Sunteți pe pagina 1din 39
MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE HIDROTEHNICA CATEDRA DE CONSTRUCTII HIDROTEHNICE

GESTIUNEA CANTITATIVA A RESURSELOR DE APA IN BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMITA

TEZA DE DOCTORAT

APA IN BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMITA TEZA DE DOCTORAT Conducator stiintific: prof.univ.dr.ing. Radu DROBOT

Conducator stiintific: prof.univ.dr.ing. Radu DROBOT

Doctorand: as.univ.ing. Maria ALEXANDRESCU

Bucuresti, 2010

1

2
2

2

Cuprins:

CUVANT INAINTE…………………………………………… …………………………… …………………………… 4

1. Introducere……………… …………………………………………………………………………………… 5

2. Managementul integrat al resurselor de apa……………………………………………… 5

3. Descrierea bazinului hidrografic Ialomita…………………………………………………

4. Crearea unor modele conceptuale de date pentru gestiunea cantitativa a

resurselor de apa de suprafata……………………………………………………………………………… 6

5

4.1. Model conceptual pentru gestiunea cantitativa la ape medii…………………….

4.2. Model conceptual pentru gestiunea inundatiilor……… ………………………………. 10

6

5. Programe pentru alocarea apei la folosinte………………………………………………

12

6. Gestiunea fenomenelor extreme in bazinul hidrografic Ialomita…………………

13

6.1. Statiile hidrometrice pe raul Ialomita intre sectiunile Dridu si Tandarei……… 13 6.2. Hidrografe de viitura………………………………… ………………………………………………… 13

6.3. Crearea unui model hidraulic 1D……………………… ………………………………… 13

6.4. Studiul propagarii hidrografelor de rupere ale barajului Dridu in aval pana

in sectiunea Tandarei

20

6.4.1. Scenarii de cedare a barajului Dridu

20

6.4.2. Crearea modelului 1D de inundabilitate cu ajutorul HECRAS………………. 21

6.4.3. Crearea unui model 2D de inundabilitate cu ajutorul Mike Flood

6.4.4. Comparatie intre modelul 1D si 2D pe sectorul Dridu Tandarei …………. 25

22

7. Harti de hazard

8. Evaluarea vulnerabilitatii si elemente de risc pe sectorul Dridu Tandarei in cazul

27

cedarii barajului Dridu

28

8.1. Descrierea factorilor de vulnerabilitate utilizati

28

8.2. Evaluarea factorilor de vulnerabilitate propusi in cazul cedarii barajului

Dridu

30

8.3. Elemente de risc

32

9. Concluzii,perspective si contributii……………………………………………………………. 33

Bibliografie……………… ………………………………………………………………………………………

38

3

CUVANT INAINTE

Modelarea matematica, prin programele de ultima generatie, ofera raspunsuri complete si detaliate privind extinderea zonelor inundabile, timpii de propagare a undelor de viitura, a vitezelor si adancimilor maxime in zona studiata. Utilizand programele HECRAS, Mike Flood si Mike 21 sau creat si calibrat modele de inundabilitate pe tronsonul Cosereni/Dridu Tandarei. Astfel pe baza viiturii inregistrate din anul 2005 s a creat si calibrat un model de inundabilitate cu ajutorul programului HECRAS, model pe baza caruia ulterior sau delimitat zonele inundabile cu probabilitatile de depasire de 0,1%, 1%, 5% si 10%. De asemenea, sa creat un model de propagare a viiturii accidentale ca urmare a cedarii barajului Dridu in patru scenarii, atat cu programul HECRAS cat si Mike 21 si Mike Flood. In urma comparatiilor dintre modele s a constatat ca rezultatele difera in special datorita datelor de intrare, cu specificarea ca modelul bidimensional ofera rezultatele cele mai precise. Totusi resursele investite in crearea unui model bidimensional depasesc, asa cum era si de asteptat, cu mult pe cele ale crearii unui model unidimensional atat in ceea ce priveste achizitia datelor cat si a timpului necesar de rulare (circa 30 de ore pe o lungime de rau de 190 de km). Vulnerabilitatea pe sectorul Dridu Tandarei in cazul scenariului cel mai defavorabil de cedare a barajului Dridu a fost evaluata prin indici economici, sociali si de mediu. Avand in vedere lipsa datelor si dificulatea in evaluarea unor metode cu zeci de indici de vulnerabilitate s a propus o abordare statistica care in final sa conduca rapid la rezultate. Nu in ultimul rand sa propus o metoda de evaluare a unui factor de rezilienta la nivel de gospodarie si la nivel de localitate.

4

1.

INTRODUCERE

Element primordial al existentei umane, apa are doua potentiale, unul pozitiv care se regaseste in caracterul de resursa si unul negativ care se caracterizeaza prin fenomene distructive: secete sau inundatii. Aceasta lucrare isi propune sa trateze gestiunea cantitativa a resurselor de apa la nivel de bazin hidrografic, luand in considerare ambele potentiale. Gestiunea cantitativa a resurselor de apa din perspectiva potentialelor amintite se refera la satisfacerea cerintelor de apa ale activitatilor umane si la prevenirea si combaterea actiunilor daunatoare ale apelor.

2. MANAGEMENTUL INTEGRAT AL RESURSELOR DE APA

Managementul integrat al resurselor de apa (MIRA) este un proces complex care necesita timp pentru a fi implementat la nivelul unui bazin hidrografic. Schimbarile sociale, economice, cerintele si impactul asupra mediului reprezinta provocari care in timp permit specialistilor din domeniul apei sa acumuleze experienta pentru o mai buna gestiune a resursei de apa. Managementul adaptativ este un proces sistematic de imbunatatire a politicilor si practicilor de management prin invatare sistematica din rezultatele obtinute in urma implementarii strategiilor de management luand in considerare schimbarile asupra factorilor externi. Managementul adaptativ prin natura sa accepta notiunea de incertitudine, lansand propunerea pentru o noua atitudine vis à vis de aceasta si anume ”Invatati sa traiti cu incertitudinea si sa va simtiti confortabil cu ea” [proiectul NeWater, 2006].

3. DESCRIEREA BAZINULUI HIDROGRAFIC IALOMITA

Pe langa descrierea morfologica si cea privind regimul precipitatiilor in acest capitol s au, enumerat zonele industriale cu cerinte deosebite de apa (tabel 3.1). Tabel 3.1

Zone industriale cu cerinte deosebite de apa

Fieni PucioasaTargoviste

Ploiesti BraziPlopeni Valea Calugareasca

Moreni Mija

Valenii de Munte

AzugaBusteni

Urziceni

ComarnicBreazaCampina

Slobozia

Filipestii de PadureFlorestiBaicoi

Tandarei

Lucrarile hidrotehnice cele mai importante pentru gospodarirea apelor din cadrul bazinului hidrografic Ialomita sunt lacurile de acumulare, rezervoarele de inmagazinare a apei, derivatiile si aductiunile. Cele mai importante lacuri de acumulare din bazin sunt : Bolboci, Pucioasa, Maneciu, Paltinu si Dridu.

5

Derivatiile din spatiul hidrografic analizat se regasesc in sistemul de amenajare hidrotehnic in bazinul hidrografic Ialomita, pozitionarea si descrirea lor putand fi vizualizata in Fig. 3.1. Traseul raului Ialomita pe tronsonul CosereniTandarei este indiguit partial (Fig.

3.2).

Cosereni ‐ Tandarei este indiguit partial (Fig. 3.2). Figura 3.2. Digurile pe raul Ialomita pe tronsonul

Figura 3.2. Digurile pe raul Ialomita pe tronsonul Cosereni – Tandarei

4. CREAREA UNOR MODELE CONCEPTUALE DE DATE PENTRU GESTIUNEA CANTITATIVA A RESURSELOR DE APA DE SUPRAFATA

Un model de date este o metoda de a descrie un sistem folosind o diagrama in care sunt structurate datele. El ofera o modalitate ordonata de clasificare a obiectelor si a legaturilor dintre acestea, putand fi conceptual, logic si fizic.

4.1. Model conceptual pentru gestiunea cantitativa la ape medii

Modelul conceptual, creat pentru gestiunea cantitativa a apelor de suprafata, contine cinci module. Fiecare din aceste module va fi expus in continuare sub forma de diagrame, urmand ca descrirea obiectelor si a atributelor continute in fiecare modul sa fie facuta in cadrul unui dictionar de date. Modulul Retea hidrografica (Fig. 4.1) contine obiecte care reprezinta fizic pe harta cursurile de apa, lacurile sau mlastinile. Delimitarea corpurilor de apa se va face in GIS prin referinta liniara. Aceasta inseamna ca un corp de apa va avea un kilometru de inceput si unul de sfarsit relativ fata de kilometrul 0 al cursului de apa, care este punctul de confluenta cu un alt curs de apa. Se considera ca locul de unde izvoraste cursul de apa respectiv se poate modifica, o raportare la acesta fiind nesigura.

6

Figura 4.1 . Modulul “Retea hidrografica ” Modulul Bazin hidrografic (Fig. 4.2) contine bazinele

Figura 4.1 . Modulul “Retea hidrografica

Modulul Bazin hidrografic (Fig. 4.2) contine bazinele hidrografice care au fost digitizate de pe harti cu scara 1:25000, utilizarea terenului conform clasificarii Corine Land Cover (CLC), modelul digital al terenului, zone inundate ca urmare a rezolvarii unor modele matematice, zone inundabile care prezinta un risc de inundatie la ploi exceptionale si producerea unor viituri, parametri cu valori medii care caracterizeaza un bazin hidrografic (panta, coeficient de scurgere) si sectiuni de inchidere ale unui bazin hidrografic.

si sectiuni de inchidere ale unui bazin hidrografic. Figura 4.2 . Modulul “Bazin hidrografic ” Modulul

Figura 4.2 . Modulul “Bazin hidrografic

Modulul Masuratori (Fig. 4.3) contine tabele care stocheaza valori masurate ale nivelului apei pe un curs de apa la statia hidrometrica si valori ale precipitatiilor, cat si date prelucrate cum ar fi chei limnimetrice, hidrografe de debit si de nivel in format *. Jpeg.

7

Figura 4.3. Modulul “Masuratori” S ‐ a considerat necesara introducerea unui modul Aglomerari (Fig. 4.4)

Figura 4.3. Modulul “Masuratori” S a considerat necesara introducerea unui modul Aglomerari (Fig. 4.4) care sa inventarieze toate asezarile si judetele din perimetrul bazinului hidrografic de interes.

din perimetrul bazinului hidrografic de interes. Figura 4.4. Modulul “Aglomerari” Modulul Lucrari si

Figura 4.4. Modulul “Aglomerari”

Modulul Lucrari si amenjari ale retelei hidrografice (Fig. 4.5) contine utilizatorii de apa la nivelul unui bazin hidrografic, statiile de masuratori la care se efectueaza inregistrari de date, constructii hidrotehnice cat si alte tipuri de constructii sau amenajari, cum ar fi cai rutiere, poduri sau balastiere.

8

Figura 4.5. Modulul “Lucrari si amenajari hidrotehnice” Modelul conceptual al bazei de date (CDM) (Fig.

Figura 4.5. Modulul “Lucrari si amenajari hidrotehnice”

Modelul conceptual al bazei de date (CDM) (Fig. 4.6) pentru gestiunea cantitativa a resurselor de apa inglobeaza toate modulele amintite si permite vizualizarea fluxului de informatie intre obiecte din diferite module prin legaturile care s au creat.

diferite module prin legaturile care s ‐ au creat. Figura 4.6. Modelul conceptual de date pentru

Figura 4.6. Modelul conceptual de date pentru gestiunea resurselor de apa la debite medii

9

CDM a stat la baza crearii bazei de date fizice in structura Geodatabase pe solutie ESRI pentru bazinul hidrografic Ialomita (Fig. 4.7).

ESRI pentru bazinul hidrografic Ialomita (Fig. 4.7). Figura 4.7. Structura de geodatabase pentru bazinul

Figura 4.7. Structura de geodatabase pentru bazinul hidrografic Ialomita

4.2. Model conceptual pentru gestiunea inundatiilor si crearea bazei de date aferente

Modelul conceptual pentru gestiunea inundatiilor reprezinta o abordare noua de gestiune integrata a resurselor de apa utilizand GIS si poate constitui un ajutor in luarea deciziilor rapid si eficient la nivel de bazin hidrografic (administratie bazinala). Modelul conceptual contine 11 module: Bazin hidrografic, Retea hidrografica, Lucrari hidrotehnice, Infrastructura critica, Masuratori si date prelucrate, Reguli de operare, Organizatii administrative, Pagube inregistrate, Vulnerabilitate, Pagube potentiale, Evaluarea riscului Modulul Bazin hidrografic ofera informatii privind modelul numeric al terenului, utilizarea terenului, inundatii produse cat si rezultate importante ale modelarii cum ar fi extinderea zonelor inundabile, adancimea apei si viteze medii ale apei. Modulul Retea hidrografica stocheaza informatii legate de cursurile de apa relevante pentru determinarea zonelor inundabile. Datele privind morfologia albiei, cum ar fi profilele transversale, profilul longitudinal sunt, de asemenea, stocate impreuna cu statiile hidrometrice si podurile pozitionate pe cursurile de apa. Modulul Constructii hidrotehnice ia in considerare toate constructiile de pe cursurile de apa care pot influenta marimea zonelor inundabile (ex: lacurile de acumulare impreuna cu regulile de exploatare).

10

Modulul Infrastructura critica inventariaza toate tipurile de infrastructura care pot fi afectate de inundatii, cum ar fi spre exemplu caile de comunicatie (drumuri, cai ferate), retele, statii de tratare, ferme, industrii si depozituri de deseuri. Obiectele din acest modul sunt inventariate prin atributele care le caracterizeaza, dar nu ofera informatii privind valuarea pagubei potentiale a fiecaruia in parte. Masuratori si date prelucrate este unul dintre cele mai importante module pentru modelare deoarece stocheaza datele de intrare in modelele hidraulice pentru determinarea zonelor inundabile. S a considerat necesara stocarea nivelurilor apei (date masurate) dar si cheile limnimetrice (date prelucrate) la statiile hidrometrice in special pentru conditiile de margine ale modelelor hidraulice. Nivelurile de apa istorice sunt, de asemenea, utile intrucat ofera informatii valoroase privind inundatiile trecute si permit crearea unei imagini mai bune asupra inundatiilor la nivelul bazinului hidrografic. Modulul Reguli de exploatare se refera la exploatarea lacurilor de acumulare (descarcatori de ape mari si goliri de fund) si a polderelor. Atributele obiectelor stocheaza pe langa alte caracteristici, nivelul apei in lac, debitul afluent si volumul stocat. Modulul Organizare administrativa are un rol secundar si isi propune sa delimiteze judetele in interioriul zonei inundabile in vederea interventiilor Inspectoratelor in Situatii de Urgenta si sa identifice localitatile ce pot fi afectate in zona inundabila. Urmatoarele patru module Pagube inregistrate , Vulnerabilitate , Pagube potentiale si Evaluarea Riscului contin in principiu aceleasi obiecte si sunt caracterizate de aceleasi atribute. Distinctia se face prin semnificatia fiecaruia dintre obiecte diferita in cele patru module. Spre exemplu obiectul Case in modulul Pagube inregistrate ofera informatii despre marimea pagubelor (lei) deja inregistrate in timpul unor inundatii precedente ; in modulul Vulnerabilitate acelasi obiect ofera informatii privind numarul de case vulnerabile (aflate in zona inundabila) ; in modulul Pagube potentiale ofera informatii despre valoarea (lei) in prezent a caselor vulnerabile aflate in zona inundabila ;in modulul Evaluarea riscului combinarea informatiile legate de hazard, expunere, pagube potentiale sau vulnerabilitate si ofera o marime a riscului pentru componenta case. Transpunerea MCD sub forma unui geodatabase s a facut in mod similar bazei de date pentru gestiunea apelor medii (Fig. 4.8).

11

Figura.4.8. Geodatabase pentru gestiunea inundatiilor la nivelul unui bazin hidrografic 5. PROGRAME DE MODELARE

Figura.4.8. Geodatabase pentru gestiunea inundatiilor la nivelul unui bazin hidrografic

5. PROGRAME DE MODELARE MATEMATICA PENTRU ALOCAREA APEI LA FOLOSINTE

Modelul ALLOC realizeaza alocarea apei intre folosinte (alocare spatiala) pentru un pas de calcul de o luna in cadrul sistemelor de gospodarire a apelor de dimensiuni mari, cu mai multe lacuri de acumulare si care deservesc folosinte complexe. Pentru bazinul hidrografic Ialomita s a construit modelul topologic care poate fi vizualizat in Fig. 5.1.

topologic care poate fi vizualizat in Fig. 5.1. Figura 5.1. Modelul topologic al b.h. Ialomita Mike

Figura 5.1. Modelul topologic al b.h. Ialomita

Mike Basin este un model tip retea care permite simularea alocarii resurselor de apa la o serie de utilizatori. Caracteristica cea mai importanta pentru alocarea apei la folosinte in Mike Basin este posibilitatea de a opera cu utilizatori care au grade de asigurare diferite. Modelul ARTIZAN [Amaftiesei, 1983] permite simularea exploatarii pentru folosinte (gospodarirea apelor si energie) a unei succesiuni de maximum 30 biefuri intrun segment de albie unifilara (cascada) pe un sir de maximum 60 ani hidrologici cu

12

valori medii lunare, conform unor scenarii prestabilite oferite de model, la alegerea utilizatorului.

6. GESTIUNEA UNDELOR DE VIITURA IN BAZINUL HIDROGRAFIC

IALOMITA

In 2005, Romania sa confruntat cu inundatii severe cauzate de precipitatii excesive intreaga perioada cuprinsa intre lunile aprilie si septembrie. Regimul precipitatiilor la nivel national in 2005 a fost diferit fata de situatia normala, inregistrandu se valori de 866,5 mm fata de media normala de 647 mm. In continuare se va analiza spatiul hidrografic Ialomita, mai precis tronsonul Cosereni – Tandarei de pe raul Ialomita in regim de viitura.

6.1. Statiile hidrometrice pe raul Ialomita intre Dridu si Tandarei

Pe tronsonul analizat se gasesc patru statii hidrometrice la Cosereni, Ciochina, Slobozia si Tandarei. Cotele “0” mira la fiecare din statiile amintite mai sus au fost masurate intro campanie de teren intreprinsa la initiativa doctorandului ca urmare a unor nereguli observate la crearea modelului de inundatie. Cotele „0” de care s a dispus initial au fost inlocuite in modelare cu cele masurate.

6.2. Hidrografe de viitura

In acest capitol sunt descrise undele de viitura de la statiile hidrometrice Cosereni, Ciochina, Slobozia si Tandarei in perioada 2030 septembrie 2005. Hidrograful de viitura de la Cosereni are varf caracteristic ploilor torentiale de scurta durata. Hidrografele de la SH Ciochina, Slobozia, Tandarei prezinta o forma aplatizata si o culminatie de lunga durata, datorata largirii albiei, conditiilor de panta, deversarilor in zonele riverane raului si inexistentei unor noi afluenti. Pentru raul Ialomita in sectiunea Cosereni s au construit hidrografele sintetice de viitura cu probabilitatile de depasire 0,1%, 1%, 5% si 10%.

6.3. Crearea unui model hidraulic 1D

In continuare s a creat un model hidraulic pentru tronsonul Coreseni Tandarei folosind datele pentru viitura din septembrie 2005. Modelul creat a fost validat apoi pentru viitura din mai 2005, rezultand astfel un model care poate fi aplicat pe sectorul analizat pe viitor, cu noi date de intrare.

13

6.3.1. Date de intrare necesare in modelul hidraulic 1D

Pentru a crea un model hidraulic 1D sunt necesare doua tipuri de date:

Date care definesc geometria modelului Date hidrologice sub forma de serii de timp Pentru componenta de geometrie a modelului sunt necesare urmatoarele date pentru zona de interes: Reteau hidrografica (talveg, lac); profile transversale; model numeric al terenului format GRID sau TIN; pozitia malurilor; directii de curgere ale apei; acoperirea terenului; valori pentru coeficientii de rugozitate in albia minora si in albia majora; ortofotoplanuri; pozitia statiilor hidrometrice; cota absoluta a punctului „0” mira. In ceea ce priveste datele hidrologice pentru a crea un model de curgere nepermanent sunt necesare urmatoarele date: chei limnimetrice in toate sectiunile statiilor hidrometrice valabile pentru perioada in care se creaza modelul, hidrografe de viitura in sectiunea din amonte pe perioada de timp folosita in modelare, extinderea zonei inundate la viitura care se doreste a fi modelata pentru calibrarea modelului

6.3.2. Utilizarea HecGeoRAS, HECRAS si ArcGIS in crearea unui model

hidraulic 1D pe tronsonul Cosereni Tandarei la viitura din septembrie 2005

Pentru crearea modelului hidraulic 1D pe tronsonul Cosereni Tandarei la viitura din septembrie 2005 sau tilizat programele HecGeoRas, HecRas si ArcGIS urmand schema de mai jos (Fig. 6.1):

B

2005 s ‐ au tilizat programele HecGeoRas, HecRas si ArcGIS urmand schema de mai jos (Fig.

14

F igura 6.1. Schema pasilor de urmat in HECGeoRAs si HECRAS pentru obtinerea zonei inundabile

F igura 6.1. Schema pasilor de urmat in HECGeoRAs si HECRAS pentru obtinerea zonei inundabile

Pentru crearea modelului hidraulic pe tronsonul Cosereni – Tandarei s a dispus de urmatoarele:

reteaua hidrografica in format shapefile (cursul principal al raului Ialomita pe

tronsonul analizat) modelul numeric al terenului in format GRID obtinut din hartile topografice 1:25000 prin vectorizarea curbelor de nivel si interpolarea cu metoda Topo2Raster (prin care se obtine o suprafata corecta din punct de vedere hidrologic); in acest model au fost introduse cotele digurilor 21 profile transversale masurate, acestea au fost prelungite in albia majora prin intersectia cu MNT, ajungand la lungimi de pana la 10 km; de asemenea, avand in vedere lungimea extinsa de 189 de kilometri a modelului sa recurs la indesirea profilelor prin interpolare pe baza profilelor existente. S au obtinut in final 99 de profile cu distante relative intre acestea de circa 2 km

acoperirea terenului Corine Land Cover 2000

ortofotoplanuri 2500x2500 m 2 pe tronsonul analizat

chei limnimetrice la Cosereni, Ciochina, Slobozia si Tandarei, avand cota absoluta a punctului “0” mira

hidrograful de viitura la Cosereni din septembrie 2005

extinderea zonei inundate la viitura din septembrie 2005 marcata pe o harta in format hartie de SGA Slobozia.

15

6.3.3.

Construirea modelului hidraulic in regim permanent

Modelul de curgere in regim permanent este caracterizat printr o miscare independenta de timp in care debitul pe rau este constant. Construirea modelului in HEC RAS se face pe scheletul modelului de geometrie construit cu HECGEoRAS (Fig. 6.2).

de geometrie construit cu HECGEoRAS (Fig. 6.2). Figura 6.2. Modelul de geometrie creat cu ajutorul

Figura 6.2. Modelul de geometrie creat cu ajutorul HecGeoRAS

Concret trebuie introduse conditiile la limita pentru model, constand in

introducerea nivelului apei in sectiunea cea mai din amonte a tronsonului de interes si

a unei chei limnimetrice in sectiunea cea mai din aval. De asemenea, este necesara

introducerea unei conditii initiale de debit in sectiunea amonte. Calculul se efectueaza dinspre aval spre amonte, prin corectari successive ale nivelului. Astfel pornind de la un nivel H 1 din sectiunea aval corespunzator debitului introdus ca debit initial, trebuie sa se ajunga la o valoare cat mai apropiata fata de nivelul introdus drept conditie la limita in sectiunea amonte. Pentru tronsonul CosereniTandarei s au introdus urmatoarele conditii la limita:

- In sectiunea Cosereni un nivel absolut de 48.05 m corespunzator unui debit initial de 35 m 3 /s .

- In sectiunea Tandarei cheia limnimetrica in cote absolute exprimata in metri. Coeficientul de rugozitate Manning a fost introdus initial cu valoarea de 0,030 pe toata lungimea tronsonului de interes. Calibrarea a fost realizata valori ale coeficientului de rugozitate: CosereniCiochina 0,040; CiochinaSlobozia 0,030;

Slobozia Tandarei0,020. Nivelul apei calculat in sectiunea Cosereni a fost de 47,83, cu

o diferenta de 25 cm in minus fata de valoarea masurata.

16

6.3.4.

Crearea modelului hidraulic in regim nepermanent

Modelul de curgere in regim nepermanent simuleaza propagarea unui hidrograf de viitura. Construirea unui astfel de model este similara cu cea a unui model permanent cu deosebirea conditiilor la limita. Un model nepermanent de curgere este obligatoriu a fi creat pe baza unui model de curgere permanent deja calibrat. Acest fapt asigura corectitudinea miscarii de curgere a apei in albia minora. S au introdus coeficienti de rugozitate Manning pentru albia majora functie de acoperirea terenului, vizibila pe ortofotoplanurile avute la dispozitie, avand valori cuprinse intre 0,015 si 0,100. S a trecut apoi la introducerea conditiilor la limita astfel:

In sectiunea amonte Cosereni – hidrograful de viitura din septembrie 2005 In sectiunea aval Tandarei – cheia limnimetrica pentru ape mari valabila pentru septembrie 2005 De asemenea, au fost necesare conditii initiale care sunt reprezentate de valorile de debit si nivel din modelul in regim permanent dupa calibrare. S a calibrat modelul in regim nepermanent variind coeficientii de rugozitate (valori finale obtinute dupa calibrare cuprinse intre 0,030 si 0,150) in albia majora pana la obtinerea extinderii zonei inundate trasate de SGA Slobozia. Extinderea zonei inundate obtinute prin modelare poate fi vizualizata in Fig. 6. 3.

Inundatie 2005 trasata de SGA Slobozia Inundatie 2005 obtinuta din modelare
Inundatie 2005 trasata
de SGA Slobozia
Inundatie 2005 obtinuta
din modelare

Figura 6. 3. Extinderea zonei inundate corespunzatoare viiturii din septembrie 2005

6.3.5. Obtinerea benzilor de inundabilitate pe tronsonul Cosereni

Tandarei cu diverse probabilitati de depasire – 0,1%, 1%, 5% si 10%

Avand la baza modelul de inundabilitate calibrat pe tronsonul CosereniTandarei s a rulat modelul pentru fiecare dintre hidrografele sintetice de viitura corespunzatoare probabilitatilor de depasire 0,1%, 1%, 5% si 10% (obtinute in capitolul 6.2). In urma rularii sau obtinut benzile de inundabilitate cu probabilitatile de depasire corespunzatoare (Fig. 6.4).

17

a. Zona inundabila cu probabilitatea de depasire de 0,1% b. Zona inundabila cu probabilitatea de

a. Zona inundabila cu probabilitatea de depasire de 0,1%

a. Zona inundabila cu probabilitatea de depasire de 0,1% b. Zona inundabila cu probabilitatea de depasire

b. Zona inundabila cu probabilitatea de depasire de 1%

b. Zona inundabila cu probabilitatea de depasire de 1% c. Zona inundabila cu probabilitatea de depasire

c. Zona inundabila cu probabilitatea de depasire de 5%

c. Zona inundabila cu probabilitatea de depasire de 5% d. Zona inundabila cu probabilitatea de depasire

d. Zona inundabila cu probabilitatea de depasire de 10%

Figura 6.4. Extinderea zonelor de inundabilitate cu probabilitati de depasire 0,1%, 1%, 5%, 10%

Viitura din 2005 pe raul Ialomita, in sectiunea Cosereni a inregistrat un debit maxim de 1332 m 3 /s, apropiindu se foarte mult de debitul maxim al viiturii cu probabilitate de depasire de 1%. Comparand cele doua suprafete inundate (Fig. 6.5) s a constata ca extinderile sunt foarte asemanatoare.

18

Figura 6.5. Comparatie intre extinderea zonei inundate in cazul viiturii 1% si a celei din

Figura 6.5. Comparatie intre extinderea zonei inundate in cazul viiturii 1% si a celei din septembrie 2005

Diferentele care apar pe tronsoanele Cosereni – Barbatescu si OgradaTandarei sunt justificate de faptul ca in timpul viiturii din 2005 s au produs brese in diguri pentru inundare controlata sau prin cedarea amprizei digului. Modelul creat in scenariul probabilitatii de depasire 1% nu ia in calcul aceste brese, fiind rulat in ipoteza in care digurile rezista viiturii. In cazul viiturii 0,1% toate digurile au fost deversate. O atentie deosebita s a acordat zonelor cu extinderi maximale de inundabilitate : mal drept intre Cosereni si Barbatescu si intre Marculesti si Fratilesti, mal stang in dreptul localitatii Ion Roata si Gheorghe Doja. Extinderea laterala maxima a zonei inundate ajunge la o dimensiune maxima de 5,9 km, pe malul drept intre Cosereni si Barbatescu si la 4,4 km in dreptul localitatii Gura Vaii (Fig. 6.6)

5,9 km Ion Roata
5,9 km
Ion Roata

Cosereni

Barbatescu

a. b. c. d. e. 4,4 km f. g. h. Gura Vaii Marculesti i.
a.
b.
c.
d.
e.
4,4 km
f.
g.
h.
Gura Vaii
Marculesti
i.

j.

a.Tronsonul amonte Cosereni Barbatescu b. Tronsonul aval Marculesti Gura Vaii Figura 6.6. Extinderea laterala a zonei inundabile in cazul viiturii 0,1%

In cazul viiturii 1% efectele sunt mai restranse decat in cazul 0,1%. Astfel extinderea laterala maxima pe malul drept nu depaseste 1,7 km pe zona din dreptul localitatii Alexeni.

6.3.6. Delimitarea zonelor de distrugere totala, partiala si de inundatii

in cazul viiturii cu p=0,1%

Zonele inundabile determinate in capitolul 6.3.5 reprezinta extinderi maximale ale viiturii la culminatie. In aceasta extindere unele zone vor fi sever afectate

19

(prabusiri de constructii), in alte zone doar va exista o lama de apa fara a avea consecinte grave. Pentru delimitarea acestor zone s a considerat criteriul de clasificarea a

produsului adancimi x viteze [C. Rosu si Gh. Cretu, 1998]. Se considera adancimea intrun punct in zona inundata si viteza medie in sectiune. Functie de valorile acestui produs se pot delimita zone:

- de distrugere totala: v x h > 7 m 2 /s si v> 2 m/s,

- de distrugere partiala: 3 m2/s <v x h< 7 m 2 /s si v>2 m/s

- de inundatie: v x h< 3 m 2 /s si v<2 m/s

unde v – viteza medie in sectiune; h – adancimea apei intrun punct Zonele de distrugere totala, partiala si de inundatie obtinute se pot vedea in Fig. 6.7.

si de inundatie obtinute se pot vedea in Fig. 6.7. Figura 6.7. Distributia zonelor de distrugere

Figura 6.7. Distributia zonelor de distrugere totala, partiala si de inundatie in cazul viiturii cu probabilitatea de depasire 0,1%

6.4. Studiul propagarii hidrografelor de rupere ale barajului Dridu in aval

pana in sectiunea Tandarei

Pentru barajul Dridu s au propus patru scenarii de rupere tinand cont de istoricul exploatarii si de incidentele inregistrate de la darea in folosinta pana in prezent. Aceste patru scenarii notate 1,2a,2b, 3 sunt descrise in capitolul 6.1.3. Pentru cel mai sever dintre scenarii (2b) s a construit un model de propagare a hidrografului de rupere utilizand programul Mike Flood.

6.4.1. Scenarii de cedare a barajului Dridu [Stematiu&Sirbu, 2009]

Scenariile de cedare ale barajului Dridu au fost construite pe baza caracteristicilor barajului si a incidentelor de comportare care au aparut in exploatare pana in prezent, sintetizate in tabelul 6.1.

Tabel 6.1

Scenariu

Debitul afluent maxim (m 3 /s)

Debitul maxim al

Durata viiturii cauzate de cedarea barajului (h)

hidrografului de rupere

(m

3 /s)

 

1

 

1349

47

2a

1280

 

2237

116

2b

1330

 

2361

76

3

420

 

1398

144

20

6.4.2.

Crearea modelului 1D de inundabilitate cu ajutorul HecRAS

Crearea modelului de inundabilitate 1D pentru simularea propagarii undei de viitura accidentala cauzata de cedarea barajului Dridu s a facut in mod similar ca in cazul propagarii viiturilor sintetice cu diverse probabilitati de depasire. Ca date de intrare s au utilizat cele de pe tronsonul CosereniTandarei la care s au adaugat profile transversale pe sectorul Dridu Cosereni. Avand in vedere lungimea extinsa de 190 de kilometri a modelului s a recurs la indesirea profilelor prin interpolare pe baza profilelor existente. Sau obtinut in final 99 de profile cu distante relative intre acestea de circa 2 km. S au introdus valori pentru rugozitate in albia minora intre 0,030 si 0,040 si un debit initial de 35 m 3 /s. Utilizand cheile limnimetrice s a calibrat modelul permanent pe sectorul Dridu Cosereni, utilizand in aval de Cosereni rugozitatile rezultate in urma calibrarii modelului permanent din capitolul 6.3.3. S au obtinut astfel valori pentru rugozitate cuprinse intre 0,030 si 0,045 si o diferenta intre nivelul apei calculat si cel masurat in medie de 25 de cm. Pentru modelul de curgere in regim nepermanent, conditia la limita in aval a ramas aceeasi cu cea din capitolul 6.3.4, iar in amonte, in sectiunea Dridu s a introdus hidrograful de viitura in sectiunea cedarii barajului Dridu cu un pas de 1 minut prelungit pe o durata de 17 zile si 8 ore astfel incat sa se permita propagarea in totalitate a undei pe lungimea intregului sector analizat intre Dridu si Tandarei). Durata hidrografului trebuie sa coincida in model cu durata de simulare Pe sectorul DriduCosereni s au introdus coeficientii de rugozitate in albia majora functie de utilizarea terenului extrasa din ortofotoplanurile avute la dispozitie, in aval de Cosereni fiind pastrate valorile din modelul construit la capitolul 6.3.4 Modelul nepermanent a fost rulat in fiecare din cele patru scenarii (1,2a,2b,3) si s au obtinut niveluri ale apei in fiecare profil transversal la fiecare pas de timp al simularii. In cazul scenariilor 1 si 3 suprafetele inundate cu extinderea maxima sunt delimitate de digurile de protectie pe tronsonul modelat cu exceptia zonei imediat aval de sectiunea cedarii, unde digul din dreptul localitatii Moldoveni este deversat de unda de viitura produsa. In cazul scenariilor 2a si 2b efectele sunt mult mai grave decat in scenariile 1 si 3, inregistrandu se deversari ale digurilor pe mai multe tronsoane. Astfel este deversat digul de pe malul drept al raului Ialomita pe tot tronsonul Dridu Barbatescu si cel de pe malul stang din dreptul localitatii Ion Roata. Extinderea laterala a zonei inundate prin deversare este in medie de 4,7 km. In aval digurile de pe malul drept si stang in dreptul localitatilor Cosambesti, Gura Vaii si Bucu sunt de asemenea deversate, extinderea laterala maxima a acestei zone fiind de 3,5 km. In continuare este prezentata extinderea suprafetei inundate corespunzatoare nivelului maxim al apei in scenariile 2a si 2b (Fig. 6.8):

21

a. Scenariul 2a b. Scenariul 2b Figura 6.8. Extinderile zonelor inundate in cazul scenariilor de

a. Scenariul 2a

a. Scenariul 2a b. Scenariul 2b Figura 6.8. Extinderile zonelor inundate in cazul scenariilor de rupere

b. Scenariul 2b

Figura 6.8. Extinderile zonelor inundate in cazul scenariilor de rupere 1, 2a, 2b, 3 obtinute in urma modelarii cu HECRAS

6.4.3. Crearea unui model bi dimensional de inundabilitate cu

ajutorul Mike Flood

Programul Mike Flood creat de DHI este un pachet de modelare unitar si dinamic care cupleaza modele uni dimensionale (Mike 11) si bidimensionale (Mike 21) pentru determinarea zonelor inundabile.

6.4.3.1. Considerente privind construirea modelului

Pentru crearea modelului 2D pe zona de interes intre Dridu si Tandarei s a ales

modulul hidrodinamic HD. Crearea modelului implica setarea urmatoarelor elemente :

- Modelul Numeric al Terenului (MNT) in zona de modelat

- Perioada de simulare

- Conditiile la limita ale modelului

- Conditii de „inundare/secare” a celulelor gridului

- Conditii initiale

- Vascozitatea de tip Eddy in zona de modelat

22

- Rugozitatea

- Salvarea rezultatelor

Element principal al modelului il constituie Modelul Numeric al Terenului (MNT) in zona de interes, iar acuratetea acestuia influenteaza radical rezultatele modelului. MNT a fost creat sub forma unui grid fix, pentru care s au introdus dimensiunea celulei de 40 m pe 50 m si extinderea totala cu 156x119 celule (Fig. 6.9):

50 m si extinderea totala cu 156x119 celule (Fig. 6.9): Figura 6.9 Modelul Numeric al Terenului

Figura 6.9 Modelul Numeric al Terenului pe tronsonul Dridu Tandarei

Pentru a permite o modelare corecta a zonei inundabile se activeaza doua optiuni care permit inundarea sau dupa caz eliminarea unora din celulele modelului. Astfel se seteaza o adancime minima a apei in oricare celula a gridului de la care aceasta sa fie exclusa din calcul (adancime de secare=0.02 m) sau reintrodusa in calcul (adancime de inundare=0.03 m). Cu cat aceste valori sunt mai mici se poate modela mai precis curgerea apei dar, totodata, se pot produce instabilitati in modelare. Valoarea vascozitatii tip Eddy in zona de modelat a fost aleasa constanta ( valoare 0.04 m 2 /s). Fenomenul de frecare a apei pe suprafata terenului este introdusa in model prin numarul Manning M. Valorile uzuale sunt cuprinse intre 2040 m 1/3 /s. Cu cat valoarea numarului Manning este mai mica cu atat creste rezistenta terenului. Aceste valori au fost transformate in valori pentru rugozitatea M si introduse in modelul bidimensional. Perioada de simulare a modelului bidimensional nepermanent este de 10 zile. Rularea s a efectuat cu un pas de 10 secunde, care in mod normal poate fi considerat prea mare, dar avand in vedere dimensiunea celulei gridului de 40 x 50 m 2 s a considerat acceptabil. Pentru a obtine rezulatele acestui model simularea a durat in medie 15 ore pe un calculator Intell 2 core duo si memorie de 4 GB. La finalul primei etape s a generat un fisier de tip Hot Start de la care sa reluat ulterior urmatoarea rulare, permitand astfel un control asupra rezulatelor si o gestiune

23

optimizata a timpului de rulare. Adancimile maxime obtinute pot fi observate in Fig.

6.10.

maxime obtinute pot fi observate in Fig. 6.10. Figura 6.10. Adancimile maxime pe tronsonul Dridu ‐

Figura 6.10. Adancimile maxime pe tronsonul Dridu Tandarei rezultate in urma modelarii bidimensionale

6.4.3.2. Obtinerea zonei inundabile

Desi s au elaborat patru scenarii de cedare ale barajului Dridu, propagarea undei de rupere a fost modelata doar pentru scenariul cel mai defavorabil, 2b, avand debitul de varf maxim. Sa considerat ca extinderea zonei inundabile in acest caz este cea mai extinsa si afecteaza cel mai sever localitatile situate in aval de barajul Dridu. Zona inundabila obtinuta in urma modelarii M21 este cea mai corecta. Mike 21 ofera posibilitatea exportului zonei inundabile sub forma de Grid sau fisier ASCII, astfel ca extinderea zonei inundabile astfel obtinut a fost exportata in ArcGIS sub format shapefile (Fig. 6.11).

exportata in ArcGIS sub format shapefile (Fig. 6.11). Figura 6.11. Extinderea maxima a zonei inundate in

Figura 6.11. Extinderea maxima a zonei inundate in cazul cedarii barajului Dridu – scenariul 2b

24

6.4.4.

Comparatie intre modelul 1D si 2D pe sectorul Dridu Tandarei

Pentru efectuarea comparatiei intre modelele 1D si 2D de propagare a hidrografului de rupere al barajului Dridu sa luat in calcul scenariul cel mai sever (2b). O comparatie intre rezultatele celor doua modele a fost facuta in cinci sectiuni semnificative pe tronsonul analizat (Dridu, Cosereni, Ciochina, Slobozia si Tandarei) reprezentand grafic propagarea debitelor undei de cedare a barajului Dridu (Fig. 6.12 si Fig. 6.13). S a constatat ca debitele obtinute in urma modelarii bidimensionale in cele cinci sectiuni sunt in medie cu circa 28% mai mici decat in cazul modelului unidimensional; de asemenea, timpii de culminatie intro anumita sectiune sunt diferiti, fiind mai mari in medie cu 40% in cazul modelului 2D (tabel 6.2).

in medie cu 40% in cazul modelului 2D (tabel 6.2). Figura 6.12. Propagarea debitelor viiturii accidentale

Figura 6.12. Propagarea debitelor viiturii accidentale in sectiunile Dridu, Cosereni, Ciochina, Slobozia si Tandarei cu modelul 1D

Cosereni, Ciochina, Slobozia si Tandarei cu modelul 1D Figura 6.13. Propagarea debitelor viiturii accidentale

Figura 6.13. Propagarea debitelor viiturii accidentale in sectiunile Dridu, Cosereni, Ciochina, Slobozia si Tandarei cu modelul 2D

25

Tabelul 6.5.

Sectiune

Durata pana la culminatie in raport cu momentul deversarii barajului [ore] cazul 1D

Durata pana la culminatie in raport cu momentul deversarii barajului [ore]cazul 2D

Distanta cumulata fata de sectiunea in care sa produs cedarea barajului [km]

Cosereni

26,5

34

13

Ciochina

106,5

149

98,4

Slobozia

142,5

211

140,3

Tandarei

188,3

265

172,3

Durata foarte mare pana la timpul de culminatie pe tronsonul de 13 kilometri, intre Dridu si Cosereni este justificata de faptul ca in zona imediat aval de sectiunea barajului Dridu cotele terenului sunt scazute. Aceasta configuratie a terenului creaza o zona de stocare naturala amonte de confluenta raurilor Ialomita si Sarata, avand o arie de circa 42 km 2 si o extindere perpediculara pe raul Ialomita de 9 km. Volumul care este inmagazinat temporar in aceasta zona depresionara este de circa 42 mil m 3 , ceea ce reprezinta aproximativ volumul util al acumularii Dridu. In plus s a realizat o comparatie intre adancimile obtinute cu cele doua modele in zona inundata. Aceasta comparatie a fost posibila prin scaderea celor doua griduri cu adancimi (gridul obtinut in urma modelarii 2D minus gridul obtinut in urma modelarii 1D ) si simbolizarea diferentelor intrun nou grid (Fig. 6.14). Diferentele nu sunt intrun singur sens, putand fi atat pozitive, cat si negative.

singur sens, putand fi atat pozitive, cat si negative. Figura 6.14. Diferente intre adancimile obtinute cu

Figura 6.14. Diferente intre adancimile obtinute cu modelele 1D si 2D

In cazul modelului bi dimensional propagarea undei de cedare s a facut direct pe MNT. Acest MNT inglobeaza profilele transversale si cotele digurilor. Totusi albiile prin care sa realizat propagarea undei de cedare in cele doua modele difera datorita tehnicilor de interpolare. Acest fapt explica si diferentele foarte mari care sunt puse in evidenta in albia minora a raului Ialomita. In albia majora diferentele insa nu depasesc 0,5 m (in plus in modelul 2D) cu cateva exceptii in zonele depresionare (ex: aval Dridu in dreptul localitatii Moldoveni). Exceptiile se explica prin faptul ca in cazul modelului

26

1D determinarea adancimilor se face printro intersectie a cotei suprafetei libere a apei obtinuta prin interpolare din profilele transversale si MNT, spre deosebire de modelul 2D unde adancimile se obtin in urma rezolvarii ecuatiilor Saint Venant bi dimensionale. In concluzie modelele 1D pot oferi o delimitare a zonei inundabile, a adancimilor si vitezelor in mod aproximativ. Aceste rezultate nu pot sta la baza evaluarii unor harti de hazard sau risc si nici nu este recomandata utilizarea lor de catre organismele responsabile de interventii in caz de urgenta. Ele insa pot servi la identificarea preliminara a unor zone problematice pe sectorul analizat. In aceste zone se recomanda realizarea unor modele 2D, care ofera informatii mai precise decat modelele 1D. Totusi ambele modele pot fi supuse erorilor daca datele necesare de intrare in model sunt insuficiente sau putin precise.

7. Harti de hazard

Biroul federal elvetian in domeniul apei si geologiei (FOWG) propune ca metodologie pentru evaluarea hartilor de hazard combinarea intensitatii viiturilor cu probabilitatea de depasire sub forma unor niveluri de pericol [Musy, A.; Beck, J., 2001]. Desi se pot pierde anumite informatii aceasta metoda permite crearea unor harti de pericol la inundatii in care sa fie cuprins si hazardul. Hazardul la inundatie este exprimat ca probabilitatea de depasire a unor variabile hidraulice ca adancimea maxima, viteza maxima si durata inundatiei. Recomandarea FOWG pentru crearea hartilor de hazard la inundatii este de a folosi adancimea si viteza in determinarea intensitatii inundatiei pe trei nivele ( FOWG, 1997)

Puternic v x d 2 m 2 /s sau d 2m

 

7.1.

Mediu 2 m 2 /s > v x d 0,5 m 2 /s sau 2 m > d 0,5 m

7.2.

Slab

0,5 m 2 /s > v x d

sau 0,5 m > d

7.3.

Utilizand metoda prezentata mai sus s a determinat pentru bazinul hidrografic Ialomita harta periculozitatii inundatiei cauzata de cedarea barajului Dridu in scenariul cel mai defavorabil (Fig. 7.1):

Dridu in scenariul cel mai defavorabil (Fig. 7.1): Figura 7.1. Harta periculozitatii inundatiei in cazul

Figura 7.1. Harta periculozitatii inundatiei in cazul cel mai defavorabil scenariu al cedarii barajului Dridu

27

8.

Evaluarea vulnerabilitatii si elemente de risc pe sectorul Dridu

Tandarei in cazul cedarii barajului Dridu

Riscul poate fi exprimat ca produs intre hazard (probabilitate) si consecinte, care depind de expunere, vulnerabilitate si valoare. Daca factorul expunere este absent nu exista nici un risc. Hazardul este definit ca probablitatea de aparitie a unui fenomen ce genereaza pagube potentiale intro anumita perioada de timp si pe o anumita zona. Elementele expuse hazardului sunt populatia, cladirile, lucrarile ingineresti, activitatile economice, serviciile publice si infrastructura. Natiunile Unite au definit vulnerabilitatea la inundatii ca fiind amploarea pierderilor ce afecteaza un element dat sau un set de elemente ce rezulta in urma unei inundatii de o intensitate data, exprimata pe scara de la 0 fara pierderi la 1 pierdere completa [1982]. Pentru a beneficia de rezultate aplicabile in practica trebuie luat in considerare faptul ca nu exista o metoda general valabila care sa poata fi utilizata in orice tara, pe orice bazin hidrografic si care sa dea masura vulnerabilitatii cu acelasi grad de precizie pretutindeni. Vulnerabilitatea este diferentiata geografic si social [IHE Unesco, 2006]. Sunt de apreciat metodele complexe (ex. Flood Vulnerability Index), care dau intradevar o masura aproape de realitate a vulnerabilitatii. Totusi metodele simplificate pot fi aplicate cu succes la nivel de bazin hidrografic sau alta unitate de management al resurselor de apa oferind cu eforturi mai mici informatii utile privind vulnerabilitatea.

8.1. Descrierea factorilor de vulnerabilitate utilizati

In cadrul tezei s a propus evaluarea vulnerabilitatii din punct de vedere social, economic si al mediului dupa cum urmeaza (Tabel 8.1):

Tabel 8.1.

vulnerabilitatii din punct de vedere social, economic si al mediului dupa cum urmeaza (Tabel 8.1): Tabel

28

S a considerat ca o abordare statistica permite evaluarea vulnerabilitatii sociale , cat mai aproape de realitate si cu resurse limitate. Indicatorii propusi spre evaluare dau o marime a obiectivelor vulnerabile aflate in zona inundabila. Dintre acestea circa 10% conduc la pagube efective. Conform datelor publicate pe site ul Institutului National de Statistica (INSSE) si cunoscand extinderea zonei inundate se poate determina suprafata totala inundata din cadrul localitatilor si implicit numarul de locuitori afectati de inundatie. In cazul inundatiilor si in general in cazul unor evenimente extreme varsta joaca un rol important in evacuarea locuitorilor, persoanele peste 70 de ani si copiii sub varsta de 3 ani fiind mult mai vulnerabili decat restul populatiei. Din punct de vedere economic indicatorii folositi in evaluarea vulnerabilitatii au caracter general si nu necesita informatii prea detaliate legate de tipul caselor afectate. In mod cert materialele din care este construita o casa, numarul de niveluri ale unei casei cat si varsta constructiei influenteaza gradul de vulnerabilitate al locuintei respective. Totusi la scara mare aceste informatii nu exista, colectarea lor necesitand