UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA: INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI

SPECIALIZAREA: IPMI
DISCIPLINA: MCBD

Neutralizarea apelor industriale

Studentă : Vlad Denisa

Anul,grupa: III , 3731/2

2022-2023
 Cuprins:

1. INTRODUCERE
1.1Ce sunt apele industriale ?
1.2 De unde provin apele industriale ?
1. TEHNOLOGIA ADOPTATĂ PENTRU EPURAREA APELOR UZATE
2.1 Ce este procesul de epurare/neutralizare ?
2.2 Procese unitare pentru epurarea apelor uzate industriale
2. NEUTRALIZAREA APELOR INDUSTRIALE
2.1 Neutralizarea si reglarea PH-ului cu CO 2

3. RAPORTUL DE ȚARĂ AL ROMANIEI

4. CARE SUNT ȚINTELE PENTRU COLECTAREA ȘI TRATAREA APELOR
INDUSTRIALE URBANE ÎN ROMANIA \
5. CONCLUZII SI OBSERVATII
6. BIBLIOGRAFIE

2022-2023
 1.1Ce sunt apele industriale ?

Apele Industriale sunt apele utilizate în activități industriale și comerciale și

care sunt ulterior aruncate ca deșeuri sau deșeuri. Ca deșeuri se numesc ape uzate
industriale sau canalizare.
Apele industriale sunt utilizate în diferite scopuri, cum ar fi materia primă,
solventul, sursa de energie și igiena zonelor, a instrumentelor și a personalului.
Acestea provin din surse naturale sau din reciclarea apelor uzate industriale. Ca ape
uzate industriale, sursele sale sunt foarte diverse, în funcție de fiecare dintre
industriile de unde provin.
Compoziția apelor uzate industriale variază în funcție de tipul de industrie în
special, chiar și în aceeași ramură industrială cu o mare varietate de substanțe
chimice.
Apele uzate industriale pot conține metale grele, coloranți, grăsimi, uleiuri,
detergenți, acizi și medicamente. Pot include, de asemenea, derivați de animale și
plante de natură diferită.

Tipurile de ape uzate industriale variază în funcție de originea industrială, de

utilizarea care le este dată și de materiile prime utilizate. De asemenea, pot fi
clasificate în funcție de tipul predominant de substanțe dizolvate în ele.
Tratamentele aplicate pentru purificarea apelor uzate industriale variază în funcție
de tipul de poluanți prezenți.

1.2 De unde vin apele industriale?

Industria primește apă din rețeaua publică, fântâni, râuri, apă de mare sau apă
reciclată din procesele industriale în sine. Atunci când sunt utilizate în diverse

2022-2023
procese, cum ar fi spălarea instalației, utilizarea ca solvent, producerea de energie,
distilarea, filtrarea și igiena personală, se produc ape uzate.

2.1Ce este procesul de epurare/neutralizare ?

Epurarea – reprezintă procesul complex de reținere și n eutralizare a

substanțelor dăunatoare dizolvate, în suspensie sau coloidale prezente în
apele uzate industriale sau menajere în stații epurare. Principalul scop este
de a îmbunătății calitatea acestor ape pentru a putea fi deversate în emisar
fara a prejudicia flora sau fauna. Dupa ce apa este epurată în stații de epurare
ea poate fi chiar refolosită în anumite domenii sau procese tehnologice.
Epurarea apelor uzate poate fi în funcție de caracteristicile apei și de
cerințele evacuării în emisar mai mult sau mai puțin complexă, astfel având
stații de epurare simple mecano- biologice sau stații de epurare
complexe. Apele uzate cu caracter predominant anorganic vor fi tratate
în stații de epurare numai prin mijloace fizico-chimice de reținere și
neutralizare: sedimentare, neutralizare, precipitare, coagulare, floculare,
adsorbtie pe carbune activ, schimb ionic. Apele uzate cu un caracter
predominant organic sunt epurate intr-o stație de epurare prin procedee fizico-
chimico-biologice.
Epurarea apelor uzate în stații de epurare se împarte în :
• Reținerea sau neutralizarea substanțelor nocive;
• prelucrarea substanțelor rezultate din prima operațiune denumite nămoluri.
Progresele realizate în ultimile decenii în domeniul epurării apelor
uzate au dus nemijlocit la construcția unor stații de epurare mai judicios
concepute și în special mai economice. Epurarea apelor în stații de epurare
se urmărește prin determinari înainte și după intrarea în stație:
• reacția pH;
• suspensii solide fixe și volatile;
• CBO 5 – consumul biochimic de oxigen la cinci zile, în mg/l, necesar pentru
oxidarea biochimică a materiilor organice la o temperatură de 20˚C și în
condiții de întuneric;
• CCO – consum chimic de oxigen, în mg/l, pentru oxidarea sărurilor
minerale oxidabile și a substanțelor organice, bazat pe bicromat sau
permanganat de potasiu; între cei doi indicatori există următoarele corelații
CCO=CBO 21, CCO=1,46 CBO 5, iar pentru prezența în apă a substanțelor
organice nebiodegradabile
2022-2023
CCO > CBO21;
• prezența azotului întâlnit sub forma de amoniac liber, azot organic, azotați și
azotiți;
• prezența microorganismelor, care sunt de diverse tipuri, unele
contribuind procesul de epurare, iar altele ce produc boli și infecții la oameni și
animale; prezența acestora conduce la necesitatea dezinfectării apei la ieșirea
din stația de epurare.
Epurarea apei în stații de epurare se realizează în maimulte trepte și
anume: treapta primară, treapta secundară și treapta terțiară. Ca produși finali ai
procesului de epuraredintr-o stație de epurare rezulăa: apa purificată în diferite
grade, funcție de proces și de starea ei inițială, precum și nămoluri. Schema de
epurare se alege pe baza unor calcule tehnico- economice comparative între mai
multe variante facute prin considerarea mai multor factori ca: existenta de
terenuri
disponibile pentru stații de epurare sau economic inapte pentru alte folosințe,
posibilitatea asigurării zonei de protecție sanitară în jurul stației de epurare,
obligativitatea asigurării gradului de epurare necesar, distanța față de emisarul în
care se deversează apele purificate, cantitățile de nămoluri rezultate în fiecare
proces de epurare și posibilitățile de depozitare sau de distrugere a lor,
posibilitatea asigurării stației de epurare cu personal calificat. În funcție de
volumul de apă epurata zilnic și de natura apelor se poate opta din punct de
vedere economic și constructive pentru rezervoare din diferite materiale sau
bazine din beton.

2.2 Procese unitare pentru epurarea apelor uzate industriale

Procesele fizice de neutralizare sunt acelea in care substantele poluante nu sufera

transformari in alte substante, avand la baza principiile:
a) separarea gravitationala a particulelor grosiere, nedizolvate in apa, sub
influenta campului gravitational al Pamantului, prin sedimentare, prin flotatie sau
prin centrifugare. Este posibil fenomenul de aglomerare (floconare), flocoanele
avand mase mai mari si care sedimenteaza mai repede. Ca exemplu se prezinta fig.
1.1, un decantor, care poate fi cu curgere a apei verticala si orizontala. Eliminarea
namolului din decantor se poate face manual si intermitent. Dupa forma,
decantoarele pot fi circulare si rectangulare. Evacuarea apei limpezite se face prin
deversoare.

2022-2023
 Fig 1.

b) flotatia este un proces unitar de separare din apa, sub actiunea campului

gravitational terestru, a particulelor cu densitate medie mai mica decat a fi naturala
sau cu aer introdus in apa sub forma de bule fine prin difuzoare poroase. Scopul
flotatiei este de a forma o spuma stabila care sa incorporeze particulele insolubile.
Flotatia se poate face se poate face in bazine circulare sau dreptunghiulare. In fig. 2
se prezinta schema unei instalatii de flotatie cu aer sub presiune.

Fig.2

c) filtrarea consta in trecerea apei printr-un mediu poros in care are loc

retinerea prin fenomene predominant fizice. Filtrarea este un proces de sitare cu
ajutorul unei tesaturi fine sau impaslituri.

2022-2023
 d) retinerea pe gratare si site a impuritatilor grosiere (crengi, fire etc) pe
gratare si a celor mai mici pe site. Viteza apei la intrarea in gratare este de cca. 0.3
m/s pentru a evita depunerile pe gratar dar nu mai mare de cca. 1 m/s pentru a nu
intepeni corpurile grosiere intre bare. Sitele servesc pentru retinerea impuritatilor
nedizolvate de dimensiuni mai mici si sunt realizate din table metalice sau din placi
de material plastic perforat.
Sitele pot fi statice si mobile (ciururi cu miscare de vibratie sau giratoare).
Indepartarea materialelor din site se face cu perii, prin simpla alunecare (fig. 1.3)
unde se prezinta o sita formata din bare triunghiulare. Sitele fine din tesaturi din
fire metalice sau fire din materiale plastice se folosesc pentru suspensii de particule
fine.
e) epurarea in filtre granulare si filtre cu prestrat. Materialul granular folosit
ca umplutura filtranta este nisipul cuartos. Se mai folosesc filtre cu mai multe
straturi de apei. Flotatia poate materiale granulare, cu densitati diferite (de ex. din
antracit, nisip cuartos, granat) care pot fi spalate, granulele aranjandu-se cu
diametrul descrescand in sensul de curgere.
f) epurarea prin membrane. Membrana este o bariera pentru speciile
moleculare sau ionice prezente in curentul de apa care o strabate. Ca materiale
pentru membrane se folosesc acetatul de celuloza, materiale polimerice stabile in
timp (poliamide, polisuflone, etc.).
Procesul de epurare cu membrane se numeste osmoza, care poate fi directa
sau inversa, in functie de directia apei de la o solutie diluata la una concentrata sau
invers. Pot exista mai multe tipuri de module de osmoza, ca de exemplu tubulare,
fig. 1.4.
Alte metode de epurare prin membrane sunt:
ultrafiltrarea - se folosesc mai multe membrane cu permeabilitate selectiva
pentru anumiti componenti.
electrodializa - foloseste membrane cu permeabilitate selectiva la anioni,
respectiv cationi, deplasarea acestora facandu-se sub influenta unui camp
electric, ca la electroliza.
g) transferul intre faze se bazeaza pe trecerea poluantilor intr-o alta faza,
nemiscibila cu apa, care poate fi lichida, solida sau gazoasa. Astfel exista extractia
lichid-lichid (se foloseste un solvent in care poluantul este mult mai solubil decat
in apa, apoi, dupa agitare, are loc procesul de sedimentare, cand se formeaza

2022-2023
2straturi: apa extrasa si extractul), extractia lichid-gaz (in loc de solvent se
foloseste aer, gaze de ardere).
3.1 Neutralizrea apelor industriale
Pentru purificarea apelor uzate industriale există pretenţii din ce în ce mai
mari. Indiferent dacă este vorba de condiţii legale sau modificări determinate de
exploatare se impun concepte şi proceduri tehnice, care să asigure o flexibilitate cât
mai mare posibil a instalaţiilor de purificare.
Procedurile bazate pe oxigen oferă în acest caz mari rezerve de randament,
care permit adaptarea instalaţiilor existente la noile condiţii, fără extinderi
constructive, respectiv investiţii costisitoare . Pe lângă obiectivele precum
siguranţa ridicată în respectarea valorilor de scurgere prescrise sau garantarea unei
calităţi de scurgere suficiente pentru reutilizarea în cadrul întreprinderii, necesarul
de spaţiu joacă tocmai în domeniul industrial un rol important.
Filtrele biologice, instalaţiile cu pat fix şi biologiile membranelor reprezintă
tocmai de aceea o completare interesantă a conceptelor convenţionale de instalaţii,
dacă este vorba de extinderea sau
înlocuirea instalaţiilor existente. Şi în acest caz potenţialul se deschide din plin prin
utilizarea oxigenului pur (O2). La neutralizarea apelor uzate alcaline dioxidul de
carbon oferă multiple avantaje, în timp ce pentru curenţii parţiali încărcaţi cu
impurităţi dăunătoare greu de descompus, ozonul (O3) este opţiunea. Acest articol
descrie pe bază de exemple actuale de aplicare cum devine utilizabil potenţialul
tehnicilor procedurale moderne în mod optim prin utilizarea gazelor tehnice O2,
CO2 sau O3. Prin procesele chimice de epurare, poluanţii sunt transformaţi în alte
substanţe mai uşor deseparat, precipitate insolubile, gaze care au o activitate nocivă
mai redusă sau sunt mai susceptibilede a fi îndepărtate.
a) neutralizarea este un proces prin care pH-ul unei soluţii uzate este reglat
prin adaos de acizi sau baze.Neutralizarea apelor acide se face cu substanţe cu
caracter bazic (oxizi, hidroxizi, carbonaţi). Neutralizanţii care sunt utilizaţi sunt:
piatra de var (carbonat de calciu), dolomita (carbonat de calciuşi magneziu), varul
(oxid de calciu) sub formă de hidroxid de calciu (lapte de var sau var stins
praf).Neutralizarea apelor alcaline se face cu acizi reziduali, cu gazele de ardere
bogate în CO (14%) etc. Deoarece influenţii au debite variabile în timp, este
necesară o buclă de reglare a pH,mărind debitul de agent neutralizant
b) oxidarea şireducereaScopul oxidării este de a converti compuşii chimici
nedoriţi în alţii mai puţin nocivi. Caoxidanţi se pot folosi: oxigenul, ozonul,
permanganaţi, apă oxigenată, clorul şi bioxidul de clor. Ca exemplu se dă
2022-2023
distrugerea cianurilor cu clor până la formarea de cianaţi sau azot molecular:
Reducerea constă în transformarea unor poluanţi cu caracter oxidant în substanţe
inofensivecare pot fi uşor epurate. Ca exemplu se dă reducerea cromului
hexavalent la crom trivalent, învederea precipitării acestuia ca hidroxid :
Ca agenţi reducători se folosesc sărurile fierului trivalent, sulfaţi, acidul sulfuros.
c) precipitarea este un proces de epurare bazat pe transformarea poluanţilor
din apelereziduale în produşi insolubili. Ca exemplu se dă îndepărtarea fluorului
din apă prin introducerea deioni de calciu:
2 F- + Ca2↔CaF2
d) coagularea şi flocularea– îndepărtarea unor particule prin sedimentare
(coagulare) şidestabilizarea prin absorbţia unor molecule mari de polimeri care
formează punţi de legătură între particule (floculare). Se folosesc pentru particule
coloidale. În acest scop se folosesc polimeriorganici sintetici sau anorganici.
e) schimbul ionicSchimbătorii de ioni se utilizează mai ales pentru
dedurizarea apelor, folosind cationaţi înforma sodiu (Na), iar regenerarea lor se
face cu clorură de sodiu:
2ZNa+Ca2- ↔Z2Ca+2Na
Substanţele organice pot fi îndepărtate din apă de către microorganisme care le
utilizează cahrană, respectiv sursă de carbon.Reacţiile enzimatice au două faze:(1)
moleculele de enzimă şi de substanţă utilizată ca hrană (substrat) formează
complecşi(2) complecşii se descompun eliberând produsul de reacţie şi enzima.
Enzima + Substrat↔(Enzima substrat) K2
Epurarea biologică aerobă se realizează în construcţii în care biomasa este
suspendată în apăsub formă de agregate de microorganisme (flocoane), sistemele
fiind aprovizionate cu oxigen.Epurarea biologică anaerobă a apelor uzate se
realizează în incinte închise (bazine defermentare) ferite de accesul oxigenului care
inhibă activitatea microorganismelor anaerobe. Prindescompunerea poluanţilor
organici se obţin gaze de fermentare combustibile, datorită conţinutuluiridicat de
metan.
3.1 Neutralizarea si reglarea PH-ului cu CO 2
a) Oxigenul în tehnica de decantare
Oxigenul pur este “oxigen din aer concentrat”, fără balastul de azot. Acesta
clarifică repede potenţialul său de optimizare:

2022-2023
• Oxigenul poate fi eliberat în apă rapid şi cu cheltuieli reduse de energie. Acest
lucru permite o reacţie flexibilă şi la variaţii mari ale necesarului.
• Doar cca. 4 % din volumul de gaz aerian trebuie să pătrundă la utilizarea de
oxigen pur. Din aceasta rezultă alte avantaje, precum
• cheltuielile cu aparatele se reduc corespunzător pentru încărcarea gazului,
• formarea minimă de aerosoli şistriparea redusă a substanţelor cu miros puternic,
• mai puţine deranjamente hidraulice la exploatarea instalaţiilor de filtrare,
• deranjamente minime în procesele de decantare datorate flotaţiei nedorit
b) Neutralizarea şi reglarea pHului cu CO2: fără formarea de săruri în circuitul apei
Apele reziduale alcaline trebuie neutralizate înainte de introducerea într-o
instalaţie de epurare biologică a apelor uzate. Pe bună dreptate neutralizarea cu
CO2 câştigă din ce în ce mai multă importanţă:
• Compararea valorilor de consum stoichiometrice dintre CO2 şi acizii minerali se
dovedeşte deosebit de avantajoasă la utilizarea completă pentru CO2. Nu în ultimul
rând, din acest motiv balanţa costurilor se elimină adesea în favoarea CO2
• Încărcăturile de sare mai mici sunt importante nu doar pentru taxele în legătură cu
apele uzate, ci şi pentru utilizarea complexă a circuitelor de apă (aproape) închise:
în cazul CO2 se evită o formare de săruri de cloruri sau sulfaţi şi problemele de
coroziune asociate cu aceasta.
• În imaginea de mai sus este reprezentată schematic curba de neutralizare a unui
acid mineral în comparaţie cu acidul carbonic. Curba de neutralizare mai plată a
CO2 reprezintă faptul că adăugarea acestuia chiar şi în zona din jurul punctului
neutru determină numai o modificare redusă a valorii pH, ceea ce exclude practic o
supraacidulare (spre deosebire de acizii minerali). În consecinţă, în cazul CO2 se
poate renunţa la o tehnologie de reglare costisitoare. Pentru încărcarea şi eliberarea
de CO2 în apă Messer a utilizat diverse sisteme:reactoare tubulare, sisteme de
ajutaje, amestecătoare statice, ejectoare sau chiar plase de gazare. Metoda care
trebuie aplicată se alege în funcţie de structura apei, cum ar fi exemplu duritatea
apei, precum şi condiţiile de la faţa locului. Messer recomandă fiecărui utilizator
procedura optimă cu cea mai bună valorificare a CO2 şi, implicit, cea mai bună
rentabilitate.
4. Raportul de țară al României

2022-2023
Dacă pe plan european, în jur de 90% din apele urbane uzate sunt colectate și
tratate în acord cu Directiva 91/271/CEE, lucrurile în România au avansat
mai lent.
Iată care este situația noastră, conform Sistemului de informare cu privire la
apă potabilă pentru Europa (UWWTD) la data redactări acestui articol, pe scurt:
În România, gospodăriile și anumite industrii din 1849 zone urbane generează 20
milioane p.e. de apă uzată în fiecare zi, ceea ce reprezintă o cantitate echivalentă cu
aproximativ 40 de milioane de căzi sau 3.99 milioane de metri cubi. Cu toate
acestea, apele reziduale urbane trebuie tratate înainte de deversare, pentru a evita
poluarea mediului. În România, apele uzate urbane sunt tratate în 642 de stații din
toată țara înainte de a fi evacuate.

Fig 3.
5. Care sunt țintele pentru colectarea și tratarea apelor uzate urbane în România?
Potrivit UWWTD, România este obligată să furnizeze în zonele urbane:
 Colectare de 20 milioane p.e. de ape uzate
 Tratament biologic la 19.6 milioane p.e. de ape uzate
 Tratament biologic cu eliminarea azotului și fosforului la 13.1 milioane p.e.
de ape uzate

2022-2023
 Pentru 0,4 milioane p.e. de ape uzate urbane, România folosește sisteme
individuale (de exemplu, stații de epurare menajeră; fose septice), în locul
sistemelor centralizate de colectare și stații de epurare. Aceste alternative sunt
permise de legislație, atâta timp cât mediul este protejat în mod adecvat.
Acesta este motivul pentru care cantitatea de apă uzată urbană care necesită
epurare biologică (19,6 milioane p.e.) este mai mică decât apa uzată urbană
colectată (20,0 milioane p.e.). În plus, cantitatea de apă uzată urbană care necesită
epurare biologică cu eliminarea azotului și fosforului (13,1 milioane p.e.) este mai
mică decât apa uzată urbană colectată (20,0 milioane p.e.), deoarece acest tip de
epurare este necesar doar pentru zonele urbane mai mari (peste 10 000 p.e.),
deversarea în zone sensibile.
4. Concluzii și observații :
-Apa uzată introdusă în stația de epurare, a fost supusa unei epurări
mecano – biologice după calcularea gradelor de epurare pentru anumiți
indicatori de calitate.
-După aflarea metodei de epurare am dimensionat fiecare componentă a
stației de epurare,iar în final valorile indicatorilor de calitate au ajuns în limitele
admisibile date de NTPA 001/2005.
- Instalaţia de epurare studiată va face faţă cu succes reglementărilor
impuse de normele în vigoare, în condiţiile datelor de dimensionare considerate,
gradele de epurare vor fi atinse.
-Calitatea apei potabile, apele uzate şi sistemele de epurare constituie mari
probleme pe care România le are de rezolvat în drumul spre Uniunea Europeană.
Cu alte cuvinte, o foarte bună parte din apa reziduală pe care o producem
ajunge direct în fluxurile de apă sensibile, unde  chimicalele și toți ceilalți compuși
organici și anorganici pot afecta mediul în moduri pe care nu le putem estima, dar
care, de cele mai multe ori, vor fi negative.
Acest lucru se datorează, printre altele, subdimensionării rețelelor de canalizare,
racordării insuficiente la stațiile de epurare, numărul stațiilor de epurare ș.a.m.d.
Cum putem contribui ?
Circuitul apei uzate este în general dirijat prin legislație (inclusiv ce putem
scurge și ce nu putem scurge în canalizarea publică) și susținut de infrastructura
specifică , atât privată (stații de pre-tratare a apei, diverse instalații de filtrare), cât
și publică (stații de tratarea apei).

2022-2023
Studii si consultanta in domeniul protectiei mediului

CAST-SA indeplineste conditiile prevazute in Regulamentul privind

organizarea activitatii de atestare a instiutiilor publice sau private specializate in
elaborarea documentatiilor pentru fundamentarea solicitarii avizului de gospodarie
a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor si are competenta tehnica si
profesionala de a efectua lucrari in domeniul: elaborarea documentatiilor pentru
obtinerea avizului/autorizatiei de gospodarire a apelor.

5. BIBLIOGRAFIE

 https://pdfslide.net/documents/proiect-epurarea-apelor-reziduale.html?
page=55
 https://www.scritub.com/geografie/ecologie/TRATAREA-APELOR-
INDUSTRIALE91571.php
 https://ro.scribd.com/doc/223734857/2-Neutralizarea-Apelor-
Industriale-Uzate
 https://institutulverde.ro/tratamentul-apelor-uzate-la-nivel-european/?
gclid=EAIaIQobChMI_6-Zu6DY-
wIVWQmLCh3ZRgVWEAAYASAAEgICw_D_BwE#ce-progrese-a-
facut-romania-in-atingerea-obiectivelor-de-colectare-si-tratare-a-
apelor-uzate-urbane

2022-2023