1.Caracteristicile apei uzate .

Turbiditatea
-indica continutul de materii solide in suspensie in apa
-turbitatea este opacitatea sau lipsa de transparenţă a apei provocată de particule
foarte fine care nu sedimentează în timp şi care, aflate în stare de suspensie în
lichid, difuzează şi reflectă lumina.
Culoarea
Culoarea apei de canal în stare incipientă este gri deschis. Culoarea gri închis
indică faptul că încărcările din apa respectivă au intrat în descompunere organică.
Alte culori oferă informaţii despre conţinutul unor substanţe chimice (culoarea
galbenă este dată de clor) sau prezenţa unor ape uzate industriale.
Mirosul
Apa de canal în stare incipientă nu are miros. Mirosul greu emanat de reţeaua de
canalizare (vara) sau de influentul staţiei de epurare indică faptul că încărcările din
apa respectivă au intrat în descompunere biologică. Mirosul greu se datorează
hidrogenului sulfurat H2S, un gaz extrem de periculos.
Temperatura
Temperatura apei de canalizare este de regulă cu câteva grade mai ridicată decât
cea a apei din reţeaua de alimentare. Temperatura este un indicator foarte important
deoarece influenţează reacţiile chimice şi biologice care au loc în apa de canal.
Temperaturile ridicate accelerează procesul de descompunere iar cel scăzute îl
încetinesc. Temperaturi ridicate (emanaţii de aburi) se pot datora pătrunderii
continue în reţea de apă caldă provenită din industrie. Temperaturile mai scăzute se
datorează ploilor şi/sau pătrunderii în reţea de apă străină (infiltraţii). Unitatea de
măsură pentru temperatură [ºC].
Caracteristici chimice
-materii solide totale mg/m3
-se refera la incarcarile din apa care pot fi separate prin decantare sau filtre;
Materiile solide totale se împart în:
- materii solide în suspensie
- separabile prin decantare (>100 μm).
- materii coloidale
- materii solide dizolvate
- unitatea de masura mg/l
Oxigenul dizolvat. Apa de canalizare, datorită proceselor chimice şi biologice are
un conţinut foarte scăzut de oxigen dizolvat. Oxigenul dizolvat caracterizează cel
mai bine nivelul de încărcare al unei apei de canal cât şi amploarea proceselor care
au loc în aceasta. Unitatea de măsură [mg/l].
Consumul biochimic de oxigen, CBO, reprezintă cantitatea de oxigen
consumată pentru descompunerea biochimică în condiţii aerobe a materiilor solide
totale organice la o temperatură şi într-un timp standard. De regulă determinarea se
face pentru 5 sau 20 zile, CBO5, CBO20. Unitatea de măsură [mg/l]. Consumul
biochimic de oxigen stă la baza dimensionării treptei de epurare biologică dintr-o
staţie de epurare. Pentru apa din reţeaua de canalizare CBO5 nu trebuie să
depăşească 300mg/l.
- Consumul chimic de oxigen CC0 mg/l
- Compusi de azot
- Nt-azotat total
- NO2-azotit
- NO3 -azotat
Caracteristici biologice şi bacteriologice
În apele uzate se întâlnesc diferite organisme miscroscopice (virusuri, bacterii,
ciuperci, protozoare, larve de insecte, viermi). Absenţa microorganismelor din apa
uzată indica prezenţa unor substanţe toxice. Stabilirea caracteristicilor
bacteriologice ale apei are ca scop determinarea genului, numărului şi condiţiilor
de dezvoltare a bacteriilor în influentul şi efluentul staţiei de epurare şi în emisar
Caracteristicile biologice
- Acesti coeficienti se realizeaza prin echivalarea in persoane fizice a altor
entitati consumatoare de apa
- 200 l /loc/zi
- 60g CBO5

2.Metoda de epurare
Epurarea apelor de canalizare se face prin metode fizice, chimice, biologice sau o
combinaţie a acestora, scopul fiind reţinerea încărcărilor din aceasta.
Metodele fizice de epurare
-reprezinta procedeele prin care anumite incarcari sunt retinute din apa utilizand
metode fizice cum ar fi decantarea gravitationala ,filtrarea ,separarea prin
centrifugare .
-constructiile si instalatiile aferente ale metodelor fizice :
• Gratare
• Site
• Separatoare de nisip
• Separatoare de grasimi
• Decantoare
Încărcările reţinute sunt de natură minerală şi organică şi for fi în continuare
prelucrate (uscare, sortare, mărunţire, fermentare, incinerare) pentru reducerea
volumului şi a gradului de toxicitate.
Metode chimice
-se refera la utilizarea de agenti chimici in vederea indepartarii unor incarcari
din apa
- principalii compusi chimici fiind reactivi de pricipitare si substante pentru
dezinfectarea apei
-construcţiile şi instalaţiile specifice epurării chimice sunt: gospodăria de
reactivi, camere de amestec, camere de reacţie, decantoare .
Metode biologice
Epurarea biologică constă în reţinerea încărcărilor coloidale şi dizolvate din
apă prin utilizarea de microorganisme mineralizatoare. Epurarea biologică se
poate desfăşura în condiţii naturale sau apropiate de acestea sau în condiţii
întreţinute artificial.
 Construcţiile şi instalaţiile specifice epurării biologice în condiţii naturale
sunt: câmpuri de irigare, câmpuri de infiltrare, iazuri biologice şi altele.
Epurarea biologică în condiţii artificial create se desfăşoară în filtre biologice
de mică şi mare încărcare, bazine de aerare, bazine de activare, şanţuri de
oxidare decantoare .

SCHEMA (in caz ca ne da )

- Schema unei st de epurare se alcatuieste in functie de tehnologia de epurare si
reprezinta dispunerea pe orizontala si verticala a obiectelor tehnologice
SCHEMA COMPLEXA
3. Ce se intelege prin gradul de epurare

Gradul de epurare se refera la o anumita epurare din apa uzata si exprima

procentual retinerea acestei incarcari in urma procesului de epurare .Gradul de
epurare se determina pentru un obiect al statiei de epurare pentru o treapta de
epurare sau per ansamblu pentru intreaga statie de epurare .

𝑐𝑥𝑐 −𝑐𝑥𝑒
GEx= ⋅ 100
𝑐𝑥𝑖
- GEx reprezintă gradul de epurare pentru încărcarea x, exprimat în %
- Cxc reprezintă cantitatea sau concentraţia încărcării x din influentul staţiei de
epurare
- Cxe reprezintă cantitatea sau concentraţia încărcării x din efluentul staţiei de
epurare

Gradul de epurare, pentru o încărcare dată, poate fi determinat în orice

moment pentru întreaga staţie de epurare, pentru o treaptă de epurare sau numai
pentru un obiect tehnologic al staţiei de epurare. Se urmăreşte ca gradul de
epurare obţinut să fie întotdeauna mai mare sau cel mult egală cu gradul de
epurare necesar.
Pentru apele de canalizare orăşeneşti gradul de epurare se determină în mod
obişnuit pentru indicatorii materii totale în suspensie, CBO5, CCO, oxigen
dizolvat, azot total, fosfor total.

4.Decantor primar .Rol . Alcatuire . Desen

Decantoarele sunt construcţii hidrotehnice care au rolul de a reţine anumite

încărcări din apă prin sedimentare gravitaţională. Un decantor este compus
dintr-un bazin, instalaţii hidraulice şi echipamente mecanice pentru admisia şi
evacuarea apei şi colectarea şi îndepărtarea nămolului rezultat prin decantare.
De regulă decantoarele se execută din beton armat şi sunt construcţii
descoperite.
Clasificarea decantoarelor
- După modul în care se realizează decantarea:
- decantoare cu sedimentare gravitaţională directă;
- decantoare cu sedimentare gravitaţională activată cu coagulanţi.
- După direcţia în care apa parcurge decantorul:
 - decantoare orizontale longitudinale;
- decantore orizontale radiale;
- decantoare verticale;
- alte tipuri, decantoare lamelare, ciclatoare şi altele.
- După modul de îndepărtare a depunerilor, (nămol de decantare):
- decantoare cu curăţire manuală;
- decantoare cu sisteme de curăţire mecanică;
- decantoare cu sisteme de curăţire hidraulică.
- După poziţia în schema staţie de epurare:
- decantoare primare;
- decantoare secundare
Decantoarele primare sunt ultima componentă a treptei mecanice de epurare.
Prin intermediul decantoarelor primare se urmăreşte reţinerea încărcărilor
grosiere, cu densitate ridicată, care nu au post separate la grătar seu în
separatorul de nisip. Ele pot însă lipsi din schema tehnologică a treptei de
epurare, aceasta se justifică în următoarele cazuri:
- când epurarea se realizează în instalaţii biologice compacte de mică
capacitate;
- când apele uzate care urmează a fi epurate au provenienţă exclusiv
menajeră, (aportul încărcărilor minerale şi de densitate mare este foarte redus),
şi debitele sunt mici;
- când încărcarea organică în debitul influent este mică, ea fiind necesară
treptei biologice de epurare.

5.Epurarea biologica .Trepte biologice (namolul)

Epurare biologică continuă epurarea mecanică asigurând reţinerea
încărcărilor organice coloidale şi dizolvate din apele uzate.
Epurarea biologică se bazează pe activitatea microorganismelor
mineralizatoare, (aerobe şi anaerobe), a căror activitate se desfăşoară într-un
mediu controlat.
Treapta de epurare biologica
Completeaza epurarea mecanica prin faptul ca sunt retinute incarcarile
organice dizolvate si in suspensie , adica nu se poate retine prin decantare si
filtrare .Constructiile si instalatiile care realizeaza epurarea biologica preiau
modelele din natura de auto epurare a apei si a solului si le transpun intr-un
cadru organizat si controlat .
 Rolul treptei biologice -obiecte tehnologice
- campuri de irigare
- campuri de infiltrare
- iazuri biologice
- santuri de oxidare
- bazine de aerare
- -bazine active
- filtre biologice de mica si mare incarcare
- decantoare secundare
- constructii si instalatii auxiliare
Epurarea biologică naturală are loc în câmpul de irigare, câmpul de
infiltrare, iazuri biologice
Avantaje :
-constructii si instalatii foarte simple
- costul de executie , exploatare , intretinere redusa
Dezavantaje :
-functionare sezoniera
- doar o mica parte din incarcarea de azot si fosfor este preluata de plante
- contaminarea freaticului cu azot , fosfor, metale grele
-asimilarea de catre plante a metalelor grele
-prezenta agentilor patogeni
Campuri de infiltrare
-continuarea campului de irigare care preia apa in exces si o infiltreaza in sol
-la partea superioara a solului se va forma un strat active care realizeaza o filtrare
biologica a apei
Iazuri biologice
-aceste iazuri constau dintr-o succesiune de bazine conectate intre ele apa limpezita
, incarcarile din apa fiind retinute de vegetatia si fauna activa .
6.Tratarea namolului
Tratarea nămolului provenit din staţiile de epurare are drept scop reducerea
volumului, stabilizarea, neutralizarea, deshidratarea şi uscarea acestuia.
Principalele construcţii şi instalaţii necesare pentru prelucrarea nămolului primar şi
secundar provenit din epurarea apelor uzate sunt bazinul de îngroşare, rezervorul
de fermentare metanică, gazometrul, construcţiile şi instalaţiile de deshidratare şi
uscare.