MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

Catedra „Contabilitate și Aaliză Economică”

Studiu Individual
La disciplina: Contabilitatea în asigurări

La tema:

Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor din companiile

de asigurări ,,Acord Group” SA

A elaborat:
eleva grupei FA 1907 G:
MIRAUȚA Gabriela
Profesor:
AFONSCHI Ala

Chișinău, 2022
 CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................................... 3
Capitolul I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTBILITATEA VENITURILOR ȘI
CHELTUIELILOR IN CADRUL COMPANIILOR DE ASIGURĂRI ....................................... 4

1.1. Noțiunea și componența veniturilor din asigurarea directă .................................................... 4

1.2. Contabilitatea veniturilor din asigurarea directă..................................................................... 5

1.2.1 Contabilitatea veniturilor din operațiile de coasigurare........................................................ 6

1.3. Noţiunea şi componenţa cheltuielilor din activitatea de asigurare ......................................... 7

1.3.1 Contabilitatea cheltuielilor din asigurarea directă ................................................................ 9

1.3.2 Contabilitatea cheltuielilor din operațiile de coasigurare ................................................... 10

Capitolul II. PARTEA APLICATIVĂ PRIVIND CONTABILIZAREA VENITURILOR ȘI

CHELTUIELILOR .......................................................................................................................... 11

2.1. Studiu de caz ............................................................................................................................. 11

2.2. Perfectarea documentelor primare .......................................................................................... 13

CONCLUZIE .................................................................................................................................... 15

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................. 16

2
 INTRODUCERE

În contextul armonizării legislației Republicii Moldova la cerințele Directivelor Uniunii

Europene și susținerii integrării economice a statului în UE au fost determinate prioritățile de
dezvoltare a sistemului contabil în Republica Moldova și au fost stabilite măsurile și acțiunile
necesare pentru realizarea acestora. Cadrul juridic a cerințelor unice și a mecanizmului de
reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova este stabilit de Legea
Contabilității. Conform Legii Contabilității, entitatea de interes public, inclusiv și societățile de
asigurări țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare conform SIRF.
În acest studiu, mi-am propus studierea profundă, analiza și descrierea veniturilor și
cheltuielilor ale societăților de asigurări din Republica Moldova. Sistemul de asigurări contribuie la
dezvoltarea sigură și durabilă a economiei țării, reprezentând o bază suplimentară pentru sporirea
securității populației, asigurarea bunurilor cetățenilor și entităților economice. Societățile de
asigurări sunt entități comerciale și funcționează în conformitate cu Legea nr. 407-XVI din 21
decembrie 2006 cu privire la asigurări, cu alte acte legislative și normative din domeniu prin
oferirea, negocierea şi încheierea de contracte de asigurare şi reasigurare, încasarea de prime,
lichidarea de daune, efectuarea de acțiuni de regres și de recuperare.
Autoritatea de supraveghere a activității de asigurări în Republica Moldova este Comisia
Națională a Pieței Financiare (CNPF).
Primul capitol al acestui studiu, fiind denumită partea teoretică cercetează conținutul
economic al cheltuielilor și veniturilor din companiile de asigurări. Aici sunt abordate conceptele
cheie ale subiectului dat, sunt descrise: caracteristicile distinctive ale cheltuielilor, veniturilor unei
companii de asigurări, modul de contabilizare a acestora.
Capitolul 2 fiind denumit partea practică a acestui studiu prezintă o introducere amplă în
efectuarea unui studiu de caz care are ca drept scop contabilizarea operațiunilor economice ce țin de
venituri și cheltuieli din cadrul companiilor de asigurări.
Societățile de asigurări au obligația să-și organizeze și să țină contabilitatea conform Legii
contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, actelor normative din domeniul contabilității și actelor
legislative și normative elaborate de CNPF. Începând cu 01 ianuarie 2012, legea contabilității obligă
societățile de asigurări, în calitate de entități de interes public, să țină contabilitatea și să raporteze
situațiile financiare în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS).

3
 Capitolul I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTBILITATEA
VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR IN CADRUL COMPANIILOR DE
ASIGURĂRI

1.1. Noțiunea și componența veniturilor din asigurarea directă

Veniturile constituie raţiunea de efectuare a cheltuielilor. Nimeni nu-şi propune să

cheltuiască într-o acţiune întreprinsă, fără să preconizeze recuperarea eforturilor concomitent cu
ţinerea unui surplus sub formă de profit
Potrivit prevederilor SNC „Venitul”, venitul reprezintă creșteri ale beneficiilor economice
înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii
acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu
excepţia creșterilor legate de contribuţiile proprietarilor.
Veniturile ce fac obiectul contabilităţii financiare se grupează pe tipuri de venituri în funcţie
de sursele de intrare:
 venituri din activitatea operaţională
 venituri din alte activități.
Veniturile din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a
societăţii de asigurare şi includ:
a) veniturile din activitatea de asigurare - sumele obţinute din prestarea serviciilor de
asigurare a clienţilor.
b) alte venituri operaţionale - conţinutul şi componenţa cărora sunt cele examinate în mod
tradiţional cu specificul includerii de către societăţile de asigurare şi a sumelor primite sau de primit
din ieşirea (vânzarea, schimbul) mărfurilor.
Veniturile din alte activități includ sumele primite sau care urmează să fie primite din alte
feluri de activităţi, şi cuprind:
a) venituri din operațiuni cu active imobilizate;
b) venituri financiare;
c) venituri excepţionale.
Componenţa şi conţinutul veniturilor din activitatea neoperaţională a societăţilor de asigurare
corespund cu categoriile acestor venituri examinate în mod tradiţional.
Veniturile din activitatea de asigurare, la rândul lor, includ următoarele tipuri de venituri:

4
 1) Venituri din asigurarea directă, care cuprind primele de asigurare obţinute de societăţile de
asigurare din activitatea de asigurare directă.
2) Venituri din activitatea de reasigurare, care includ sumele primite sau care urmează să fie
primite din activitatea de reasigurare desfăşurată şi includ următoarele tipuri de venituri:
 primele de reasigurare şi portofoliul de prime încasate pe riscurile primite în reasigurare;
 recompensa de comision şi broker, tantieme, taxe încasate;
 reasiguratul are dreptul la reţinerea comisionului de reasigurare - de asemenea, reasiguratul
are dreptul la tantiemă;
 recompensa procentuală a pagubelor re riscurile transmise în reasigurare şi retrocesiune,
încasată.
1) Venituri din modificarea mărimii rezervelor (provizioanelor) de asigurare - sunt veniturile
obţinute din diminuarea mărimii rezervelor de asigurare
2) Alte venituri din activitatea de asigurare - includ alte tipuri de venituri din activitatea de
asigurare ce nu au fost menţionate: dobânda pentru rezerva de prime pe riscurile primite în
reasigurare, venitul societăţii de asigurare obținut din activitatea desfăşurată ca intermediar
de asigurare (agent sau broker).

1.2. Contabilitatea veniturilor din asigurarea directă

Ca venit din activitatea de asigurare directă se consideră prima de asigurare. Conform

prevederilor articolului 7 „Prima de asigurare”, al Legii cu privire la asigurări nr. 1049-IV prima de
asigurare reprezintă suma pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului , la eliberarea
poliţei de asigurare, în modul şi în termenul prevăzut de contractul de asigurare, în schimbul
preluării de către asigurător a riscului asigurat.
Prima plătită de asigurat reprezintă prima brută şi este alcătuită din prima netă (cota de bază),
care formează fondul pentru plata indemnizaţiilor de asigurare sau despăgubirilor de asigurare, şi
adaosul de primă (adaosul la cota de bază), din care se acoperă cheltuielile de gestiune ale
asigurătorului şi garantează obţinerea unui profit de către acesta.
Prima brută = prima netă + adaosul de primă
Pentru contabilitatea veniturilor din activitatea de asigurare, conform Planului de conturi –
model şi conturilor de gradul I pentru contabilitatea financiară a organizaţiilor de asigurare, este

5
destinat contul clasei 6 „Venituri” - 611 „Venituri din primele de asigurare”, iar contul de gradul II,
6111 „Prime brute subscrise”, este destinat nemijlocit pentru contabilitatea veniturilor din asigurarea
directă. Din punct de vedere al conţinutului economic, este un cont de rezultate, şi anume de
venituri, cu funcţia contabilă de pasiv. În creditul acestui cont, se reflectă în decursul perioadei de
gestiune, cu total cumulativ, de la începutul anului, sumele veniturilor, constatate conform
prevederilor S.N.C. corespunzătoare, iar în debit - raportarea veniturilor acumulate la sfârşitul
perioadei de gestiune în contul rezultatelor financiare totale.
Deoarece veniturile se reflectă în contabilitate conform principiului contabilității de
angajamente la constatarea venitului din asigurarea directă, apare creanţa pe termen scurt privind
asigurarea directă, ce constituie o parte a activelor care trebuie achitate societăţii de către alte
persoane fizice şi juridice. Pentru evidenţa ei, este destinat contul de gradul II, 2211 „Creanţe ale
asigraților pe prime subscrise”. Din punct de vedere al conţinutului economic este un cont de activ,
şi anume de creanţe pe termen scurt, cu funcţia contabilă de activ, în debitul căruia se reflectă
creanţele de primit, iar în credit - achitarea lor. Soldul debitor reprezintă sumele datorate societăţii
de asigurări la finele perioadei de gestiune de alte persoane privind asigurarea directă. Deci,
venitul din activitatea de asigurare se reflectă în contabilitate în baza contractului de asigurare
încheiat între asigurat şi asigurător din momentul intrării acestuia în vigoare, cât şi în baza
documentelor de încasare a mijloacelor băneşti.

1.2.1 Contabilitatea veniturilor din operațiile de coasigurare

Coasigurarea reprezintă o formă de protecție avînd aceeași esență economică pe care o are și
asigurarea propriu-zisă (directă). Prin coasigurare, asigurătorul cedează cote-parte din riscul asigurat
mai multor asigurători pînă la 100 % din valoarea riscului. Deci, coasigurarea reprezintă dispersia
unui risc asigurabil pentru situația în care daunele pot ajunge atît de mari, încît nu este prudent
pentru o companie să subscrie întregul risc. Este mult folosită la asigurările de incediu și inundații.
Din punct de vedere al contractului de asigurare, avem de-a face, de fapt, cu mai multe contracte
încheiate de către asigurat cu fiecare dintre asigurători . În cazul în care se va produce riscul
asigurat, fiecare societate de asigurare implicată va participa în aceeași proporție la acoperirea
daunelor.
Evidența veniturilor din activitatea de coasigurare se ține cu ajutorul contului destinat
evidenței veniturilor din activitatea de asigurare directă, și anume 6111 ,,Prime brute subscrise” iar

6
evidența creanțelor din operațiile de coasigurare se ține cu ajutorul contului destinat evidenței
creanțelor din asigurarea directă, și anume 2211 ,,Creanțe ale asiguraților pe prime subscrise”.

1.3. Noţiunea şi componenţa cheltuielilor din activitatea de asigurare

Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de

gestiune sub formă de ieşiri, reduceri ale valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care
contribuie la diminuări ale capitalului propriu (rezultatului financiar), altele decît cele rezultate din
distribuirea acestuia proprietarilor.
Componenţa cheltuielilor, modul de determinare şi constatare a acestora sunt stabilite de
prevederile SNC „Cheltuieli”. Conform acestui standard, componenţa cheltuielilor este prezentată
pe feluri de activităţi aparte şi pe evenimente excepţionale.
În funcţie de direcţiile efectuării, cheltuielile societăţii de asigurări se subdivizează în trei
grupe:
1. Cheltuieli de exploatare, cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea activităţii de bază,
şi includ:
a) cheltuieli ale activităţii de asigurare - sunt cheltuielile societăţii de asigurări aferente
serviciilor de asigurare prestate, cum ar fi daune achitate pe asigurarea directă și coasigurare
b) cheltuielile de achiziție aferente contractelor de asigurare. Această categorie de cheltuieli
le include pe cele aferente prestării serviciilor de asigurare şi anume:
● cheltuieli privind comisioanele și onorările intermediarilor în asigurări;
● cheltuieli privind remunerarea angajaților aferente vânzărilor;
c) cheltieli de marketing și distribuire, include:
● cheltuielile de marketing;
● cheltuieli legate de distribuire;
● alte cheltuieli legate de marketing și distribuire, cum ar fi cheltuielile de studiere a
pieţelor de desfacere interne şi externe, de salarizare a lucrătorilor ocupaţi cu
colectarea şi prelucrarea datelor privind pieţele de prestare a asigurărilor.
d) cheltuieli de administrare include:
● cheltuieli legate de beneficiile personalului administrativ;
● cheltuieli de întreținere a clădirilor și încăperilor;

7
 ● cheltuieli aferente IT și telecomunicații;
● cheltuieli de întreținere a transportului etc.
e) alte cheltuieli de exploatare - conţinutul şi componenţa cărora sunt cele examinate în mod
tradiţional, cu specificul includerii de către societăţile de asigurări şi a sumelor cheltuielilor privind
vânzarea activelor curente, inclusiv valoarea de bilanţ (costul) a mărfurilor comercializate.
2. Cheltuielile din alte activităţi, cuprind cheltuielile suportate de societăţile de asigurări la
efectuarea altor teluri de activităţi, şi includ:
a) cheltuielile cu activele imobilizate, care reprezintă cheltuielile aferente ieşirii, cu excepţia
lipsurilor şi deteriorărilor constatate la inventariere;
b) cheltuielile financiare, care includ cheltuielile (pierderile) rezultate din operaţiunile
financiare ale entităţii;
c) cheltuielile excepţionale, condiţionate de evenimente atipice, care nu se manifestă
permanent sau cu regularitate (calamităţi naturale, perturbări politice, modificări ale legislaţiei etc.).
Componenţa şi conţinutul cheltuielilor, activității neoperaţionale ale societăţilor de asigurare
corespund, categoriilor acestor cheltuieli examinate în mod tradiţional.
3. Cheltuielile privind impozitul pe venit - cuprind, suma totală a cheltuielilor privind
impozitul pe venit, luată – în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de
gestiune.
Cheltuielile din activitatea de asigurare la rândul său includ următoarele tipuri de cheltuieli:
1. Cheltuielile din asigurarea directă, care cuprind indemnizaţiile de asigurare (pentru
asigurările de viaţă) și despăgubirile de asigurare (pentru asigurările de bunuri şi răspundere civilă)
pe asigurarea directă datorate asiguratului, de către societatea de asigurare, la producerea riscului
asigurat.
2. Cheltuieli din activitatea de reasigurare - sunt sumele achitate sau necesare de achitat
privitoare la activitatea de reasigurare desfăşurată, şi cuprind următoarele tipuri:
● primele de asigurare plătite pe riscurile transmise în reasigurare şi retrocesiune - constituie
cheltuieli ale reasiguratului privitoare la transmiterea în reasigurare;
● recompensa de comision şi broker, tantieme, taxe plătite - sunt cheltuieli ale reasiguratorului;
● recompensa procentuală a pagubelor pe riscurile primite în reasigurare şi retrocesiune - sunt
despăgubirile de asigurare necesare de achitat de către reasigurător la producerea riscului
reasigurat, şi reprezintă cheltuieli pentru reasigurător.

8
 3. Cheltuieli din modificarea mărimii rezervelor de asigurare - reprezintă cheltuielile legate
de mărirea rezervelor de asigurare.
4. Alte cheltuieli ale activităţii de asigurare - includ alte tipuri de cheltuieli din activitatea de
asigurare ce nu au fost menţionate:
● dobânda pentru rezerva de prime pe riscurile transmise în reasigurare,
● cheltuieli legate de rezilierea contractelor de asigurare etc.

1.3.1 Contabilitatea cheltuielilor din asigurarea directă

Cheltuieli din activitatea de asigurare directă se consideră suma datorată asiguratului de către
asigurător la producerea riscului asigurat pe asigurarea directă.
Pentru evidenţa cheltuielilor activităţii de asigurare conforam Planului de conturi al
societăților de asigurări din Republica Moldova este destinat contul clasei a 7-a „Cheltuieli” - 711
„Cheltuieli cu cereri de despăgbire”, iar contul de gradul II, 7111 „Daune achitate pe asigrarea
directă și coasigurare” este destinat nemijlocit pentru contabilitatea cheltuielilor din asigurarea
directă. Din punct de vedere al conţinutului economic, este un cont de rezultate, şi anume de
cheltuieli, cu funcţia contabilă de activ. În debitul acestui cont, se reflectă în decursul perioadei de
gestiune, cu total cumulativ, de la începutul anului, sumele cheltuielilor, constatate conform
prevederilor SNC corespunzătoare, iar in credit - raportarea cheltuielilor acumulate la sfârşitul
perioadei de gestiune în contul rezultatelor financiare totale.
Deoarece cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în baza principiului
specializării exerciţiilor, la constatarea cheltuielilor din asigurarea directă apar datorii pe termen
scurt privind asigurarea directă, evidenţa cărora este organizată cu ajutorul contului 541 „Datorii
spre plată aferente cererilor de despăgubiri”, subcontul 5411,,Datorii față de asigurați aferente
cererilor de despăgubiri spre plată”. Din punct de vedere al conţinutului economic, este un cont de
pasiv, şi anume de datorii pe termen scurt, cu funcţia contabilă de pasiv, în creditul căruia se reflectă
apariţia datoriei pe termen scurt privind asigurarea directă, iar în debit - achitarea ei.

9
 1.3.2 Contabilitatea cheltuielilor din operațiile de coasigurare

Coasigurarea este o formă de protecție cu aceeași esență economică, pe care o are și

asigurarea directă.
Evidența cheltuielilor din activitatea de coasigurare se ține cu ajutorul contului destinat
evidenței cheltuielilor din activitatea de asigurare directă, și anume 711„Cheltuieli cu cereri de
despăgbire”, subcontul 7111 „Daune achitate pe asigrarea directă și coasigurare”, iar evidența
datoriilor din operațiile de coasigurare se ține cu ajutorul contului destinat evidenței datoriilor din
asigurarea directă, și anume 541 „Datorii spre plată aferente cererilor de despăgubiri”, subcontul
5411,,Datorii față de asigurați aferente cererilor de despăgubiri spre plată”.

10
 Capitolul II. PARTEA APLICATIVĂ PRIVIND CONTABILIZAREA
VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR

2.1. Studiu de caz

Societatea de Asigurări ,,Acord Group” SA a încheiat un contract de asigurare cu persoana

fizică domnul Ion Cepoi, proprietar al unui apartament , în valoare de 900 000 lei. L-a asigurat
împotriva tuturor riscurilor, pe timp de un an la suma de 750 000 lei. Cota de primă este de 5%.
S-a primit cererea de la asiguratul domnul Ion Cepoi cu privire la producerea cazului
asigurat. Ca urmare a analizei făcute de către societatea de asigurări s-a stabilit veridicitatea și
justețea producerii cazului asigurat. Paguba a fost evaluată în mărime de 50 000 lei. Conform
condițiilor contractului în caz de pagubă s-a ales sistemul acoperirii limitate cu franșiza deductibilă
în mărime de 20 000 mii lei. Societatea de Asigurări a încălcat termenul de plată a despăgubirii și s-
a hotărât achitarea unor penalități în valoare de 5000 lei.
De contabilizat operațiunile economice.

1. Calculul primei de asigurare

PA = SA * Cota tarifară = 750 000 * 5% = 37500 lei

2. Reflectarea sumei venitului constatat

Debit 221 subcont 1

Credit 611 subcont 1 37500 lei

3. Reflectarea încasării sumei primei de asigurare în casierie

Debit 241 subcont 1

Credit 221 subcont 1 37 500 lei

4. Formarea rezervei de daune nesoluționate de către asigurător

Debit 711 subcont 4

Credit 542 50 000 lei

5. Calculul despăgubirii în urma pagubelor produse

11
Debit 711 subcont 1

Credit 541 subcont 1 30 000 lei

6. Micșorarea rezervei de daune declarate, dar nesoluționate la suma despăgubirii de asigurare spre plată

Debit 542
20 000 lei
Credit 711 subcont 4

7. Achitarea despăgubirii de asigurare ținând cont de franșiza deductibilă

Debit 541 subcont 1

Credit 241 30 000 lei

8. Calculul penalității

Debit 715 5000 lei

Credit 541

9. Achitarea penalității de către compania de asigurări

Debit 541

Credit 242 5000 lei

10 Trecem veniturile la rezultatul financiar

Dt 611.1 37 500 lei

Credit 351

11. Trecem cheltuielile la rezultatul financiar

Debit 351

Credit 711.4
25 000 lei
Credit 715

Rezultatul financiar = Venituri – Cheltuieli = 37 500 lei – 25 000 lei = 12 500 lei

Veniturilr > Ccheltuielile

12. Calculăm impozitul pe venit

12
Debit 731

Credit 534.1 1500 lei

13. Calculăm profitul net

Profitul net = 12 500 – 1500 = 11 000 lei

Debit 351
11000 lei
Credit 333

2.2. Perfectarea documentelor primare

Dispoziția de încasare OC-1:

Formularul nr. OC-1 Formularul nr. OC-1
Aprobat prin ordinul ministrului finantelor Aprobat prin ordinul ministrului finantelor
nr.216 din 28.12.2015 nr.216 din 28.12.2015

,,Acord Group” SA ,,Acord Group” SA

(denumirea autorității/institutiei bugetare) (denumirea institutiei bugetare)
COD FISCAL COD FISCAL
1002044055279 1002044055279

DISPOZITIE DE INCASARE nr. 159 CHITANTA

la dispozitia de incasare nr. 159
Data intocmirii Cont corespondent Suma
29 octombrie 2022 611 37 500

Incasat de la Ion CEPOI Incasat de la Ion CEPOI

Baza: Asigurarea unui apartament
Baza: Asigurarea unui apartament Suma : Treizeci și șapte mii cinci sute, 00 MDL
(in litere)
Suma : Treizeci și șapte mii cinci sute, 00 MDL ________________________________________________
(in litere)
___________________________________________________________________ 37 500 - 00
(in cifre)|

“29” octombrie 2022

Anexa: _________________________________________________________________
Contabil-sef Efrim
Contabil-sef Efrim A incasat casierul Spânu
A incasat casierul Spânu

L.S.

13
 Dispoziția de plată OC - 2.
Formularul nr. OC-2
Aprbat prin ordinul ministrului finanțelor
nr.216 din 28.12.2015

______”Acord Group” SA___________

(denumirea autorității/institutiei bugetare)

COD FISCAL
1002044055279

DISPOZITIE DE PLATĂ nr. 145

Data intocmirii Cont corespondent Suma

31. 10. 2021 241 30 000 – 00 lei

A elibera : Efrim Daniel

În baza: despăgubirii de asigurare conform actului de achiziție

Suma pentru plată : treizeci mii și 00 lei

(in litere)

Anexa: _________________________________________________________________________________________________________

Conducător Russu Contabil-sef : Efrim

(semnătura) (semnătura)

Date suplimentare ale beneficiarului sumei:

Actul de intentitate, nr. 2007978994561 seria B09880096

emis de ÎS “CRIS” REGISTRU”

la “04” SEPTEMBRIE 2015

Am primit suma de: treizeci mii - 00 lei

(in litere)

Ion Cepoi Cepoi

(semnătura)
A plătit casierul Spânu
(semnătura)

14
 CONCLUZIE

În urma efectuării acestui studiu pot spune că putut afla foarte multe lucruri noi. Pentru
realizarea scopului vizat, este necesară organizarea unui sistem de asigurări eficient în Republica
Moldova, inclusiv îmbunătățirea calității raportării situațiilor financiare, ceea ce va avea un impact
semnificativ asupra asigurării accesului liber al tuturor categoriilor de utilizatori la informația
aferentă activității societăților naționale de asigurări, promovând astfel dezvoltarea activă a
industriei date atât pe plan național, cât și internațional.
De foarte multe ori Societățile de Asigurări înregistrează un profit maxim, însă toate acestea
depind de evenimentele asigurate, cu cât aceste evenimente se produc mai rar cu atât profitul
companiei este în creștere. În urma studiului de caz efectuat aș putea spune că Societatea de
Asigurări nu prea înregistrat un profit mare deoarece paguba evenimentului produs a fost colosală și
compania era pe punctul de a nu obține un profit. Contabilitatea are un rol destul de important
pentru aceste companii, deoarece fără o contabilitate eficientă compania nu-și va putea continua
activitatea.

15
 BIBLIOGRAFIE

1. Contabilitatea Societăților de Asigurări

2. Notele de curs la Contabilitatea în asigurări
3. Veniturile si cheltuielile in economia societatilor de asigurare si reasigurare
4. Informaţii privind modul de completare a Ordinului de plată

5. Legea Republicii Moldova cu privire la asigurări nr.407-XVI din 21 decembrie

2006 // Monitorul Oficial nr.47-49 din 06.04.2007.

6. Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 // fisc.md

16