestecare intre sorturi.
Agregatele naturale se depoziteaza, intermediar si final, pe platforme betonate, cu pante si rigole pentru
evacuarea apelor. In vederea depozitarii separate, a diferitelor sorturi, se vor creea compartimentele necesare, cu

I inaltimea corespunzatoare evitarii amestecarii sorturilor. Compartimentele se vor marca cu tipurile de sorturi
depozitate.
In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se efectueaza pe platforme din lemn, in lazi sau
folosind amenajari recuperabile. Pentru depozitele de consum, cu volum redus de agregate, se pot folosi silozuri.
Este interzisa depozitarea agregatelor direct de pamant sau pe platforme doar balastate.
Drumurile de acces la depozite trebuie sa fie amenajate pentru a evita antrenarea de noroi si alte materiale in
depozite, de catre mijloacele de transport. In cazul aprovizionarii pe calea ferata, rampele de descarcare vor fi
betonate si dimensionate cu spatii suficiente pentru evitarea amestecarii sorturilor. Se va asigura un spati_u
1 (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate.
Verificarea calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 2.2.5.
Tabel 2.2.5
I VER IFl CARE FRECVENTA MINIMA LAB.I LAB.
I Ill
LA APROVJZIONARE MA TERIALULUI JN DEPOZITE

I Examinarea datelor inscrise in certificatul de

calitate (declaratia de performanta)
Continut de impuritati
La fiecare lot aprovizionat

0 proba la maxim 500mc pentru fiecare sursa.

DA

DA
DA

DA
Granulozitatea sorturilor O proba la maxim 500mc pentru fiecare sort,
iar in cazul aprovizionarii de la aceleasi surse, DA DA
o proba la maxim o saptamana pentru fiecare
sort si sursa.
Forma granulelor, coeficient de aplatizare, De fiecare data cand se observa schimbari pe
coeficient de forma parcursul aprovizionarii de la aceiasi sursa sau DA DA
cand se schimba sursa de aprovizionare.
Rezistenta la fragmentare Los Angeles, La fiecare lot aprovizionat si cand se observa DA DA
l rezistenta la uzura micro-Deval schimbari pe parcursul aprovizionarii.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 5
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATl l DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Rezistenta la inghet-dezghet a agregatului 0 incercare la inceperea lucrarilor pentru

grosier aprobarea furnizorului (sursei) si la schimbarea DA DA
sursei de aprovizionare.
Caracteristici chim ice O incercare la inceperea lucrarilor pentru
aprobarea fu rn izoru lui (sursei) si la schimbarea DA DA
sursei de aprovizionare.
INAINTE DE UTILIZAREA MA TERIALULU/
Continut de impuritati Ori de cate ori apar factori de impurificare, dar DA DA
eel putin o proba pe saptamana.
Granulozitatea sortu rilor 0 proba la 400mc de beton dar eel putin o
data pe zi si oricand apar factori care pot DA DA
modifica granulozi tatea, la fiecare sort.
Umiditatea 0 proba la 200mc de beton si cand se observa
o schimbare cauzata de conditiile DA
meteorologice. La peste 200mc beton/zi
frecventa minima este de o proba pe zi.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
Certificatele de calitate emise de furnizor;
Rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

2.3. Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa si trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice prevazute in EN 1008.
Verificarea calitatii apei se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cate ori se observa ca se schimba
caracteristicile apei. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materiale organice, uleiuri, etc.
2.4. Aditivi
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor rutiere se va face conform prevederilor si recomandarilor Codului de
Practica NE 012/1 :2007. In general, la prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza:
- obligatoriu, un aditiv antrenor de aer;

I - aditiv reducator de apa, pentru imbunatatirea lucrabilitatii (utilizarea de aditiv nu trebuie sa conduca la reducerea
dozajului de ciment);
- obligatoriu, aditiv accelerator sau intarzietor de priza in cazurile in care betonul se toarna pe timp friguros sau

I calduros.
In conformitate cu prevederile codului de practica, pentru reglarea procesului de intarziere sau accelerare de priza,
in functie de cerintele impuse de tehnologiile speciale de executie, la prepararea betoanelor rutiere se vor folosi aditivi
acceleratori de priza sau intarzietori de priza, obligatorii, in urmatoarele cazuri:

t - intarzietor de priza + superplastifiant (Plastifiant) la betoane turnate pe timp calduros;

- accelerator de priza + anti-inghet la betoane turnate pe timp friguros.
Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator. Nu se admite utilizarea

l loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate.

Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalajul original si in incaperi uscate (ferite de umiditate).
Capacitatea de stocare va fi pentru o cantitate necesara in minimum 3 zile de productie.
Recipientele in care se prepara solutia de aditiv, vor fi bine curatate in interior, de orice impuritati (praf, grasimi,

I pacura, etc.) inainte de utilizare si nu vor fi folosite decat in acest scop.

Pentru a evita decantarea solutiei de aditivi, mijloacele de stocare vor fi prevazute cu dispozitive de agitare.

2.5. Materia/e pentru protectia suprafetelor proaspat betonate

Pentru protejarea betonului proaspat turn at impotriva evaporarii apei se vor folosi produse de protectie aplicate
prin pulverizare (antievaporant), agremente tehnic pentru lucrari de betoane, in scopul asigurarii conditiilor
favorabile de intarire a betonului si evitarii fisurarii dalelor din fenomenul de contractie.
In cazul in care betonul necesita o protectie indelungata (betoaneturnate pe timp friguros sau calduros) pe
langa antievaporant se vor utiliza acoperisuri mobile (prelate).
Verificarea calitatii materialelor se va face la fiecare lot aprovizionat, verificand caracteristicile fizico-mecanice
ale produselor comparativ cu prevederile agrementelor tehnice respective.

2.6. Materiale utilizate pentru co/matarea rosturilor

Pentru colmatarea rosturilor dintre dalele de beton de ciment rutier se vor utiliza produse de colmatare a
rosturilor la cald sau la rece conforme cu reglementarile tehnice in vigoare SR EN 14188-1 si SR EN 14188-2.
Produsele utilizate vor trebui sa fie agrementate tehnic pentru imbracaminti rutiere, cu agrement tehnic in vigoare.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
J TRANSPROIECT 2001 SA 6
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICl l PE AUTOSTRADA
BUCU RESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Pentru amorsarea rosturilor se vor utiliza numai produse de amorsare compatibile cu porodusele de colmatare
utilizate. In cazul in care se vor utiliza produse de colmatare la cald acestea vor fide tip F1 sau F2. In cazul in care
se vor utiliza produse de colmatare la rece acestea vor fide clasa C.
Verificarea calitatii materialelor se va face la fiecare lot aprovizionat, verificand caracteristicile fizico-mecan ice
ale produselor comparativ cu prevederile agrementelor tehnice respective.
Pentru rosturile de dilatatie se va utiliza ca material pentru preluarea deformatiilor betonului scandura din lemn
de esenta moale (brad) de 20... 25mm grosime. Scandura se va pastra in apa timp de 34 de ore inainte de utilizare.
In cazul in care grosimea dalei de beton este mare decat latimea scandurii se pot suprapune pe cant doua sau mai
multe scanduri. NU se vor utiliza placi sau placaj e din material lemnos de tipul MDF, OSB, PFL deoarece acestea
nu au proprietatile de revenire elastica necesare.

2. 7. Piese meta/ice. Ote/ beton

Pentru realizarea ancorelor montate la rosturile longitudinale de contact se va folosi otel beton cu profil lis
OB 37 0 10 ... 12mm sau otel beton cu profil periodic PC 52 0 10 ... 12mm, conform STAS 438/1-89. Ancorele vor
avea lungimea de 1.00m. In cazul in care se va utiliza otelul beton PC 52 nu mai este necesara realizarea ciocurilor
de ancorare in beton.
Pentru realizarea gujoanelor montate la rosturile transversale de contractie si dilatatie se va folosi numai otel
beton neted (lis) OB 37 025mm . Gujoanele vor avea lung imea de 0.60m. Gujoanele se vor proteja impotriva
aderentei betonului si a coroziun ii cu material plastic sau rasin i epoxidice sau se peliculizeaza cu bitum sau
em ulsie bituminoasa sau se ung cu vaselina.
Pentru realizarea suporturilor metalice pentru gujoane (in cazul in care gujoanele se monteaza manual), se
va folosi otel beton OB37 0 8.. 1Omm. Suporturile metalice pentru gujoane pot fi prefabricate uzinal sau realizate in
situ in ateliere de fasonare din santier.
Atat ancorele cat si gujoanele se var taia la dimensiunile specificate in detaliile de executie astfel incat sa
rezulte o sectiune de taiere plana si perpendiculara pe axa longitudinala a barei.
Otelul beton se va depozita si pastra in conditii care sa evite favorizarea corodarii si murdaririi acestuia cu
pamant sau alte materiale.
La livrare, otelul beton va ti insotit de certificatul de calitate em is de producator. Certificatul de calitate se va
verifica la fiecare lot aprovizionat. Verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere,
alungirea la rupere) se vor verifica conform STAS 333 (SR EN 10060) pe minim doua probe pe lot.

2.8. Beton rutier. Compozitie, caracteristici, fabricare

2. 8. 1. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betonului rutier
I Antreprenorul are obligatia de a lua masuri in vederea stabilirii, pe baza de incercari preliminare efectuate de
catre un laborator de specialitate, a compozitiei betonului rutier care sa asigure obtinerea tuturor caracteristicilor cerute
betonului in stare proaspata si intarita, conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
lncercarile preliminare vor incepe cu eel putin 90 zile inainte de inceperea lucrarilor de betonare, iar compozitia
betonului adoptata pe baza rezultatelor obtinute din aceste incercari va fi aprobata de lnginerul lucrarii.
Din incercarile preliminare trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care sa permita adaptarea
ei la conditiile santierului, pastrand caracteristicile betonului in ceea ce priveste lucrabilitatea, continutul de aer
I oclus si rezistentele mecanice.
Dozajele admise de ciment si aditiv si raportul NC, conform SR 183-1 sunt indicate in tabelul 2.8. 1.
Tabel 2.8.1

I MATERIALE BETON DE CI MENT RUTIER BcR 4(cofraj e fixe, granulozitate continua)

CEM I 42 .5N; GEM I 42.5R (kg/me) min 330

CR 42.5R (kg/me) min 330

Raport NC maxim 0.45
Aditivi, % din masa ciment conform specificatiei tehnice de produs
Caracteristicile betonulu i rutier intarit care trebuie indeplinite la stabilirea retetelor prin incercarile
preliminare trebuie sa fie cu 10% mai mari decat cele obligatorii la executie, pentru a exista garantia acoperirii
diferentelor intre cond itiile de laborator si cele de santier. Valorile pentru retete sunt indicate in tabelul 2.8.2.
Tabel 2.8.2
CONDIT/I TEHNICE
(PRELIMINAR, LA RETETE)
I BcR 4

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 7
 PROIECTARE SI EXECUTI E PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIU NEA BUCUREST l-PLOIESTI

Rezistenta caracteristica la incovoiere (RKinc), la 28zile, pe epruvete 150x1 50x600mm, minim 4.4
(M Pa)
Rezistenta medie la compresiune (Rcmed), la 28zile, pe cuburi cu latura 150mm, (MPa) 39.0

Gradul de gelivitate al betonului (STAS 35 18-89) G 100

lmbracamintea rutiera executa in sistem ul cofraje fixe, se va realiza cu agregate naturale concasate de cariera,
cu granulozitate contin ua, limitele de granulozitate ale agregatului total va fi conform limitelor granu lometrice din
tabelul 2.8.3.
Tabel 2.8.3
LIMITE Treceri (%)din masa pri n sita cu ochiuri #, (mm) (SR EN 933-2)
GRAN ULOMETRIE 0,2 0,63 1 2 4 8 16 25
min 2 7 10 20 29 45 75 95
max 8 22 30 42 52 70 90 100
Caracteristicile pe care trebuie sa le ateste beton ul rutier proaspat sunt indicate in tabelul 2.8.4. si
caracteristici le pe care trebuie sa le ateste betonul intarit sunt indicate in tabelul 2.8.5.
Tabel 2.8.4
CARACTERISTIC/ BETON PROA SPA T BcR 4
Lucrabilitate (metoda tasarii), (mm), SR EN 12350-2 maxim 30
Lucrabilitate (metoda gradului de compactare), SR EN 12350-4 1.15-1.35
Lucrabilitate (metoda Ve-Be), (secunde), SR EN 12350-3 -
Densitate aparenta, (kg/me), SR EN 12350-6 2400 ± 40
Continut de aer oclus, (%),SR EN 12350-7 3.5 ± 0.5

Tabel 2.8.5
CARACTERIST/CI BETON INTARIT BcR 4
Rezistenta caracteristica la incovoiere (RKinc). la 28zile, pe epruvete 150x1 50x600mm, minim 4
(MPa)
Rezistenta medie la compresiune (Rcmed), la 28zile, pe cuburi cu latura 150mm, (MPa) minim 35

Gradul de gelivitate al betonului (STAS 3518-89) G 100

[ 2. 8.2. Sta tia de betoane

Prin statia de betoane se intelege orice unitate/instalatie care produce si livreaza beton, dotata cu una sau mai
multe centrale de beton. Productivitatea statiei de betoane trebuie sa fie eel putin egala cu cea a utilajului de
I punere in opera a betonulu i, pentru a se evita stationarea acestuia di n cauza lipsei de beton.
Statia de betoane trebuie sa fie amplasata la o distanta fata de punctul de lucru corespunzatoare unui timp
de tran sport al betonului de maxin 45 de minute.

l Statia de betoane va dispune de:

- Depozite de agregate, avand compartimente amenajate pe o platforma betonata si cu scurgerea apelor
asigurata;
- Silozuri de ciment, marcate, avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie a statiei;
- lnstalatia de preparare, rezervoare si dozatoare;
- lnstalatie pentru incalzirea apei si a agregatelor;
- Centrala/centrale de beton in buna stare de functionare;
l - Buncare de descarcare a betonului preparat;
-
-
Dotari care sa asigure spalarea malaxoarelor, buncarelor, si mijloacelor de transport;
Laborator amenajat si dotat corespunzator;
- Dotari privind protectia mu ncii si PSI.

l 2.8.3. Fabricarea betonului rutier in statia de betoane (exp erimantare si preparare)

lnainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul este obligat sa faca experimentarea prepararii
betonu lui rutier in statie, pentru a cerifica daca folosind mijloacele santierului, reteta betonului stabilita in laborator
permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 8
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SC URTA DU RATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTI UNEA BUCURESTl-PLOI ESTI

Probele pentru verificari se vor lua din eel putin 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina
caracteristicile betonu lui mentionate la punctul 2.8.1.Compozitia si caracteristicile betonului rutier.
Temperatura betonului proaspat masurata in mijloa'cele de transport inaintea plecarii de la statie trebuie sa
se situeze in intervalul +5° .. .+30°C, iar la punerea in opera sa nu depaseasca +30°C.
Betonul nu se va mentine in bucarul statiei mai mult de 15 minute de la descarcarea primei sarje, iar durata
totala de incarcare a mijlocului de transport nu va depasi 20 de minute.
La terminarea unui schimb sau la intreruperea prepararii betonu lui pe o durata mai mare de o ora,
malaxoru l centralei va fi spalat cu jet de apa sau pietris.

2. 8.4. Contro/u/ calitatii betonu/ui pus in opera

Pentru asigurarea caracteristicilor beton ului precizate in prezentul caiet de sarcini, in scopul evitarii punerii
in opera a unui beton necorespunzator, se vor face determinari pe beton in stare proaspata si intarita atat la statia
de betoane cat si la locul de punere in opera. Controlul operati v al calitatii betonului se va face conform
prevederilor din Anexa 1. 3. a Normativu lui NE 014.
Caracteristicile betonului rutier care se verifica la statia de betoane si la locul de punere in opera si

I frecventa verificarilor sunt indicate in tabelul 2.8.5. si tabelul 2.8.6.

Ori de cate ori un rezultat se situeaza in afara limitelor admisibile se va repeta imediat determinarea
respectiva. Daca si la o noua determinare rezultatul nu se inscrie in limitele admise, se va sista prepararea
betonului si se vor stabili masurile tehnologice care se impun : corectarea cantitatii de apa, a proportiilor sorturilor
l de agregate sau aditivi, a temperaturii componentilor si verificarea instalatiei. Dupa aplicarea masurilor stabilite si
dupa reluarea prepararii betonului, determinarea caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec,
adoptandu-se eventualele corectii succesive pana cand se constata ca eel putin trei rezultate consecutive se
inscriu in limitele admise.
Calitatea betonului rutier se va aprecia pe baza rezultatelor inregistrate in evidentele de laborator si
buletinele de incercare a epruvetelor confectionate la statia de betoane, incercate si prelucrate in laboaratoarele de
specialitate ale Antreprenoru lui, care vor tine evidenta zilnica pe formularu l "Registru pentru evidenta prepararii si
punerii in opera a betoanelor rutiere", conform Anexei 1.4 la Normativul NE 014, privind betonul preparat:
compozitie, caracteristici beton proaspat (consistenta, densitate, aer oclus, temperatura), confectionare epruvete
pentru determinarea rezistentelor mecanice.
Seful punctului de lucru va tine evidenta betonu lui turnat pe formularul tipizat "Condica pentru evidenta
betoanelor turnate" unde se va consemna zilinic: cantitatea de beton turnata, conditiile meteo si temperatura la
locul de punere in opera, localizarea elementelor turnate, confectionarea epruvetelor de control si rezultatele
determinarilor pe betonul intarit.
I Tabel 2.8.5.
FAZA VERIFICARI LA PREPARARE IN FRECVENTA MIN IMA LABO RATOR
DE STAT/A DE BETOANE II Ill
EXECUT
f IE
Lucrabilitate (tasare, grad de compactare, De doua ori pe schimb de
Ve-Be) lucru, pentru fiecare tip de DA DA
I Be ton
Densitate aparenta
Temperatura
beton si betoniera
Patru determinari pentru
proaspat
(la temp. ale aerul ui sub +5°C si peste fiecare tip de beton si schimb DA DA
+25°C) de lucru
Granulozitate agregate din amestecul de Facultativ DA DA
beton
Continut de aer oculs 0 proba pe schimb DA DA
Rezistenta la incovoiere (Rine) pe epruvete 0 serie de trei epruvete pe
prismatice 150x150x600mm, la varsta de schimb pentru fiecare tip de
28zile beton si beton iera, dar min im DA DA
(NE 014/2002 Anexa 111.1 ) o serie la 1OOmc

Be ton

I intarit Rezistenta la incovoiere (R;ne) pe epruvete

150x150x600mm, la varsta de 7zile
(orientativ)
0 proba pe saptamana
DA

(NE 014/2002Anexa 111.1)

I Rezistenta la compresiune (Re) pe 0 serie de trei epruvete pe

Proiectant General Antreprenor

I TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 200 1 SA 9
 PROIECTARE SI EXEC UTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

epruvete cubice cu latura de 150mm, la schimb pentru fiecare tip de DA

varsta de 28zile (SR EN 12390-3) beton si betoniera dar minim
o serie la 1OOmc
Determinarea gradului de gelivitate (STAS Se determina la elaborarea DA
35 18) compozitiei betonu lui
Tabel 2.8.6.
FAZ.A VERIFICARI LA LOCUL DE PUNERE IN FRECVENTA MINIMA LAB.TIP II LAB.TIP
DE OPERA Ill
EXEC UT
IE

Be ton Examinare document de transport La fiecare transport

proaspat Lucrabilitate (tasare, grad de compactare, 0 proba pentru fiecare tip de
(la Ve-Be) beton si schimb de lucru, dar DA
descarca eel putin o proba la 20mc de

I re din
mijlocul
de
Temperatura
(la temp. ale aerului sub +5°C si peste
beton
Patru determinari pentru
fiecare tip de beton si schimb DA DA
transport +25°C) de lucru
l )
Rezistenta la compresiune pe epruvete Patru carote din fiecare zona
Seton cilindrice (carote) extrase din de imbracaminte asupra DA
intarit imbracamintea executata careia exista dubii de calitate
(lnstructiuni C54 si SR EN 12390-3)

PARTEA 3 - EXECUTIA IMBRACAMINTll DIN BETON RUTIER

3.1. Echipamente pentru executia betonului rutier
Atelierul necesar pentru executia betonului rutier in sistem cofraje fixe va cuprine:
- Repartizator mecanic de beton pentru raspandirea uniforma a betonului;
- Vibrofinisor cu frecventa de vibrare 50 ... 75Hz si amplitudinea 1 ... 3mm pentru vibrarea/compactarea si
nivelarea betonului rutier;
- Cofraje metalice (longrine) capabile sa sustina si sa si pastreze liniaritatea sub actiunea utilajelor de
repartizare si finisare prevazute cu dispozitive de fixare (tarusi metalici de fixare); fata laterala a cofrajului
metalic care va fi in contact cu betonul va avea forma necesara pentru obtinerea profil ului specificat in
plansele de detalii de executie pentru rosturile longitudinale de contact;
- Grinda finisoare pentru beton rutier;
- Dispozitive mecanizate sau manuale pentru realizarea strierii suprafetei betonului rutier (perii piassava) ;

Echipamente auxiliare utilizate pentru executia imbracamintii din ·beton rutier:

- Dispozitive mecanice sau manuale pentru aplicarea solutiei de protectie a betonului proaspat
(antievaporant) care sa asigure raspandirea uniforma a acestuia;
- Masini de taiat rosturi prevazute cu discuri diamantate (ce putin o masina va avea diametrul discului astfel
incat sa poata taia betonul pe toata grosimea);
- Dispozitive pentru incalzirea produselor de colmatare pentru rosturi si pentru executia colmatarii rosturilor;
- Cisterna de apa pentru alimentarea masinilor de taiat rosturi cu apa;
- Grupuri electrogen pentru suflarea rosturilor cu jet de aer comprimat si pentru alimentarea pikamerelor.

lnainte de inceperea lucrarilor de executie Antreprenorul va prezenta lnginerului spre aprobare procedura
de executie care va contine descrierea echipamentelor folosite pentru executie si descrierea procesulu i de
executie a lucrarilor. Procedura de executie va fi verificata la inceperea lucrarilor pe un sector experimental stabilit
de comun acord cu lnginerul.

3.2. Planul de management al traficului

Antreprenorul va prezenta autoritatilor competente si Beneficiarului planul managementului de trafic de
santier, care va contine descrierea masurilor necersare diminuarii efectelor ivite pe timpul executiei.

3.3. Transportul betonului

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 10
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICl l PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Transportul betonului de ciment rutier se realizeaza cu autobasculante care trebuie sa fie etanse, cu benele
prevazute cu prelate, iar in cazurile cu temperaturi la limita ale aerului betonul din autobasculante se va acoperi cu
prelate astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului (se interzice udarea betonului pe timpul
transportului). Du pa fiecare 3-4 transporturi si ori de cate ori este nevoie, autobasculantele vor ti curatate si spalate
cu jet de apa.
Temperatura betonului proaspat, masurata in mijloacele de transport inaintea plecarii de la statia de betoane
trebuie sa se situeze in intervalul +5° ... +30°C, iar la punerea in opera sa nu depaseasca +30°C.
Durata maxima de transport, considerata din momentul terminarii incarcarii in mijlocul de transport si sfarsitul
descarcarii acestuia la punctul de lucru, nu va depasi 60 minute la temperaturi ale betonului ~ 15°C si 45 minute la
temperaturi situate in intervalul 15° ... 30°C.
Cand se transporta beton cu lucrabilitate redusa, sunt necesare autocamioane echipate cu dispozitive
vibratoare pentru a descarca betonul.
Fiecare transport de beton va fi insotit de un ban de transport. Numarul autobasculantelor folosite la
transportul betonului trebuie sa asigure un flux continuu alimentarii utilajelor de punere in opera.

3.4. Lucrari pregatitoare

lnainte de a incepe executarea imbracamintii din beton rutier se va verifica si receptiona stratul suport al
acesteia. NU se va incepe executia imbracamintii rutiere inainte de receptia stratului suport. Suprafata stratului
suport trebuie sa aiba aceleasi pante in profil transversal si aceleasi declivitati in profil longitudinal ca cele ale
l suprafetei imbracamintii din beton rutier.
Pe suprafata stratului suport dupa realizarea rectificarilor necesare (daca si unde este cazul) se monteaza
longrinele metalice pe benzi de beton de clasa C8/10 sau de mortar de ciment, cu latimea de minimum 30 cm.
lnaltimea cofrajelor fixe trebuie sa fie egala cu grosimea imbracamintii proiectate.
Se va acorda o deosebita atentie pozitionarii si fixarii corecte in plan a longrinelor si asezarii la cote cu
ajutorul nivelei, corespunzator elementelor geometrice in plan si in profil in lung din proiect.
Longrinele trebu ie montate inaintea inceperii turnarii betonului, pe eel putin o lung ime de turnare
programata zilnic. Pe longrine se var fixa martori de pozitie, pentru taierea ulterioara a rosturilor, la distantele
specificate in planul de rosturi din proiect. lnainte de turnarea betonulu i, fetele laterale interioare ale longrinelor se
vor curata si se va aplica decofrol sau substante de protectie impotriva aderari i betonului.
Pe stratul suport existent se va asterne un strat de nisip de rau 0/4 in grosime de 2cm. Pe stratul de nisip
bine nivelat si compactat se va intinde folie de polietilena. Folia de polietilena va ti de inalta densitate si va avea o
grosime minima de 0.3mm .
Foliile de polietilena trebuie sa se suprapuna cu minim 5 cm in sens longitudinal si 20 cm in sens
transversal. Banda superioara va ti in sensul pantei. Folia de polietilena trebuie sa fie intinsa cu putin timp inainte
de betonare, pentru a evita producerea de cute si trebuie sa fie fixata pentru a nu ti deplasata sub actiunea
vantul ui. Este interzisa folosirea de beton proaspat sau bolovani pentru fixarea foliei de polietilena.
Principalele verificari care trebuiesc facute inainte de punerea in opera a betonulu i sunt urmatoarele:
- pregatirea stratului suport pe care urmeaza sa fie asternut betonu l rutier;
- pozitionarea si fixarea corecta a longrinelor;
- pozitionarea si trasara corecta a TUTUROR rosturilor;
- asigurarea bunei functionari a utilajelor de punere in opera a beton ului rutier.
Constatarile acestor verificari var ti consemnate in procese verbale de lucrari ascunse, care var preciza
concret verificarile efectuate, constatarile rezultate si daca se admite trecerea la executarea imbracamintei de
beton.

3.5. Experimentarea punerii in opera a betonului rutier

lnainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va realiza un sector experimental pentru a verifica pe santier,
in conditii de executie curente, realizarea caracteristicilor cerute betonului rutier pus in opera si pentru a regla
utilajele si dispozitivele de punere in opera a betonului rutier si eventual corectarea compozitiei betonului rutier in
limitele stabilite prin studiul preliminar de laborator. Sectoru l experimental va avea latimea egala cu latimea de
turnare adoptata de Antreprenor pentru executia curenta si va avea o lungime suficienta pentru a da posibilitatea
Antreprenorului sa demonstreze capacitatea de executie. 0 lungime de 100 ... 150m este in general suficienta.
Se va urmari in special:
reglarea utilajului/utilajelor de raspandire si vibrare pentru obtinerea grosimii necesare;
modul de montare si fixare a cofrajelor metalice pentru beton;
reglarea vibratoarelor (frecventa si amplitudinea), stabilirea distantelor dintre ele;
capacitatea de transport pentru beton ul rutier si timpul de transport din statie la locul de punere in opera;
punerea la punct a operatiilor de finisare a suprafetelor de striere si de raspandire a produsului de
protectie;

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 11

/
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLO IESTI

metodologia de execu tie a rosturilor si a timpului de taiere;

metodologia de montare a pieselor metalice (ancore/gujoane) la rosturi;
Partea din tronsonul executat considerata ca cea mai bine executata va servi ca tronson de referinta
pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest tronson de referinta se vor consemna in scris pentru a servi
la urmarirea calitatii lucrarilor ce se var executa in continuare.

3.6. Punerea in opera a betonului rutier in sistem cofraje fixe

lmbracamintea din beton rutier se va executa intr-un strat in grosimea prevazuta in proiect. Asternerea
betonului rutier se va face numai cu repartizatoare mecanice, cu exceptia unor suprafete reduse la care folosirea
acestora nu este justificata din punct de vedere tehnico-economic. La acestea, asternerea betonului rutier
proaspat, se poate face manual.
Compactarea si nivelarea betonului, se var efectua cu ajutorul vibrofinisoarelor, avand urmatoarele
caracteristici: frecventa de vibrare 50-75 Hz, amplitudinea 1,0 ... 1,3 mm, viteza de avansare: min. 0,6 m/minut, prin
doua treceri ale acestora pe fiecare strat de beton ce se compacteaza. Relatia intre grosimea dalei, h si latimea
grinzii vibratoare (masurata in sensul de avansare), b, este: b ~ h. Latimea grinzii de vibrare trebuie sa fie eel putin
egala cu grosimea dalei.
Procedurile de vibrare si distanta maxima intre vibratoare var ti cele descrise in metoda propusa de
Antreprenor si aprobata de lnginer, inainte de inceperea lucrarilor de betonare.
0 atentie deosebita trebuie acordata vibratoarelor in lungul marginii benzii care se executa, pentru a
realiza o compactare corespunzatoare a acesteia.
Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinari de proba efectuate cu prima sarja de beton ce se
compacteaza, stabilindu-se si viteza de inaintare a vibrofinisorului, corelata cu latimea grinzii vibratoare, care
trebuie sa fie in contact cu betonul proaspat pe o lungime egala cu eel putin grosimea dalei, masurate in directia de
avansare. Durata vibrarii se recomanda sa fie de 30 .. . 60 secunde.
Pentru a asigura vibrarea corecta a betonului pe intreaga suprafata a stratului compactat, se va urmari ca
grind a vibratoare, in timpul vibrarii, sa se afle cu 1 ... 3 mm mai jos decat suprafata betonului din spatele grinzii.
Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1, 15... 1,35 ori mai mare decat grosimea finala a
stratului compactat, in functie de lucrabilitatea betonului.
lnainte de a incepe vibrarea betonului, se va stabili, in cadrul determinarilor de proba, grosimea stratului de
beton necompactat, necesara pentru obtinerea grosimii prescrise a stratului finit.
Punerea in opera a betonului se va face fara intreruperi , iar daca acestea nu pot fi evitate (ploaie intensa,
defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton, etc.) se va executa din betonul confectionat pana in
acel moment o dala mai scurta decat cea prevazuta, terminata cu un rost transversal de contact, care va ti situat la
I min. 1,50 m distanta de eel mai apropiat rost al imbracamintii rutiere.
Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor sau riglelor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita
incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton compactat.

I de contact.
lntreruperea betonarii la sfarsitul unei zile de lucru se va face numai la un rost transversal de dilatatie sau

Betonu l gresit fabricat sau gresit turnat se va indeparta de la locul de punere in opera.
Pe sectoarele cu declivitati, sensul de executie al benzii de beton va ti urmatorul:
- pentru pante de pana la 3% se lucreaza in sensul urcarii (din aval spre amonte);
f - pentru pante mai mari de 3% se lucreaza in sensul coborarii (din amonte spre aval), adaptandu-se la
situatia respectiva, atat consistenta betonului cat si viteza de avansare a utilajelor, avand in vedere totodata si
necesitatea ca in fata utilajelor sa existe in permanenta un val de beton afanat cu rol de "zid de sprijin".
Betonul asternut la cota si necompactat, se va verifica cu dreptarul si se var efectua corectarile necesare
inainte de vibrare, pentru eliminarea denivelarilor suprafetei, prin completare cu beton sau indepartarea betonului in
exces. Langa longrine betonu l se va indesa cu maiul metalic asigurand totodata mentinerea ancorelor in pozitie
orizontala.
Du pa asternerea stratului de beton pe o portiune de 5... 6 m, pe toata latimea si du pa veriticarea grosimii
betonului necompactat cu sablonul, se va proceda la vibrarea betonului cu ajutorul vibrofinisorului , urmarindu-se ca
in fata grinzii vibratoare sa existe permanent un val uniform de beton de maximum 5 cm inaltime.
Dupa trecerea vibrotinisorului pana la circa 1 m de capatul portiunii asternute, aceasta se retrage si se face
veriticarea in profil longitudinal si transversal a suprafetei vibrate cu dreptarul de 3 m lungime si o pana de 20 cm
lungime si maximum 3 cm latime, avand inclinatia de :10 si gradatii corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1
mm, corectand cu beton , daca este cazul, suprafetele denivelate sau cele deschise (nevibrate).
Dupa verificarea si corectarea denivelarilor suprafetei vibrate, betonul de langa longrine se va compacta cu
maiul sau cu placi vibrante.
Se trece apoi a doua oara cu vibrofinisorul, astfel ca suprafata obtinuta sa fie neteda si uniforma ca aspect.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 12
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCU RTA DURATA SI SPATl l DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarja dintr-o dala si terminarea fi nisarii
betonului din aceeasi dala nu va depasi cu mai mult de o ora inceputul prizei/cimentu lui.
Pentru finisarea suprafetei betonului pentru eliminarea denivelarilor longitudinale ale suprafetei stratului de
beton, se va folosi un ru lou metalic, perfect calibrat, de 3... 4 m lungime, avand diametrul de 25 cm si masa de circa
150 ... 200 kg. Cu ruloul se lucreaza pe suprafata corectata si compactata, prin rostogolirea lui in sens
perpendicular pe axa benzii, pe toata suprafata imbracamintei, prin treceri suprapuse pe cate 1,00 m. Ruloul
trebuie cu ratat si umezit la fiecare trecere, evitandu-se udarea betonului.
Surplusul de mortar seas la suprafata imbracamintei de catre grinda fin isoare sau rulou, se indeparteaza
cu perii Speciale, care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton executate.
Demontarea longrinelor se va face dupa eel putin 24 ore de la turnarea betonulu i.
Dupa demontare, longrinele metalice vor ti pastrate curate si var ti tratate corespunzator pentru a evita
aderarea cu beto nul, folosind produse ce var ti prezentate lnginerului pentru aprobare preliminara. Nu se var folosi
longrine deteri orate.
lmediat dupa demontarea longrinelor, fete le laterale ale dalelor se var acoperi cu un strat de decofrol sau
emulsie bituminoasa cationica.
Marcajul dalelor se va efectua prin stantarea numarului de ordine al dalei (din 5 in 5 dale) pe suprafata

l'
betonului, la coltul dalei, la 30cm de la margine, cifrele avand 1Ocm inaltime si 1cm adancime.

3.7. Masuri in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile

Lucrarile de punere in opera a betonului var ti intrerupte atunci cand se ivesc urmatoarele conditii
meteorologice defavorabile:
temperaturi ale aerului mai mici de + 5°C;
ploaie care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafetei betonului;
In perioada de timp friguros se va utiliza aditiv accelerator de priza si/sau de intarire. Acesta se va folosi
numai cu avizul unui laborator de specialitate si numai sub un control competent din partea santierului. De
asemenea, se poate lua in considerare si fo losirea apei calde la prepararea betonului.
Atunci cand temperatura aerului este in jur de +5°C continuarea sau oprirea betonarii se va face pe baza
prog nozei meteorolog ice pe urmatoarele 24 ore (tem peratura, vant).
In cazul cand temperatura coboara sub +5°C si exista pericol de ing het in urmatoarele 24 ore, lucrarile vor
ti oprite.
Daca exista pericolul ca temperatura exterioara sa coboare sub 0°C, in primele 24 ore de intarire a
betonului deja pus in opera, se var lua masuri de protejare a acestuia, care sa asigure pastrarea unei temperaturi
masurate la fetele expuse ale betonului de eel putin 5°C pe o perioada de eel putin 3 zile.
Temperatura betonului proaspat inainte de a ti p us in opera trebuie sa fie mai mare de +5°C.
La betonarea pe timp calduros, in vederea evitarii deshidratarii superficiale rapide, care conduce la
scaderea caracteristicilor mecanice ale mortarului de la su prafata betonului, se va acorda o atentie deosebita

I aplicarii prod usului de protectie.

Pentru evitarea tisurarii betonului intre rosturi, se va stabili momentul optim de taiere a rosturilor, astfel
incat sa existe un timp suticient pentru taierea tuturor rosturilor inainte de aparitia tisurilor.
Daca apare riscul deshidratarii superficiale a betonului, datorita vantului sau a unei umiditati relative
scazute a aerului, se var lua masuri de dublare a grosimii peliculei de protectie sau se va dispune oprirea betonarii.
Temperatura betonului la punerea in opera nu va ti mai mare de +30°C.
Pentru scaderea temperaturii betonului sub 30°C, la prepararea acestuia se poate folosi apa racita.
I Atunci cand temperatura aerului este mai mare de +20°C si umiditatea relativa este mai mica de 50% , se
var lua masuri pentru mentinerea umiditatii stratului suport al imbracamintii, iar produsul de protectie a betonului
proaspat, se va aplica in doua straturi succesive (pentru realizarea unei bune impermeabilizari a betonului).

I Atunci cand temperatura exterioara este mai mare de +30°C (pana la maximum 35°C) si umiditatea relativa
a aerului este mai mica de 40%, betonarea se va face numai cu luarea de masuri speciale, racirea apei combinata
cu protectia beton ului cu emulsii bituminoase aplicate in doua stratu ri succesive si acoperirea cu copertine, imediat
dupa trecerea fini sorului.

3.8. Protejarea suprafetei betonului proaspat turnat

Suprafetele expuse ale betonului proaspat tu rnat se var stropi uniform cu o pelicula de protectie continua si
imperm eabila de grosime uniforma, imediat dupa terminarea operatiunilor de fi nisare si striere, imediat du pa
evaporarea apei de pe suprafata betonulu i. Produsul de protectie (antievaporantu l) nu se va aplica pe timp de
ploaie . In cazul in care ploa ia intervine intr-un interval mai mic de 3 ore de la aplicarea peliculei de protectie,
operatia de protectie se repeta. Pe timp ploios, suprafetele proaspat betonate var fi protejate cu acoperisuri sau folii
de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2 001 SA 13
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SC URTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Betonul proaspat turnat nu se va lasa expus fara pelicula de protectie aplicata mai mull de % ore, de la
turnare si pelicula de protectie sa va mentine pe suprafata betonului continuu timp de 72 ore.
Pelicula de protectie se va aplica cu ajutorul unei instalatii de stropire sub presiune prin pulverizare la o
rata recomandata de catre producator, dar in nici un caz nu va fi mai mica de 0,3 kg/mp.
Metodele de lucru si produsele utilizate pentru protejarea betonului proaspat var fi supuse aprobarii
lnginerului lucrarii, pe baza experimentarii si verificarilor preliminare privind realizarea protectiei, cand observand
2
uniformitatea si continuitatea peliculei se va stabili si cantitatea de produs de protectie pe m , determinata pe o
bucata de folie de polietilena (cantarita in prealabil) interpusa pe suprafata pe care se experimenteaza protectia.

3.9. Protejarea imbracamintei proaspat turnata de circulatia pietonala si auto

Este interzisa circulatia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspat. In primele 24 ore de
la realizarea protectiei suprafetei betonului cu pelicule, accesul muncitorilor se poate face numai pe dulapi sprijiniti
pe longrine. Restrictiile ~e ridica in functie de varsta betonului.
Nu se va circula pe im bracamintea din beton de ciment proaspat turnata cu nici un fel de pana cand
betonul turnat nu atesta o rezistenta la incovoiere de minim 3,5 MPa. In lipsa datelor de laborator privind rezisten ta
betonului la incovoiere, nu se va circula pe acesta timp de 28 zile de la asternere.
Conform Normativul NE 014-2002 imbracamintile din beton rutier se pot da in circulatie pentru autovehicule

I numai dupa ce se constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute in Tabelul 3.9.1.

Tabel 3.9. 1.
Temperatura atmosferica medie la +5 +10 +15 +20 +25
punctul de lucru (°C)
I Beton realizat cu ciment CR42,5
(CD40)
25 19 16 14 12

Be ton realizat cu ciment CEM I 25 19 16 14 12

42 ,5N
Beton realizat cu ciment CEM I 18 15 13 11 10
42,5R

Defectiunile aparute la imbracamintile de beton rutier trebuiesc reparate inainte de darea in exploatare a
acestora. Modul de reparare a lor se stabileste de comun acord cu Beneficiarul si Proiectantul.
Pentru asigurarea durabilitatii in exploatare, imbracamintile de beton de ciment se exclud de la tratamentul
cu clorura de sod iu (sare gema industriala) ce se efectueaza iarna pentru combaterea lunecusului, timp de cinci ani
de la data executiei acestora.

I 3.10. Executia rosturilor

In conformitate cu prevederile SR 183-1, pentru evitarea aparitiei fisurilor/crapaturilor necontrolate si din
necesitati de executie, imbracamintea din beton de ciment se va executa cu rosturi transversale si longitudinale.
Dispunerea in plan a tipuri lor de rosturi, distantele dintre rosturi si modul de amenajare se var executa
conform prevederilor planurilor si detalii lor de executie a rosturilor.

3.12 .1 . Executia rosturilor in sistemul cofraje fixe

Rosturile de contact transversa/e (rosturi de /ucru) se executa pe toata latimea si grosimea dalei, cand se
intrerupe turnarea betonului la sfarsitul zilei de lucru, sau in cazul intreruperii accidentale a betonarii si se var
executa dupa cum urmeaza:
I - in sectiunea transversala unde se va crea rostul, se monteaza un dulap de lemn cu lungimea egala cu
latimea benzii turnate (distanta dintre longrine) si latimea egala cu grosimea imbracamintii, fixat cu ajutorul
unor tarusi metalici batuti in fundatie la distante astfel incat sa se pastreze verticalitatea dulapului de lemn

I -
sub impingerea laterala produsa de beton;
la reluarea betonarii se scot tarusii metalici si dulapul se aplica pe suprafata laterala a imbracamintii o
pelicula de emulsie bituminoasa prin stropire sau pensulare;
- partea superioara a rostu lui astfel creat se taie cu discul diamantat pe o adancime de 30mm din grosimea
dalei si pe o latime de 8-10mm pentru a se forma lacasul pentru produsul de colmatare, apoi se amorseaza
si colmateaza.
- se va incerca pe cat posibil ca rostul de lucru astfel creat sa fie aliniat cu rosturile de contractie
transversale ale dalelor adiacente, pentru a nu se crea o dala cu dimensiuni diferite fata de celelalte.
Raportul dimensiunilor in plan a dalei rezultate nu va depasi in nici un caz valoarea 1.25.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 14
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICl l PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

In cazul in care sunt prevazute dispozitive de transfer de sarcina la rosturi , acestea se vor realiza conform
prevederilor planului de detalii de executie pentru rosturi de contact transversale.

Rosturile de contact /ongitudinale (rosturi de constructie se formeaza intre benzile de beton turnate la
intervale de timp diferite, pe toata grosimea dalei. lnainte de turnarea urmatoarei benzi, pe suprafata verticala a
imbracamintii benzii turnate anterior care va face contact cu noua banda care se va turna, se va aplica o pelicula
de emulsie bituminoasa prin stropire sau pensulare. La partea superioara a rostului se va crea prin taiere cu discul
diamantat un lacas de 30mm adancime si 8-10mm latime. In cazul in care sunt prevazute dispozitive de transfer de
sarcina la rosturile de contact longitudinale (profil nut-feder sau gujoane), acestea se vor realiza conform
prevederilor planului de detalii de executie pentru rosturi de contact longitudina le.

Rosturile de contractie transversale se executa pe toata latimea imbracamintei (benzii turnate) in linie
continua cu cele ale benzilor alaturate turnate in alte etape si se realizeaza prin taiere cu discul diamantat pe o
adancime de 1/4... 1/5 din grosimea dalei si pe o latime de 8-10mm. In cazul in care sunt prevazute dispozitive de
transfer de sarcina la rosturile de contractie transversale, acestea se vor realiza conform prevederilor planului de
detalii de executie pentru rosturi de contractie transversale.
Taierea rosturilor de contractie transversale, in betonul intarit se va executa imediat ce betonul permite,
intr-un interval de timp de 6.. . 24 ore de la punerea in opera a betonului, in functie de tipul de ciment folosit si de
temperatura aerului, tinand cont de prevederile Tabelului X. Taierea rosturilor de contractie transversale LA TIMP
este DEOSEBIT DE IMPORTANTA, pentru a evita fisurarea necontrolata a betonului inaintea taierii rostului si
aparitia unei crapaturi relativ paralela cu rostul taiat tarziu.
TabelX
Tip de ciment Temperatura aerului
5... 13°C 13 ... 22°C 22 .. . 30°C
CEM I 42.5 R, CR 42 .5 R 12 ... 24 ore 8... 12 ore 6 ... 8 ore
CEM 142.5 N 18 ... 24 ore 10 ... 18 ore 8 ... 10 ore
Numarul utilajelor de taiat rosturi trebuie sa fie suficient pentru a se asigura taierea in maxim 8 ore, a
tuturor rosturilor benzii turnate intr-un schimb.
In cazul in care pentru armarea rosturilor transversale de contractie se utilizeaza gujoane, acestea trebuie
sa fie amplasate si mentinute pe durata betonarii intr-o pozitie strict paralela (in plan vertical si orizontal) cu axa
dalei recurgand la suporturi metalice prefabricate uzinal sau in situ, fixate de fundatie astfel incat sa nu poata fi
deplasate in timpul betonarii;

I Rosturile de contractie longitudinale se var executa prin taiere in betonul intarit, cu aceleasi dimensiuni ca
si rosturile de contractie transversale, respectand prevederile planului de detalii de executie pentru rosturi de
contractie longitudinale.Rosturile de contractie longitudinale se var taia dupa terminarea taierii tuturor rosturilor de
contractie transversale.

Rosturile de dilatatie transversale si /ongitudinale se executa pe toata latimea si grosimea imbracamintii la

distantele specificate in planul de amenajare a rosturilor.
Rosturile de dilatatie transversale se executa astfel:
- se aseaza pe fundatie o scandura din lemn de brad (pastrata in apa 24 ore inainte de utilizare), de
20 ... 25mm grosime, care ramane in lucrare. Scandura va avea lungimea egala cu distanta dintre longrine
si latimea cu 30mm mai mica decat grosimea dalei de beton rutier. Scandura se aseaza perfect vertical,
perpendicular fata de longrine si se fixeaza astfel incat sa-si pastreze pozitia verticala in timpu l executarii
imbracamintii din vecinatatea sa;
- scandura se va aseza astfel incat sa nu permita legatura intre dalele adiacente pe sub scandura si pe la
capete ei. Pozitia scandurii se marcheaza cu creta pe longrina sau pe dalele adiacente, pentru a permite
taierea ulterioara a rostului, in dreptul scandurii;
- stratul de beton situat deasupra scandurii este idepartat prin executarea a doua taieri paralele distantate la

I -
20 ... 25mm intre ele, pana la nivelul superior al scandurii.
In cazul in care sunt prevazute dispozitive de transfer de sarcina la rosturile de dilatatie transversale,
acestea se var realiza conform prevederilor planului de detalii de executie pentru rosturi de dilatatie
transversale.
I - In cazul in care pentru armarea rosturilor transversale de dilatatie se utilizeaza gujoane, acestea trebuie sa
fie amplasate si mentinute pe durata betonarii intr-o pozitie strict paralela (in plan vertical si orizontal) cu
axa dalei recurgand la suporturi metalice prefabricate uzinal sau in situ, fixate de fundatie astfel incat sa nu

r poata fi deplasate in timpul betonarii;

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 15
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

3.12.2. Colmatarea rosturilor

Dupa taierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va proteja cu folii de polietilena, late de cca. 50 cm,
asigurate contra vantului cu bare metalice, pana la colmatarea lor.
Golul realizat la partea superioara a rosturilor taiate cu discul diamantat se va amorsa si umple cu produse
de colmatare agrementate tehnic pentru specificul lucrarii, conform punctu lui 2.6. lnainte de inceperea operatiunii
de colmatare rosturile var fi curatate de materiale straine si praf prin periere si suflare cu jet de aer comprimat,
dupa care se var amorsa cu un produs compatibil cu materialul de colmatare (materialele utilizate var fi cele
indicate de catre producatorul/furnizorul materialului de colmatare), pentru asigurarea unei bune aderente a
materialului de colmatare la peretii rostului. Dupa realizarea amorsarii se va respecta intervalu l de timp necesar
pentru uscarea materialului de amorsare. Colmatarea rosturilor se va face cu respectarea intervalului de
temperatura recomandat pentru punerea in opera a materialului respectiv. Se recomanda utilizarea unei instalatii
pe baza de ulei pentru incalizirea produsului de colmatare si mentinerea acestuia la o temperatura constanta.
Lucrarile de colmatare a rosturilor se var executa pe timp uscat, la temperaturi mai mari de +5°C. In nici un
caz nu se var executa lucrari de colmatare pe timp de ploaie sau pana cand stratul suport nu este complet uscat.
Produsul de colmatare turnat accidental in exces in rost va fi indepartat pentru a se evita antrenarea
acestui de catre rotile vehiculelor.

PARTEA 4- CONTROLUL CALITATll LUCRARILOR DE EXEC UTIE A IMBRACAMINTll DIN BETON RUTIER

Verificarile ce trebuie efectuate in diferite etape ale executiei imbracamintii rutiere din beton de ciment, sunt
cele prevazute in ANEXA 1.2 la Normativul NE 014.

4.1. Verificarea calitatii betonului rut/er pus in opera

Verificarea calitatii betonului rutier pus in opera se face conform prevederilor tabelului 2.8.5. si 2.8.6.
Daca un rezultat al determinarii privind lucrabilitatea si temperatura betonului rutier nu se inscrie in limitele
admise se var efectua inca doua determinari pentru acelasi transport de beton.
Daca valoarea medie a celor 3 determinari se inscrie in limitele admise, se va acepta punerea in opera a
betonului. Daca este depasita limita admisa, se refuza punerea in opera a betonului din transportul respectiv.
Rezistentele la incovoiere si la compresiune, la varsta de 28 zile pentru betonul pus in opera, determinate
pe fiecare serie de trei epruvete, se analizeaza de laboratorul statiei de betoane, care efectueaza incercarea,
imediat dupa inregistrare.
In cazul in care rezultatele incercarilor sunt mai mici decat cele prevazute pentru clasa beonului respectiv,
laboratorul va comunica in termen de 48 ore rezultatul in cauza conducerii unitatii de care depinde statia si
Beneficiarului lucrarii.
I Urmare comunicarii primite de la laboratorul statiei de betoane, in termen de 48 ore seful statiei impreuna
cu Beneficiarul si conducatorul punctului de lucru, var identifica sectorul de imbracaminte executat in schimbul de
lucru corespunzator probei cu valoarea rezistentei neasigurata, pe care se vor efectua verificari suplimentare, prin

I incercari nedistructive sau extragere de carote.

Daca din verificarile suplimentare rezulta ca betonul nu indeplineste conditiile prevazute, va fi convocat
Beneficiarul care va analiza si decide masurile corespunzatoare.
Rezultatele incercarilor pe cuburi la 28 zile var fi analizate in doua etape si anume:
I grupate lunar, pentru aprecierea activitatii statiei;
grupate pe tronsoane pentru aprecierea realizarii clasei betonului rutier pus in lucrare, din care se vor
elimina rezultatele incercarilor de pe tronsoanele pe care s-au efectuat verificari suplimentare prin incercari

I nedistructive sau extrageri de carote.

Conformitatea pentru rezistentele la incovoiere ale betonului, se verifica pe baza criteriului care prevede
limitarea rezistentei caracteristice la incovoiere, a sirului de rezultate analizat la valoarea clasei betonului.
CRITERIUL se aplica in cazul in care conformitatea betonului utilizat la o lucrare este verificata, considerand
rezultatele a eel putin 2 probe (6 prisme de 150x150x600mm). Conformitatea este realizata daca rezistenta
caracteristica la incovoiere este eel putin egala cu clasa betonului respectiv. lnterpretarea rezultatelor incercarilor
efectuate pe betonul rutier din imbracamintea executata se va face conform prevederilor din Anexa 111.1. la
Normativul NE 014.
4.2. To/erante de executie. Elemente Geometrice
Grosimea totala a imbracamintii de beton de ciment este cea prevazuta in proiect. Abaterea maxima
admisa la grosimea totala proiectata a imbracamintei este de -10 ... +15 mm.
Verificarea grosimii imbracamintii de beton se efectueaza prin masuratori directe, la marginile benzilor de
beton, la fiecare 50 m, precum si pe carotele extrase pentru verificarea calitatii betonului.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 16
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Latimea de turnare a dalei de beton este prevazuta in proiect in planurile si detaliie de amenajare a
rosturilor in imbracamintea din beton. Abaterea maxima admisa la latimea proiectata a benzii de beton este de .:!:.
15 mm .
Verificarea latimii imbracamintei de beton, se efectueaza prin masuratori directe cu ruleta, intre marginile
benzii de beton, la fiecare 50 m.
Panta transversala a imbracamintii din beton de ciment este cea indicata in proiect. Abaterile limita la panta
transversala poate fi de.:!:. 0.2% fata de valoarea pantei indicate in proiect.
Verificarea pantei transversale se face in mod obligatoriu in dreptul profilelor prevazute in proiect si intre
aceste profiluri , la cererea comisiei de receptie. Masuratorile se fac cu bolobocul si cu pana gradata.
In profil longitudinal, abaterile limita la cotele imbracamintei, fata de cotele din proiect, pot fi .:!:. 1O mm.

4.3. Textura si planeitatea suprafetei betonate. Caracteristicile suprafetei betonate

Denivelarile maxime admisibile ale suprafetei imbracamintei, in sens transversal sau longitudinal, masurate
sub dreptarul de 3,00 m lungime pe fiecare banda de beton sau banda de circulatie, pe toata suprafata acesteia, sunt
de4 mm.
Distanta minima intre doua puncte cu denivelari maxime admise, masurata pe axa longitudinala a benzii de beton, este
de 20 m.
Denivelarile admisibile la rostul longitudinal de contact intre doua benzi de beton, adiacente, sunt de 2 mm in
cazul partii carosabile cu doua pante transversale si la pistele aeroportuare.
Denivelarile maxime admisibile intre muchiile dalelor invecinate ale rosturilor transversale sunt de 2 mm, la
rosturile de contractie ale imbracamnintei.
Verificarea denivelarilor suprafetei imbracamintii se efectueaza in timpul executiei, imediat dupa prima trecere
a vibrofinisorului si la receptie.
In profil longitudinal, masurarea denivelarilor se efectueaza pe fiecare banda de beton sau banda de circulatie
si anume pe axa acestora, cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime si a unei pene de 20 cm lungime si max. 3 cm
latime, avand o inclinatie de 1: 1O si gradatii corespunzatoare diferentelor de inaltime de 1 mm. Masuratorile se var face
la fiecare dala realizata in timpul executiei si din 50 in 50 m la receptie, sau prin sondaj la cererea comisiei de receptie
si se vor consemna numai citirile ce depasesc denivelarile admisibile indicate in prezentul caiet de sarcini.
In profil transversal, verificarea denivelarilor este obligatorie in dreptul profilelor aratate in proiect si la cererea
comisiei de receptie si intre aceste profile.
Verificarea rugozitatii imbracamintei se efectueaza prin metoda inaltimii de nisip, inainte de darea acesteia in
circulatie. Valoarea minima a rugozitatii este de 0,6 mm, cu exceptia sectoarelor cu declivitati mai mari de 6%, sau in
curbe cu raze sub 125 m si in intersectii unde este de 0,8 mm.
Verificarea modului de realizare si de colmatare a rosturilor, a prezentei fisurilor si crapaturilor, se efectueaza
pe baza de observatii vizuale, obtinute prin parcurgerea pe jos, in prima perioada a zilei si de preferat pe vreme
racoroasa, a sectorului de imbracaminte executat.
Verificarea cotelor din axa drumului, prevazute in profilul longitudinal se face cu ajutorul unui aparat de nivel.
Rezultatele verificarilor se consemneaza in evidentele de control ale santierului si fac parte integranta din
cartea constructiei.
lnvestitorul, prin reprezentantul sau oficial (lnginerul lucrarii) va verifica periodic datele inscrise in documentele
de atestare a calitatii executiei.

PARTEA 5- RECEPTIA LUCRARILOR

Receptia imbracamintilor de beton de ciment se efectueaza in trei etape: pe faze de executie -
determinante, preliminara (la terminarea lucrarilor) si finala.

5.1. Receptia pe faze de executie (Faze Determinante)

Receptia pe faze determinante (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse), stabilite in proiect, se efectueaza
conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform
Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul
Constructiilor volumul 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in proiect pentru pregatirea platformei sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 20 din prezentul caiet de
sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse
de proiect si de caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de
control.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in registrul de lucrari ascunse in

r care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 17
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.

5.2. Receptia preliminara (la terminarea /ucrarilor)

Receptia preliminara a imbracamintii din beton de ciment se face odata cu receptia preliminara a intregii
lucrari de drum, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora,
aprobat cu HG 273/94.
Receptia preliminara se efectueaza cand sunt terminate toate lucrarile si verificarile prevazute in
documentatia de proiectare, inclusiv remedierile neconformitatilor constatate si la eel putin o luna de zile de la
darea in circulatie.
Comisia de receptie va examina lucrarile executate privind conditiile tehnice de calitate, fata de prevederile
documentatiei tehnice aprobate, si fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faza,
intocmite in timpul executiei lucrarilor.
Evidenta tuturor verificarilor efectuate in timpul executiei lucrarilor, face parte din documentatia de control
la receptia preliminara.

5.3. Receptia Fina/a

Receptia finala a imbracamintii din beton de ciment se face odata cu receptia finala a intregii lucrari de
drum, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

Referinte
SR EN 197-1 Ciment - Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor

I uzuale.
SR EN 196-1 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistentelor mecanice.
SR EN 196-3 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de priza si a

I stabilitatii.
SR EN 196-6
SR EN 196-7
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea finetii.
Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 7: Metode de prelevare si pregatire a probelor
de ciment.

I SR 10092
SR EN 12620+A1
Ciment rutier.
Agregate pentru beton.
SR EN 932-1 lncercar( pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 1: Metode
de esantionare
SR EN 933-1 lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor: Partea 1:
Determinarea granulozitatii
SR EN 933-2 lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor: Partea 2:
Analiza granulometrica. Site
SR EN 933-3 lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor: Partea 3:
Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare
SR EN 933-4 lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor: Partea 4:
Determinarea formei granulelor. Coeficient de forma
SR EN 933-5 lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor: Partea 5:
Determinarea procentului de suprafete sparte in agregate
SR EN 1097-2 lncercari pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 2:
Metode pentru determinarea rezistentei la sfaramare. (Uzura Los Angeles)
SR EN 933-8 lncercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 8:
Evaluarea partilor fine. Determinarea echivalentului de nisip
l SR EN
SR EN
933-9
1367-1
lncercarea cu albastru de metilen

SR EN 1367-2
SR EN 1008 Apa de preparare pentru beton. Specificatii
SR EN 10060 Otel rotund laminat la cald pentru utilizari generale. Dimensiuni si tolerante la dimensiuni si
form a.
SR EN 12350-1 lncercare pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare
r SR EN 12350-2 lncercare pe beton proaspat. Partea 2: lncercare de tasare

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2 001 SA 18
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

SR EN 12350-3 lncercare pe beton proaspat. Partea 3: lncercare VeBe

SR EN 12350-4 lncercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare
SR EN 12 350-6 lncercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate
SR EN 12350-7 lncercare pe beton proaspat. Partea 7: Continut de aer
SR EN 12390-1 lncercare pe beton intarit. Partea 1: Forma. Dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si
ti pare
SR EN 12390-2 lncercare pe beton intarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru incercari
de rezistenta
SR EN 12390-3 lncercare pe beton intarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor
STAS 3518
SR EN 14188-1 Prod use pentru colmatarea rosturil or. Partea 1: Specificatii pentru produsele de colmatare
aplicate la cald.
SR EN 14188-2 Prod use pentru colmatarea rosturilor. Partea 1: Specificatii pentru produsele de colmatare
aplicate la rece.
SR 183-1 Lucrari de drumuri.lmbracaminti de betin de ciment executate in cofraje fixe.Conditii
tehnice de calitate.
SR 183-2 Lucrari de drumuri.lmbracaminti de betin de ciment executate in cofraje glisante.Conditii
tehnice de calitate.
NE 014-2002 Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment in sistemele
cofraje fixe si glisante
CP012-1-2007 Cod de practica pentru producerea betonului.
SR EN 13036-1 Caracteristici ale suprafetelor drumurilor si pistelor aeroportuare.Metode de incercare.
Partea 1: Masurarea adancimii macrotexturii suprafetei imbracamintei prin tehnica
volumetrica a petei.

I
I

r Proiectant General Antrepren or

I TRAN SPR OIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 2001 SA 19
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCAR I DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICl l PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

DIMENSIONARE SISTEM RUTIER RIGID

DIN BETON DE CJMENT BcR 4.0

Date generate:
numarul benzilor in profil transversal - 2
imbracamintea din beton de ciment se executa dintr-un singur strat
trafic de calcul: Ne = 20 m.o.s.

1. Determinarea capacitatii portante a pamantului de fundare

Valoarea Ko= 40 MN/m 3 este minima capacitatii portante a terenulu i de findatie .Daca prin teste aceasta
valoare este mai mica, se impune imbunatatirea terenului natural existent prin amenaj area unui strat de
fonna.

2. Stabilirea alcatuirii straturilor subadiacente dalei de beton

strat de fundatie superior din balast stabilizat h = 15 cm
strat de fundatie inferior din balast h = 25 cm

= h, x a, + h2 x a1 + h3 x a3, uncle: a, = 1.50; a1 = 0.75;

H ech ~~~... ,
Rezulta urmatoarea grosime echivalenta:
= 15 X 1.5 + 25 X 0.75 = 41.25 cm
H ech
Modulul de reactie rezultat la suprafata stratului de fundatie K = 73 MN/ m {/ n~
3
(
!(
//~
~/~

1'1'
Bu _ (/
1 \
\ :~ ~ '\
't )) . . -i
)>

ci~ent \\~; ;~~ . ~~6'

3. Adoptarea clasei be.t onul.ui de

Rinck -- 4 •0 Mpa
rutier
Se adopta clasa betonulw de c1ment ruher BcR 4.0 ·,. '',, ~. ' .
\~\.. " .~ .~0_
~> .:. ,,
_.
JIt~
.. ·0 ,F.c~.Y
4. Determinuea tensiunii Ia intindere din incovoiere admisibila a betonului
U adm = R ine k x a. x (0. 70 - y X log N c), uncle:
Rinek - rezistenta caracteristica la incovoiere a betonului la 28 de zile
a. - coeficientul de crestere a rezistentei betonului in intervalul 28 ... 90 de zile egal cu 1.1
Ne - traficul de calcul pe perioada de perspectiva
y - coeficient, egal cu 0.05
0. 70 - y x N c - legea de oboseala
(J adm = 4 X 1.1 X (0.70 - 0.05 X 0.937)
a adm = 2.8 Mpa

5. Adoptarea ipotezei de dimensionare

Se adopta ipoteza 3 de dimensionare

6. Determinarea grosimii dalei de beton de ciment

Grosimea dalei de beton de ciment H se determina din diagrama de dimens ionare corespunzatoare ipotezei
3, pe baza valorilor:
3
- Modulul de reactie la suprafata stratului de fundati e supe rior K = 73 MNhn
- Tensiunea la intindere din incovoiere admisibila a betonului u adm = 2.8 MPa
Grosimea dalei de beton H rezu lta egala cu 22.3 cm - se rotunjeste la 23 cm.

f
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROTECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SC URTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BU CURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Verificarea la actiunea fenomenului de inghet - dezghet pentru urmatoarele structuri rutiere:

Sistem rutier A
- 23 cm BcR 4.0
- 2 cm nis ip
- folie polietilena
- 15 cm balast stabilizat
- 25 cm fundatie balast

Calculul lui H e
He = grosimea echivalenta a sistemului rutier He = Lh i x c ti
h = grosimea stratului rutier luat in calcul
c 1 = coeficient de echivalare a transmiterii caldurii specifice fiecarui material din alcatuirea stratului rutier
He = 23 x 0.45 + 2 x 1+1 5 x 0.65 + 25 x 0.80 = 42 .10 cm
Hst = 23. 00 + 2.00 + 15.00 + 25 .00 = 65.00 cm
Calculul Jui Z er
Z er = Z + !iZ unde :
Z = adancimea de inghet in pamantul de fun datie se stabileste pe baza indicelui de inghet, tipului climatic, tipului
de pamant, conditii hidrologice.
In s ituatia considerata, pe baza fig. I s i a fig. 2 din STAS 1709/2-1 990 au rezultat
ZI = 88 cm pt. Imax= 450 ; Z2 = 90 cm pt. lmax= 500 ; Z3= 1.00 m pt. Imax= 55 0
!iZ = spor al adancimii de inghet dete1minat de capacitatea de transmitere a caldurii a straturilor rutiere
!iZ = Hst - He= 65.00 - 42. 10 = 22.90 cm
Z lcr = 88.00 + 22 .90 = 110.90 cm; Z2crt = 11 2.90 cm; Z3crt = I 00 + 22.90 = 122.90 cm

Kl= He I Zcr = 42. 10 I I10.90 = 0.3 8> 0.30

K2 = He I Zcr = 42.10 I 11 2.90 = 0.37 > 0.30

Kl = Hc/ Zcr = 42 .10 / 122.90 =0.34 > 0.30

Conditia este indeplinita, sistemul rutier este rezistent la actiunea fenomenului de inghet-dezghet.

Intocmit,
Ing. Danie~:ghici

r
Proiectant General Antreprenor

l TRANSPROIECT 2 00 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S. R.L.

TRANSPROIECT 2001 SA 2
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERV ICTJ PE AUTOSTRADA
BUCUR.ESTT - BRASOV, SECTTUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Pagina pentru inregistrarea amendamentelor

Nr. revizie Detalii Data

I
I
I
I
I

I
l
Proiectant General Antreprenor

l TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 2001 SA 2

I
 PROIECTARE sr EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURA TA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOY, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTJ

SPECIFICATll TEHNICE
'
LA LUCRARI DE HIDROIZOLATll LA FUNDATll
'
Proiectarea si executarea lucra rilor de hidroizolatii la constructii cu caracter definitiv se
face tinand seama de urmatoarele prescriptii tehnice:
- STAS 2355/1- 85 Lucrari de hidroizolatii in co nstructii.
- STAS 2355/2- 87 Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii.
·-·~~

Pentru hidroizolatii la fundatii se vor utiliza urmatoarele ma !(ji :\) M. C'(id.._

pinza bituminata PA 55 conform STAS 1046 - 97 o 7.
bitum pentru lucrari de hidroizolatii tip H 68/85 si H 80/90, 3 ~
conform STAS 7064 -78. 0
~
Structura hidroizolatiei la fundatii este alcatuita din:
strat de egalizare,de 2cm grosime,din mortar M 100-T.
strat amorsa cu bitum taiat
2 straturi de panza bitumata PA 55

Hidroizolatia orizontala la fundatii va fi prevazuta pe toata lungimea si latimea ei.

Executarea hidroizolatiei orizontale la pereti este precedata de executarea unui strat de
egalizare din mortar M 100-T, conform STAS in grosime de 2cm. Dupa uscarea startului de
egalizare se vor efectua niste operatii preliminare obligatorii si anume: curati rea suprafetelor
pregatite si verificare vizuala a suprafetelor de izolat.
I Amorsajul se executa cu bitum taiat aplicat cu peria prin frecare.
Executarea hidroizolatiei incepe prin masurarea si taierea stratului izolant PA 55.Se va
avea in vedere racordarea obligatorie a hidroizolatiei orizontale de sub ziduri cu stratul de
I rupere al capilaritatii executat din pietris.
Lipirea straturilor se executa cu mastic de bitum avandu-se in vedere o lipire pe toata
suprafata intr-un strat contin uu si care sa evite formarea bulelor de aer.
I Verificarea calitatii lucrarilor de hidroizolatii orizontale.
Fiind lucra ri ascunse, calitatea lor se va verifica impreuna cu beneficiarul pe masura
I executiei lor, incheindu-se proces verbal din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:
calitatea mortarului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate conform Ordin MC Ind . nr.
1024/0/11.11.80.
I calitatea materialelor hidroizolatoare
calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei (suprapuneri, decalari ,
racorduri)
I etapele si succesiunile operatiilor.

I Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste urmatoarele conditii

este continua si nu prezinta umflaturi
straturile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continuu cu mastic de bitum, fara zone

I nelipite.
La soclu se executa o tencuiala impermeabila care trebuie sa coboare sub nivelul
trotuarelor, iar la partea superioara trebuie sa depaseasca cu 5cm nivelul hidroizolatiei.

I
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 I SA 3
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARJ DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
l BUCURESTI - BRASOY, SECTTUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

I SPECIFICATll TEHNICE PENTRU EXECUTAREA

LUCRARILOR'
DE HIDROIZOLATll LA GRUPURILE
~ '
SANITARE CU RA~INI PENSULABILE

(TIP LATEX- LATICRET)

Pentru hidroizolatii la grupuri sanitare, se vor utiliza urmatoare materiale:
Laticrete - membrana elastica,ce se aplica In stare lichida cca. 0,9 litri/mp;
tesatura, lmpaslitura din fibre de sticla (similara cu tesatura HESIAN).
Hidroizolatia pardoselilor la grupurile sanitare, se va ridica In dreptul stalpilor §i peretilor
cu minim 10 cm , dupa care se vor aplica scafe de protectie. Membrana ce se
obtine dupa uscare este elastica (> 20%), este rezistenta la perforare §i la tractiu ne.
Se poate aplica pe beton, mortar, glet, tencuiala, gips carton.
l
Pentru executarea hidroizolatiilor se vor avea in vedere urmatoarele masuri:
I
I

Stratul support, nu va prezenta denivelari mai mari de 2 mm ;

Aplicarea hidroizolatiei pe stratul suport, se va face prin pensulare cu solutie Laticrete la
rece fara amorsaj, In grosime de cca. 1 mm.
I Prin pensulare se asigura etan§eitatea In punctele dificile ca rosturi, sifoane de
pardoseala. Tn jurul sifonului de pardoseala , pe o latime de cca 10 cm se aplica un strat de
Tntarire din tesatura fibre sticla(tip HESIAN) , idem In jurul stalpilor (daca este cazul) .
1
Verificarea calitatii lucrarilor de hidroizolatii la grupurile sanitare
Fiind lucrari ascun~e . calitatea lor se va verifica lmpreuna cu beneficiarul pe masura
I executarii lor, lncheindu-se proces verbal din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele :
calitatea suportului - rigiditate , aderenta, planeitate, umiditate (sa nu fie ud) ;
calitatea materialelor hidroizolatoare, (grosimea membranei la o ora dupa aplicare trebuie sa fie
I de 1 mm).
Hidroizolatia se verifica vizual daca lndepline§te urmatoarele cond itii :
hidroizolatia sa fie continua;
I sa nu prezinte umflaturi;
sa nu prezinte zone neacoperite cu solutie.
La cca 10 ore dupa aplicare, lichidul aplicat s-a lntarit, §i a format o membrana continua,
inclusiv In dreptul denivelarilor.
Materialul hidroizolant Laticrete este agrementat tehnic: ISO 900; ASTM ; MLPAT (INCERC).

SPECIFICATll TEHNICE LA LUCRARI DE

'
HIDROIZOLATll ~I TERMOIZOLATll
'
LA ACOPERISURI TIP TERASA NECIRCULABILA

La acoperisurile constructiilor sociale §i ale celor industriale cu suport de rezistenta din

beton prevazute cu termoizolatie din placi rigide, hidroizolatia va fi alcatuita In functie de
caracteristicile materialelor §i panta acoprisurilor.

Structura izolatiei la terasa necirculabila:

Hidroizolatia din' straturi multiple cu membrane bitumate termosudabi le:

r amorsare cu emulsie sau solutie de bitum, minim 300 gimp;

strat de difuzie din lmpaslitura bitumata perforata IBP 1200, IBP 1100 (peste beton de panta);
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 I SA 4

I
 PROIECTA RE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PEAUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOY, SECTTUNEA BUCURESTI- PLOTESTI

bariera vapori din tesatura TSA 2000, intre doua straturi de mastic de bitum;
termoizolatie cu grosimea de 14 cm din polistiren extrudat;
strat de protectie termoizolatie cu carton bitumat CA 300;
membrana termosudabila de 4 mm grosime;
membrana termosudabila de 4 mm grosime cu granule de protectie din ardezie alb sau gri
deschis.
Conditii de executie
I '

Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare, vor fi respectate prevederile

Normativului C 112 -1986 cu urmatoarele conditii: .
lucrarile de hidroizolatii se vor executa de lntreprinderi de specialitate sau echipe specializate;
se vor asigura spatii corespunzatoare, pentru depozitarea materialelor, aproape de locul
executiei ;
se vor asigura caile de acces, cele mai scurte, pentru transportul §i manipularea
materialelor;
se va controla, calitatea §i cantitatea foilor bitumate, a bitumurilor §i materialelor auxiliare,
daca au certificate de calitate §i corespund prescriptiilor tehnice;
lucrarile de hidroizolatie la cald, se vor executa la temperaturi de peste 5°C, fiind interzisa
executia acestora pe timp de ploaie §i burnita;
la lucrarile executate pe timp friguros , se vor respecta prevederile din ,,Normativ pentru
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii §i instalatii aferente" - C 16 - 84;
temperatura masticului de bitum In momentul lipirii straturilor va fi cuprinsa lntre 16- 200°C.

I Suprafata suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hid roizolatiei se va
verifica §i controla daca corespunde prevederilor STAS 2355/3 - 87.
Etansarea la strapungeri se va face In functie de diametrul elementului. La deflectoare
stratul de difuzie se va decupa sub gulerul de tabla iar In interior, termoizolatia tubului se va
J umple cu calti bitumati §i vata minetala.
La scurgeri exterioare sub paziile din tabla, se va lipi un strat suplimentar din lmpaslitura

I sau carton bitumat cu latime de 30 - 50 cm , cu mastic de bitum.

S e vor executa §i verifica lucrarile de tinichigerie aferente hidroizolatiei executia corecta la
copertine, sorturi §i pazii In ceea ce priveste ancorarea §i lipirea.
Galtuirea va fi corect executata pentru a asigura etanseitatea ~i protectia hidroizolatiei.
I Garguiele vor fi lipite etans, asigurandu-se panta minima de scurgere a apei fara
stagnare.
I lzolarea termica a acoperisurilor tip terasa
Stratul termoizolator va avea grosimea intre 20 si 25cm, conform Normativului pentru
I proiectarea §i executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri C 107/-2005, cu modificarile din
noembrie 2010 §i se executa din placi de polistiren extrudat. La acoperisurile cu o suprafata mai
mare se vor manta si deflectoare (1 buc la 1OOmp) .
I In cazul pericolului de ploaie, pe durata executiei termoizolatiei , suprafata stratului
termoizolator se va acoperi provizoriu, cu folii hidrofuge (carton bitumat, folii de polietilena,
prelate.etc.) pregatite §i asigurate din timp.
J
Verificarea calitatii lucrarilor de hidroizolatii la terasa
I I

Lucrarile de izolatii la terasa, fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe masura
l executiei lor, lncheindu-se proces verbal din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele
exigente:
calitatea suportului - rigiditate , aderenta, planeitate, umiditate;
r calitatea materialelor hidroizolatoare;

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
J TRANSPROIECT 200 I SA 5
 PRO IECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATfl DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTTUNEA BUCURESTI-PLOIESTJ

pozitionarea l?i ancorarea In beton a pieselor metalice de strapungere sau rost;

calitatea amorsajului l?i lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei (suprapuneri,
decalari, racordari);
etapele l?i succesiunea operatiilor;
stringerea flanselor l?i platbandelor de strangere aferente strapungerilor l?i rosturilor.

Hidroizolatia se va verifica vizual daca indeplineste urmatoarele conditii:

straturile hidroizolatiei sa fie lipite uniform l?i continuu (fara zone nelipite sau cu umflaturi);
panta catre gurile de scurgere sa fie conform proiectului,(tara stagnari de apa);
racordarea cu elementele de strapungere , sa asigure etanseitate perfecta;
I hidroizolatia verticala la atice, reborduri, strapungeri, sa fie aderenta l?i fara deplasari.

Se vor verifica lucrarile de tinich igerie aferente hidroizolatiei, daca lndeplinesc

l urmatoarele conditii:
copertinele, sorturile, paziile sa fie bine ancorate l?i lipite sau cu falturi corect executate,
care sa asigure etanseitatea l?i protectia hidroizolatiei;
jgheaburile sa fie lipite etans, cu panta minima pentru asigurarea scurgerii apelor, fara
stagnare, iar burlanele bine fixate cu bratari;
daca se considera necesar, la suprafetele mai mari de 20mp, cu avizul scris al
proiectantului de rezistenta, se va face verificarea prin inundare cu apa de 2 - 4cm grosime, la
punctele cele mai lnalte, cu gurile de scurgere In prealabil Tnfundate.
La aceasta proba, tavanul nu trebuie sa prezinte umezeala (dupa 72 ore de mentinere a
stratului de apa).
Toate materialele folosite, trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute de
standardele In vigoare l?i vor fi lnsotite de certificate de calitate §i de agremente tehnice.

1
SPECIFICATll TEHNICE
'
PENTRU LUCRARI DE ZIDARIE

I Pentru executarea lucrarilor de lnchidere din zidarie de caramida se vor folosi

urmatoarele materiale:
caramizi pline STAS 457 - 80 (format 140 x 115 x 63)
caramizi cu goluri verticale (290 x 140 x 63), cal. I, conform STAS 5185/2-80
blocuri mici din agregate usoare (290 x 240 x 188), conform STAS 6019-89
blocuri mici din BCA, conform STAS 8036-81
I mortar marca M 50-Z, conform STAS 1030-85.
La alcatuirea l?i calculul zidariilor s-au avut Tn vedere urmatoarele prescriptii :

I Normativ P 2 - 85
STAS 10109 - 1/82 - Lucrari de zidarie
Normativ P 100 - 92.
Pentru executarea corecta l?i de calitate a zidariei de caramida trebuie sa se Tnceapa cu udarea
caramizilor.
Daca lucrarea se executa pe arl?ita, udarea va fi mai abundenta.
Executarea zidariei portante din caramizi cu goluri se executa cu caramizile asezate pe lat in
J rlnduri orizontale l?i paralele.
Zidaria va fi alcatuita din caramizi Tntregi, iar pentru realizarea teserii legaturilor, ramificatiilor l?i
colturilor se pot folosi l?i fractiuni de caram ida de % sau mai mari.
f
Proiectant General Antreprenor

I TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXlA S.R.L.

TRANSPROIECT 200 I SA 6

I
 PROIECTA RE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURA TA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTT

Rosturile verticale var fi tesute astfel ca suprapunerea caramizilor In doua nivele

succesive pe lnaltime atit In camp cit §i intersectii, ramificatii §i colturi sa se faca pe minim %
caramida In lungul zidului §i de Yi caramida pe grosimea acestuia.
Teserea se va face obligatoriu la fiecare rand.
Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a rosturilor verticale va fi de 10 mm.
Pentru zidariile de 12,5 cm mortarul de executie va fi de minim M 25-Z.
Consistenta mortarului pentru zidaria de caramida plina, presata, va fi de 8 - 13 cm, iar la
zidaria de caramida cu goluri verticale va fi de 7 - 8 cm.
Rosturile orizontale §i verticale se vor umple cu mortar, dar lasandu-se neumplute pe o
adancime de 1 - 1,5 cm de la fata exterioara a zidului.
l Pentru realizarea orizontalitatii randurilor de caramida se var folosi rigle de lemn gradate la
intervale egale cu lnaltimea randurilor de zidarie fixate la colturile zidariei.
Verificarea se va face cu o sfoara de trasat bine lntinsa lntre rigle.
J lntreruperea zidariei se va face In trepte, fiind interzisa lntreruperea cu strepi.
Pentru taierea caramizilor folosite la realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii , se va
folosi ciocanul de zidarie bine ascutit.
In cazul in care zidaria se executa cu samburi de beton armat.
Rosturile din dreptul samburilor se lasa neumplute cu mortar pe o adancime de cca. 2 cm,
pentru realizarea unei legaturi cat mai bune.
Tn dreptul ferestrelor se var prevedea praznuri, cate 2 pe fiecare parte a ferestrelor, sau
3buc/ml. Pentru usi se var prevedea,cite 3 bucati la ml pe fiecare parte.

Executie
Zidaria se alcatuieste din caramizi asezate pe lat sau pe cant, In randuri orizontale §i

I paralele.
La alcatuirea zidariei din caramizi pline se folosesc:
caramizi lntregi §i fractiuni necesare realizarii teserii legaturilor, ramificatiilor §i colturilor.
La zidurile cu grosime de Yi caramida §i de o caramida se admite folosirea caramizilor sparte
J Uumatati sau mai mari) In proportie de eel mult 15 %.
Se recomanda ca lnaltimile zidurilor sa fie multiplul lnaltimii caramizilor.

I Rosturile verticale var fi tesute astfel ca suprapunerile caramizilor din doua randuri succesive pe
lnaltime, atat In camp cat §i la intersectii, ramificatii §i colturi,a se faca pe minimum% caramida
In lungul zidurilor §i de Yi caramida pe grosimea acestuia.
I Teserea se va face obligatoriu la fiecare rand .
Grosimea rosturilor orizontale va fide 12 mm, iar a celor verticale va fide 10 mm.
Legaturile la colturi lntre zidariile de caramizi pline se var face prin tesere.
Zidurile portante se vor alcatui din caramizi cu aceeasi lnaltime.
J
In cazu l In care acest lucru nu este posibil, legatura lntre zidurile respective se va realiza fie
prin teserea la doua randuri , fie prin intercalarea unui sambure de beton armat.

Zidarie de umplutura
Zidaria de umplutura la cladirile cu structura de beton armat va fi lmpanata la partea
superioara §i ancorata de elementele portante ale constructiilor (stalpi , diafragme) dupa cum
urmeaza:
zidaria plina (fara goluri de usi §i ferestre) se va ancora la cladiri cu gradul de protectie
antiseismica 8 ~i 9,de o parte ~i de alta a stalpului (diafragmei),la cate cca. 60 - 80 cm distanta
pe verticala,ln functie de lnaltimea asizelor §i a distantei dintre plansee, astfel lncat sa se
realizeze o distributie cat mai uniforma a ancorajelor pe lnaltime;
r
Proiectant General Antreprenor

l TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AX!A S.R.L.

TRANSPROTECT 2001 SA 7

t
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DU RATA SI SPATfI DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTT-PLOTESTT

portiunile de zidarie situate pe o parte sau alta a golului de usi sau ferestre cu lungimea de
peste 1 m se vor ancora ca mai sus;
ancorarea zidariei se va face cu mustati de otel beton 0 6 mm cu lungimea de 50 cm, scoase
din stalpi sau cu agrafe fixate In bolturi lmpuscate.

lnainte de executarea zidariei, pe suprafetele respective ale stalpilor ~i diafragmelor se

va aplica un spri1 de mortar de ciment, iar rostul dintre z idarie ~i elementul de structura va fi
umplut comp let cu mortar.
In cazul portiunil or de zidarie cu la1imea sub 50 cm se vor folosi bare de ancorare de
lungime corespunzatoare. Protectia anticoroziva a barelor de ancorare se va realiza prin
1 lnglobarea lor In mortar marca 50, care se va prepara la punctul de lucru.
lmpanarea zidariei la partea superioara se va face cu mortar de ciment ~ i colturi de caram ida.

J Materiale
Tipurile ~i marcile de mortare ~i caram izi utilizate la zidarii In construc1ii sunt cele
cuprinse In tabelu l de mai jos:

Nu mar Marci ninime de caramizi ~i mortar In functie de gradul de protectie

lnal1imea
maxim antiseismica a constructiei
Nr. cladirii
de 6 7 8 9
crt. H
niveluri marca marca marca marca marca marca marca m<
(m)
(n) ca ram id a mortar ca ram id a mortar ca ram id a mortar ca ram id a m<
1. H4 1 50 10 50 10 50 25 75 50
2. 4 ... H ... 9 3 75 25 75 25 75 50 100 50
3. 9 ... H ... 12 4 75 25 100 25 100 50 - -
4. 12 ... H ... 15 5 100 25 100 50 - - - -
Conditii de calitate
'
Conditiile de calitate ~i verificarea lucrarilor de zidarie de caramida sunt cele aratate In
l STAS 10109/1-82 ~i In ,,Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de construc1ii §i de
, aferente" indicator C 56 - 1985
instalatii
Verificarea calitatii zidarie i se face pe tot timpul executiei lucrarilor, conform prevederilor
I cap. 4, din Normativul C 56 - 1985 de catre seful de echipa §i mai~tri.
Pentru elementele de beton armat care intra In componenta zidarii lor se ap lica
prevederile cap. 4 din normativ.
J Rezultatele ve rificarilor la elementele de zidarie ce urmeaza a fi tencuite se lnscriu In
procesele verbale de lucrari ascunse.

SPECIFICATll TEHNICE PENTRU COMPARTIMENTARI

DIN PANOURI DE GIPS-CARTON

Peretii din gips-carton pot fi folositi pentru obtinerea de compartimentari usoare. Spatiul
liber din grosimea peretilor este un loc ideal pentru montarea instalatiilor , iar suprafata
instantaneu uscata a peretelui poate fi vopsita sau tapetata .
Din punct de vedere al izo latiei fon ice panourile din gips-carton fac fata cu succes iar
greutatea peretelui este de 25-50 kg/mp. Sistemul de montaj folosit este eel cu montanti si
r structura metalica.
Proiectant General Antreprenor

l TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROTECT 200 1 SA 8
 PROIECTARE SI EXECUTTE PARCARI DE SCURTA DURA TA SI SPATH DE SERVICIT PE AUTOST RA DA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA B UC URESTI-PLOlESTI

Se pot realiza pereti simpli sau dubli. Lao modificare functionala a spatiilor peretii
gipscarton se pot demonta fara eforturi mari.

Montajul panourilor cu structura metalica:

a) mai intai se deseneaza traseul peretelui pe pardoseala cu indreptarul , apoi se
J
traseaza urma peretelui pe peretii alaturati si pe planseu.
b) Profilele de legatura se fixeaza pe pardoseala pereti si tavane cu elementele de
prindere univrsale la distante de 80 cm unul de altul. Din motive de izolare fonica profilele de
legatura trebuie alaturate cat mai strans de elementele de constructie.
c) Profilele montanti trebuie sa intre eel mai putin 2,00 cm in profilul de legatura cu
planseul. Profilul montant se introduce prin rasucire mai intai in profilul de jos, apoi in eel de sus.
Apoi profilele montanti se ordoneaza la un interax de 60 cm.
d) Montajul primei fete a peretelui incepe cu un panou intreg de 120 cm. In acest scop
I panourile se fixeaza de profilele montanti cu suruburi autofiletante asezate la 25 cm interax, cu
surubelnita electrica.
e) Dupa montarea primei fete si executarea eventualelor instalatii in spatiul liber din
grosimea viitorului perete se monteaza izolatia din fibre minerale. lzolatia se aseaza pe toata
suprafata peretelui si se fixeaza impotriva alunecarii.
f) Prin montarea celei de a doua fete, peretele gips-carton capata stabilitatea sa finala.
Montajul acesteia se incepe cu un panou avand o jumatate din latime (60 cm) in asa fel incat
rosturile celor doua fete ale peretelui sa fie decalate. Peretele gips-carton este acum pregatit
pentru tratarea rosturilor, legaturilor si a capetelor de suruburi.
g) In dreptul pieselor de prindere,rosturile dintre panouri trebuie prelucrate cu spaclul in
mai multe randuri .
Sistemele gips-carton ofera prin suprafetele lor plane un suport ideal pentru stratificari.

In acest scop trebuie respectate tehnicile descrise:

- stropii de mortar sau alte asemenea resturi trebuie indepartate de pe suprafata
l - zonele prelucrate cu spaclu trebuie sa fie uscate si de la caz la caz slefuit
neted. La slefuire nu trebuie atins grundul care compenseaza diferentele de absorbtie a
suprafetei de gips-carton si a zonelor spacluite. Grundul trebuie lasat sa se usuce inainte de
aplicarea urmatorului strat;
- se aplica stratul vizibil care poate fi din: vopsele, tapete sau placate gresie, ceramica ,
mozaic;
- pe suprafetele expuse efectului direct al apei se impune o vopsitorie de protectie
apastop.
Peretii existenti pot fi imbracati cu panouri de gips-carton , prin tehnica executiei uscate.
Prin procedeul tencuirii uscate panourile se monteaza cu adeziv special pe baza de ipsos
direct pe un suport masiv (perete din zidarie, beton etc).lnainte de aceasta se vor indeparta
I resturile de mortar de pe zidul de caramida .
Peretii de gips-carton sunt verificati prin agremente tehnice, care insotesc materialele la
livrare.
J

SPECIFICATll TEHNICE PENTRU LUCRARI DE TINICHIGERIE

J
La executarea lucrarilor de tinichigeriei se vor respecta prevederile din :
STAS 2389 I 92 - Jgheaburi si burlane,prescriptiide proiectare si executie
f Materiale folosite pentru lucrari de scurgere si tinchigerie
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROlECT 2 00 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROlECT 200 I SA 9
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVIClJ PE AUTOSTRADA
I BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

- tabla zincata de 0,5 mm

I - banda laminata
- aliaj de lipit staniu - plumb
- carlige din otel zincate.
Executia lucrarilor de tinichigerie va incepe dupa verificarea starii suportului pentru
carlige ,planeitatea sa, si posibilitatea de a fixa corespunzator carligele pe el.
lnceperea lucrarilor se va face dupa finisarea completa a cornisei sau a streasinii si
executarea tencuielilor si zugravelilor la zidurile pe care se vor manta burlane.
Lucrarile constau in:
- stabilirea si marcarea pozitiei pieselor de racordare in camp, piesele de racordare la
1 burlan si a coturilor;
- bat erea carligelor pentru piesele speciale;
- dupa ce toate carligele sunt montate, se verifica panta, se prind intrele ele piesele speciale
si apoi la dimensiunea de livrare si ajustate dupa necesitati;
- montarea burlanului se executa incepand de jos in sus prinzand fiecare tronson de burlan
intr-o brida fixata in zidarie si amplasata imediat sub punctul de innadire. Racordarea la streasina,
trecerea prin ancadramente sau solbancuri se executa cu ajutorul cotu ri lor;
- curatirea periodica a vazoanelor se face ori de cate ori este nevoie, cu o scafa de lemn. In
timpul operatiunilor de montaj sau curatire se interzice sprijinirea scarilor de jgheaburi si burlane.
Conditii tehnice de calitate
Pe parcursul lucrarilor se fac urmatoarele verificari:
- calitatea suportului carligelor
- prinderea corecta si la distantele de proiect a carligelor
- amplasarea si prinderea corecta a pieselor de racordare in camp, a pieselor de la burlane,
a coturilor precum si a tronsoanelor de jgheab;
J - executia corecta a sortului, in special,prinderea si racordarea lui la jgheab;
- verificarea prin turnarea de apa in jgheab, a pantei spre burlan si a etanseitatii imbinarilor
dintre elemente prin infundarea burlanelor;
1 - verificarea imbinarilor dintre burlane, coturi si a prinderilor lor in bratari.

I SPECIFICATll TEHNICE PENTRU TENCUIELI

'
I La executarea tencuielilor se vor respecta prevederile din :

c 17 -82 - lnstructiuni tehnice privind compozitia ~i prepararea mortarelor

I c 16- 79
de zidarie ~i tencuieli
- lnstructiuni pentru executarea lucrarilor pe timp friguros
SR EN 12620/03 - Nisip natural de rau sau cariera (nu se va folosi nisip de mare)
STAS 1134-71 - Praf de piatra
STAS 8625-90 - Pasta GIPAC
NE 012/99 - Prepararea mortarelor
I STAS 7058-91
SR EN 1008/03
-Aracet E 50
- Apa pentru mortare
SR EN 197/1/2002 - Ciment PA 35
I SR ENV 459-1/97
SR ENV 459-1/97
- Var pasta
- Var hidrant In pulberi
STAS 545/1-80
I NE 001/96
- lpsos In constructii
- Normativ pentru executarea tencuielilor umede.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S .R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
J TRANSPROIECT 200 l SA 10
 PROfECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DU RATA SI SPATH DE SERVTCII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-P LOfESTI

TENCUIELI UMEDE OBISNUITE

1) I nterioare - la pereti ~i partial la tavane

2) Exterioare - la fatade

1) TENCUIELI INTERIOARE
1.a. Tencuielile pe suprafete de caramida se executa in 3 straturi : grund , tinci strat vizivil ~i glet
de ipsos.
Tencuielile vor fi driscuite cu stratul vizibil gletuit cu glet de ipsos.
Mortarele din care vor fi executate tencuielile se var stab iii conform instructiunilor tehnice C 17-
82.
Pentru tencuielile peretilor se vor utiliza mortare marca M 10 - T.
J 1.b. Tencuielile pe suprafete de beton (pereti, stalpi , grinzi ~i tavane) se executa cu: sprit
pentru amorsaj, grund ~i tinci - strat vizibil.
Pe suprafetele din beton prefabricat, tencuielile pot fi aplicate in 2 straturi: sprit pentru amorsaj
J ~i tinci - strat vizibil .
La tencuielile tavanelor se vor utiliza mortare marca M 25 - T.

I 2) TENCUIELI EXTERIOARE
Tencuielile exterioare vor fi tencuieli decorative.cu stratul vizibil din materiale speciale.
Conditii tehnice
' materiale prevazute in C 17-82.
I - Se vor utiliza
- Se va respecta perioada maxima de utilizare a mortarelor, din momentul prepararii lor, i n
functie de liantul ~i substantele aditive folosite , pentru a se evita intarirea ~i pentru utilizarea In
bune conditii.
J

- Consistenta mortarelor ~i grosimea tencuielilor se vor stabili in functie de suprafata pe care se

aplica. Ele vor corespunde tasarilor la conul etalon , prevazute in C 17-82.

Operatiunile necesare executarii tencuielilor

- Controlul ~i pregatirea stratului suport: acesta va fi curat, plan, rigid , uscat, rugos ~i nu va

I prezenta abateri de la verticalitate.

- La inceperea lucrarilor de tencuire,trebu ie sa fie finalizate deja celelalte lucrari de instalatii,
betoane, etc.
I - Rosturile zidariei vor fi curatate cu ajutorul unor scoabe metalice.
- Suprafetele interioare de beton,care se executa cu cofraje de inventar, tego nu vor fi
tencuite,ci doar chituite,cu mortar de ciment,cu adaos de aracet E 50.
- Dupa controlul suprafetei suport,se vor trasa suprafetele ce urmeaza a fi tencuite. Pe fatade
J
se vor fixa repere ,pentru zonele cu finisaje diferite.
- Suprafetele ce urmeaza a se tencui, se amorseaza.
- Executia grundului, eel mai gros strat al tencuielii. Acesta se va aplica manual sau mecanizat
in grosime de cca. 15 - 20 mm . Pe suprafetele de beton, acesta se va executa cu adaos de
aracet E 50.
I - Grundul nu se va aplica pe suprafete inghetate. Tn cazul aplicarii in timp de ar~ita se vor lua
masuri impotriva uscarii prea rapide.
- Prin grunduire,se vor realiza suprafete plane,ce vor fi controlate cu firul cu plumb ca
I verticalitate.
- Se var rectifica orice neregularitati.
- lnainte de aplicarea stratului vizibil ,se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata ~i sa nu
aiba granule de var.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROfECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXTA S.R.L.
TRANSPRO IECT 200 I SA 11
 PROIECTARE STEXECUTIE PARCART DE SCURTA DURA TA ST SPATIJ DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIBSTI

- Executia stratului vizibil se va face cu mortar numit ,,tinci" de aceea~i compozitie cu a

grundului, eventual cu un adaos mai mare de var pasta ~i nisip fin pana la 1 mm.
- Dupa executia tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia lmpotriva:
umiditatii prea mari'
uscarii fortate
I

lovutirulor, vibratiilor
I

lnghetarea lor.

Receptia tencuielilor se va face pe baza urmatoarelor verificari :

rezistenta mortarului
1 numarul de straturi aplicat
aderenta la stratul suport
planeitatea ~i linearitatea muchiilor
dimensiunile, calitatea ~i pozitia elementelor decorative (solbancuri, corni:;>e, nuturi)

SPECIFICATll TEHNICE PENTRU TENCUIELI

EXTERIOARE TRISTRAT

Tencuielile exterioare tristrat, se bazeaza pe combinarea placilor de fatada,cu polistiren

expandat ignifugat, ca un strat termoizolant,si un strat protector rezistent la intemperii,
impermeabil respectiv : spacluirea;plasa din fibra de sticla si tencuiala pe baza de rasini
sintetice aplicata pe zidarie.
Alcatuire:
l 1) - Strat suport - trebuie sa fie solid ,uscat,curat,si portant.
(zonele dezagregate sau cu aderenta scazuta trebuie curatate)
A se evita o umezire ulterioara a peretelui.
l 2) - Adeziv mineral pulverulent, pentru lipirea si spacluirea placilor
termoizolante.
Consum:
I pentru lipirea placilor de termoizolatie cca 5 kg/mp
pentru spacluire cca 3 kg/mp
Timpul de uscare al adezivului este minimum 24 ore.
I La soclu,pentru sprijinirea placilor se monteaza un profil "L" la grosimea placii ,se fixeaza cu
dibluri si se lipeste cu adeziv.
- Placi termoizolante , din polistiren expandat , ignifugat, , EPS-F pentru fatade , conform
I standardului ONORM B 6050, format 100 x 50 cm , cu grosimea placii de 5 cm (30 kg/me) fiind
necesar 2 placi/mp.

l 4)
Pentru soclu se vor folosi placi din polistiren extrudat.
- Dibluri cu floare mare pentru prinderea mecanica a placilor din polistiren de zidarie fiind
necesare 6 buc/mp , iar pentru prinderea canturilor 4 buc/ml pe ambele parti ale muchiei cladirii.
) 5) - Piasa de fibra de sticla se va aplica,dupa retusarea suprafetelor de polistiren ,cu hartie
abraziva si dupa aplicarea adezivului pentru spaclu . La muchiile cladirilor ,plasa de
fibra de sticla se petrece eel putin 20 cm pe ambele suprafete ale muchiilor (consum 1,1
J ml/mp), si 10 cm suprapuneri in camp.In zona de colt a deschiderilor ferestrelor si usilor se
aplica armatura cu aceasta plasa In diagonala , inainte de aplicarea ei pe intreaga suprafata.
6) - Grundul va fi preparat pe baza de rasini sintetice cons um circa 0,3 kg/mp, timp de
l asteptare 24 ore (GRANOPOR/GRANOLAN) .
Proiectant General Antreprenor

I TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXfA S.R.L.

TRANSPROIBCT 200 l SA 12
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURA TA SI SPATH DE SERYlCll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTlUNEA BUCURESTI-PLOIESTl

7) - Tencuiala se va aplica In strat subtire pe baza de rasini sintetice gata preparate In culori cu
granulatia de 2 mm:
structura driscuita culoare natur
structura striata culoare natur la soclu.

SPECIFICATll TEHNICE PENTRU EXECUTAREA

'
LUCRARILOR DE PARDOSELI DIN GRESIE ANTIDERAPANTA
l Pardoselile se vor executa, avand atat lmbracamintea,cat §i stratul suport executate ,
astfel !neat sa prezinte durabilitate In exploatare, eficienta economica, posibilitate de reparat
sau lnlocuit, siguranta contra alunecarii la mers, U§Urinta la lntretinere §i cu ratenie.

Executia pardoselilor din gresie antiderapanta, va cuprinde urmatoarele faze:

Executia umpluturilor sub pardoseala pana la cota prevazuta I n proiect, I n straturi
succesive de 15 - 20mm grosime;
executia pantelor la pardoseli se va face prin variatia grosimii betonului de panta
La trecerea de la executia unui strat la altul, trebuie realizata o legatura cat mai perfecta
lntre straturi §i ca urmare, lnainte de realizarea stratului de uzura al pardoselii, se curata §i se
verifica stratul suport.
Executarea pardoselilor din gresie antiderapanta , se va face numai dupa terminarea , In
lncaperea respectiva a tuturor lucrarilor de constructii montaj, a caror executie ulterioara ar
I putea deteriora pardoseala.
Cind stratul suport al noii pardoseli, din gresie antiderapanta , este constituit din plansee
de beton armat, este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea de
l eventualele impuritati. praf sau resturi de tencuiala cu maturi sau perii.

Standarde de referinta :
I SR EN 1008/03
STAS 7055-96
'
- Mortar M 309, ciment Pa 35 sau F25
- Cimenturi Portland albe sau colorate
SR EN 12620/2003 - Agregate naturale (nisip, pietri§, piatra sparta , balast)
I SR EN 1008/03 - Apa

l Executia pardoselii din gresie antiderapanta

lmbracamintile din placi din gresie antiderapanta, se vor executa, pe un strat suport,
rigid , din beton armat, monolit sau prefabricat.

l Placile din gresie antiderapanta, se vor monta, pe stratul rigid, din beton sau pe planseul de
beton armat, prin intermediul unui strat de adeziv.
lnainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din adeziv, placile din gresie
antiderapanta se vor mentine timp de 2 - 3 ore in apa.
Pentru evitarea cumu larii efectelor deformatiilor diferentiate in ansamblul de pardoseala
(imbracamintea din placi de gresie antiderapanta §i mortarul de ciment de poza) cu restu l
structurii (stratului suport rigid din beton) , se vor lua masuri, care sa permita deformarea
acestora, independent, prin practicarea de rosturi mai mari de 3 mm latime .
Adezivul pentru montarea placilor din gresie antiderapanta , se va prepara la fata locului in
cantitati strict necesare.
I

Proiectant General AntTeprenor

TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXlA S.R.L.
TRANSPROTECT 200 1 SA 13
 PROJECTARE STEXECUTIE PARCARJ DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUC URESTl - BRASOV, SECTTUNEA BUCURESTI-PLOTESTI

Placile se vor monta pe patul de adeziv doar cu rosturi de 2-3 mm Tntre placile de gresie
antiderapanta.
Verificarea planeita1ii suprafe1ei, se face cu un dreptar, a§ezat pe diagonalele suprafa1ei
executate, §i ghidat dupa cotele stabilite, prin batere U§oara cu ciocanul peste dreptat, astfel
!neat striurile de pe spatele placilor sa patrunda In masa de adeziv §i sa se asigure planeitatea
suprafetei.
Umplerea rosturilor se face la 3 - 5 zile, dupa montarea placilor din gresie antiderapanta , iar In
intervalul de la montarea placilor §i pana la rostuire, pardoseala nu va fi data In circulatie §i se
va umezi prin stropire cu apa, la eel putin la 24 ore o data.

Finisarea imbracamintii pardoselii din gresie antiderapanta

Cura1irea Tmbracamin1ii din placi de gresie antiderapanta de excesul de chit, pentru
rosturi , se va face , dupa 2 ore, de la terminarea operatiei de chituire.
lmbracamintea din placi de gresie antiderapanta , se va finisa prin stergere cu carpe Tnmuiate in
apa.
In cazul suprafetelor mari , se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la cca. 30 mp sau 6
m, func1ie de modularea structurii.
La imbracamintile din placi de gresie antiderapanta, se vor manta elemente de racordare
(plinte) fixate cu adeziv, astfel Tncat sa depaseasca fa1a tencuielii cu 5-8 mm.

SPECIFICATll TEHNICE PENTRU EXECUTAREA

'
LUCRARILOR DE PARDOSELI DIN CIMENT SCLIVISIT
I Materialele utilizate la executarea pardoselilor din ciment sclivisit trebuie sa corespunda
urmatoarelor standarde.:
l plinte §i scafe din ciment sclivisit STAS 451-86
cimenturi Portland albe STAS 7055-96
agregate naturale (nisip, pietris, balast) SR EN 12620/2003
corpuri abrazive STAS 601/1-84
apa SR EN 1008/03

Executarea pardoselilor din ciment sclivisit

lmbracamintile din ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment.
'
I Cantitatea de ciment va fi de 300 kg/la me de ciment sclivisit.
Prepararea mortarului de ciment se va face amestecand Tntai nisipul cu cimentul ,pentru a se
asigura un amestec omogen, apoi se va amesteca cu apa necesara,pana se obtine un mortar,

l care sa se Tntinda usor, fara a fi prea fluid.

lmbracamintile vor fi plane §i orizontale.
lmbracamintea de ciment sclivisit se va executa pe un suport rigid de beton, peste care se

I a§terne un strat de mortar de ciment de poza cu dozajul de 400 kg la me de nisip de cca 3 cm

grosime, cu suprafata rugoasa , pentru o mai buna legatura cu Tmbracamintea.
Pentru a asigura o suprafata cat mai uniforma se vor folosi §ipci §i repere . Dupa scoaterea

I §ipcilor golurile se umplu cu acela§i mortar.

Pentru a evita fisurile se protejeaza suprafata cu rogojini care se vor uda periodic cu apa.

r
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R. L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 I SA 14
 PROTECTARE sr EX ECUTlE PARCARl DE SCURTA DURA TA SI SPATlf DE SERVICTT PE AUTOSTRADA
BUC URESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTT-PLOIESTI

I SPECIFICATll TEHNICE PENTRU EXECUTAREA

PLACAJELOR DIN FAIANTA

I Placajele din faianta se aplica pe peretii interiori din zidarie,tencuiti si compartimentari din
gipscarton hidrofug .

Lucrari ce se fac inainte de placarea cu faianta :

invelitoarea cladirii.
amenajarea scurgerilor in solutia definitiva.
tencuirea tavanelor si a peretilor.
montarea tuturor instalatiilor si efectuarea probelor de functionare.
executarea imbracamintii pardoselilor reci

Lucrari ce se fac dupa placarea cu faianta :

Montarea tocurilor la ferestre si captuselile la usi se tac dupa efectuarea placajelor,astfel ca
pervazurile si captuselile sa acopere rostul dintre toe si peretele placat.

Aplicarea placajelor din faianta la pereti se face numai pe suprafete de tencuiala uscata .
Planeitatea suprafetelor destinate placarilor cu faianta , trebuie sa fie cuprinsa lntre 3mm/m pe
verticala si 2mm/m pe orizontala.
Eventualele neregularitati nu trebuie sa depasasca 2mm/m.
Placile de faianta vor fi tinute in apa eel putin 1 ora inainte de punerea in opera.
Montarea se incepe de la colturi, in randuri orizontale,de la stanga la dreapta side la plinta sau
scafa in sus.
Dupa montarea a 3-4 randuri se va face verificarea planeitatii suprafetei placate,pe
orizontala cu dreptarul si pe verticala cu nivela cu bula de aer.
l Dupa 5-6 ore de la montare, resturile de adeziv se vor curata prin frecare cu o carpa umezita.
Umplerea rosturilor se va face la un interval de 24-48 ore de la aplicarea placajului si se va
executa cu ciment alb cu pensula cu peri mari si cu spaclu de plastic.
I Dupa 1 ora de la rostuire se sterge suprafata placajului cu o carpa umezita cu apa.

I SPECIFICATll TEHNICE PENTRU

USI SI FERESTRE DIN TIMPLARIE PVC

Furnizorul de tlmplarie va efectua un releveu al golurilor inainte de executia

I tamplariei.
Timplaria pentru exterior va avea geamurile vor fi tip TERMOPAN (UNI 7171/82), formate
din panouri de sticla unite pe margini, cu structura de (6 + 10 + 4mm) pentru usi si (4 + 12 +
I 4mm) pentru ferestre.
Garnitura centrala este din neopren si cu posibilitati de drenare la partea inferioara.
Geamurile si garniturile trebuie sa fie compatibile cu produsele curente de intretinere si
l spa la re.
Pozitionarea tamplariei se va face prin asezarea In golurile prevazute, cu pane de lemn,

r fixandu-se verticalitatea si orizontalitatea cu ajutorul bulei de nivel, si

functionare a ochiurilor mobile.

Proiectant General Antreprenor

verificandu-se buna

I TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R. L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROillCT 200 I SA 15

l
 PROIECTARE SI EXEC UTTEPARCARJ DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PEAUTOSTRADA
BUCURESTl - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTT-PLOIESTT

Daca verificarile sunt corecte, tamplaria poate fi prinsa cu diblurile autoblocante.

Timplaria PVC va avea toate accesoriile si mecanismele de inchidere deschidere.
In cazul usilor mecanismul de manevrare trebuie sa permita aplicarea incuietorilor si a
dispozitivelor de control.
In rosturile dintre tamplaria PVC si elementele de prindere se va aplica un strat de
etansare din spuma poliuretanica dupa care se va prevedea chituirea cu Romalchid atat la
interior si la exterior.

SPECIFICATll TEHNICE PENTRU EXECUTAREA DE

BALUSTRADE, GRILE SI DIVERSE CONFECTll METALICE

GENERALITATI

Prezentul capitol cuprinde conditiile tehnice de executie pentru balustrade, grile si orice
tel de alta constructie metalica ce urmeaza a ti montata in opera.

2. MATERIALE SI STANDARDE DE REFERINTA

- Balustrade metalice din otel laminat conform N.I. ale producatorilor respectand proiectul
de detaliu .
- Grile metalice din otel laminat conform N.I. ale producatorilor respectand proiectul de
detaliu .
- Diverse confectii metalice gata confectionate, conform proiectelor de detaliu si executie
ce urmeaza a ti montate in opera.

- Suruburi mecanice STAS 1450/1-75

- Electrozi sudura STAS 1125/1-81
I -
-
Hartie pentru slefuire uscata
Chituri pe baza de ulei
STAS 1581/2-83
STAS 6592-80
- Vopsele de ulei N.I. fabrici producatoare
I - Grunduri anticorozive N.I. fabrici producatoare

3. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI TRANSPORT

I 3.1. Confectiile metalice (balustrade, grile sau alte confectii metalice) se livreaza ,de catre
producator ,in ansamble sau subansamble, conform proiectelor, gata grunduite, prevazute dupa
caz cu praznuri de fixare sau alte piese din otel prin prinderi.
I 3.2. Depozitarea se va face in soproane inchise, fiind ferite de murdarie, lovire sau
degradare pana la punerea lor in opera.
I 3.3. Transportul se va face cu auto-platforme, manipularea cu atentie pentru evitarea
deformatiilor si lovirii, etc.
l 4. CONDITll TEHNICE DE CALITATE
4.1 . Principalele conditii tehnice de calitate, care trebuie sa le indeplineasca imbinarile pieselor
1 precum si metodologia de verificare a calitatii acestora sunt cele prevazute in "Normativul
pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente" indicativ C 56-85
capitolul 15 punctul 2.
l
Proiectant General Antreprenor

I TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 200 I SA 16

l
 PROIECTARE SI EXECUTTE PARCARl DE SCURTA DURA TA SI SPATH D E SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOfESTI

4.2. Receptia la primirea pe santier a confectiilor din otel realizate in uzina sau ateliere se
va face conform "Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor" indicativ C 56-85 capitolul 15
punctul 3.

4.3. Verificarea calitatii lucrarilor de montare :

a) cuprinde:
- executarea de catre producator a remedierilor in urma receptiei pe santier;
I - verificarea atestatelor de calitate a produselor folosite la remedieri;
- existenta si marcarea pe santier a cotelor brute sau finite ale constructiei, in vederea
montajului, prevazute in desenele tehnice inclusiv pozitionarea elementelor de legatura,
l sustinere sau ancorare.

b) pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare:

- indeplinirea tuturor cerintelor prevazute in proiectare;
- verificarea dimensionala si calitativa, se face prin incercari directe in timpul fazelor de
montaj.
Abaterile admise se vor inscrie in prevederile Normativului C 56-85, anexa 15.3 (asimilat)
tinandu-se seama de abaterile limita ale elementelor brute sau finite ale constructiei continute in
anexa 4.1. la Normativul C 56-85 .
- receptia partilor ce devin ascunse se va consemna intr-un proces verbal si
conditioneaza inceperea operatiunilor urmatoare;
- verificarea sudurilor ce se tac la montare sa corespunda indicatiilor din proiect.

c) la terminarea lucrarilor de montare se vor verifica:

- certificatele de calitate ale confectiilor metalice
- procesele verbale de lucrari ascunse, buletine de incercari, dispozitii de santier, etc.;
- procese verbale de receptie a lucrarilor;

l - piese scrise si desenate ale proiectului cu toate modificarile si completarile de pe

parcursul executiei.
Verificarea directa se refera la:
- terminarea completa a lucrarilor de montare;
- verificarea dimensionala si calitativa a imbinarilor si a celorlalte lucrari de montare si
alte verificari cerute de Normativul C 56-85, care se vor consemna in procesele verbale.

Verificarile in cadrul receptiei preliminare a obiectului sunt cele prevazute in Normativul C

56-85 fiind consemnate in procese verbale incheiate intre executant si investitor (dirigintele
lucrarii).

5. MONTAJUL CONFECTllLOR METALICE

I 5.1 . Confectiile metalice, gata uzinate si materialele auxiliare, se aduc in ordinea
executiei tehnologice la locul de montaj side prindere in elementele de constructie.
5.2. Se traseaza pe elementele brute sau finite ale constructiei punctele de prindere ale
I confectiilor metalice, conform proiectului
5.3. Se verifica cotele reale obtinute prin masuratori ale locurilor de montaj (goluri,
distante intre elemente de constructii, etc) si se efectueaza, daca este necesar, remedierile ce
l se impun.
5.4. Se monteaza piesele de fixare pe elementele de constructii sau se creaza conditii de
montaj in cazul fixarii acestora pe fetele brute ale placilor, zidurilor, grinzilor, etc.

Proiectant General Antreprenor

I TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROTECT 2001 SA 17

I
 PROJECTARE STEXECUTIE PARCARJ DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVlCII PEAUTOSTRADA
BUCURESTT - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOfESTI

5.5. Se monteaza provizoriu ansamblele sau subansamblele respective si se constata

concordanta intre produsul uzinat si locul de fixare , care se va remedia in cazul unor situatii
necorespunzatoare fata de proiect.
5.6. Montajul definitiv se face conform proiectului cu piese de fi xare cu suruburi , prin
sudura etc pentru obtinerea unor elemente constructive ce vor participa la constructia
respectiva atat functional cat si estetic.
Pentru aceasta se vor respecta la montaj cerintele de orizontalitate, verticalitate si
planeitate cu tolerantele admise, ce se vor verifica la fiecare etapa a montajului.
5.7. Dupa verificarea definitiva se poate trece la finisarea confectiilor metalice ,cand
acestea nu au tratamente speciale pe suprafata lor (nichelari, cromari , etc) . Pentru aceasta se
va verifica starea grundului anticoroziv si ,care se reface atunci cand acesta nu prezinta un grad
satisfacator de protectie (din lovituri, manipulari, etc).
5.8. Finisarea prin vopsire se realizeaza in conditiile prevazute in capitolul zugraveli ,
vopsitorii.

6. MASURATORI SI DECONTARI
6.1. Pentru confectii metalice montajul se masoara la kg si se deconteaza in consecinta:
greutatea se stabileste prin cantarire inainte de montare sau se ia cea continuta in factura de
livrare a elementelor respective.
6.2. Grilajele metalice si panourile, gata confectionate se masoara la mp pe conturul
exterior al scheletului de rezistenta.

I SPECIFICATll TEHNICE PENTRU EXECUTAREA

LUCRARILOR DE VOPSITORll PE SUPRAFETE METALICE

I Pentru executarea lucrarilor de zugraveli lavabile se vor respecta prescriptiile tehnice cuprinse
In :
- C 3-1989 - lnstructiuni tehnice pentru executarea lucra rilor de vopsitorie.

Vopsitorii
I Materialele folosite la vopsitorii se vor depozita separat In locuri uscate si ferite de inghet.
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor avand scrise pe usa
urmatoarele inscriptii:
I Pericol de foe;
Nu fumati ;
Nu intrati cu foe deschis.
Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa lntre +7° si +20°C.
Ambalajul sa fie ermetic inchis.
Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare dupa
cum urmeaza :
- verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei;

l - verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu trebuie
sa depaseasca 15%;
- indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.

r
Proiectant General Antreprenor

I TRANSPROlECT 2 00 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT200 1 SA 18

I
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARTDE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOlESTI

Executarea vopsitorie
lnceperea lucrarilor de vopsitorie se va face numai la o temperatura a aerului, In mediul
ambiant de eel putin 15° C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si eel putin
15 zile dupa executarea lor.
lncaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de
aer.

Verificarea lucrarilor de vopsitorie

Controlul se va face, atat de catre executant cat si de beneficiar si proiectant.
La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica vizual buna acoperire a suprafetelor
bine chituite si slefuite.
Nuse admit pete de mortar sau zugraveli pe suprafetele de vopsit.
Receptia lucrarilor de vopsitorie se va face numai dupa uscarea lor completa.

Masuri speciale de tehnica securitatii muncii si PSI

La executarea lucrarilor de vopsitorii se vor avea In vedere Normele de protectia muncii
si Normele PSI In vigoare.
Tn plus, In imediata apropiere a locului unde se lucreaza cu vopsele, sa fie asezate
stingatoare de incendiu In numar suficient si usor accesibile.

Tn jurul locului unde se lucreaza cu aceste materiale, pe o raza de 10 m, trebuie sa

fie puse afise usor de citit de la distanta cu inscriptiile:

Nu impuscati cu pistolul pentru bolturi;

Fumatul strict interzis;
Nu sudati;
Nu va apropiati cu foe deschis.

Muncitorii,care prepara amestecturi de vopsele,sau solventi inflamabili,vor purta ochelari

de protectie. lnstalatiile mecanice pentru vopsit vor functiona In cond itii de deplina siguranta.

SPECIFICATll TEHNICE PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR

DE VOPSITORll LAVABILE

Pentru executarea lucrarilor de zugraveli lavabile se vor respecta prescriptiile tehn ice
cuprinse In :
C 3-1989 - lnstructiuni tehnice pentru executarea lucrarilor de zugraveli lavabile.

Pentru executarea corecta si calitativ corespunzatoare a lucrarilor de zugraveli

lavabile se vor respecta urmatoarele:

l depozitarea materialelor sa se faca in depozite inchise si acoperite, ferite de umezeala;

depozitele trebuie sa indeplineasca conditiile de securitate impotriva incendiilor.
Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cup rinsa l ntre +7° si +20°C.
r
Proiectant General Antreprenor

l TRANSPROIBCT200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROlECT 200 l SA 19

I
 PROTECTARE SJ EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA sr SPATH DE SER VlC ll PE AUTOSTRADA
( BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTT-PLOIEST I

In timpul depozitarii se va urmari ca ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a evita

I scurgerea, uscarea sau murdarirea produselor.

Executia lucrarilor de vopsitorii lavabile se va face dupa efectuarea urmatoarelor

( operatiuni :
terminarea executiei instalatiei electrice si sanitare;
efectuarea probelor prescrise pentru instalatii ;
( montarea timplariei;
executarea pardoselilor reci, inclusive lustruirea;
rectificarea tencuielilor ce urmeaza sa se zugraveasca;
r executarea placajelor.

Conditii de executie:
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se var incepe numai la o temperatura de eel
putin +5°C. Acest regim de lucru se mentine in tot timpul executarii lucrarilor si eel putin inca 8
ore dupa executarea lor. lnainte de inceperea zugravelilor se va verifica daca suprafata stratului
suport a atins umiditatea de 3%. Aceasta se obtine in conditii obisnuite la umiditatea relativa a
aerului de 60% si temperaturi intre +18 si +20°C.

I Zugravelile se executa pe un suport curat, manual sau prin stropire mecanica. Fiecare
strat de zugraveala se va aplica numai dupa uscarea celui precedent.
Se va evita o uscare fortata pentru a nu favoriza cojirea VOPSITORllLOR.
( Verificarea si calitatea lucrarilor:
Controlul se va face, atat de catre executant cit si de beneficia r si proiectant, urmarindu-
se prevederile din proiect.
r Receptia lucrarilor se va face numai dupa uscarea lor completa.

I Se vor verifica in mod special urmatoarele:

lndeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport, consemnandu-se aceasta in
procese verbale de lucrari ascunse;
l calitatea principalelor materiale ce intra in opera conform standardelor si normelor de fabricatie;
corectitudinea executiei .

Pentru lucrari necorespunzatoare se var da dispozitii de santier pentru remediere sau

refacere.

Receptia lucrarilor se va face dupa uscarea lor completa si se refera la:

respectarea prevederilor proiectului si a dispozitiilor ulterioare;
aspect corespunzator (fara pete, scurgeri, discontinuitati);
l aderenta la stratul suport.

I SPECIFICATll TEHNICE PENTRU EXECUTAREA

TROTUARELOR DIN SETON
I
Operatiunea de executare a trotuarelor se refera la nivelarea corecta a terenului cu pante
corespunzatoare pentru scurgerea apelor pluviale.
r Se va verifica directia de scurgere a apelor dinspre constructie spre drum.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIBCT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROlECT 200 l SA 20
 PROJECTARE SI EXECUTJE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPAT!I DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTTUNEA BUCURESTT-PLOIESTl

Se realizeaza un strat filtrant cu nisip pe care se toarna betonul.

Tntre constructie si trotuar pe contur se toarna un dop de bitum .
Trotuarele sunt protejate de borduri prefabricate din beton.
Bordurile se monteaza pe fundatii din beton turnat.
Fixa rea bordurilor pe fundatii se face cu mortar ciment M100-T.

I
r

I
I

I
l

r
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROlECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 I SA 21
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTT - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Pagina pentru inregistrarea amendamentelor

Nr. revizie Deta Iii Data

(
(

I
(

I
I

Proiectant General Antreprenor

I TRANSPROIECT 2 001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRAN SPROIECT 2001 SA 2
 PROJECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

PRESCRfPTII TEHNICE PRIVIND EXECUTIA CONSTRUCTIILOR CALITATEA MATERIALELOR 1>1 A

PRODUSULUI FINIT

pentru utmatoarele categorii de lucrari:

- lucrari de terasamente

- lucrari de fundatii

- lucrari de beton armat

- izolatii modeme hidrofuge

- lista standardelor romiinesti;

- lista normativelor privind proiectarea si executarea lucrarilor

- wmarirea curenta a comp011arii in timp a constructiei

l
I Obs. Prezentul Caiet de sarcini contine informatii cu caracter general preluate din legislatia in vigoare valabila in domeniul
constmctiilor. Prevederile specificate in Caietul de sarcini nu sunt !imitative si au caracter orientativ. Pe parcursul executiei
lucrarilor contructorul este obligat sa respecte legislatia actualizata in momentul demararii lucrarilor.

Proiectant General Antreprenor

l TRAN SPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 200 l SA 3

t
 PROJECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERV!Cll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI DE TERASAMENTE

Prevederi generale

Terasamentele constau in lucrari de sapare si incarcare in mijlocul de transport, transpottul, imprastierea, nivelarea si
compactarea pamantului pentru realizarea fundatiilor si a instalatiilor subterane din interiornl cladirilor civile si industriale si a zonei
aferente din jurul lor, care influenteaza capacitatea de rezistenta, stabilitate si exploatare a acestor constructii.

Constructorul are obligatia sa wmareasca stabilitatea masivelor de pamant ca urmare a influentei executarii lucrarilor de
terasamente prevazute in proiect precum si stabilitatea constrnctiilor si instalatiilor invecinate.
Cand executarea sapaturilor penttu fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane existente ce raman in
functiune, tt·ebuie luate masuri pentt·u protejarea acestora impotriva deteriorarilor si producerea de accidente (electrocutari, etc).

Inainte de inceperea lucrarilor de demolaii se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de apa, de gaze, canalizare,
electt·ice din zona constt·uctiilor respective.

2 - Executarea sapaturilor si sprijinirilor

La executarea sapaturilor penttu fundatii tt·ebuie sa se aiba in vedere wmatoarele:

- mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta suficienta astfel incit sa nu pericliteze
instalatiile si constt·uctiile invecinate;
- cand tumarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii, sapatma va fi oprita la o cota mai
ridicata cu cca. 30 cm decilt cota finala penttu a in1piedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa
fundatiei, wmand ca inaintea betonarii sa se execute sapatura pina la cota din proiect;
- in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor atmosferice, neprevazute, fundul gropii de fundatie tt·ebuie lasat

I sa se zvante inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei; iar daca umezirea este putemica se va indeparta stt·atul de noroi;
- betonul in fundatie se va turna de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din proiect.

Receptionarea lucrarilor de terasamente

Controlul calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se vor face in confotmitate cu prevederile din "Regulamentul
de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" din H.G. nr.273/1994 si a Normativului C 56-85.

Ca operatiuni specifice la receptionarea lucrarilor de terasamente se vor controla procesele verbale de lucrari ascunse si
documentatia de santier privind:
I fundatii;
- precizarea cotei la care s-a reusit scaderea nivelului apelor subterane si mentinerea ei si dupa terminarea Jucrarilor de

- masmi de asigurarea respectarii cotei de sapare si dupa caz ridicarea sau coborarea acesteia pentru pregatirea fundului

I sapaturii.

3. Fazele de executie

3 .1. Se fixeaza doua borne topo ~i una de nivelment plecand de la o retea de triangulatie geodezica de ordin inferior sau de
la punctele indicate in proiect (constt·uctii alaturate, etc).

3.2. Se pregateste platfmma pentt·u tt·asare defrisandu-se, demotandu-se sau mutandu-se eventualele constructii existente
pe amplasament, etc.

3 .3 . Se fixeaza amplasamentul constrnctiilor prin radiere topo.

l 3.4. Se marcheaza cu tarusi perimetrnl sapaturii poligonale. Tarusarea pe contm se face din 2 in 2 m.

3.5. Se fi xeaza balize pe doua diamett·e perpendiculare pe unul din ele fiind amplasate constructiile.

Proiectant General Antt·eprenor

I TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 200 1 SA 4

1
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTl- BRASOV, SECTfUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

3.6. Se trece la executarea sapaturii stratului vegetal,demolarea platfonnelor existente

3.7. Sapatura mecanica se executa lasandu-se un strat garda de 30 cm fata de cota din proiect. Pamantul rezultat se
transpmta cu autobasculanta.
Pentru a se transmite cota de fund se face lajumatatea distantei taluzului o platfmma pe care se pune o baliza.

3.8. Se trece la sapatura manuala care sa aduca fundatiile la cotele din proiect.
Se polizeaza sapatura.
Se face o compactare usoara cu un mai mecanic, pentru nivelarea suprafetei.
Se trece la tumarea betonului de egalizare.

4.Executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale se face
conform Normativ C 169-88.

SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI DE FUNDATII

1. Prevederi generate

Orice lucrare de fundatii va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea ei ca "faza de

lucrari" a naturii terenului si a sapaturilor.

Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de fundatii si rezultatele acestora se vor inregistra in
procese verbale de lucrari ascunse.

Avand in vedere impmtanta deosebita pe care o are fundatia in asigurarea rezistente i si stabilitatii intregii constructii,
faptul ca fundatiile constituie lucrari ascunse, trebuie sa se tina seama de urmatoarele:
- clasa de impmtanta a constructiei respective;
- seismicitatea regiunii.
-caracteristicile structurii de rezistenta, capacitatea sh·ucturii de-a prelua eventualele tasari inegale ale terenului de fundare;
- marimea si unifonnitatea in plan a incarcarilor transmise de conshuctie;
J - conditii hidrologice ale terenului (ape subterane si de suprafata, variatia sezoniera a nivelului hidrostatic, agresivitate,
posibilitati de patrundere a acestora la fundatii);
- conditii locale, care in unele cazuri pot detennina materialele ce trebuie folosite la realizarea fundatiei;
J - considerente tehnologice;
- gelivitatea cu efectele ei negative;
- sensibilitate la umezire;

I - existenta de goluri subterane - caverne naturale unori greu de depistat, pot crea dificultati atilt in timpul executiei, cat si al
exploatarii constructiei respective.

Fundatiile directe sunt fu ndatii de suprafata care se folosesc in constructii atunci cand stratu l de fundare asigura capacitatea
pmtanta necesara preluarii incarcarilor date de suprash·uctura si se gaseste la mica adancime fata de cota terenului natural.

In cazul fundatiilor consh·uctiilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, malurilor, nisipuri aranate, umpluturilor, PUCM)
executarea si verificarea lucrarilor de fundatii se va face cu respectarea Normativului C 29-85.
f
La fundatiile directe se pot admite urmatoarele abateri:

1. privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:

- pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor ± I Omm
- pozitia in plan vertical a cotei de nivel ± JO mm

2 . dimensionale
- dimensiuni in plan orizontal
. inaltimi pana la 2 m ± 20mm
t . inaltimi p este 2 m
- inclinarea fata de ve1t icala a muchiilor si suprafetelor
± 30 mm

Proiectant General Anh·eprenor

TRANSPROIECT 200 l SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRAN SPROIECT 200 l SA 5

l
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCAR1 DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

. pentru un ml 3mm
. pe toata inaltimea 16mm

- inclinarea fata de orizontala a muchjilor si suprafetelor

. pentru un ml 5 mm
. pentrn suprafete libere 20mrn

La receptiile pe faze de lucrari si receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua in afara de examinarea actelor
incheiate pe parcurs, in ce priveste frecventa, continutul si incadrarea in prevederile proiectantului si prescriptiile tehnice, in lirnita
abaterilor admisibile - si o serie de sondaje, in numarnl pe care-I vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea
verificarilor anterioare, in special in ce pri veste pozitiile, formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundatiilor

SP ECIFIC ATII TEHNICE PENTRU LUCRARI DIN BETON,

BETON ARMAT

1. PREVEDERI GENERALE

Se vor respecta toate normele, normativele ~i prescriptiile aferente in vigoare d in Romania.

Codul de practica pentm executarea lucraritor din beton, beton armat si beton precomprimat, indicativ NE 01 2- 1/2007,NE
012-2/2010 si CP012/1-2007, NE 012/2-20 10 face parte din sistemul de ansamblu al reglementarilor tehnice in constrnctii elaborat
de MLPAT - INCERC, sistem ce are la baza Legea I 0/1995 privind calitatea in constmctii.

Prevederi le prezentului caiet de sarcini se aplica la executarea elementelor sau structurilor d in beton si beton armat sunt
specificate cerintele de baza ce trebuie indeplinite in ce priveste betonului (materiale componente, compozitia, proprietatile
betonului proaspat si intarit, producerea, tw-narea, trntarea), cofrajele, rumatura. De asemenea sunt stabilite criteriile pentru
satisfacerea acestor cerinte in contextul sistemului de control si asigw·are a calitatii in confo1mitate cu recomandarile si
reglementarile in vigoare.

Pentru asigurarea durabilitatii constructiilor, executantul va analiza atat regimul de serviciu si de expunere, cat si gradul de
agresivitate a mediului, clasa de expunere si cerintele impuse betonului corespunzatoare clasei de expunere respecti ve stabilite de
catre proiectant.

In caietul de sarcini si dupa caz in plansele de executie, proiectantul a mentionat pe langa clasa de rezistenta a betonului si
tipul de otel beton si cerintele minime de durabilitate astfel:
J 1.1. Clasa de expunere la actiunea mediului inconjurator
Clasa de expunere XC2: umed;rareori uscat
- Compozitia betoanelor:
- clasa de rezistenta: C 16120 beton armat
C 20125 beton armat
C 25/30 beton aimat pentrn bazin
-clasa de rezistenta: C 8/ 10 beton simplu

2.COFRAJ E
I I . Cerinte de baza
a) Cofraj ele si sustinerile au rolul de a asigw·a obtinerea formei, dimensiurulor si gradul de finisare prevazute in proiect
pentru elementele ce wmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in tolerantele admisibile.
- Abaterile fata de dimensiunile cerute ale e lementelor de corraje, gata confectionate sunt:
lungime ... ± 4 mm
Iatime ... ± 3 mm

Proiectant General Antreprenor

I TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 2001 SA 6

t
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

b) Sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce pot apare in timpul procesului de executie.
c) Sa fie dispuse astfel incat sa fie posibila amplasarea corecta a armaturilor, cat si
realizarea unei compactari corespunzatoare a betonului.
d) Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incat sa nu produca degradarea elementelor de
beton cofrate.
e) Sa fie astfel alcatuite incat sa pennita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea betonului.
f) lmbinarile dintre panourile cofrajului sa fie etanse.
g) Cofrajele si sustinerile trebuie sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce pot apare in timpul procesului de executie.
h) Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi
uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul h·ebuie tumat cat timp acesti agenti sunt eficienti. Alegerea agentilor de
decofrare se va face pe baza reglementarilor tehnice.
i) Distantie1ii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul betonului.

Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite defo1marea si

degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe
stivele de panouri de cofraje.
2. Pregatirea lucrarilor
In baza analizarii proiectului si a conditiilor specifice de executie, executantul va stabili tipul de cofraj ce se va adopta si va
elabora procedmi necesare realizarii lucrarilor de cofraje ce vor cuprinde:
- lucrari pregatitoare
- fazele de executie
- pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare
- programul de control al calitatii in fazele de executie a cofrajelor
- organizarea locului de munca.

Montarea cofrajelor

l Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregati suprafetele care vor veni in contact cu
betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia annaturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
a) trasarea pozitiei cofraj elor
b) asamblarea si sustinerea provizorie a panow·ilor
c) verificarea si corectarea pozitiei panourilor
d) incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

I In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea solicitarilor tinand
searna de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere penhu a se evita tasarile neuniforme.
In cazurile terenurilor inghetate sau expuse inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat sa se evite deplasarea
J acestora in functie de conditiile de temperatma.

3. Controlul si receptia lucrarilor de cofraje

I Pentru asigurarea unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua urmatoarele verificari etapizate:
1) preliminara in care se controleaza lucrarile pregatitoare si elementele de cofraj si sustineri
2) in cursul executiei in care se verifica pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor

I 3) finala in care se receptioneaza cofrajele si se consemneaza constatarile in registrul de procese verbale pentru lucrarile ce
devin ascunse.
Jn cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje si
annaturi.
J
4. Decofrarea
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o rezistenta suficienta penh·u a putea prelua integral
1 sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate.
Se recomanda mmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:
- paitile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de minimum 2,5 N/mm 2 astfel incat

i fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate;

Proiectant General Antreprenor

TRAN SPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
J TRANSPROIECT 200 I SA 7

l
 PROJECTARE Sl EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERV IC!I PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTfUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

- cofraj ele fetelor inferioare la placi se vor indepa1ta mentionand sau remontand popi de siguranta, atunci cand rezistenta
betonului a atins fata de clasa, urmatoarele procente:
. 70 % pentru elemente cu deschideri mai mici de 6 m

Popii de siguranta se vor indeparta atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa, urmatoarele procente:
. 95 % pentru elemente cu deschideri mai mici de 6 m

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face prin incercarea epruvetelor de
control, pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza conform STAS 1275-88.
Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5°C, se recomanda ca durata mini ma de decofrare sa se
prelungeasca cu aproxirnativ durata inghetului.

5. Reguli piivind operatia de decofrare

In cursul operatiei de decofrare se vor respecta mmatoarele reguli:
a) desfasw·area operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul punctului de lucru. In cazul in care se constata
defecte de tumare (golw·i, zone segregate) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate se va sista demontarea elementelor de
sustinere pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;
b) sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschideri i elementelor si continuand simetric catre
reazeme;
c) decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele care se decofreaza
ruperea muchi ilor betonului sau degradarea mate1ialului cofrajului.

In te1men de 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda de catre conducatorul punctului de lucru,
reprezentantul investitornlui si de catre proiectant (daca este convocat), la examinarea elementelor de rezistenta ale strnctm ii
incheindu-se un proces verbal unde vor fi consemnate calitatea lucrarilor si eventuate defecte constatate. Nu se fac remedieri inainte
de aceasta examinare.

3. ARMAREA BETONULUI

Se vor folosi ca otel, marcile: OB 37, PC 52, plase sudate tip STNB, etc., sau oteluri echivalente
EURO.
Otelmi pentru annatmi
Otelmile pentru beton aimat trebuie sa se confonneze "Specificatiei tehnice privind cerinte si criterii de pe1formanta
pentru otelurile utilizate in structmi din beton".
T ipurile utilizate cment in elementele de beton armat (cai·acteristicile mecanice de livrare) sunt:
- oteluri cu profil periodic PC
- oteluri cu profil neted OB 37
J Produsele din otel pentru armatura trebuie sa fie in conformitate cu prevederile specificatiei tehnice ST 009, iar utilizarea
lor trebuie sa se confo1meze prevederilor aplicabile din standai·dele seria SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN 1998,
impreuna cu anexele nationale ale acestora, celor din ST 009 si celor din pezentul n01mativ.
I Livrarea si marcarea
Livrarea otelului beton se va face in confo1mitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un document de calitate ce
trebuie sa contina wmatoarele informatii:
l - denumirea si tipul de otel, standardul uti lizat
- toate info1matiile pentru identificarea lotwilor
- greutatea neta
- valorile determinate privind ciiteriile de performanta

Otelul beton se livreaza sub fonna de colaci, legaturi de bare sau plase sudate insotite de o eticheta ce contine:

) a) marca produsului
b) tipul armaturii
c) numarul lotului si al colacului sau legaturii
d) greutatea neta

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANS PROIECT 200 1 SA 8

l
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOY, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTJ

Transportul si depozitarea
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transpo1tate si depozitate in asa fel incat sa
nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura.
Depozitarea otelurilor pentru a1maturi se face pe tipuri si diametre in spatii amenajate si dotate corespunzator, astfel inciit
sa se asigure:
• evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii
• evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale
• asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametrn.

Fasonarea, montarea si legarea armaturilor

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face m stricta
confo1mitate cu prevederile proiectului.
A1matura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incat sa se evite:
- deteriorarea mecanica (crestaturi, lovituri)
- contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot
produce procese de coroziune.

A1maturile care urmeaza a se fasona, trebuie sa fie curate si drepte. Astfel se vor indeparta eventuale impuritati si rugina,
in special in zonele de innadire prin sudura a armaturilor.
Otelul beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere si fasonare Fara a se
deteriora profilul. La intinderea cu troliul alungirea maxima este l mm/m.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub - 10°C.
Armaturile vor fi sau nu prevazute la capete cu carlige conform prevederilor din proiect SR EN 1992-1-1 :2006 Eurocod 2
"Proiectarea structurilor din beton. Partea 1- 1: Reguli generale si reguli pentru cladiri."
Formele de carlige utilizate sunt:
. cu indoire la 180° pentru barele din OB 37
. cu indoire la 90° pentru barele din PC

Pentru etrieri si agrafe ancorarea se realizeaza prin carlige indoite la 135° sau 180° in cazul etrierilor din OB 37 (pentru
detalii se poate consulta SR EN 1992-1-1 :2006 Eurocod 2 "Proiectarea structurilor din beton. Paitea I- I :Reguli generale si reguli
pentru cladiri.").
lndoirea barelor inclinate si lungimea po1tiunii drepte ale acestor tipuri de bai·e trebuie sa se conformeze prevederile
proiectului si a Ew·ocodului 2 "Proiectarea structurilor din beton. Partea 1- 1:Reguli generale si reguli pentru cladiri.".
Fasonarea ciocw·iior si indoirea armaturilor se executa cu miscmi lente, fai·a socuri.
I Montarea rumaturilor
Montarea rumaturilor poate sa inceapa numai dupa:
- receptionarea calitativa a cofrajelor
La montarea armaturilor se vor lua masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a tw·narii si compactarii betonului:
J a) crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (minim 2,5 x diametrul vibratorului).
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul
turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre).
Se vor prevedea:
- eel putin patrn distantieri la fiecare mp de placa sau perete;
- eel putin un distantier intre randurile de aimatura la fiecare doi ml de grinda in zona de annatura pe doua sau mai multe
riinduri.
Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme sau din masa plastica.
Abaterile lirnita la fasonarea si montarea a1maturilor sunt indicate in NE 012-112007, NE 012-2/2010 si CP012/1-2007
Distantele minime intre annaturi precum si diametrele minirne admise pentru armaturile din beton annat monolit sau
pretumat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform SR EN 1992-1-1 :2006 Eurocod 2 "Proiectarea
structurilor din beton. Pmtea 1- I : Reguli generate si reguli pentru cladiri.".

Inlocuirea rumaturilor prevazute in proiect

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora
numai cu avizul proiectantului.
lnlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cmtea constructiei.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 1 SA 9
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARl DE SCURTADURATA SI SPATJI DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Stratul de acoperire cu beton

Pentru asigurarea durabilitatii elementelor prin protectia armaturii impotriva coroziunii si o conlucrare corespunzatoare cu
betonul, este necesar ca la elementele din beton a1mat sa se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosirnea minima a
strntu lui se detennina functie de:
- tipul elementului
- categoria elementului
- conditii le de expunere
- diametrul annaturilor
- clasa betonului
- gradul de rezistenta la foe
si se stabileste prin proiect.
Grosimea stratului de acoperire cu beton in elementele de constmctii:
- 20 mm la placi
- 35 mm la grinzi, stalpi, diafragme
- 45 mm la fundatii
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata o dispunere corespunzatoare a distantierilor
din mortar sau din materiale plastice.

4. MA TERI ALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR

a) Cirnenturi
Prevederile "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprirnat", indicative
"NE 012- 1:2007, NE 012-2/2010, NE 012/2-20 I0 " stabilesc domeniul si conditiile de utilizare ale cirnenturilor destinate executarii
lucrarilor de betoane si mortare.
Pentru stabilirea tipului de ciment s-a tinut seama de urmatoarele criterii:
- conditiile de serviciu si expunere
- conditiile de executie si tehnologia adoptata
- clasa betonului.

Conditiile de serviciu luate in considerare se refer-a la wmatoarele cazuri:

a) elemente de constructii care au conditii normale de serviciu
b) elemente de constructii care sunt expuse la inghet in stare saturata cu apa
c) elemente de constructii expuse apelor naturale in functie de gradul de agresivitate.

Conditiile de executie luate in considerare se refera la lucrari executate in conditii normale, lucrari executate pe timp
friguros, lucrari masive.
I Alegerea tipului de ciment s-a facut pe baza prevederilor din tabelele din Anexa I a codului de practica NE 012-1 :2007, in
functie de conditiile de executie, cirnentul ales .

l Livrare si transport
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau in vrac transportat in vehicule rutiere, vagoane de cale ferata, insotit de
documentele de certificare a calitatii.
In cazul cirnentului vrac transportul se face numai in vehicule rutiere cu recipiente speciale sau vagoane CF speciale cu
J descarcare pneumatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in tirnpul depozitarii si transportului.
Conform standardului SREN 196-7/95 pentru verificarea confotmitatii unei livrari sau a unui lot cu prevedetile
standardelor, prelevarea probelor de cirnent trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului si a utilizatorului inaintea sau in tirnpul
livrarii.
Depozitarea
Depozitarea cirnentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa in silozuri destinate tipului respectiv de
ciment (cazul cirnentului vrac) sau incaperi special amenajate inchise (cazul cirnentului ambalat in saci).
Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a se asigura circulatia ae1ului la pa1tea inferioara si la o

l distanta de 50 cm de peretii exteriori. Stivele vor avea eel mult I0 randuri de saci suprapusi.
Nu se va depasi te1menul de garantie prescris de producator.

l
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 10

l
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

b) Agregate
La executarea elementelor si constmctiilor din beton si beton armat se fo\osesc agregate cu densitate normala provenite din
sfaramarea naturala si concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile SR EN 12620/2003, STAS 662-2002 si SR 667-2000.

Producerea si livrarea agregatelor

Statiile de producere a agregatelor (balastiere) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o comisie interna in
prezenta unui reprezentant desemnat de ISC.

Transp01tul si depozitarea
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platfo1ma betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor. In cazul mai
multor s01turi de agregate se vor crea compartimente penttu evitarea amestecarii.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforma balastate.
Controlul calitatii agregatelor se realizeaza conform NE 012- l :2007, iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS
4606/80.
Este interzis a se folosi pentru prepararea betoanelor, agregate obtinute din MARE.
Este interzis a se folosi ca sorturi pentrn prepararea betonului, agregate din calcar.

c)Apa
I Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa daca
indeplineste conditi ile tehnice prevazute in SR EN 1008/2003

5. NIVELELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI

5.1. Betonul proaspat

• Consistenta betonului proaspat poate ft determinata prin tasarea conului, grad de compactare si raspandire.
• Continutul de aer oclus poate fi detenninat conform SREN 12350-7/2003 folosind metoda gravimetrica sau metoda
volumetrica cu presiune.
I • Densitatea aparenta se determina pe betonul proaspat in conformitate cu SREN 12350-2,3,4,5,6/2002-2003

5.2. Betonul intarit

• Rezistenta la compresiune (N/mm2) se determina pe cilindrii de 150/300 mm sau cuburi cu latura 150 mm la varsta de 28
zile, sub a carei valoare se pot situa statistic eel mult 5% din rezultate.
Definirea clasei betonului facuta in prezenta reglementare tehnica are in vedere SREN 12390-6/2002. cu privire la
pastrarea epruvetelor.
J
• Rezistenta la penetrarea apei
Nive\ele de pe1formanta ale betoanelor functie de gradul !or de impenneabilitate se stabilesc in conformitate cu SREN
206- l/2002.

• Rezistenta la inghet-dezghet
In SREN 206-1 /2002 sunt stabilite nivelele de perfo1manta ale betoanelor functie de gradul de gelivitate.

• Densitatea betonului
Categoria de densitate este stabilita functie de densitatea aparenta a betonului intarit la 28 zile,
dete1minate confmm SREN 12390-7/2002.
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 zile a betonului datorita contractiei pentru betoane obisnuite in conditii
nonnale de intarire este 0,25 %0 conform Eurocod 2 "Proiectarea structurilor din beton. SR EN 1992-1 -1 :2006 Paitea I- I :Reguli
J genera.le si reguli pentru cladiri.".
Rezistenta la compresiune a betonului si relatia intre raportul A/C trebuie determinate pentru fiecare tip de ciment, tip de
agregate si pentru o varsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea efectiva a raportului A/C.

Proiectant General Anh·eprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 11

l
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii la anumite conditii de mediu si care sa protejeze armatura
impotriva coroziunii trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
a) materialele componente ale betonului sa nu contina impw·itati care pot dauna durabilitatii
b) sa poata fi turnat si compactat pentrn a forma o structura compacta
c) sa evite actiunile interne (reactia alcalii-agregate)
d) sa reziste actiunii mediului inconjurator
e) amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat trebuie facuta astfel incat distribuirea
materialelor componente ale betonului sa fie uniforma, iar betonul sa nu segrege
f) protejarea corespunzatoare a betonului
J
In acest sens, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, rapo1tul NC si tipul de ciment fo losit la prepararea
betonului, s-au stabilit functie de clasa de expunere in care sunt incadrate constructiile.

6. PREPARAREA BETONULUI

6.1. Doza rea

La dozarea materialelor componente ale betonului se admit unnatoarele abateri:
- agregate ± 3%
- ciment si apa ± 2%
- adaosuri ± 3%
- aditivi ± 5%

I Pentru realjzarea preciziei la dozare, mijloacele de dozare trebuie sa fie in buna stare de functionare si sa se supuna
verificarilor tehnice.

6.2. Amesteca rea si incarcarea in mijlocul de transport

Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obtinerea unui amestec omogen. Durata amestecarii depinde de
tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul instalatiei.
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre +5°C si +30°C.
Dw·ata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon va fi de maximum 20
minute.

In cazul betonului preparat la statii de betoane, executantul trebuie sa cunoasca compozitia betonului inainte de livrare sau
I la livrare care trebuie insotit de bonul de livrare in care sunt trecute: clasa de rezistenta, clasa de consistenta a betonului, tipul, clasa
si dozajul cimentului, tipul de agregate, tipul de aditivi si adaosuri.
6.3. Transportul betonului

J Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau
contaminarea betonului :
- mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment;
- transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu agitatoare, iar a celor cu tasare pana la 50 mm cu
autobasculante cu bena;
- in caz de ploaie sau arsita, cand betonul se transporta cu autobasculante pe distante mai mari de 3 km, suprafata libera a
betonului trebuie protejata;
- durata maxima posibila de transp01t depinde de compozitia betonului si conditiile atmosferice.

6.4. Pregatitea turnarii betonului

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai dupa indeplinirea unnatoarelor conditii:
a) intocmirea procedurii pentru betonare si acceptarea acesteia de catre investitor;
b) sunt stabilite si instituite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea
muncii si PSI;
c) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
d) daca, de la montarea atmaturilor a trecut o perioada mai mare de 6 !uni, se va intocmi o comisie alcatuita din beneficiar,
executant, proiectant si reprezentantul ISC care va decide oportunitatea expe1tizaiii annaturii;
e) suprafetele de beton turnat anterior si intatit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi curatate si trebuie sa
aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legatmi intre cele doua betoane;

r f) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, fi.utuna, etc)
g) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii;

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 1 SA 12
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

h) sunt asigurate conditiite necesare recottarii probelor la Jocul de punere in opera si efectuarii determinarilor prevazute
pentrn betonul proaspat.

Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai sus, la care, de la caz la caz se
mai pot adauga si atte masw-i.

6.5. Reguli generate de betonare

La turnarea betonului trebuie respectate mmatoarete reguli generale care pot fi completate cu prevederi suplimentare:
a) din mijtocut de h·ansport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi transpo1toare, jgheaburi sau direct in
tucrare;
b) daca betonut adus la locut de punere in tucrare prezinta segregari sau nu se incadreaza in limitele de consistenta admise,
va fi refuzat sau se admite imbunatatirea consistentei numai prin fotosirea unui superplastifiant;
c) inaltimea de cad ere libera a betonului trebuie sa fie maxim 1,5 m;
d) betonul h·ebuie sa fie unifo1m raspandit in lungul elementului in straturi orizontale de maximum 50 cm, iar turnarea
noului strat sa se faca inainte de inceperea prizei betonului twnat anterior;
e) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deptasarea armaturitor fata de pozitia prevazuta; in caz contrar, ele
vor fi corectate in timpul tw·narii;
f) se va respecta grosimea sh·atului de acoperire cu beton in conformitate cu prevederite proiectului;
g) este interzisa asezarea vibratorului pe armaturi;
h) in zonele cu armaturi dese se va wmari wnplerea compteta a sectiunii cu beton;
i) se va wmari comp01tarea si rnentinerea pozitiei initiate a cofrajelor si sustinerea acestora; in cazul cedarii sau deptasrii
lor, se vor tua masw·i de remediere;
j) este interzisa circutatia muncitoritor direct pe armaturi sau pe betonut proaspat;
k) betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru;
l) dw·ata maxima admisa a inh·eruperitor de betonare este de 2 ore - in cazul cirnenturilor cu adaosuri si 1,5 ore in cazul
cimenturitor fara adaos.

6.6. Compactarea betonului

Compactarea betonutui este obligatorie si se face prin plin vibrare mecanica. In cazul in care se intrerupe functionarea
vibratorului din diferite motive se admite continuarea compactarii cu maiul manual.
In timput compactarii betonului proaspat trebuie evitate deplasarea si degradarea atmatwi lor si cofrajetor.
Betonut trebuie compactat numai atata ti.mp cat este tucrabil.

6.7. Tratarea betonului dupa turnare

Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibit dupa compactare, dw·ata acestora fiind functie de
tipul sh·ucturii, elementului, conditiile de mediu si conditiile de expunere in perioada de serviciu.
Tratarea betonului este o masura de protectie irnpoh·iva:
- uscarii premature (vant, soare puternic).
Principalele metode de tratare sunt:
- mentinerea in cofraje
- acoperirea cu materiale de protectie in stare umeda
- sh·opirea periodica cu apa
Durata tratarii depinde de:
a) sensibilitatea betonutui la tratare
b) temperatura betonului
c) conditiile atmosferice in tirnpul si dupa tumare
d) conditiile de serviciu.
Executantul va stabili durata in functie de conditiile reale.

I
Proiectant General Anh·eprenor
TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 13
 PROIECTARE SJ EXECUT!E PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCUREST!-PLOIESTI

IZOLATII MODERNE HIROFUGE

PROCEDEE PENTRU HIDROIZOLAREA, IMPERMEABILIZAREA PROTEJAREA SI FINISAREA
ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII REALIZATE CU "CIMENTURI SPECIALE"

1. DESCRIEREA SUCCINT A A PROCEDEULUI

Produsele de impermeabilizare a betonului prin cristalizare sunt amestecuri de ciment Portland cu aditivi minerali
activi, care aplicate sub forma de mortare initiaza o reactie catolitica cu betonul.
Aceasta reactie genereaza in porii, capilarele si microfisurile betonului formatiuni cri staline fibroase insolubile care
etanseaza betonul. Prezenta apei in masa betonului, dupa perioade de timp lungi de la ap licarea tratamentului, reactiveaza
cristalizarea si repara fisurile aparute pe durata de viata a betonului.
Materialele utilizate in cadrul procedeului se folosesc la impermeabilizarea si hidroizolarea betonului, prin aplicarea
intr-un singur strat pe suprafata betonului, sau ca prim strat in ap licatiile care necesita doua straturi; de asemenea, se folosesc
pentru umplerea si etnasarea rosturilor dintre tronsoane, zone de beton necorespunzator (segregat, goluri, fisuri etc).
2. DURABILITATE SI INTRETJNERE
Lucrarile executate cu aceste cimenturi speciale au durata de viata egala cu durata de viata a supo1tu lui pe care se
apl ica. lntrucat tratamentul cu acest tip de produse actioneaza in structura suportului din beton, intretinerea lui este aceeasi cu
intretinerea suportului pe care a fost aplicat.
3. CONDITII APLICARE
Pentru ap licarea sistemului exista instructiuni tehnice emise de producator precum si agrernente tehnice privind
materialele si tehnologia de executie.
Aplicarea sistemului se face prin societati specializate care activeaza in teritoriu.
4. PUNEREA IN OPERA
Procedeul se poate aplica pe suportul de beton proaspat pus in opera la minim 20 ore de la tumare. Perioada optima
de apl icare este cuprinsa intre 20 si 72 ore de la turnarea betonului.
Temperatura minima a mediului arnb iant este de +5° C.
Suprafata supo1tului trebuie sa fie curata, fara praf, pojghite de lapte de cirnent sau urme de produse organice
(petroliere, bitumunoase etc).
Aplicarea se poate face prin pensulare intr-un singur strat, cu mortar cu dozaj de 5 parti volum de pulbere la 2 parti
vo lum de apa. In cazul in care nu se aplica in primele 20 minute (tirnpul optim de aplicare dupa realizarea amestecu lui) nu se
adauga apa ci se fluidizeaza prin reag itare. Suprafetele tratate se stropesc cu apa zilnic tirnp de 7 zi le.
5. DISPOZITII FINALE
Nu este permisa utilizarea unor produse sau tehnologii nereglementate tehnic in Romania.
Lucrarile de hidroizolare sunt cuprinse in devizul oferta, anternasuratori si cuprind urmatoarele:
- tratare rosturi de turnare;
- tratarea peretilor subsolului la interior;
- tratarea radierului si a rostului radier pereti;
- tratarea golurilor de trecere a conductelor.

I
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROJECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 14
 PROJECT ARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

LISTA STA NDARDELOR ROMANESTI SJ EUROCODURI LOR APLICATE IN PROIECTARE SI

EXECUTIE LA LUCRARILE DE CONSTRUCTII
REZISTENTA

Nr.
STANDARD DENUMIREA
crt.
0 I 2
1 SR ISO 4066:1966 Desene de cladiri si constructii civile. Extrase de armatura
2 STAS 855-79 Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru constructii din
beton si beton armat
3 STAS 1434-83 Desene tehnice de constructii. Linii, cotare, reprezentari conventionale,
indicator
4 STAS 9773-88 Desene tehnice de constructii. lntocmirea desenelor pentru constructii
metalice. Reguli de reprezentare si cotare
5 STAS 10265-75 Tolerantele in constrnctii. Calitatea suprafetelor finisate. Te1meni si actiuni
de baza
6 STAS 10265/1-84 Tolerante in constructi i. Tolerante la suprafetele din beton aparent
7 STAS 10265/2-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Calitatea suprafetelor
elementelor de beton. Tolerante la betonul aparent
8 STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industr iale si
agro-zootehni ce.
9 STAS 10493-76 Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea
tasarii si deplasarii constructiilor si terenului
10 SREN Eurocod. Bazele proiectarii strncturilor. Anexa Nationala.
1990:2004/NA:2006
11 SR EN 1991-1- Eurocod l.Actiuni asupra structurilor.Pa11ea l.l: Actiuni generale.Greutati
1:2004/NA:2006 specifice,greutati proprii,incarcari din exploatare pentru constructii.Anexa
Nationala.
12 NP 082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectarii ~ i actiuni asupra constructiilor. Actiunea
vantului
J 13 C R 1-1-3-2005 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor
14 STAS 3684-71 Seara intensitatilor seismice
15 STAS 8879/1-81 Microzonare seismica. Studii pentru elaborarea hai1ilor de microzonare
16 STAS 6054-77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.
Zonarea teritoriulu i Romaniei
17 STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice
18 STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii d irecte
19 STAS 2355/1-85 Constructii civile, industriale s i agrozootehnice.
Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie
20 ST AS 2355/2-87 Construeti i civile, industriale si agrozootehnice.
Hidroi zolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii.
Prescriptii generale de proiectare si executie
21 STAS 2965-87 Constructii civile. Scari. Prescriptii generate de proiectare
22 ST AS 9556-87 Constructii industriale. Canale interioare, goluri de acces si goluri de montaj.
Dimensiuni
23 SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton

24 ST AS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode
de incercare (M-SR 12/87)
25 SR EN 197-1:2002 Cimenturi, adaosuri m inerale si aditivi. Clasificare si terminologie

26 SR EN 196-2:2006 Clincher Portland si ciment Po11land. Indicatii generate pentru efectuarea

anali zei chimice
27 SR EN 196-6/94 Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finetii de m acinare
t 28 SR EN 196-3 :2006 Cimenturi. lncercari fizice. Determinarea timpului de priza

Proiectant General Antreprenor

l T RANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 200 1 SA 15

l
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVlCII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTl

29 SR EN 196-1 : 2006 Cimenturi. Incercari fizice. Detenn inari pe rezistente mecanice

30 SR EN Ciment partea 1 . Compozitie specificatii si criterii de confo1m itate ale
197-1:2002 elementelor uzuale
31 SR 1544-2003 Ciment pentru sonde tip S. l
32 SR 10092:2008 Ciment rutier
33 SR EN lncercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.
12390-6:2002 Determinarea rezistentelor mecanice.
34 SREN 12350-2: 2003 Incercari pe betoane. lncercari pe betonul proaspat.
Determinarea densitatii aparente, a lucrabi litatii, a continutului de agregate
fine si a inceputului de priza
35 SR EN 12390-1:2002 Incercari pe betoane si mortare. Tipare metal ice demontabile pentru
confectionarea epruvetelor
36 ST AS 2833-80 lncercari pe betoane. Detenninarea contractiei axiale a betonului intarit
37 SR EN 206-1/2002 + SR Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de agresivitate a apei
13510/2006
38 ST AS 3349/2-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii apei fata de
betoanele constructi ilor hidroenergetice

I 39
40
STAS 3518-89
ST AS 5511-89
Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet-dezghet
lncercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si armatura. Metoda
prin smulgere
41 STAS 5585-71 lncercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la
compresiune a betonului.
(M-SR6/85)
42 STAS 6605-78 Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a otelului beton, a siiim elor ~i a
produselor din sa1ma pentru beton precomprimat
43 SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton.Specificatii pentru prelevare, incercare ~ i
evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apa de prepararea pentru beton

44 CR0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor In constructii

45 SR EN 1992-1-1/2006 Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:Reguli generale si reguli pentru
cladiri
J 46 SR EN 1993-1-1/2006 Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-1 :Reguli generale si reguli pentru
cladiri
47 EN 1991-1-7/2006 Actiuni asupra stmcturilor

48 EN 1991-1-7/2006/AC Actiuni asupra structurilor

Anexa Nationala
49 SR EN 199 1-1-4/2006 Actiuni ale vantului
50 SR EN 1991-1- Actiuni ale vantului
4/2006/NB
Anexa Nationala
51 SR EN 1991-1-3/2005 Incarcari date de zapada
52 SR EN 199 1- 1- Incarcari date de zapada
3/2006/NA
J Anexa Nationala
53 SR EN 1991-1- Eurocod 1.Actiuni asupra structurilor.Partea 1.1: Actiuni generale.Greutati
1:2009/AC specifice,greutati proprii,incarcari din exploatare pentru constructii. Anexa
Nationala.
54 STAS 2 448-82 Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare
55 STAS 2308-81 Capace si rame pentru camine de vizitare.
56 ST AS 3272-80 Canalizari. Gratare cu rama din fonta pentru guri de scurgere

r
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S. R.L.
1 TRANSPROIECT 200 I SA 16

l
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

LISTA NORMATIVELOR PRIVJND PROIECTARE SI EXECUTAREA LUCRARILOR

Nr.
NORMATIV DENUMIREA PUBLICATIA
crt.
0 I 2 3
I p 100-1/2013 Cod de proiectare seismica. Partea I. Prevederi de proiectare pentru
cladiri
2 c 169-88 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru Bul.constr.
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industria le nr.5/1988
3 c 61-74 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarii constructiilor de Bul.constr.
locuinte, social-culturale si industriale prin metode topografice nr.4/ 1975
4 c 28-1999 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton Bul.constr.
nr.13/2001
5 NE 012-1:2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton annat si MDLPL
beton precomprimat l.N.C.D.C.E.C
6 c 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de Bul.constr.
constructii si a instalatiilor aferente nr.6/ 1985
nr.7/1986
1 7 c 167-83 Notme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si Bul.constr.
pastrare a cartii tehnice a constructiilor nr.12/1977 nr.5-
6/ 1983
8 p 130-99 Nonnativ privind urmarirea compo1tarii in timp a constructiilor Bul.constr.
nr.2/2000
9 c 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de Bul.constr. nr.1-
constructii si instalatiilor aferente 2/ 1986 nr.4/ 1976
nr.4/ 1977
10 c 26-85 No1mativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive Bul.constr.
nr.8/ 1985
nr.2/ 1987
11 Legca nr. Legea securitatii si sanatatii in munca M.O.
319/2006
12 p 118-99 Notme de siguranta la foe a constructii lor Brosura IPCT
Elaborator !PCT Bul.constr.
nr.7/ 1999
13 c 41-86 Normativ pentrn alcatuirea, executarea si fo losirea cofrajelor Bul.constr.
nr.7/ 1986
14 c 162-73 Normativ pentru alcatuirea, executarea si fo losirea cofrajelor Bul.constr.
metalice pliante pentru peretii din beton monolit nr.7/1974
15 c 11-74 Instructiuni tehnice privind alcatui rea si folosirea ill constructii a Bul.constr.
panourilor din placaj pentru cofraje nr.411975
16 c 54-81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu aj utorul carotelor Bul.constr.

I 17 c 117-70 lnstructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea

nr.2/1982
Bul.constr.
defectelor din elementele de beton armat nr.9/ 1970
18 NP 112-2014 Normativ pentrn proiectarea structuri lor de fundare directa M.O. nr. 935
2014
19 NE 012-2:2010 Nonnativ pentrn producerea si executarea lucrarilor din beton, Monitorul oficial
beton armat si beton precomprimat- Partea 2 nr.853bis
Executarea lucrarilor din beton 20 .12 .20 10
20 CP 012-1-2007 Cod de practica pentru producerea betonului MDLPL

l 21
22
NE 012/2-2010
NE 013-2002
Executarea lucrarilor din beton
Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton,
beton armat si beton precomprimat

l
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 17

t
 PROIECTARE SJ EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTTIJNEA BUCURESTI-PLOIESTI

INSTRUCTCUNI PENTRU URMARIREA COMPORTARII IN T IMP A

CONSTRUCTllLOR

1. GENERALITATI

Prezentele instructiuni privind urmarirea comportarii in timp a constructi ilor se bazeaza pe prevederile Legi i m .
I 0/ 1995 privind asigurarea durabilitatii, sigurantei In exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor.
U1marirea comportarii constructiilor este activitatea sistematica de culegere si valorificare a informatiilor rezultate din
observare si masurari asupra unor fenomene ce caracterizeaza proprietati le constructiilor in procesul de interactiune cu mediul
ambiant - natural si tehnologic si cu ele insele.

1.1. Scopul urmaririi comp01tarii in timp a constructiilor consta in :

- asigurarea aptitudinilor pentru exploatare pe durata de serviciu normata, prin aplicarea la timp a masurilor de
intretinere si reparatie, sau prin masuri de reparare si reconstructie;
- prevenirea acc identelor de constructie, intr-o exploatare corecta si prin depistarea deficientelor din faza incipienta si
luarea masurilor necesare de sprijiniri, consolidari si altele;
Depistarea din timp a aparitiei defectiunilor si comportari lor netipice, stabilirea cauzelor si luarea unor masuri
urgente de remediere trebuie sa asigure mentinerea constructiilor in buna stare si sa evite deteriorari care ar antrena costuri
mari de remediere sau chiar accidente.

1.2. In prezente le lnstructiuni sunt cuprinse prevederi referitoare numai la "URMARIREA CURENTA" a
constructiilor aferente instalatiilor.

2. ORGANIZAREA SI CONTINUTUL ACTIVITATU DE URMARIRE A COMPORTARII IN TIMP

2. 1. U1marirea cure nta a comportarii in timp a constructiei se efectueaza de catre BENEFICIARUL DE DOTATIE pe
baza Instructiunilor de urmarire, elaborate de cat-re proiectantul de investitie, care are insa obligatia de a tine seama si de toate
prevederile cuprinse in instmctinile de urmarire de fata.
Operatiunile de urmarire se realizeaza pe parcursul exploatarii constructiei prin observarea directa si cu ajutorul unor
mijloace de unnarire de uz curent, In urmatoarele situatii:
a) Verificari periodice obligatorii, care se vor efectua trimestrial In primul an de exploatare a turnu lui de sustinere a
conductelor de instalatiii si semestrial In anii urmatorii.
b) Verificari operative, care se vor efectua obligatoriu dupa producerea unor fenomene naturale sau evenimente de
solicitare, care pot afecta constructia (inundatie, alunecari de teren, explozii, incendiu, seism).
2.2. Operatiile de urmarire curenta prin verificari periodice si asigurarea lucrarilor de intretinere si revizie cuprind
urmatoarele:
2.2.a. Fundatia

2 .. 2.a I. - Se vor urmari eventualele schimbari in pozitia constructiei in raport cu terenul, manifestate direct prin
deplasari vizibile orizontale sau verticale si inclinari sau prin efecte secundare vizibile, ca aparitia de rosturi si crapaturi in
zonele de tangenta cu trotuarele sau platfonnele adiacente constructiei precum si eventuala umflare sau crapare a terenului in
zonele adiacente fundatiei.Aparitia unor fenomene ca acelea explicitate mai sus va fi sesizata proiectantului investitiei.
2 .. 2.a2. - In primi i doi ani de la darea in functiune se va urmari anual tasarea constructiei, fixandu-se in acest scop
repere in pardoseala.Aceasta tasare va ti comparata cu tasarea constructiei stabilita prin proiectul de adaptare la teren, in
functie de caracteristicile terenulu, precizate in studiul geotehnic.0 eventuala depasire a tasarii probabile din proiect va ft
sesizata proiectantului de investitie.
2 .. 2.a3. - Examinarea vizuala a fundatiei In vederea depistarii aparitiei unor fisuri mai mari de 0,25 mm, a rotirii si
inclinarii stalpilor in jurul fundatiei; aceste observatii vor ti aduse la cunostinta proiectantu lui investiei.
2.2.a4. - Se va verifica faptul ca nu se produc infiltratii de ape freatice, pluviale sau tehnologice in terenul de
fundare si ca nu exista scurgeri de lichide agresive In zona.
2.2.a5. - Se va veri fica starea protectiei anticorozive si strangerea suruburilor de ancoraj ale structurii de rezistenta si
se vor asigura masurile de refacere periodica.
2 .2.a6 - in cazul in care apar fisuri se vor amplasa marcaje repere, marci si se va observa prezenta si compo1tarea In
timp a acestora.
t 2 .2.a7 - Verificarea marirnii rosturilor de dilatatie, contractie, seismice sau tasarilor inegale, astfel ca acesta sa fie
minimum 5cm, spatiul fiind recomandabil sa fie lasat liber.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT200 1 SA Asoc ierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
1 TRANSPROIECT 2001 SA 18
 PROJECTARE SI EXECUTIE PARCARJ DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

3. ACTIVITATEA DE URMA RlRE A STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT

3.1. Se mentioneaza mai j os verificatile obligatorii pentrn diferitele categorii de elemente care compun constructiile din
beton armat.

3. 1. /. Fundatii si pardoseli (inclusiv canalele tehnologice din pardoseli).

- Se wmareste aparitia fisurilor pe pattea descoperita a fundatiilor, precurn si integritatea trotuarelor. Se releveaza fisuri le,
se pun maitori si se instiinteaza proiectantul structurii.
- Se urmareste daca pardoseala are fisuri in jurul fundatiilor in caz afirmativ, acestea pot avea ta.sari si se instiinteaza
proiectantul structurii.
- Se wmareste producerea de infiltratii provenite din ploi sau din alte surse de apa sau de lichide agresive, scurgerea
necorecta spre canal izarea exterioara. In toate aceste cazuri se vor stabili cauzele infiltratiilor pentru eliminarea acestora.
- Se unnareste daca la canalele tehnologice nu au aparut fisuri sau ta.sari si in caz afirmativ, se vor lua masuri de remedieri.

3. 1.2. Sta/pi de beton

- Se verifica schimbarile provenite in geometria stalpilor referitoare la ve1ticalitate, sageti - eventuale ta.sari. daca abate1ile
sunt mai mari decat cele admisibile, se va anunta proiectantul structw·ii de rezistenta.
- Se unnareste apmi tia fisurilor, sub sarcina de exploatare si daca evolueaza in timp. In cazul fisurilor mai mari de 0,3 mm
(in cazul mediilor neagresive) se anunta proiectantul.
- Se verifica starea nodurilor, a consolelor si a placutelor metalice inglobate; starea betonului in zonele de rezemare,
placutele meta.lice, eventuale degradari locale accidentale (de ex. loviri mecanice). In toate aceste cazuri, verificarea se face vizual
iar beneficiarul va lua legatura cu proiectantul structurii atunci cand se constata degradari.

3.1.3. Grinzi din beton

l - Se verifica daca nu au aparnt fisuri, deplasari, deformatii excesive in plan ve1tical si orizontal. Deschiderea fisurilor nu
trebuie sa depaseasca 0, 1 mm, 0,2 mm sau 0,3 mm, dupa caz, conform SREN 1992-1-1 :2004. In cazul constatm·ii unor abateri mai
mari decat cele admisibile, se va anunta proiectantul structurii.

- Se verifica daca nu au aparut dezgoliri ale a1maturii din beton, degradari ale betonului din zona de rezemare ale pieselor
meta.lice si al imbinarilor. In acest caz se va lua legatura cu proiectantul de rezistenta.

3. 1.4. Elemente de suprafata din beton

Se urmareste daca nu au aparut fisuri sau alte degradari in elementele de planseu, precum si eventuale sageti nepermise.
In cazul cand se constata fisuri in elementele de beton armat sau mai mari decat cele cuprinse in SREN 1992-1-1:2004.
sau in cazul cand se constata degradari de alta natura, se va anunta proiectantul structurii de rezistenta.
Se urmareste starea elementelor de circulatie pe ve1ticala si in specia l de deformatii nepermise, fisuri, desfacerea betonului
de acoperire a armaturilor etc.

3.1.5. /nvelitoarea
- Se verifica stai·ea hidro si termoizolatiei, a stratului de protectie a hidroizolatiei, scafele si gurile de scw·gere (daca nu
sunt infundate), daca nu au aparut infiltratii sau degradari ca urmare a inghetului si a aglomerai·ilor de zapada, caldurii solare
excesive sau circulatiei pe acoperis. In aceste situatii se vor efectua remedierile necesare.
- Se verifica starea invelitorilor la punctele critice (scafe, dolii, strapungeri, atice). Daca se constata zone cu deficiente, se
vor efectua remedierile necesare.
- Se localizeaza pe invelitoare zonele unde se produc infiltrari de apa si se verifica daca nu apar degradari in elementul de
acoperis. In cazul cand se constata ca sunt afectate elementele structurale, se va anunta proiectantul de rezistenta.

l 3.1.6. Pereti exteriori si compartimentari interioare

Pentru pereti exteriori si compartimentari interioare alcatuite din elemente prefabricate, se verifica:
- Desprinderea trotuarelor, scarilor, ghenelor si a altor elemente de soclu si eventual aparitia de rosturi sau crapaturi.
- Degradarea rosturi lor dintre panourile de pereti
- Deschiderea sau inchiderea rosturilor de dilatatie dintre corpu1ile unei cladiri.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 19
 PROJECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

- Aparitia condensului pe suprafata peretelui

- Aparitia unor defecte ale imbinatilor ca: smulgerea sau forfecarea surubuiilor, fisurarea sudurilor, slabirea unor legaturi,
etc.
- Schimbarile in gradul de protectie si confott sub aspectul etanseitatii, al izolati ilor termice si fonice, al umezirii
suprafetelor, al deteriorarii stratui·ilor de protectie, a l aparitiei condensului, a ciupercilor, mucegaiului, etc.
- Aparitia unor degradati ca fismi sau crapaturi. In acest caz se vor face relevee.

Pentru peretii alcatuiti din zidatie din caramida sau din elemente de b.c.a., ipsos, etc, se verifica:
- Desprinderea trotuarelor, scarilor, ghene lor si a altor e lemente de soclu si eventual aparitia de rosturi sau crapaturi.
- Integritatea peretilor (daca nu sunt deformati, curbati, cu fisuri, tasari, etc).
- Geometria acestora, daca sunt elemente dislocate din zid sau daca lipsesc.
- Daca prin ciocnire, structma zidurilor prezinta modificari care ar putea conduce la deteriorarea in ti.mp a cladirii, prin
dezagregarea cararnizilor sau a elementelor din b.c.a., prin farfunitarea tencuielii sau a materialelor de legatura: prezenta unor goluri
etc.
Pentrn inchiderile vitrate din stic la sau din profilit se verifica:
- Integritatea si geometria acestora
- Eventuale spatturi, fisuri, lipsa chitului de etansare sau a elementelor de fixare
- Functionarea corecta a mecanismelor de deschidere si inchidere (la e lementele care se deschid).

l Toate deficientele constatate la peretii exteriori la compartimentarile interioare vor ft re mediate prin grija
beneficiarului iar in cazul cand sunt afectate elemente le de rezistenta, se va instiinta proiectantul structuri i.

4. LISTA ORIENTATIVA DE FENOMENE SUPUSE URMARIRII

CURENTE
r Se vor urrnari, dupa caz:
a) Schimbari in pozitia obiectelor de constructie, in rapott cu mediul de implantare a l acestora man ifestate direct prin
deplasari vizibile, orizontale sau verticale si inclinari sau prin efecte secundare vizibile ca desprinderea trotoarelor, scarilor,
ghenelor si altor elemente anexa, de soclul sau corpul cladirilor si aparitia de rosturi, crapaturi smulgeri; aparitia de fismi si crapaturi
in dreptul rosturi lor, deschiderea sau inchiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de constructie, tronsoane de cladiri,
obturarea progresiva a orificiilor aflate in dreptul nivelului terenului prin scufundarea obiectului de constructie, dereglarea sau
blocarea functionarii unor utilaje conditionate de poz itia lor, lifturi, diverse utilaj e s.a.).

b) Schimbari in forma obiectelor de constructii manifestate direct prin defonnatii vizibile ve1ticale sau orizontale si rotiri
sau prin efecte secundare ca intepenirea usilor sau ferestrelor, greutati sau blocare in functionarea utilajelor, distorsionarea traseului
conductelor de instalatii sau tehnologice, inndoirea barelor sau a altor elemente consh·uctive, aparitia unor defecte in functionarea
imbinarilor ca forfecarea sau smulgerea niturilor si suruburilor, fisurarea sudurilor, slabirea legatui·ilor etc.

c) Schimbari in gradul de protectie si confo1t oferite de constructie sub aspectul etanseitatii, al izolatiilor fonice, termice
hidrofuge , antivibratorii , antiradiante sau sub aspect estetic, manifestate prin umezirea suprafetelor, infilh·atii de apa, inmuierea
materialelor constructive, lichefieri ale pamantului dupa cutremure, exfolierea sau craparea straturilor de protectie , schimbarea
culorii suprafetelor , aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiului , mirosurilor neplacute.

d) Defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructie: infundarea scurgerilor; porozitate,
fisuri si crapaturi in elementele si conshuctiile etanse prin destinatie (conducte); deschiderea rosturilor functionale etc;

e) Defecte si degradari in sh·uctm a de rezistenta cu i..mplicatii asupra sigw·antei obiectelor de constructie; fisuri si crapaturi,
coroziunea elementelor metalice si a atmaturilor, defecte manifestate ptin pete, fisuri, exfolieri, coroziuni etc; flambajul
componentelor comprimate sau ruperea altora intinse; slabirea imbinarilor sau distrugerea lor.

5. VALORIFlCAREA REZULTATELOR URMARII CURENTE A

COM PORTARil IN TIMP A CONSTRUCTIILOR

Beneficiarii de dotatie vor valorifica rezultatele urmaririi curente a consh·uctiilor prin luare din timp a masmilor de
intretinere si reparatii legale, iar in caz de pericol de sprijinire a elementelor deteriorate sau alte interventii, in vederea evitarii
degradarilor sau chiar a accidentelor de orice fel.
t
Proiectant Genera l Antreprenor
TRANSPROIECT 200 I SA Asoc ierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT2001 SA 20
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI S PATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTrUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Periodic la un interval de I an beneficiarul va intocmi rapoaite privind rezultatele actiunii de urmarire a comportarii
constructiei si le va transmite pentru ana liza si decizie proiectantului general. Aces! interval va fi redus la 6 luni in cazul
constructiilor fundate pe terenw·i slabe, cu structuri deosebite sau la care apai· fenomene ce efectueaza buna exploatare pe durata de
serviciu.

Proiectantul va interveni acordand asistenta tehnica necesai·a ori de cate ori situatia o impune.

URMARIREA COMPORTARII (iN EXPLOATARE)

A CONSTRUCTIILOR AFERENTE INSTALATJJLOR

1. URMARIREA CURENTA A COMPORTARII CONSTRUCTIILOR

1.1. Utmarirea curenta a comportarii constructiilor se efectuarea prin examinarea vizuala directa si lnregistrarea unor
aspecte, fenomene si parametri ce pot semnala modificar i ale capacitatii constructiei de a indeplini cerintele de rezistenta,
stabilitate si durabilitate prin proiect.

1.2. U1marirea curenta se va efectua de doua ori pe an si in mod obligatoriu dupa producerea de evenimente
deosebitre (seism, inundatii, incendii, explozii, supraancarcarea accidentala cu materiale etc).

1.3. Personalul insarcinat cu efectuarea activitatii de urmarire va intocmi rapoarte ce vor ti mentionate In j umalu l
evenimentelor si vor ti incluse In Cartea Tehnica a constructie i.

2. CONTROLUL, VERIFICAREA SI REVIZIA

Controlul, verificarea si revizia constructiilor aferente instalatiilor constau intr-un control de suprafata (control
exterior) si un control de adancime (control interior).

2. 1. Controlul exterior se face lunar si consta mparcurgerea la suprafata a traseelor canalelor de catre echipele de
control.
In cadrul controlului exterior se verifica :
daca pe traseul din jurul caminelor s-au ivit tasari ale solului sau ale platformelor;
daca capacele caminelor sunt crapate sau lipsa, creand pericol pentru circulatie si posibilitati de introducere a
gunoaielor;
daca pe camine s-au depozitat d iverse materiale, care lmpiedica vizitarea si interventia rapida in caz de
necesitate;
daca capacele si gratarele sunt asezate corect in lacasul lor;
se verifica starea consolelor si a placutelor metalice inglobate;
starea betonului in zonele de rezemare,placutele metalice, eventuale degradari locale accidentale (de exemplu
lovituri mecanice).

2.2. Controlul interior al caminelor se face o data pe an si se verifica :

daca peretii si treptele caminelor au suferit degradari;
daca peretii caminelor au suferit fisuri, deformatii, eroziuni si orice alte degradari, care favorizeaza uzura
anormala a constructiei;
daca scurgerea apelor prin conductele caminelor se face normal si nu se produc depuneri.
2.3. Observatiile echipei de control se tree intr-un proces verbal pentru remedierea defectiuni lor constatate.

l 3. RE PARATII CURENTE
Reparatiile curente constau In :
inlocuirea capacelor uzate si defecte la camine;
fixarea treptelor dislocate si inlocuirea celor uzate;
repararea retele i defecte (tuburi);

t repararea tencuielilor si a altor elemente de constructie ale caminelor;

repararea platfo1mei detedorate de exfiltratii anormale ;

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 21
 PRO IECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI S PATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

refacerea protectiei anticorozive;

refacerea eventuaie lor degradari manifestate prin pete de rugina, desprinderea stratului de beton,zone degradate
de beton;
completarea pieselor metalice lipsa,suduri la elemenetele dezlipite, sh·angerea buloanelor de ancoraj si
indreptarea barelor indoite.

4. REP ARATII CAPITALE

Reparati ile capitale constau In lnlocuirea unor tronsoane sau refacerea unor camine In vederea asigurarii unei nmm ale
functionari a rete le i.

5. REPARATII ACCIDENT ALE

Reparati ile accidentale se fac ori de cate ori se constata deteriorari, defectiuni sau avarii, pentru mentinerea
consh·uctiilor In stare normala de fu nctionare si siguranta.
5. 1. Dupa efectuarea reparatiilor (curente, capitale sau accidentale) si umplerea cu pamant a h·anseei, este obligatorie
aducerea terenului la starea initiala (anterioara ivirii defectiuni i)
5.2. fn cazul efectuarii unor lucrari (ex. modemizarea unor cai de acces, sapaturi la diverse retele, etc.) se va urmari
pe1m anent ca aceste camine sa nu fie acoperite cu beton, asfalt, etc., sau sa fie blocate.

INTOCMIT, VERIFICAT, [ \
;ng L. Cost~ (A~
ing. I. Pastor

1tYfl\-

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2 00 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S. R.L.
TRANSPROIECT 200 l SA 22
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Pagina pentru inregistrarea amendamentelor

Nr. revizie Detalii Data

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S .C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 2
 GRUP SAN/TAR

'h'
1. GENERALITATI .'

Constructia grupului sanitar are urmatoarele caracteristici geometrice si fu t!gnal .i / I

ii
J
~~~"' ,,, ..0
1
- deschidere : 7,40 m 1._ ........... ,
•·,1, "v
- traveei: 2 x 4,20 m ~~.<' 6 ,
1 x 6,00 m ~~,4 o '(,
- inaltimea libera: 3,25

2. SOLUTll CONSTRUCTIVE

Structura de rezistenta a constructiei este alcatuita din:

- fundatii continue din beton armat sub ziduri;
- zidarie portanta din c.p.p. intarita cu samburi si centuri din beton armat;
- planseu din beton armat monolit.

3. MATERIALE

• elemente din zidarie CPP fb = 12,5 N/mmp

I (rezistenta la compresiune normal pe fata rostului)

• rezistenta unitara caracteristica la compresiune a zidariei

l fK = K x f ~·10 x f ~;30 fm =rezistenta medie la compresiune a mortarului (N/mmp)

K = 0,55 pt. CPP

I fb = 12,5 N/mmp
fm =7,5 N/mmp
fK = 4,70 N/mmp ~ tab . 4 .2a.

Pentru executia peretilor structurali din CPP rezistenta unitara minima la compresiune a mortarului va ti M
7,5.

4. STABILIREA INCARCARILOR VERTICALE

Aria totala a nivelului :

2
A= 94,4 m

Volum zidarie:
2
14.3 m x 3,25 =45,84 m3
Se scad golurile:
2
(0,80x2 + 1,00 x 5) x 2,10 = 13,86 m
2
1,20 x 1,20 x 8 + 1,20 x 0,60 x 11 = 19,44 m

33.3 x 0,25 =8.32 m3

Volum total zidarie :
3 3 3
45,84 m - 8.32 m = 37.52 m

Greutati zidarie:
= 1800 kg/me
I
Yzid

Greutate totala zidarie:

3 3
1,8 t/m x 37.52,66 m = 67,53 t = 675KN

t
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2 00 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 1 SA 3
 PROIECTA RE SI EXECUTfE PARCARJ DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRJ\SOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLO IESTI

Greutate planseu
2
- greutate planseu I 1 m
2
- placa beton armat 3,25 KN/m
2
- tencuiala la tavan 2 cm 0,40 KN/m
2
- pardoseala + sapa 1,50 KN/m
2
- pereti despartitori 0,80 KN/m
2
Total 5,95 KN/m
- incarcare zapada :
2
q = 2,0 KN/m
CJ>2,1 = 0,4

2 2
lncarcare totala I 1 m planseu = 6,55 KN/m

- Greutate totala planseu

62,92tx0,655=41 ,21 t=41 2,1 KN

- Greutate totala cladire

G = 67,53 + 41 ,2 t = 108,7 t = 1087 KN

1087.KJV 2
qechiv. = 2 = 11 ,5 KN/m
94,4m

5. CALCULUL FORTEI SEISMICE DE PROIECTARE

• Coeficienti de calcul
- factor de importanta : y1 = 1 (clasa de importanta Ill)
- valoarea spectrului de proiectare:
Se= 0,3 x 2,5 = 0,75 g
- factorul de comportare:
q=2

- factorul de corectie pentru contributia modului propriu fundamental A. = 1

Forta taietoare de baza :

Fb = 1 x 0,3x 2,Sg xlx 1087 KlV = 407,62 KN= 40762 kg

2 g

a) Fenomenul de rupere la seism este ruperea prin forfecare in rost sau caramida .

b) Avand in vedere ca exista stalpisori din beton armat si planseu cu grinzi si centuri din b.a. forta taietoare
de baza poate fi preluata integral de stalpisori astfel :

Daca se tine seama de stalpisorii existenti

rezulta:
2
Re= 9,5 kg/m
30 x 30 x 9,5 x 18 = 153900 kg
25x30x9 ,5x1 = 7.125kg

Total= 161025 kg > 40.762 kg (Fb)

Deci numai stalpisorii pot prelua prin forfecare forta seismica.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 200 I SA Asocierca S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXI A S.R. L.
TRANSPROI ECT 2001 SA 4
 PRO IECTARE SI EXECUTIE PARCARl DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVIC II PE AUTOSTRADA
BUCURESTl - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Pagina pentru inregistrarea amendamentelor

Nr. revi- Detalii Data

zie

r
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2 00 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 1 SA 2
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Capitolul 1 Generalitafi
Prezentul caiet de sarcini are ca obiect specificarea cerintelor de calitate ce trebuiesc
respectate la executia lucrarilor de instalatii sanitare interioare ~i exterioare de alimentare cu
apa ~i canalizare aferente parcarii de scurta durata de la km 28+400.

Capitolul 2 Plan§ele care guverneaza lucrarea

AX-A3-PT-P28-IS-Ol-001-R01 - Cladire grup sanitar - Alimentare cu apa
AX-A3-PT-P28-IS-Ol-002-R01-Cladire grup sanitar - Canalizare menajera 1l. r
AX-A3 -PT-P28-IS-Ol-003-R01 - Cladire grup sanitar - Scheme legaturi
AX-A3-PT-P28-IS-Ol-004-R01 - Cladire grup sanitar - Detalii montare obiecte sani-
tare
AX-A3-PT-P28-IS-Ol-005-R01 - Cladire grup sanitar - Trecere conducta pe-
rete/plan~eu
AX-A3-PT-P28-IS-02-001-R01 - Cabina put forat
AX-A3-PT-P28-IS-03-001-R01 - Gospodarie apa potabila - Statie de pompare
AX-A3-PT-P28-IS-04-001-R01 - Statie pompare apa menaj era uzata
AX-A3-PT-P28-IS-05-001-R01 - Plan retele apa-canal
AX-A3-PT-P28-IS-05-002-R01 - Subtraversare conducte
AX-A3-PT-P28-IS-05 -003-R01 - Piesa de trecere etan~a tip "B".

Capitolul 3 Nivelul de perfonnanfa al lucrarilor

in conformitate cu STAS 12400/ 1996 In Legea calitatii nr.10/1995, la proiectare s-a
urmarit asigurarea urmatoarelor criterii de performanta:
1. Rezistenfa mecanica §i stabilitate
2. Securitate la incendiu
3. Jgiena, sanatate §i mediu inconjurator
4. Siguranfa §i accesibilitate in exploatare
5. Protectia impotriva zgomotului
6. Economia de energie §i ilzolare termica
7 Utilizare sustenabila a resurselor naturale

Capitolul 4 Descrierea solufiilor tehnice adoptate care asigura exigenfele de

performanfa calitativa
4.1 Rezistenfa mecanica §i stabilitate
Presiunea maxima admisa In instalatiile sanitare interioare, pentru o zona de presiune,
este de 4 bar. Presiunea de lncercare va fi de 6 bar.
Retele sanitare interioare au fost configurate astfel !neat permit compensarea dilatarilor
conductelor pentru domeniul de temperatura + 10°C + +60°C.
Elemente accesibile ale instalatiei (obiecte sanitare, armaturi, conducte) au fost alese
astfel !neat sa aiba rezistenta mecanica necesara la eforturile ce se pot produce In exploatare.
S-a urmarit asigurarea unei manevrari usoare a organelor de comanda ale instalatiei sa-

I nitare. Valoarea maxima a cuplului exercitat asupra capetelor de manevra ale armaturii sa nu
produca deteriorari.
Annaturile instalatiei trebuie sa fie fiabile si sa rezista la presiune hidraulica si etansei-
r tate, la deteriorai si uzura.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S. R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 3
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERV!Cll PE AUTOSTRADA
BUCUREST! - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLO!EST I

Protectia antiseismica a elementelor componente ale instalatiei sanitare se va asigura

prin realizarea de prinderi elastice ale instalatiei de constructie, respectarea prevederilor pri-
vind traversarea elementelor de constructie In interiorul cladirii, la trecerea din teren In con-
structie si la rosturile dintre elementele de constructie.

4.2 Securitate la incendiu

Constructiile, instalatiile ~i amenajarile au fost proiectate ~i trebuie sa fie executate ast-
fel !neat, pe toata durata de viata a acestora, In cazul initierii unui incendiu, sa se asigure:
a) stabilitatea elementelor portante pentru o perioada determinata de timp;
b) limitarea aparitiei ~i propagarii focului ~i fumului In interiorul constructiei;
c) limitarea propagarii incendiului la vecinatati;
d) posibilitatea utilizatorilor de a se evacua In conditii de siguranta sau de a fi salvati
prin alte mij loace;
e) securitatea foqelor de interventie.
Cerinta esentiala "securitate la incendiu" a fost asigurata prin masuri ~i reguli specifice
privind amplasarea, proiectarea, executia ~ i exploatarea constructiilor, instalatiilor ~i
amenajarilor, precum ~ i privind performantele ~i nivelurile de performanta In conditii de in-
cendiu ale structurilor de constructii, produselor pentru constructii, instalatiilor aferente
constructiilor ~i ale instalatiilor de protectie la incendiu.
Prin solutiile adoptate pentru materialele si elementele componente ale instalatiei se va
asigura ca rezistenta la foe a acestora sa fie corespunzatoare cu cea a elementelor de
constructie strapunse sau care se monteaza.
Golurile necesare pentru instalatii sanitare practiate prin elementele de constructie
(pereti, plansee) care au si rol de protectie la foe, vor fi etansate obligatoriu cu materiale
rezistente la foe, asigurandu-se limita de rezistenta la foe prevazuta de norme.

4. 3 lgiena, sanatate §i mediu fnconjurator

Asigurarea conditiilor de igiena se face prin prevederea In cladire a instalatiilor sani-
tare.
Calitatea de potabilitate a apei reci si calde se mentine prin materialele conductelor fo-
losite. Solutiile adoptate nu permit stagnarea apei In reteaua de distributie peste limita admisa.
S-a prevazut separarea retelelor de distributie a apei potabile de cele de apa nepotabila
(pentru incendiu) cu indicatii de avertizare pentru apa nepotabila; retelele de canalizare mena-
jera si pluviala sunt separate.
Materialele folosite pentru executarea retelelor de canalizare menajera si pluviala, tipul
de etansare asigura evitarea poluarii mediului (scurgeri prin neetanseitati).
S-a asigurat ambianta atmosferica normala prin lipsa de mirosuri neplacute din reteaua
de evacuare a apei uzate, folosind sifoanele a caror garda hidraulica cu lnaltime corespunza-
toare !mpiedica scaparile de gaze nocive !n !ncaperi.
Prevederea coloanelor de ventilatei pune reteaua de canalizare menajera In contact cu
atmosfera pentru a se evita fonnarea de suprapresiuni-depresiuni In retea si pentru evacuarea
permanenta In atmosfera a gazelor de canalizare.

4. 4 Siguranfa §i accesibilitate fn exploatare

Alimentarea cu apa se face ·din sursa proprie (put forat). S-au prevazut rezervoare
pedntru pastrarea rezervelor de apa atat pentru consum menajer cat si pentru incendiu.
Proiectant General Antreprenor
TRAN SPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AX IA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 I SA 4
f
PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERV!Cll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOlEST l
f
Instalatia sanitara interioara de alimentare cu apa si canalizare menajera si pluviala este
etansa. Asigurarea etanseitatii se face prin probarea conductelor de alimentare cu apa la presi-
unea de 6 bar.
Suprafetele elementelor de instalatii accesibile ocupantilor vor fi fara muchii si colturi
taioase, bavuri ascutite, proeminente aciculare, etc, astfel lncat sa asigure protectia utilizatori-
lor contra leziunilor prin contact cu suprafetele accesibile ale elementelor de instalatii. Se vor
prevedea masuri de protectie pentru lmpiedicarea accesul la paitile In miscare ale utilajelor.
Asigurarea protectiei instalatiilor la accesul persoanelor neautorizate si neinstruite se va
face cu usi de acces cu dispozitive de siguranta si prin mijloace de avertizare pentru interzice-
rea accesului.
Asigurarea protectiei instalatiilor la patrunderea corpurilor straine, precipitatiilor at-
mosferice si vietatilor s-a realizat prin alegerea materialelor conductelor, prevederea de caciuli
de protectie la coloanele de aerisire, camine si ghene de instalatii.
Se vor asigura facilitati de lntretinere si reparatii a echipamentelor si elementelor de
instalatii sanitare prin:
- aplicarea unor solutii care sa permita efectuarea In conditii corespunzatoare a lucrari-
lor de lntretinere si reparatii In instalatiile sanitare din cladire;
- acces la toate armaturile instalatie sanitare cu scule si dispozitive potrivite precum si
la toate elementele demontabile;
- posibilitatea de golire si de izolare a instalatiei In ansamblu, a unor parti si a echipa-
mentelor;
- posibilitatea de demontare si remontare a pieselor de acoperire a elementelor de insta-
latii;
- posibilitatea de lnchidere (izolare) a distributiei apei la fiecare grup sanitar, fara lntre-
ruperea alimentarii cu apa a celorlalte grupuri sanitare;
- prevederea de armaturi de !nchidere usor accesibile la toate echipamentele instalatiei;
- prevederea de aparate de masura si control In toate punctele care conditioneaza ex-
ploatarea instalatiei;
- prevederea de piese de curatire si de control, usor accesibile pe toate tronsoanele ori-
zontale si verticale ale retelelor interioare de canalizare a apelor uzate si pluviale;
- asigurarea unor distante minime mtre conductele de apa si de canalizare, precum si
lntre acestea si alte conducte sau fata de elementele de constructie.
Functionarea normala a retelelor interioare de apa si canalizare se realizeaza si prin
montarea conductelor de apa cu panta de 1+2%o In sensul contrar de curgere al apei si prin
montarea conductelor de canalizare cu panta de 2+3,5% In sensul de curgere al apei.

4. 5 Protectia fmpotriva zgomotului

Se recomanda ca nivelul acustic specific al armaturilor din instalatiile sanitare de dis-
tributie a apei ce se monteaza In grupurile sanitare sa fie mai mic sau eel mult egal cu valorile
recomandate de standardul de referinta 10009.
Dimensionarea conductelor si armaturilor instalatiei de alimentare cu apa s-a facut ast-
fel lncat sa nu se depaseasca vitezele maxime admise, pentru limitarea zgomotului.

4. 6 Economia de energie ~i ilzolare termica

Termoizolarea conductelor de distributie a apei calde. Realizarea debitelor specifice de
apa rece si calda la presiuni minime de utilizare.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S. R.L.
TRANSPROIECT 200 l SA 5
 PROIECTARE SI EXEC UT IE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Debitele specifice de apa rece si calda 1n scopuri menajere si igienice, 1n functie de pre-
siunile normale utilizate 1n punctele de consum sunt conform STAS 1478.
Armaturile de exploatare (robinete si baterii) sa permita un reglaj cantitativ economic al
debitului de apa, conform unor curbe de reglaj debit-presiune corespunzator fiecarui tip de
armatura.
Alegerea unor armaturi cu elemente de !nchidere performante.
Pierderi de apa minime la conductele si la armaturile de serviciu (la punctele de con-
sum) prin efectuarea imediata a remedierilor la defectiunile constatate si prin efectuarea veri-
ficarilor periodice din partea organelor tehnice care au 1n administratie cladirea.

4. 7 Utilizare sustenabila a resurselor naturale.

Aceasta cerinta esentiala este asigurata prin masuri ~i reguli privind executia ~i exploa-
tarea constructiilor, instalatiilor ~i amenajarilor, precum ~ i privind performantele ~ i nivelurile
de performanta ale structurilor de constructii, produselor pentru constructii, instalatiilor afe-
rente constructiilor.
Instalatiile aferente construqiilor, cum sunt cele de alimentare cu apa se executa ~i se
exploateaza potrivit reglementarilor tehnice ~ i masurilor specifice de economie ~ i gestionare
responsabila, astfel !neat acestea sa nu constituie surse de risipa.

Capitolul 5. Materiale ~i echipamente

Pentru executarea instalatiilor sanitare interioare si retelelor exterioare de alimentare cu
apa si canalizare se vor folosi numai materiale si echipamente care corespund din punct de ve-
dere tehnic si calitativ prevederilor proiectului, standardelor in vigoare ~ i cu agremente teh-
nice.
Verificarea calitatii materialelor se va face vizual ~i prin documentul de certificare a
calitatii.
Manipularea, transportul ~i depozitarea materialelor se va face conform prescriptiilor
furnizorului, corespunzator fiecarui material 1n parte.

5.1 Materiale - Instalafii interioare sanitare

Pentru realizarea instalatiilor sanitare interioare se vor folosi:
- obiecte sanitare din portelan sanitar(lavoare, pisoare, vase WC)
- tevi si fitinguri de polipropilena de presiune(ppr) pentru conducte de alimentare cu
apa rece si calda ;
- tuburi si piese de legatura din polipropilena ignifugata(PP) pentru canalizare;
- robinete cu ventil sferic, drepte si de colt;
- baterii monocomanda pentru lavoare si dusuri, cromate;
- izolatii termice din materiale elastomerice cu grosimea de 9mm pentru apa rece si
13mm pentru apa calda.

5.2. Materiale - Retele exterioare de alimentare cu apa si canalizare

Pentru executarea retelelor de alimentare cu apa potabila si incendiu se vor folosi:
- conducte si piese de legatura din polietilena de inalta densitate(PEID), din clasa de ri-
giditate PEIOO si clasa de presiune PnlO ;
- robineti cu sertar din fonta cu fl anse pentru diametre Dn 100 sau mai mari; f
- robineti cu sfera cu flanse sau mufe pentru diametre mai mici de 4";
Proiectant General Anh·eprenor
TRANS PROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 1 SA 6
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURA TA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUN EA BUCURESTI-PLOIESTI

Retelele de canalizare menajera se vor executa din:

- tuburi PVC rigid pentru canalizari exterioare, imbinate cu mufe si inele de cauciuc,
SN4.
- camine de canalizare STAS 2448-82, din tuburi si piese prefabricate din beton sau po-
lipropilena, cu capace si rame de vizitare din fonta STAS 2308-81 ;
- conducte din polietilena de inalta densitate(PEID), din clasa de rigiditate PElOO si
clasa de presiune Pn6 - retele sub presiune;
Pentru executarea instalatiilor hidromecanice din statiile de pompare se vor folosi:
- conducte din teava de otel STAS 404-2, prevopsite;
- robineti cu sfera, cu flanse pentru diametre mai mici decat Dnl 00;
- robineti fluture , PnlO-diametre DnlOO si mai mari decat DnlOO;
- robineti cu ventil si plutitor, cu flanse, Pnl O;
- sorb, cu flanse, Dn 50 , Pnl O;
- flanse plate pentru sudare, Pn 10;
Pentru executarea instalatiilor hidraulice la putul forat se vor folosi conducte din polie-
tilena PEI-ID clasa PElOO, PnlO;

Capitolul 6. Manevrarea, transportul, depozitareasi verificarea materialelor

6.1 Tevi si tuburi din polipropilena
Pentru tevile si tuburile din polipropilena se vor respecta prescriptiile de manipulare,
transport, depozitare si verificare din Normativul NP 003-96.
Tevile din polipropilena trebuie sa fie drepte, culoarea uniforma si de aceeasi nuanta.
Suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara fisuri, arsuri sau cojeli.
Nu se admit bule de aer, incluziuni si arsuri in sectiunea transversala a tevii din
polipropilena.
Suprafata de imbinare ale fitingurilor trebuie sa fie neteda, fara denivelari, arsuri,
incluziuni, cojeli, etc. Pe celelalte suprafete se admit usoare denivelari, care sa nu influenteze
grosimea minima, necesara a fitingurilor. Nu se admit bule cu goluri.
Nu se admit abateri dimensionale la diametrul exterior mediu al tevilorsi nici la
diametrul interior al mufelor fitingurilor.
Abaterile dimensionale trebuie sa se incadreze in cele admise in standardele de produs.
Materialele gasite necorespunzatoare nu vor fi puse in lucru.

6.2 Tevi de otel

Pentru tevile de otel zincat se vor respecta prescriptiile de manipulare, transport, depo-
zitare si verificare din STAS 7656-90- tevi de otel zincat si STAS 404-2-tevi din otel.
La verificarea calitatii lor se va avea in vedere aspectul suprafetelor interioare si exte-
rioare ale acestora. Tevile trebuie sa nu prezinte fisuri, suprapuneri de material, sau alte de-
fecte vizibile cu ochiul liber.
Tevile de otel se vor depozita in locuri ferite de umezeala.

6. 3 Tuburi din polietilena(PEID)

Tuburile din polietilena (PEID) se vor verifica vizual si prin certificatele de calitate ce
trebuie sa insotesca fiecare lot livrat.
Transportul si manevrarea tuburilor din PEID necesita atentie pentru a nu deteriora tu-
burile.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROI ECT200l SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S .C.AXIA S. R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 7
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Descarcarea si eventualele mutari pe santier se vor face cu ajutorul motostivuitoarelor,

macaralelor sau excavatoarelor, evitandu-se rostogolirea, trantirea sau tararea tuburilor.
Tuburile PEID se vor depozita In stive, pe o fundatie plana, lipsita de asperitati. Stivele
nu vor fi mai 1nalte de 1,5 m.
Tuburile din PEID se vor verifica vizual si prin certificatele de calitate ce trebuie sa in-
sotesca fiecare lot livrat.
Inainte de a fi montate, tuburile, si piesele din polietilena vor fi verificate vizual si di-
mensional.
La examinarea vizuala:
- tuburile trebuie sa fie liniare;
- culoarea tuburilor sa fie uniforma;
- suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara denivelari, necojita, fara fisuri, ar-
suri, incluziuni sau zgarieturi;
- sectiunea transversala a tubului nu va avea goluri de aer, incluziuni sau arsuri.
La examinarea geometrica abaterile geometrice ale tuburilor, pieselor din polietilena,
la masurarea cu sublerul se vor Inscrie obligatoriu In normele DIN 8075 si ISO 12162.
Toate tuburile si piesele din polietilena necorespunzatoare vor fi refuzate la receptie si
nu se vor introduce 1n lucru.

6.4 Tuburi din PVC

Manipularea, transportul si depozitarea tevilor din PVC se va face cu grija, pentru a le
feri de lovituri sau zgarieturi.
Pe durata depozitarii tevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor pentru a se evita
defectarea capetelor datorita vibratiilor si loviturilor. Trebuie evitate curbarile excesive ale
tevilor si contactele suprafetei tevilor cu corpuri ascutite sau abrazive si de asemenea cu
substante agresive pentru PVC.
Nu se recomanda depozitarea peste tevi sau fitinguri a altar materiale care pot duce la
deformarea lor In timpul transportului.
Legaturile de fixare a tevilor trebuie sa fie realizate din funie de canepa, nylon sau ceva
similar.
Incarcarea si descarcarea ca si In cazul altar materiale trebuie facuta cu atentie. Tevile
nu trebuie trantite, tarate In timpul operatiilor de Incarcare-descarcare, manipularea trebuind sa
se faca dupa prinderea acestora cu mare atentie. Manipularea se face evitandu-se contactul
tevilor si fitingurilor cu substante agresive si cu materiale abrazive.
La scaderea temperaturii creste posibilitatea ruperii (spargerii) tevii si fitingurilor din
PVC. In aceste conditii toate operatiunile de transport, depozitare, montare trebuie efectuate
cu precautiunile necesare.
Tevile lise (nemufate) trebuiesc depozitate pe o suprafata plana.
Tevile mufate trebuiesc stivuite pe juguri de lemn In asa fel !neat mufele aflate In
partea inferioara sa nu se deformeze. Mufele vor fi dispuse In afara, alternativ (1n plan
orizontal si In plan vertical), de o parte si de alta a stivei. In acest fel mufele nu sunt solicitate
de tevi iar sprijinirea lor are loc de-a lungul generatoarei tevii.
Tevile nu permit sa fie stivuite pe o 1naltime mai mare de 2,00 m (1,50 m pentru
Dn> 110 mm) pentru a evita deformarea acestora 1n timp.
Fitingurile se depoziteaza ambalate, pe sortimente, In saci pe paleti sau In box-paleti. j
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 l SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
T RANSPROIECT 2001 SA 8
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

In timpul depozitarii, tevile si fitingurile vor fi ferite de actiunea directa a razelor de

soare, de actiunea surselor de caldura precum si de contactul cu substante chimice agresive.
Temperatura recomandata de depozitare este lntre +5 ... +40°C.
Tuburile din PVC se vor verifica vizual si prin ce11ificatele de calitate ce trebuie sa
insotesca fiecare lot livrat.
Tevile din PVC trebuie sa fie drepte, culoarea uniforma si de aceeasi nuanta. Suprafata
I interioara si exterioara sa fie neteda, fara fisuri, arsuri sau cojeli.
Nu se admit abateri dimensionale la diametrul exterior mediu al tevilor si nici la
diametrul interior al mufelor. Abaterile dimensionale trebuie sa se lncadreze in cele admise in
J standardele de produs.
Materialele gasite necorespunzatoare nu vor fi puse in lucru.

Capitolul 7. imbinarea conductelor

7.1 imbinarea tevilor si tuburilor din polipropilena
Tehnologia de imbinare a tevilor pentru realizarea instalatiilor de alimentare cu apa se
alege de catre executant conform instructiunilor furnizorului.
Imbinarea tevilor din polipropilena prin sudura tip "polifuziune" si "cap la cap" se va
realiza numai cu piese uzinate pentru tevi cu diametrul de 50 mm sau mai mare. Alte sisteme
de imbinare care mai pot fi folosite sunt cele cu "electrofitinguri" din polipropilena sau cu
fitinguri metalice cu etansare prin presare. Imbinarile realizate prin aceste sisteme sunt
imbinari fixe.
Imbinarile demontabile se pot realiza cu racorduri olandeze din polipropilena, sau din
polipropilena/metal cu etansare cu garnitura de cauciuc sau klingherit.
Pentru schimbari de directie se vor folosi coturi, iar pentru ramificatii, teuri si reductii
uzinate.
Imbinarea tevilor din PP de canalizare se va realiza cu inele de etansare .

7.2 imbinarea tevilor de otel

Tevile de otel cu diametrul pana la 4" se vor imbina cu filet.
Tevile de otel cu diametrul mai mare de 4" se vor imbina prin sudura.

7. 3 Imbinarea conductelor din P EID

Imbinarea conductelor din polietilena cu diametre mici se va face cu fitinguri si piese
Speciale de lmbinare prin compresiune.
Imbinarea tuburilor din polietilena cu diametre mari se va face prin sudura cap la cap
sau cu flanse.
Sudura cap la cap cu disc de rezistenta este un procedeu care consta in pregatirea, apoi
incalzirea pieselor de asamblat in zona de sudura la temperatura necesara si din aplicarea asu-
pra acestora a unei presiuni (presare) necesare. Astfel sudura se realizeaza omogen si fara
aport suplimentar de material.
Acest procedeu se poate realiza in conditiile verificarii temperaturii de sudare si prin
utilizarea aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate.
In cazul folosirii acestui procedeu, calitatea sudurii este determinata de:
cunoasterea procedurii de sudare, prin obtinerea de la producator a schemei si procesurii de
sudare;

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 9
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTl

aparatura de sudura de performanta corespunzatoare, care sa permita controlul temperaturii

termoelementului (disc, oglinda) si al presiunilor indicate pe afisajul aparatului de sudura;
instruirea si verificarea cunostintelor sudorului de catre producator sau organisme autori-
zate, In prezenta beneficiarului retelei ;
respectarea prescriptiilor privind factorii de mediu.
Se va face obligatoriu examinarea vizuala a sudurii.
Testarea sudurii se va face conform prescriptiilor furnizorului de material.
Realizarea sudurii si rezistenta la presiunea interioara sunt conditionate de urmatorii
factori:
temperatura exterioara > 5°C poate influenta sudura prin timpul de sudura;
temperatura exterioara < 5°C poate duce la fragilitatea sudurii prin racire brusca.
In acest caz este necesara o protectie (cort, prelata sau folie de plastic) care va fi 'incal-
zita cu ajutorul unui generator de aer cald:
temperatura exterioara > 40 - 45°C si expunerea directa la razele solare afecteaza parametri
de sudura. in acest caz este necesara protectia locului de munca, prin acoperire, pentru ob-
tinerea unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului sudat, iar In masura In care este
posibil, se vor obtura extremitatile opuse ale tuburilor de sudat pentru a reduce cit mai mult
racirea suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de aer;
compatibilitatea materialelor sudate, folosirea aceluiasi tip de polietilena ;
respectarea parametrilor de sudura: presiune (apasarea suprafetelor), timp de realizarea su-
durii si timpul de racire lnainte de lndepartarea elementelor de fixare ale dispozitivului de
pozitionare;
instruirea sudorilor de catre producatori sau atestati de catre regiile autorizate;
Lucrarile de lmbinare si etansare a conductelor din mase plastice se executa numai cu
personal specializat, calificat si atestat de organele abilitate In acest sens, conform indicatiilor
producatorului.
Imbinarile demontabile (intre tevi PEID si vane) se vor realiza cu ajutorul unui adaptor
pentru flansa, din polietilena, sudat pe teava si prevazut cu o flansa libera .

7.4 Jmbinarea tuburilor din PVC

Montarea tuburilor de canalizare se va executa din aval spre amonte.
Imbinarea tuburilor de canalizare se va face cu mufe si inele de cauciuc.
Solutia de lmbinare cu inele de cauciuc asigura o legatura elastica care permite lucrul
independent al elementelor asamblate, fara a afecta etanseitatea rostului.
Garniturile de etansare sunt de diferite forme si se introduc in lacasul mufei prin rulare-
glisare pe capatul tubului.
Asamblarea cu inele de etansare presupune urmatoarele operatiuni:
- verificarea existentei sanfrenului la extremitatea tubului;
- marcarea lungimii de lmbinare in mufa;
- curatarea perfecta a capetelor de imbinat;
- verificarea amplasarii corecte a inelului de etansare;
- lubrefierea capatului drept cu respectarea prescriptiilor producatorului si imbinarea
celor doua elemente pana la reperul prealabil trasat.
Tuburile de diametre mari se imping in imbinare cu ajutorul unor dispozitive speciale.
r
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 I SA 10
 PROJECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Imbinarile cu inele de etansare prezinta avantajul unei montari rapide precum si o pre-
luare buna a defonnatiilor liniare.

Capitolul 8. Executia lucrarilor

8.1. Execufia lucrarilor de instalafii sanitare interioare
Executarea lucrarilor de instalatii sanitare se face coordonat cu celelalte instalatii,
coordonarea fiind necesara pe lntreg parcursul executarii ~i montarii instalatiilor lncepand
de la trasare. Executia acestor lucrari se va face 'in concordanta cu Normativul 19/94 pentru
proiectarea ~i executia lucrarilor de instalatii sanitare.
Executia lucrarilor de instalatii sanitare trebuie sa fie realizata numai de unitati de
executie specializate care vor fi certificate profesional ~i se va face numai dupa ce s-au obtinut
toate avizele ~i acordurile necesare, emise de organele abilitate.
La executie se vor utiliza numai materiale, aparate, agregate, echipamente, scule ~i dis-
pozitive care corespund cerintelor proiectului, cerintele de calitate ~i nivele de performanta
impuse de Legea nr.10, care trebuie sa fie 'insotite de:
- certificatele de calitate ale furnizorului, fi~ele tehnice ~i specificatii continand caracte-
risticile produsului ~i durata de viata, instructiuni de montare, probare, 'intretinere ~i exploa-
tare, certificate de garantie, certificate de atestare a calitatii ~i performantelor (agremente teh-
nice MTCT, avize tehnice, procese verbale omologate);
La executia lucrarilor se folosesc scule ~i dispozitive care trebuie sa fie atestate tehnic.
Montarea si imbinarea conductelor de polipropilena se face la temperaturi peste
+5°C.

8.1.1 Traseul conductelor

Traseul conductelor trebuie sa corespunda cu eel prevazut in proiect.
Traseele conductelor din interiorul cladirii trebuie sa fie paralele cu peretii sau cu linia
stalpilor cladirii.
Coloanele se amplaseaza conform proiectului. Nu se admit conducte cu trasee oblice
fata de pereti sau plafonul 'incaperilor.
Numai conductele care coboara la obiectele sanitare sau la aparate pot fi montate mai
departe de colturile 'incaperilor.
La stabilirea traseelor conductelor trebuie sa se tina seama ~i de celelalte instalatii ce
urmeaza a se executa, astfel ca toate tipurile de instalatii sa poata fi aranjate estetic ~i 'in
modul eel mai judicios. Traseele retelelor trebuie sa respecte conditiile:
- sa treaca cat mai aproape de consumatori, pe partea cu cele mai multe puncte de
consum;
- sa rezulte din montaj un numar cat mai redus de intersectii cu alte tipuri de instalatii;
- sa rezulte lungimi minime cu posibilitati de auto-compensare a dilatarilor;
- sa se asigure accesul pentru eventualele lucrari de reparatii ~i 'intretinere;
- sa nu 'impiedice demontarea ~i 'inlocuirea armaturilor ~i aparatelor.
Cand coloanele se monteaza aparent, din motive de estetica se amplaseaza pe cat posibil
In colturile 'incaperilor care contin obiecte sanitare .
- ~lituri acoperite cu rabit.
La traversari prin pereti sau plan~ee, conductele se monteaza cu tuburi de protectie
care sa permita deplasarea conductelor la variatii de temperatura (dilatatie), iar spatiul
r ramas lntre tevi ~ i tubul de protectie se va umple cu material izolant, moale.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R. L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 I SA 11
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Tubul de protectie va fi cu diametru mai mare decat conducta, din acela~i material din
care este prevazuta conducta sau din alt material. Diametrul interior al tubului de protectie va
fi cu 10-20 mm mai mare decat diametrul exterior al tevii. Spatiul liber dintre conducta ~i
tubul de protectie se va completa cu pisla minerala, carton, etc. Tubul de protectie se va fixa
pe perete sau plan~eu. Nu se admit imbinari ale conductelor in tuburile de protectie, distanta
minima lntre marginea tubului de protectie ~i cea mai apropiata imbinare va fi de 3 cm.
La trecerile prin pereti, tubul de protectie va avea lungimea egala cu grosimea finita. a
peretelui, iar la trecerea prin plan~ee, tubul de protectie va depa~i partea superioara finita a
plan~eului cu 20mm ~i va fi la nivelul partii finite inferioare a plan§eului.
La trecerea conductelor prin elementele de constructie care au rol de siguranta la foe,
pereti §i plan§ee, piesele de trcere §i de etan§are vor asigura limita de rezistenta la foe
prevazuta de norme.
Trecerile prin fundatii sau pereti exteriori se vor realiza cu masuri speciale de etan§are
contra infiltratiilor, conform catalogului de detalii tip.
Nu se admite trecerea conductelor de apa prin golurile ascensoarelor, prin co§uri
de ventilatie, prin incaperi sub care sunt montate transformatoare electrice, celule de
comanda, tablouri electrice, prin depozite de carbuni, locuri inaccesibile, instalatii
frigorifice, incaperi ALA.
Pe trasee comune, conductele se monteaza !n plan orizontal pozitionate la tavan, sau
in plan vertical pe pereti.
Conductele de apa se monteaza in acela§i plan orizontal sau deasupra celor de
canalizare.
Montarea retelei interioare de alimentare cu apa 'incepe cu conducta principala de
distributie se continua cu coloanele §i se termina cu conductele de legatura la punctele
de cons um (obiecte sanitare).

8.1. 2 Sustinerea conductelor

Protectia antiseismica a instalatiilor se asigura prin prevederea suportilor §i
sustinerilor conformate antiseismic pentru conducte §i utilaje, conform detalii tip IPCT
catalog Detalii comune DC - 1 AS .
Prinderea §i sustinerea conductelor orizontale se va face cu:
- bratari de perete, metalice;
- bratari §i console metalice ancorate, de constructia curenta.
Bratarile se vor executa cu muchiile rotunjite. Ele se vor strange u~or peste gamiturile
de protectie din plsla, polietilena expandata, carton ondulat, cauciuc, etc. Garniturile vor avea
o grosime minima de 5 mm §i vor depa§i latimea bratarilor cu 10 mm. Distanta minima intre
punctele de sustinere §i cea mai apropiata imbinare va fi de 5 cm.

Prinderea §i sustinerea coloanelor verticale de scurgere se va efectua cu ajutorul

bratarilor §i protectiilor elastice fixate pe perete sau pe cadrul nodurilor sanitare. Prinderea se
va face la 3+4cm de mufa cea mai apropiata de punctul de sustinere.
Sustinerea retelei se face cu trei tipuri de suporti: punct fix, punct de ghidare §i reazem
lib er.
Punctul fix blocheaza reteaua in pozitia sa, nepermitand modificarea pozitiei
tevii/fitingului la nivelul sau.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 12
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURA TA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Punctul de ghidare fixeaza reteaua pe doua directii in plan, permitand modificarea

pozitiei retelei pe cea de-a treia directie datorita dilatarilor termice liniare.
Reazemul liber permite modificarea pozitiei retelei in plan orizontal, sustinand reteaua
in plan vertical.
Punctele fixe vor fi dispuse pe lungimea retelei, intercalate intre cate doua puncte de
ghidare, impiedicand mi§carea necontrolata a conductelor. Dispunerea corecta a punctelor fixe
realizeaza impartirea conductelor lungi in tronsoane cu dilatari separate.
Punctele fixe trebuie sa reziste fot1elor active datorate dilatarilor termice, greutatii
tevilor ~i a fluidului §i altor forte suplimentare atunci cand este cazul. Piesele grele metalice
daca sunt intercalate pe retea trebuiesc sustinute prin puncte fixe.
Distantele maxime intre suporti sunt influentate de temperatura, diametrul nominal ~i
grosimea peretelui conductei.

8.1.3 Compensarea dilatatiei si contractiei de lungime

in cazul retelelor aparente tevile se vor monta numai dupa ce s-au executat tencuielile.
Distanta libera de la conducta la perete va fide minimum 1 diametru.
in locurile unde schimbarile de directie urmeaza sa preia o anumita variatie de lungime,
distanta dintre teava si perete va fi eel putin egala cu aceasta variatie de lungime.
Montarea conductelor sub tencuiala se va executa in:
- slituri acoperite cu tencuiala;
- slituri acoperite cu rabit.
Sliturile vor fi suficient de largi pentru a permite dilatarea tevilor. Conductele vor fi
invelite in carton ondulat sau alt material elastic si moale; la curbe si ramificatii se va ingrosa
in mod special invelisul pe o lungime de 10-15 ori diametrul tevii.
Conductele ingropate in pereti se vor amplasa in locuri unde in mod normal nu se bat
cuie in pereti de catre beneficiar.
Se vor lua masuri speciale ca in perioada probei si a executarii lucrarilor de acoperire a
sliturilor, tevile sa nu sufere deteriorari prin lovire.
La coloane verticale in cladiri se vor prevedea compensatoare de dilatare de tip U, lira
sau spira, executate la cald din teava avand dimensiunile minime indicate mai jos. Se
recomanda montarea acestor compensatoare la fiecare nivel. Nu se vor folosi piese uzinate la
executarea compensatoarelor.
c ompensat oare m fiorma d e r1ra s1 sp1ra (d•unensmm mm1me)
A

Diametru
exterior al R a h
tevii
(mm)
12 50 40 200
16 50 40 220
20 60 40 260
25 75 50 280
32 100 64 320
40 120 80 400
50 150 100 500
r 63 190 130 630
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S. R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 13
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPAT!l DE SERV!Cll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLO!ESTI

75 225 150 750

90 270 180 900
110 330 320 1140
Compensatoare 'in forma U (dimensiuni minime)
Diametru
exterior al R h I
tevii
(mm)
12 50 200 170
16 65 220 200
20 80 260 230
25 100 280 250
32 130 320 300
40 160 400 370
50 200 500 460
63 250 630 580
75 300 750 700
90 360 900 840
110 450 1250 1140

La distributii orizontale unde nu sunt posibile schimbarile de directie, se vor folosi de

asemenea compensatoare de dilatare tip U, lira sau spira.
Racordarea coloanelor la distributia orizontala se va executa printr-o dubla curba de
racordare. Ramificatiile orizontale din coloana verticala nu vor strapunge imediat peretii
alaturati coloanelor, ci se vor manta paralel cu acestia pe o portiune de 200-300 mm si numai
dupa aceea vor strabate peretele. Derivatia pentru rezervorul de 'inaltime pentru vasul de closet
se va lua din coloana de jos 'in sus. Racordarea la coloana verticala a robinetelor (puncte fixe
obligatorii) nu se va face 'in scmt, ci pe un traseu ocolit.
Pe coloanele verticale de canalizare se vor prevedea 'in locuri usor accesibile compensa- I
toare uzinate, astfel:
La coloane de canalizare, care colecteaza apa de la chiuvete, spalatoare, lavoare, cazi
de baie, WC-uri, cate un compensator pentru fiecare nivel.
l
intre doua compensatoare succesive se va prevedea un punct fix, imediat deasupra ra-
mificatiei spre obiectele sanitare deservite. 1
La coloanele de canalizare care colecteaza apa meteorica, se vor monta:
- pentru maximum 5 niveluri - 2 compensatoare din care unul la nivelul inferior;
- pentru 6-8 niveluri - 3 compensatoare din care unul la nivelul inferior, iar celelalte distri-
buite simetric;
- pentru 9 si peste 9 niveluri se va prevedea cate un compensator la fiecare 3 nivele.
Se vor prevedea puncte fixe la jumatatea distantei 'intre doua compensatoare succesive,
I
la baza si la varful coloanei.
J
8.1. 4 Conducte interioare de distribufie a apei
Intrarea 'in cladire a conductei principale de distributie trebuie realizata la nivelul
conductelor din exterior, sub adancimea de 'inghet. La trecerea prin fundatii a conductei 'in
Proiectant General Antreprenor
T RANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 l SA 14
 PROIECTARE SI EXECUTIEPARCARI DE SCURTA DURATA SI SPAT!l DE SERVICII PEAUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

strapungerea respectiva, Intre conducta ~i fundatie se prevede un material plastic care sa

asigure protectia In cazul unor eventuale tasari ale fundatiei.
Retelele de distributie se realizeaza In sistem ramificat.
Se vor monta robinete de inchidere cu ventil sferic pe fiecare ramura a retelelor,
pentru ca, In caz de defectiuni, sa nu fie afectata toata instalatia.
Se prevad robinete de trecere la 1nceputul oricarei ramificatii, inaintea grupurilor de
obiecte sanitare ~i chiar 1naintea fiecarui obiect sanitar, pentru ca, In caz de detectare, sa
se scoata din functiune o portiune cat mai mica din instalatie.
Se recomanda, ca montajul de plecare a coloanelor conducta principala de distributie
sa se faca la partea superioara sau inferioara a conductei, ~i nu lateral, pentru a lasa
posibilitatea unor eventuale montaje ulterioare.
Pentru preluarea eventualelor dilatari se monteaza compensatoare de dilatare lntre
doua puncte fixe, daca preluarea acestora nu se face natural din configuratia retelei.
Conductele se monteaza cu panta de 2+5%o care sa asigure golirea.

8.1. 5 Coloane de apa rece si calda

Conductele coloanelor de alimentare cu apa rece si calda se monteaza aparent sau
in ghene . Cele montate aparent se pozeaza In colturile lncaperilor si se mascheaza.
La baza fiecarei coloane se monteaza robinete de lnchidere si de golire, in pozitii
accesibile.

8.1. 6 Conducte de apa rece si calda de legatura la obiecte sanitare

Conductele de legatura la obiectele sanitare se monteaza ingropate sub tencuiala sau
in ghene.
Pe conductele de legatura ale obiectelor sanitare( lavoar, spalator, rezervor WC) se
monteaza robineti de colt cu ventil sferic.
Conductele orizontale se vor monta cu o panta uniforma de eel putin 2%o In sensul In
care se va face golirea, pentru a se evita formarea sacilor de aer.
La intersectia cu alte conducte, conductele de legatura orizontale se plaseaza cu eel
putin l 5cm sub conductele de gaz, cu eel putin l Scm deasupra conductelor de canalizare ~i cu
eel putin 20cm sub coloane sau cabluri electrice.
Conductele de legatura dintre coloanele de alimentare cu apa rece, apa calda ~i
obiectele sanitare, pot pleca de la coloane la diferite lnaltimi, dupa felul obiectelor sanitare de
care se leaga ~i In functie de situatia locala.
Conducta de apa calda se leaga Intotdeauna In partea stanga a obiectului sanitar privit
din fata, iar conducta de apa rece In dreapta.

8.1. 7 Conducte de canalizare menajera de legatura la obiecte sanitare

Conductele de legatura care racordeaza obiecte sanitare la coloana, vor avea diametrul eel
putin egal cu diametrul minim de racord al obiectelor sanitare.
Legaturile de scurgere ale obiectelor sanitare la coloane se executa:
- de-a lungul peretelui pe care sunt amplasate obiectele sanitare, aparente mgropate sau
mascate, dupa cum pennite sistemul constructiv sau gradul de confort al cliidirii respective;
- la plafonul nivelului inferior, aparente sau mascate cu grinda falsa de rabit
r - Ingropate 1n grosimea pardoselii, dar numai in cazul camerelor de baie care sunt
prevazute cu sifon de pardoseala.
Proiectant General Antreprenor

l TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 2001 SA 15
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARJ DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTJ

Pentru legaturile care urmeaza sa ramana aparente se are ill vedere aspectul estetic,
precum ~i asigurarea protectiei fata de loviri.
Racordarea conductelor de legatura la coloanele de canalizare se va face cu ramificatii la
45°.

8.1.8 Coloanele de canalizare menajerasi pluviala

Coloanele de canalizare menajera se pozitioneaza astfel 'incat legaturile la obiectele
sanitare deservite sa fie cat mai scmie, iar unghiurile de racordare sa nu favorizeze infundarea.
Pe coloanele de canalizare menajera se monteaza piese de curatire la baza coloanei, la
ultimul nivel al cladirii si la etajele intermediare la fiecare al doilea nivel. Piesele de curatire de
pe coloane se amplaseaza la inaltimea de 0,4-0,8m fata de pardoseala, deasupra ultimei
ramificatii de la nivelul respectiv .
Pe coloanele de canalizare pluviala cu inaltimea pana la 45m se vor monta piese de
curatire la primul si ultimul nivel.
Pe coloanele se monteaza compensatoare 'in locuri vizibile.
La jumatatea distantei rntre doua compensatoare de dilatare se monteaza un punct fix.
Trecerea coloanelor de scurgere prin plan~ee va fi libera ~i de aceea~i constructie ca ~i la
conductele de presiune.
Cand coloanele se monteaza 'ingropat sub tencuiala sau se mascheaza cu rabit sau alte
elemente de constructie, se va lasa posibilitatea de vizitare a pieselor de curatire.
Coloanele se racordeaza la conductele colectoare prin ramificatii la 45°.

8.1.9 Coloane de ventila/ie a instalatiei de canalizare menajera

Ventilatia naturala a retelei interioare de canalizare menajera este absolut necesara
pentru asigurarea regimului de curgere gravitationala a apelor uzate ~i pentru evacuarea
gazelor.
Conductele de ventilatie se vor executa obligatoriu in prelungirea coloanelor, se vor
ridica deasupra cladirii cu 50cm ~i vor fi prevazute cu caciuli de ventilatie.

8.1.10 Colectoare orizontale de canalizare

La trasarea ~i montarea colectoarelor orizontale se au ill vedere urmatoarele:
- in cladirile cu subsol, in care traseele sunt accesibile, se va reduce la minimum numarul
de ie~iri ale conductelor de canali/are din cladire;
- 1n cladirile fara subsol, colectoarele vor fi scoase spre exterior pe drumul eel mai scurt:
- se va reduce la minim numarul schimbarilor de directie;
- racordarile se vor face 'in limita posibilului sub unghiuri de 45°. aceasta, pentru ca
scurgerea sa se taca cat mai u~or, eliminand pericolul de mfundare;
- se vor prevedea piese de curatire la schimbarea de directie, la punctele de ramificatie
greu accesibile si pe trasee rectilinii lungi( la 8-12m pentru colectoare DnlOO si la 15-20m pentru
colectoare Dnl25-200).
I
La iesirea din cladire a conductei colectoare se va asigura adancimea de inghet (O,Sm..:
zona Arad) deasupra generatoarei superioare a conductei. J

8.1.11 Obiecte sanitare

Obiectele sanitare nu se pot monta decat dupa ce s-a fiicut proba de presiune a 'intregii r
retele de distributie a apei reci ~i calde ~i dupa ce s-au terminat lucrarile de finisaj din 'incaperi.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT2001 SA 16
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURA TA SI SPATIIDE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Inaintea terminarii lucrarilor de finisaj, se monteaza numai rezervoarele de WC, daca nu

se folosesc vase de WC cu rezervoare pe ele. De asemenea, tot 'i'naintea terminarii finisajelor se
monteaza ~i cazile de dus cu hidroizolatia realizata, dar vor fi protejate 1n timpul lucrarilor de
finisaj.
La trasarea ~i montarea obiectelor sanitare, se cauta ca acestea sa fie pozitionate cat mai
judicios, ca sa asigure, astfel, estetica mcaperii 'in care se monteaza.. Pentru aceasta se respecta
distantele de montaj din proiect si din STAS 1504.
Robinetele ~i bateriile obiectelor sanitare se verifica mainte de a se manta pe obiecte, daca.
se manevreaza u~or la 1nchidere ~i deschidere: de asemenea, acestea se vor demonta ~i pentru a
se verifica starea gamiturii de sub piulita cutiei de etan~are.

8.2. Execufia lucriirilor de instalafii hidraulice fn statii de pompare

Executia instalatiilor hidraulice din statia de pompare se va face conform planselor din
proiect si instructiunilor fumizorului de echipamente.
La montarea conductelor se poate avea 1n vedere posibilitatea prefabricarii pe bancul de
lucru, pe repere.
Pe bancul de montaj se sudeaza provizoriu (prin cateva puncte de sudura) tronsoane de
conducte, coturi, teuri, reductii si flanse dupa configuratia prevazuta 'in proiect.
Tronsoanele prefabricate nu trebuie sa aiba mai mult de trei coturi (schimbari de direc-
tie a conductei). Dupa executarea reperelor, acestea se fixeaza provizoriu pe amplasament,
prinzandu-se provizoriu 'in flanse, suiruburi si bride, realizand configuratia instalatiei.
Se verifica corectitudinea amplasarii si montarii provizorii si se marcheaza cu vopsea,
numerotandu-se toate tronsoanele astfel constituite, apoi se demonteaza unul cate unul pentru
a se suda definitiv pe bancul de lucru.
Dupa executia sudurilor definitive se efectueaza pentru fiecare tronson, o proba de
etanseitate pe bancul de lucru.
Tronsoanele sudate definitiv, probate , se monteaza definitiv 'in instalatie, utilizand gar-
niturile de etansare, suruburile, piulitele, flansele si armaturile. Se va urmari ca garniturile
1mbinarilor cu flanse sa nu obtureze sectiunea de trecere a conductei.
Dupa verificarea executiei montajului se efectueaza o proba finala de presiune si func-
tionare.

8.3. Execufia retelelor exterioare de apa si canalizare

8. 3.1 Trasarea retelelor
Trasarea retelelor de alimentare cu apa si canalizare se va face in conformitate cu plan-
sele din proiect. lnainte de trasare se face o verificare a corespondentei datelor din proiect cu
terenul. Operatia de trasare se incepe prin materializarea pe teren a axului viitoarei retele, apoi
se traseaza marginilor transeelor.

8. 3. 2 Executarea sapaturilor
Tran~eele se executa cu latimi minime necesare, cu respectarea conditiilor de executie a
lucrarilor, 'in functie de:
- modul de executie a sapaturilor
- natura terenului;
r - latimea exterioara a canalului sau a diametrului exetrior al conductei, justificandu-se
'in proiect dimensiunile adoptate.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 l SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 17
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Latimea tran§eei se stabileste conform STAS 4163/3-retele apa si STAS 3051-91-retele

canalizare, avandu-se In vedere asigurarea spatiului de lucru minim necesar (biucru) pentru o
executie corecta a montajului conductei.
Pentru ~anturi cu pereti verticali §i adancimi de sapatura pana la 4,00 m se indica
urmatoarele valori orientative pentru ampriza conductei:
- conducte cu Dn<200 mm, minimum 0, 70 m;
- conducte cu Dn>200 mm; dextcrior + 2b1ucru;
In care: dexterior diametrul exterior al conductei, ill centimetri;
(b1ucru) spatiul minim de lucru confonn tabelului de mai jos.
Diametru nominal (mm) b1ucru. minim (cm)
200<Dn<350 25
350<Dn<700 30
700<Dn< l400 40
Dn> l400 55
Pentru §anturi sprijinite valorile minime se asigura !ntre fetele libere ale dulapuri lor.
Peretii tran§eelor se executa vertical sau In taluz In functie de:
- natura solului;
- spatiul disponibil pentru executarea sapaturilor.
La adancimi mari ~i In cazul unor conditii hidrogeologice nefavorabile, tra§eele se
executa, de cele mai multe ori, combinat:
- partea superioara - mecanizat (In taluz);
- partea inferioara - manual (cu pereti vericali).
Executarea sapaturilor (saparea ~i 1ndepa11area pamantului din tran§ee) se poate face
mecanizat, semimecanizat sau manual. La saparea mecanizata, ultimii 20-30cm deasupra cotei
radierului se sapa manual.
Saparea mecanizata se executa cu:
- excavatoare universale obi§nuite;
- buldozere.
In terenuri tari §i foarte tari, pentru sapaturi se folose§te ciocanul pneumatic de abataj,
dotat cu cazma §i lopata.
Saparea manuala se practica din ce In ce mai putin; ea I~i gase§te aplicare In cazul
tra~eelor de dimensiuni mici, pentru corectarea sapaturii mecanice, In portiunile cu retele sub-
terane numeroase, etc. Saparea se face cu tarnacopul §i cu cazmaua, iar !ndepartarea
pamantului cu lopata. Daca !naltimea de aruncare a pamantului depa§e§te 2-2,5m, se con-
struiesc, din 2 In 2m, pe ve11icala, "poduri" pentru indepartarea pamantului prin relee.
Ultimul sh·at de sapatura a tran§eii, de aproximativ 25 cm, se va executa cu putin timp
Inainte de montarea tuburilor, In cazul terenurilor argiloase, pentru a evita Inmuierea acestuia
prin apa de ploaie sau de infiltratii. In cazul terenurilor cu apa subterana, ultimul strat de
sapatura se va executa obligatoriu concomitent cu epuizarea apelor sub cota de pozare a tubu-
rilor.
Malurile transeii vor fi sprijinite cu dulapi metalici de inventar asezati orizontal cu in-
terspatii de 0.0-0.2m.
Pentru a evita caderea muncitorilor, pamantului sau materialelor, sprijinirile vor depasi
cu eel putin 0 .15 m marginea superioara a santurilor. La sprij inirile cu dulapi asezati orizontal, f
se admite o avansare a sapaturii nesprijinite de 0.25 + 0.5 m, in terenuri coezive. In acest scop
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 l SA 18
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCUR ESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

se vor monta spraituri provizorii, urmand ca la terminarea fiecarui panou sa se monteze fila-
tele si spraiturile definitive.
Demontarea si indepartarea sprijinirilor se va face de jos in sus, pe masura astuparii
santurilor cu pamant. Numarul de dulapi asezati orizontal, care se indeparteaza simultan pe
verticala, nu trebuie sa fie mai mare de trei, iar in cazul terenurilor cu coeziune redusa numai
cate unul.
Sapatura pentru caminele de vizitare de pe canalizarea proiectata va avea dimensiunile
de 1.50 x l .50m; pentru guri de scurgere sapatura va avea dimensiunile l .2xl .2x2 m.
Pamantul rezultat din sapatura se va folosi la efectuarea umpluturilor, iar excedentul se
va transp01ta la groapa.
Incarcarea pamantului excedentar si a volumului de umplutura transportat, se face me-
canizat in procent de 90% si manual I 0%.
Ultimii 25 cm deasupra cotei de fundare se vor sapa manual si numai inainte de poza-
rea canalului. Patul de pozare al canalului se niveleaza la panta prevazuta in proiect, eventua-
lele denivelari se elimina prin sapare, umpluturile realizandu-se cu nisip.
Pozarea tuburilor si montarea caminelor nu se face decat dupa evacuarea din sapaturi a
apelor provenite accidental din ploi sau infiltratii.

8.3. 3 Pozarea conductelor de apa si canalizare

Adancimea de pozare a conductelor de alimentare cu apa este in general 1,2-l ,50m.
Adancimea de pozare a conductelor de canalizare gravitationala este cea rezultata din
profilul longitudinal.
Toate conductele se vor poza pe un pat de nisip bine compactat . Grosimea patului de
pozare dupa compactare trebuie sa fie 100 mm +0,1 Dn, dar minim 100 mm.

8.3.4 Jmbinarea conductelor din PEID

Imbinarea conductelor din polietilena cu diarnetre mici se va face cu fitinguri si piese
speciale de lmbinare prin compresiune.
J Imbinarea tuburilor din polietilena cu diametre mari se va face prin sudura cap la cap
sau cu flanse.
Sudura cap la cap cu disc de rezistenta este un procedeu care consta In pregatirea, apoi
} lncalzirea pieselor de asamblat 1n zona de sudura la temperatura necesara si din aplicarea asu-
pra acestora a unei presiuni (presare) necesare. Astfel sudura se realizeaza omogen si fara

l aport suplimentar de material.

Acest procedeu se poate realiza ill conditiile verificarii temperaturii de sudare si prin
utilizarea aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate.
In cazul folosirii acestui procedeu, calitatea sudurii este determinata de:
cunoasterea procedurii de sudare, prin obtinerea de la producator a schemei si procesurii de
sudare;
aparatura de sudura de performanta corespunzatoare, care sa permita controlul temperaturii
termoelementului (disc, oglinda) si al presiunilor indicate pe afisajul aparatului de sudura;
instruirea si verificarea cunostintelor sudorului de catre producator sau organisme autori-
zate, ill prezenta beneficiarului retelei ;
respectarea prescriptiilor privind factorii de mediu.
r Se va face obligatoriu examinarea vizuala a sudurii.
Testarea sudurii se va face conform prescriptiilor furnizorului de material.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 l SA 19
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCAR1 DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Realizarea sudurii si rezistenta la presiunea interioara sunt conditionate de urmatorii

factori:
temperatura exterioara > 5°C poate influenta sudura prin timpul de sudura;
temperatura exterioara < 5°C poate duce la fragilitatea sudurii prin racire brusca.
In acest caz este necesara o protectie (cort, prelata sau folie de plastic) care va fi lncal-
zita cu ajutorul unui generator de aer cald:
temperatura exterioara > 40 - 45°C si expunerea directa la razele solare afecteaza parametri
de sudura. In acest caz este necesara protectia locului de munca, prin acoperire, pentru ob-
tinerea unei temperaturi uniforme pe tot conturul tubului sudat, iar !n masura 1n care este
posibil, se vor obtura extremitatile opuse ale tuburilor de sudat pentru a reduce c!t mai mult
racirea suprafetelor sudurii prin actiunea curentilor de aer;
compatibilitatea materialelor sudate, folosirea aceluiasi tip de polietilena ;
respectarea parametrilor de sudura: presiune (apasarea suprafetelor), timp de realizarea su-
durii si timpul de racire lnainte de mdepartarea elementelor de fixare ale dispozitivului de
pozitionare;
instruirea sudorilor de catre producatori sau atestati de catre regiile autorizate; I
Lucrarile de !mbinare si etansare a conductelor din mase plastice se executa numai cu
personal specializat, calificat si atestat de organele abilitate ill acest sens, conform indicatiilor
producatorului.
I
Imbinarile demontabile (intre tevi PEID si vane) se vor realiza cu ajutorul unui adaptor
pentru flansa, din polietilena, sudat pe teava si prevazut cu o flansa libera . I
Imbinarea tuburilor din PVC
Montarea tuburilor de canalizare se va executa din aval spre amonte. I
lmbinarea tuburilor de canalizare se va face cu mufe si inele de cauciuc.
Solutia de !mbinare cu inele de cauciuc asigura o legatura elastica care permite lucrul
independent al elementelor asamblate, fara a afecta etanseitatea rostului.
Garniturile de etansare sunt de diferite forme si se introduc In lacasul mufei prin rulare-
glisare pe capatul tubului.
Asamblarea cu inele de etansare presupune urmatoarele operatiuni:
- verificarea existentei sanfrenului la extremitatea tubului;
- marcarea lungimii de !mbinare In mufa;
- curatarea perfecta a capetelor de !mbinat;
- verificarea amplasarii corecte a inelului de etansare;
- lubrefierea capatului drept cu respectarea prescriptiilor producatorului si !mbinarea
celor doua elemente pana la reperul prealabil trasat.
Tuburile de diametre mari se Imping In lmbinare cu ajutorul unor dispozitive speciale.
Imbinarile cu inele de etansare prezinta avantajul unei montari rapide precum si o pre-
luare buna a deformatiilor liniare.

8.3.5 Realizarea umpluturilor pentru conducte PEID si PVC

Umplutura santului conductelor din polietilena si PVC cuprinde doua zone bine defi-
nite si anume:

f
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2 00 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2 00 I SA 20
 PROJECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

-Zona de acoperire - se va executa cu nisip granulatie 1-7mm ,in jurul conductei si pina
la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei conductei- este necesara asigurarii stabilitatii
conductei;
-Zona de umplutura - se va executa cu straturi succesive din pamant fara pietre ( cu
granule max. 1,5 cm) de la cota superioara a zonei de acoperire pana la cota terenului;
Umplutura se va realizata in straturi succesive, astfel indt tuburile sa nu sufere nici o
deteriorare.
Compactarea pamantului se va face 1n straturi de 10 - 20 cm.
Panourile de sprijinire a malurilor trebuie mutate pe etape, pentru a permite umplerea si
compactarea.
Traseul conductelor se va marca prin folosirea unor benzi de semnalizare si localizare,
amplasate la inaltimea de 30 cm deasupra generatoarei superioare a conductelor.
Vane si robineti
Pe coductele de distributie a apei se prevad vane de sectionare la distante de maxim
300m. Pe conductele de bransament la cladiri se prevad robineti de incchidere side golire.
Vanele de sectionare sau robinetii de inchidere de pe bransamente se vor manta in ca-
mine din beton vizitabile.

Capitolul 9. Verificarea calitafii executiei lucrarilor de instalafii

Pe parcursul executarii lucrarilor, verificiirile de calitate se efectueaza de ciitre respon-
sabilul tehnic cu executia din partea executantului §i inspectorul de §antier ca reprezentant al
investitorului. Se verificii respectarea proiectului de executie ~i a caietului de sarcini.
Calitatea lucrarilor de instalatii se verifica pentru:
- lucrari aparente;
- lucrari care devin ascunse;
- lucrari in faze determinante.
Toate materialele, aparatele ~i prefabricatele pot fi introduse ill lucrare numai daca sunt
confonn prevederilor din proiect, daca au fost livrate cu certificate de calitate ~i daca 1n cursul
depozitiirii §i manipularii nu au suferit deteriorari. In toate cazurile 1n care prescriptiile tehnice
prevad, se vor efectua probe direct pe §antier .

9.1 Verificarea execufiei lucrarilor de instalatii sanitare

Conductele instalatiilor sanitare interioare de apa rece si calda se vor verifica din
urmatoarele puncte de vedere:
- aspectul §i natura materialului
- dimensiunile
- traseul conductelor
- sensul §i valoarea pantei
- tipul de 1mbinare
- distantele §i paralelismul intre conducte ~i elementele de constrnctie
- pozitia ~i distantele 1ntre conducte
- modul de fixare §i distantele intre elementele de sustinere
- man~oanele de protectie la trecerile prin elementele de constrnctie
- montarea compensatoarelor de dilatare
r - izolatia
- tipul annaturii §i locul de montare
Proiectant General Antreprenor

I TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 2001 SA 21

}
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

- accesul ~i posibilitatea de manevrare

- verificarea la montare 'in sensul de curgere al apei

9. 2 Probarea conductelor interioare de alimentare cu apa

Conductele de apa rece ~i calda de consum vor fi supuse la urmatoarele 'incercari:
- de etan~eitate la presiune la rece;
- de functionare, la apa rece ~i calda:
- de etan~eitate a conductelor de apa calda ~i a celor de recirculare.
Inainte de efectuarea probelor se face spalarea pentru igienizare.
Incercarea de etan~eitate la presiune la rece, ca ~i 'incercarea de etan~eitate ~i rezistenta la
cald se efectueaza 'inainte de montarea aparatelor ~i armaturilor de serviciu la obiectele sanitare ~i
celelalte puncte de consum, extremitatile conductelor fiind obturate cu flan~e sau dopuri.
Presiunea de 'incercare la etan~eitate ~i rezistenta la cald la conductele de apa rece ~i calda
va fi egala cu 1.5 x presiunea de regim, indicata 'in proiect pentru instalatia respectiva de
alimentare cu apa, dar nu mai mica de 6 bar.
Conductele se mentin sub presiune timpul necesar verificarii tuturor traseelor ~i
'imbinarilor, dar nu mai putin de 20 min. 'intr-un interval de 20 minute nu se admite scaderea
presmnu.
Presiunea 'in conducte se realizeaza cu o pompa de 'incercari hidraulice ~i se va citi pe un
manometru montat pe pompa, care se amplaseaza 'in punctul eel mai de jos al conductelor.
Probarea conductelor se realizeaza dupa aerisirea instalatiei.
Incercarea de functionare la apa rece ~i calda se efectueaza dupa montarea armaturilor la
obiectele sanitare ~i la celelalte puncte de consum ~i cu conductele sub presiune hidraulica de
regim. Se verifica, prin deschiderea succesiva a armaturilor de alimentare, daca apa ajunge, la
presiunea de utilizare, la fiecare punct de consum 'in parte. Verificarea se face prin deschiderea
numarului de robinete de consum corespunzator simultaneitatii ~i debilului de calcul.
Incercarea de etan~eitate ~i rezistenta la conductele de apa calda, inclusiv la cele de
recirculare, se face prin punerea 'in functiune a instalatiei de apa calda la presiunea de regim
stabilita prin proiect ~i la o temperatura de 55-60°C.
Presiunea ~i temperatura de regim se pastreaza 'in instalatie 'in timpul necesar verificarii
etan~eitatii 'imbinarilor conductelor supuse dilatarilor, dar nu mai mult de 6 h.
Dupa racirea completa se repeta 'incercarea de etan~eitate la presiune rece.
Pentru verificarea functionarii conductelor de recirculare, se masoara temperatura apei 'in
conducta de apa calda, la ie~irea din aparatul de preparare, ~i din conducta de recirculare, 'inainte
de racordarea la aparat.
Incercarea de functionare se efectueaza avand echipamente In functiune, confonn
prevederilor din proiect (statii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde pompe
etc.).
Probarea conductelor din materiale plastice se realizeaza dupa eel putin 24 ore de la
executarea lipiturilor, respectiv sudurilor ~i 'imbinarilor.
Presiunea de 'incercare va fi de 1.5 ori presiunea de serviciu; dupa aceasta proba, In cazul
alimentarii cu apa rece, se ia ~i o proba de apa pentru analiza ~i verificare daca apa este potabila,
daca se 'inscrie 'in prevederile STAS 1342, organele inspectiei sanitare vor emile autorizatia de
functionare.
Defectele care pot apare (lipituri prost executate) se elimina prin taierea portiunii
respective de conducta ~i se refac tot prin lipituri.
r
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 22
 PROJECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA Sl SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Probele pai1iale ale conductelor de apa calda ~i de circulatie se efectueaza odata cu

probele conductelor de apa rece, separat pe coloane.
Incercarea de functionare a instalatiilor interioare de apa se va efectua verificandu-se
daca toate punctele de consum asigura debitul prevazut.
J Inainte de punerea In functiune, se va face spalarea si dezinfectarea instalatiilor inte-
rioare, conform normelor specifice. Spalarea se face cu apa curata timp de minimum 2 ... 3 ore.

l Dezinfectarea se face cu apa contina nd 20 ... 30 mg/I clor, care trebuie sa ramana In re-
tea eel putin 24 ore. Dupa acest interval de timp se elimina apa cu clor din conducte si se spala
cu un curent de apa curata. Instalatia interioara se considera dezinfectata daca apa 1ndeplineste
J conditiile de potabilitate confonn STAS 1342, putand fi data In exploatare cu avizul organelor
sanitare.
In conformitate cu Nonnativul 19/1-96 pentru exploatarea instalatiilor sanitare, se prevede
ca exploatarea instalatiilor de alimentare cu apa rece se efectueaza asupra instalatiei din interiorul
cladirilor de la punctul de intrare In cladire a conductei de alirnentare pana la toate punctele de
consum: controlul ~i verificarea instalatiei se face zilnic ~i consta 1n: controlul vizual al
etan~eitatii instalatiei, controlul modului de alimentare cu apa ~i punctele de consum, controlul
direct al calitatii apei, verificarea integritatii termoizolatiei.

9.3 Verificarea execufiei lucrarilor de montaj al obiectelor sanitare $i a acceso-

rilor acestora
Se va verifica 1ndeplinirea conditiilor de aspect, de calitate a executiei (respectarea as-
pectului estetic al montajului racordurilor ~i obiectelor cu verticalitatea ~i paralelismul con-
ductelor), precum ~i realizarea unei functionari corespunzatoare a instalatiei, urmarind respec-
tarea urmatoarelor conditii tehnice generale pentru obiecte ~i accesorii.
Obiectele sanitare sa fie Intregi, necrapate, rara fisuri, sa aiba culoare uniforma, sa nu
aiba pete, smalt sarit, etc. ~i sa corespunda ca numar, marime, model, calitate ~i pozitie de
montaj cu cele prevazute 1n proiect.
Pozitia de montaj a obiectelor sanitare, a armaturilor ~i accesoriilor sa permita utiliza-
rea lor In bune conditii, verificandu-se respectarea cotelor ~i distantelor de montaj prevazute In
prescriptiile referitoare la montaj. La obiectele sanitare se vor verifica cotele de montaj ~i
distantele minime pe orizontaHi Intre obiectele sanitare ~i 1ntre acestea ~ i elementele de
constructii, care trebuie sa corespunda datelor indicate In Normativul pentru proiectarea si ex-
ecutarea instalatiilor sanitare pentru ansambluri de cladiri.
Se pot admite urmatoarele abateri de la cotele de montaj ~i distantele minime admise
- pentru dimensiuni pana la 100 cm - cca. ±5%;
- pentru dimensiuni de 100 .. .300 cm - Intre 5 si 2%;
- pentru dimensiuni peste 300 cm - cca. 1%;
Obiectele sanitare sa fie solid fixate pe postamente, console, etc., iar acestea din urma
sa fie prinse rigid In elementele constructiei (numai cu mortar de ciment);
Sifoanele obiectelor sanitare sa asigure scurgerea normala a apei din obiectele sanitare
respective. Nu se admit scapari de apa pe la sifon sau la conducta de scurgere de la sifonul
obiectelor sanitare.
Robinetele ~i bateriile sa asigure un jet continuu de apa, 1nchiderea perfecta ~ i o
manevrare usoara.
Robinetele de trecere sa fie usor accesibile pentru reparatii.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPRO IECT 200 l SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
J TRANSPROIECT 200 l SA 23

I
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Preaplinul obiectelor sanitare sa asigure surgerea debitului de apa dat de armatura de

alimentare la o functionare normala (debit mediu).
La punctele de consum, apa sa fie limpede ~i sa nu lase pete de rugina pe obiecte.
in timpul functionarii sa nu apara in nici o parte a instalatiei zgomote suparatoare. in
cazul aparitiei zgomotelor pronuntate la robinetele cu plutitor pentru WC sau la armaturile
sanitare montate pe celelalte obiecte, se vor remedia armaturile respective prin inlocuirea de
garnituri, ventile, subansambluri, etc.
Dupa efectuarea tuturor probelor de mai sus, instalatiile se vor preda cu proces verbal
constructorului in vederea finisarii elementelor de constructie.
Verificarea caracteristicilor tehnice specifice fiecarui obiect sanitar ~i aparat se va efec-
tua dupa cum urmeaza:
LAVOARE , CHIUVETE SI SPALATO ARE
Se va verifica montarea ventilului de scurgere la nivelul fundului lavoarului; montarea
estetica ~ i buna fixare a accesoriilor (oglinda, portprosop, portsapun, etc.)
CAZI DE BAIE SI CAZI DE DUS
Cazile se vor amplasa numai dupa ce intreg plan~eul a fost sclivisit ~i au fost realizate
plintele.
La cazile de baie inzidite, asigurarea scurgerii picaturilor de apa de pe pereti provenite
de la du~ ~i verificarea etan~eitatii conductelor de scurgere ~i preaplin 1nainte de inzidire,
panta spre ventilul de scurgere al cazii, la baile cu sifon propriu dopul de curatire sa fie u~or
accesibil. Montarea estetica ~i confmtabila a accesoriilor (portsapun, maner etc.), precum ~i
utilizarea comoda a cazii astfel ca intrarea ~i ie~irea din cada sa nu fie stingherita de celelalte
obiecte din camera de baie. Perele de du~ sa nu fie infundate ~i apa sa curga prin toata
suprafata sitei, avand jetul dirijat in jos. Se va verifica pozitia dispozitivului de fixare a perei
du~ului cu fmtun flexibil care trebuie sa fie la inaltimea normala prevazuta in prescriptiile
respective. La grupurile de du~ cu baterie de amestec trebuie ca la deschiderea apei sa
functioneze toate du~urile.
VASE PENTRU CLOSET
Rezervorul sa functioneze normal, adica sa se umple ~i sa se inchida robinetul cu
plutitor fara descarcari periodice sau scurgere continua de apa, spalarea sa. se faca uniform ~i
in bune conditii pe toata suprafata vasului.
SIFOANE DE PARDOSEALA, DE PLINTA SI DE TERASA, RECEPTOARE DE
TERASA
Scurgerea in bune conditii a apei de pe intreaga suprafata a pardoselii sau terasei,
deservita de sifon. La sifoanele combinate din camera de baie, capacitatea de scurgere trebuie
sa fie suficienta pentru o golire normala a cazii.
Pentru sifoanele de pardoseala, plinta ~i terasa, se va verifica etan~area dintre acestea ~i
hidroizolatie, precum ~i montarea dispozitivelor de protectie.
Verificarea etan~arii se face conform procedurilor din manualul calitatii, dupa care timp
de 3 zile se vor urmari eventualele infiltratii in elementele de constructie.
Apoi se va face proba de inundare cu apa, in care scop se astupa gurile receptoarelor
sau sifoanelor. in perioada de 1ncercare nu trebuie sa apara infiltratii in dreptul gurii de scur-
gere.
Dupa verificare se vor lua masurile de remediere daca este cazul.

9. 4 Verificarea execufiei lucrarilor de manta} conducte de canalizare

Proiectant General AntTeprenor
T RANSPROIECT2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S. R.L.
TRANSPROIECT 200 I SA
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Conductele instalatiilor interioare de canalizare se vor verifica din urmatoarele puncte de

vedere:
- aspectul §i natura materialului
- dimensiunile
- traseul conductelor
- sensul §i valoarea pantei
- tipul de 1mbinare
- distantele §i paralelismul 1ntre conducte §i elementele de constructie
- pozitia §i distante 1ntre conducte
- modul de fixare §i distantele 1ntre elementele de sustinere
- man§oanele de protectie la trecerile prin elementele de constructie
- montarea compensatoarelor de dilatare
- izolatia

Probarea conductelor interioare de canalizare

Instalatiile de canalizare interioara se supun urmatoarelor 1ncercari (probe):
- incercarea de etan§eitate
- incercarea de functionare

incercarea de etanseitate se face controland toate punctele de 1mbinare-accesibile.

Punctele de 1mbinare care se 1nchid cu rabituri sau alte elemente de mascare vor fi
verificate pe parcursul lucrarii, inainte de inchiderea lor.
In timpul incercarii de etan§eitate, instalatia se umple cu apa dupa cum urmeaza:
- pentru instalatia de canalizare menajera: pana la nivelul de refulare prin obiecte sanitare.
- pentru instalatia de canalizare a apelor meteorice pe toata 1naltimea cladirii;
incercarea de functionare se face prin punerea ill functiune a obiectelor sanitare 1n masura
sa realizeze debitul de calcul al instalatiei. Cu prilejul 1ncercarii de functionare, se vor controla §i
pantele, piesele de curatare, sustinere, etc.
in vederea receptionarii, la obiectele sanitare, se tac verificari ale montajului §i aspectului
estetic, §i anume:
- daca s-au montat toate obiectele prevazute 1n proiect:
- cotele de montare ale obiectelor sanitare §i ale armaturilor de scurgere:
- montarea estetica §i corecta:

l - calitatea obiectelor §i a accesoriilor.

La obiectele sanitare montate 1n camere de baie (lavoare. cazi de baie. bideu, vase de WC.
sifoane de pardoseala), se vor efectua unnatoarele verificari:
- la lavoare se va verifica montarea armaturilor §i corecta fixare a accesoriilor (oglinda,
portprosop. sapuniere etc.):
- la baile 1nzidite. etan§area cu chit a rostului dintre cada §i perete;
- preaplinul sa asigure scurgerea apei ill acelea§i conditii ca §i conducta de scurgere:
- la baile cu sifon propriu, dopul de curatare sa fie U§Or accesibil;

l - rezervorul de spalare al closetului sa functioneze normal, asigurand umplerea completa,

rara descarcari periodice sau scurgerea continua;
- spalarea vasului de WC sa se faca uniform §i ill bune conditii pe toata suprafata vasului:
r
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 25
 PROJECT ARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

- sifoanele de pardoseala sa asigure scurgerea apelor pe intreaga suprafata a pardoselii

deservita de sifon. La sifoanele combinate din camera de baie, capacitatea de scurgere sii fie
astfel detenninata !neat sifonul sa nu refuze apa.
La receptia instalatiilor de canalizare, se face controlul de corespondenta intre
proiect ~i executia din ~antier verificandu-se ~i calitatea materialelor utilizate.

9. 5 Proba de presiune pentru retele de apa si canalizare sub presiune

Retelele de alimentare cu apa vor fi fi supuse probei de presiune pe tronsoane de max-
im 500m lungime. Probele de presiune nu se vor executa cand temperatura exterioara este mai
mica de +5° C.
Proba de presiune se va efectua dupa acoperirea tuburilor pe partea lor mediana, pentru
evitarea oricarei deplasari a conductei sub efectul presiunii.
Proba de presiune se va face cu apa. Dupa umplerea cu apa a tronsonului de proba, se
ridica presiunea cu o pompa cu piston pana la valoarea presiunii de proba. Presiunea trebuie
ridicata uniform ( 1 bar la 10 minute). Pompa trebuie sa permita mentinerea presiunii constante
pe toata durata probei.
Presiunea de proba maxima va fi de 1,5 ori presiunea de regim care este de 6 bar pentru
conductele de alimentare cu apa si 4 bar pentru conductele canalizare sub presiune.
Citirea presiunii se va face pe un manometru montat pe pompa.
Conductele se vor mentine sub presiune eel putin I ora, timp In care nu se admite sca-
derea presiunii.
Proba de presiune poate fi considerata satisfacatoare daca :
- nu exista nici o cedare la piesele de lmbinare, vane sau alte componente ale conductei;
- nu exista nici o pierdere vizibila de apa
Scaderea presiunii dupa terminarea probei se va face tot in trepte de 1 bar la 10 minute.
Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua:
- intocmirea procesului-verbal a probei de presiune;
- umplerea cu pamant a transeei in zona lmbinarilor;
- umplerea cu pamant a transeei pe toata lungimea;
- verificarea gradului de compactare;

9. 6 Spa/area si dezinfectarea conductelor de alimrntare cu apa

Dupa efectuarea probei de presiune conductele de alimentare cu apa vor fi spalate si
dezinfectate. Spalarea se va face cu apa curata. Debitul de spalare trebuie sa asigure o viteza
de circulatie de 1,5 mis. Dezinfectarea conductei se va face cu substanta clorigena ce se va
mentine In instalatie timp de 24 de ore.

9. 7 Proba de etanseitate pentru retele de canalizare gravitationale

Dupa terminarea lucrarilor de montaj, inainte de executia umpluturilor se va executa
proba de etanseitate a canalelor inchise, pe portiuni, fiind in prealabil mentinute cu apa lh
(conf. STAS 3051/ 91).Pentru proba de etanseitate se vor executa mai intai partial umpluturile
de pamant, lasand libere imbinarile, inchiderea etansa a tuturor orificiilor si blocarea extremi- j
tatilor canalelor si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpul probei.
Pierderea de apa admisa pentru canale circulare din tuburi de PVC cu ~300-SOOmm
este de 0.002 1/mp (conf. STAS 305 1/9 1). r
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C .GOOD PRO D S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 26
 PROJECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTJ - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Presiunea de incercare masurata la capatul aval al tronsonului va fi de 5xl 0-2 NI mm2

(dar nu mai mult de nivelul terenului). Durata de incercare va fi de 15min.
In cazul in care rezultatele incercarii la etanseitate nu sunt corespunzatoare, se vor lua
masuri de remediere stabilite cu consultarea proiectantului.
I Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate a acestora se vor face
concomitent cu verificarea si proba de etanseitate a retelei de canalizare.
I Capitolul 10. Recepfia lucrarilor
Receptia lucrarilor se efectueaza In conformitate cu :
J - Normativ 19/1994 pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare;
- Legea calitatii In constructii nr. 10/ 1995;
- Normativ C56-2002 pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
I instalatii aferente;
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora,

l aprobat prin Hotararea nr. 273/1994

Etapele de realizare a receptiei sunt:
- receptie la terminarea lucrarilor prevazute In contract;
I - receptia finala - dupa expirarea perioadei de garantie prevazuta In proiect.
Verificarile de calitate la receptia la terminarea lucrarilor vor fi efectuate de catre com-
isia de receptie numita In acest scop. La receptia la terminarea lucrarilor a instalatiilor sanitare
din cladiri si a celor aferente se vor efectua unnatoarele verificari :
- verificarea calitatii aparatelor, obiectelor sanitare si materialelor utilizate;
- verificarea corespondentei lucrarilor cu prevederile din proiect, standarde si alte pre-
scriptii oficiale;
- verificarea aspectului si calitatii lucrarilor;
- verificarea conditiilor de rezistenta, etanseitate si de functionare a instalatiilor.
Aceste verificari se vor efectua scriptic si direct.
Verificarea calitatii materialelor utilizate se va face scriptic prin verificarea existentei
certificatelor de calitate ale aparatelor pentru care se elibereaza asemenea certificate.
Se va verifica deasemenea existenta proceselor verbale privind respectarea, pentru ma-
terialele utilizate, a conditiilor tehnice prevazute In proiect si corespondenta acestora cu stan-
dardele sau normele inteme ale produselor respective.
Verificarea corespondentei lucrarilor si prevederile din proiecte, standarde si prescrip-
tiile oficiale de proiectare si executie, se va face pe baza examinarii proceselor-verbale de ve-
rificare a lucrarilor pe faze ( inclusiv a lucrarilor ascunse) si prin constatari la fata locului prin
sondaj.
Verificarea aspectului si calitatii executiei pentru partile vizibile ale instalatiilor se va
efectua prin sondaj. Se recomanda ca numarul sondajelor sa fie astfel ales de comisie, !neat sa
dea o imagine statistica cat mai completa asupra lntregii lucrari.
Verificarea conditiilor de rezistenta, de etanseitate si de functionare a instalatiei se va
face scriptic prin constatarea existentei proceselor-verbale de efectuare a lncercarilor pe co-
loane,portiuni sau tronsoane ale instalatiei, precum si a procesului- verbal de verificare a insta-
latiei 1n ansamblu, lncheiat cu delegatul beneficiarului si al proiectantului. Comisia va face si
o verificare directa a instalatiilor sanitare In ansamblu sau a elementelor lor componente.
r
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 27
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Receptia lucrarilor se va face 'in prezenta investitorului sau a reprezentantului acestuia,

iar dupa 'intocmirea proceselor verbale de receptie, executantul va preda investitorului schema
functionala a instalatiei si instructiunile de exploatare.
Toate procesele verbale vor ramane la beneficiar pentru Cartea tehnica a constructiei.

Capitolul 11. Urmarirea comportarii fn timp a lucrarilor

Urmarirea 'in timp a functionarii instalatiilor se va face conform Normativului P 130-
1999 de catre beneficiar prin programele de exploatare tehnica a lucrarii.
Se vor respecta:
- 19-1/1996-Normativul pentru exploatarea instalatiilor sanitare
- GP-043/1999-Ghidul privind exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canali-
zare avizat de CTS-MLPAT cu nr. 82/23.09.1999.

Capitolul 12. Exploatarea instalatiilor de apa si canalizare

Exploatarea instalatiilor sanitare trebuie sa se faca astfel !neat acestea sa mentina pe
'intreaga durata de folosinta urmatoarele cerinte de calitate, care au caracter de obligativitate:
- rezistenta ,c;;i stabilitate;
- siguranta 'in exploatare;
- siguranta la foe;
- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea .c;;i protectia mediului;
- izolatia termica, hidrofuga ,c;;i economie de energie;
- protectie 'impotriva zgomotului.
Prin "exploatarea" unei instalatii sanitare se 'inteleg urmatoarele operatii:
- controlul .c;;i verificarea instalatiei pentru asigurarea functionarii 'in regim normal;
- revizia instalatiei;
- reparatii curente;
- reparatii capitale;
- reparatii accidentale.

12.1 Controlul .Ji verificarea instalafiilor

Controlul. ,c;;i verificarea instalatiilor au caracter permanent, :tacand parte din urmarirea
curenta privind starea tehnica a constructiei, care corelata cu activitatea de 'intretinere ,c;;i
reparatii au ca obiectiv mentinerea instalatiei la parametrii proiectati.
Controlul ,c;;i verificarea instalatiei se fac pe baza unui program, de catre personalul de
exploatare.
Programul de 'intocme.c;;te de beneficiar ( administratorul) instalatiei, tinand cont de pre-
vederile proiectului ,c;;i de instructiunile de exploatare ale echipamentelor.
Controlul ,c; i verificarea instalatiilor interioare de alimentare cu apa rece si calda se face
zilnic ,c;;i consta 'in:
- controlul vizual al etan,c;;eitatii instalatiei (conducte, 'imbinari, armaturi de 'inchidere ,c;;i
de serviciu);
- controlul modului de alimentare cu apa a punctelor de consum (presiune, debit);
- controlul direct al calitatii apei; (culoare, miros, continut de suspensii etc.)
- verificarea integritatii termoizolatiei.

12.2 Controlul .Ji verificarea instalafiilor interioare de canalizare consta 'in:

Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 1 SA 28
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

- verificarea aspectului general al instalatiei;

- depistarea unor anomalii In functionarea retelei de canalizare (refulari periodice, re-
ducerea debitului evacuat, emanatii de mirosuri provenite din reteaua de canalizare etc.);
- urmarirea gradului de etan~eitate al instalatiei ~i depistarea eventualelor pete de
umezeala pe pereti, plan~ee, conducte, tasarea pardoselii etc.;
- integritatea izolatiei fonice specifice (garnituri de cauciuc la prinderi, garnituri sau
franghie gudronata ~i mastic bituminos la traversarea peretilor ~i plan~eelor) ;
- integritatea dispozitivelor de sustinere a conductelor;
- controlul subsolurilor ~i canalelor tehnice In vederea depistarii eventualelor scurgeri
~i/sau infiltratii;
- controlul depunerilor de frunze, gunoaie, zapada etc. pe receptorii de terasa sau pe ca-
pacele gurilor de scurgere a apelor meteorice;
- existenta caciulilor de protectie la coloanele de ventilare.
Eventualele defectiuni sesizate cu ocazia controlului se vor remedia imediat.

12. 3 Revizia instalajiilor

12. 3.1Revizia instalajiilor de alimentare cu apa
Se face periodic, de regula o data pe an, ~i consta In:
- controlul etan~eitatii instalatiei (conducte, Imbinari, armaturi de Inchidere ~i de servi-
ciu);
- verificarea gradului de corodare sau depunere prin demontarea unor armaturi de pe
traseu ~i controlarea capetelor conductelor;
- verificarea modului de fixare a suportilor conductelor ~i armaturilor ~i a gradului de
uzura a garniturilor aferente;
- verificarea man~oanelor de trecere prin pereti ~i plan~ee ~i a izolatiei dintre man~on ~i
conducta. Golurile din pereti ~i plan~ee cu rol de protectie la foe, vor fi etan~ate obligatoriu cu
materiale rezistente la foe;
- verificarea modului de functionare a armaturilor de Inchidere (u~urinta In manevrare,
gradul de Inchidere ~i deschidere, starea garniturilor). In cazul blocarii sau reducerii sectiunii
de trecere din cauza depunerilor, armaturile se vor demonta ~i se vor curata, iar pentru
etan~are se vor folosi garnituri noi;
- verificarea etan~eitatii robinetelor de retinere, verificarea reductoarelor de presiune
prin demontarea ~i verificarea pieselor componente ~i, la nevoie, Inlocuirea celor defecte;
- verificarea reglajului instalatiei.
Rezultatele constatarilor racute cu ocazia verificarilor ~i reviziilor vor fi trecute !ntr-un proces
- verbal pentru a fi avute 'in vedere cu ocazia reparatiilor curente ~i capitale.

12. 3. 2 Revizia instalajiilor de canalizare

Se face anual ~i se refera la calitatea apelor uzate ~i la functionarea 'in ansamblu, astfel:
I - controlul calitativ al apei uzate se face pe baza analizelor de laborator;
- controlul calitativ se realizeaza folosind metode ~i mijloace specifice;

l - verificarea aspectului general al instalatiei;

- verificarea gradului de etan~eitate al instalatiei (lmbinari, starea tuburilor, sifoane ~i
recipienti de pardoseala, coloane de ventilare etc.);
- verificarea legaturii directe a retelei de canalizare cu atmosfera pentru a evita supra-
presiunile ~i depresiunile In retea;
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 1 SA 29
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERV!CII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLO!EST!

- verificarea sistemului de prindere ~i sustinere a coloanelor ~i colectoarelor ~i modul

de conservare a pantelor colectoarelor;
- verificarea dispozitivelor de sustinere ~i fixare a obiectelor sanitare.

12. 3. 3 Reparafiile curente

Reparatiile curente se fac pentru remedierea defectiunilor constatate cu ocazia
verificarilor ~i reviziilor ~i au drept scop mentinerea sigurantei !n functionare a instalatiilor.

12. 3. 4 Reparafiile capitale

Reparatiile capitale constau !n !nlocuirea partiala sau totala a unor pa11i din retea sau a
!ntregii retele interioare de alimentare cu apa rece.
Reparatiile capitale sunt, de regula, planificate ~i tin seama de durata de folosinta a
elementelor instalatiei ~i de rezultatele verificarilor anterioare.
In cazul !nlocuirii obiectelor sanitare sau a accesoriilor acestora se recomanda ca !nlo-
cuirea sa se faca cu obiecte sanitare, respectiv armaturi de serviciu, care conduc la un consum
mai mic de apa ~i de energie ~i au o mare fiabilitate.

12. 3. 5 Reparafiile accidentale

Reparatiile accidentale sunt determinate de aparitia nea~teptata a unor defectiuni sau
avarii a caror !nlaturare imediata se impune pentru mentinerea instalatiei !n stare normala de
functionare ~i de siguranta.
Reparatiile accidentale sunt reparatiile care trebuie efectuate !ndata ce a aparut o
defectiune care pericliteaza siguranta !n functionare a instalatiei.
Pana la remediereaa defectiunii, portiunea de instalatie, care contine avaria trebuie
scoasa din functiune.

Capitolul 13. Standarde, normative §i alte prescripfii ce trebuiesc respectate la

execufie
NORMATIVI9
Proiectarea ~i executarea instalatiilor
SR 4163/3
Retele de distributie - Prescriptii de executie ~i exploatare
NORMATIV I 22
Proiectarea ~i executarea conductelor de aductiune ~i a retelor de alimentare cu apa
~i canalizare ale localitatilor
NORMATIV NP 073
Norme de prevenire ~i stingere a incendiilor, specifice activitatilor din domeniul
lucrarilor publice, transportului ~i locuintei
NORMATIV P 118/2-2013
Normativ pentru securitatea la incendiu a constructiilor,
Partea a II-a - Instalatii de stingere
NORMATIV C 300
Prevenirea ~ i stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii ~i
instalatii aferente acestora
LEGEA 307-2006
Apararea !mpotriva incendiilor
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 I SA 30
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURA TA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
I BUCURESTI - BRASOV, SECT IUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

ORDIN 163
r Norme generale de aparare !mpotriva incendiului
NORMATIV Pl00-1
Codul de proiectare seismica - partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri, ait.
r 10.4.3.1. - Reguli de proiectare specifice pentru instalatii sanitare
NORMATIV C56
Verificarea calitatii ~i receptia lucrarilor de constructii ~i instalatii aferente
HOTARAREA273
Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii ~i instalatii aferente acestora
l LEGEA 10
Calitatea 1n constructii
HG766
I Categoria de importanta a lucrarilor
LEGEA 319-2006

I Securitatii ~i sanatatii !n munca

HG 1425
Norme metodologice de aplicare a legii nr. 319-2006
HG300
Cerintele minime de securitate ~i sanatate pentru ~antierele temporare sau mobile
NP - 084-03
Proiectarea, executarea ~i exploatarea instalatiilor sanitare ~i a sistemelor de alimentare
cu apa ~i canalizare utilizand conducte din materiale plastice;
GP - 043-99
r Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare, utilizand conducte PVC, polietilena si polipropilena
[ LEGEA 137 - 1995
Legea protectiei mediului
STAS 1504- 79-
Distante de amplasare a obiectelor sanitare
SR 4163/3- 1996
Alimentari cu apa. Retele de distributie - Prescriptii de executie si exploatare
I STAS 8591/1- 1997
Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare

I STAS 9570/ 1/ 1989

Marcarea si reperarea retelelor de conducte in localitati
STAS 7656-90
I Teava de otel zincata pentru instalatii, sudata longitudinal
STAS 7657-71
Teava de otel pentru constructii, sudata longitudinal
r STAS 404/2-80
Teava de otel pentru constructii, fara sudura laminate la cald
STAS 2308/81 ~ \,. 1 No
Capace si rame pentru camine de vizitare <t
~~r~~«C
STAS 2448/82
Canalizari. Carnine de vizitare ll
>:;..'""' I-
C..
Proiectant General Antreprenor ~cJ.::.
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 l SA 4--~ , 31
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARl DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCUREST I-PLOIESTI

t
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
T RANSPROIECT 200 l SA 32 l
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Pagina pentru inregistrarea amendamentelor

Nr. revizie Detalii Data

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L. -S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 2
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTfUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Capitolul 1 Generalitafi
La lan 28+400 se vor amenaja parcari pe ambele sensuri ale autostrazii, identic amenajate.
Piesele de calcul se refera la dimensionarea instalatiilor sanitare interioare ~i exterioare de ali-
mentare cu apa ~i canalizare aferente parcarii de scurta durata de pe o singura parte a autostrazii.

Capitolul 2. Breviar de calcul

2.1 Necesarul de apa conform STAS 1343-1 1
Consumatorii de apa sunt estimati la:
250 pasageri/zi qs = 15 l/persoana
1 persona administrativ qs = 40 l/persoana
Debitul zilnic mediu, Qzi med reprezinta media volumelor de apa utilizate zilnic 'in cursul
unman.
1
Qzi med= - -I(N X qs) = _ l _ (250 X 15 + 1X40) = 3,79 m3/zi;
1000 1000
Debitul zilnic maxim, Qzi max reprezinta valoarea maxima a volumelor de apa utilizate zil-
nic 'in cursul unui an.
1 1 3
Qzimax = - -I(N x qs x Kzi)= - - (250 x 15 + 1x40) xl,3=4,93 m /zi;
1000 1000
Debitul orar maxim, Qorar max reprezinta valoarea maxima a debitului orar de apa din ziua
de consum maxim.
1 1
Qorar max = - - X - I(N X qs X Kzi X Ko)
1000 24 .
1 1 3
Qorarmax = - - x - (250 x 15 + 1x40) xl ,3 x 2,0 = 0,41 m /h;
1000 24
'in care:
N - numarul de utilizatori, consumatori fizici de apa;
qs - debit specific - cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator pentru o ac-
tivitate normala (litri/consumator ~i zi) (STAS 1478-90, tab.4);
Kzi = 1,3 conform STAS SR1343-l tab. l;
Ko =2,0 conform STAS SR1343-l tab. 2.
Necesarul de apa pentru stropit spa/ii verzi
2 2 3
Qssv =S X qsv = 2000m X 1,5 l/m zi= 3000 l /zi = 3 m /zi
Cerinfa de apa
3
Qszi med = KpxKsx(Qzi med+Qssv) =1,15 X 1,02 (3,79+3) = 7,96 m /zi;
3
Qszimax = KpxKs x (Qzimax+Qssv) = 1,15 x 1,02 ( 4,93+3)= 9,30 m /zi;
Qs orar max= Kpxl(s(Qorarmax+ Qssv ) = 1,15 X 1,02 (0,41 +l__) = 0,63 m 3/h = 0, 18 l/s;
. 24 24
Ks = coeficient de nevoi proprii ale sistemului = 1,02
KP = coeficient de pierderi = 1, 15
Apa pentru incendiu
Conform normarivului Pl 18-2-2013 art.4.1 ~i 6.1 nu este obligatorie dotarea spatiilor cu
I hidranti interiori ~i exteriori.
Parcarea a fost dotata. cu rezervoare subterane de apa cu capacitatea de 60m3 (1 jet x 5 l/s
timp de 3ore), amplasate unul pe partea dreapta ~i unul pe partea stanga, pentru alimentarea
f pompelor mobile de interventie.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 l SA 3
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVJCIJ PE AUTOSTRADA
BUCURESTl - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTl

2.2 Dimensionarea sursei de apa

Sursa de apa o constituie un put forat 1n incinta. Putul trebuie sa asigure eel putin debitul
maxim orar pentru nevoi igienico-sanitare.
3
Qput?. Qs orar max =O, 18 l/s = 0,65 m /h
Putul va fi amplasat 1n incinta parcarii, 1n jurul lui constituindu-se zona de protectie
sanitara cu regim sever, un cerc cu raza de minim 1Om, care va fi 1mprejmuita, conform Hotararii
930-2005.

2.3 Debitele de apa uzata menajera conform STAS 1846

Debitele de apa uzata menajera care se evacueaza 1n reteaua de canalizare, Qu, se
calculeaza cu relatia:
Qu = Qapa 1n care
Qapa - debitele de apa de alimentare caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim ~i orar
maxim) ale necesarului de apa.
3
Qu zi med = Qzi med = 3,79 m /zi;
3
Qu zi max = Qzi max = 4,93 m /zi;
3
Qu orar max= Qorar max= 0,41 tn /h.

2. 4 Determinarea debitului de apa meteorica conform STAS 1846

Debitul de calcul al apei meteorice se stabile~te luandu-se 1n considerare debitul ploii de
calcul, Qr, care se calculeaza cu relatia:
Qr= m x S x 0 x I = 0,9 x 0,5 x 0,85 x 80 = 30,6 litri/s
1n care:
m = 0,9
S = 5 000 m 2 = 0,5 ha
0 = 0,85
Frecventa ploii f = 211
Durata ploii de calcul: t=lO min
Intensitatea ploii de calcul, i, pentru o frecventa de 2/1 si o durata a ploii de calcul t= 10
minute, conform STAS 9470-73, rezulta:
i = 80 l/s,ha

2. 5 Determinarea debitului de calcul pentru dimensionarea bran§amentelor de apa

rece conform STAS 1478
qc = a x b x c Ji l/s
unde:
a= 0,15 ( tabel 7, STAS 1478-1990)
b= l ( tabel 8, STAS 1478-1990)
c = 1,6 ( tabel 6, STAS 1478-1990)

2.5.1 Debitul de calcul de apa rece pentru alimentarea conductelor de distributie a apei reci
la punctele de consum si de alimentare cu apa rece a instalatiilor de preparare a apei calde pmtru
cladirea Grup sanitar.
t Debitele specifice de apa rece 1n scopuri menajere si igienice (tabel 3, STAS 1478-1990):

Proiectant General Antreprenor

I TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 200 l SA 4
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

lavoar 7 buc El = 7 x 0,35 = 2,45

dus 4 buc El =4x1 ,0 =4,00
WC 7 buc E2 = 7 x 0,5 = 3,50
pisoar 2 buc E2 = 2 x 0,1 7 = 0,34
E = I:El + I:E2 = 6,45 + 3,84 = 10,29
qc = 0,15 x 1x1,6 ~10,29 = 0,77 l/s
Conform nomogramei de dimensionare a conductelor din polietilena PElOO, pentru apa
rece la acest debit rezulta o conducta de racord cu diametrul 040x3,7mm, prin care apa circula cu
o viteza v=0,9 m/s, cu o pierdere de sarcina unitara i=35 mml-1 20 I m.

2.5.2 Debitul de calcul pentru apa calda de consum menajer

qc = a x b x c Ji l/s
unde:
a = 0,15 ( tabel 7, STAS 1478-1990)
b = 0,7 ( tabel 8, STAS 1478-1990)
c = 1,6 ( tabel 6, STAS 1478-1990)

Debitul de calcul de apa calda pentru alimentarea conductelor de distributie a apei calde la
punctele de consum in cazul in care prepararea si distributia apei cal de se face la 60°.
Debitele specifice de apa calda in scopuri menajere si igienice (tabel 3, STAS 1478-1990):
lavoar 7 buc El = 7 x 0,35 = 2,45
dus 4 buc El = 4 x 1,0 = 4,00
E = I:El = 6,45
qc = 0,15 x 0,7 x 1,6 ~6,45 = 0,43 l/s
Conform nomogramei de dimensionare a conductelor din polipropilena PP-R, pentru apa
calda la acest debit rezulta o conducta de racord cu diametrul 032x5,4mm, prin care apa circula
cu o viteza v= l ,O mis, cu o pierdere de sarcina unitara i=48 mml-120 /m.

2. 6 Determinarea debitului de ca/cul pentru canalizare menajera, conform

STAS 1795-1987
Debitului de calcul pentru conducte de canalizare a apei uzate menajere
Qc = Qs + qs max l/s unde:

I Qs = 0,232/IE
qsmax = 0,66
(tabel 3, STAS 1795-81)
(tabel 1, STAS 1795-81)
Grupurile sanitare situate in cladire sunt dotate cu:
l lavoar
dus
3 buc
2 buc
E = 3 x 0,5 = 1,5
E = 2 x 2,0 = 4,0
sifon 3 buc E = 3 x 1 = 3,0
I:E = 8,5
Q5 = 0,232 ,J8:s = 0,67 l/s
Qc = 0,67 + 0,66 = 1,33 l/s
Pentru acest debit se alege o conducta de canalizare menajera cu diametrul D= lOO mm,
montata cu panta de 2%.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S. R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 5
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARl DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVlCll PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

1 33
X = qcalcul : qplin = ' = 0, 18
7,45
Gradul de umplere, u = 0,28 < 0,7 (tabel 6 si 9)
Viteza de curgere v = 0,67 x 1,08 = 0,72 mis> 0,7 mis (tabel 6 si 9)

Debitului de calcul pentru conducte de canalizare a apei uzate menajere

Qc = Qs + qs max lls unde:
Qs = 0,232~LE (tabel 3, STAS 1795-81)
qs max = 1,15 (tabel 1, STAS 1795-81)
Grupurile sanitare situate In cladire sunt dotate cu:
WC 6 buc E = 6 x 3,5 = 21
p1soar 2 buc E = 2 x 3,5 = 7
sifon 2 buc E=2x1 =2
L:E = 30
Q5 = 0,232 J30 = 1,27 l/s
Qc = 1,27+1,15 = 2,42 l/s
Pentru acest debit se alege o conducta de canalizare menajera cu diametrul D = lOO mm,
montata cu panta de 2%.
2 42
X = qcalcul : qplin = - '- = 0,32
7,45
Gradul de umplere, u = 0,38 < 0,7 (tabel 6 si 9)
Viteza de curgere v = 1,27 x 1,08 = 1,37 mis > 0,7 mis (tabel 6 si 9)
Debitului de calcul pentru conducte de canalizare a apei uzate menajere
QC = QS + qSmax lls Unde:
Qs = 0,232~LE (tabel 3, STAS 1795-81)
qsmax = 1,15 (tabel 1, STAS 1795-81)
Grupurile sanitare situate in cladire sunt dotate cu:
lavoar 4 buc E = 4 x 0,5 = 2
dus 2 buc E=2x2 =4
WC 1 buc E = 1 x 3,5 = 3,5
sifon 3 buc E=4x1 =4
L:E = 13,5
Q 5 = 0,232 .J13,5 = 0,85 lls
Qc = 0,85 + 1,15 = 2 lls
Pentru acest debit se alege o conducta de canalizare menajera cu diametrul D= lOO mm,
montata cu panta de 2%.
2
X = qcalcul: qplin = - - = 0,27
7,45
Gradul de umplere, u = 0,35 < 0,7 (tabel 6 si 9)
Viteza de curgere v = 0,85 x 1,08 = 0,92 mis > 0,7 mis (tabel 6 si 9)

2. 7 Dimensionarea pompelor de alimentare cu apa potabila menajera

t Pierderea de presiune pe traseul eel mai lung al conductei de apa rece

Proiectant General Antreprenor

I TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 200 I SA 6
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

HP = Hg+ H1in + H10 c +Hu= 3 + 5 + 1+3 = 12 mCA

Hlin = 1OOm x 0,05 mCA/m = 5 mCA
H1 0 c = 20% Hlin = 5 x 0,2 = 1 mCA
Hg=3m
Hu=3m
Grupul de pompare amplasat in statia de pompe va avea minim urmatoarele caracteristici:
Q=2 l/s; H=22 m

2.8 Dimensionarea rezervoului tampon pentru consum menajer conform

STAS 1478
VRT = 150(10 + qp) = 150(10 + 2) = 1800 litri
1n care:
qP - debitul pompei in functiune
Rezervorul tampon pentru consum menajer va fi din polietilena, TH0-96-EDA, cu capaci-
tatea de 3000 litri, 1naltimea 2015mm, diametrul 1200mm, prevazut cu: gura de vizitare, aerisitor,
scala gradata, racord de golire, racord de alimentare cu apa, racord la pompa de circulatie.

2.9 Dimensionarea recipientului de hidrofor pentru consum menajer conform

STAS 1478
Vh= l lx 3600 xq x (HPP + 10XHop+10) = 1 lx 3600 xO 002x (20+10X40+10)
' 4xn P (H 0 p - HPPXH; +10) ' 4x15 ' (40-20X20 + 10)
3
vb = 1, lx60x0,002x2,5=0,33 m =330 litri
in care:
qP - debitul pompei active (m3/s)
H 0 - presiunea din recipientul de hidrofor in momentul opririi grupului de pompare (
mCA)
Hp - presiunea din recipientul de hidrofor in momentul pornirii grupului de pompare
(mCA)
H - presiunea initiala din recipientul de hidrofor (mCA)
n - numarul de porniri ale pompei pe ora
Se alege un recipient de hidrofor cu membrana interschimbabila de cauciuc cu volumul de
300 1.

2.10 Dimensionarea pompelor din sta/ia de pompare apa menajera uzata

Pierderea de presiune pe traseul eel mai lung al conductei de apa menajera uzata
Hp = Hg + Hlin + H1oc = 1+0,3 + 0,06 = 1,36 mCA
H1in = 1Om x 0,03 mCA/m = 0,3 mCA
H10 c = 20% Hlin = 0,3 x 0,2 = 0,06 mCA
Hg = 1 m
Fiecare pompa din statia de pompe va avea urmatoarele caracteristici:
Q=2 l/s; H=5 m.
Caracteristicile pompelor din statia de pompare apa menajera uzata, respectiv debitul ~i
presiunea, se vor corela cu indicatiile furnizorului statiei de epurare.
fl

l () I
~ \l\
\-
0
Proiectant General Antreprenor ~~(,
TRAN SPROIECT 2 001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 7
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURA TA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Pagina pentru inregistrarea amendamentelor

Nr. revizie Detalii Data

t
Proiectant General Antreprenor

l TRANSPROIECT 200 l SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 2001 SA 2
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCU RESTl-PLOIESTI
~~ ...
{P.. ~. s1A.,, · .,
. "";J . '"f/0
~ /~~ 1'1L· ~
~
~ , ...\
...
~-P ,... I:' ~ I', •
4 ~· .. .
= ... ,
1
, \f;o:1 I r4
CAP. I. DOMENIU DE APLICARE ~ \. • ••• ft~!
~. - ' \' / 4 §:}
. Acesta cuprinde cond.itiile tehnice ce trebui.~ ind~~li~ite_ ~~~e;·~~;Wi~stalatii
la
electnce, bransamente electnce pentru consumatorn aflat1 in 1nc1nta, po · ~~formare, etc.
De asemenea mai cuprinde controlul calitatii si conditiile de receptie.

CAP. II. PREVEDERI GENERALE

2. 1. Cerinte
Contractantul va furniza materialele cerute, sculele, echipamentele, serviciile de
administratie, inspectie, lncercari si service necesare si va executa lucrarile pentru o instalatie
completa §i functionala, precum §i sistemele §i serviciile auxiliare In conformitate cu cerintele
indicate in prezenta documentatie.
Toate materialele si echipamentele trebuie sa corespunda sistemului local de alimentare
cu energie electrica, cu standardele In vigoare si trebuie sa fie potrivite conditiilor de lucru
continuu lntr-un mediu ambiant temperat cu temperatura cuprinsa l ntre -25°C + +40°C si cu
umiditatea relativa cuprinsa lntre 5% .. 95%.

2.2. Coordonarea lntre specialitati

Contractantul trebuie sa obtina ultimele informatii tehnice, detalii §i planuri privind alte
specialitati §i trebuie sa coordoneze lucrarile sale cu cele din celelalte specialitati, pentru
realizarea unei instalatii lngrijite §i profesionale.
Toate lucrarile de instalatii electrice se vor face numai dupa studierea intregii
documentatii pentru aceste tipuri de lucrari, cat si a documentatiilor pentru celelalte tipuri de
lucrari prevazute si intocmite pentru intreg ansamblul de lucrari.

CAP. Ill. CERINTE DE EXECUTIE

3. 1. Cabluri conductoare electrice de joasa si medie tensiune si accesorii

Cablurile si conductoarele electrice de joasa tensiune trebuie sa fie folosite in aplicatii
coresp unzatoare, definite in 17/2011 si NTE00?/08/00.
Cablurile si conductoarele electrice trebuie sa aiba capete terminale in forme aprobate,
cum ar fi papuci presati, piese din cupru cositorit, presetupe etc.
Toate cablurile electrice trebuie protejate adecvat impotriva oricarui rise de lovire
mecanica la care ar putea fi expuse in conditii normale de serviciu , prin protejare cu invelis PVC
sau metal.
Man§oanele de jonctiune trebuie sa asigure: continuitatea electrica a conductoarelor, a
benzilor de armare §i a ecranului cablului, nivelul de izolatie §i protectia mecanica
corespunzatoare. Pentru o linie electrica In cablu nou construita trebuie ca numarul de
man§oane de jonctiune sa nu depa§easca 4 buc/km. Spatiul liber dintre cablu si manson trebuie
etansat cu un material omologat rezistent la foe.
Jonctiunile cab lurilor trebuie facute prin cleme mecanice sau montate prin presare asa
incat sa stranga sigur toate firele conductorului. Armatura cablului electric trebuie legata la
pamant cu o clema speciala ca re va elimina necesitatea de lipire §i de aparat de lipire.
Proiectant General Antreprenor
TRAN SPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S. R.L.
TRANSPROIECT 200 I SA 3
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

La trecerea cablurilor electrice prin pereti si plansee se vor prevedea mansoane din otel
sau din PVC. Toate cablurile electrice trebuie verificate cu grija ca marime si lungime inainte de
tragere. Tragerea se va face cu funie de nylon sau alte mijloace omologate.
Cablurile electrice trebuie izolate ~i lnta~urate pe tamburi astfel lncat sa fie protejate
lmpotriva loviturilor In timpul transportului. Tamburii de cablu electric trebuie prevazute cu
etichete care sa contina caracteristicile cablului, precum tensiunea, lungimea, sectiunea
conductoarelor, numarul de fire, greutatea. Toate cablurile, accesoriile ~i materialele trebuie
supuse ~i vor raspunde satisfacator la verificari constructive, lncercarea continuitatii, testul cu
tensiune marita, verificarea rezistentei de izolatie, conform standardelor.
Este de preferat ca, lnainte de pozare, sa se evalueze lungimea disponibila a cablului pe
tambur, a~a lncat acesta sa fie dintr-o singura bucata, pentru a se evita sau eel putin minimiza
numarul man~oanelor de legatura de pe traseul indicat in planse.

3.2. Retelele electrice exterioare

Toate cablurile si conductoarele retelelor electrice exterioare se vor poza ingropat direct
in pamant pe pat de nisip in zona verde la adancimea minima de 0,7m, iar la subtraversari
acestea vor fi protejate in tuburi PVC <P110 sau PVC <P160 montate in pat de beton. Pentru
schimbarile de directie la subtraversari de platforme se prevad camere de tregere cabluri.
Lucrarile de betonare pentru fixarea tuburilor de protectie trebuie executate monobloc, folosind
distantiere montate lntre tuburile de protectie. Marca betonului folosit trebuie sa corespunda
prevederilor din proiect.
Caminele de tragere se vor realiza din beton, cu capace metalice, circulabile auto in
zonele de platforme, drumuri si parcari. Caminele vor fi prevazute cu console metalice pe mai
multe nivele. De asemenea in peretele caminului se vor incastra scoabe metalice pentru
tragerea cab lurilor. Caminele de tragere vor fi prevazute in partea de jos, cu un orificiu pentru
drenarea apelor ce accidental pot patrunde in camin. Caminele se vor amplasa la schimbarea
directiei racordului subteran (mai ales in cazul canalizatiei prin tuburi PVC).
Sapatura trebuie sa fie executata lngrijit, sa fie cat mai dreapta, iar pietrele ~i apa
trebuiesc lndepartate, in cazul in care pe traseele de cabluri apar obstacole, acestea se vor
indeparta (unde se poate) sau ocoli, cu avizul Clientului
Traseele subterane de cabluri vor fi marcate prin borne de marcare, la suprafata sau prin
tablite de marcaj. Distanta intre bornele de marcaj pe traseele rectilinii este de 50m. Schimbarile
de directie, traversarile de drumuri si de cai ferate se vor marca de asemenea cu borne de
marcaj. Bornele se fixeaza pe lateralul cablului, la 0,8m fata de axul acestuia, cu placa de
inscriptionare indreptata spre cablu.
Razele de curbura minime admise la pozarea cablurilor sunt cele mentionate de
producator (dar nu mai putin de 12 ori diametrul exterior al acestor cabluri).
Traseele de cabluri au fost alese in asa fel incat sa se realizeze legaturile cele mai
scurte, in concordanta cu organizarea intregii gospodarii de cabluri si sa se evite pe cat posibil
zonele in care integritatea cablului este periclitata prin deteriorari mecanice, prin agenti corozivi,
vibratii, supraincalzire, sau prin arcuri electrice provocate de alte cabluri .
Cablurile electrice trebuie pozate conform NTE 007/08/00, la distanta fata de alte
instalatii astfel:

fata de conducte de apa rece , canalizare la 0,5 m

fata de conducte de apa calda la 0,5 m
fata de conducte cu combustibil lichid la 1,0 m
fata de conducte de gaz la 0,6 m
t fata de fundatiile cladirilor la 0,6 m
Proiectant General Antreprenor
T RANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
T RANS PROIECT 2001 SA 4
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURA TA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

I fata de cai ferate interioare I la 1,0 m

I fata de drumuri I la 0,5 m

Montarea cablurilor se poate face numai daca temperatura exterioara in decurs de 24

ore nu coboara sub +4gr.C. In caz de necesitate, la temperaturi mai joase, instalarea cablurilor
se face dupa o preincalzire electrica a acestora (Tn cazul prelungirii lucrarii Tn perioada rece).
lnainte de derularea cablului se va determina rezistenta de izolatie a acestuia cu
megohmetru. Se vor monta role pentru usurarea tragerii cablului, precum si pentru
impiedicarea frecarii si deteriorarii cablului. Rolele se monteaza atat pe fundul santului cat si la
curbe.

3.3 . Tablouri electrice

Toate tablourile electrice vor avea ca elemente principale de comutatie intreruptoare sau
separatoare de sarcina, iar circuitele secundare de distributie a energiei electrice vor fi protejate
cu mini-intreruptoare automate cu protectie termica si magnetica sau sigurante fuzibile.
lnainte de punerea sub tensiune, fiecare aparat va fi minutios curatat. Orice piesa
detasata sau material de ambalare ori alte corpuri straine trebuie indepartate.
Toate masele metalice, in afara cailor de curent ale tablourilor electrice trebuie sa fie
legate la circuitul de impamantare prin internmediul bornei de legare la pamant.
Carcasele tablourilor trebuie sa fie din tabla de otel galvanizat de minim 1,7 mm grosime.
Carcasa metalica trebuie sa fie de marimea adecvata ca sa permita circulatia libera a aerului in
interiorul acestuia. Vopsirea carcasei consta dintr-un strat de grund anticoroziv si email de
cuptor pentru finisaj . Usile se vor deschide la 180°, acestea vor avea garnituri contra vibratiilor
si trebuie prevazute cu maner tip bila.
Carcasele trebuie prevazute cu presetupe, pentru protejarea accesului cablurilor electrice
In tablou. Presetupele trebuie corelate cu sectiunea si tipul cab lului care trece prin presetupa.
Toate tablourile electrice vor avea carcasa metalica si usa prevazuta cu posibilitatea de
incuiere (yala, lacat etc.).
Tablourile electrice vor fi supuse de fabricant la o proba de functionare Tn gol timp de 6
ore de un laborator atestat, timp In care se vor verifica: distributia tensiunilor, buna functionare a
aparatelor, a comenzilor ~i a semnalizarilor, functionarea comutatiei aparatelor principale, atat
In regim manual cat ~i automat.
Tablourile electrice de distributie de joasa tensiune trebuie sa fie de interior sau exterior
~i sa includa un lntreruptor sau separator principal, Tntreruptoare sau sigurante fuzibile pentru
fiecare circuit ~i trebuie asamblate In fabrica conform schemelor.
Barele conductoare de curent trebuie sa fie din cupru de Tnalta conductivitate . Barele
principale de curent nu vor avea amperaj inferior separatorului sau lntreruptorului principal ~i vor
fi fixate pe izolatori de portelan sau alt material nehigroscopic omologat ~i distantate
corespunzator. Conectorul neutru va fi din cupru cu terminale cu ~uruburi , egale ca numar ~i de
acela~i calibru cu circuitele de ie~ire individuale.
Tablourile care intra In dotarea anumitor echipamente trebuie sa corespunda cerintelor
din specificatiile (fi~ele) tehnice ale acestora .
Trebuie afi~ata schema circuitelor electrice la fiecare tablou pentru identificarea
circuitelor individuale.
Tabloul General de joasa tensiune trebuie sa aiba urmatoarele componente:
a)barele principale ~i barele de derivatie;
b)aparataj electric, inclusiv separatoare ~i lntreruptoare In carcasa turnata (MCCB),
contactoare electromagnetice, cu contacte auxiliare normal Tnchise ~i normal deschise, pentru
realizarea circuitelor secundare de comenzi ~ i de semnalizare;
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 1 SA 5
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARl DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

c)transformatoare de curent, aparate de masura, pe panoul frontal ;

d)butoane §i chei de comanda, lampi de semnalizare, pe panoul frontal;
e)compartimente pentru cleme §i cablaj;
f)bara de legare la pamant.
Tablourile de distributie trebuie instalate cu laturile, fata §i spatele In pozitie verticala §i
fixate pe perete cu eel putin 4 bolturi cu piulite. Montajul acestor tablouri trebuie sa permita
accesul circuitelor electrice aparent pe perete, catre partea superioara.
In cablajul secundar nu trebuie admise jonctiuni cositorite de conectori, care trebuie, pe
cat posibil, grupati §i matisati lmpreuna lntr-o maniera ordonata.

3.4. Contori electronici

Contorii se vor conecta indirect prin intermediul reductoarele de curent, acestia trebuie sa
fie digitali, cu memorie, cu afi§area secventiala a principalelor marimi electrice (tensiune, curent,
energie activa §i reactiva) §i agreat de furnizorul de energie electrica.
Parametri tehnici §i functionali:
-masurare indirecta 1-6A clasa 0.5;
-frecventa: 50HZ±2%;
-tensiunea de referinta Un:
3x110/190-133/230V
3x220/380-240/415V
-toleranta tensiune 80-115%Un;
-tensiunea de impuls 6kV, 1.2/50µs;
-curentul de scurtcircuit 301max.
-comunicatia: local-port IR si la distanta-RS 232, RS 485;
-calendar, ceas, multi -tarif, putere maxima, curba de sarcina, monitorizare a tensiunii,
THO si cos<D, controlul sarcinii;

3.5. Celule de medie tensiune in posturile de transformare

Fiecare echipament va fi complet, prevazut cu separatoare de sarcina, lntrerupatoare,
terminale etc. Fiecare echipament va fi clar etichetat cu placute de trafolit cu litere negre pe
fond alb §i toate terminalele vor fi identificate corespunzator.
Celula va fi de constructie standard §i conceptie moderna §i va fi proiectata astfel !neat
sa ofere o maxima fiabilitate In functionare, avandu-se In vedere nevoile de rapiditate de
actionare §i facilitate de inspectare §i lntretinere. Toate componentele var fi montate accesibil In
tablouri ~i nu vor lmpiedica accesul la cabluri sau terminale. Barierele de izolatie §i suportii de
bare de distributie vor ti din materiale aprobate.
Fiecare dulap va si compartimentat In spatii separate pentru barele de distributie,
conectarile de cabluri §i dispozitive de comutare §i sectia de joasa tensiune. Sectia de joasa
tensiune, inclusiv cu releele, instrumentele §i terminalele sale, va ti complet separata de
sectiunea de medie tensiune; dispusa In compartimente separate, cu pereti metalici de
compartimentare, care vor fi lmpamantati. Se poate folosi o bariera izolanta ca parte a
amenajarii peretelui izolant.
Echipamentele vor fi montate pe rame de sine statatoare, nesprijinite de perete, avand
numai "acces frontal".
Carcasele in care se monteaza echipamentele sunt de tip pentru utilizare la interior si vor
fi eel putin de clasa IP34 iar echipamentele cu clasa minima IP54 In conditii normale de
functionare.
Echipamentele var ti complet accesibile pentru conectarile de cabluri, verificari, testari ~i
scoaterea prin tata. U ~ il e frontale vor ti prevazute cu o schema de conexiuni durabila care sa

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 6
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURA TA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI- BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

prezinte simbolurile Tntrerupatorului/separatorului de bare de distributie ~i cuplarea

intrarilor/ie~irilor
identificate cu etichete. Diagrama de conexiuni va include de asemenea ~i o
indicare a conditiei- DESCHIS/fNCHIS/POZITIE DE PROBA a dispozitivului de comutare.
Intrerupatoarele var ti de tip cu extragere pe orizontala. U~a de acces la fiecare
echipament va ti interblocata mecanic astfel ca sa nu poata ti deschisa atunci cand
Tntrerupatorul/separatorul este Tnchis ~i nici Tntrerupatorul/separatorul sa nu poata ti Tnchis
atunci cand u~a este deschisa.
fntrerupatoarele var avea un mecanism actionat de un motor cu arc. Tensiunea de
decuplare ~i de Tnchidere va fi 230 V curent alternativ. Mecanismul se va pre-arma imediat dupa
operatiunea de Tnchidere, sau dupa inserarea Tntrerupatorului de extragere Tn structura
stationara, astfel ca Tntrerupatorul sa poata ti decuplat manual in cazul in care, ca urmare, se
produce o cadere de tensiune. Mecanismul cu inmagazinare de energie va avea capacitatea
pentru incarcarea manuala a intrerupatorului.
Fiecare echipament din aparatura electrica de conexiuni va trebui sa poata suporta, fara
a se defecta, solicitarile electromagnetice ~i termice rezultate din valoarea maxima asimetrica a
curentului de scurt-circuit care corespunde nivelului de defectiune.
Echipamentele var fi suficient de puternice pentru a rezista manipularii din timpul
transportului. La colturile de sus ale carcaselor se var suda gusee cu ocheti de ridicare iar la
baza ramelor se var face aranjamente pentru prinderea de pardoseala cu bolturile livrate odata
cu echipamentele.
Manualele de instructiuni var ti intocmite avandu-se in vedere oferirea de suficiente
informatii pentru fiecare tip de relee de protectie care sa permita lnginerului efectuarea cu
eficienta a probelor de punere in functiune ~i de rutina ; asigurarea indrumarilor pentru
detectarea defectiunilor ~i plasarea de comenzi pentru piese de schimb. Sub acest aspect,
fiecare manual de instructiuni va oferi detalii complete privind functionarea circuitelor, cablajele
~i componentele.
Echipamentele se var conforma urmatoarelor cerinte de performante:
(a) Tensiunea maxima in sistem 24 kV
-tensiunea nominala in sistem 20 kV
(b) Frecventa sistem trifazat, 50Hz
(c) Curent de scurta durata 1 sec (val.meddie) 16kA
(d) Curent nominal bare si aparate 630A
(e) Timp de intrerupere 0.06-1 (sec)
(f) Nivel izolatie
-tensiunea de impuls la varf 125kV
-tensiunea de incercare la frecventa 50Hz 55kV
(g) Mediu de stingere arc electric la separator SF6

3.6 . lntrerupatoare automate, separatoare comutatoare de joasa tensiune 0,4kV

fntrerupatoarele automate ~i sigurantele automate trebuie sa aiba capacitatea de rupere
(lcu) superioara valorii curentului de scurtcircuit pe barele din care se alimenteaza, la tensiunea
nominala, dar nu mai mic de 4kA.
I ntreruptoarele ~i sigurantele automate trebuie a~ezate in ~iruri orizontale. Pentru bornele
aparatelor trebuie folosite derivatii de conductoa re pentru ie~irea din bare.
Separatorul tripolar trebuie sa fie pentru regim continuu, capabil sa inchida ~i sa ramana
Tnchis pe defect fara supraincalzire sau distrugere. Partile sub tensiune trebuie sa fie protejate
in tata.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S. R.L.
J TRANSPROIECT 2001 SA 7

l
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTillNEA BUCURESTI-PLOIESTI

3.7. lnstalatia de impamantare (priza de pamant)

Sistemul de priza de pamant incluzand toate conductoarele de protectie trebuie sa fie
selectat si instalat pentru a satisface prevederile normativului 17/2011 pentru siguranta si
functionarea corespunzatoare a echipamentelor asociate instalatiilor electrice.
Priza de pamant este realizata din platbanda de OL-Zn 40x4mm si electrozi verticali din
OL-Zn de 3m lungime si <1>2 %" grosime cu o distanta minima intre electrozi de minim 2.5m;
aceast ansamblu formeaza centura de legare la pamant. Centura de legare la pamant va ti
amplasata la eel putin 1m fata de fundatia cladirilor.
Se va realiza o priza de pamant cu rezistenta de dispersie de maxim 1 ohm astfel:
-se va efectua sapatura necesara;
-se vor monta electrozii verticali de OL-Zn ;
-se va manta platbanda de OL-Zn 40x4mm pe traseul indicat;
-se tac verificari asupra valorii rezistentei de dispersie a prizei de pamant;
In cazul in care aceasta valoare nu este corespunzatoare valorii maxime impuse de
prevederile normelor si normativelor in vigoare pentru acest tip de priza de pamant, se vor lua
masuri pentru diminuarea acestei valori, pana la atingerea unei valori corespunzatoare
(inferioara celei maxime admise).
Legarea echipamentelor electrice sau a instalatiilor de echipotentializare se va face prin
intermediul pieselor de separatie. Piesa de separatie pentru priza de pamant consta intr-o eclisa
cu sectiunea de minim 1OOmm 2 , aceasta se va monta cate o piesa de separatie pentru fiecare
priza de pamant. lnainte de punerea sub tensiune a instalatiei electrice prevazute in prezenta
documentatie, se vor conecta la priza de pamant toate masele metalice ce nu sunt sub tensiune
in mod curent, dar care pot avea o schimbare de potential in mod accidental.

3.8. Post de transformare in anvelopa de beton prefabricata

Postul de transformare se va amplasa in punctul de coordonate indicat in planul de
situatie.
Anvelopa de beton prefabricata este compusa din fundatie si cabina propriu-zisa
dimensionate pentru transformator de capacitate maxima 250kVA.
Cabina va ti prevazuta cu usi din rasina sintetica sau otel inox cu incuietoare (aceeasi
pentru toate) si loc de montare lacat, elemente de ventilatie, intrari pentru cabluri, instalatie de
legare la pamant.
Fundatia este realizata din beton armat rezistent la apa, eliminandu-se infiltratiile din sol.
Fundatia va ti prevazuta cu presetupe fixate in beton ce permit accesul cablurilor de medie
tensiune si de joasa tensiune in postul de transformare. Etanseitatea iesirilor se va asigura cu
spuma poliuretanica.
Fundatia este prevazuta cu o cuva pentru colectarea uleiului scurs accidental din
transformator si un colector pentru acumularea apei in eventualitatea patrunderii acesteia. Cuva
va ti etansa pentru asigurarea protectiei mediului inconjurator.
Montajul consta in efectuarea unei sapaturi cu adancimea egala cu inaltimea fundatiei
0,8m; la baza gropii se pune un strat de piatra sparta de 20cm care se taseaza, peste care se
pune un strat de nisip de 10 cm, apoi se va pune anvelopa prefabricata. Dupa montajul
anvelopei se jur in prejurul acesteia se va turna o platforma de beton pana la maxim 0,5m fata
de peretele anvelopei.

3.9. Etichetare
In general etichetele trebuie facute din placi laminate si gravate cu negru pe alb.
Fiecare aparat, cablu sau conductor trebuie etichetat corespunzator pentru identificarea
cat mai facila a acestuia, prin indicarea circuitului deservit cat si a fazei pe care se afla.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 I SA 8
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Placa frontala a prizelor de conectare, intrerupatoarele de comanda care alimenteaza

circuitele principale si toate aparatele trebuie gravate in acord cu aparatul ce va fi alimentat.
Cablurile, conductoarele si magistralele trebuie etichetate Tn locuri potrivite pentru o
usoara identificare. In conformitate cu normativul NTE 007/08/00 cablurile pozate Tn pamant se
vor marca pe traseu. Etichetele pentru cabluri vor fi confectionate din plumb, material plastic,
cupru sau aluminiu, §i vor avea Tnscris pe ele: tensiunea (kV); marca de identificare a cablului;
anul de pozare al cablului.
Mansoanele de legatura folosite, vor fi de asemenea prevazute cu etichete de
identificare.

3.10. Vopsire
lnaintea de vopsire, suprafetele metalice trebuie complet curatate de rugina, cruste §I
grasime.
Suprafetele negalvanizate, altele decat piulitele, §Uruburile §i §aibele care se pot desface
pentru scopuri de Tntretinere, trebuie vopsite cu eel putin 3 straturi de vopsea, cuprinzand
grundul pentru inhibarea ruginii, stratul de contrast §i stratul de culoare finala.
Protectia Tmpotriva atingerilor directe
Tabloul electric trebuie sa asigure protectia Tmpotriva atingerilor directe si anume:
-aparatele electrice se monteaza Tn dulapuri cu grad de protectie minim IP32, prevazute
cu Tncuietori;
-aparatele electrice §i accesoriile se amplaseaza a§a Tncat sa asigure distantele de
izolatie minime, corespunzator categoriei de izolatie;
-u§a fiecarui tablou va fi marcata cu indicatorul "PERICOL DE ELECTROCUTARE", cu
simbolul fulger negru pe fond triunghi oranj.
-toate partile active care raman sub tensiune dupa decuplarea Tnteruptorului general vor
fi marcate cu indicatorul "PERICOL DE ELECTROCUTARE", cu simbolul fulger negru pe fond
triunghi oranj.

CAP. IV. STALPI DE ILUMINAT

Stalpii de iluminat vor fi construiti dintr-o teava de otel laminata la cald, cu grosimea
minima de 4,5 mm, prevazuti cu o fereastra pentru a permite amenajarea unei nise pentru
conectorii cablurilor, sigurante, legarea la pamant cu usa si surub de blocare.

Stalpii de iluminat trebuie protejati contra coroziunii intern si extern prin galvanizare la
cald Tn baie de zinc, pentru a asigura eliminarea ruginirii.
Dupa galvanizare nu este permisa nici sudura nici gaurire.
Orice galvanizare la teren va fi facuta cu vopsea Tmbogatita cu zinc.
Cablurile electrice de alimentare ale corpurilor de iluminat ~i conductorul de legare la
priza de pamant trebuie instalate prin interiorul tubului stalpului.
Stalpii de iluminat trebuie prevazuti cu un sistem pentru fixarea in fundatie (face obiectul
proiectului de rezistenta al stalpului) .
Ansamblul format din fundatie, stalp de iluminat si corp/corpuri de iluminat trebuie sa
corespunda SR EN 40-5:2002 - Stalpi pentru iluminat public. Partea 5 : Cerinte pentru stalpi de
otel.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 2 00 1 SA 9
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIEST!

CAP. V. PUNEREA IN FUNCTIUNE $1 PROBE

Punerea In functiune trebuie facuta de Contractant In prezenta delegatului *?i/sau

Furnizorului de echipament inclus In contract, a Beneficiarului *?i a Proiectantului care
coordoneaza punerea In functiune.
Personalul pentru punerea In functiune al Contractantului trebuie sa aiba experienta *?i
instruire de specialitate. Testarea intregii instalatii trebuie facuta pe parti pentru a demonstra ca
lucrarile sunt In concordanta cu cerintele din prezentul Caiet de sarcini. Toate aparatele,
utilajele, executia *?i supervizarea, cerute de echipamente *?i punerea In functiune a sistemului
trebuie prevazute de Contractant. Aparatele trebuie calibrate corect conform cerintelor
Proiectantului inainte de punerea In functiune.
Contractantul trebuie sa inregistreze toate rezultatele punerii In functiune §i trebuie sa
supuna spre aprobarea Proiectantului procedurile §i inregistrarile incercarilor. La incheierea
punerii In functiune, dar inainte de receptia finala , Contractantul trebuie sa predea rezultatele
punerii In functiune lntr-un volum legat catre Proiectant, care are dreptul sa verifice aceste
operatii *?i proceduri dupa caz.
Contractantul va include In bugetul propriu toate consturile legate de punerea In
functiune §i procedurile de incercare inclusiv costurile de remediere aparute la testare *?i
retestare, dupa caz. Pretul va include de asemenea prevederea tuturor aparatelor de verificare
a punctelor de incercare, alimentarea cu energie electrica, cu apa, etc.
Metodele de efectuare a probelor trebuie sa fie In concordanta cu prezentul Caiet de
sarcini sau dupa propunerile Contractantului.
Contractantul trebuie sa instiinteze Proiectantul despre efectuarea testarilor cu 7 zile
inainte de incercarile sau inspectiile majore §i cu 3 zile inainte de incercarile sau inspectiile
minore.
lncercarile trebuie asistate de Proiectant dupa aprecierea sa. Proiectantul i§i rezerva
dreptul de a cere progamarea sau amanarea testelor daca nu este disponibil In ziua respectiva.
Contractantul trebuie sa regleze toate aparatele de protectie ale circuitelor pentru
operare corespunzatoare.
Contractantul trebuie sa efectueze corectiile cerute sau inlocuirile dictate de incercari
pana la obtinerea rezultatelor acceptabile.
Contractantul trebuie sa extinda In mod rezonabil colaborarea cu reprezentantul
Fabricantilor *?i ai Furnizorilor, pentru a permite asistarea reprezentantilor Fabricantilor de
materiale la incercari §i remedieri.
La terminarea lucrarilor, contractantu l, va face probe si incercari PRAM se vor face
conform PE116/94 a aparatajului primar, se vor masura rezistenta de dispersie a prizei de
pamant, masurarea tensiunii de atingere si de pas, masurarea rezistentelor de izolatie a
cablurilor electrice. Pentru toate aceste masuratori contractantul va emite buletinele de
incercare ce vor fi atasate la cartea tehnica.

CAP.VI. MODUL DE URMARIRE IN TIMP A INVESTITIEI:

Conform Legii nr.10/1995 pentru asigurarea durabilitatii sigurantei In exploatare,

functionalitatii si calitatii instalatiilor electrice este necesara urmarirea comportarii In timp a
investitiei. Scopul urmaririi comportarii In timp a instalatiilor electric~~~J~~f~ ea aptitudinilor
l pentru exploatarea pe toata durata de serviciu. Supravegherea t v-nfu• a st~ f!Dt ice, are ca
obiect depistarea si semnalizarea In faza incipienta a situatiilo ~ti p~(~Glite.~za ura ilitatea si
siguranta In exploatare In vederea luarii din timp a masurilor de 1bJery~ntre fie-ces re. ci-
)4' • t-. 'V ~
. ' I l\. ':,~ \f:>~•I fd
z \ •;-\\~, ...
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA
TRANSPROIECT 200 l SA
cD L\
'"'"· . ' -----· 10
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
B UCURESTJ - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

PARCARE DE SCURTA DURATA STANGA SI DREAPTA km. 28+400

05 INSTALATll ELECTRICE

Cod AX-A3-PT-P28-IE-SE-OOO-R01

BREVIAR DE CALCUL

1. BREVIAR DE CALCUL INSTALATll DE ILUMINAT

Pentru iluminarea spatiilor de parcare s-a avut in vedere obtinerea unui nivel de
iluminare mediu de 151x in zonele critice, co nform NP062/2002.
Observatie: Simularea pentru iluminat a fost facuta cu programul CalculuX Area

2. BREVIAR DE CALCUL CABLURI ELECTRICE

Cablurile au fost dimensionate si verificate la:

valoarea curentului admisibil in conditiile date
calculul de incalzire in functie de tipul cablului, coeficientii de pozare
puterea activa si reactiva in functie de coscp.
Caderea de tensiune in functie de lungimea traseului si puterea ceruta pe circuit

l Observatie: Calculul a fost facut cu programul DICAV.

I
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
l TRANSPROIECT 200 1 SA

I
 - PIRELLI CAVI S.p.A. 30. 3.2017

Denominazione lmpianto: Alimentare TCT

Tensione di Esercizio: 380 v

Frequenza : 50Hz

Sistema: Corrente Alternata Trifase

Ambiente di lnstallazione: Ambiente Normale

Condizioni di Posa : Aria

Temperatura Ambiente: 20 °C

Tipo di lnstallazione : Cavi multipolari in tubo

Tensione Nominale: 0.611.0 kVca

Tipo di Cavo: FG70R 0,611 kV G-SETTE P/U' CE/ 20-13, 20-22 II

Sezione Calcolata: 5G25.0mm 2

Portata Nominale (lz): 114.5 A

Corrente: 100.0 A

Potenza Attiva : 59.2 kW

Potenza Reattiva: 28.7 kvar

Potenza Apparente: 65.8 kVA

Numero di Cavi per Fase: 1

Temperatura Effettiva del Conduttore: 73.4 °C

Temperatura Massima di Esercizio: 90 °C

Temperatura Massima di C.C.: 250 °C

Resistenza del Cavo a T.E .: 0.994 ohm/km

Reattanza: 0. 076 ohm/km

Lunghezza del Collegamento: 10m

Cos. fi: 0.90

Caduta di Tensione a T.E. : 1.6 v (0.42%)

Corrente Massima di C.C.: 11 .31 kA

Corrente Minima di C.C. : 8. 13 kA

Energia Specifica Passante: 1.28E+007 / 2l

Tempo di lntervento delle Protezioni: 0.100 s

 Date: 04-05-2017

1. Calculation Results

1.1 Free Grid: Textual Table

Grid Free Grid at Z = -0.00 m

Calculation : Surface llluminance (lux)

X (m) -124.33 -1 19.33 -11 4.33 -109.33 -104.33 -99.33 -94.33 -89.33 -84.33 -79.33 -74.33 -69.33 -64.33
Y (m)
66.41
61.41
56.41
51.41
46.41
41.41
36.41
31.41 2.3
26.41 2.6 5.4 8.8
21 .41 0.5 0.8 0.4 0.4 0.5 1.2 1.6 1.0 1.6 5.4 14.9 28.3
16.41 2.4 3.1 2.2 1.1 1.7 3.9 5.1 4.4 7.3 15.2 24.4 21.4
11.41 7.6 9.8 9.4 9.7 11.2 15.7 20.6 19.6 16.6 16.3 16.2 14.0
6.41 22.8 27.7 23.4 17.9 18.5 23.0 23.9 20.4 15.7 13.1 11 .6 10.0
1.41 13.4 15.1 14.6 13.5 13.6 14.2 14.2 13.0 11.5 9.9 8.4 6.8
-3.59 8.0 9.0 9.0 9.5 9.6 9.3 9.3 8.7 7.9 7.1 5.8 4.6
-8.59 5.3 5.5 5.9 5.9 5.7 5.6 5.3 4.8 4.3 3.7 3.0
-13.59 2.7 2.9 3.0 3.0 3.1 3.1 3.0 2.7 2.5 2.2 1.9
-18.59 1.4 1.5 1.5 1.6 1.7 1.8 1.7 1.6 1.4 1.3 1.2
-23.59 0.8 0.9 0. 9 1.0 1.0 1.1 1.0 1.0 0.9 0.8 0.8
-28.59 0.5 0.6 0.6 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.6 0.6 0.6
-33.59 0.5 0.5 0.4 0.4 0.4
-38.59 0.3 0.3
-43.59
-48.59
-53.59
-58.59
-63. 59
-68.59
Continue>

l
I Average
9. 19
Min/Ave
0.02
Min/Max
0.00
Project maintenance factor
1.00

Philips Lighting B.V. - CalculuX Area 7.7.0.1 Page: 3/11

 Date: 04-05-2017

1.2 Free Grid: Graphical Table

Grid =
Free Grid at Z -0.00 m
Calculation Surface llluminance (lux)

-200 -150 -1 00 -50 0 50 100 150 200

X(m)

A - - t > BGP214 DM B ---;;~• BGP383 A

Average Min/Ave Min/Max Project maintenance factor Scale

9.19 0.02 0.00 1.00 1:2500

Philips Lighting B.V. - CalculuX Area 7.7.0.1 Page: 8/11

 Date: 04-05-2017

1.3 Free Grid: lso Contour

Grid =
Free Grid at Z -0.00 m
Calculation Surface llluminance (lux)

t -200 -150 -100 -50 0 50 100 150 200

X(m)

A ----i> BGP214 OM 8 - ---11)ioa. BGP383 A

Average Min/Ave Min/Max Project maintenance factor Scale

9.1 9 0.02 0.00 1.00 1:2500

Philips Lighting B.V. - Calcu luX Area 7.7.0.1 Page: 9/11

 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCJ\Rl DE SCURTA DURJ\TA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Pagina pentru inregistrarea amendamentelor

Nr. revizie Detalii Data

l
I
Proiectant General Antreprenor
TRANS PROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 I SA 2
 PRO!ECTARE SI EXECUTIE PARCARJ DE SCURTA DURATA SI SPA TU DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCU RESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

INSTALATll DE VENTILARE
Prezentul caiet de sarcini are ca obiect specificarea cerintelor de calitate ce trebuie
respectate la executia lucrarilor de instalatii de ventilare

NIVELUL DE PERFORMANTA AL LUCRARILOR

·~
"' N '3> '· ' . ,
1. Rezistenta §i stabilitate / !'- ~ .., . ·- .· ~-;..;·

elastice !?i asigurate contra rasturnarilor.

2. Siguranta la foe
~ 4 .
\ '-
O ~
Nf '
> \
5~
/
J;.
C

~
~

lnstalatiile de ventilare sunt proiectate !?i vor fi executate .. astf~~'Ca ;... 1rea .i v~tef~
(producerea), favorizarea sau propagarea incendiilor !?i a exploziilOr:'.N~ A9fo~Mte
, / cu.....
prevederile din Normativul P 118. - ...~

3. Siguranta in exploatare

3.1. Securitatea la contact

Portiunile accesibile ale instalatiilor de ventilare au suprafata li sa !?i nu prezinta muchii
sau colturi taioase, bavuri, etc.

3.2. Securitatea la intruziune

Sistemele de evacuare sau de introducere ale aerului sunt prevazute cu dispozitive de
protectie Tmpotriva patrunderii Tn instalatii a corpurilor straine, vietatilor sau precipitatiilor
atmosferice.

4. lgiena, sanatatea oamenilor ~i protectia mediului

Pentru asigurarea conditiilor de igiena !?i a sanatatii oamenilor, cu realizarea
microclimatului Tn Tncaperi, se executa urmatoarele instalatii de ventilare:
1) de evacuare a aerului cu noxe;
2) de compensare a aerului evacuat cu aer proaspat;
Evacuarea noxelor se realizeaza Tn exterior, iar continutul acestora Tn aer este sub limita
valorilor prevazute Tn "Cerinte tehnice privind protectia atmosferei" aprobat cu Ordinul nr.
462/1993.

5. Protectia impotriva zgomotului

Dimensionarea echipamentelor s-a facut conform Normativ 15/2010, care sa conduca la

un nivel de zgomot sub 40 dB.

I DESCRIEREA SOLUTllLOR TEHNICE DE EXECUTIE CARE

ASIGURA EXIGENTELE DE PERFORMANTA CALITATIVA

r- 1. CLADIRE WC PUBLIC
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R. L.
TR/\NSPROIECT 200 l SA 3
 PROIECTARE SI EXECUT IE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Pentru evacuarea aerului viciat, se propune montarea de ventilatoare axiale cu debite

corespunzatoare (100 + 200 mc/h) in partea superioara a peretilor exteriori aferenti grupurilor
sanitare pentru femei si barbati, dusurilor pentru femei si barbati precum si la grupul sanitar
pentru persoane cu dizabilitati. La exterior pe refularea ventilatoarelor se var manta rame cu
jaluzele de suprapresiune care obtureaza golul cand ventilatorul nu functioneaza. Pornirea
ventilatoarelor este automata comandata de un senzor de miscare iar oprirea se face cu ajutorul
unui timer reglabil intre 2-30min . Pe usi s-au prevazut grile de transfer pentru compensarea
aerului evacuat.

SOLUTll TEHNICE DE EXECUTIE

Tehnologia de executie a lucrarilor cuprinde urmatoarele etape:

1. Lucrari pregatitoare
lnainte de lnceperea propriu-zisa a lucrarilor antreprenorul, prin conducatorul tehnic, are
urmatoarele obligatii :
a) cunoasterea ~i lnsusirea proiectului;
b) verificarea la fata locului a concordantei situatiei de pe teren cu prevederile proiectului
~i cu prescriptiile tehnice, privind:
- realizarea cotelor de montaj ale echipamentelor;
- existenta spatiului suficient In jurul utilajelor ~i echipamentelor, tinand seama
de caracteristicile ~i dimensiunile diferitelor parti ale instalatiei pentru
asigurarea unor manevre comode In exploatare ~i acces usor pentru interventii
(demolare, reparatii).
c) verificarea executarii golurilor In pereti ~i plansee din beton (prin coordonare cu
constructorul odata cu turnarea betoanelor, conform proiectului de structura) pentru
trecerea tubu laturilor, cu respectarea dimensiunilor ~i pozitiilor acestora In
conformitate cu proiectul de specialitate;
d) verificarea prin control vizual a utilajelor, echipamentelor, aparatelor ~i materialelor
lnainte de introducerea lor In lucrare, pentru a constata daca au suferit deteriorari sau
lipsuri de natura sa le comprimita tehnic, urmand sa se remedieze eventualele
defectiuni iar daca nu pot fi aduse In stare corespunzatoare prin remediere sa se
lnlocuiasca cu altele identice.

2. Lucrari de montare

Se var efectua complet, cu respectarea ca litatii, a tehnologiilor de executie, a

standardelor, normelor ~i normativelor In vigoare, conform cu planurile ~i documentatia scrisa
din proiect.
Toate aparatele, materialele si prefabricatele pot fi introduse in lucrare numai daca sunt
conform prevederilor din proiect, daca au fast livrate cu certificate de ca litate si daca in cursul
depozitarii sau manipularii nu au suferit deteriorari.
Se va verifica existenta certificatelor de incercare si de calitate la aparatele si masinile
enumerate mai jos si se var confrunta caracteristicile indicate in aceste certificate cu cele din
proiect, precum si cu cele scrise pe etichetele fixate pe echipament, la :

r ventil atoare

Proiectant General Antreprenor

I TRAN SPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 200 I SA 4
 PROJECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATIJ DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI- PLOIESTI

Materialele de instalatii asupra ca rora cond itiile atmosferice nu au practic influenta

nefavorabila, se var depozita in aer liber, in stive sau rastele , pe platforme betonate sau
balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor de tehnica securitatii
muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de agenti climatici (de ex. rame cu jaluzele, ventilatoare,
etc.) se vor depozita sub soproane si var fi acoperite cu prelate sau foi de polietilena.

Lucrarile de montare a instalatiilor de ventilare se var coordona cu lucrarile de realizare a

constructiei si in special cu lucrarile de constructii auxiliare (platforme, postamente, goluri, etc.).
La programarea corelata a lucrarilor de ventilare si de constructie, se var avea in vedere
urmatoarele :
- constructia va permite sustinerea masinilor si aparatelor de ridicat folosite la
I introducerea pieselor mari si grele in cladire si in centrala de ventilare;
- introducerea la timp oportun a dispozitivelor de prindere si fixare in elementele de
constructii;
- introducerea elementelor de ventilare in incaperile in care urmeaza a fi instalate se va
face cu putin timp inainte de montaj, in scopul de a se reduce expunerea la deteriorarile ce ar
putea fi provocate de efectuarea altar lucrari in incinta respectiva.

IMPORTANT:

Se va respecta, de asemenea, normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor

de ventilare - I 5/2010

PROBE

lnainte de predarea catre beneficiar a instalatiilor de ventilare se vor verifica prin

masuratori, caracteristici le tuturor utilajelor, echipamentelor :;;i aparatelor montate Tn instalatii Tn
pozitie normala.
Pentru a constata daca instalatiile de ventilare realizeaza gradul de igiena :;;i parametrii
de contort prevazuti Tn proiect se determina eficacitatea globala a instalatiilor.
Verificarea se efectueaza cu toate instalatiile Tn functiune :;;i dupa ce cladirea a fast
complet terminata.
Se var verifica:
- temperatu ra :;;i viteza cu rentilor de aer .
Eficacitatea instalatiilor de ventilare §i de aer conditionat se va stabili prin compararea
determinarilor efectuate cu instalatiile Tn functiune §i instalatiile oprite.
Rezultatele probelor de verificare se conside ra satisfacatoare daca temperaturile si
vitezele aerului din spatiile ventilate :;;i climatizate se Tncadreaza Tn prevederile proiectului :;;i
normativelor Tn vigoare.

MASURI DE PROTECTIA MUNCii

Pentru asigurarea securitatii muncii antreprenorul va lua masun in vederea instruirii

personalului de lucru astfel Tncat fiecare sa-:;;i Tnsuseasca §i sa respecte instructiunile de
protectie specifice fiecarui lac de munca.

Proiectant General Antreprenor

T RANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 l SA 5
 PROJECT ARE SI EXECUTIE PARCARl DE SCURTA DURATA SI SPATH DE SERVJCIT PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

Antreprenorul este obligat sa doteze personalul cu echipament de lucru conform cu

"Normativul individual de protectia muncii" aprobat de Ministerul Muncii §i Protectiei Sociale.
Pe perioada realizarii investitiei, In activatea de constructii-montaj se vor respecta
normele specifice de securitatea muncii , dintre care mentionam:
- personalul muncitor va executa numai lucrarile lncredintate de seful de echipa sau
maistru §i numai acelea pentru care este calificat;
lncarcarea, descarcarea, manipularea §i asezarea materialelor se va face de
personal specializat, dotat cu echipament de protectie corespunzator;
materialele se vor depozita pe sortimente, In stive sau stelaje, asigurate lmpotriva
rostogolirii §i miscarii necontrolate, fara a se sprijini de pereti, schele, utilaje;
personalul muncitor care lucreaza la lnaltime, pe schele §i platforme va fi dotat cu
echipament de lucru §i protectie corespunzator, iar sculele vor fi pastrate In ladite;
zonele de lucru vor fi bine luminate §i ventilate;
nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor sau a oricaror
persoane aflate In zona;
este interzisa intrarea persoanelor straine In zona de lucru;
conducatorii locurilor de munca vor urmari cu atentie mentinerea disciplinei, a ordinii
§i a curateniei la locul de munca precum §i mentinerea libera a cailor de acces;
fiecare trusa de instalator trebuie sa contina un pachet de pansamente §i
dezinfectante pentru eventualele zgarieturi sau rani usoare;
In timpul confectionarii §i montarii saltelelor de vata minerala, personalul muncitor
trebuie sa foloseasca ochelari, manusi §i masti de protectie;
In locurile unde se confectioneaza sau se lucreaza cu vata minerala se interzice
depozitarea alimentelor §i luarea mesei.

MASURI DE PREVENIRE $1 STINGERE A INCENDllLOR

Antreprenorul va lua masuri In vederea instruirii personalului de lucru astfel ca fiecare sa-
§i lnsuseasca §i sa respecte instructiunile privind prevenirea §i stingerea incendiilor §i va data
santierul obiectivului In executie cu mijloace de stins incendii conform normativelor In vigoare.
Conducatorul locului de munca are obligatia sa verifice urmatoarele la terminarea
activitatii zilnice:
- scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice;
- evacuarea deseurilor combustibile din zona de lucru §i curatirea acesteia;
- existenta vreunui focar de incendiu urmand sa ia masurile care se impun de stingere
imediata a acestuia.

LEGI, NORMATIVE, STANDARDE $1 AL TE PRESCRIPTll

TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA $1 EXECUTAREA
INSTALATllLOR

• Legea nr. 10/1995 privind calitatea In constructii;

• Legea securitatii §i sanatatii In munca nr. 319/2006.
• Legea nr.307/2006 privind apararea impotriva incendiilor
• P 118/1999 - Normativ privind siguranta la foe a constructiilor;

r • C 300/1994 - Normativ privind prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii

lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;
Proiectant General Antreprenor

I TRANSPROJECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C. AXIA S. R.L.

TRANSPROIECT 200 I SA 6
 PROIECTARE SI EXEC UTIE PARCAIU DE SCU RTA DURATA S I SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTT

• I 5/2010 - Normativ pentru proiectarea ~i executarea instalatiilor de ventilare ~i aer

conditiont;
• P 102/2001 - Norme tehnice privind proiectarea ~i executarea adaposturilor de protectie
civila in subsolul constructiilor noi;
• P 100/2006 - Cod de proiectare seismica. Parea 1-a. Prevederi de proiectare pentru
cladiri.
~.·.

• STAS 1733/1989 - Garnituri nemetalice. Garnituri pentru suprafete d~~~n 9gf.e ~l a,_ne;
P' I~ \•
~I~ ~fA-;:: ~"t
• STAS 2028/1980 - Otel laminat la cald. Tabla zincata;
111
• STAS 5838/2/1978 - Saltele din vata minerala; '..:{ 1·~ v "'J\ 0~
g~;n~i~~~20/2002 - Ventilarea in cladiri. Canale de aer ,~nt~t¥f3. i @i gj nJ;.;
\ .
• C142/1985 - lnstructiuni tehnice pentru executarea si recepti~ar fm9 i.e6lac ;tr la
elemente de instalatii; '\'.-""'>-, .., ·-- ~ o. ;l"
~( ~ . ~~
• IPCT/1996 - Catalog de detalii, elemente ~i subansambluri pr~fa~ _·'re..!ct-rnformate
antiseismic pentru instalatii in constructii;
• IPCT/1996 - Catalog de detalii, elemente ~i subansambluri pentru constructii; volumul:
prevenirea si stingerea incendiilor;
• GT 058/2003 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de cal itate cont. legii
nr. 10/1995 privind calitatea in constructii pentru instalatii de ventilare-aer cond itiont;
• C 56/2002 - Normativ pentru verificarea calitatii ~i receptia lucrarilor de constructii ~i
instalatii aferente.

RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR

Dupa executarea tuturor lucrarilor, antreprenorul informeaza investitorul privind

indeplinirea obligatiilor contractuale, conform contractului ~i proiectului de specialitate.
lnvestitorul , dupa acceptarea ~i preluarea tuturor lucrarilor aferente instalatiilor de
ventilare ~i de aer conditionat va organiza receptia la terminarea lucrarilor prin numirea comisiei
de receptie, conform cu "Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii ~i instalatii aferente
acestora", aprobat cu H.G. nr. 273/1994.

CALCULUL DEBITELOR DE AER

Dev grup sanitar barbati = 4 ob.sanitare x 50mc/h.ob.sanit.= 200mc/h

Dev grup sanitar femei = 4 ob.sanitare x 50mc/h.ob.sanit.= 200mc/h
Dev grup sanitar pers. cu dizabilitati = 2 ob.sanitare x 50mc/h .ob .sanit.= 1OOmc/h
Dev dus barbati/femei = 10 sch./h x 19mc/sch = 190mc/h ::::: 200mc/h

l
r Proiectant General Antreprenor

l TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S. R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 200 1 SA 7
 P ROIECTARE SI EXECUT!E PARCA RI DE SCURTA DURA T A S I SPATH DE SERVIC!l PE AUTOSTRA DA
BUCUREST I - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Pagina pentru inregistrarea amendamentelor

Nr. revizie Detalii Data

I
r

l
l
l
Proiectant General Antreprenor

i T RANSPRO!ECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AX!A S.R. L.

TRANSP ROIECT200 1 SA 2
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCA RI DE SCURT A DURATA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCU RESTI - BRASOY, SECTfUNEA BUCURESTI-PLOIESTJ

CAP.1.Date generale

Prezentul caiet de sarcini are ca obiect specificarea cerintelor de calitate ce trebuiesc

respectate la executia instalatiilor termice interioare, termomecanice si apei calde de
consum. ·"~ N 13). ,~ •
I ~ - . r·_~~,~
.0.",.'
J
CAP.2.Solutii adoptate

1.Instalatia de incalzire cu radiatoare

(i
"'
('.

J\..
.-:;(~/,

i_
· v .,

\ \':-~
~.~{{, 'o
..>
!' I'f '
• ;) A
T:

'.~ ~\~
.;. \
-#

/
J~
.
d.
c

t
'
f(f

I Pentru incalzirea incaperilor au fost prevazute corpuri de' · <?~ e:--~atik~" n otel,
cu doua ran dun. de tevi.. ' ...· '·-r,.,.;_.,./
,.,.,.. fl'• :r
S-au calculat pierderile de caldura ale incaperilor in functie de structura constructiei,
de temperatura exterioara de iarna, precum side destinatia incaperilor.
Alimentarea cu agent termic a corpurilor de incalzire se va face prin 2 ramuri de
distributie arborescente si coloane, circuitele racordandu-se la centrala termica.
Instalatia de alimentare cu agent termic se va executa cu tevi din otel, protejate
anticoroziv, dimensionate in functie de debitul de agent termic transportat si de vitezele
economice recomandate de Normativul I 13/2002.
Conductele montate aparent se vor grundui in 2 straturi cu grund miniu de plumb si
se vor vopsi cu 2 straturi de vopsea termorezistenta.
S-au prevazut robineti de inchidere pe ramuri (termoizolati) pentru asigurarea unei
echilibrari hidraulice, precum si robineti de golire si robineti de aerisire automati.
La trecerea conductelor prin pereti s-au prevazut tevi de protectie.

2.Instalatii termomecanice in centrala termica

Pentru furnizarea energiei termice necesare asigurarii incalzirii au fost prevazute

doua cazane electrice, legate in cascada amplasate intr-un spatiu special destinat.
Centrala termica a fost dimensionata pentrn un consum de energie termica necesara
incalzirii spatiilor de aproximativ 23.7 kW si pentru prepararea apei calde cu un boiler cu
serpentina, cu puterea termica de 46.8 kW si o capacitate de 300 L.
Pentru acoperirea acestui necesar de agent termic apa calda 80/60°C, in centrala
termica au fost prevazute unnatoarele echipamente:
-doua cazane elecb·ice legate in cascada, de 24 kW fiecare;
-un vas de expansiune de tip inchis, cu membrana, de 25 L, pentru a asigura
funtionarea instalatiei de incalzire si un vas de expansiune de tip inchis, cu membrana, de
8 L, pentru boiler, ambele fiind echipate cu supape de siguranta de 3/4";
\ -filtre de impuritati, clapete de retinere, manometre, termometre, robineti de golire,
robineti cu sfera, robineti de aerisire automati, robineti cu cheie, pompe de circulatie, vana
r termostatica de amestec apa calda - apa rece (face amestecul dintre apa calda menajera si
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANS PROIECT 200 1 SA 3
 PROJECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA Sl SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLO!ESTI

apa rece asigurandu-se o temperatura de 45°C), vana bidiretionala cu 3 cai (radiatoare -

boiler), ce va face tranferul atunci cand instalatia de apa calda menajera este utilizata,
preparand apa calda menajera cu prioritate.
Pe racordul de umplere cu apa a cazanelor electrice s-au prevazut: un filtru
anticalcar, un alimentator automat ce va asigura umplerea instalatiei in caz de pierderi de
apa sau scaderea presiunii datorita aerisirii instalatiei, robineti de inchidere, clapeta de
sens, reductor de presiune, filtru de impuritati, precum si cu manometre 0-6 atm cu
diametru 1OOmm.
Instalatia de umplere se va racorda la reteaua de apa potabila.

3.Conectare la reteaua electrica

Conectarea panoului electric la reteaua de alimentare cu energie electrica va fi

executata de catre un electrician autorizat. Alimentarea electrica va fi conectata prin
intermediul conectorilor ficsi in conformitate cu schema electrica a cazanului pusa la
dispozitie de furnizoru l de echipamente.

CAP.3.Nivelul de performanta a lucrarilor

In conformitate cu Legea calitatii nr. 10/ 1995, la proiectare s-a urmarit asigurarea
urmatoarelor cerintelor esentiale de calitate:
1. Rezistenta si stabilitate
2. Siguranta in exploatare
3. Siguranta la foe
4. Igiena, sanatatea si protectia mediului
5. Izolatie termica, hidrofuga si economie de energie
6. Protectia impotriva zgomotelor.

CAP.4.Descrierea solutiilor tehnice adoptate care asigura cerintele esentiale de

performanta

1.Rezistenta si stabilitate

Instalatia de !ncalzire a fost asigurata !mpotriva depasirii presiunii ~i temperaturii cu

dispozitive de siguranta ~i control, ca vase de expansiune !nchise ~i supape de siguranta.
I
Proiectant General Antreprenor

I T R!\NSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.

TRANSPROIECT 2001 SA 4
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICll PE AUTOSTRADA
BUCURESTl - BRASOV, SECTIUNEA BUCU RESTl-PLOIESTI

Prinderea conductelor de e]ementele de constructie se face cu bratari, cu puncte fixe

~i mobile iar la trecerea conductelor prin ziduri se vor prevedea tevi de protectie.
Elementele de prindere ale conductelor ~i de sustinere ale radiatoarelor vor fi
confectionate conform "Catalog de detalii, elemente ~i subansambluri prefabricate
conformate antiseismic pentru instalatii 1n const1uctii" elaborat de I.P.C.T.-S.A..

2.Siguranta in exploatare

Pentru siguranta instalatiei termice In exploatare in centrala termica se vor prevedea

echipamente ~i accesorii ce limiteaza cresterea accidentala a presiunii, evitand pericolul de
explozie. Astfel, vor fi montate vase de expansiune 1nchise cu membrana pe cele doua
cazane legate in serie si pe boiler, conducte de siguranta, robineti cu cheie de blocare,
supape de siguranta, robineti de aerisire automati, manometre si robineti de golire.
In instalatia interioara se va asigura manevrarea usoara a organelor de 1nchidere,
semnalizare ~i siguranta prin montarea lor in locuri usor accesibile, respectand distantele
normate intre ele §i alte elemente ale instalatiei sau constmctiei.
Prin prevederea robinetilor de sectionare pe conductele de alimentare cu agent
termic se va asigura functionarea 1n ansamblu a instalatiei chiar ~i 1n cazul unor defectiuni
a unei parti din instalatie. StabiJitatea ~i continuitatea 1n functionare a instalatiei va fi
realizata printr-o echilibrare hidraulica riguroasa cu o toleranta de 10 % in instalatia
interioara.
Echipamentele prevazute 1n centrala termica vor fi astfel montate in cat sa nu
produca vibratii ~i zgomote 1n instalatie peste limita admisibila.
Viteza de circulatie a agentului te1mic in conducte va fi asigurata conform
Normativului I 13/2002 sub valorile maxime economice recomandate, ceea ce va conduce
la evitarea producerii de vibratii ~i zgomote.

3.Siguranta la foe

Cazanele eletrice vor fi exploatate de personal calificat 1n conformitate cu

prescriptiil e fmnizorul ui.
Materialele ~i elementele componente ale instalatiei vor fi corespunzatoare din
punct de vedere al rezistentei la foe cu cele ale elementelor de constluctie pe care se
monteaza.
Centrala termica se va dota cu materiale necesare si prevazute de legile in vigoare
pentru stingerea incendiului.

4.Igiena, sanatatea si protectia mediului

Pentru asigurarea conditiilor optime de sanatate ~i buna desfasurare a activitatilor

I angajatilor, se va creea confortul higrotermic in 1ncaperi prin asigurarea temperaturilor
interioare conform SR 1907/2-2014 in functie de destinatia incaperilor.
Pentru confortul persoanelor, 111 centrala te1mica se va prevedea un boiler de
I preparare a apei calde de consum care va fi distribuita in grupurile sanitare.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 2001 SA Asocicrea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 I SA 5
 PROJECT ARE SJ EXECUTlE PARCARI DE SCURTA DURA TA SI SPATH DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCUREST! - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTT

5.lzolatia termica, hidrofuga si economia de energie

Pentru economia de energie termica, conductele de distributie montate in centrala

termica vor fi izolate cu armaflex si protejate la exterior cu folie de aluminiu.
Echipamentele din centrala termica vor avea un 'Jnalt grad de tehnicitate,
prevazandu-se si automatizarea functionarii acestora, ceea ce va permite reglajul calitativ
al instalatiei functie de temperatura exterioara. Aceasta va duce la o importanta economie
de energie.

6.Protectia impotriva zgomotelor

Echipamentele prevazute 'Jn centrala te1mica nu vor produce vibratii ~ i zgomote 1n

instalatie.
Viteza de circulatie a agentului termic va fi conform normativului I 13/2002 sub
valorile maxime economice recomandate, ceea ce conduce la evitarea producerii de
vibratii si zgomote in instalatii.
Conductele de distributie montate pe elementele de constructie se vor fixa cu bride,
prevazute cu garnituri antivibratii.

CAP.5.Materiale folosite

In proiect vor fi fo losite materiale de fabricatie curenta indigena conform STAS-

uri lor si normelor interne de fabricatie in vigoare precum si din import cu certificate de
agrement:
-tevi din otel, negre, cu sudura longitudinala, pentru instalatii STAS 7656-90;
-tevi din otel, negre, STAS 404/2-80;
-tevi din otel, zincate, STAS 7656-90;
-radiatoare din tabla de otel;
-robinet cu sfera si pmtfurtun pentru golire;
-robinet cu sfera -import;
-robinet cu dublu reglaj -impmt;
-robineti cu cheie mobila;
-robineti automati de aerisire;
-clapete de sens;
-filtre de impuritati;
-manometre;
-supape;
-termometre;
-tuburi de armaflex si cochilii de polistiren pentru izolatii termice;
-folie de aluminiu;
-grund miniu de plumb;
-vopsea termorezistenta.
Proiectant General Antreprcnor
TRANSPROIECT 200 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXlA S.R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 6
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARI DE SCU RTA DURATA SI SPATII DE SERVI C II PE AUTOSTRADA
BUCUREST I - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl- PLOIESTI

CAP.6.0rdinea de executie, probe, teste, verificari

1.0rdinea de executie a instalatiilor termice

Pentru executarea instalatiei de incalzire se va respecta urmatoarea ordine de

executie:
-montarea radiatoarelor pe pozitie;
-trasarea si masurarea lungimilor conductelor, taierea la dimensiuni a acestora
-asamblarea conductelor, montarea armaturilor;
-verificarea pantei de montaj;
-legarea corpurilor de incalzire la coloane;
-spalarea interioara a instalatiei;
-efectuarea probei de presiune la rece;
-efectuarea probei de presiune la cald si de eficacitate;
-izolarea conductelor;

2.Montarea echipamentelor si aparatelor

Pentru montarea echipamentelor si aparatelor se vor executa urmatoarele operatiuni:

-pregatirea locului de montaj, asezarea pe pozitie a echipamentelor;
-montarea echipamentelor (cazane, boiler, vase de expansiune, etc.);
-montarea instalatiilor anexe (pompe, filtre, clapete de sens, etc.).

3.Elemente de executie

Instalatii termice interioare

Instalatiile termice se compun din conducte din teava neagra, armaturi si corpuri de
incalzire.
La trecerea conductelor prin pereti s-au prevazut tevi de protectie.
Conductele de legatura, conductele de distributie si coloanele de incalzire se vor
grundui si se vor vopsi cu vopsea termorezistenta.

Instalatii termomecanice

Echipamentele prevazute 1n centrala termica se vor monta si exploata conform

fiselor telmice cu care se livreaza.
Conductele de 1ncalzire din centrala termica se vor grundui cu grund miniu de
I plumb si izola cu armaflex ~i se vor proteja la exterior cu fo lie de aluminiu, iar conducta
de alimentare cu apa rece se va termoizola cu cochilii de polistiren si se va proteja la
r exteior si fo lie de aluminiu.

Proiectant General Antreprenor

TRANSPRO!ECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S. R.L.-S. C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT2001 SA 7
 PROIECTARE S I EXECUT IE PARCART DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOI ESTI

4.Verificari

Asupra corpurilor de incalzire se fac urmatoarele verificari:

-orizontalitatea si planeitatea;
-rigidizarea fixarii de elementele de constructii;
-armaturile se vor monta vizibil, usor de manevrat;
- corespondenta cu proiectul in ceea ce priveste tipul corpului de incalzire, marime,
cota de montaj.

Principalele verificari la conducte au ca obiect urmatoarele:

-inainte de izolarea termica se va verifica executarea corecta a imbinarilor,

controlul facandu-se cu ochiul liber;
-buna fixare a conductelor, respectarea sensului si valorii pantei prescrise in proiect;
-verificarea se va face cu nivela cu bula de aer avand lungimea de minim 70cm;
-paralelismul coloanelor cu suprafetele fi nite ale peretilor;
-existenta tevilor de protectie la trecerea conductelor prin pereti;
-amplasarea corecta a dispozitivelor de golire a apei si a celor de aerisire.

Principalele verificari ale izolatiei

Dupa izolarea conductelor se vor verifica vizual s1 cu instrumente de masura

urmatoarele:
-daca executia izolatiei s-a facut in conformitate cu prevederile proiectului;
-daca materialele termoizolatiei s-au aplicat corect pe suprafetele izolate;
-dupa verificarea izolatiei se trece la aplicarea protectiei cu folie de aluminiu.

I 5.Probe

Probele instalatiei de incalzire se vor executa conform Normativ I 13/2002, cap.23

I conditii tehnice pentru verificarea instalatiei de incalzire.

I Probe de presiune la rece

I Proba de presiune la rece are drept scop verificarea hidraulica la temperatura

ambianta a rezistentei si etanseitatii elementelor instalatiei.
Proba de presiune la rece se va efectua pentru toata instalatia.
Proba la rece se executa inainte de fi nisarea elementelor instalatiei (vopsire).
Proba se va executa in perioada anului cu temperatura ambianta mai mare de +5°C.
I In vederea executarii probei la rece, se va asigura deschiderea completa a tuturor
armaturilor de inchidere si reglaj.
I Inainte de proba de presiune la rece, instalatia va fi spalata cu apa potabila.

Proiectant General Antrepre nor

l TRANSPROIECT 2 00 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AX IA S.R.L.

TRANSPROIECT 2001 SA 8
 PROIECTARE SL EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

Spalarea consta in umplerea instalatiei sub jet de apa continuu, la presiunea retelei
de alimentare, pana cand apa evacuata nu mai prezinta impuritati vizibile. Operatiunea se
va repeta dupa inversarea sensului de circulatie al apei.
Presiunea de proba va fi cu 50 % mai mare decat presiunea maxima de regim.
Masurarea presiunii se va face cu manometrul inregistrator sau cu manometrul
indicator prin citire la intervale de 10 minute.
Rezultatul probei la rece se va considera satisfacator, daca pe toata durata probei
manometrul nu indica variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri ,
crapaturi, pierderi de apa la imbinari.
In cazul constatarii unor defectiuni se trece la remedierea lor si se repeta proba.
Dupa efectuarea probei, golirea instalatiei este obligatorie.

Probe la cald

Proba la cald se va efectua cu agentul termic la parametrii prevazuti in proiect. Ea

are ca scop verificarea modului de comportare la dilatare - contractare si functionare a
instalatiei.
Nu se vor supune probei la cald decat instalatiile ce s-au comportat corespunzator la
proba de presiune la rece.
Dupa doua ore de functionare se verifica daca toate elementele instalatiei se
incalzesc uniform si nu sunt pierderi de agent termic.
Proba la cald se va efectua inainte de vopsirea instalatiei.
Odata cu proba la cald se va efectua si reglajul calitativ al instalatiei.
Dupa racirea instalatiei la temperatura mediului ambiant, se va proceda la o noua
incalzire, urmata de un control identic.
Daca si la cea de a doua proba la cald instalatia se comporta corespunzator, se
considera proba incheiata.

Proba de eficacitate

Proba de eficacitate se face prin masuratori la minimum 5 % din totalul incaperilor.

Proba se va executa in conditii normale de exploatare pe durata de 24 ore.
Pe timpul probei, instalatia trebuie sa functioneze continuu si toate usile si ferestrele
sa fie inchise.
Rezultatul probei de eficacitate se considera corespunzator, daca temperatura aerului
din incaperi corespunde cu cea din proiect, cu o abatere de - 1°C pana la +2°C.

CAP.7.Masuri privind securitatea si sanatatea in munca

In perioada executiei lucrarilor se vor respecta prevederile generale din Legea

securitatii si sanatatii in munca Nr. 3 19/2006, HG 1425/2006 privind aprobarea Normelor

Proiectanl Genera l Antreprenor

TRANSPROIECT 2 001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S. R.L.
TRANSPROIECT 2001 SA 9
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARJ DE SCURTA DURATA SI SPATll DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCUREST! - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIEST!

metodolige de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, HG 955/2010

si HG 1242/2011 de modificare a Normelor metodologice aprobate prin HG 1425/2006.
Se vor respecta prevederile HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santierele temporare sau mobile si alte reglementari specifice privind
securitatea si sanatatea in munca in functie de domeniul lucrarilor prevazute in proiect
precum si de masurile impuse cu ocazia controalelor privind securitatea si sanatatea in
munca, efectuate de catre organele abilitate.
Aceste prevederi nu sunt !imitative, executantul fiind obligat sa ia toate masurile pe
care le considera necesare pentru realizarea in bune conditiuni a investitiei si eliminarea
tuturor factorilor care pot conduce la producerea accidentelor de munca.

CAP.8.Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Documentatia cuprinde masurile de aparare impotriva incendiilor specifice riscurilor

pe care le contin obiectivele proiectate, conform Normativ I 13 I 2002 - Cap. 9.85 - 9.86.
In perioada executiei lucrarilor pe santier, pana la punerea acestora in functiune,
precum si ulterior in exploatare, se vor respecta toate prescriptiile si normele prevazute de
legislatia in vigoare cu referire la respectivele domenii de activitate.

CAP.9.Standarde, normative si alte prescriptii ce trebuiesc respectate la

executie

1)Normativul I13/2002 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire;

2)Pl00/l -2006, Cod de proiectare seismica - partea I . Prevederi de proiectare
pentru cladiri, art. 10. Reguli de proiectare specifice pentru instalatii;
3)Normativ C 56-2002 privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii
aferente constructiilor.
4)Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. (Directiva 89/391/CEE)
5)HG 1425/2006 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii
securitatii si sanatatii in munca m·. 319/2006.
6)HG 955/8 septembrie 2010 pentru modificarea SI completarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii SI sanatatii in munca nr.
319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1425/2006.
7)HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santierele temporare sau mobile.
8)Regulament aprobat cu Ordin MLPAT nr. 9/N/1993 privind protectia ~i igiena
muncii in constructii.
9)Normativ P 118/ 1999 privind siguranta la foe a constructiilor.
1O)Legea nr. 30712006 privind apararea impotriva incendiilor.
11 )Ordin nr. 163/2007 al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea
Normelor generale de aparare impotriva incendiilor.

Proiectant General Antreprenor

TRA NSPROIECT 2 00 I SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANS PRO IECT 2 001 SA 10
 PROIECTARE SI EXECUTIE PARCAR! DE SCURTA DURA TA SI SPATH DE SERV ICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTI-PLOIESTI

l 2)0MAI 786/2005 Privind modificarea si completarea Ordinului ministrului

administratiei si internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea dispozitiilor generale privind
instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta.
13)Legea 481/2004 Lege privind protectia civila.
14)C 300/1994 - Normativ privind prevenirea si stingerea incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;
l 5)IPCT/1996 - Catalog de detalii, elemente ~i subansambluri prefabricate
conformate antiseismic pentru instalatii in constructii;
16)Norme de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor in domeniul
lucrarilor publice transporturilor si locuintei NP 073-2002;
17)SR 1907/1,2 - 2014 privind calculul necesarului de caldura ;
18)STAS 7132 - 86 privind masuri de siguranta la instalatia de incalzire centrala cu
apa, avand temperatura maxima 110°C ;
l 9)Normativ C 107/2;3-2005 privind calculul coeficientului global de izolare
termica la cladiri;
20)Prospecte tehnice ale echipamentelor si instructiuni de montaj.
Prevederile mentionate mai sus nu sunt !imitative, unitatea de executie avand
obligatia de a lua toate masurile suplimentare in vederea asigurarii unei depline securitati a
muncu.
Reglementarile privind masurile de prevenire ~i stingere a incendiilor se vor
respecta in toate etapele privind executarea lucrarilor de instalatii termice precum ~i in
exploatarea acestora.

CAP.10. Protectia mediului inconjurator

La proiectarea lucrarilor de instalatii susmentionate pentru obiectiv au fost

respectate urmatoarele legi:
a)Legea 265/2006 - privind modificarea si aprobarea OUG 195/2005 privind
protectia mediului.
b )H.G. 856/2002 privind gestionarea deseurilor.

CAP.11.Urmarirea comportarii in timp a lucrarilor

In conformitate cu prevederile Normativului P. 130-99 se vor efectua in timp, de

catre beneficiar, urmatoarele verificari privind:
1) functionarea echipamentelor ( eventuale blocari de robinete, vibratii,
automatizari, etc.);
2) deformarea traseelor conductelor termice;
3) aparitia neetanseitatilor sau fisurilor in instalatie, manifestate prin umezirea zonei
respective;
4) degradarea izolatiei conductelor .

Proiectant General Antreprenor

TRANSPROIECT 2001 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXIA S.R.L.
TRANSPROIECT 200 1 SA 11
r
PROIECTARE SI EXECUTIE PARCARJ DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICII PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOTESTI

CAP.12.Criterii de performanta

Proiectul va fi verificat la sase exigente de performanta (A;B;C;D;E;F):

-rezistenta si stabilitate (A);
-siguranta la foc-securitatea la incendiu (B);
-igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului (C);
-siguranta in exploatare (D);
-protectia impotriva zgomotului (E);
-economia de energie (F).

BREVIAR DE CALCUL

1.Calculul necesarului de caldura s-a efectuat conform SR 1907 /1,2 - 2014,

Normativului C 107 - 2005 cu modificarea C 107 I 1 - 2011, cu respectarea Normativului I
13 I 2003 si a parametrilor tehnici indicati de fmnizorii de materiale de constructie.
Ca urmare celor mai sus mentionate, s-au avut in vedere urmatorii parametrii:
-temperaturi interioare in functie de destinatiile incaperilor intre + 10 °C si +22 °C;
-temperatura exterioara de calcul -15 °C conform zonei climatice II;
-zona eoliana IV, viteza vantului v=4 m/sec, amplasare in afara orasului.
-ferestre cu geam termopan
R0=0.5 mp/WK
-terasa multistrat + termoizolatie polistiren 20 cm
R0=4.0 mpK/W
-pereti exteriori + termoizolatie polistiren 10 cm
RO= l.6 mpK/W
-usi PVC
ROm=0.5 mpK/m W
-pardoseala pe sol multistrat + termoizolatie pe conturul cladirii, cu latimea de Im si
grosimea de 5 cm
RO= 1.4 mpK/W
In urma calculelor efectuate a rezultat un necesar de caldura, Q=23. 7 kW.
2.Calculul hidraulic al conductelor de transport al agentului termic apa calda s-a
facut cu ajutorul tabelelor de calcul pentru agent termic apa calda ~t=20 °C, cu respectarea
prescriptiilor Normativului I 13 I 2005, privind alegerea vitezelor economice.
3.Alegerea corpurilor de incalzire s-a facut in functie de necesarul de caldura al
fiecarei incaperi, a puterii termice fumizate de fiecare corp de incalzire in parte la
parametrii agentului termic apa calda 80/60 °C utilizat, precum si in functie de conditiile
tehnice de montaj din punct de vedere al arhitecturii incaperilor respective.
4.Pentru prepararea agentului termic apa calda 80/60 °C, se vor folosi doua cazane
electrice legate in casacada cu o capacitate de 24 kW fiecare, asigurand astfel printr-o vana
bidirectioana cu 3 cai alimentarea radiatoarelor sau prepararea apei calde de consum cu un
boiler cu o serpentina, avand puterea de 46.8 kW si o capacitate de 300 L.
Proiectant General Antreprenor
TRANSPROIECT 200 1 SA Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AX!A S.R.L.
TRANSPRO!ECT 2001 SA 12
 PROIECTARE SJ EXECUTIE PARCARI DE SCURTA DURATA SI SPATII DE SERVICJT PE AUTOSTRADA
BUCURESTI - BRASOV, SECTIUNEA BUCURESTl-PLOIESTI

5.Pentru asigurarea instalatiei de incalzire si de preparare a apei calde de consum, s-

au prevazut supape de siguranta, manometre si vase de expansiune inchise cu membrana,
avand capacitatea de:
- V=25 L, functionand la o presiune maxima Pmax=2 bar avand in vedere ca
presiunea maxima suportata de cazan este de 3 bar, pentru a asigura instalatia de incalzire;
- V=8 L, functionand la o presiune maxima Pmax=5.5 bar, avand in vedere ca
presiune maxima a apei ce vine de la punctul de alimentare este de 4.5 bar, pentru a
asigura instalatia de preparare a a.c.c..
Vasele de expansiune au fost dimensionate in functie de cantitatea de apa din
instalatie, de factorul de dilatare al apei la temperatura de 60 °C (pentru boiler) si
temperatura de 80 °C (pentru cazane), de presiunea de preancarcare a vasului, precum si
de presiunea maxima de declansare a supapei de siguranta.
6.Pompele de circulatie pentru circuitul de pe boiler si pentru circuitul de pe
incalzire, au fost alese in functie de debitul vehiculat G (mc/h) si preiunea necesara pentru
acoperirea pierderilor de sarcina pe fiecare circuit de parte H (mCA).
7.Alimentarea cazanului electric, se va face prin conectarea panoului electric la
reteaua de alimentare cu energie electrica si va fi executata de catre un electrician
autorizat. Alimentarea electrica va fi conectata prin intermediul conectorilor ficsi in
conformitate cu schema electrica.

Proiectant General Antreprenor

TRANS PROTECT 2001 SJ\ Asocierea S.C.GOOD PROD S.R.L.-S.C.AXJA S.R.L.
TRANS PROIECT 200 1 SA 13