UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU “DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ȘI PROTECȚIA

MEDIULUI
DOMENIUL DE STUDIU: INGINERIA MEDIULUI
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE ȘI
ECOLOGICE
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

PROIECT
REGULARIZARI DE RAURI SI INDIGUIRI

STUDENT

MOT PETRU ANDREI

ANUL IV ISBE

ARAD
2022 – 2023
 Digurile

Generalități
Un dig este o construcție din pământ, piatră sau beton, situată în general paralel
cu malul unui curs de apă, al unui lac sau al mării, având drept scop prevenirea
pătrunderii apei pe terenurile situate în spatele digului.
Pentru apărarea acestor terenuri împotriva pătrunderii apei și pentru a împiedica
alte efecte nedorite, pe lângă digul propriu zis, mai trebuie realizate diferite alte
lucrări precum stăvilare, canale de desecare, stații de pompare etc. Sistemele
care cuprind totalitatea acestor lucrări se
numesc îndiguiri.
Tipuri de diguri

După cum sunt supuse la acțiunea apei, digurile pot fi împărțite în:

Diguri permanente, care sunt supuse acțiunii apei în cea mai mare parte
a duratei de funcționare. Cazul tipic al unor asemenea digurilor sunt digurile
longitudinale care prelungesc barajele transversale pe albia râurilor. Asemenea
diguri au caracterul unor baraje de pământ, singura deosebire fiind că ele sunt
paralele cu cursul de apă. Scopul lor este de obicei să limiteze zona inundată
prin realizarea unui lac de acumulare.

Diguri semipermanente, care sunt supuse periodic acțiunii apei. Cazul

tipic al unor asemenea diguri este cel al digurilor pentru apărarea zonelor
litorale în mările cu maree. Aceste diguri sunt supuse la acțiunea apei în
perioadele de maree înaltă, când împiedică pătrunderea apei pe terenurile
învecinate. În perioada de reflux, la mareea joasă digurile pot să nu mai fie de
loc supuse la acțiunea apei.
 Diguri nepermanente, care sunt supuse numai ocazional acțiunii apei.
Cazul tipic al unor asemenea diguri este cel al digurilor de combatere a
inundațiilor, care sunt supuse acțiunii apei numai în perioadele de viitură.

Tipul digurilor determină condițiile cărora digurile trebuie să la poată face față
și implicit, caracteristicile lor constructive.

Elemente constructive ale digurilor

Corpul digului – se face în 3 pași:

Executarea corpului digului - Corpul digurilor este în general realizat din

pământ, care de cele mai multe ori se ia din gropi de împrumut situate în
apropierea amplasamentului digului, pentru a evita transportul materialului de
distanțe mari, ceea ce ar scumpi costul lucrării. Materialul din care este executat
digul trebuie totuși să respecte anumite condiții tehnice.
În momentul punerii în operă a pământului, acesta este în general înfoiat,
între particulele de pământ existând goluri cu aer. De aceea, corpul digului
trebuie în general compactat.
Pentru o bună compactare, pământul trebuie pus în operă în straturi de o
anumită grosime, care trebuie compactate înainte de executarea stratului
următor. În prezent, compactarea se face cu utilaje, numite cilindri compactori
în care efectul de compactare este realizat prin greutatea utilajului și uneori și
prin vibrare. Grosimea straturilor de pământ trebuie aleasă astfel încât efectul de
compactare să fie resimțit pe întreaga grosimie. Uneori, pentru a asigura un
efect suplimentar de compactare, transportul materialului pus în operă se face
peste corpul digului în curs de execuție, greutatea camioanelor contribuind la
compactare.

Tasarea digurilor - Chiar dacă digurile au fost bine compactate în timpul

execuției, există un efect de tasare în timp al pământului din corpu digului,
determinat în general de o compactare suplimentară care are loc în timp. În
proiectarea digurilor se ține seama în general de această tasare și, de regulă,
digurile se construiesc mai înalte, astfel încât, după această tasare în timp, să nu
scadă sub nivelul necesar pentru a-și îndeplini funcțiunea.
Totuși, din cauza neomogeneității materialului cât și din alte motive,
tasarea nu este uniformă și se va ajunge ca, după un anumit timp de la execuția
digurilor, coronamentul acestora să nu mai fie pe toată lungimea la cota
necesară. O operație strict necesară a întreținerii lucrărilor de îndiguie o
reprezintă verificarea periodică a coronamentului digurilor și reprofilarea lor în
zonele în care se constată tasări mai mari decât cele anticipate. Cu toate acestea,
cazurile în care această cerință este respectată sunt rare, și o cauză curentă a
ruperii digurilor este deversarea lor în zonele în care tasarea a determinat
coborîrea coronamentului la o cotă prea joasă.

Coronamentul digurilor - Digurile pot fi utilizare și ca ramblee ale unor

căi de comunicație, în special al unor drumuri. O asemenea utilizare a digurilor
impune anumite restricții, ca de evitarea unor curbe prea bruște. Aceste condiții
sunt în general ușor de respectat, deoarece curbele accentuate trebuie evitate și
din motive hidraulice. În zone aglomerate, amplasarea unor drumuri pe diguri
poate fi avantajoasă deoarece evită achiziționarea altor terenuri pentru drumuri.
Executarea unui drum pe coronament impune executarea unei părți carosabile
care servește și la protejarea coronamentului digurilor, în special a valurilor care
uneori pot ajunge să deferleze peste coronament.
Taluzurile digurilor

Taluzul dinspre apă al digului este cel care este supus la solicitările cele mai
mari și de aceea trebuie consolidat. În determinarea acestor consolidări trebuie
avute în vedere:
curenții longitudinali care au tendința de a antrena materialul de pe
taluzul digului;
acțiunea valurilor, în general transversale pe dig, care de asemenea au
tendința de a antena materialul de pe taluz;
forțele hidrodinamice ale apei din corpul digului care se scurge prin
paramentul amonte în cazul unei scăderi relativ bruște a nivelului apei.
acțiunea de șiroire a apei (în general provenite din ploi) pe taluzul
digului când acesta nu este acoperit de ape.

Fundatia digurilor

În majoritatea cazurilor digurile sunt amplasate fie în albiile majore ale

unor cursuri de apă, fie în zona de mal a unor mări sau lacuri. În toate aceste
cazuri, terenurile pe care sunt amplasate digurile sunt, cu foarte rare excepții, de
natură sedimentară recentă și prezintă condiții de fundație relativ proaste.
Totuși, având în vedere lungimile mari ale digurilor, cazurile în care se pot lua
măsuri de ameliorare a terenurilor de fundație sunt extrem de rare; de cele mai
multe ori construcția digurilor trebuie adaptată condițiilor de fundație existente.
În plus, de cele mai multe ori, terenul de fundație nu este omogen, ci este format
de alternanțe de straturi de natură diferită, de exemplu alternanțe de straturi de
argilă și staturi de pietriș.
Condițiile de fundație trebuie respectate pentru fiecare din straturile
terenului de fundație. Deoarece condițiile variază și în lungul digului, condițiile
de stabilitate trebuie, în principiu, verificate pentru fiecare secțiune transversală
în parte. Condițiile terenului de fundație nu pot fi cunoscute decât pe baza unor
prospecțiuni geologice, în general a unor foraje. Aceste foraje pot fi făcute la
anumite distanțe și, chiar dacă dau o imagine generală a condițiilor de fundare,
există totdeauna un risc ca, în spațiul dintre foraje să apară anomalii care nu au
putut fi detectate.

Pentru terenul de fundație se pun trei condiții:

 o capacitatea terenurilor de a suporta greutatea digului;

o etanșeitatea terenurilor de fundație pentru a împiedeca infiltrații

excesive pe sub diguri;
o stabilitatea terenurilor la efectele apelor subterane de a antrena
particulele de sub dig.

Infiltratiile prin diguri – curba de infiltratie prin dig

Fiind executate din materiale care sunt permeabile, digurile nu asigură o

etanșeitate perfectă. În situațiile în care suprafața amonte a digului se află sub
sarcină, nivelul apa infiltrate prin dig va avea o suprafață liberă care scade din
spre fața amonte spre fața aval, cu atât mai mult cu cât materialul din corpul
digului este mai puțin permeabil. Digurile trebuie astfel dimensionate, încât
curba de infiltrație să rămână în corpul digului și să nu iasă la suprafață pe
taluzul aval. Cu alte cuvinte, chiar la nivelurile cele mai înalte ale apei în partea
amonte pe o perioadă mai îndelungată, nu trebuie să apară zone în care apa din
infiltrații izvorăște pe taluzul aval.
Dacă materialul constitutiv al digului nu este suficient de impermeabil
pentru a asigura această condiții, se pot adopta următoarele soluții:
 reducerea pantei taluzului aval, mărindu-se corpul digului; prin
aceasta se lungește drumul de infiltrație suficient pentru a asigura
coborîrea necesară a nivelului curbei apei de infiltrație:
 executarea unui dren la piciorul aval al digului; acest dren are ca
efect coborîrea forțată a nivelului apei de infiltrație, evitând
ieșirea ei la suprafață pe panta taluzului aval.
 executarea unor ecrane de etanșare în partea amonte a digului.

Întreținerea digurilor

Digurile fiind în general considerate a fi lucrări de tehnicitate redusă,

întreținerea lor este adeseori neglijată. Totuși trebuie ținut seama că cele mai
multe ruperi de diguri nu se produc din cauza proiectării lor defectuase sau
a subdimensionării lor, ci din cauza unor defecțiuni de întreținere.
Întreținerea digurilor este legată de o atentă monitorizare

Digurile naturale

Capacitatea râurilor de a transporta aluviuni variază în mare măsură

cu viteza de scurgere. Când un râu se revarsă peste malurile sale, apa se
răspândește, se încetinește și își depune sarcina de aluviuni. În timp,
malurile râului se ridică deasupra nivelului restului albiei majore.
Banchetele care se formează astfel sunt numite uneori, în unele țări, diguri
naturale.
Această denumire nu este uzuală în România, și de altfel este greșită.

Dacă un râu nu se află în stare de viitură, el poate depozita materiale

solide în albie, ridicând încetul cu încetul nivelul albiei minore. Aceastp
combinație poate determina nu numai creșterea nivelului apei ci chiar a
fundului albiei deasupra terenurilor înconjurătoare. Digurile naturale sunt
de observat în special pe râul Râul Galbein din China în zona de vărsare în
mare, unde navele care se îndreaptă spre ocean par să navige deasupra
albiei majore. Digurile naturale sunt un fenomen curent în toate râurile care
meandrează de pe suprafața globului.
 PROIECT PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!
Finanțare prin PNRR: 20 de acumulări permanente, alte 20 nepermanente
(poldere) și 510 km de diguri

Acestea sunt lucrările care beneficiază în prezent de finanțare prin Planul Național

de Redresare și Reziliență (PNRR).
Mai exact este vorba despre:
 510 km de linii de apărare (diguri) – prima subinvestiție:
Lucrările vor viza zonele prioritare identificate pe baza planurilor de prevenire și
reducere a riscului la inundații;
Țintele PNRR sunt: 105 de km de diguri (2024), 510 km (2026); valoarea
investiției: 100 de milioane de euro;
 20 acumulări permanente și 20 acumulări nepermanente (poldere) – a
doua subinvestiție
20 de acumulări permanente beneficiază de finanțare pentru mărirea gradului de
siguranță în exploatare și modernizarea acestora. În procesul de implementare a
măsurilor prevăzute pentru atenuarea viiturilor, lucrările vor respecta inclusiv
cerințele de mediu conform Directivelor Europene;
Vor fi reabilitate sau nou-instalate 20 de poldere de prevenire a inundațiilor
pentru a restabili și menține capacitatea acestora de a preveni inundațiile;
Ținta acestei subinvestiții: 2026, iar valoarea investiției este de 281,5 milioane
euro.
Aceasta reprezintă investiția nr.4 (I4): ”Adaptarea la schimbările climatice prin
automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a
apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și
creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la
inundații”. Investiția face parte din proiectele finanțate prin PNRR în cadrul
Componentei 1- Managementul Apei.
În acest moment, specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, împreună
cu cei ai Administrațiilor Bazinale de Apă se află în etapa pregătirii
documentelor necesare demarării procedurilor de achiziție publică pentru
contractarea serviciilor de proiectare (toate fazele), expertizele tehnice fiind în
majoritate finalizate.
 Reabilitarea liniilor de apărare existente în conformitate cu Directiva
privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Managementul
Riscului la Inundații
Obiectivul primei subinvestiții este de a reabilita liniile existente de apărare
împotriva inundațiilor. Ca urmare a acestei subinvestiții, un total de cel puțin
510 km de linii de apărare împotriva inundațiilor vor fi reabilitate în
conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru
Managementul Riscului la Inundații. Lucrările de reabilitare vor prioritiza
zonele pe baza planurilor de prevenire și diminuarea efectelor inundațiilor.
Obiectivul final al acestei subinvestiții – 510 km diguri reabilitate.
Rezultate finale așteptate:
 2023 – Adoptarea conceptelor de proiect prin hotărâre de guvern/ordin
ministerial, după caz
 2024 – 100 km diguri reabilitate
 2026 – 510 km diguri reabilitate
Reabilitarea acumulărilor existente
Obiectivul celei de a doua subinvestiții este de a repara și renova barajele
deteriorate și polderele de prevenire a inundațiilor pe liniile existente de
protecție împotriva inundațiilor, pentru a restabili și a menține capacitatea
acestora de a preveni inundațiile.
Pe baza acestor concepte de proiect, vor fi reabilitate 20 de baraje existente, cu
privire la care studiile de fezabilitate revizuite au concluzionat că nu există
alternative fezabile pentru reducerea riscurilor de inundații. Reabilitarea se va
realiza conform cerințelor stabilite în studiile de fezabilitate și în conceptele de
proiect și va respecta pe deplin rezultatele și condițiile stabilite în evaluarea
cuprinzătoare și cumulativă a impactului asupra mediului care va fi finalizată
în conformitate cu Directiva 2011/92/UE (Directiva privind evaluarea
impactului asupra mediului), precum și evaluările relevante în contextul
Directivei 2000/60/CE (Directiva-cadru privind apa) și evaluarea
corespunzătoare în temeiul Directivei 92/43/CEE (Directiva privind
habitatele), inclusiv implementarea măsurilor de atenuare necesare.
În ceea ce privește polderele de prevenire a inundațiilor, ca urmare a acestei
investiții, vor fi reabilitate sau nou-instalate 20 de poldere de prevenire a
inundațiilor de pe liniile de apărare împotriva inundațiilor existente
Obiectivul final acestei subinvestiții: 20 acumulări nepermanente reabilitate,
precum și 20 acumulări nepermanente laterale reabilitate și noi
Rezultate așteptate
2023 – Adoptarea conceptelor de proiect prin hotărâre de guvern/ordin
ministerial, după caz
2026 – 20 acumulari permanente reabilitate, precum și 20 acumulări
 nepermanente laterale reabilitate și noi
Managementul apei
Investiția 4. Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și digitalizarea
echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări existente pentru
asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării cu apă a
populației și reducerea riscului la inundații
OBIECTUL CONTRACTULUI DE FINANȚARE:
SERVICII DE PROIECTARE pentru investiția ”Adaptarea la schimbările
climatice prin automatizarea și digitalizarea echipamentelor de evacuare și
stocare a apei la acumulări existente pentru asigurarea debitului ecologic și
creșterea siguranței alimentării cu apă a populației și reducerea riscului la
inundații”.
OBIECTIVUL:
Obiectivul Contractului de finanțare – ”SERVICII DE PROIECTARE
pentru investiția ”Adaptarea la schimbările climatice prin automatizarea și
digitalizarea echipamentelor de evacuare și stocare a apei la acumulări
existente pentru asigurarea debitului ecologic și creșterea siguranței alimentării
cu apă a populației și reducerea riscului la inundații” constă în elaborarea
documentațiilor tehnico-economice în vederea asigurării exploatării în condiții
de siguranță a barajelor și digurilor, reducerea riscului de inundații și
protejarea corpurilor de apă și a biodiversității prin măsuri de asigurare a
migrației peștilor, a debitului ecologic și de prevenire a eutrofizării corpurilor
de apă, obținerea tuturor avizelor și acordurilor necesare, aprobarea
indicatorilor tehnico-economici, precum și a tututror documentațiilor necesare
pentru etapa următoare – de contractare a execuției lucrărilor .
 BIBLIOGRAFIE

1. https://rowater.ro/

2. https://dewateringandpiling.com/

3. https://apecrisuri.ro