Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1234-
Manta(blocuri piatra sau beton 2-5 t) Banchete ( piatra Sparta) Material geosintetic Nucleu: format din saci geosintetici umpluti cu nisip Epiuri din palplanse:
12345-
Digurile sunt stucturi paralele cu tarmul construite pentru a impiedica eroziunea acestuia. Dupa nivelul coronamentului si modul cum actioneza impotriva eroziunii tarmului avem : diguri longitudinale cu coronamentul deasupra apei : DIGURI SPARGE VAL diguri longitudinale cu coronamentul sub nivelul apei: DIGURI SUBMERSE Digurile formeaza un baraj importiva curentilor transversali si a celor de intoarcere(jet). Eficacitatea depinde in mod essential de transportul predominant al aluviunilor in apropierea tarmului. Un dig poate produce:- curenti de difractie; - fenomen de salinient.
Nu este necesara constructia continua a digului pentru protectia plajei , acelasi effect se obtine cu o serie de diguri mici longitudinal.
I. DIGURILE SPARGE VAL sunt: structure paralele cu tarmul , apropiate sau departate , cu coronament deasupra nivelului marii; reduc energia valurilor si capacitatea de transport; prevazute pentru prevenirea eroziunii plajei(innisipare artificiala) sau formarea unei plaje noi. produc valuri de difractie; reduc curenti transversali;
Aceste lucrari sunt: scumpe , se justifica in cazul unor eroziuni si a dispersiei aluviunilor spre larg; sunt amplasate la adancimi mai mari decat extremitatile epiurilor; au o influienta mare asupra tarmului; distant fata de tarm : (12-15)hval; pentru tarmuri nisipoase: d> 70 m linia digurilor nu trebuie sa aiba unghiuri ascutite sau deschideri mici pentru ca se pot produce curenti inverse care transporta aluviuni si parti din dig(subspalari);digurile reduc energia valurilor. Structura care reflecta cel mai putin valurile sunt digurile din arocamente. In spatele digurilor se pot forma 3 tipuri de linii ale tarmului:
L/S>2 ( tombolo)
Pentru stabilizarea si protejarea unei portiuni relative scurte de zeci de metri de tarm se foloseste un singur dig sparge val, iar daca trebuie protejata o portiune lunga de tarm trebuie sa se realizeze un system de diguri cu spatii intre ele. Raport de expunere =
= 0.250.66
A. Diguri
II. DIGURI SUBMERSE(praguri) in general , diguri paralele cu tarmul , fiin realizate in apropierea acestora; scopul este de a reduce transportul nisipului spre larg . Lucrarile submerse construite aproape de mal vor proteja malul in spate si vor fixa noi intinderi de nisip intre linia malului si acesta . Plajele din spatele digului vor avea o cota mai ridicata decat plajele adiacente.
Efectul digurilor submerse asupra valurilor este relative mic. Caracteristicile digurilor submerse trebuie alese astfel incat valurile sa diverse lent apa incarcata cu nisip in spatele lucrarii. Stabilitatea si puterea de innisipare se poate inbunatati daca: -digul are taluze line , permeabile; -Berme lungi; -daca se evita schimbarea brusca a orientarii. Digurile submerse pot fi realizate cu sau fara structure legate de tarm . .
Digurile submerse se pot construe din blocuri de piatra sau elemente geosintetice (saci , geotuburi).
APARAREA ACTIVA A TARMULUI PRIN LUCRARI COMBINATE Pentru a aacumula avantajele si a diminua unele dezavantaje ale epiurilor si digurilor longitudinal au aparut numeroase variante de combinatii ale acestora. 1. Epiuri curbe, oblice, in forma de T,L,V,Y , cruce:
Plaja