Modelarea numerică a curgerilor cu suprafață liberă cu HEC-RAS

9.5 Ex. 2 Curbă de remuu pe un canal. Calibrare model

Un canal de aducțiune al unei CHE cu lungimea L = 25 km și panta radierului, i = 0,2 ‰ =

0,0002 face legătura între lacul de acumulare și camera de încărcare de la barajul unei
CHE.
Să se traseze în HEC-RAS prin metoda diferențelor finite cu pași de distanțe curba
suprafeței libere (de remuu) dacă se cunosc datele geometrice ale canalului cu secțiune
trapezoidală: b = 13m, panta taluzului, m = 1,5, adâncime maximă a canalului (cu gardă
3
pentru valuri) Hmax = = 7m la baraj și debitul Q = 37,8 m /s. Se cunoaște adâncimea
instalat
apei la camera de încărcare corespunzătoare acestui debit, H = 6,6 m. Coeficientul
Manning de rugozitate pentru beton poate lua valori între 0,02 și 0,025 s/m1/3.
Se cer:
1. Să se construiască modelul hidraulic în HEC-RAS cu secțiuni interpolate la
2,5km
2. Să se traseze curba suprafeței libere a apei pe canal (cu figurarea liniei
adâncimilor critice) pentru a putea determina cota minima a bermei digurilor
laterale (presupunând că pe dig va fi un drum care nu trebuie să se inunde). Să
se figureze și linia adâncimilor critice pentru identificarea regimului de curgere.
3. Să se calibreze modelul determinând coef. de rugozitate n optim al canalului,
dacă se cunosc nivelurile măsurate în 9 secțiuni situate pe traseul canalului la
distanța de 2,5km (fisierul pb. 2 canal reg. perm.xls).

Rezolvare:

Se salvează un proiect nou într-un folder de lucru de la File  New project  titlu proiect
(ex1_râu)  nume fișier  ex2_canal.prj. Se verifică dacă unitățile de măsură sunt în S.I.
Introducere date geometrice
Se deschide fereastra View/Edit Geometric data de la al 3-lea buton din stânga (simbolizat
printr-un râu cu afluenți) al ferestrei principale. De la File - Save se salvează un nou fișier
geometrie.g01 ce conține geometria modelului (rețeaua de calcul 1D), definită prin profile
transversale topobatimetrice prin canal.
Pe vederea în plan se trasează cu mouse-ul linia dreaptă a radierului canalului de la River
reach, dinspre amonte spre aval. Se încheie cu 2 x click introducând numele “canal” și al
sectorului – „aducțiune” sau „CHE”. În colțul din dreapta jos al ferestrei de date geometrice
apar coordonatele în plan ale zonei de lucru (longitudine și latitudine): între 0 și 1 pentru
acest modele ne-georeferențiat. Observația cu roșu din subsolul imaginii (Fig. 9.2) atrage
atenția că datele geometrice introduse nu sunt în coordonate georeferențiate.

58 
Daniela Elena Gogoașe Nistoran, UPB, 2023 -RAS

Fig. 9.2 Fereastra Geometric data

De la al doilea buton de pe verticală - Cross Section  se deschide o nouă fereastră 

Cross section data, cu două zone: una tabelară, cu date – în stânga - și una grafică, în
dreapta. Se introduce mai întâi secțiunea transversală din aval: Options  Add a new
cross section  se atribuie numărul 0. La secțiunile următoare, spre amonte, acest număr
va fi crescător. La Description se poate da o descriere text a secțiunii (de ex. aval). Apoi, în
fereastra Cross section data se introduc toate datele corespunzătoare fiecărei secțiuni
transversale:
 topo-batimetrice – distanța y față de malul stâng (Station) și cota z a fiecărui punct
din secțiune (Elevation). Se va considera nivelul de referință la radierul secțiunii 0.
Cum secțiunea trapezoidală este descrisă prin 4 puncte, în tabel se vor trece
coordonatele y, z ale acestora, calculate în funcție de Hmax și panta taluzului, ca în
Fig. 9.3. Se apasă butonul Apply data pentru afișare în graficul din dreapta ferestrei
Cross-section.

Fig. 9.3 Punctele ce definesc secțiunea transversală trapezoidală a canalului

 59
 Modelarea numerică a curgerilor cu suprafață liberă cu HEC-RAS

Tab. 9.1 Datele geometrice ale secțiunii transversale trapezoidale a canalului

Punctul Dist. Mal stg. – y (m) Cota față de radier – z (m)
A 0 7
B 10,5 0
C 23,5 0
D 34 7

 distanță relativă a secțiunii curente față de secțiunea din aval, x, de-a lungul albiei
minore (channel); pentru prima secțiune din aval, distanța este 0. De-a lungul albiei
majore stângă și dreaptă (Left OverBank – LOB și Right OverBank – ROB) nu se
mai completează distanțele, întrucât apa nu depășește malurile canalului artificial
(canalul nu are albie majoră).
 coeficientul de rugozitate Manning care ține cont de toate pierderile prin frecări cu
patul albiei și turbulente, coeficienți ai pierderilor locale datorate contracției și lărgirii
albiei; se va considera pentru albia minoră o rugozitate medie în plaja data, de
0,23 s/m1/3. Dacă ulterior, la rulare, programul cere și valorile rugozității într-unul din
câmpurile destinate albiei majore, se pot copia cele din albia minoră.
 distanța față de malul stâng a punctelor (reprezentate grafic cu roșu) care definesc
limita de umplere/revărsare a albiei minore (main channel bank stations). Pentru
exemplul de față, acestea sunt valorile extreme (prima și ultima) de la Station.
 Coeficienții pierderilor de sarcină locale datorate contracțiilor și lărgirilor –
Contraction-expantion coefficients. Se recomandă să fie lăsate cele sugerate implicit
de către program.

Fig. 9.4 Fereastra Cross section data și ridicarea secțiunii 25000 cu 5m

Pentru a confirma finalizarea introducerii datelor, se apasă Apply data și astfel, în
zona grafică din dreapta, se afișează datele introduse. Întrucât canalul este prismatic și
pentru a nu se introduce în fiecare secțiune coordonatele cele 4 puncte, se copiază
secțiunea din aval într-o secțiune numită, de exemplu, 25000, și introdusă la capătul
amonte (care este situat la 25km distanță). Toată această secțiune se ridică apoi cu

60 
Daniela Elena Gogoașe Nistoran, UPB, 2023 -RAS

denivelarea z datorată pantei, z = i  L = 0.0001  25 000 = 5m, de la Options, Adjust

elevations, 5.
Se închide fereastra Cross section data și se revine în fereastra Geometric data,
unde ar trebui să se vadă cele 2 profile transversale la capetele amonte și aval ale
canalului, pe vederea în plan. Dacă nu se văd, se salvează tot din fereastra principală, se
închide modelul și apoi se redeschide, întrucât poate fi o problemă de actualizare grafică a
modificărilor.
Interpolarea liniară a secțiunilor suplimentare se face de la meniul Tools, din fereastra
Geometric data, (prima comandă – cross-section interpolation, XS Interpolation). Acest
lucru se poate realiza fie între 2 secțiuni succesive (between 2 XS), fie pe tot tronsonul de
calcul (within a reach), la o distanță de 2500 m. Secțiunile interpolate vor fi numerotate cu
valori zecimale între cele ale secțiunilor de capăt, și cu un asterix, de ex. 10000*, valoarea
reprezentând distanța cumulată în m față de capătul aval.

Fig. 9.5 Interpolarea secțiunilor suplimentare între cele 2 secțiuni existente

Introducere date hidrologice în regim permanent și condiții la limită

Se deschide fereastra Steady flow data din ferestra principală a programului. Se salvează
un fișier nou de date hidrologice, de ex. hidrologie.f01 (f de la flow).

Fig. 9.6 Fereastra de date hidrologice în regim permanent – Steady flow data

 61
 Modelarea numerică a curgerilor cu suprafață liberă cu HEC-RAS

Întrucât simulăm curgerea doar pentru un debit, se va trasa doar o singură curbă a
suprafeței libere (deci se lasă nr. implicit 1 la Profile). La Flow change location se va
introduce în secțiunea din amonte (25000), valoarea debitului dat, adică 37,8 m3/s. Se
poate schimba și numele curbei de la Options Edit Profile names, și pune în loc de PF1,
de exemplu Qp (debitul de proiectare). În regim lent de curgere (obișnuit pentru majoritatea
râurilor), acestea reprezintă condiția la frontiera amonte a sectorului de râu.
Se introduce apoi condiția la limita din aval de la butonul Reach boundary condition, prin
care se deschide o nouă fereastră (Steady flow boundary condition), ca în Fig. 9.7.

Fig. 9.7 Fereastra cu condiții la limită aval - Steady flow boundary conditions
Din cele 4 tipuri posibile de condiții la limită care se pot impune pentru curgerea în regim
lent la frontiera aval (sugerată implicit prin hașură cu albastru sub Downstream) se alege
prima condiție - cotă cunoscută a suprafeței libere (known water surface - WS), întrucât în
problemă se specifică H = 6,6m în aval. Se acceptă datele introduse cu Ok și se iese din
fereastra curentă. Revenind în fereastra anterioară de date hidrologice (Steady flow data)
se acceptă toate informațiile introduse de la butonul Apply data și apoi se poate închide.

Calcule (simulări numerice)

Calculele în regim permanent se efectuează fie de la Run - Steady flow analysis, fie cu
ajutorul butonului simbolizat print-un omuleț pe o undă plană. Se deschide fereastra
corespunzătoare din Fig. 9.8 în care salvează un fișier plan de la File – Save plan as, de
ex. Rulare.p01, cu numele prescurtat (Short ID) de ex. - 1. Un plan reprezintă cuplarea
unui fișier de date geometrice cu unul de date hidrologice, în cazul nostru geometrie.g01
cu hidrologie.f01. În mod implicit calculele se efectuează în regim lent/subcritic, întrucât
este cel mai întâlnit în natură.

62 
Daniela Elena Gogoașe Nistoran, UPB, 2023 -RAS

Fig. 9.8 Fereastra motorului de calcule în regim permanent (Steady flow analysis)
De la meniul Options – Critical depth output option se poate bifa Critical depth allways
calculated și adâncimea critică va fi afișată în profilul transversal și longitudinal cu culoare
roșie (implicit).

Tot de la Options Set Calculation Tolerances se pot modifica parametrii de calcul pentru
simulările în regim permanent (de ex. numărul maxim de iterații în cazul unor instabilități,
etc.). În se prezintă fereastra cu valorile implicite ale acestora.

Fig. 9.9 Modificarea parametrilor de calcul ai simulărilor în regim permanent

Dacă datele și condițiile la limită au fost corect impuse, în urma apăsării butonului
Compute, se obține rezultatul din Fig. 9.10, cu bare albastre. Dacă sunt erori, programul le
afișează.

 63
 Modelarea numerică a curgerilor cu suprafață liberă cu HEC-RAS

Fig. 9.10 Fereastra de simulări în regim permanent

Afișare și interpretare rezultate

Pentru a vedea nivelul apei din fiecare profil transversal se merge la View cross-sections –
XS (din fereastra principală) cu ajutorul căruia se deschide fereastra Cross-section (Fig.
9.11).

Fig. 9.11 Fereastra Cross-section

De la Options – Variables se selectează variabilele pe care dorim să le afișăm: WS –
nivelul (suprafaței libere) a apei în secțiune, EG (Energy Grade) – nivelul energetic (al liniei
energetice în secțiune), Filled in water surface – umplerea cu o culoare a zonei în care
este apă, Critical depth – nivelul adâncimii critice în secțiune, etc.

64 
Daniela Elena Gogoașe Nistoran, UPB, 2023 -RAS

Cu săgețile negre din dreptul numărului secțiunii (River station) se navighează între diverse
secțiuni, introduse sau interpolate.

Pentru a afișa o distribuție de viteze pe verticală într-o secțiune (deși aceasta nu este
realistă în modelarea 1D, în care viteza este constantă în orice profil transversal),
programul Hec-RAS dispune de o facilitate de aproximare prin calcul. Pentru aceasta, din
fereastra Steady flow analysis (cu omulețul pe unda plană) se selectează de la meniul
Options funcția Flow distribution locations și se deschide fereastra Set locations for Flow
Distribution (Fig. 9.12). În ea se aleg de la Set Global Subsection Distribution câte un
număr de fâșii verticale (de ex. 7) pentru calculul și vizualizarea distribuției de viteză în
albia minoră pe toate sectoare. Dacă se dorește afișarea doar pe un anumit sector de râu
sau între anumite secțiuni, se folosește opțiunea de dedesubt - Set Specific Subsection
Distribution. Se iese cu OK și se (re)face simularea.

Fig. 9.12 Fereastra de selectare a subsecțiunilor pentru calculul distribuției de viteze

Rezultatele se pot obține afișa grafic sau tabelar. De ex, în formă grafică se poate
vizualiza distribuția de viteze de la butonul View Cross-section din fereastra
principală, în care se merge la Options – Velocity Distribution și se bifează Plot
velocity distribution. În Fig. 9.13 se observă cu tranșe de culori (afișate în legendă)
că viteza maximă este pe fâșia centrală, iar viteza minimă la mal.

 65
 Modelarea numerică a curgerilor cu suprafață liberă cu HEC-RAS

Fig. 9.13 Afișarea grafică a distribuției de viteze în secțiune

Pentru a avea și valorile numerice, se merge la butonul cu tabelul mic din fereastra
principala și se deschide fereastra Cross-section output. De la meniul Type se alege
Flow distribution in Cross-section și apare tabelul cu valori din Fig. 9.14. În
coloanele Left Sta. și Right sta. sunt distanțele față de malul stâng al punctelor care
delimitează fiecare fâșie verticală de calcul. Pe fiecare linie sunt afișate mărimile
hidraulice calculate pe fiecare astfel de fâșie: debit, arie udată, perimetru udat,
procent din debitul tranzitat/capacitatea de scurgere a albiei, adâncimea hidraulică,
viteza, efortul tangențial de frecare pe patul albiei, puterea curentului, etc.

Fig. 9.14 Tabelul cu valorile distribuției de viteze în secțiune

Pentru a vedea curba de remuu în profil longitudinal se apasă butonul View profiles din
fereastra principală. De la Options – Landmarks – River stationing se poate afișa și nr.
fiecărei secțiuni transversale (River stationing), sau descrierea acesteia (Description),
pentru identificarea mai ușoară. Ca și la View Cross-sections, și în această fereastră se

66 
Daniela Elena Gogoașe Nistoran, UPB, 2023 -RAS

pot afișa diverse variabile calculate, tot de la Options – Variables. De asemenea, se

poate selecta de la Options – Scaling – scara de afișare a ambelor axe, precum și de la
Options – Axis, unitatea de măsură pentru afișarea axei orizontale a distanțelor
cumulate. Se mai pot face setări suplimentare pentru dimensiunea fonturilor (Fonts),
culori pentru mărimile afișate (Lines and symbols), liniile de grilă (Grid) ce informații
suplimentare să fie afișate pe grafic (Labels), etc. De la Files – Copy plot to clipboard
se poate copia graficul formatat ca poză și insera într-un document sau o prezentare.
Dacă înainte de rulare s-a optat să se afișeze și adâncimea critică în fiecare secțiune
de calcul, nivelul critic apare în profil în lung implicit cu linie roșie punctată.
canal Plan: Plan 01 10/15/2015

canal CHE
8 Legend

EG PF 1
WS PF 1

Crit PF 1
Ground
6 OWS PF 1
Elevation (m)

0
0 5000 10000 15000 20000 25000
Main Channel Distance (m)

Fig. 9.15 Fereastra View profiles

Pentru afișarea cotelor măsurate ale apei se merge la meniul Options din fereastra
Steady flow data  Observed water surfaces și se adaugă câte o orizontală pentru
fiecare secțiune interpolată de la butonul Add multiple și selectând toate cele 9
secțiuni intermediare, de la 2500* pana la 22500*, prin trecerea lor cu săgeata în
ecranul din dreapta. În final în coloana de sub Qp a fiecărei secțiuni transversale se
completează valorile adâncimii măsurate din fișierul Excel pb.2 canal reg. perm.xls.

Fig. 9.16 Introducerea locațiilor pentru cotele măsurate

Pentru a face să apară și măsurătorile în profil longitudinal se reia rularea după ce s-au
introdus toate valorile. În fereastra Profile plot (butonul cu barajul) se setează de la Options
 Lines and Symbols o culoare vizibilă pentru reprezentarea prin puncte a
cotelor/adâncimilor măsurate (punctele roșii din Fig. 9.15). Din figură se observă că
adâncimile/cotele calculate ale apei sunt mai mari decât cele măsurate. Prin urmare,

 67
 Modelarea numerică a curgerilor cu suprafață liberă cu HEC-RAS

energia pe care o are apa în amonte pentru învingerea frecărilor rugoase, este prea mare.
Deci rugozitatea estimată inițial este prea mare și trebuie micșorată. Invers, dacă
adâncimile/cotele calculate ale apei sunt mai mici decât cele măsurate, rugozitatea trebuie
mărită.
Pentru calibrarea modelului se alege un debit în plaja căruia se dorește să se utilizeze
modelul (și în care există niște măsurători), în cazul de față, Q . Se rulează modelul
proiectare
cu o rugozitate estimată inițial, n1 (din experiență sau recomandări) și se calculează
diferențele dintre nivelurile calculate și cele măsurate disponibile în toate secțiunile. Se
calculează o funcție obiectiv definită prin suma pătratelor diferențelor dintre cota calculată
și cea măsurată din fiecare secțiune transversală:

f ( n )   ( zcalc  zmas )i 2 .
i

Diferența numerică dintre cota calculată și cea din măsurători se poate vedea în tabelul
mare cu mărimi în lungul curgerii din fereastra principală. În noua fereastră deschisă,
Profile Output Table, se introduce o nouă coloană de la Insert Column, lângă cota apei
calculată (W.S. Elev), cu datele privind cota măsurată a apei, astfel: la Options  Define
table  se selectează coloana 4 din dreapta W.S. Elev. și se apasă Insert Column  se
caută în lista cu variabile în ordine alfabetică cota măsurată - Obs. WS  și se introduce
cu dublu click in capul de tabel, apoi se iese cu Ok (Fig. 9.17).

Fig. 9.17 Tabel cu valorile mărimilor calculate în lungul curgerii

Tabelul nou formatat se salvează de la Options  Save table cu un nume ales (de ex.
Tabelul meu); altfel, când se redeschide fereastra Profile Output Table se pierde noua

68 
Daniela Elena Gogoașe Nistoran, UPB, 2023 -RAS

coloană. Ea se menține doar atâta timp cât nu se închide fereastra, sau se salvează un
șablon al noului tabel, care poate fi găsit la User Tables.
Se modifică rugozitatea (dinspre aval spre amonte) și se recalculează funcția f(n).
Obiectivul este de a minimiza această funcție dând diverse valori parametrului variabil –
coeficientul de rugozitate n.
Se rulează din nou pentru a se afișa datele și în acest nou tabel. La fel se procedează cu o
altă coloană, Diff., care face diferența dintre ultimele două coloane adiacente. Alternativ,
această diferență se poate face în Excel.
Se obișnuiește să se reprezinte grafic funcția obiectiv în raport cu valorile parametrului
variabil (Fig. 9.18).
Funcția obiectiv
functia obiectiv, f(n) 0.2
0.15
0.1
0.05
0
0.015 0.02 0.025
n
Fig. 9.18 Graficul funcției obiectiv la diverse valori ale parametrului n.

Valoarea pentru care această funcție este minimă este rugozitatea optimă a modelului cu
care se poate spune că modelul este calibrat. În acest caz, o valoare de 0,018 s/m1/3 este
cea optimă.
Se validează apoi valorile găsite ale lui n, pe un alt set de măsurători, corespunzătoare
unui alt eveniment, apropiat ca intensitate. Astfel se consideră că modelul numeric poate
reproduce orice alt eveniment hidrologic similar. În cazuri simplificate, dacă nu există alte
date, modelul poate rămâne si nevalidat.

 69
 Modelarea numerică a curgerilor cu suprafață liberă cu HEC-RAS

9.6 Ex. 3 Curgere pe un canal cu baraj prevăzut cu un deversor și o stavilă

Pentru Ex. 3 se va considera același canal de aducțiune al unei CHE de la Ex. 2, pentru
care se va complica problema astfel:
 Să se adauge la 1 km de ultima secțiune din aval un baraj înalt de 6.5m față de
radierul acesteia, având grosimea la coronament de 10m, panta paramenților
amonte de 1:2 și aval de 1:4. În cazul unei deversări a apei peste coronamentul
acestuia, barajul se va considera ca un deversor cu prag lat, având coeficientul de
debit, m = 2/3 Cd = 0,4.
 Barajul are pe centru un evacuator de ape mari de forma unui deversor
dreptunghiular cu creasta rotunjită (cu profil practic), echipat cu o stavilă plană
ridicătoare (sluice gate). Ambele au lăţimea deschiderii de 12m, înălțimea de 3.5m,
cota cuțitului stavilei la creasta deversorului = 3m. Stavila are un coeficient de debit
adimensional Cd = 0,7, iar deversorul are sarcina de proiectare Hp = 2,5 m.
Se cer următoarele:
1. Să se determine noua curbă de a suprafeței libere de pe canal când stavila
este ridicată cu 2m; Cât sunt debitele evacuate pe sub stavilă și peste deversor
(când stavila este deasupra apei și nu influențează curgerea): Qstav = ? Qdev = ?
Cât este debitul evacuat peste baraj când deschiderea stavilei de 0,5m este
insuficientă pentru evacuarea apei, Qbaraj= ? Care este zamonte de baraj pentru
fiecare dintre cele două deschideri?
2. Să se determine deschiderea optimă a stavilei astfel încât nivelul în prima
secțiune din amonte de baraj să fie la cota z = 6 m (față de radierul secțiunii 0).
Aceasta este o problemă întâlnită frecvent în exploatare, de a găsi deschiderea
optimă a evacuatorilor de ape mari de la baraj pentru menținerea NNR în lac.
Care este noul debit Qstav evacuat pe sub stavila? Dar daca stavila devine o
vană (cu deschiderea sub suprafața liberă a apei, în engleză, în HEC-RAS -
overflow closed top) sau o stavilă coborâtoare/clapetă (peste care curge apa /
overflow open air), cu inaltimea de 3m? Calculați aceleași mărimi pentru
aceleași deschideri din cazul 1.

Rezolvare:

Se pleacă de la Ex. 2, copiind toate fișierele de lucru într-un nou folder. Se apasă pe
butonul care simbolizează un râu cu afluenți (al treilea din fereastra principală), View/Edit
Geometric data și din fereastra deschisă, Geometric Data, se poziționează barajul la Inline
structure astfel:
 Se selectează râul și sectorul pe care se va poziționa barajul și se merge la Options
 Add an inline structure  se consideră o valoare între cea a primelor 2 secțiuni
ale canalului, deci între 0 și 2500*. Cum distanța la care trebuie poziționat barajul
este de 1000 m față de aval, locația acestuia se va numi chiar 1000. În fereastra

70 
Daniela Elena Gogoașe Nistoran, UPB, 2023 -RAS

nouă, Inline Structure Data se observă că secțiunea secțiunea care se vede în

amonte este 2500*. Se poate da o descriere construcției, la Description, de ex.
Baraj.

Fig. 9.19 Fereastra Inline Structure Data

 Se apasă pe butonul de pe verticala stângă Weir / Embankement și se introduc

datele constructive și hidraulice ale structurii/uvrajului, care poate fi deversabil (din
beton - weir), sau nu (din materiale locale/rambleu - embankment). Se deschide o
nouă fereastră în care se completează cerințele: Distance – distanța față de
secțiunea transversală din amonte (2500 – 1000 = 1500m, în cazul nostru), width –
lățimea la coronament și Weir Coef – coeficientul de debit în cazul unei deversări
peste coronament.

Fig. 9.20 Fereastra Weir / Embankment

Acesta din urmă este coeficientul dimensional din ecuația debitului real scurs peste un
deversor dreptunghiular

2
Q  C d 2 g B H 3/ 2 ;
3
2
m  Cd ; M  m 2 g
3

Corespondența dintre valorile coeficienților de debit pentru problema dată este cea din
Tab. 9.2

Cd m=2/3*Cd M
DMA 0.61 0.41 1.80

DPP min. 0.73 0.49 2.16

DPP max 0.85 0.57 2.51

DPL 0.5 0.33 1.48

Fig. 9.21 Fereastra Inline Gate Editor

 Forma barajului in secţiune transversală:
 Coordonate: Station and elevation coordinates 

 71
 Modelarea numerică a curgerilor cu suprafață liberă cu HEC-RAS

de la stanga spre dreapta

 Forma barajului in profil longitudinal
 Panta parament amonte: US embankement SS (upstream
embankement side slope); H/V = H/1 = H
 Panta parament aval: DS embankement SS (downstream
embankement side slope); H/V = H/1 = H
 Forma coronament deversor: weir crest shape
 DPL – deversor cu prag lat
 DPP: deversor cu profil practic
2
 H = H + V /2g (sarcina de apropiere), H = sarcina
0 p 0 p
de proiectare

canaldev si s tavile Plan: Plan 01 10/20/2016

canal CHE
8 Legend

EG PF 1

7 WS PF 1

Crit PF 1
Ground
6 OWS PF 1

5
Elevation (m)

0
0 5000 10000 15000 20000 25000
Main Channel Distance (m)

canaldev si s tavile Plan: Plan 01 10/20/2016

canaldev si s tavile Plan: Plan 01 10/20/2016
River = canal Reach = CHE RS = 1.05 IS canal CHE
.02 Legend
8 Legend
EG PF 1
EG PF 1 6 WS PF 1
7 WS PF 1
Crit PF 1
Ground Ground
Bank Sta 5 OWS PF 1
6

5 4
Elevation (m)
Elevation (m)

4
3

3
2

0
0
0 5 10 15 20 25 30 35 600 800 1000 1200 1400
Station (m) Main Channel Distance (m)

72 
Daniela Elena Gogoașe Nistoran, UPB, 2023 -RAS
canaldev si s tavile Plan: Plan 01 10/20/2016

canal CHE
8 Legend

EG PF 1
WS PF 1

Crit PF 1
Ground
6 OWS PF 1
Elevation (m)

0
0 5000 10000 15000 20000 25000
Main Channel Distance (m)

canaldev si stavile Plan: Plan 01 10/20/2016

canaldev si s tavile Plan: Plan 01 10/20/2016
River = canal Reach = CHE RS = 1.05 IS

.02 canal CHE

8 Legend
Legend
EG PF 1
EG PF 1
6 WS PF 1
7 WS PF 1
Crit PF 1
Ground
Ground
Bank Sta
6 OWS PF 1

5 4
Elevation (m)
Elevation (m)

3 2

1
0

0
0 5 10 15 20 25 30 35 850 900 950 1000 1050 1100
Station (m) Main Channel Distance (m)

 73
 Modelarea numerică a curgerilor cu suprafață liberă cu HEC-RAS
canaldev si s tavile Plan: Plan 01 10/20/2016

canal CHE
8 Legend

EG PF 1

7 WS PF 1

Crit PF 1
Ground
6 OWS PF 1

5
Elevation (m)

0
0 5000 10000 15000 20000 25000
Main Channel Distance (m)
canaldev si s tavile Plan: Plan 01 10/20/2016

canal CHE
Legend

EG PF 1
6
WS PF 1

Crit PF 1 8 Legend

Ground WS PF 1
5
OWS PF 1 7 Ground
Bank Sta

4 6
Elevation (m)

5
3
Elevation (m)

2
3

1
2

1
0

0
800 900 1000 1100 1200 0 5 10 15 20 25 30 35

Main Channel Distance (m) Station (m)

74 