Universitatea „Al.I.

Cuza” Iaşi
Facultatea de Geografie şi Geologie
Departamentul de Geografie

Curve number şi
estimaterea timpului de
concentare

Conf.dr. Ionuţ Minea, drd. Iosub Marina

 Definiţie şi scurt istoric
Curve number denumit runoff curve number sau CN este un parametru empiric utilizat
în hidrologie pentru a estima scurgerea sau infiltrarea apei în exces din urma unei
averse. Ecuaţia de bază pentru acest parametru este:
Q=(P-0.2S)²/(P+0.8S)
Unde Q=debitul inundaţiei, P=cantitatea de precipitaţii, S= capacitatea de retenţie a
apei
Acest parametru a fost dezvoltat în SUA, prima clasificare a solurilor din punct de
vedere hidrologic datând încă din anul 1955 (Woodward et. al., 2002), în aceeaşi
perioadă sunt dezvoltate primele relaţii ploaie-scurgere care permiteau determinarea
debitelor în bazinele nemăsurate.
Conceptul CN a fost elaborat între anii 1964 - 1974, după 1974 fiind emise unele medii
ale CN pe diferite bazine, dar a fost determinat pentru diferite combinaţii concrete
utilizate a terenului/ sol. Valorile concerete general valabile au fost publicate în 1985 în
lucrarea National Engineering Handbook Section 4 Hydrologi elaborată de SCS.
Curve number are la bază relaţia dintre trei straturi: ploaia, condiţiile hidrologice ale
solului şi adâncimea scurgerilor (Matt Grove et. al. 1998).
Plaja de valorile pe care le poate lua Curve Number este extinsă între 0 şi 100, valorile
CN variază direct proporţional cu potenţialul de scurgere şi invers proporţional cu
coeficientul de infiltraţie, având valori maxime pentru spaţiile urbane (Chendeş,
2011).
 Metodologie
Pentru a calcula Curve Number este nevoie de două
straturi principale: solurile şi utilizarea terenului.
Metodologia se realizează comform schemei de mai
jos, elaborată de X. Zhan et. al. 2004.
Metodologie
Realizarea stratului tematic a valorilor CN pentru o anumită arie
constă în parcurgerea următorilor paşi:
1. Se alege aria de studiu şi se delimitează bazinele hidrografice
ce au o suprafaţă mai mică de 200 km2 (acestea fiind mai
susceptibile la apariţia unor viituri rapide).
-Limita zonei de studiu poate fi
reprezentată de o unitate geografică sau
un bazin hidrografice;
- Delimitarea bazinelor hidrografice cu o
suprafaţă mai mică de 200 km2 se poate
realiza prin extragerea acestora din
fişierul bazine hidrografice 1:100 000;
- Datele acestea se găsesc pe site-ul:
http://www.geo-
spatial.org/download/romania-seturi-
vectoriale#limita_unitati_relief
2. Utilizarea terenului
-Pentru utilizarea terenului se acceptă şi Corine Land Cover¹
-Se decupează pentru aria studiată

¹http://www.geo-spatial.org/download/datele-corine-landcover-reproiectate-in-stereo70
 2. Soluri
-solurile se pot obţine după vectorizarea după planurile 1: 200.000;
-se dau atribute poligoanelor în funcţie de textură (argiloase, lutoase, nisipoasă etc.);
-se creează un nou câmp în tabelul de atribute pentru grupele hidrologice, aici vor fi
trecute codurile celor 4 clase;
-grupele hidrologice de sol vor fi clasificate conform tabelului de mai jos (dreapta) în
4 clase: A, B, C şi D.

Model de tabel în ArcGis

Grupa A – soluri cu un
grad ridicat de infiltrare.
Ex. podzolurilor,
aluvisolurilor litice şi tipice
Grupa B – soluri cu un grad
mediu de infiltrare.
Ex. districambosolurile
litice, tipice, prepodzolurile
litice şi tipice
Grupa C – soluri cu un grad
scăzut de infiltare.
Ex. eutricambosolurile
tipice, rodice, faeoziomuri
tipice şi rendzine
Grupa D – soluri cu un
grad foarte scăzut de
infiltare.
Ex. luvosolurilor albice şi
tipice, hidrisolurile
3. Stratul Utilizarea terenului şi cel cu grupele hidrologice de sol
vor fi intersectate pentru a obţine un strat vector cu poligoane
segmentate la intersecţia dintre cele două straturi tematice.
Fiecare poligon va conţine date despre sol şi utilizarea terenului.
-stratului nou realizat i se va
crea un nou câmp în tabelul
de atribute Curve Number.
-Valorile Curve Number vor
fi introduse în funcţie de
tabelul alăturat cu valori
adaptate pentru condiţiile
din România de Chendeş,
2007.
-Datele pot fi introduse direct
în tabelul din ArcGis sau
acesta se va salva în format
dbf. ;
-fişierul va fi deschis cu Excel;
-aici vor fi introduse în mod
semiautomat datele CN,
conform tabelului;
-noua bază de date va fi
anexată fişierului vector prin
comanda join.
Noul câmp va conţine o cifra pentru Curve Number, specifică pentru o
anumită categorie de grupă hidrologică de sol şi o anumită utilizare a
terenului.
Valorile Curve Number
din harta alăturată se
încadrează între 42 şi
98. Valorile mici indică
zonele unde sunt
înregistrate valori mari
ale infiltraţiei apei în
sol.
Cu cât valorile CN cresc
cu atât infiltrarea apei
în sol este mai scăzută
şi posibilitatea ca apa
să se concentreze este
mai mare.
4. Fişierul vector obţinut cu valori CN este transformat în fişier
raster (Feature to Raster)

5. Lacurile şi râurile sunt considerate ca fiind valori nule atunci

când este apreciat CN. În acest caz, ele vor fi eliminate din fişierul
raster:
-raster calculator->SetNull (fisierul raster = =0, fisierul raster)

6. După ce sunt setate valorile nule se pot calcula mediile pe

bazine
-Tabel de atribute->Click dreapta coloana CN->Statistics
-Dacă există mai multe bazine pentru care este necesar să se calculeze CN
mediu se foloseşte Zonal Statistics
-Pentru a putea calcula automat mediile pentru fiecare bazin este necesar ca
valorile să fie numere întregi şi nu cu zecimale (Integer Spatial Analist).
 Timpul de concentrare

Pentru a se calcula timpul de concentrare a unei viituri pentru

bazinele luate în studiu se utilizează următoarea formulă:
TC=1.6667*TL
Unde,
TL=(3.28084*L)⁰˙⁸*[(R+1)⁰˙⁷/(1900*√IB)]
R=(25400/CN)-254
TC= timpul de concentrare în ore
TL = timpul de întârziere în ore
L = lungimea albiei principale în metri
IB= panta medie în bazin în %
R= reţinerea maximă la nivelul bazinului
CN = valorile indexului Curve Number
Pentru a calcula timpul
de concentrare în
ArcGis. Se introduc nou
câmpuri în tabelul de
atribute cu: panta medie
din bazin (în procente) şi
lungimea albiei
principale (în metri).
Apoi fiecare formulă de
calcul enumerată în
slide-ul anterior va fi
calculată utilizând Field
Calculator.
Se vor identifica
bazinele cu un timp de
concentrare mai mic de
6 ore.
Harta alăturată
ilustrează bazinele
expuse hazardului
de concentrare a
apei în mai puţin de
6 ore. În cazul
Câmpiei Moldovei
s-au identificat, în
funcţie de timpul
de concentrare al
apei 95 bazine cu
un astfel de
potenţial şi 155 de
localităţi (sate,
oraşe) care sunt
situate în bazine
expuse riscului la
inundaţie.