Sunteți pe pagina 1din 78

UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIETI

PROIECTAREA ZCMINTELOR DE
HIDROCARBURI FLUIDE

Student: Lipovanu Andrei-Catalin


Grupa: 5
Anul: IV
- 2015 Ploieti

Cuprins

INTRODUCERE: Tema proiectului.

CAP.1.:

1.1.ntocmirea hrii structurale a zcmntului;


1.2.Fixarea limitei iniiale a contactului ap-iei;
1.3.Realizarea seciunilor geologice;
1.4.Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide
1.5.Calculul volumului brut al colectorului.

CAP.2.:

2.1.Calculul mrimilor medii ale parametrilor fizici ai


colectorului;
2.2.Calculul volumului de pori al rezervorului;
2.3.Proprietile mediului fluid;
2.4.Proprietile apelor de zcmnt;
2.5.Proprietile gazelor n condiii de zcmnt;
2.6.Permeabilitatile relative i variaia lor cu saturaia.

CAP.3.:Amplasarea sondelor

Anexe:

Anexa nr.1 Harta cu forma i dimensiunile zcmntului,


Scara 1:5000;
Anexele nr.2, 3 Diagrafiile geofizice ale sondelor studiate;
Anexea nr.4- Diagrama pVT.

Tema de proiect
Se consider un zcmnt de iei de forma i dimensiunile indicate n figura1. n
perioada exploatrii de prob au fost spate sondele menionate n figura 1. Se
anexeaz diagrafiile electrice ale sondelor spate pe acest zcmnt (fig.1 i 2).
Pe baza acestor materiale se cere:

ntocmirea hrii structurale a zcmntului;

realizarea de seciuni geologice;

fixarea poziiei iniiale a contactului iei-ap;

calcularea volumului brut al rezervorului.

Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indic parametrii
menionai n tabelul 1.
Se cere:

s se calculeze mrimile medii ale parametrilor fizici caracteristici colectorului;

s se calculeze volumul de pori al rezervorului;

s se calculeze rezerva de iei i gaze a zcmntului.

Studiul mediului fluid indic parametrii urmtori:


A proprietile sistemului de hidrocarburi fluide n condiii de zcmnt care
sunt redate n diagrama din figura 4;
B proprietile fizico-chimice ale apei de zcmnt sunt redate n tabelul 2.
Pe baza datelor de mai sus se cere:

determinarea capacitii energetice a zcmntului la momentul iniial al


exploatrii;

stabilirea reelei sondelor de exploatare;

executarea calcului de comportare n exploatare a rezervorului sub energia


natural a zcmntului;

proiectarea procesului de injecie a apei sau gazelor n zcmnt pentru


mrirea factorului final de recuperare a ieiului.

INTRODUCERE
Petrolul,in pofida unor previziuni,a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va ramane,probabil,o perioada
insemnata de timp si de acum incolo.Or,se stie,resursele de petrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile.Descoperirea de noi zacaminte petrolifere nu va putea compensa multa vreme ritmul
epuizarii resurselor cunoscute in prezent.De altfel,in Romania,Productia de hidrocarburi fluide
este de cativa ani buni in declin.
Pe de alta parte,factorii de extractie realizati astazi in Romania si chiar pe plan
mondial,au valori destul de modeste in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza energiei
proprii,dar si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de completare a energiei
de zacamant.Cauzele sunt atat de natura obiectiva,legate de conditiile de zacamant,cat mai ales
de natura subiectiva asociata de variantele de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera,totusi,intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania,dar
numai in cazul implicarii mai active a ingineriei de zacamant.Aceasta inseamna intocmirea unor
proiecte de exploatare care sa indice varianta optima de exploatare pentru fiecare zacamant in
parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se
determina fixarea regimului de exploatare.Daca conditiile de zacamant o impun,este preferabil sa
se faca completarea energiei de zacamant inca din faza primara a exploatarii si sa se evite,pe cat
posibil,intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul poros.
In ce priveste zacamintele aflate in fazele secundara sau tertiara a exploatarii,zacaminte
epuizate din punct de vedere energetic,dar care mai contin un procent insemnat de
hidrocarburi,se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode,conventionale sau
neconventionale,in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficienta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata,nu in mica
masura,de modul de traversare a stratului productiv,de modul de constructie si amplasare a
sondelor de extractie si a celor de injectie.De aceea este necesar ca orice inginer de forajextractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acestia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai.Prezenta lucrare este elaborata in conformitate
cu programa analitica de la Facultatea de Ingineria Petrolului si a Gazelor din cadrul universitatii
PETROL-GAZE din Ploiesti.

CAP.1. MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMNTULUI


Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un mediu
solid pros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de zacamant.
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta terestra.
El este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente tectonice
si/sau litologice.
In general, zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone distincte: o
zona saturata cu hidrocarburi, numita zona productiva si o zona saturata 100% cu apaacviferul
adiacent, care poate lipsi in anumite cazuri.
In vederea exploatarii, un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata (in plan orizontal),
cat si grosimea stratului. De asemenea, trebuie facuta o delimitare exacta a celor doua zone
zona productiva si acviferul adiacent.
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei, zacamintele pot fi: zacaminte stratiforme,
masive, delimitate litologic, combinate si subtile.
Indiferent de tipul capcanei, in proiectarea exploatarii se opereaza cu doua forme
geometrice de baza:
zacaminte in forma de banda liniara, care admit o simetrie liniara

zacaminte de forma circulara , care admit o simetrie radiala


In natura, nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din cele doua forme
geometrice de baza mentionate. In aceasta situatie se va aproxima forma reala a zacamantului la
una din cele doua forme geometrice de baza specificate mai sus, obtinandu-se astfel modelul de
zacamant.

1.1.HARTA STRUCTURALA (CU IZOBATE) A ZACAMANTULUI

Harta structurala(cu izobate), reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de


intersectie intre diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se va lua intrarea in stratul
productiv.
Harta structurala poate fi construita pe baza sectiunilor geologice sau prin metoda
triadelor. In acest caz s-a adoptat metoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului reper,
intrarea in stratul productiv, intrari ce se determina pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor.
Adancimile reperului, citite pe diagrafii, sunt in cote absolute care vor fi raportate la un reper
unic, adica nivelul marii. Astfel,din aceste cote absolute se va scadea elevatia sondelor si se obtin
cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid intotdeauna perfect cu cele reale din sonde,
abaterea fiind in functie de tipul dispozitivului utilizat, de grosimea stratului poros, de marimea
rezistivitatii. Pentru fiecare situatie in parte se utilizeaza relatii analitice care permit efectuarea
corectiilor necesare. In acest caz se vor ignora aceste decalaje.
Metoda de lucru:

se alege ca reper, intrarea in stratul productiv;

se trec pe harta cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii(anexele nr.2,3) pentru
fiecare sonda in parte;

se unesc punctele cate trei;

se cauta punctele cu valori egale pentru aceste drepte (interpolare).


Datele obtinute se trec in tabelul 1.

SONDA
Nr.
605
641
656
676

Ha
1547
1544
1507
1496

COTE REALE(m)
Hc
Ht/a
1602
1678
1606
1545
1589
1544

h
55
134
42
93

ELEVAIA
(m)
332
300
307
232

COTE IZOBATE(m)
Ha*
Hc*
Ht/a*
1215
1270
1244
1378
1306
1200
1238
1264
1347
1312

Sonda 605
H a=H a E=1547332=1215 m
H c =H c E=1602332=1270 m
Sonda 641
H a=H a E=1544300=1244 m
H c =H c E=1678300=1378 m
H t /a =H t /a E=1606300=1306 m

Sonda 656
H a=H a E=1507307=1200 m
H c =H c E=1545307=1238 m
Sonda 676
H a=H a E=1496232=1264 m
H c =H c E=1589232=1357 m
H t /a =H t /a E=1544232=1312m

Unde:
Ha - cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii;
Ha* - cotele in acoperis izobatice;
Hc - cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;
Hc* - cotele in culcus izobatice;
Ht/a - cotele limita titei/apa absolute masurate pe diagrafii;
Ht/a* - cotele limita titei/apa izobatice;
E- elevatiile sondelor respective;

Dupa determinarea acestor valori s-au facut interpolarile din care a rezultat harta cu
izobate a zacamantului(anexa nr.5).

1.2 Fixarea limitei a contactului iei/ap


Limita hidrocarburi/ap se determin tot din diagrafii , pe baza curbelor de rezistivitate.
n realitate nu exist un plan orizontal de separaie ntre fluidele respective ci mai degrab o zon
de tranziie hidrocarburi/ap, a crei grosime este n funcie de structura spaiului poros i
diferena de mas specific dintre cele dou fluide din zcmnt. Totui, pentru simplificare se
admite existena planurilor orizontale de separare a fluidelor existente n zcmnt.
Aceast limit hidrocarburi/ap prezint dou contacte cu stratul productiv: un contact pe
acoperi i un contact pe culcu. Proiecia acestor dou contacte pe harta cu izobate prezint, la
randul ei dou contururi: un contur interior (pe culcu) i unul exterior (pe acoperi). ntre cele
dou contururi se gsete aa numita zon de contact. n problemele de evaluare a resurselor i
rezervelor de hidrocarburi, de urmrire a deplasrii limitei n timpul exploatrii, se opereaz cu
un contur mediu, numit contur de calcul sau contur de lucru (anexa nr.5) .
H t /a
Se traseaz limita iei/ap la adncimea
= 1309 m

1.3 ntocmirea seciunilor geologice


Seciunile geologice sunt reprezentri n plan vertical a stratelor geologice. Cele mai
adecvate sunt seciunile transversale, deoarece ofer o imagine mult mai realist asupra nclinrii
stratului dect seciunile longitudinale. n plus aceasta evideniaz limitele hidrocarburi/ap
i/sau iei/gaze. n cazul de fa sectiunile s-au ntocmit pe baza hrii structurale (anexele nr.
6,7) .

1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide


Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile, care trebuie puse n
eviden i nlturate de la grosimea total a stratului.
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte i se analizeaz. Se identific i se
noteaz stratele care compun obiectivul. Grosimea se msoar att dup curba de potenial
standard (PS) ct i dup cea de rezistivitate ( ), apoi se face media.

Pentru sonda 605:


Strat

P.S.
a
b
c

hef

11
5
5

3
4
4

ef

(m)
7
4.5
4.5

16

Pentru sonda 641:


Strat

hef
P.S.

h
(m)

ef

a
b
c

12
18
14.5

12
18
14.5

45

Pentru sonda 656:


Strat

hef
P.S.

3
5
5

4
4

a
b
c

ef

(m)
3.5
5
4.5

13
Pentru sonda 586:
Strat

a
b

hef
P.S.

24
2025

18
-

ef

(m)
21
25

46

Dup determinarea grosimilor efective, acestea se vor reprezinta pe seciunile geologice.

1.5. Calculul ariei zonei productive


Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate aria trapezului cuprins
intre faliile F1, F2, F3 si limita titei/apa de calcul.
Pentru determinarea ariilor s-au impartit zonele respective in triunghiuri, iar ariile s-au
calculat cu urmatoarea formula:

A=

bh
2

Unde:
b - baza triunghiurilor;

h - inaltimea triunghiurilor,citite pe harta.


Tinand cont de scara hartii cu izobate rezulta aria zonei productive.

Sonda 605
A605= AI605+AII605 = 264 100 m2
15288
25
AI766 =
=167 200 m2
2
AII766=

Sonda 641
A641 = AI641 + AII641 = 168 150 m2
11844
25
AI641 =
=64 900 m2
2
AII641 =

11870
25
=103 250 m2
2

Sonda 656
A656 = AI656 + AII656 = 142 800 m2
11953
25
AI656 =
=78 837.5 m2
2
AII656 =

15251
25
=96 900 m2
2

11943
25
=63 962.5 m2
2

Sonda 676
A676 = AI676+AII676 = 260 400 m2
16856
25
AI676 =
= 117 600 m2
2
AII676 =

16868
25
= 142 800 m2
2

Aria zonei productive :


Ap=A605+A641+A656+A676
Ap=264100 + 168150 + 142800 + 260400 = 835 450 m2 = 83.545 ha

CAP.2. PROPRIETILE MEDIULUI POROS


2.1. CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI
CARACTERISTICI COLECTORULUI
Pentru determinarea mrimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului (porozitate,
permeabilitate, saturaie n ap ireductibil, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor folosi
datele din carote din Tabelul1. Pe baza diagrafiilor geofizice (anexele nr.2,3) se pozitioneaza
carotele pe sectiunile geologice.Se calculeaza o marime medie ponderata cu grosimea
pachetului.Daca intr-un pachet avem mai multe carote,se face media aritmetica a valorilor
parametrului fizic respectiv.
Valoarea medie pe zacamant se calculeaza ca medie aritmetica.
Modelul de lucru este valabil atat pentru determinarea porozitatii cat si a permeabilitatii si
a saturaiei n ap ireductibil.

Sonda 605
Strat

Porozitate

Permeabilitate

A
B
C

22.45
25.1
25.1

paralela

k
perpendicular

725
980
980

a
533.5
675
675

Saturatie
Sai

23
20
20

Sonda 641
Strat

Porozitate

Permeabilitate

Saturatie

A
B
C

23
13.1
13.1

paralela

k
perpendicular

843
87.1
87.1

a
511
58.9
28.9

Sai

19.95
25.2
25.2

Sonda 656
Strat

Porozitate

Permeabilitate

A
B
C

22.3
22.3
21

paralela

k
perpendicular

688
688
726

a
578
578
450

Saturatie
Sai

23.2
23.2
20.8

Sonda 676
Strat

Porozitate

Permeabilitate

A
B

22.2
22.2

paralela

k
perpendicular

872.5
872.5

a
736.5
736.5

Saturatie
Sai

20.15
20.15

2.1.1. POROZITATEA - m
Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru masoara capacitatea rocii de a inmagazina fluide. In problemele de proiectare se
opereaza cu doua tipuri de porozitati:
porozitate efectiva(m), definita ca raportul dintre volumul de pori (Vp) si volumul brut al
sistemului roca-pori (Vb);
o porozitate dinamica(md), utilizata in problemele de dislocuire a titeiului de catre alt
fluid. Aceasta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva si un coeficient al
utilizarii spatiului de pori, care ia in considerare faptul ca in conditii reale de zacamant,
agentul de dislocuire nu spala complet titeiul din spatiul poros.
Cunoasterea porozitatii efective este necesara in calculele de evaluare a resurselor de
hidrocarburi, la stabilirea capacitatii energetice a zacamantului, la alegerea metodei de

intensificare sau imbunatatire a recuperarii. Porozitatea se poate determina prin metode


fizice(masuratori pe carote) si prin metode geofizice(din curbele de rezistivitate).

o Porozitatea medie pe sonda:


n

m i hi
mmeds=

hi
i

m
unde:
m i

porozitatea medie msurat din carote;

hi grosimea pachetului de roc.

mmed605=

0.22457+ 0.2514.5+ 0.2514.5


=
0.2394=23.94%
7+ 4.5+ 4.5

mmed641=

0.2312+0.13118+0.13114.5
=0.1576
=15.76%
12+18+14.5

mmed656=

0.2234.5+0.2232.5+ 0.216
=0.217
=21.7%
4.5+2.5+6

mmed676=

0.22221+0.22225
=0.222
=22.2%
21+25

o Porozitatea medie pe zcmnt:


n

m i Ai
mmedz=

Ai
i

unde:
m i

porozitatea medie pe sonda;

Ai aria suprafeei din jurul sondei.

mmedz=

0.2394 264100+0.1576 168150+ 0.217 142800+0.222 260400


=0.2136=21.36
264100+168150+142800+260400

2.1.2 PERMEABILITATEA K
Permeabilitatea poate fi definit, n general, ca proprietatea unui mediu de a permite
curgerea fluidelor prin el. n proiectarea exploatrii se opereaz cu toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absolut, efectiv i relativ.
Permeabilitatea absoluta a unui colector reprezinta permeabilitatea masurata faa de o
faz, cand porii rocii sunt saturai numai cu fluidul respectiv.
Permeabilitatea efectiva este permeabilitatea msurat fa de o faz, cnd n porii rocii
sunt prezente dou sau mai multe faze.
Permeabilitatea relativa se exprima ca raport intre permeabilitatea efectiva si cea
absoluta, pentru acelasi zacamant.Se poate vorbi,deasemenea,de o permeabilitate relativa fata de
apa si o permeabilitate relativa fata de gaze.
Ca i n cazul porozitii determinarea se va face n cazul de fa pe baza determinrilor
din carote.

o Permeabilitatea medie paralela pe sonda


n

k IIi hi
k IImedS =

hi
1

unde:
kIIs-permeabilitatea medie paralela pe sonda;
hi-grosimea pachetului de roca.

k IImed 605=

k IImed 641=

7257+9804.5+ 9804.5
=868.4 mD
7+ 4.5+ 4.5

84312+ 87.118+ 87.114.5


12+18+14.5

k IImed 656=

= 290.9 mD

6884.5+ 68825+7266
=705.5mD
4.5+2.5+6

k IImed 676=

872.521+872.525
=872.5 mD
21+25

o Permeabilitatea medie pe sond


k IImedS =

k IImed 605 h605 + k IImed641 h641 + k IImed656 h 656 +k IImed 676 h676
hmed

II

k medS =

868.4 16+ 290.9 45+ 705.5 13+872.5 46


16 +45+13+ 46
k IImedS =580,37 580,4 mD

o Permeabilitatea perpendicular medie pe sond


n

hi
k medS =

i=1
n

ki
i

7+4.5+ 4.5
=604.8mD
7
4.5 4.5
kmed605=
+
+
533.5 675 675
12+18+14.5
=38.87 mD
kmed641= 12 + 18 + 14.5
511 58.9 28.9

kmed656=

4.5+ 2.5+6
=510 mD
4.5 2.5
6
+
+
578 578 450

21+ 25
=736.5 mD
21
25
kmed676=
+
736.5 736.5

o Permeabilitatea medie pe sond


k medS =

k s +k IIs
2

kmed 605 =

868.4+604.81
=736.6 mD
2

kmed 641 =

290.9+ 38.87
=164.88 mD
2

kmed 656 =

705.5+510
=607.75 mD
2

kmed 676 =

872.5+ 736.5
=804.5 mD
2

o Permeabilitatea medie pe zcmnt


n

k medS A i

k med zc = i=1

Ai
i=1

kmed

zc

736.6264100+164.88168150+607.75142800+ 804.5260400
=620.6 mD
264100+142800+168150+260400

2.1.3. SATURAIA N AP IREDUCTIBIL sai


n porii rocii colectoare pot fi prezente urmtoarele fluide: ap, iei i gaze. Prin urmare,
se poate vorbi de o saturaie n ap, o saturaie n iei i saturaie n gaze. Numeric, saturaia se
exprim ca raport ntre volumul de fluid din pori i volumul respectiv de pori i poate lua valori

ntre 0 i 1, respectiv ntre 0% i 100%. ntr-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei
faze. Saturaia n ap ireductibil, pentru un anumit zcmnt, rmne invariabil n procesul de
exploatare.
Cunoaterea saturaiilor n fluide este foarte important la evaluarea resurselor i a
rezervelor de hidrocarburi i la prevederea comportrii zcmintelor n exploatare. Determinarea
se poate face cu ajutorul metodelor fizice, geofizice sau prin calcule.
Saturaia n ap ireductibil ia valori cuprinse ntr-un domeniu foarte larg n func ie de
compoziia chimico-mineralogic a rocilor colectoare, de structura porilor, de capacitatea de
udare a rocilor. Pentru calculul acestei saturaii se apeleaz la nite relaii similare cu cele folosite
la determinarea porozitaii.
o Saturaia medie n ap ireductibil pe sond este:
S
n

S ai medS

( ai ) h i
=

i=1

h i
i=1

unde (sai) saturaia medie n ap ireductibil, pe pachetul cu grosimea medie hi .

Sai med 605 =

0.237+ 0.24.5+0.24.5
=0.213
=21.3%
7 +4.5+ 4.5

Sai med 641 =

0.199512+0.25214.5+ 0.25218
=0.234
=23.4%
12+14.5+18

Sai med 656 =

0.2324.5+ 0.2322.5+0.286
=0.221
=22.1%
4.5+2.5+6

Sai med 676 =

0.201521+0.201525
=0.2015
=20.15%
21+25

o Saturaia medie pe zcmnt este:


n

( Sai )i medS Ai

S ai med zc= i=1

Ai
i=1

S ai med zc=

0.213264100+0.234168150+0.221142800+ 0.2015260400
=0.215
=21.5%
264100+ 168150+ 142800+ 260400

2.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII - r


Coeficientul de compresibilitatea este parametrul prin intermediul cruia se exprim
elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere important n cadrul forelor care
determin deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de compresibiltate este definit ca
raport al variaiei volumului cu presiunea i volumul nsui, i anume:

1 dV

V dp
,

T ct .

Se opereaz, n mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii i cu un coeficient


de compresibilitate al porilor. ntre cei doi exist o legtur:

r m p
.
Pentru cazul de fa, cnd avem numai roci plastice coeficientul de compresibilitate va fi:

r m p

21.36
5,1 10 10 1.08 10 10 Pa 1
100

, unde:

10

p=5,1 10

Pa

se citete din diagram

2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI


Volumul brut reprezinta volumul total al zacamantului de hidocarburi, delimitat in culcus si
in acoperis de stratele impremeabile, iar lateral de faliile F1 F3(anexa1). Pentru determinarea
acestui volum se foloseste relatia:
Vb= Ap hmed
unde:
Vb - volulul brut al zacamantului;
Ap - aria productiva;
hmed - grosimea medie efectiva a stratului in zona productiva, ce se poate calcula cu relatia:
hmed=

hi Ai
Ai

hmed=

16264100+ 45168150+13142800+ 46260400


264100+168150+142800+ 260400

( h1 A 1 ) + ( h 2 A 2 ) + ( h 3 A 3 ) ++ ( hi Ai )
A 1+ A 2+ A 3+ Ai

=30.67 =31 m

Vb= 83545031 = 25 898 950 m3


2.1.6 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI
Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori i fisuri. Determinarea volumului de
pori al rocii rezervorului este absolut necesar pentru evaluarea, n continuare a resursei
geologice de gaze. Pentru determinarea acestui volum:
V p=V b mmed zc
unde
Vp volumul brut al zonei productiv
mmed zc porozitatea medie in zona productiv
V p=25898950 0.2136=5 532 010

m3

2.1.7 CALCULUL REZERVEI DE TITEI


1
N=Aphzmmedz(1-Sai) bt 0

unde: Ap aria
productiva
hz grosimea medie a zacamantului
mmedz porozitatea medie pe zacamant
Sai saturatia in apa ireductibila pe zacamant

bt0 factorul de volum al titeiului la presiune initiala


(se citeste din diagrama)
1
N=835450310.2136(1-0.34) 1.186
N=3 656 143.58 m3
2.1.7 CALCULUL REZERVEI DE GAZE
M=Nr0

r0=86 Nm3/m3

M=314 428 347.9 Nm3

CAP.3. PROPRIEILE MEDIULUI FLUID


3.1 PROPRIETILE IEIURILOR
3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR N IEI RAIA DE SOLUIE rs
Raia de soluie se definete ca fiind cantitatea de gaze in m 3 N/m3, dizolvat ntru-un m3
de iei, n condiii de zcmnt.
Se citete din diagrama din anexa 4.

3.1.2 FACTORUL DE VOLUM AL IEIULUI bt


Factorul de volum monofazic al ieiului bt se definete ca fiind raportul dintre volumul
ocupat de o anumit cantitate de iei n condiii de zcmnt i volumul ocupat de aceea i
cantitate de iei n condiii standard.
Factorul de volum al ieiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinznd de
mrimea raiei de soluie, n sensul c un iei cu raia de solu ie mare va avea i un factor de
volum mare.
Din diagrama din anexa 4 se citesc:
bts- factorul de volum al ieiului la presiunea de saturaie ps
bto- factorul de volum la presiune iniial, p0

3.1.3 VSCOZITATEA DINAMIC A IEIULUI

Vscozitatea dinamica scade cu creterea temperaturii. ntre p 0 i ps vascozitatea ieiului


se reduce cu scderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiunea de satura ie, vscozitatea
crete cu reducerea presiuni, fenomen datorat ieirii gazelor din soluie.
Se citete din diagrama din anexa 4.
Aceti parametrii se citesc din diagrama din anexa 4 in funcie de temperatura de
zcmnt.
TEMPERATURA DE ZCMNT
Tz=(Ht/a+Emed) gradT + Tma
unde
Emed- elevatia medie

gradT=0,03 /m
Tma= 10 temperatura mediului ambiant
Emed .=

E s 605 + E s 641 + E s656 + E s676 332+ 300+307+232


=
=292.75
4
4
Tz=(1309+292.75) 0,03 + 10 = 58.05

Tz=58.05
p

bt

rs

bar
p0=254.19
psat=218.7
pab=20

1.196
1,208
1,057

84
83.3
10.66

cP
2,66
2,5
4,4

3.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI-t


Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al
titeiului, t..Coeficientul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu realatia:
b b
t= ts t 0
bts ( p0 p s )
1

1,2081,196
t=
=2.8 104
1.208 ( 254.19218.7 )

In diagrama de variatie avem doua domenii in care factorul de volum al titeiului, ratia de
solutie si vascozitatea variaza dupa legi diferite si anume:
a) intre presiunea initiala si cea de saturatie
b) intre presiunea de saturatie si cea de abandonare
Pab=20 bar
p0=254.2 bar
psat=218.7 bar

CAZUL 1
p=psatp0
rs=constant.
a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:
bt.0=1.196
bt.sat=1.208
bt bt 0
p p
( p0 p )( bt , sat b t , 0 )
= 0
= b t=
+b t , 0
bt . sat b t 0 p 0 psat
p 0 psat

bt =

( 254.2 p ) (1.2081.196)
+1.196
254.2218.7

bt=1.281-3.38*10-4 p

b) Pentru determinarea legii de variatie a vscozitii:


t.0=26.6 cP
t.sat=25.3 cP
t t . sat
p p sat
( p p sat ) ( t , 0t ,sat )
=
=t =
+ t ,sat
t .0 t . sat t .0 t .sat
p0 p sat

t =

( p218.7 ) ( 26.625.3 )
+ 25.3
254.2218.7
t=17.4+3.6*10-2 p
CAZUL 2

p=pabpsat

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut


bt.ab=1.057
bt.sat=1.208

bt bt .ab
p pab ( p p ab ) (bt , sat b t , ab)
=
=
+ bt ,ab
bt . sat b t .ab psat p ab
p sat p ab

bt =

( p20 ) (1.2081.057)
+1.057
23620

bt=1.0562+7.59*10-4 p
b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:
t.ab=44 cP
t.sat=25.33 cP
t t . sat
psat p
( psat p ) ( t , abt , sat )
=
=
+ t ,sat
t .ab t . sat psat p ab .t
p sat pabt

t =

( 218.7 p ) ( 4425.33 )
+25.33
218.722

t=45.87-9.3*10-2 p
c) Pentru determinarea legii de variatie a ratiei de solutie:
rsab= 10.66 mN/m
rssat=83.3 mN/m
r sr sab
p p ab ( pp ab ) (r s , sat r s ,ab )
=
=
+10.66
r s . sat r s . ab psat p ab
psat p ab

rs=

( p22 ) ( 83.310.66)
218.720

+ 10.66

rs=3.34+0.36p mN/m

3.2. PROPRIETILE APELOR DE ZCMNT


3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR N APA DE ZCMNT - G
Solubilitatea gazelor in apa de zcmnt este mult mai redusa decat in iei, dar nu este de
neglijat. Solubilitatea gazelor in ap mineralizat de zcmnt se calculeaza cu relaia:

G' =G 1

X Y
10000

Unde:
G- este solubilitatea gazelor (raia de soluie) in ap distilata, in mn/m, pentru a care
determinare se poate utiliza diagrama din figura 3.1;
X- mineralizaia (salinitatea) apei , in meq/l, determinate prin analize de laborator;
Y- corecia salinitii cu temperatura, pentru care se poate folosi diagrama din figura 3.2
G=2.91 mN/m
XS.641=1394.26+128.96+35.27+1539+9.49+10 = 3116.98 mg.ech/l
XS.676=2194.03+225.05+120.51+2537.25+0.64+1.7=5079.18 mg.ech/l
X=4098.08 mg.ech/l
Y=0.055

3116.98 0.055
=2.86 m N /m
10000

5079.18 0.055
=2.828 m N /
10000

G'S 641 =2.91 1


G'S 676 =2.91 1

GSmed =

G s' 641+Gs ' 676


2

= 2.84 m3N/m3

Fig. 3.1 Solubilitatea gazelor n funcie de temperatur i presiune

Figura 3.2.Corecia salinitii cu temperatura.

3.2.2 VSCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZCMNT -a


Vscozitatea dinamica a apei de zcmnt este un parametru sensibil in special, la
variaia structurii. Ea scade cu creterea temperaturii i crete cu creterea concentraiei in sruri.
Pentru determinarea vscozitii dinamice a apei de zcmnt vom determina:
SALINITATEA PE SONDA

Y=yi

(mg/l) cantitatea de saruri

Y641=32067.98+2584.36+428.9+54572.92+455.83+610=90719.99 mg/l
Y676=50462.69+4510.12+1465.46+89971.88+30.85+103.7= 146544.7 mg/l

Ymed=118632.34 mg/l
1 l apa.......1 010 000 mg ...... 118632.34 mg saruri/l apa
100 mg ...... Y %
=> Y%=11.74 %
Pentru Y%=11.74%,T =58.05 C,b =1
z

Se determina dintr-o nomograma vascozitatea apei de zacamant in functie de


temperatura de zacamant si procentul de saruri.
Din nomograma va rezulta: a = 0.5894 *10-3 Ns/m2

Fig 3.3. Variaia vscozitii dinamice a apei cu temperatura i salinitatea


3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE-

'a

Compresibilitatea apei este influenat de presiune, de temperatur, de concentraia n


electrolii (mineralizaie) i de prezena gazelor in soluie.
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zcmnt cu gaze n soluie se
poate calcula cu relaia:
'a= a ( 1+ 0,05 G ' )
Unde:
a-coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie;
a- se citeste din diagrama din figura 3.4
G- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zacamant

10

a=4.03 10
'

m /N
3

GS , med =2.903 mN /m

'a= a ( 1+0.05 G' )=4.03 1010 ( 1+0.05 2.903 )=4.61 1010 m2 / N

Figura 3.4.

CAPITOLUL IV
STABILIREA I AMPLASAREA REELEI SONDELOR DE

EXPLOATARE

Amplasarea raional a sondelor este acea amplasare care asigur prducia maxim de
iei , cu cheltuieli minime . n acest sens , n practica exploatrii apar dou situaii :
se d cumulativul pe zcmnt i se cere s se amplaseze sondele de extracie n aa fel
nct s avem cheltuieli minime

se dau resursele material i se cere s se amplaseze sondele n aa fel nct s se obin


valoarea maxima a produciei de iei cu aceste resurse

Amplasarea sondelor de iei se face nfuncie de modul de manifestare a energiei de


zcmnt, de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de configuraia geometric a
zcmntului.

4.1 Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar , cu acvifer activ
Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar cu acvifer activ (fig 3.1) se
face n iruri (rnduri) paralele, n raport cu conturul interior (limita iei/ap pe culcu), aceasta
deoarece sondele se inund mai nti pe culcu. Numerotarea irurilor ncepe dinspre conturul
petrolifer (limita iei/ap) ctre conturul de nchidere (C.I.).
Amplasarea ncepe cu fixarea ultimului ir de sonde (irul k) ; acesta se fixeaz paralel cu
conturul de nchidere al zcmntului la o distan de circa 80-100 m.
O apropiere prea mare a irului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferen a irului cu falia respectiv. O ndeprtare prea mare a irului k de respectivul contur
ar face ca n volumul situat ntre irul k i C.I. s rmn o cantitate substanial deiei nedrenat
de sonde.
Dup fixarea ultimului ir se msoar distana d , dintre ultimul ir i conturul iei/ap pe
culcu.

Fig. 4.1 Amplasarea sondelor de extracie pe un zcmnt tip band liniar , cu acvifer
activ
Se determin distana ntre iruri a :
d 440
a= =
k
3

= 146.6 m

Unde:
d = distana de la ( /a ) culcu pana la ultimul ir de sonde
k= este numrul total de iruri ( k = 3 )
a1 = distana de la ( /a ) culcu pn la primul ir de sonde
a2 = distana de la primul ir la al doilea ir de sonde
S= lungimea irului

Se recomand o distan optim ntre iruri de 150 200 m. Numrul de iruri va fi n


Lp
funcie de lungimea zonei respective
. Distana dintre irurile intermediare ( 2 , 3 k 1 )
este aceiai egal cu a i rezult din relaia de mai sus . Distana de la conturul iei/ap pe
a1
culcu la primul ir (
) se alege mai mare decat a, avnd n vedere c primul ir este
inundat mai repede dect celelalte. Rezult c distana dintre penultimul ir ( k 1 ) i ultimul ir
a
( k ) va fi k , mai mic decat a.
S-a constatat din practica exploatrii, c exploatarea cu mai mult de dou iruri nu este
eficient din punct de vedere al consumului energetic i deci se recomand ca n exploatare s fie
ntotdeauna cel mult dou iruri, celelalte urmnd s fie activate succesiv .
Se va proiecta n continuare numai modelul zcmntului pe care funcioneaz dou
iruri simultan, indiferent de numrul de iruri proiectate n vederea exploatrii acestuia.
Astfel, distana de la conturul iei/ap pe culcu la primul ir de sonde de extracie este:
a1

= 1.05 a = 1.05 146.6 = 154 m

iar distana dintre penultimul ir i ultimul ir va fi :


ak

= 0.95 a = 0.95 146.6

= 139.2 m

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :


n S=

S
2

unde :
S este limea zonei productive ( fig 4.1 ), respectiv lungimea irului de sonde ;

2 i distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare


Pe irurile intermediare ( 2 , 3 , ... , k 1 ) numrul de sonde este acelai. Pe primul ir se
va amplasa un numr mai mic de sonde dect pe celelalte, avnd n vedere c irul 1 va fi inundat
nS 1
primul i deci, sondele respective vor lucra o perioad mai scurt de timp. Notnd cu
numrul de sonde de pe primul ir, avem :
nS 1

0.88 nS

Pe ultimul ir se va amplasa un numr mai mare de sonde dect pe celelalte iruri,


deoarece se va inunda ultimul i n faza final a exploatrii va trebui s dreneze ct mai complet
n Sk
zona productiv. Se noteaz cu
numrul de sonde de pe ultimul ir i avem:
n Sk

1.36 n S

Distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare se determin cu ajutorul


r
diagramei din figura 4.2 . De menionat c, n diagram, S are semnificaia de raz redus a
sondei. Se calculeaz cu expresia : lg(a/rs) i, din punctul corespunztor acestei valori de pe
abscis se duce o vertical pn la intersecia cu semidreapta nr. 2. De aici se duce o paralel la
i
abscis i se citete pe ordonat valoarea raportului r S . Cunoscnd raza redus a sondei ,
r rs

rezult semidistana dintre dou sonde . Sondele laterale se vor amplasa la o distan

fa de faliile

F1

, respectiv

F2

( fig 4.1 ) si la

2 i

ntre ele .

Fig. 4.2 Diagram pentru determinarea distanei dintre sonde

Cunoscnd diametrul coloanei de exploatare (


extracie.

Dc

Dc

), se poate determina raza sondei de

diametrul sondei
1
2

Dc

= 5

DS

diametrul sapei

DS

= 7 in = 17.78 cm

in = 13.97 cm

Raza sondei :

rS

DS
2

= 8.89 cm
Tabelul 4.1

Valori pentru determinarea razei reduse a sondei


l
4.7
4.7
4.7
d
0.4
0.5
0.6
n
46
42
38
r rs
0.117
0.186
0.241

4.7
0.7
32
0.227

4.7
0.8
26
0.180

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus i cu ajutorul
relaiei propuse de Sciurov.
Relaia de calcul la razei reduse este:
ln r rs

Unde :

rs
r rs

ln r s

425
+ 0,6
( l+1.5 ) n d

raza sondei dup sap, n cm


raza redus a sondei

l lungimea canalului perforaturii realizate n strat , n cm


n numrul de perforaturi pe metru liniar de coloan
d diametrul perforaturii , n cm
ln r rs 1

ln ( 8,89)

425
+0,6
( 4,7+1.5 ) 46 0,4

-2.14
r rs 1

= eln rrs1= e2.14 =0.117 cm

425
= 2.18 [ 114.08 +0.6 ] = 2.18 4.32 =

ln r s

ln (8,89)

r rs 2

ln r s

2.18

425
+0.6 =2.183.86=1.68
130.2

= = eln rrs2= e-1.68 =0.186 cm

ln(8,89)

425
+ 0,6
( 4,7+1.5 ) 42 0,5

425
425
+0,6 =2.18
+ 0.6 =2.183.6=1.42
141.36
( 4,7+1.5 ) 38 0,6

r rs 3 = eln rrs3= e-1.42 =0.241 cm


ln r s

ln (8,89)

r rs 4

ln r s

r rs 5

425
+ 0,6
( 4,7+1.5 ) 26 0,8

2.18

425
+0.6 =2.183.66=1.48
138.8

2.18

425
+0.6 =2.183.89=1.71
128.96

= eln rrs5= e-1.71 =0.180 cm

Se alege valoarea cea mai mare pentru


r rs

= eln rrs4= e-1.48 =0.227 cm

ln (8,89)

425
+0,6
( 4,7+1.5 ) 32 0,7

r rs

, respectiv combinaia optim .

= 0.241 cm

Pentru determinarea numrului de sonde pe fiecare ir se citete din aceeai


diagram(4.2) valoarea expresiei :
lg

a
lg
r rs =

14666
0.241

= 4.78

Se citete din diagrama (4.2) valoarea raportului:

i
r rs

= 2.833 10 i = 0.241 2.833 10 i

= 6827 cm = 68.27 m

Se calculeaz distana dintre sonde :


2

= 136.55 m ; la scara hrii

= 2,71 cm ( distana dintre sonde ) ;

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :


nS

S
2

1100
136.55

= 8.12 sonde

s=222 mm
s=222*5=1110 mm
Numrul de sonde pe primul ir se calculeaz cu relaia :
nS 1

0.88 nS

= 0.88 8

.12= 7.14 7 sonde pe irul 1

Numrul de sonde pe penultimul ir se calculeaz cu relaia :


nS 2

1.36 n S

= 1.36 8.12 =11.04 11 sonde pe irul 2

Numrul de sonde pe ultimul ir se calculeaz cu relaia :


nS 3

1.36 n S

= 1.36 8.12 =11.04 11 sonde pe irul 3

Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 1 :


1

S
2 n1

1110
2 7

= 79.28 m

1=15.85 mm (pe harta)


Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 2 :

S
2 n2

1105
2 11

= 50.22 m

2=10.04 mm( pe harta)


Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 3 :
3

S
2 n3

1100
2 11

= 50 m

3 =10 mm( pe harta)

a1

a2

a3

ns

n s1

2 1

n s2

2 2

n s3

2 3

146.6

154

139.6

139.
6

158.56

79.28

11

100.4
4

50.22

11

100

50

( Se face amplasarea sondelor la scar pe hrtie milimetric )

CAPITOLUL V
CALCULUL DEBITELOR POTENIALE
Debitul unei sonde perfecte din punct de vedere hidrodinamic, adic perfect dup modul
i gradul de deschidere se poate calcula cu relaia:

q t=

unde:

2 k t h t p
R
t b t ln C
r rs
kt
||

permeabilitatea efectiv fa de iei- pe zcmnt(mD)

permeabilitatea absolut

ht

grosimea efectiv a stratului saturat cu iei pentru fiecare sond(cm)

p cderea de presiune stra-sond(bar) p= p strat p sond

vscozitatea dinamic a ieiului(cP)

r rs

raza redus a sondei (cm)

bt

factorul de volum al ieiului

Rc

- raza de contur(raza de influen a sondei), semidistana dintre dou sonde situate

pe aceiai falie () sau dac sonda este apropiat de falie se ia dublul distanei pna la falie(cm).
||=0,7 620.6=434.42 mD

k t =( 0,6 0,8 ) k
||=k

zac

k
t

Valorile

bt

se citesc pe curbele de comportare din tema de proiect.

Sonda 605
p =1
q t 605 =

qt

2 k t ht p 2 432.42 1015 16 1 105 86400


=
RC
50
3
2.5 10 1.196 ln
t bt ln
2
r rs
0,241 10

= 137.38 cm3/s =11.87 m3/zi

p =1,5

qt

=206.07 cm3/s =17.8 m3/zi

p =2
qt

=27..76 cm3/s =23.74 m3/zi

p =2,5
qt

=343.45 cm3/s =29.67 m3/zi

Sonda 641
p =1
q t 641 =

qt

2 k t ht p 2 432.42 1015 45 1 105 86400


=
RC
50.22
3
2.5 10 1.196 ln
t bt ln
2
r rs
0,241 10

=386.25 cm3/s =33.372 m3/zi

p =1,5

qt

=579.37 cm3/s =50.058 m3/zi

p =2
qt

=772.495 cm3/s =66.744 m3/zi


p =2,5

qt

=965.18 cm3/s =83.43 m3/zi

Sonda 656
p =1

q t 656 =

qt

2 k t ht p 2 432.42 1015 13 1 105 86400


=
RC
50
2.5 103 1.196 ln
t bt ln
r rs
0,241 102

=111.63 cm3/s =9.645 m3/zi

p =1,5

qt

=167.36 cm3/s =14.46 m3/zi

p =2
qt

=223.26 cm3/s =19.29 m3/zi


p =2,5

qt

=279 cm3/s =24.11 m3/zi

Sonda 676
p =1
q t 676 =

qt

2 k t ht p 2 432.42 1015 46 1 105 86400


=
RC
79.28
3
2.5 10 1.196 ln
t bt ln
2
r rs
0,241 10

=519.71 cm3/s =44.9 m3/zi

p =1,5

qt

=779.5 cm3/s =67.35 m3/zi

p =2
qt

=1039.34 cm3/s =89.8 m3/zi

p =2,5
qt

=1299.18 cm3/s =112.25 m3/zi

Q t = qti
i=1

1
t =1154.93 cm3/s =99.787 m3/zi
Q
1,5
t =1732.257 cm3/s =149.668 m3/zi
Q
2
t =2307.869 cm3/s =199.574 m3/zi
Q
2,5
t =2887.25 cm3/s =249.46 m3/zi
Q

Datele se centralizeaz n tabelul 5.1

ht

RC

mD

cm

cm

432.42

1600

5000

4500

5022

1300

5000

4600

7928

bar
1
1,5
2
2,5
1
1,5
2
2,5
1
1,5
2
2,5
1
1,5
2
2,5

Sonda nr.

605

641

656

676

432.42

432.42

432.42

qt
cm3/s
137.38
206.07
274.76
343.45
386.25
579.37
772.495
965.18
111.63
167.36
223.26
279
519.71
779.5
1039.34
1299.18

m3/zi
11.87
17.8
23.74
29.67
33.372
50.058
66.744
83.43
9.645
14.46
19.29
24.11
44.9
67.35
89.8
112.25

Tabelul 5.1
5.1. Calculul cumulativului de iei i al factorului de recuperare
Rezervele se exprim n condiii standard. Se raporteaz rezervele calculate n condiii de
zcmnt la factorul de volum al ieiului, considerat la presiunea ini ial

p0b t 0

. Estimarea

ct mai exact a rezervelor este n funcie de cantitatea estimat a parametrilor indicai.


Rezerva de iei se calculeaz cu urmtoarea relaie:
N= A p h m(1S ai )

1
bt 0

N=835450 31 0,2136 ( 10,34 )

1
1,186

N=3 656 143.58 m3

Cumulativul de iei anual se calculeaz cu relaia:

N an =Qt 365
1

an
N
1,5

an
N
2

an
N
2,5

an
N

Pentru a vedea eficiena n timp a procesului de exploatare, n funcie de debitele


poteniale se va calcula un factor de recuperare

. Factorul de recuperare ntr-un an este

considerat ca avnd valori cuprinse ntre 2 i 3 %. Acest factor se va calcula cu urmtoarea


formul:
=

N an
N

1,5

2,5

Tabelul 5.2.
p

Qt

N an

an

bar

m3/zi

m3

99.787

36422.25

0.99

1,5

149.668

54628.82

1.494

199.574

72844.51

1.99

2,5

249.46

91052.9

2.49

Se alege debitul de iei a crei valoare se ncadreaz pentru


Qt =

249.46m3/zi

an

ntre 2 i 3 %.

CAPITOLUL 6
EXPLOATAREA N REGIM ELASTIC
Conditia energetica principala pentru existenta regimului elastic este ca presiunea de
zacamant sa fie mai mare decat cea de saturatie (pz > ps). Zacamantul de titei va lucra in regim
elastic atat timp cat presiunea de zacamant va ramane superioara presiunii de saturatie. Gazele
sunt dizolvate in intregime in titei, iar curgerea fluidelor prin mediul poros, in zona productiva,
va fi omogena. Deplasarea titeiului prin pori care talpile sondelor de extractie va fi determinata
de destinderea elastica a acviferului (impingerea apei) si de destinderea elastica a zonei
productive.

Figura 6.1. Domeniul pentru regimul elastic pe diagrama de stare.

In cazul zacamintelor de titei in forma de banda liniara, curgerea apei in acvifer capata o
geometrie liniara, liniile de curent fiind paralele intre ele. Acviferul poate fi de marime finita sau
infinita. Presiunea de zacamant, este superioara celei de saturatie, coeficientii complecsi si de
compresibilitate ai zonei productive si acvifrul adiacent au marimi insemnate.

Fig.6.2 Zacamintul de titei in care curgerea fluidelor este liniara

Calculul de prevedere al comportarii in exploatare in regim elastic se face in doua variante :

1. Se da dinamica debitului sondei comasate


2. Se da dinamica presiunii
6.1. SE DA DINAMICA DEBITULUI SONDEI COMASATE
Asimilind sonda productiva cu o macrosonda (sonda comasata) aceasta va exploata
acviferul adiacent cu debitul Qa.
Se cunosc urmatoarele date iniiale :
k =432.42 mD
-Permeabilitatea absoluta : a
-Raza redusa a sondei :

r rs =0,241 cm

-Vascozitatea dinamica a titeiului la presiunea de zacamint :


-Vascozitatea dinamica a titeiului la presiunea intiala :
-Factorul de volum al titeiului :

bt =1,196

-Grosimea efectiva a stratului :

hef =31 m

t =2,5 cP

t 0 =2,66 cP

-Coeficientul de compresibilitate a apei mineralizate :

1
t=2.8 104

-Coeficientul de compresibilitate al titeiului :


-Coeficientul de compresibilitate al porilor
-Coeficientul de compresibilitate a rocilor :
-Saturatia in apa interstitiala medie :
-Vascozitatea apei

a=4,03 105

1
5
p=5.1 10
1

r=1.08 105

S ai =0,215

a=0.5894 cP

-Latimea acviferului : S=1100 m


La=20000 m
-Lungimea acviferului :
-Lungimea zonei productive :

L p=560 m

-Porozitatea medie pe zacamint : m=0,2136


po=254.19
-Presiunea intiala :
psat =218.7
-Presiunea de saturatie:

ETAPA 1
Se pleaca de la t0=0 si se da pasul de timp

t 1=t 1t 0

t 1=1 an

t 1 =3650=365 zile
Se impune debitul macrosondei

Qa 1

,constat pe etapa:

Qa 1=149.668 m3 /zi
Se calculeaza caderea de presiune la peretele sondei comasate, cu relatia:

L
p0 p1= a a Qa 1 F ( t 1 )
k a hef S

Se calculeaza piezoconductibilitatea acviferului:

aq= t ( 1S ai ) + a 1 S ai +

r
m

aq=2,8 104 ( 10,215 ) +4.03 105 0,215+

aq=

t1 =

1,08 105
=2.79 109 Pa1
0,2136

12
ka
432.42 10
=
=1.231 m2 / s
a aq m 0,5894 105 2.79 109 0,2136

aq
La

t 1=

1.231
31536000=0,097
2
20000

Se citesc din graficul functiei F(t), caderea de presiune adiminsionala :


F(t1)=0,34
CL:
Se calculeaza parametrul complex al acviferului
C L=

a L a
0,58 103
20000
=

=786679.5 Pa
12
k a h ef S 432.42 10 31 1100

C L =0,00786
m3
Se calculeaza caderea de presiune de la peretele sondei comasate:
p1= p0C L Qa 1 F (t 1)
p1=254.20,00786 149.668 0.34=253.8
p0 p1=254.2253.8=0.8
Se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productive:
W 1=Q a1 t 1
W 1=149.668 365=54628.82 m3
Cumulativul de titei pe etapa
N 1=

N1

( L p S hef m ) p ( p0 p 1 ) +W 1
bt

=48 325.25 m3

Debitul cumulative de titei pentru aceasta etapa va fi:

Q t 1=

N1
t1
3

Qt 1=132.15 m / zi

qt
Debitul mediu pentru o sonda la p=1 ,
este:

q t=24.94

m3
zi

Numarul total de sonde necesar este:


Q
n s1 = t 1
qt

n s1 =

132.15
=5.29
24.94

Nr. de sonde = 5
Rezerva de titei calculate in capitoul anterior este:
N= 3 656 143.58 m3
Factorul de recuperare este
N1
48325.25
1=
=
=1,321
N
3656143.58
ETAPA 2
Se da pasul de timp

t 2=

2 ani:

t 2 =730 zile
Se impune debitul macrosondei

Qa 2

,constat pe etapa:

Qa 2=199.574 m / zi
Se calculeaza caderea de presiune la peretele sondei comasate, cu relatia:

L
p0 p2= a a ( Qa 1 F ( t 2 ) + ( Q a 2Q a 1) F ( t 2t 1 ))
k a hef S

t2 =

aq
La

t 2=0,194

Se citesc din graficul finctiei F(t), caderea de presiune adiminsionala :


F(t2)=0,895
Se poate calcula caderea de presiune la peretele sondei comasate adiminsionale, cu relatia:
p2=

a
La

km hef S a i

Qa2F(t2) = 7.3 bar

p2 - p2=254.19-7.3 = 246.89 bar

Se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productive:


t
3

2t
(
1)=127473.33 m
W 2=W 1 +Qa 2
Cumulativul de titei pentru aceasta etapa se scoate din urmatoarea relatie:
N 2=

L p S hef m p ( p0 p2 ) +W 2
bt

=157422.9m

Debitul cumulative de titei pentru aceasta etapa va fi:


N 2 N 1
m3
Q t 2=
=298.89
t 2 t 1
zi

qt
Debitul mediu pentru o sonda la p=1 ,
este:

q t=25.24

m3
zi

Numarul total de sonde necesar este:


n s2 =

Qt 2
qt

n s2 =

298.89
=11.84
25.24

Se stabilesc

n s2 =12

Factorul de recuperare este


2 =

N2
157422.9
=
=4,3
N
3656143.58

6.2 Se da dinamica presiunii la peretele sondei comasate


Daca se impune o variatie in trepte a presiunii la peretele sondei comasate, atunci se poate
t
determina cumulativul de apa ce va patrunde in zona productive la moemntul n .
Se considera o variatie liniara intre doua moemente de timp successive.
Cumulativul de apa parcurs de sonda comasata este determinat de destinderea elastic a
acviferului.
W =( La S h m) aq p F (t)
Algoritmul de lucru
-Se da pasul de timp
-Se impune caderea de presiune
-Se calculeaza cumulativul de apa
-Se calculeaza cumulativul de titei
-Debitul de titei extras
-Factorul de recuperare
-Lungimea frontului de inundare
-Toate sunt variabile pana cand p ajunge la p sat
aq=

ka
a aq m

aq= a +

r
m

t=1 an=365 zile

n s1 =

t1 =

Qt 1
sonde
qt

aq
L a2

t 1

aq= t +St 0+ a S ai +

r
m

Se pleaca de la t0=0 si se da pasul de timp

t 1=t 1t 0

t 1=1 an

t1=365 zile
Se impune presiunea p1=218.7 bar
Se calculeaza caderea de presiunea cu relatia:
p p 254.19218.7
p1= 0 1 =
=17.745
2
2
Se calculeaza piezoconductibilitatea acviferului:
5

1,08 10
aq= t ( 1S ai ) + a 1 S ai + r aq=2,8 104 ( 10,215 )+ 4.03 105 0,215+
=2.79 109 Pa1
m
0,2136
Se calculeaza timpul adiminsional pentru miscarea liniara cu expresia:
aq=

t1 =

12
ka
432.42 10
=
=1.231 m2 / s
a aq m 0,5894 105 2.79 109 0,2136

aq
La

t 1=

1.231
31536000=0,097
200002

Se citesc din graficul finctiei F(t), caderea de presiune adiminsionala :


F(t1)=0,34
Se calculeaza cumulativul de apa ce patrunde in zona productiva:
9
5
2
W = ( La S hef m ) aq p 1 F ( t 1 )=20000 1100 31 0,2136 2,79 10 17,745. 10 0,34=245213,709 m
Cumulativul de titei pentru aceasta etapa se calculeaza cu urmatoarea relatie:
V p 0=L p S hef m=560 1100 31 0,2136=4,078 106 m2

N 1=

V p 0 aq ( p0 p1 ) +W 1 4,078 106 2,79 109 ( 254,19218.7 ) 10 5+245213,7


=
=251409.45 m3
bt
1,136

Debitul de titei pentru aceasta etapa va fi:


Q t 1=

2N1
t1

Q t 1=

2 251409.45
=1377,58 m3 / zi
365

Debitul de apa pentru aceasta etapa va fi:


Q a 1=

2 W 1
t1

Q a 1=

2 160671,121
=1343,63 m3 / zi
365

Debitul mediu pentru o sonda la p = 1 bar, qt este: qt=25,24

m3
zi

Numarul total de sonde necesar este:


n s1 =

Qt 1
qt

n s1 =

1377,58
=54,57
25,24

Se stabilesc

n s2 =55

Rezerva de titei calculate in capitoul anterior este: N= 3 656 143.58


Factorul de recuperare este
1=

N2
N

1=

251409.45
=6,87
3656143.58

CAPITOLUL 7
REGIMUL DE GAZE DIZOLVATE

n cazul unui zcmnt de iei lipsit de cupol de gaze i de un acvifer activ, destinderea
gazelor ieite din soluie este singura for care provoac deplasarea ieiului prin mediul poros,
ctre tlpile sondelor de extracie. Volumul de pori ai zonei productive rmne invariabil n timp
de-a lungul ntregului proces de exploatare.
Metoda de prevedere a comportrii n exploatare are la baz unele ipoteze simplificatoare
fr de care modelele ar deveni de neutilizat.
Ipoteze simplificatoare:
- Se considera colectorul ca fiind omogen i uniform;
- Presiunea are aceeai valoare n orice punct al zcmntului i orice varia ie de presiune se
trasnmite instantaneu n ntreg zcmntul;
- Saturaia n iei este aceeai n orice punct din zona productiv i variaia saturaiei se
transmite instantaneu n toat zona productiv;
- Gazele ieite din soluie difuzeaz uniform n zona productiv i nu se strecoar ctre partea
superioar a zcmntului.

Nr.
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

p
bar
218.7
208.7
198.7
188.7
178.7
168.7
158.7
148.7
138.7
128.7
118.7
108.7
98.7
88.7
78.7
68.7
58.7
48.7
38.7
28.7

Sn
0.86
0.856
0.764
0.752
0.688
0.675
0.611
0.557
0.548
0.53
0.525
0.517
0.503
0.498
0.482
0.46
0.42
0.38
0.36
0.24

krt
0.902
0.643
0.547
0.537
0.397
0.377
0.341
0.319
0.224
0.208
0.14
0.129
0.108
0.055
0.044
0.028
0.016
0.012
0.0098
0.006

krg
3.26510-3
5.11710-3
5.53610-3
0.016
0.018
0.021
0.023
0.027
0.051
0.057
0.095
0.103
0.122
0.154
0.162
0.204
0.231
0.246
0.293
0.361

9.36110-3
0.01
0.04
0.048
0.068
0.084
0.229
0.276
0.676
0.804
1.132
1.883
2.751
3.712
5.233
6.226
8.32
10.595
14.98
22.315

Qt
m3/zi
150
200.2
168.5
148.2
120.5
98.6
84.6
76.5
68.6
56.7
50.6
41.8
38.6
32.2
30.9
26.5
24.7
21.9
13.8
9.2

t
an
0.06
3.05
4.01
6.21
9.36
10.68
12.6
15.8
20.3
27.65
32.62
34.98
37.05
42.04
56.98
66.35
72.27
80.6
92.03
113.8

N
m3
5,4105
8,9105
1.02106
1,13106
1,13106
1,13106
1,13106
1,13106
1,13106
1,13106
1,13106
1,13106
1,13106
1,13106
1,13106
1,13106
1,13106
1,13106
1,13106
1.67106

%
0.147
2.34
8.946
13.562
16.054
18.309
21.732
24.165
26.89
29.53
31.187
34.696
38.652
43.892
49.521
53.652
57.256
58.278
60.029
64.643

CAPITOLUL 8
INJECIA DE AP
Injectia extraconturala se aplica in cazul zacamintelor cu ape marginale. Proiectarea unui
proces de injectie presupune rezolvarea urmatoarelor aspecte: amplasarea sondelor injectie;
determinarea necesarului de apa; determinarea receptivitatii sondelor de injectie; determinarea
presiuni de injectie; alegerea pompelor de injectie.
In ceea ce priveste amplasarea sondelor de injectie se dispune pe un sir, paralele cu
conturul apa/titei si dispus in afara contactului titei/apa exterior. Sondele de injectie trebuie plasa
in acvifer pentru a se evita influenta permeabilitatilor de faza deci pentru a avea o cat mai buna
receptivitate.
In ceea ce priveste distanta de amplasare a sirurilor de injectie fata de conturul petrolifer,
aceasta este conditionata de satisfacerea a doua cerinte:
- deplasarea cat mai uniforma a frontului de dislocuire;
- o cat mai buna comunicare intre sirul de injectie si zona productiva, o
eficienta cat mai buna a injectie.
Pentru prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se foloseste modelul
Buckly-Leverett si Welge. Acesta este un model idealizat care considera colectorul omogen si
izotrop. S-a introdus notiunea de curgere fractionala prin zacamant.
Prevederea comportarii in exploatare la injectia de apa se rezolva pentru doua situatii:
1. existenta unui sir de injectie si un sir de extractie;
2. existenta unui sir de injectia si doua siruri de extractie.

Fig. 8.1 Dispunerea sirurilor de extractie

Prevederea comportarii in exploatare va fi urmarita in exploatare in doua etape:


1. pana la patrunderea frontului in sondele de extractie;
2. dupa ce frontul a patruns in sondele de extractie.