SISTEME DE CANALIZARE

VICTORIA COTOROBAI,
LTE-ANUL III A
CIRCUITUL APEI ÎN NATURĂ
 APELE DE CANALIZARE (STAS 1846)

• menajere - reprezintă apa potabilă impurificată în procesul de viaţă al oamenilor ca

urmare a activită ţilor gospodă reşti şi igienico-sanitare;
• publice – rezultate din satisfacerea nevoilor de apă din obiective ce au un caracter
public;
• industriale-cuprind
• apele impurificate în cadrul proceselor industriale, precum şi în alte activităţi cum
ar fi construcţii, transporturi etc;
Ape uzate • provenite de la:
• spălatul, stropitul străzilor şi incintelor şi de la stropitul spaţiilor verzi;
• unităţi agro-zootehnice şi piscicole –provin de la crescă toriile de pă să ri,
grajdurile animale crescă toriile de peşte;
• rezultate din cadrul proceselor tehnologice proprii (apele impurificate în
procesul de întreţinere a sistemului de canalizare)

• provin din precipitaţiile ce cad pe suprafeţele amenajate sau neamenajate ale

Ape meteorice localită ţilor sau zonelor industriale.

• introduse în reţeaua de canalizare - apele provenite din cursuri de apă , lacuri, bă lţi
Ape de suprafaţă sau mlaştini îndepă rtate prin reţeaua de canalizare.

• introduse în reţeaua de canalizare-provin fie accidental (infiltraţii), fie controlat (lucrări ce

Ape subterane au ca scop coborârea nivelului freatic).
COLECTAREA APELOR DE CANALIZRE DINTR-OGOSPODĂRIE

Reguli de concepție:
Cum se evacuează apele de canalizare
din interiorul unei clădiri?

Rețelele interioare de canalizare a

apelor uzate și meteorice se pot
conecta între ele in interiorul
clădirilor/subsolurilor?

Ce măsuri de protecție și pentru ce

trebuie prevăzute în cazul conectării
apelor de canalizare uzate cu cele
meteorice în subsolul clădirii?
SISTEMUL DE CANALIZARE - STRUCTURĂ
 SISTEMUL DE CANALIZARE - STRUCTURĂ

Sistemul Epurarea
de apelor Emisar
canalizare totalitatea uzate orice depresiune
construcţiilor şi ansamblul tehnicilor naturală cu scurgere
instalaţiilor şi procedeelor aplicate (pârâu, râu, fluviu),
apelor uzate lac, mare, ocean sau
teren permeabil,
care colectează,
transportă, epurează
şi evacuează în în vederea corectării
care permite
emisar calităţii acestora, prin
evacuarea apelor
îndepărtarea
apele uzate uzate epurate, sau în
substanţelor de natură
condiţii speciale
minerală, organică şi
neepurate.
cu caracteristici fizice, bacteriologică,
chimice şi biologice
acceptate de organele
de gospodărire a pentru a putea fi
apelor şi agenţiile de evacuate în emisar în
mediu. condiţii de siguranţă.
 Reţeaua de canalizare

= totalitatea conductelor, lucrărilor accesorii şi a altor obiecte destinate colectării şi transportului apelor uzate şi
a celor meteorice, pe traseul cel mai scurt posibil, la staţia de epurare sau, în anumite condiţii, direct la emisar
 Reţeaua de canalizare: Elementele componente

Canale de racord(CR)
• realizează legătura dintre reţeaua interioară de canalizare a clădirilor sau a altor obiective şi conductele ce
alcătuiesc reţeaua publică de canalizare.
Canale de serviciu(CSR)
• deservesc suprafeţe reduse, fiind amplasate pe străzile pe care nu există colectoare secundare sau
principale.
Colectoare secundare(CS)
• canalizează suprafeţe mai mari decât canalele de serviciu, transportând totodată şi apele colectate de
acestea. Sunt amplasate în zonele cele mai de jos ale suprafeţei deservite.
Colectoare principale(CP)
• recepţionează şi transportă la staţia de epurare apele uzate colectate la nivelul întregii localităţi sau din
anumite zone ale acesteia. Sunt amplasate în zonele cele mai joase ale localităţilor.
Canalele de descărcare (CD)
• sunt prevăzute pentru a evacua direct în emisar o cantitate de apă, în vederea reducerii diametrului
colectoarelor, în cazul când prin reţeaua de canalizare sunt transportate în amestec atât ape uzate cât şi
ape provenite din precipitaţii.
Guri de vărsare sau descărcare (GV)
• sunt construcţii ce au rolul de a evacua în emisar apele de canalizare epurate sau neepurate.
Reţeaua de canalizare: Elementele componente

Canale de racord(CR)
realizează legătura dintre reţeaua interioară de canalizare a clădirilor sau a altor obiective şi conductele ce alcătuiesc
reţeaua publică de canalizare.

Canale de serviciu(CSR)
deservesc suprafeţe reduse, fiind amplasate pe străzile pe care nu există colectoare secundare sau principale.

Colectoare secundare(CS)
canalizează suprafeţe mai mari decât canalele de serviciu, transportând totodată şi apele colectate de acestea. Sunt
amplasate în zonele cele mai de jos ale suprafeţei deservite.

Colectoare principale(CP)
recepţionează şi transportă la staţia de epurare apele uzate colectate la nivelul întregii localităţi sau din anumite zone ale
acesteia. Sunt amplasate în zonele cele mai joase ale localităţilor.

Canalele de descărcare (CD)

sunt prevăzute pentru a evacua direct în emisar o cantitate de apă, în vederea reducerii diametrului colectoarelor, în cazul
când prin reţeaua de canalizare sunt transportate în amestec atât ape uzate cât şi ape provenite din precipitaţii.

Guri de vărsare sau descărcare (GV)

sunt construcţii ce au rolul de a evacua în emisar apele de canalizare epurate sau neepurate.
 Procedee de canalizare

• modul în care diferite categorii de ape de canalizare sunt colectate în

Procedeul de canalizare una sau mai multe reţele distincte de canale

• toate apele colectate de pe teritoriul unei localităţi sau obiectiv, sunt

Procedeul unitar colectate şi transportate printr-o singură reţea de canalizare

• presupune existenţa a cel puţin două reţele distincte, de obicei o reţea

Procedeul divizor pentru colectarea şi transportul apelor meteorice,iar alta pentru ape
(separativ) uzate

• colectarea şi transportul apei la nivelul bazinului ce se canalizează se face

Procedeu mixt atât prin sistem unitar cât şi prin sistem divizor

• Depinde de: colectarea area depinde:•dimensiunea şi caracteristicile

Alegerea procedeului de localităţii sau obiectivului ce se doreşte a fi canalizat;•relieful
canalizarea terenului şi de prezenţa în zonă a apei de suprafaţă şi a celei
subterane.
 Scheme de canalizare

Schema
perpendicular directă (a)
• colectoarele principale sunt perpendiculare pe
cursul de apă în care sunt evacuate apele
colectate de reţeaua de canalizare.

Schema
perpendicular indirectă(b)
• colectoarele secundare sunt orientate
aproximativ perpendicular pe cursul de apă,
colectorul principal este paralel cu acestaşi
este situat în zona cea mai joasă a localităţii.
 Scheme de canalizare

Schema paralelă sau în etaje (c)

• colectoarele secundare sunt paralele
cu emisarul, curbele de nivel sunt
aproximativ normale pe acesta.
• colectorul principal, care interceptează
colectoarele secundare, este
amplasat perpendicular sau oblic pe
cursul apă.
Schema ramificată (d)
• colectoarele secundare sunt dispuse pe
ambele părţi ale colectorului
principal care transportă apa uzată
colectată la o staţie de epurare.
Această schemă este specifică
oraşelor vechi, nesistematizate şi
localităţilor mici.
 Scheme de canalizare

colectoarele principale sunt dispuse radial; canalizarea se efectuează pe zone; în această

Schema radială situaţie există în general mai mulţi emisari. Această schemă este aplicată în cazul
(e) localităţilor mari, cu un relief variat, ale cărui depresiuni au direcţii diferite. În cazul
acestei scheme, dezvoltarea oraşului nu va afecta reţeaua de canalizare existentă, aceasta
extinzându-se spre periferie fără a suferi modificări.
 Elementele reţelei de canalizare

Conductele • colectează şi transportă apele de canalizare

• închise
Tipuri de canale
• deschise

Funcționare colectoarelor de canalizare

 Forma secţiunii transversale a canalelor închise

1. Profil circular
2. Profil ovoid normal
3. Profil clopot semieliptic
4. Profil clopot semicircular
5. Profil clopot circular înălţat
6. Profil clopot circular cu cunetă
7. Profil semicircular cu pereţi verticali şi rigolă
8. Profil cu profil semicircular şi pereţi verticali
9. Profil dreptunghiular
 Forma secţiunii transversale a canalelor deschise

1. Profil triunghiular
2. Profil dreptunghiular
3. Profil combinate
4. Profil parabolic
5. Profil semicircular
6. Profil trapezoidal
 Forme ale secțiunii transversale. Criterii de alegere .
Forme ale secţiunii transversale frecvent utilizate:
§ prezintă avantaje din punct de vedere hidraulic, static şi economic pentru
debite constante şi un grad de umplere cuprins între 0,5 şi 0,95.
Secţiunea circulară

§ cea mai utilizată formă din categoria secţiunilor de canal înălţate.

Secţiunea ovoid § Prezintă avantaje în cazul debitelor relativ mici, cu variaţii mari în timp: pozare
comodă în cazul străzilor înguste sau cu multe instalaţii subterane, unde
secţiunea canalelor poate fi dezvoltată doar pe verticală.

§ face parte din categoria secţiunilor turtite; au o capacitate mare de transport la

adâncimi mici ale apei; sunt adoptate în cazul evacuării unor debite mari cu
Secţiunea clopot variaţii reduse; avantajos de adoptat în cazul prezenţei apei subterane la cote
ridicate, pământuri tari în care săpătura este greu de executat,

Alegerea tipului de canal. Se face ţinând cont de:

•valoarea debitelor ce urmează a fi transportate cu asigurarea vitezelor admisibile;
•sarcinile la care sunt supuse conductele;
•considerente economice;
•cerinţele de exploatare.
Reţeaua de canalizare: Elementele componente_Rigole–colectarea apelor pluviale
Rețele de canalizare. Materiale; Tehnologii de realizare

Realizarea canalelor Materiale:

• prefabricat; • betonul simplu (curent);

• semifabricat; • beton armat (în cazul terenurilor
• monolit. de fundare slabe);
• gresie ceramică (pentru
evacuarea apelor reziduale
acide şi alcaline);
• azbociment;
• fontă şi oţel (în cazul sarcinilor
exterioare mari, la
subtraversări, în terenuri
alunecătoare, la pante mari
ale conductei, la sifoane
inverse, la conductele sub
presiune a staţiilor de
pompare);
• policlorură de vinil (PVC);
• materiale composite (poliesteri
armați cu fibră de sticlă
Rețele de canalizare. Canal clopot semifabricat
Rețele de canalizare. Colectoare
 CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII ACCESORII

Cămine

Guride scurgere

Guri de zăpadă

Deversoare

Bazine de retenţie

Traversări

Guri de descărcare

Staţii de pompare
CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII ACCESORII. Cămine de canalizare

După funcțiunea îndeplinită putem întâlni:

•cămine de vizitare;
•cămine de spălare;
•cămine de rupere de pantă.

Căminele de vizitare-permit accesul la canale în scopul supravegherii şi întreţinerii

acestora (curăţirea şi evacuarea depunerilor) sau pentru controlul cantitativ şi calitativ al
apelor; au dimensiuni care să permită introducerea uneltelor şi utilajelor specifice.

Amplasarea căminelor:
•în aliniament la distanţe specificate prin standard;
•la schimbarea diametrelor;
•la schimbarea pantei;
•la schimbarea direcţiei;
•la intersecţia canalelor;
•la racordarea canalizării unei clădiri sau obiectiv la reţeaua publică.
Alcătuirea constructivă a căminelor, moduri de fundare

1.Capac cu ramă
2.Coşde acces
3.Piesă tronconică
4.Camera de lucru -circulară sau rectangulară
(înălţime de minim 1,80 m şi să fie prevăzută pe toată
înălţimea acesteia cu un spaţiu de adăpostire lărgit în
afara coşului de acces cu minimum 0,20 m; poate lipsi
dacă adâncimea căminelor este sub 2 m)
5.Banchete tencuite
6.Fundaţie
7.Colector
8.Scară acces

Schiţă cămin de trecere cu fundaţie proprie – alcătuire constructivă

 Cămine fundate pe colector

Cămine fundate pe colector. Reprezentare schematică

Amplasarea căminelor de vizitare de-a lungul reţelei de canalizare(STAS 3051)

Distanţa dintre căminele de trecere

Canale nevizitabile(H < 800 mm) →distanţa maximă (dmax) 60 m;
Canale semivizitabile(H = 800...1500 mm) →dmax= 75 m;
Canale vizitabile (H > 1500 mm) →dmax= 150 m.
 Căminele de spălare

• Sunt: construcţii dotate cu instalaţii ce permit

acumularea unei cantităţi de apă destinată spălării
depunerilor formate pe tronsoanele colectoarelor
din aval de acestea.

• Sunt prevăzute în sistemul divizor, pe canalele ce

transportă ape uzate în cazul tronsoanelor unde
datorită pantelor reduse impuse de condiţii
specifice, viteza de autocurăţire (0,7 m/s) nu poate
fi realizată.

• Poziţionarea acestor cămine se face la capetele

reţelei, iar pe traseul ei, la distanţe de 150…200
m.
•
• Provenienţa apei de spălare: 1. Cămin;
• din reţeaua de canalizare; 2. Preaplin;
• din reţeaua de alimentare cu apă 3. Colector aval;
• din ape pluviale acumulate în bazinele e 4. Clapete;
retenţie; 5. Dispozitiv acţionare clapete
 Căminele de rupere de pantă

Se prevăd pe tronsoanele
canalelor la care panta
colectoarelor ar conduce la
depăşirea valorilor maxime
admisibile corespunzătoare
materialului din care este
realizat canalul.
1.Cămin;
2.Colector amonte;
3.Colector aval;
4.Scară de acces.

Cămin pentru rupere pantei

 Guri de scurgere

• Sunt construcţii accesorii ce au

rolul de a intercepta apele
meteorice şi pe cele provenite de
la spălarea străzilor sau a altor
obiective, colectate prin
intermediul rigolelor şi de a le
evacua în reţeaua de canalizare.

• Amplasare:
•Poziţionare în zonele cele
mai joase ale părţii
carosabile(de regulă lângă
bordura trotuarului).
•La încrucişarea străzilor
poziţionarea acestora trebuie
făcută astfel încât să
deservească rigolele de pe Soluții de amplasare a gurilor de scurgere în intersecţii
ambele străzi (amplasare în
afara benzilor pentru
 Amplasarea reţelei de canalizare

Profilul longitudinal al reţelei de canalizare:

În dispunerea raţională a reţelei de canalizare trebuie să se aibă
în vedere următoarele elemente:
 •configuraţia terenului;
 •caracteristicile hidrogeologice;
 •adâncime de îngheţ;
 •cota subsolului clădirilor;
 •intensitatea circulaţie;
 •prezenţa altor reţele subterane;
 •punctele obligate;
 •prezenţa obiectivelor cu debite mari şi al industriilor;
 •amplasamentul staţiei de epurare;
 •amplasarea emisarului şi condiţiilor hidrologice ale acestuia;
 •dezvoltarea în viitor a localităţii, zonei sau obiectivului
canalizat;
 •prezenţa obiectivelor cultural-istorice şi arheologice.

AMPLASAREA REȚELELOR DE CANALIZREA

Cazul 2– panta radierului <decât panta ternului (iR< iT) Cazul2– panta radierului = cu panta terenului (iR= iT)
 Cazul 3

a)panta radierului este mai mare decât panta ternului (iR> iT), Soluţie:
staţii de pompare pe traseul colectoarelor

sau
b) panta terenului este inversă faţă de cea a colectorului .
 Racordarea longitudinală a colectoarelor

•la creastă;
•la radier;
•la oglinda apei.
Amplasarea conductelor de canalizare în profilul transversal al străzii
Prescripții minime de amplasare conducte_distanțe minime
Avarierea colectoarelor de canalizare. Consecințe
Bibliografie
Realizarea rețelelor edilitare pentru zone noi de locuinţe.
Coordonarea lucrărilor edilitare noi

Evoluţia sistemelor
Extinderea Dezvoltarea
de comunicaţii şi
intravilanului reţelelor de utilităţi
informatică

unei localităţi conduce

implicit la extinderea într-o zonă cu locuinţe noi
a condus la dezvoltarea
reţelelor de utilităţi strict este în funcţie de priorităţi,
rapidă a unor noi
necesare unui trai decent respectiv importanţa utilităţii
reţeleedilitare (poşta
spre zona respectivă respective în traiul
pneumatică, TV cablu etc.).
(reţelele de alimentare cu populaţiei.
apă, canalizare, gaze,
termoficare, electricitate,
transport, telecomunicaţii,
stradale).
 Realizarea rețelelor edilitare pentru zone noi de locuin țe.
Prioritizarea lucrărilor edilitare noi și coordonarea acestora

utilitățile indispensabile traiului, care fac facilă zona: alimentarea cu

Au prioritate: apă, alimentarea cu energie electrică, drumurile (chiar dacă
nemodernizate în prima etapă).

• cele care contribuie la asigurarea confortului: alimentarea cu gaze

Urmează naturale, şi apoi cele care asigură protecția mediului, apelor şi
solului: colectarea apelor uzate.

Sunt necesare și rețele

• respectiv cele de comunicarea și accesul la informații: TV cablu,
pentru transportul telefonie etc.
informațiilor

Reţelele de transport în • se dezvoltă printre ultimele, în momentul în care rețeaua de străzi a

comun fost modernizată.

Dezvoltarea unor anumite • trebuie să fie corelată cu tipuri de rețele existente în zonă, lucrările
tipuri de reţele fiind făcute în strânsă corelare și programat.
 Realizarea rețelelor edilitare pentru zone noi de locuin țe.
Prioritizarea lucrărilor edilitare noi și coordonarea acestora

Pentru construirea acestor reţele se utilizează Planul

Coordonator care cuprinde: amplasamentul tuturor
rețelelor; detaliile de pozare ale acestora, cu precizarea
modului de pozare (subteran sau aerian), a distanţei de
pozare unele faţă de altele şi faţă de reperele fixe existente,
Există un Plan precum şi adâncimea de pozare în cazul celor subterane.
Coordonator/PC • Dimensionarea rețelelor se face în baza unui aviz emis de
deținătorii rețelelor respective (operatori), conform strategiei
de dezvoltare.
• Rețelele de utilități trebuie să se realizeze în strânsă corelare
unele cu altele, pe baza planului coordonator, respectând
legislaţia în vigoare referitoare la amplasarea acestora.
SR 8591/09.1997 • Reţele edilitare subterane;

Norma tehnică • reglementează amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor

din 27.01.1998 pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale.
41
În momentul finalizării reţelelor edilitare, acestea vor fi
recepţionate de fiecare operator, el asigurând exploatarea şi
întreţinerea lor.
Este recunoscut dreptul general de racordare la aceste reţele,
în limita capacităţii lor, şi cu respectarea condiţiilor de
exploatare, a oricărei persoane care manifestă interes.
Investitorul care a realizat investiţia pe cheltuiala sa nu are
dreptul de a refuza racordarea unor noi utilizatori.

42
Reabilitarea reţelelor edilitare existente. Coordonarea lucrărilor de reabilitare.

Ø Succesiunea reabilitării reţelelor

Pe lângă extinderea reţelelor spre zonele noi de locuit,

precum şi apariţia unor reţele edilitare noi, este de menţionat
şi necesitatea înlocuirii unor reţele vechi, a căror perioadă de
viaţă a expirat, sau care au rămas subdimensionate datorită
creşterii cerinţelor populaţiei în zona respectivă.
De asemenea, este de menţionat şi înlocuirea unor reţele cu
altele mai performante, având în vedere tendinţele din
domeniu în viitorul apropiat.
Reabilitarea tramei stradale dintr-o localitate sau zonă
conduce, de asemenea, la necesitatea înlocuirii reţelelor.

43
 Sistematizarea localităţilor impune:

• Uneori: devierea traseului unor reţele existente, chiar dacă acestea sunt încă
funcţionale.
Este cazul necesităţii devierii conductelor odată cu reabilitarea infrastructurii de
drumuri, precum şi în cazul construirii unor obiective de utilitate publică, centre
comerciale etc.
• Construirea reţelelor de utilităţi, fie că e vorba de extindere, modernizare,
reabilitare sau deviere, trebuie să se realizeze în strânsă corelare unele cu
altele, pe baza unui plan coordonator, respectând legislaţia în vigoare
referitoare la amplasarea acestora, respectiv:
•SR 8591/09.1997 – Reţele edilitare subterane;
•Norma tehnică din 27.01.1998 care reglementează amplasarea lucrărilor
edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi
rurale. 44
 Modernizarea unor anumite tipuri de reţele

Trebuie să fie corelată cu existenţa altor tipuri de reţele în zonă, lucrările fiind făcute în
strânsă corelare şi programat.
Pe lângă metodele impuse şi practicate până în prezent privind pozarea reţelelor
edilitare, datorită faptului că cele ale reţelelor edilitare clasice cunosc transformări
substanţiale (cum sunt transmisiile prin fibră optică), acestea vor necesita o regândire
privind amplasamentul lor; se impune apariţia în viitorul apropiat a canalizării
transmisiilor prin fibră optică într-un sistem unitar de magistrală informaţională.
Construirea acestor reţele se realizează pe baza Planului Coordonator, care cuprinde
amplasamentul tuturor reţelelor, inclusiv detaliile de pozare ale acestora, cu precizarea
• modului de pozare (subteran sau aerian), a
• distanţei de pozare unele faţă de altele şi faţă de reperele fixe existente, precum şi
• adâncimea de pozare în cazul celor subterane.

45
 Dimensionarea reţelelor edilitare

De regulă, dimensionarea reţelelor se face în baza unui aviz emis de deţinătorii reţelelor
respective (operatori), conform strategiei de dezvoltare.
Construirea reţelelor de utilităţi trebuie să se realizeze în strânsă corelare unele cu altele,
pe baza unui plan coordonator, respectând legislaţia în vigoare referitoare la amplasarea
acestora

46
CONŢINUT

 Politicile investiţionale în perioada de tranziţie

 Planul Naţional de Dezvoltare şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

 Politicile sectoriale de investiţii

47
1. POLITICILE INVESTIŢIONALE ÎN PERIOADELE
DE TRANZIŢIE

Politica de investiţii constituie ansamblul de măsuri, metode, mijloace şi

experimente utilizate în vederea realizării obiectivelor investiţionale privind
modernizarea infrastructurii.
Politica de investiţii are valenţe:
macro-economice, când este elaborată şi implementată la nivel
central (Guvern, Minister);
micro-economice, când este implementată de autorităţi locale şi
operatori de servicii.
Politica de investiţii are caracter dinamic şi se integrează ca o
componentă majoră în politica generală economico-socială.

48
 Modernizarea infrastructurii edilitare

Modernizarea infrastructurii edilitare (apă curentă şi canalizare), încălzire,

gaz, electricitate, reducerea decalajului tehnologic şi informaţional reclamă
un mare efort investiţional.
Menţinerea unei rate de investiţii mai mari decât în ţările cu economie
matură din Europa este absolut necesară pentru realizarea unei
convergenţe în termeni reali.
În acest context, în perioada de tranziţie, în ţara noastră au fost elaborate
câteva documente politice importante pentru direcţionarea dezvoltării pe
termen scurt si mediu, în vederea implementării politicilor de guvernare.
Dintre acestea trebuiesc menţionate:
Planul Naţional de Dezvoltare (PND 2007-2013);
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR);
Planurile operaţionale sectoriale.

49
 2. PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE
(PND 2007 – 2013)

 Document de planificare strategică şi programare financiară

multianuală, ce orientează şi stimulează dezvoltarea economică şi
socială a ţării în concordanţă cu principiile Politicii de Coeziune a
Uniunii Europene
 Este primul plan de dezvoltare care fundamentează accesul României la
Instrumentele Structurale ale UE (fonduri structurale şi de coeziune),
după data aderării, în calitate de Stat Membru
 In plan intern - instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru
dezvoltare – maximizarea impactului

50
STRUCTURA PND 2007 - 2013

Conţinut:
 Analiza situaţiei economice şi sociale curente (inclusiv o
analiză de tip SWOT);
 Priorităţile de dezvoltare 2007-2013;
 Strategia de realizare a priorităţilor stabilite;
 Programarea financiară multianuală;
 Prezentarea mecanismelor de implementare a PND;
 Descrierea cadrului partenerial de elaborare a PND.

51
 Priorităţile naţionale de dezvoltare
pentru 2007- 2013
ü Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea
economiei bazate pe cunoaştere
ü Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de
transport
ü Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului
ü Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de
ocupare şi combaterea excluziunii sociale
ü Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea
productivităţii în sectorul agricol
ü Sprijinirea participării echilibrate a tuturor regiunilor
României la procesul de dezvoltare socio-
economică 52
CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL DE REFERINŢĂ (CSNR)

 CSNR face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare şi priorităţile

la nivel european - Orientările Strategice Comunitare privind
Coeziunea 2007-2013;
 Baza pentru elaborarea acestui document strategic de planificare pe
termen mediu a Fondurilor Structurale şi de Coeziune a constituit-o
Planul Naţional de Dezvoltare;
 CSNR este documentul strategic prin care se stabilesc priorităţile de
intervenţie ale fondurilor post-aderare ale UE în perioada 2007-2013.

53
3. STRATEGII SECTORIALE

Se regăsesc în Planurile Operationale Sectoriale:

 POS Mediu;

 POS Transport;

 POS Competitivitate;

 PN Dezvolare Rurală;

 Planul de Dezvoltare Regională;

 POS Dezvoltarea Resurselor Umane;

 POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative.

54
CIRCUITUL APEI ÎN NATURĂ
 APELE DE CANALIZARE (STAS 1846)

• menajere - reprezintă apa potabilă impurificată în procesul de viaţă al oamenilor ca

urmare a activită ţilor gospodă reşti şi igienico-sanitare;
• publice – rezultate din satisfacerea nevoilor de apă din obiective ce au un caracter
public;
• industriale-cuprind
• apele impurificate în cadrul proceselor industriale, precum şi în alte activităţi cum
ar fi construcţii, transporturi etc;
Ape uzate • provenite de la:
• spălatul, stropitul străzilor şi incintelor şi de la stropitul spaţiilor verzi;
• unităţi agro-zootehnice şi piscicole –provin de la crescă toriile de pă să ri,
grajdurile animale crescă toriile de peşte;
• rezultate din cadrul proceselor tehnologice proprii (apele impurificate în
procesul de întreţinere a sistemului de canalizare)

• provin din precipitaţiile ce cad pe suprafeţele amenajate sau neamenajate ale

Ape meteorice localită ţilor sau zonelor industriale.

• introduse în reţeaua de canalizare - apele provenite din cursuri de apă , lacuri, bă lţi
Ape de suprafaţă sau mlaştini îndepă rtate prin reţeaua de canalizare.

• introduse în reţeaua de canalizare-provin fie accidental (infiltraţii), fie controlat (lucrări ce

Ape subterane au ca scop coborârea nivelului freatic).
Realizarea reţelelor edilitare pentru zone noi de locuinţe.
Coordonarea lucrărilor edilitare noi

Evoluţia sistemelor
Extinderea Dezvoltarea
de comunicaţii şi
intravilanului reţelelor de utilităţi
informatică

unei localităţi conduce

implicit la extinderea într-o zonă cu locuinţe noi
a condus la dezvoltarea
reţelelor de utilităţi strict este în funcţie de priorităţi,
rapidă a unor noi
necesare unui trai decent respectiv importanţa utilităţii
reţeleedilitare (poşta
spre zona respectivă respective în traiul
pneumatică, TV cablu etc.).
(reţelele de alimentare cu populaţiei.
apă, canalizare, gaze,
termoficare, electricitate,
transport, telecomunicaţii,
stradale).
 Realizarea rețelelor edilitare pentru zone noi de locuin țe.
Prioritizarea lucrărilor edilitare noi și coordonarea acestora
utilitățile indispensabile traiului, care fac facilă zona: alimentarea cu
Au prioritate: apă, alimentarea cu energie electrică, drumurile (chiar dacă
nemodernizate în prima etapă).

• cele care contribuie la asigurarea confortului: alimentarea cu gaze

Urmează naturale, şi apoi cele care asigură protecția mediului, apelor şi
solului: colectarea apelor uzate.

Sunt necesare și rețele

• respectiv cele de comunicarea și accesul la informații: TV cablu,
pentru transportul telefonie etc.
informațiilor

Reţelele de transport în • se dezvoltă printre ultimele, în momentul în care rețeaua de străzi a

comun fost modernizată.

Dezvoltarea unor anumite • trebuie să fie corelată cu tipuri de rețele existente în zonă, lucrările
tipuri de reţele fiind făcute în strânsă corelare și programat.
 Realizarea rețelelor edilitare pentru zone noi de locuin țe.
Prioritizarea lucrărilor edilitare noi și coordonarea acestora
Pentru Construirea acestor reţele. Planul Coordonator
cuprinde: amplasamentul tuturor reţelelor; detaliile de
pozare ale acestora, cu precizarea modului de pozare
(subteran sau aerian), a distanţei de pozare unele faţă de
altele şi faţă de reperele fixe existente, precum şi
Există un Plan adâncimea de pozare în cazul celor subterane.
Coordonator/PC • Dimensionarea reţelelor se face în baza unui aviz emis de
deţinătorii reţelelor respective (operatori), conform strategiei
de dezvoltare.
• Reţelele de utilităţi trebuie să se realizeze în strânsă corelare
unele cu altele, pe baza planului coordonator, respectând
legislaţia în vigoare referitoare la amplasarea acestora.
SR 8591/09.1997 • Reţele edilitare subterane;

Norma tehnică • reglementează amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor

din 27.01.1998 pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale.
59
În momentul finalizării reţelelor edilitare, acestea vor fi
recepţionate de fiecare operator, el asigurând exploatarea şi
întreţinerea lor.
Este recunoscut dreptul general de racordare la aceste reţele,
în limita capacităţii lor, şi cu respectarea condiţiilor de
exploatare, a oricărei persoane care manifestă interes.
Investitorul care a realizat investiţia pe cheltuiala sa nu are
dreptul de a refuza racordarea unor noi utilizatori.

60
Ø Reabilitarea reţelelor edilitare existente. Coordonarea
lucrărilor de reabilitare a reţelelor edilitare.
Succesiunea reabilitării reţelelor
Pe lângă extinderea reţelelor spre zonele noi de locuit,
precum şi apariţia unor reţele edilitare noi, este de menţionat
şi necesitatea înlocuirii unor reţele vechi, a căror perioadă de
viaţă a expirat, sau care au rămas subdimensionate datorită
creşterii cerinţelor populaţiei în zona respectivă.
De asemenea, este de menţionat şi înlocuirea unor reţele cu
altele mai performante, având în vedere tendinţele din
domeniu în viitorul apropiat.
Reabilitarea tramei stradale dintr-o localitate sau zonă
conduce, de asemenea, la necesitatea înlocuirii reţelelor.

61
Sistematizarea localităţilor impune, de nenumărate ori,
necesitatea devierii traseului unor reţele existente, chiar dacă
acestea sunt încă funcţionale. Este cazul necesităţii devierii
conductelor odată cu reabilitarea infrastructurii de drumuri,
precum şi în cazul construirii unor obiective de utilitate publică,
centre comerciale etc.
Construirea reţelelor de utilităţi, fie că e vorba de extindere,
modernizare, reabilitare sau deviere, trebuie să se realizeze în
strânsă corelare unele cu altele, pe baza unui plan
coordonator, respectând legislaţia în vigoare referitoare la
amplasarea acestora:
•SR 8591/09.1997 – Reţele edilitare subterane;
•Norma tehnică din 27.01.1998 care reglementează
amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a
pomilor în localităţile urbane şi rurale.
62
Modernizarea unor anumite tipuri de reţele trebuie să fie
corelată cu existenţa altor tipuri de reţele în zonă, lucrările
fiind făcute în strânsă corelare şi programat.
Pe lângă metodele impuse şi practicate până în prezent
privind pozarea reţelelor edilitare, datorită faptului că cele ale
reţelelor edilitare clasice cunosc transformări substanţiale
(cum sunt transmisiile prin fibră optică), acestea vor necesita
o regândire privind amplasamentul lor, şi care va impune
apariţia în viitorul apropiat a canalizării transmisiilor prin fibră
optică într-un sistem unitar de magistrală informaţională.
Construirea acestor reţele se realizează pe baza Planului
Coordonator, care cuprinde amplasamentul tuturor reţelelor,
inclusiv detaliile de pozare ale acestora, cu precizarea
modului de pozare (subteran sau aerian), a distanţei de
pozare unele faţă de altele şi faţă de reperele fixe existente,
precum şi adâncimea de pozare în cazul celor subterane.
63
De regulă, dimensionarea reţelelor se face în baza unui aviz
emis de deţinătorii reţelelor respective (operatori), conform
strategiei de dezvoltare.
Construirea reţelelor de utilităţi trebuie să se realizeze în
strânsă corelare unele cu altele, pe baza unui plan
coordonator, respectând legislaţia în vigoare referitoare la
amplasarea acestora

64
CONŢINUT

 Politicile investiţionale în perioada de tranziţie

 Planul Naţional de Dezvoltare şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

 Politicile sectoriale de investiţii

65
1. POLITICILE INVESTIŢIONALE ÎN PERIOADELE
DE TRANZIŢIE

Politica de investiţii constituie ansamblul de măsuri, metode, mijloace şi

experimente utilizate în vederea realizării obiectivelor investiţionale privind
modernizarea infrastructurii.
Politica de investiţii are valenţe:
macro-economice, când este elaborată şi implementată la nivel
central (Guvern, Minister);
micro-economice, când este implementată de autorităţi locale şi
operatori de servicii.
Politica de investiţii are caracter dinamic şi se integrează ca o
componentă majoră în politica generală economico-socială.

66
Modernizarea infrastructurii edilitare (apă curentă şi canalizare), încălzire,
gaz, electricitate, reducerea decalajului tehnologic şi informaţional reclamă
un mare efort investiţional.
Menţinerea unei rate de investiţii mai mari decât în ţările cu economie
matură din Europa este absolut necesară pentru realizarea unei
convergenţe în termeni reali.
În acest context, în perioada de tranziţie, în ţara noastră au fost elaborate
câteva documente politice importante pentru direcţionarea dezvoltării pe
termen scurt si mediu, în vederea implementării politicilor de guvernare.
Dintre acestea trebuiesc menţionate:
Planul Naţional de Dezvoltare (PND 2007-2013);
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR);
Planurile operaţionale sectoriale.

67
 2. PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE
(PND 2007 – 2013)

 Document de planificare strategică şi programare financiară

multianuală, ce orientează şi stimulează dezvoltarea economică şi
socială a ţării în concordanţă cu principiile Politicii de Coeziune a
Uniunii Europene
 Este primul plan de dezvoltare care fundamentează accesul României la
Instrumentele Structurale ale UE (fonduri structurale şi de coeziune),
după data aderării, în calitate de Stat Membru
 In plan intern - instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru
dezvoltare – maximizarea impactului

68
STRUCTURA PND 2007 - 2013

Conţinut:
 Analiza situaţiei economice şi sociale curente (inclusiv o
analiză de tip SWOT);
 Priorităţile de dezvoltare 2007-2013;
 Strategia de realizare a priorităţilor stabilite;
 Programarea financiară multianuală;
 Prezentarea mecanismelor de implementare a PND;
 Descrierea cadrului partenerial de elaborare a PND.

69
 Priorităţile naţionale de dezvoltare
pentru 2007- 2013
ü Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea
economiei bazate pe cunoaştere
ü Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de
transport
ü Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului
ü Dezvoltarea resurselor umane, creşterea gradului de
ocupare şi combaterea excluziunii sociale
ü Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea
productivităţii în sectorul agricol
ü Sprijinirea participării echilibrate a tuturor regiunilor
României la procesul de dezvoltare socio-
economică 70
CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL DE REFERINŢĂ (CSNR)

 CSNR face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare şi priorităţile

la nivel european - Orientările Strategice Comunitare privind
Coeziunea 2007-2013;
 Baza pentru elaborarea acestui document strategic de planificare pe
termen mediu a Fondurilor Structurale şi de Coeziune a constituit-o
Planul Naţional de Dezvoltare;
 CSNR este documentul strategic prin care se stabilesc priorităţile de
intervenţie ale fondurilor post-aderare ale UE în perioada 2007-2013.

71
 Network Satellite Link

TECH REQUIREMENTS
Sistemul
de totalitatea construcţiilor şi instalaţiilor
canalizare
care colectează, transportă, epurează şi evacuează în
emisar apele uzate cu caracteristici fizice, chimice şi
biologice acceptate de organele de gospodărire a apelor şi
agenţiile de mediu.
Epurarea cu caracteristici fizice, chimice şi biologice acceptate de
organele de gospodărire a apelor şi agenţiile de mediu.
apelor
uzate ansamblul tehnicilor şi procedeelor aplicate apelor uzate
în vederea corectării calităţii acestora, prin îndepărtarea
substanţelor de natură minerală, organică şi
bacteriologică,
pentru a putea fi evacuate în emisar în condiţii de
Emisar siguranţă.
orice depresiune naturală cu scurgere (pârâu, râu, fluviu),
lac, mare, ocean sau teren permeabil,
care permite evacuarea apelor uzate epurate, sau în
condiţii speciale neepurate.
 Procedee de canalizare

• modul în care diferite categorii de ape de canalizare sunt colectate în una sau mai multe reţele distincte
Procedeul de canale
de
canalizare

• toate apele colectate de pe teritoriul unei localităţi sau obiectiv, sunt colectate şi transportate printr-o
Procedeul
Procedeul singură reţea de canalizare
unitar
unitar

• presupune existenţa a cel puţin două reţele distincte, de obicei o reţea pentru colectarea şi transportul
Procedeul
Procedeul
divizor //
divizor
apelor meteorice,iar alta pentru ape uzate
(separativ)
(separativ)

• colectarea şi transportul apei la nivelul bazinului ce se canalizează se face atât prin sistem unitar cât şi prin sistem
Procedeu
Procedeu divizor
mixt
mixt

• Depinde de: colectarea area depinde:•dimensiunea şi caracteristicile localităţii sau obiectivului ce se

Alegerea
Alegerea
procedeului de
procedeului de
doreşte a fi canalizat;•relieful terenului şi de prezenţa în zonă a apei de suprafaţă şi a celei subterane.
canalizarea
canalizarea
THANK YOU
SOMEONE@EXAMPLE.COM
3. STRATEGII SECTORIALE

Se regăsesc în Planurile Operationale Sectoriale:

 POS Mediu;

 POS Transport;

 POS Competitivitate;

 PN Dezvolare Rurală;

 Planul de Dezvoltare Regională;

 POS Dezvoltarea Resurselor Umane;

 POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative.

77