Raport Monografiile Contabile in 2024

RAPORT SPECIAL
MONOGRAFIILE
CONTABILE în 2024
- Noutăţi legislative
- TOP 6 cazuri practice
Informaţii specializate www.rs.ro

Acesta nu este un Raport Special GRATUIT!
Dvs. beneficiați GRATUIT de acest raport
deoarece faceți parte din comunitatea RENTROP & STRATON.
MONOGRAFIILE CONTABILE în 2024: Noutăți legislative + TOP 6 cazuri practice
© RENTROP & STRATON
Preşedinte: George Straton
Director General: Octavian Breban
Manager produs: Mihaela Militaru
Manager Departament Editorial: David Trușcă
Puteţi consulta şi celelalte lucrări editate de RENTROP & STRATON la: www.rs.ro
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nicio formă şi
prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului.
Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată vreunei persoane fizice sau juridice care acţionează
sau se abţine de la acţiuni ca urmare a citirii materialelor publicate în această lucrare.
Informaţii specializate
Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1,

sector 5, București
Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45
V-ar mai putea interesa:
Decontările de la A la Z
https://decontari.contabilul.ro/
Consilierul Verde al CONTABILULUI

www.consilierconta.contabilul.ro
Consilier Contabilitatea Organizațiilor

Non-Profit
https://contabilitatenonprofit.contabilul.ro/
Kitul pentru Contabili: Inspecția fiscală –

Prevenția și Contestațiile
https://inspectie.contabilul.ro/
Balanța de verificare de la A la Z.
Analize, corelații, studii de caz
https://ghidbalanta.contabilul.ro/
Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45

E-mail: rs@rs.ro
Raport special MONOGRAFIILE CONTABILE în 2024. Noutăți legislative și top 6 cazuri practice
CUPRINS
Noutăți legislative ........................................................................................................ 2

Ordonanţa de urgenţă nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în
domeniul cheltuielilor publice.................................................................................... 2
Cazuri practice........................................................................................................... 11
Contractul de leaseback. Monografia contabilă ....................................................... 11
Vânzare teren şi investiţie în curs. Regimul TVA şi monografie contabilă ............ 14
Fuziunea unei societăţi. Monografia contabilă ........................................................ 19
Monografia contabilă SGR ...................................................................................... 29
Monografia contabilă pentru producţia de flori ....................................................... 33
SRL. Preluarea patrimoniului de afectațiune de la un cabinet medical prin
cumpărare. Monografia contabilă ............................................................................ 42
1
Noutăți legislative
Ordonanţa de urgenţă nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-

bugetare în domeniul cheltuielilor publice
Act normativ: Ordonanţa de urgenţă nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în
domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru
modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene Publicată
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1139 din 15 decembrie 2023
Principalele modificări la Codul fiscal
I. Impozit pe profit
1. Costurile de achiziţie al aparatelor de marcat electronice fiscale nu se mai scad din impozitul
pe profit potrivit vechii proceduri, însă pot face obiectul facilitaţii fiscale reprezentând scutirea de
impozit pe profitul reinvestit.
2. Reprezintă cheltuieli deductibile limitat (de natură socială), următoarele categorii:
 cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea

contribuabililor, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee, biblioteci, cantine, baze
sportive, cluburi, cămine de nefamilişti şi altele asemenea
 sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaţilor în unităţi de
educaţie timpurie, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale, dar
nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
3. Se abroga prevederea privind scăderea din impozitul pe profit, potrivit vechii proceduri, a
cheltuielilor cu educaţia timpurie.
4. Sunt modificări/completări în ceea ce priveşte deductibilitatea limitată a unor cheltuieli:
a) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu, deductibile

în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) 50% din valoarea cheltuielilor de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu
aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal,
corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia contribuabilului în baza contractelor încheiate între
părţi, în acest scop;
2
c) 50% din valoarea cheltuielilor de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu
social achiziţionat de către contribuabil în clădiri de locuinţe sau în clădiri individuale de locuit, din
ansambluri rezidenţiale definite potrivit prevederilor legale, care nu este utilizat exclusiv în scopul
activităţii economice. În cazul în care sediul social, aflat în patrimoniul contribuabilului, este utilizat
în scop
personal de către acţionari sau asociaţi, cheltuielile respective sunt considerate ca fiind efectuate în
favoarea acestora, fiind nedeductibile la calculul rezultatului fiscal (prevedere nouă).
5. Cheltuielile cu bursele private nu se mai deduc din impozitul pe profit. Pentru determinarea
rezultatului fiscal, contribuabilii care efectuează cheltuieli privind bursele private, însumează aceste
cheltuieli în limita a 1.500 lei/fiecare bursă acordată, cu cele de natură socială (prevăzute la art. 25
alin. 3 lit. b CF), iar suma rezultată se deduce în limita a 5% din cheltuielile cu salariile.
6. Cheltuielile privind bunurile, mijloacele financiare şi serviciile acordate Fondului

Naţiunilor Unite Pentru Copii - UNICEF, precum şi altor organizaţii internaţionale care îşi desfăşoară
activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte se însumează cu
cheltuielile de sponsorizare şi diminuează impozitul pe profit în cea mai mică dintre 0,75% din cifra
de afaceri, fără a depăşi 20% din Impozitul pe profit. Ambele cheltuieli sunt iniţial nedeductibile la
calculul impozitului pe profit.
7. Pierderile fiscale anuale stabilite prin declaraţia de impozit pe profit, începând cu anul
2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz, se recuperează din profiturile
impozabile realizate, în limita a 70% inclusiv, în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor
se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
8. Contribuabilul are dreptul de a deduce, într-o perioadă fiscală, costurile excedentare ale
îndatorării până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 1.000.000 euro.
Costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacţii/operaţiuni care nu finanţează

achiziţia/producţia imobilizărilor în curs de execuţie/activelor şi care sunt efectuate cu persoane
afiliate se deduc, într-o perioadă fiscală, până la plafonul deductibil reprezentat de echivalentul în lei
al sumei de 500.000 euro. Costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate din
tranzacţii/operaţiuni efectuate atât cu persoanele afiliate respective, cât şi cu persoanele neafiliate,
care pot fi deduse într-o perioadă fiscală, nu pot depăşi plafonul deductibil reprezentat de echivalentul
în lei al sumei de 1.000.000 euro.
9. În cazul plătitorilor de impozit pe profit se menţine posibilitatea redirecţionării sumei

reprezentând cheltuieli de sponsorizare sau mecenat, în limita plafoanelor stabilite, prin depunerea
formularului de redirecţionare. În cazul contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirecţionarea
poate fi dispusă numai de persoană juridică responsabilă.
10. Ajustările pentru deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile

aplicabile, reprezentând sume datorate de clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate,
materiale, mărfuri vândute, lucrări executate şi servicii prestate, se deduc în limita unui procent de
3
30% din valoarea acestor ajustări, dacă creanţele îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de Codul
fiscal.
Data intrării în vigoare pentru prevederile de la pct. 1-10 cap. I: 1 ianuarie 2024.
II. Impozit pe veniturile microintreprinderilor
1. Se modifică una dintre condiţiile de aplicare pentru impozit pe veniturile

microintreprinderilor, în sensul că la condiţia privind asociaţii se iau în calcul şi deţinerile indirecte.
De asemenea, o singură persoană juridică ai căror asociaţi deţin, în mod direct sau indirect, peste 25%
din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, poate aplica pentru acest sistem
de impozitare.
Astfel, pentru a plăti impozit micro, societatea trebuie să aibă asociaţi/acţionari care deţin, în
mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de
vot şi este singura persoană juridică ! stabilită de către asociaţi/acţionari să aplice prevederile
prezentului titlu.
2. Limita privind veniturile realizate (plafonul de 500.000 euro – condiţie de impozit micro)
se verifică luând în calcul veniturile realizate de persoană juridică romana, cumulate cu veniturile
întreprinderilor legate cu aceasta, astfel cum sunt definite potrivit prevederilor Legii nr. 346/2004
privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi
completările ulterioare.
3. Nu poate aplica pentru acest sistem de impozitare, persoană juridică romana care desfăşoară
activităţi în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, precum şi persoana juridică
romana care desfăşoară activităţi de intermediere/distribuţie în aceste domenii, cu excepţia
intermediarilor secundari de asigurări şi/sau reasigurări, definiţi potrivit legii, care au realizat venituri
din activitatea de distribuţie de asigurări/reasigurări în proporţie de până la 15% inclusiv din veniturile
totale.
4. Asociaţii/acţionarii persoanei juridice române care deţin, în mod direct sau indirect, peste
25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, atât la persoana juridică
romana analizată, cât şi la alte persoane juridice române care îndeplinesc condiţiile pentru sistemul
de impunere pe veniturile microintreprinderilor, trebuie să stabilească, până la data de 31 martie
inclusiv a anului fiscal următor, o singură persoană juridică romana care aplica prevederile
prezentului titlu.
Atenţie! Persoanele juridice române care nu au fost stabilite de către asociaţi/acţionari, până
la termenul de 31 martie, intră sub incidenţa prevederilor impozitului pe profit.
5. Se introduce o condiţie nouă privind posibilitatea aplicării pentru sistemul micro, şi anume
aceea de a depune în termen situaţiile financiare anuale, dacă are această obligaţie potrivit legii.
6. Se abroga prevederea potrivit căreia firmele din domeniul HORECA pot opta pentru acest
sistem de impozitare, indiferent de îndeplinirea condiţiilor (plafon venituri, salariat etc). De
4
asemenea, şi aceste firme pot ieşi din sistem în situaţia în care nu mai sunt îndeplinite respectivele
condiţii.
7. Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul pe veniturile microintreprinderilor

începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microintreprindere şi dacă nu
au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023.
De reţinut: Microintreprinderile care au desfăşurat, până la data de 31 decembrie 2023

inclusiv, activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare
similare, 5520 - Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, 5530 - Parcuri pentru
rulote, campinguri şi tabere, 5590 - Alte servicii de cazare, 5610 - Restaurante, 5621 - Activităţi de
alimentaţie (catering) pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 - Baruri şi
alte activităţi de servire a băuturilor aplica condiţia de a nu mai fi fost plătitoare de impozit pe
veniturile microintreprinderilor, începând cu anul fiscal 2024.
8. Microintreprinderea care se afla în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerţului,

potrivit prevederilor legale, continua să fie plătitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor
pentru întreaga perioadă în care înregistrează această situaţie de inactivitate.
O microintreprindere care s-a aflat în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerţului,

potrivit prevederilor legale, continua să fie plătitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor
de la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii de reluare a activităţii, dacă angajează un
salariat cu normă întreagă în termen de 30 de zile inclusiv de la data înregistrării menţiunii în Registrul
Comerţului şi dacă îndeplineşte şi celelate condiţii.
9. În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microintreprindere nu mai îndeplineşte condiţia

privind salariatul şi/sau nu a depus în termen situaţiile financiare anuale pentru exerciţiul financiar
precedent anului fiscal respectiv, dacă avea această obligaţie potrivit legii, microintreprinderea
datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită oricare dintre aceste
condiţii.
10. În situaţia întreprinderilor legate, în ceea ce priveşte ieşirea din sistem a unei
microintreprinderi , limita fiscală privitoare la plafonul de 500.000 euro se verifică luând în calcul
veniturile acesteia cumulate cu veniturile întreprinderilor legate.
11. În situaţia în care, în cursul anului fiscal, oricare dintre asociaţii/acţionarii unei
microintreprinderi deţine, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de
participare sau al drepturilor de vot şi la alte microintreprinderi,asociaţii/acţionarii trebuie să
stabilească microintreprinderea/microintreprinderile care iese/ies de sub incidenţa prezentului titlu şi
care urmează să aplice prevederile impozitului pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează
situaţia respectivă, astfel încât condiţia de deţinere a unei singure microintreprinderi să fie îndeplinită.
12. Pentru aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderii în anul fiscal

2024, condiţia privind depunerea în termen a situaţiilor financiare anuale se consideră îndeplinită
dacă situaţiile financiare anuale sunt depuse până la data de 31 martie 2024 inclusiv.
5
13. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor aferent anului 2023 se redirecţionează

potrivit prevederilor în vigoare până la data de 31 decembrie 2023.
Important! Ultimul an fiscal în care sumele reprezentând sponsorizări/burse şi sumele

reprezentând achiziţia de aparate de marcat electronice fiscale, rămase de reportat, potrivit legii, se
scad din impozitul pe veniturile microintreprinderilor este anul fiscal 2023.
Data intrării în vigoare a prevederilor de la pct. 1-13 cap. ÎI: 1 ianuarie 2014.
De reţinut: Prin ordin ANAF se va reglementa condiţia privind deţinerile indirecte ale
asociaţilor, precum şi celelalte condiţii nou introduse, privind impozitul micro.
III. Impozit pe venit
1. Pentru contribuabilii din domeniul IT, construcţii, agricultură şi industrie alimentară, în

situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, persoană fizică realizează venituri din salarii şi asimilate
salariilor pentru o fracţie din lună, la funcţia de bază, la unul sau, după caz, la mai mulţi angajatori
succesiv, pentru aplicarea scutirii, fiecare angajator stabileşte partea din plafonul de 10.000 lei lunar
corespunzătoare acestei perioade şi acordă scutirea pentru venitul brut lunar realizat, în limita fracţiei
din plafon astfel stabilită.
Data intrării în vigoare: începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024.
2. Începând cu data de 1 ianuarie 2024, în cazul salariaţilor care desfăşoară activitate în baza
contractului individual de muncă, încadraţi cu normă întreagă, la locul unde se afla funcţia de bază,
nu se datorează impozit pe venit şi nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale
obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără
a include sporuri şi alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe ţara garantat în plata
stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;
b) venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, în baza aceluiaşi contract individual
de muncă, pentru aceeaşi lună, nu depăşeşte nivelul de 4.000 lei inclusiv.
3. Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente:
 sunt deductibile limitat la calculul impozitului pe venit, cheltuielile pentru acordarea

de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul
reprezentând diferenţa între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât
cheltuielile pentru acordarea de burse private şi cheltuielile de protocol.
 sunt nedeductibile cheltuielile cu costul de achiziţie al aparatelor de marcat electronice
fiscale
 sunt nedeductibile cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, efectuate potrivit legii
 sunt nedeductibile cheltuielile înregistrate în evidenţă contabilă, indiferent de natura
lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupţie, potrivit legii
6
Data intrării în vigoare: începând cu cheltuielile aferente anului 2024.
4. Contribuabilii nu mai pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5%
din impozitul stabilit, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în
condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private.
Data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2024.
5. Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente, din drepturi
de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, silvicultura şi piscicultura, determinată în sistem
real, se reportează şi se compensează de către contribuabil în limita a 70% din veniturile nete anuale,
obţinute din aceeaşi sursă de venit în următorii 5 ani fiscali consecutivi.
Data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2024.
6. Se clarifică din punct de vedere fiscal modul de calcul al plafonului neimpozabil în cazul
indemnizaţiei de deplasare şi detaşare (diurnei). Se menţine suma neimpozabilă în valoare de 2,5 ori
nivelul pentru instituţiile publice, în limita a 3 salarii de bază aferente locului de muncă ocupat.
Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se

calculează distinct pentru fiecare lună în parte, prin raportarea celor 3 salarii la numărul de zile
lucrătoare din luna respectivă, iar rezultatul se multiplică cu numărul de zile corespunzător fiecărei
luni din perioada de delegare/detaşare/desfăşurare a activităţii în altă localitate, în ţara sau în
străinătate.
Data intrării în vigoare: 15.12.2023.
6. Sunt venituri impozabile prin prisma impozitului pe venit, sumele acordate angajaţilor care
desfăşoară activităţi în regim de telemunca pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care
angajaţii îşi desfăşoară activitatea.
7. Se menţine în plafonul neimpozabil de 33% (venituri cumulate), contravaloarea

abonamentelor suportate de angajator pentru angajaţii proprii, însă în limita echivalentului în lei a
100 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activităţi sunt încadrate la
codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acţionează în nume propriu în cazul abonamentelor care
includ dreptul de a utiliza facilităţile sportive, în vederea practicării sportului şi educaţiei fizice cu
scop de întreţinere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale
în cazul în care abonamentele respective includ şi servicii medicale.
7
8. Intră în plafonul neimpozabil de 33% (venituri cumulate), sumele suportate de către

angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unităţi de educaţie timpurie, potrivit legii, în
limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
9. Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada delegării în altă
localitate, în România şi în străinătate, se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul.
Sumele reprezentând contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv

transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora se
consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul, respectiv venituri aferente lunii în care
sunt acordate, în situaţia în care nu există obligaţia prezentării unor documente justificative.
Sumele reprezentând contribuţiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator

pentru angajaţii proprii se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a
efectuat plată, pe baza documentelor justificative.
Sumele reprezentând primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale

furnizate sub formă de abonament suportate de angajator pentru angajaţii proprii se consideră venituri
aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plată, pe baza documentelor
justificative.
Sumele reprezentând contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajaţii

proprii se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care s-a efectuat plată, pe
baza documentelor justificative.
Sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în

unităţi de educaţie timpurie se consideră venituri aferente lunilor corespunzătoare celor pentru care
s-a efectuat plată, pe baza documentelor justificative.
Sumele reprezentând diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere
şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite, se consideră venituri aferente fiecăreia dintre
lunile în care este scadent creditul, respectiv lună în care se înregistrează în cont dobânda aferenta
depozitului.
10. Referitor la veniturile din cedarea folosinţei bunurilor:
 se abroga prevederea conform căreia persoanele fizice care realizează venituri din
cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de
închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor, califica aceste
venituri în categoria venituri din activităţi independente;
8
 venitul net anual din cedarea folosinţei bunurilor, altul decât cel plătit de persoane
juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenta contabilă, din
arendarea bunurilor agricole, precum şi din închirierea în scop turistic a camerelor
situate în locuinţe proprietate personală, se stabileşte prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut;
 venitul net din arenda se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut;
 plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce
evidenta contabilă au şi obligaţia de a calcula, reţine, declară şi plăti impozitul
corespunzător sumelor plătite. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 10%
asupra venitului net şi se reţine la sursă, de către aceşti plătitori de venituri, la
momentul platii veniturilor;
 dacă chiriaşul este persoana fizică se menţine obligaţia depunerii declaraţiei unice, de
către proprietar;
 contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul
personal, altele decât veniturile din arendare, din închirierea în scop turistic a
camerelor situate în locuinţe proprietate personală, precum şi din cedarea folosinţei
bunurilor din patrimoniul personal plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au
obligaţia de a conduce evidenta contabilă, pentru care impunerea este finală, au
obligaţia să completeze şi să depună declaraţia unică privind impozitul pe venit şi
contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, în termen de 30 de zile de la
încheierea contractului între părţi şi respectiv până la data de 25 mai, inclusiv a fiecărui
an, pentru contractele în curs, în cazul celor care au încheiat contractele respective în
anii anteriori. Pentru contractele în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei
sume în valută, determinarea venitului net anual se efectuează pe baza cursului de
schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua
precedentă celei în care se depune declaraţia unică privind impozitul pe venit şi
contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice
Data intrării în vigoare: veniturile aferente anului 2024.
IV. Contribuţii sociale
În situaţia în care, prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative, se utilizează, în
acelaşi timp, mai multe valori ale salariului minim brut pe ţara, pentru calculul contribuţiilor sociale
raportate la salariul minim se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţara, dacă
prin lege nu se prevede altfel.

De reţinut: Pentru anul 2023 se va utiliza salariul minim de 3.000 lei.
Se plăteşte contribuţie de sănătate şi pentru indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate,

acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005
Data intrării în vigoare: începând cu indemnizaţiile de asigurări de sănătate aferente lunii

ianuarie 2024.
9
Sunt scutite de plată CASS, persoanele fizice care se afla în concedii medicale pentru
incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau a unor boli
profesionale, în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli
profesionale. Data intrării în vigoare: începând cu indemnizaţiile de asigurări de sănătate aferente
lunii ianuarie 2024.
V. Taxa pe valoarea adăugată
1. Se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, închirierii sau

leasingului de clădiri/spaţii de locuit, indiferent de destinaţia acestora, situate în zone rezidenţiale sau
în blocuri de locuinţe şi a taxei aferente cheltuielilor legate de aceste clădiri/spaţii de locuit, în cazul
în care acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice.
Data intrării în vigoare: începând cu data de 1 a lunii următoare datei de la care România este
autorizată să aplice o măsură specială de derogare de la dispoziţiile Directivei 2006/112/CE a
Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu
modificările şi completările ulterioare.
2. Pentru aplicarea scutirii de TVA la vama se mofica unele dintre condiţii, astfel:
 să nu înregistreze obligaţii fiscale restante administrate de Agenţia Naţională de

Administrare Fiscală şi orice alte creanţe bugetare individualizate în titluri executorii
emise potrivit legii şi existente în evidenţă organului fiscal central în vederea
recuperării;.
 să nu înregistreze obligaţii bugetare restante, altele decât cele de la lit. a), fapt dovedit
pe baza unei declaraţii pe propria răspundere puse la dispoziţia autorităţii vamale.
Data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2024
VI. Accize
1. În anul 2024, nivelul accizelor pentru benzină şi motorina se actualizează cu creşterea

preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2023, faţă de perioada
octombrie 2014 - septembrie 2015, după cum urmează:
a) începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu 50% din creşterea preţurilor de consum;
b) începând cu data de 1 iulie 2024, cu 50% din creşterea preţurilor de consum.
2. Sunt prevăzute noi reglementări în domeniul marcării produselor energetice, începând cu

18 ianuarie 2024.
10
Cazuri practice
Contractul de leaseback. Monografia contabilă
Speța
1. O societatea comercială (X-SRL) a achiziţionat un utilaj în valoare de 2.000.000 lei + TVA.
Durata de amortizare = 72 luni.
2. Societatea X-SRL vinde utilajul la o societate de leasing - (Y leasing). La momentul
vânzării sunt amortizate 8 luni din durata de amortizare de 72 luni.
3. Societatea Y Leasing cere factura de la societatea X-SRL cu bunul pe care urmează să îl
achiziţioneze, aceasta din urmă emite factura de vânzare în valoare de 1.700.000 + TVA şi societatea
Y Leasing achită prin banca societăţii X-SRL valoarea facturii. Valoarea de vânzare este stabilită în
urma unui raport de evaluare emis de firma autorizată pentru a stabili valoarea de piaţă la momentul
vânzării.
4. Vânzarea bunului de la X-SRL s-a efectuat cu scopul răscumpărării de la Y-Leasing care
va fi finanţator în sistem leasing financiar conform unui contract de leasing financiar.
5. În urma încheierii contractului de leasing financiar, societatea X-SRL primeşte bunul la
valoare de contract 1.700.000 lei pe o durată de 36 luni şi facturi pentru ratele lunare de la Y-Leasing
(facturi care conţin rata, dobânda, diferenţe curs şi TVA). La finalizarea contractului de leasing,
societatea X-SRL urmează să devină din nou proprietara bunului.
Rugăm monografia contabilă pentru înregistrările contabile la punctele 3, 5. În special, dorim
să ştim dacă e necesară scoaterea mijlocului fix din evidenţele contabile ale societăţii X-SRL la
momentul înstrăinării (vânzării), intrare mijloc fix la valoarea nouă în baza contractului de leasing,
dacă e nevoie să se schimbe valoarea de amortizare, durata de amortizare şi implicarea TVA în toate
aceste operaţiuni.
Soluția
Potrivit punctului 219 lit. a) din Reglementările contabile aprobate prin OMFP 1.802/2014,
tranzacţia de vânzare a unui activ pe termen lung şi de închiriere a aceluiaşi activ în regim de leasing
(leaseback) se contabilizează în funcţie de clauzele contractului de leasing, astfel:
a) dacă tranzacţia de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasing financiar,
tranzacţia reprezintă un mijloc prin care locatorul acordă o finanţare locatarului, activul având rol de
garanţie.
Entitatea beneficiară a finanţării (locatarul) nu va recunoaşte în contabilitate operaţiunea de
vânzare a activului, nefiind îndeplinite condiţiile de recunoaştere a veniturilor.
11
Activul rămâne înregistrat în continuare la valoarea existenţa anterior operaţiunii de leasing,

cu regimul de amortizare aferent.
Operaţiunea de finanţare va fi evidenţiată prin articolul contabil:
512 „Conturi curente la bănci” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”, urmând ca
dobânda şi alte costuri ale finanţării, potrivit contractelor încheiate, să fie înregistrate conform
reglementărilor contabile.
Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adăugată, au loc două operaţiuni
distincte, respectiv livrarea bunului, efectuată de locatar, şi operaţiunea de leasing, efectuată de
locator, pentru care taxa pe valoarea adăugată se evidenţiază potrivit legii.
Potrivit art. 270 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate
cu plata următoarele operaţiuni:
b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de
către această pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă bunurilor
respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;
Astfel, din punctul de vedere al TVA, având în vedere că operaţiunea de leaseback are ca efect
predarea de către proprietar a bunului în regim de leasing financiar, cu titlu gratuit, fără a avea loc o
tranzacţie cu vânzare, are loc o operaţiune asimilată unei livrări de bunuri.
Factura emisă în scop fiscal se poate evidenţia astfel:
461 = 4427 1.700.000 x 19%
461 = 4427 1.700.000 lei
„Debitori diverşi” „TVA colectată”
Înregistrare imobilizare conform contract leasing:

5121 = 167 1.700.000 lei
„Conturi la bănci în „Alte împrumuturi şi
lei” datorii asimilate”
5121 = 461 1.700.000 x 19%

5121 = 461 1.700.000 lei
„Conturi la bănci în „Debitori diverşi”
lei”
8051 = - valoarea dobânzilor de plătit
12
8051 = -
„Dobânzi de plătit”
Rata de leasing se înregistrează:

% = 404
„Furnizori de imobilizări”
167
„Alte împrumuturi şi datorii
asimilate”
666
„Cheltuieli privind dobânzile”
4426
„TVA deductibilă”
Şi concomitent se diminuează contul 8051 cu valoarea dobânzii facturate:
- = 8051
„Dobânzi de plătit”
13
Vânzare teren şi investiţie în curs. Regimul TVA şi monografie

contabilă
Speța
Societatea noastră a cumpărat un teren construibil pentru construcţia unui imobil. S-au făcut
demersurile pentru obţinerea autorizaţiei de construire în valoare de 100.000 euro. Între timp ne-am
răzgândit şi vrem să vindem terenul cu toate aceste avize obţinute până la acest moment.
Valoarea investiţiei urmează cota de TVA al terenului, adică taxare inversă? Dacă terenul se
vinde în acest stadiu cu avizele obţinute, care este monografia contabilă la vânzare? Societatea aplică
facilităţile în construcţii pentru salarii? Mai rămân valabile?
Potrivit art. 331 alin. 2 din Codul fiscal, printre operaţiunile pentru care se aplică taxarea
inversă sunt şi:
g) construcţiile, astfel cum sunt definite la art.292 alin.2) lit.f) pct.2, părţile de construcţie şi
terenurile de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin
opţiune;
Soluția
Potrivit definiţiei date la art.292 alin.2) lit.f) pct.2, din Codul fiscal:
Construcţie înseamnă orice structură fixată în sau pe pământ.
Normele metodologice date în aplicarea art. 292 alin. 2 lit. f) din Codul fiscal precizează la
pct. 55:
(1) În aplicarea art. 292 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, atunci când se livrează un corp funciar
unic format din construcţia şi terenul pe care această este edificată, identificat printr-un singur număr
cadastral:
a) terenul pe care s-a edificat construcţia urmează regimul construcţiei, dacă valoarea acestuia
este mai mică decât valoarea construcţiei aşa cum rezultă din raportul de expertiză/evaluare;
b) construcţia va urma regimul terenului pe care este edificată, dacă valoarea acesteia este mai
mică decât valoarea terenului aşa cum rezultă din raportul de expertiză/evaluare;
c) dacă terenul şi construcţia au valori egale, aşa cum rezultă din raportul de
expertiză/evaluare, regimul corpului funciar se stabileşte în funcţie de bunul imobil cu suprafaţa cea
mai mare. Se va avea în vedere suprafaţa construită desfăşurată a construcţiei.
Prin urmare, în opinia mea:
14
Vânzarea descrisă de dumneavoastră nu reprezintă vânzarea unui corp cadastral unic aşa cum
este descrisă aceasta în Norme.
Tranzacţia în cauză poate fi descompusă în două operaţiuni:
Vânzare teren construibil operaţiune taxabilă, pentru care se poate aplica taxarea inversă,
dacă şi cumpărătorul este o persoană înregistrată în scopuri de TVA;
Vânzarea investiţiei în curs (constând în autorizaţii de construire) este o operaţiune taxabilă,

pentru care nu se aplică taxarea inversă.
Monografia contabilă propusă:
Vânzare teren în regim de taxare inversă:
4111 = 7583
„Clienţi” „Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţiuni de
capital”
Şi:
6583 2111
„Cheltuieli privind activele „Terenuri”
cedate şi alte operaţiuni de
capital”
Cedare/vânzare, autorizaţii de construire:
4111 = %
„Clienţi”
7583
„Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţiuni de
capital”
4427
„TVA colectată”
Şi:
6583 = 231
„Imobilizări corporale în curs
de execuţie”
15
„Cheltuieli privind activele

cedate şi alte operaţiuni de
capital”
Potrivit art. 60 alin. 5, sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:
5. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la
art. 76 alin. (1)-(3), pentru activitatea desfăşurată în România, în baza contractului individual de
muncă, până la 31 decembrie 2028 inclusiv, pentru care sunt îndeplinite cumulativ următoarele
condiţii:
a) angajatorii desfăşoară activităţi în sectorul construcţii care cuprind:
(i) activitatea de construcţii definită la codul CAEN 41.42.43 - secţiunea F - Construcţii;
(ii) domeniile de producere a materialelor de construcţii, definite de următoarele coduri
CAEN:
2312 - Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate;
2331 - Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramică;
2332 - Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii din argila arsă;
2361 - Fabricarea produselor din beton pentru construcţii;
2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii;
2363 - Fabricarea betonului;
2364 - Fabricarea mortarului;
2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos;
2370 - Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei;
2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii;
1623 - Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii;
2512 - Fabricarea de uşi şi ferestre din metal;
2511 - Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice;
0811 - Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase,
ghipsului, cretei şi a ardeziei;
0812 - Extracţia pietrişului şi nisipului;
2351 - Fabricarea cimentului;
2352 - Fabricarea vărului şi ipsosului;
2399 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.;
(iii) 711 - Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică;
b) angajatorii realizează cifra de afaceri din activităţile prevăzute la lit. a) în limita a cel puţin
80% din cifra de afaceri totală determinată potrivit prevederilor lit. b1). Pentru angajatorii nou-
înființați, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi fiscal în cursul anului, cifra de
afaceri se calculează cumulat de la data înregistrării, inclusiv lună în care se aplică scutirea, iar pentru
angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an, cifra de afaceri se calculează cumulat pentru
perioadă corespunzătoare din anul curent, inclusiv lună în care se aplică scutirea. Această cifră de
afaceri se realizează pe bază de contract sau comandă şi acoperă manopera, materiale, utilaje,
transport, echipamente, dotări, precum şi alte activităţi auxiliare necesare activităţilor prevăzute la lit.
a). Cifră de afaceri va cuprinde inclusiv producţia realizată şi nefacturata;
16
b1) pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcţii
în cifra de afaceri totală, indicatorul cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii
cuprinde numai veniturile din activitatea de construcţii desfăşurată pe teritoriul României, iar
indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde veniturile din întreaga activitate desfăşurată pe teritoriul
României. Prin activitatea desfăşurată pe teritoriul României se înţelege activitatea desfăşurată efectiv
în România în scopul realizării de produse şi prestări de servicii;
c) veniturile brute lunare din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3),
realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt calculate la un salariu brut de
încadrare pentru 8 ore de muncă/zi prin raportare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţara
garantat în plata prevăzut de lege pentru activităţile din domeniul construcţiilor prevăzute la lit. a).
Scutirea se aplică la locul unde se afla funcţia de bază, pentru veniturile brute lunare din salarii şi
asimilate salariilor de până la 10.000 lei inclusiv, realizate de persoană fizică în baza unui contract
individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parţial, după caz. Partea din venitul brut lunar ce
depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale;
d) scutirea se aplică potrivit procedurii aprobate prin ordin al ministrului finanţelor.
Potrivit prevederilor art. 138 1 din Codul fiscal:
(1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza
contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul
construcţii şi se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5, cota contribuţiei de asigurări
sociale prevăzută la art. 138 lit. a) se reduce cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de
contribuţie la fondul de pensii administrat privat prevăzute în Legea nr. 411/2004, republicata, cu
modificările şi completările ulterioare. Prevederea se aplică până la data de 31 decembrie 2028.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) care datorează contribuţia la fondul de pensii administrat
privat reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata,
cu modificările şi completările ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contribuţii în limita cotei
prevăzute la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică potrivit procedurii aprobate prin ordinul ministrului
finanţelor prevăzut la art. 60 pct. 5 lit. d).
Procedura de acordare a facilitaţilor fiscale în domeniul construcţiilor a fost apobata prin

OMFP nr. 1528/2022.
Art. 3. - (1) Pentru aplicarea facilitaţilor fiscale, angajatorii persoanelor fizice prevăzute la art.
1 din prezenţa procedura trebuie să realizeze cifra de afaceri din activităţile menţionate la art. 60 pct.
5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii în limita a cel puţin 80% din
cifra de afaceri totală.
(3) Pentru angajatorii nou-înființați, respectiv înregistraţi la registrul comerţului/înregistraţi

fiscal începând cu luna ianuarie a anului în curs, cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60
pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi specifice domeniului construcţii, precum şi cifra de
afaceri totală se calculează cumulat de la începutul anului sau începând cu luna înfiinţării, după caz,
17
până la luna în care se aplică scutirea inclusiv, denumit în continuare principiul angajatorilor nou-
înființați.
(4) Pentru angajatorii existenţi la data de 1 ianuarie a fiecărui an se consideră că baza de calcul
cifra de afaceri din activităţile prevăzute la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi alte activităţi
specifice domeniului construcţii, precum şi cifra de afaceri totală, realizată cumulat pentru perioadă
corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea.
(5) Mecanismul de calcul al cifrei de afaceri prevăzut de prezenta procedură se aplică de către
societăţile înfiinţate conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, denumite în continuare societăţi, care au înregistrat în actul constitutiv cel
puţin unul din codurile menţionate la art. 60 pct. 5 lit. a) din Codul fiscal şi care desfăşoară efectiv
activitate de construcţii.
Prin urmare, dacă societatea îndeplineşte în continuare cerinţele impuse de Codul fiscal şi de
Procedura, pentru aplicarea facilitaţilor fiscale, acestea se vor aplica în continuare, aşa cum sunt ele
reglementate după aplicarea Legii nr. 296/2023.
18
Fuziunea unei societăţi. Monografia contabilă
Speța
O SRL plătitoare de impozit pe profit urmează să absoarbă prin fuziune la data de 30

noiembrie 2023 alte 5 societăţi comerciale de drept român, dintre care 4 sunt plătitoare de impozit pe
profit, iar una este microîntreprindere.
1. Situaţiile financiare finale pentru firmele absorbite se vor face la data de 30 noiembrie 2023
pentru anul 2023. Având în vedere acest lucru, este corect să se calculeze şi înregistreze impozitul pe
profit/respectiv pe venitul microintreprinderilor la data de 30 noiembrie şi în cazul în care acestea
beneficiază de facilităţi fiscale conform OUG 152, nota contabilă de reducere a impozitului să fie
înregistrată tot la data de 30 noiembrie 2023? Declaraţia 100 pentru declararea impozitului pe venitul
micorintreprinderilor la trimestrul IV/2023, la ce dată se va depune pentru firmă absorbită prin
fuziune? La data de 30 noiembrie 2023? Dar declaraţiile 101 cu calculul final al impozitului pe profit
aferent anului 2023, pentru societăţile plătitoare de impozit pe profit, absorbite prin fuziune la data
de 30 noiembrie 2023?
2. Care sunt notele contabile atât pentru cele 5 societăţi absorbite, cât şi pentru societatea
absorbantă, la 30 noiembrie 2023?
Soluția
Fuziunea are ca efect dizolvarea, fără lichidare a societăţilor comerciale care îşi încetează
existenţa, şi transmiterea universală a elementelor lor de activ şi de pasiv către societatea sau
societăţile comerciale beneficiare, în starea în care se afla la data fuziunii.
Conform pct. 5 din Normele metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor

operaţiuni de fuziune, divizare, dizolvare şi lichidare a societăţilor, precum şi de retragere sau
excludere a unor asociaţi din cadrul societăţilor, aprobate prin OMFP 897/2015 situaţiile financiare
întocmite cu ocazia fuziunilor sunt situaţii cu scop special, care se întocmesc pentru data stabilită
potrivit Legii societăţilor 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare.
În acest sens, potrivit art. 241 lit. i ) din Legea nr. 31/1990, administratorii societăţilor care
urmează a participa la fuziune vor întocmi un proiect de fuziune care va cuprinde data situaţiilor
financiare ale societăţilor participante, care au fost folosite pentru a se stabili condiţiile fuziunii.
Reiese că societăţile implicate în fuziune trebuie să întocmească situaţii financiare cu ocazia

fuziunii la data menţionată în proiectul de fuziune.
La pct. 10 din Normele metodologice aprobate prin OMFP 897/2015 se precizează că, în
conformitate cu prevederile art. 241 lit. j) din Legea societăţilor nr. 31/1990, administratorii
19
societăţilor care urmează a participa la fuziune menţionează în proiectul de fuziune dată de la care
tranzacţiile societăţii absorbite sunt considerate din punct de vedere contabil ca aparţinând societăţii
absorbante.
Ca atare, transferul elementelor de natură activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii de la

societatea absorbită la societatea absorbantă se înregistrează în contabilitatea fiecărei dintre societăţile
participante la operaţiunea de fuziune, la data la care adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor a
hotărât prin proiectul de fuziune aprobat ca operaţiunile societăţii absorbite sunt considerate din punct
de vedere ca aparţinând societăţii absorbante.
Pe de altă parte, potrivit art. 249 lit. b din Legea societăţilor nr. 31/1990 fuziunea produce
efecte de la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea, cu excepţia
cazului în care, prin acordul părţilor, se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată, care nu
poate fi însă ulterioară încheierii exerciţiului financiar curent al societăţii absorbante, nici anterioară
încheierii ultimului exerciţiu financiar încheiat al societăţii care îşi transferă patrimoniul.
Reiese că informaţiile referitoare la data depunerii proiectului de fuziune la registrul

comerţului, dată AGA de aprobare a fuziunii, dată hotărârii instanţei de acceptare a fuziunii, dată
radierii etc. vizează condiţiile de realizare a operaţiunii de fuziune cu respectarea prevederilor legale
în vigoare, însă nu sunt definitorii în stabilirea consecinţelor contabile, deoarece trebuie să se ţină
cont de datele stabilite în proiectul de fuziune aprobat, obligatorii din punct de vedere al Legii nr.
31/1990, şi anume: dată situaţiilor financiare ale societăţilor participante, care au fost folosite pentru
a se stabili condiţiile fuziunii (spre exemplu, 30.11.2023 cum aţi precizat), dată la care fuziunea îşi
produce efectele şi dată la care se transfera elementele de natură activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii de la societatea absorbită la societatea absorbantă.
În concluzie, societatea absorbantă va trebui să ţină cont de datele stabilite în proiectul de

fuziune, inclusiv de data la care fuziunea este considerată ca fiind efectivă.
Transferul propriu-zis al elementelor de natură activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii de

la societatea absorbită către societatea absorbantă se efectuează în baza protocolului de predare-
primire încheiat între societăţile implicate în procesul de fuziune la momentul în care fuziunea este
efectivă. În acest protocol se precizează soldurile conturilor pentru societatea absorbită care îşi
încetează existenţa, conform balanţei de verificare pe baza căreia s-au întocmit situaţiile financiare,
precum şi orice informaţii pe care societăţile le consideră necesare pentru evidenţierea în contabilitate
a elementelor preluate, inclusiv influenţele operaţiunilor derulate de societatea absorbită în intervalul
dintre dată la care au fost elaborate situaţiile financiare şi dată la care fuziunea este considerată ca
fiind efectivă.
De asemenea, societatea absorbantă va ţine cont la contabilizarea operaţiunilor generate de

fuziunea prin absorţie şi de reglementările contabile aprobate prin OMFP 2.844/2016 şi de legislaţia
aplicabilă specifică, după cum se prevede şi la pct. 2 din Normele metodologice aprobate prin OMFP
897/2015.
După data prevăzută în proiectul de fuziune ca data la care fuziunea prin absorbţie îşi produce
efectele, societatea absorbită încetează să existe conform art. 249 lit. b) coroborat cu art. 250 alin. 1
20
lit. c) din Legea nr. 31/1990 şi, implicit, nu mai are calitatea de persoana impozabilă distinctă conform
art. 16 alin. 4 lit. a) pct. 2 şi art. 316 alin. 20 din Codul fiscal.
Ca atare, facturile emise pe numele societăţii absorbite după data la care fuziunea îşi produce
efectele nu vor mai avea calitatea de document justificativ pentru deducerea cheltuielilor şi a TVA
aferentă nici la societatea absorbită (care încetează să mai existe), nici la cea absorbantă (nefiind
emise pe numele ei).
Având în vedere că societatea absorbantă preia în urma fuziunii, în calitate de succesor, toate
drepturile şi obligaţiile societăţii absorbite derivând din toate actele şi contractele încheiate de aceasta,
se va putea solicita furnizorilor rectificarea facturilor deja emise, în sensul stornării lor de pe numele
societăţii absorbite şi reemiterii lor pe numele societăţii absorbante (dacă veţi întâlni asemenea
situaţii).
Fuziunea societăţilor se efectuează potrivit prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi OMFP 897/2015.
La societatea absorbită se înregistrează:
Scoaterea din evidentă a elementelor de natura capitalurilor proprii transferate:

% 1012,105,1061,1068,117,121 = 456
% = 456
1012
„Capital subscris vărsat”
105
„Rezerve din reevaluare”
1061
„Rezerve legale”
1068
„Alte rezerve”
117
„Rezultatul reportat”
121
„Profit sau pierdere”
În cazul în care soldurile conturilor 121 şi 117 sunt debitoare (pierdere) se înregistrează:
456 = 117
21
„Decontări cu „Rezultatul reportat”

acţionarii/asociaţii privind
capitalul”
Şi:
456 = 121
„Decontări cu „Profit sau pierdere”
capitalul”
Scoaterea din evidentă a elementelor de natură activelor transferate:
2812/2813/2814 = 212/213/214
„Amortizarea construcţiilor”/„ „Construcţii”/„ Instalaţii
Amortizarea instalaţiilor şi tehnice şi mijloace de
mijloacelor de transport”/„ transport”/„ Mobilier,
Amortizarea altor imobilizări aparatură birotică,
corporale” echipamente de protecţie a
valorilor
umane şi materiale şi alte
active corporale”
892 = % 109, 212/213/214, 301/302/303/371/345, 411 /461, 5121/5311

892 = %
„Bilanţ de închidere”
109
„Acţiuni proprii”
212/213/214
„Construcţi”/„ Instalaţii tehnice
şi mijloace de transport”/„
Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie a
valorilor
active corporale”
301/302/303/371/345
„Materii prime”/„ Materiale
consumabile”/„ Materiale de
natura obiectelor de inventa”/„
Mărfuri”/„ Produse finite”
411 /461
„Clienţi”/„ Debitori diverşi”
22
5121/5311
„Conturi la bănci în lei”/„ Casa
în lei”
Scoaterea din evidentă a elementelor de natura datoriilor şi ajustărilor pentru deprecierea

creanţelor, transferate:
% = 892
„Bilanţ de închidere”
419/401/404
„Clienţi - creditori”/„
Furnizori”/„ Furnizori de
imobilizări”
456
„Decontări cu
capitalul”
491
„Ajustări pentru deprecierea
creanţelor - clienţi”
La societatea absorbantă se înregistrează:
Înregistrarea majorării capitalului social şi a primei de fuziune conform datelor din proiectul
de fuziune şi a raportului de schimb determinat:
456 = %
„Decontări cu
capitalul”
1012
1042
„Prime de fuziune/divizare”
Se preiau rezervele din reevaluare aferente activelor preluate:
456 = 105
„Decontări cu „Rezerve din reevaluare”
capitalul”
23
Se preiau rezervele care se păstrează după absorbţie (rezervă legală de exemplu):
456 = 106
„Decontări cu „Rezerve”
capitalul”
Dacă de la absorbită se preia pierdere curentă şi reportata se înregistrează:
121 456
„Profit sau pierdere” „Decontări cu
capitalul”
Şi:
117 = 456
„Rezultatul reportat” „Decontări cu
capitalul”
Preluarea elementelor de natură activelor:
212/213/214 = 891
„Construcţi”/„ Instalaţii tehnice „Bilanţ de deschidere”
şi mijloace de transport”/„
Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie a
valorilor
active corporale”
301/302/303/371/345
„Materii prime”/„ Materiale
consumabile”/„ Materiale de
natura obiectelor de inventar”/„
Mărfuri”/„Produse finite”
411/461
„Clienţi”/„ Debitori diverşi”
5121/5311
„Conturi la bănci în lei”/„ Casa
în lei”
Anularea acţiunilor proprii răscumpărate:

24
% = 109
„Acţiuni proprii”
1012
1495
„Pierderi rezultate din
reorganizări, care sunt
determinate de
anularea titlurilor deţinute”
Acoperirea pierderii pe seama primei de fuziune sau a rezervelor:
1042/ 1068 = 1495

„Prime de fuziune/divizare” „Pierderi rezultate din
/„ Alte rezerve” reorganizări, care sunt
determinate de
anularea titlurilor deţinute”
Preluarea elementelor de natura datoriilor şi a ajustărilor pentru deprecierea creanţelor:
891 = %
„Bilanţ de deschidere”
419/401/404
„Clienţi - creditori”/„
Furnizori”/„ Furnizori de
imobilizări”
456
„Decontări cu
capitalul”
491
„Ajustări pentru deprecierea
creanţelor - clienţi”
Societăţile care fuzionează şi care transfera pierdere contabilă reportat către societăţile nou-
înfiinţate vor stipula acest fapt în documentele de fuziune încheiate între părţi.
Situaţiile financiare finale pentru firmele absorbite se vor face la data de 30 noiembrie 2023,
pentru anul 2023.
25
Având în vedere acest lucru, este corect să se calculeze şi înregistreze impozitul pe

profit/respectiv pe venitul microintreprinderilor la data de 30 noiembrie şi în cazul în care acestea
beneficiază de facilităţi fiscale conform OUG 152, nota contabilă de reducere a impozitului să fie
înregistrată tot la data de 30 noiembrie 2023.
Până la data radierii, societatea absorbită va depune declaraţiile din vectorul fiscal.
În această situaţie, potrivit art. 16 alin. (4) lit. a) punctul 2 din Codul fiscal (referitor la Anul
fiscal), când un contribuabil încetează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă se încheie în cazul
fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor juridice absorbite prin dizolvare
fără lichidare, la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea sau de
la altă dată stabilită prin acordul părţilor în cazul în care se stipulează că operaţiunea va avea efect la
o altă dată, potrivit legii.
Declaraţia privind impozitul pe profit (D101)
Potrivit art. 41 alin. 17 din Codul fiscal:
(17) Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare, au obligaţia să
depună declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul până la închiderea perioadei
fiscale.
Instrucţiunile de completare a formularului 101- Declaraţie privind impozitul pe profit

prezentate în Anexa nr. 3 OPANAF nr. 3.386/2016 - pentru aprobarea modelului şi conţinutului
formularelor 101 "Declaraţie privind impozitul pe profit"
Din perspectiva impozitului pe profit, Codul fiscal la art. 16 alin. (2) şi (4) defineşte perioada
impozabilă pentru societăţile care îşi încetează existenţa urmare a unor operaţiuni de fuziune, astfel:
Art. 16. - (2) Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an
fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
(4) Când un contribuabil încetează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă se încheie:
a) în cazul fuziunilor sau divizărilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor
juridice absorbite/divizate prin dizolvare fără lichidare, la una dintre următoarele date:
1. la data înregistrării în registrul comerţului/registrul ţinut de instanţele judecătoreşti

competente sau de alte autorităţi competente a noii persoane juridice ori a ultimei dintre ele, în cazul
constituirii uneia sau mai multor persoane juridice noi;
2. la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea sau de la
altă dată stabilită prin acordul părţilor în cazul în care se stipulează că operaţiunea va avea efect la o
altă dată, potrivit legii;
3. la data înmatriculării persoanei juridice înfiinţate potrivit legislaţiei europene, în cazul în

care prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice;
26
Prin urmare societatea absorbită, în situaţia în care este plătitoare de impozit pe profit, trebuie
să depună Declaraţia privind impozitul pe profit (D101) şi să plătească impozitul datorat, până la
închiderea perioadei impozabile, care este fie dată înregistrării ultimei adunări generale care a aprobat
operaţiunea, fie o altă dată stabilită prin acordul părţilor.
Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligaţia să depună
declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul până la închiderea perioadei
impozabile, definită prin Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin urmare este corect să se calculeze şi înregistreze impozitul pe profit/respectiv pe venitul

microintreprinderilor la data de 30 noiembrie şi în cazul în care acestea beneficiază de facilităţi fiscale
conform OUG 152, nota contabilă de reducere a impozitului să fie înregistrată tot la data de 30
noiembrie 2023.
Declaraţia 100 pentru declararea impozitului pe venitul micorintreprinderilor la trimestrul

IV/2023, la ce dată se va depune pentru firmă absorbită prin fuziune la data de 30 Noiembrie 2023.
D100 microintreprindere
În situaţia în care societatea absorbită este plătitoare de impozit pe venitul

microintreprinderilor, sunt aplicabile prevederile art. 50 alin. (2) din Codul fiscal:
(2) În cazul unei microintreprinderi care se înfiinţează sau îşi încetează existenţa, anul fiscal
este perioada din anul calendaristic în care persoană juridică a existat.
Normele metodologice date în aplicarea art.50 alin.2 din Codul fiscal, precizează:
3. (2) Perioada impozabilă a unei microintreprinderi se încheie, în cazul divizărilor sau al

fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanei juridice prin dizolvare fără lichidare,
la una dintre următoarele date:
a) la data înregistrării în registrul comerţului/registrul ţinut de instanţele judecătoreşti

competente a noii societăţi sau a ultimei dintre ele, în cazul constituirii uneia sau a mai multor societăţi
noi;
b) la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea sau la altă
dată stabilită prin acordul părţilor, în cazul în care se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă
dată, potrivit legii.
()
(4) În cazul microintreprinderilor care îşi încetează existenţa în cursul anului, dată până la
care se depune declaraţia de impozit pe veniturile microintreprinderilor este una dintre datele
menţionate la alin. (2) şi (3), la care se încheie perioada impozabilă.
Astfel, societatea absorbită, şi în situaţia în care este plătitoare de impozit pe veniturile

microintreprinderilor, trebuie să declare impozitul datorat prin depunerea Declaraţiei D100 şi să
27
plătească impozitul, până la închiderea perioadei impozabile, care este fie dată înregistrării ultimei
adunări generale care a aprobat operaţiunea, fie o altă dată stabilită prin acordul părţilor.
Declaraţia de radiere a înregistrării fiscale (D700)
După întocmirea şi depunerea tuturor declaraţiilor fiscale şi a situaţiilor financiare de radiere,

societatea absorbită, poate solicita radierea înregistrării fiscale prin depunerea unei declaraţii de
radiere.
Radierea înregistrării fiscale este reglementată prin prevederile art. 90 din Codul de procedura
fiscală şi reprezintă retragerea codului de identificare fiscală şi a certificatului de înregistrare fiscală
a contribuabilului care îşi încetează existenţa:
1) Radierea înregistrării fiscale reprezintă activitatea de retragere a codului de identificare

fiscală şi a certificatului de înregistrare fiscală.
(2) La încetarea calităţii de subiect de drept fiscal, persoanele sau entităţile înregistrate fiscal
prin declaraţie de înregistrare fiscală potrivit art. 81 şi 82 trebuie să solicite radierea înregistrării
fiscale, prin depunerea unei declaraţii de radiere.
Declaraţia se depune în termen de 30 de zile de la încetarea calităţii de subiect de drept fiscal

şi trebuie însoţită de certificatul de înregistrare fiscală în vederea anularii acestuia. Radierea
înregistrării fiscale se poate efectua şi din oficiu, de către organul fiscal, ori de câte ori acesta constata
îndeplinirea condiţiilor de radiere a înregistrării şi nu s-a depus declaraţie de radiere.
(3) Radierea înregistrării fiscale se efectuează din oficiu, de către organul fiscal central, în
cazul decesului persoanei fizice sau, după caz, încetării existenţei persoanei juridice potrivit legii.
(4) Codul de identificare fiscală retras ca urmare a radierii înregistrării fiscale poate fi utilizat
ulterior radierii numai pentru îndeplinirea, de către succesorii persoanelor/entităţilor care şi-au încetat
existenţa, a obligaţiilor fiscale aferente perioadelor în care persoană/entitatea a avut calitatea de
subiect de drept fiscal.
28
Monografia contabilă SGR
Speța
Vă rog să mă ajutaţi cu informaţii şi un exemplu de monografie contabilă pentru înregistrarea

în contabilitate a garanţiei returosgr, garanţia de 0.50 lei pe ambalaj ce va intra în vigoare începând
cu data de 30.11.2023:
Monografie contabilă pentru producător;
Monografie contabilă pentru distribuitor;
Monografie contabilă pentru comerciant final.
Soluția
Conform hotărârii 1.074/04.10.2021 comercianţii cu amănuntul sunt obligaţi să se înregistreze

în SGR.
Acest lucru presupune reţinerea unei garanţii de la fiecare consumator în valoare 0.5 lei pentru
fiecare ambalaj nereutilizabil şi restituirea acesteia în cazul returnării ambalajului sau virarea acestei
garanţii operatorului economic de la care a achiziţionat produsele ambalate în sistem SGR conform
alineatului 6 din hotărârea menţionată.
În cazul returanarii ambalajului de către consumatorul final conform art. 14, (1) Consumatorii
sau utilizatorii finali pot restitui ambalajul SGR în cadrul oricărui punct de returnare organizat de
către comercianţi pe teritoriul României, indiferent de locul din care a fost achiziţionat produsul
ambalat şi fără a putea fi condiţionaţi de prezentarea bonului fiscal în vederea recuperării garanţiei,
în condiţiile prezenţei hotărâri.
(2) În cazul în care la punctul de returnare:
a) ambalajele SGR sunt preluate manual, valoarea garanţiei este returnată consumatorilor sau
utilizatorilor finali, în numerar, prin voucher sau prin transfer bancar. Transferul bancar va fi realizat
la solicitarea consumatorului numai cu acordul comerciantului şi cu suportarea comisioanelor bancare
de către solicitant;
b) ambalajele SGR sunt preluate prin echipament automat de preluare, valoarea garanţiei este
returnata consumatorilor sau utilizatorilor finali fie prin voucher pe care aceştia, în cadrul aceluiaşi
comerciant care operează echipamentul automat de preluare, îl pot preschimba în numerar sau îl pot
utiliza la efectuarea cumpărăturilor, în termen de maximum 12 luni de la eliberarea voucherului, fie
29
prin transfer bancar. Transferul bancar va fi realizat la solicitarea consumatorului numai cu acordul
comerciantului şi cu suportarea comisioanelor bancare de către solicitant.
Ca urmare a prevederilor legale de mai sus propun următoarea monografie contabilă:
A) În cazul producătorului:
1. Facturare garanţie comerciantului:
4111 = 167 (462)

„Clienţi” „Alte împrumuturi şi datorii
asimilate”(„ Creditori diverşi”)
2. Încasare garanţie:
5121 4111
„Conturi la bănci în lei” „Clienţi”
3. Plata administrator SGR valoarea garanţiei:
167 (462) = 5121

„Alte împrumuturi şi datorii „Conturi la bănci în lei”
asimilate”(„ Creditori diverşi”)
4. Plata factura de tarif de administrare administratorului:
628 = 401
„Alte cheltuieli cu serviciile „Furnizori”
executate de terţi”
4426 = 401
„TVA deductibilă” „Furnizori”
401 = 5121
„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”
B) În cazul comercianului
1. Înregistrare garanţie pentru achiziţia ambalajelor odată cu primirea facturii de la furnizorul

de mărfuri:
267 (461) = 401

„Creanţe imobilizate” „Furnizori”
(„ Debitori diverşi”)
2. Achitarea garanţiei conform art.6, alineatul (1), litera c):

30
401 = 5121 (5311)
401 = 5121 (5311)

„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”(„Casa
în lei”)
3. Reţinere garanţie consumator final conf. art.6, alineatul (1), litera f);
5121 (5311) = 267 sau 461

„Conturi la bănci în lei”(„Casa „Creanţe imobilizate” sau
în lei”) „Debitori diverşi”
4. Restituire garanţie consumator final că urmare a returnării ambalajului conform art.14,

alineatul (2):
267 (461) = 5121 (5311, 532)

„Creanţe imobilizate”(„ „Conturi la bănci în le”(„ Casa
Debitori diverşi”) în lei”, „Alte valori”)
5. Încasare garanţie de la administratorul SGB conform art. 23, alineatul (9) litera k):
5121 (5311) = 267 (461)

„Conturi la bănci în lei”(„ „Creanţe imobilizate”(„
Casa în le”) Debitori diverşi”)
C) În cazul distribuiitorului, în opinia mea, inegistrarile contabile sunt:
1. Înregistrare garanţie pentru achiziţia ambalajelor odată cu primirea facturii de la producător:

267 (461) = 401
267 (461) = 401

„Creanţe imobilizate”(„ „Furnizori”
Debitori diverşi”)
2. Achitarea garanţiei conform art.6, alineatul (1), litera c):

401 = 5121 ( 5311)
401 = 5121 (5311)

„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”(„
Casa în le”)
3. Facturare garanţie comerciantului;

4111 = 267 sau 461
31
4111 = 267 sau 461

„Clienţi” „Creanţe imobilizate” sau
„Debitori diverşi”
4. Încasare garanţie:
5121 = 4111
„Conturi la bănci în lei” „Clienţi”
32
Monografia contabilă pentru producţia de flori
Speța
O SRL este plătitoare de impozit pe profit şi plătitoare de TVA. Pe lângă activitate de servicii
are şi producţie şi apoi vânzare de flori. Având un control în desfăşurare, am fost întrebată de ce este
suma aşa mare în contul 711.
Am înregistrat:
1. În Octombrie 2022 - Achiziţie seminţe 301=401 cu suma de 10.000 lei.
2. Octombrie 2022 - Când s-au plantat seminţele, Consum seminţe 601 = 301 cu suma de
10.000 lei.
3. 31 Octombrie am înregistrat producţia neterminată 331 = 711 cu suma de 10.000 lei.
4. 1 Noiembrie 2022 am reluat producţia neterminată 711 = 331 cu suma de 10.000 lei.
5. Lună de lună am făcut înregistrările de la 3 şi 4.
6. În luna mai 2023 s-au recoltat câteva flori şi am făcut 345 = 711 cu suma 400 lei.
7. Vânzarea lor în luna mai 4111 = 7015 şi 4427 cu suma de 600 lei.
8. Descărcare gestiune 711 = 345 cu suma de 400 lei.
9. În luna mai la sfârşit am înregistrat producţia neterminată 331 = 711 cu suma de 10.000 -
400 = 9.600 lei.
10. În luna iunie la început am reluat producţia neterminată 711 = 331 cu suma de 9.600 lei
Intrebările:
1. Am înregistrat corect, deoarece rulajul la contul 711 este mare de 90.000 lei, făcând aceste
înregistrări lună de lună. Dacă nu am înregistrat corect, cum trebuia făcut şi bineînţeles cum pot
corecta?
2. Trebuia să merg pe înregistrarea contabilă de la început de lună cu 331 = 711 cu suma -
10.000 lei? Aşa rulajul la 711 era tot 10.000 lei acum, după 9 luni?
3. Ce fac şi cum înregistrez celelalte flori care nu au fost culese deloc sau care au fost culese
doar pentru poze pentru marketing, încercând să promoveze ca să aibă client la următoarea recoltare?
Mă interesează şi din punct de vedere fiscal, fiind plătitoare de impozit pe profit.
Soluția
De principiu succesiunea de înregistrări prezentată este corectă. La fundamentarea costului de
producţie este necesar să luaţi în calcul mai multe elemente.
33
La punctul 8 alin. (7) din OMFP 1.802/2014 este stabilită definiţia costului de producţie şi
modalitatea de determinare a acestuia, astfel:
"Costul de producţie înseamnă preţul de achiziţie al materiilor prime şi al materialelor

consumabile şi alte cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului în cauză.
Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al

imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie
consumată în scopuri tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli directe de producţie, costul
proiectării produselor, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca
fiind legată de fabricaţia acestora.
Costurile de conversie (prelucrare) a stocurilor includ costurile direct legate de unităţile

produse, cum ar fi costurile cu manopera directă. De asemenea, ele includ şi alocarea sistematică a
regiei fixe şi variabile de producţie generată de transformarea materialelor
în produse finite. Regia fixă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care
rămân relativ constante, indiferent de volumul producţiei, cum sunt: amortizarea, întreţinerea secţiilor
şi utilajelor, precum şi costurile cu conducerea şi administrarea secţiilor. Regia variabilă de producţie
constă în acele costuri indirecte de producţie care variază direct proporţional sau aproape direct
proporţional cu volumul producţiei, cum sunt materialele indirecte şi forţa de muncă indirectă.
Alocarea regiei fixe de producţie asupra costurilor de conversie se face pe baza capacităţii
normale a instalaţiilor de producţie. Nivelul real de producţie poate fi folosit dacă se consideră că
acesta aproximează capacitatea normală. Valoarea cheltuielilor cu regia fixă alocate fiecărei unităţi
de producţie nu se majorează ca urmare a obţinerii unei producţii scăzute sau a neutilizarii unor
echipamente. Cheltuielile de regie nealocate sunt recunoscute drept cheltuială în perioada în care sunt
suportate. În perioadele în care se înregistrează o producţie neobişnuit de mare, valoarea cheltuielilor
cu regia fixă alocate fiecărei unităţi de producţie este diminuată, astfel încât stocurile să nu fie
evaluate la o valoare mai mare decât costul lor. Regia variabilă de producţie este alocată fiecărei
unităţi de producţie pe baza folosirii reale a instalaţiilor de producţie.
Un proces de producţie poate conduce la obţinerea simultană a mai multor produse, de

exemplu, în cazul obţinerii produselor cuplate sau în cazul în care există un produs principal şi altul
secundar. Atunci când costurile de conversie nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs în
parte, acestea se aloca pe baza unei metode raţionale, aplicate cu consecvenţă. Alocarea se poate baza,
de exemplu, pe valoarea de vânzare relativă a fiecărui produs, fie în stadiul de producţie în care
produsele devin identificabile în mod distinct, fie în momentul finalizării procesului de producţie.
Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativă. În acest caz, ele sunt
adesea evaluate la valoarea realizabilă netă şi această valoare se deduce din costul produsului
principal. Ca urmare, valoarea contabilă a produsului principal nu diferă în mod semnificativ de costul
său.
34
În situaţia în care anumite costuri (regii) generale sau costuri de proiectare a produselor pot fi
identificate ca având legătură cu unele stocuri, acestea se includ în costul stocurilor respective.
În costul de producţie al bunului se include o proporţie rezonabilă din cheltuielile de regie fixe
sau variabile atribuibile indirect bunului în cauză, în măsura în care acestea se referă la perioada de
producţie. Includerea în costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvată în măsura în care
reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în locul şi forma dorite.
În costul de producţie nu se includ costurile de distribuţie."
Potrivit Reglementărilor contabile aprobate prin OMFP 1.802/2014, principalele elemente de

stocuri pe care le uzitează societatea sunt următoarele, prevăzute la punctul 276 alin. (1):
"b) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul
finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese
de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care participă sau
ajuta la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;
d) materialele de natura obiectelor de inventar;
e) produsele, şi anume:
 semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost
terminat într-o secţie (faza de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul
tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;
 produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de
fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi
depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
 rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate
produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile
prevăzute în contracte;
h) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi
recepţiei tehnice sau necompletate în întregime."
Aşadar în cazul producţiei de flori sunt antrenate un ansamblu de cheltuieli cu materii prime,
materiale, salarii, amortizări, cheltuieli indirecte de producţie alocate în costul de producţie într-un
anumit procent.
Costul de producţie nu este compus doar din costul seminţelor utilizate la plantat.
35
Aici este necesar să revizuiţi puţin modul de calcul astfel încât să estimate cât mai corect
costurile directe şi indirecte de producţie în cazul de faţă.
La sfârşitul fiecărei luni se înregistrează producţia în curs, cu o sumă egală cu valoarea

cheltuielilor colectate de la începutul perioadei până la finele lunii respective şi care sunt aferente
producţiei:
331 = 711
„Produse în curs de execuţie” „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”
La începutul lunii următoare se reia înregistrarea producţiei în curs cu o sumă egală cu cea
înregistrată la finele lunii anterioare:
711 = 331
„Venituri aferente costurilor „Produse în curs de execuţie”
În fiecare lună se închide contul 331 cu suma înregistrată la finele lunii respective, se
înregistrează cheltuielile aferente lunii iar la final de lună se înregistrează producţie în curs cu
valoarea cheltuielilor cumulate de la începutul producţiei.
La momentul recoltei şi al obţinerii produselor finite, contul 331 va cuprinde pe rulaj toate
cheltuielile cumulate, înregistrate de la începutul lucrărilor (însămânţare, fertilizare, etc) până la
recoltare, inclusiv cheltuielile ocazionate de recoltarea produselor.
În cazul unor pierderi, din calamităţi sau alte cauze se procedează la inventarierea producţiei
în curs şi se va înregistra producţia efectiv inventariata.
În luna în care se efectuează recoltarea se înregistrează la finele lunii în locul producţiei în

curs, produsele agricole recoltate
Înregistrarea producţiei finite obţinută:
347 = 711
„Produse agricole” „Venituri aferente costurilor
36
Vânzarea produselor finite:

411 = %
„Clienţi”
7017
produselor agricole”
4427
„TVA colectată”
Descărcarea gestiunii de produsele vândute:

711 = 347
711 347
„Venituri aferente costurilor „Produse agricole”
Pentru calculul costurilor bunurilor, cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară după

natura lor se grupează în contabilitatea de gestiune astfel:
 Cheltuieli directe
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculaţie
încă din momentul efectuării lor şi se includ direct în costul obiectelor respective.
Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor directe
consumate, energia consumată în scopuri tehnologice, manopera directă (salarii, asigurări şi protecţia
socială etc.), alte cheltuieli directe.
 Cheltuieli indirecte
Aceste cheltuieli privesc obţinerea mai multor produse, executarea mai multor lucrări, servicii
sau comenzi, respectiv faze, activităţi etc., sau chiar entitatea în ansamblul ei.
Includerea cheltuielilor indirecte în costul obiectelor de calculaţie/ purtătorilor de cost se

realizează în mod indirect, prin repartizare, pe baza unor procedee raţionale, aplicate cu consecvenţă,
adecvate tipului de cheltuieli care urmează a fi repartizate şi obiectelor/purtătorilor de costuri asupra
cărora se repartizează.
1. Nu se analizează doar rulajul unui cont, ci şi soldul acestuia, debitarea sau creditarea în
corespondenta cu alte conturi.
Aţi evidenţiat producţie neterminată luna de lună şi recoltarea că produs finit.
37
2. Echipa de control probabil se referă la sumă mare din rulaj cont 711 dar şi la sold cont
331/345/347 la final de lună.
Orice proces de producţie are o anumită perioadă din an după care se finalizează cu obţinerea
de produse finite. Deci nu recoltarea ar fi momentul în care evidenţiaţi obţinerea de produse finite şi
această notă trebuie înregistrată la obţinerea produselor finite (când florile ajung la maturitate).
Pentru majoritatea plantelor, ciclul de viaţă este împărţit în cinci etape: germinaţie, creştere şi
dezvoltare, înflorire şi polenizare, formarea seminţei şi dispersia seminţei.
În etapa de înflorire evidenţiaţi producţia de flori.

Ulterior acestea se recoltează, sortează şi pregătesc pentru vânzare.
Deci nu recoltarea este relevantă pentru producţia de flori ci este necesar să estimate câte flori
se afla în etapa de înflorire.
3. Florile care nu au fost culese deloc le înregistraţi:

347/345 = 711
„Produse agricole”/„ Produse „Venituri aferente costurilor
finite” stocurilor de produse”
Aceasta este producţia dvs. care trebuie evidenţiată în contabilitate.
Acordarea în mod gratuit a unor produse finite în scop de reclamă se înregistrează în

contabilitate:
711 = 345
„Venituri aferente costurilor „Produse finite”
Descărcarea din gestiune şi înregistrarea în contabilitate se face în baza Bonului de consum.
Rulajul contului 711 nu se ia calcul la stabilirea impozitului pe profit, doar soldul (adică ce s-
ar fi închis cu 121, dacă era cazul).
Astfel:
Rezultatul impozabil = total clasa 7 total clasa 6 - rulaj 711 - venituri neimpozabile (dacă este
cazul) - deduceri fiscale (dacă este cazul) + cheltuieli nedeductibile + soldul contului 711 (dacă este
cazul).
Monografia contabilă clasică este următoarea:
38
Achiziţia materiilor prime, materialelor consumabile etc.

3xx = 401
„Furnizori”
Alte cheltuieli:
6xx = 401
„Furnizori”
Descărcarea din gestiune a materiilor prime, materialelor consumabile consumate:

6xx = 3xx
Realizarea produselor finite la cost de producţie (introducerea în gestiune):

345 = 711
„Produse finite” „Venituri aferente costurilor
Vânzarea produselor finite:

411 = 701
„Clienţi” „Venituri din vânzarea
produselor finite, produselor
agricole şi a activelor
biologice de natura stocurilor”
Şi concomitent:
Descărcarea din gestiune a produselor finite vândute (la cost de producţie):
711 = 345
„Venituri aferente costurilor „Produse finite”
Închidere cheltuieli:
121 = 6xx
Închidere venit:
701 = 121
39

produselor finite, produselor
agricole şi a activelor
biologice de natura stocurilor”
Închiderea contului 711 se face tot prin cont 121, în debit sau în credit, în funcţie de situaţie.
Exemplu:
345 = 711 10.000 lei
„Produse finite” „Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse”
711 = 345 5.000 lei

„Venituri aferente „Produse finite”
produse”
Astfel rămân în stoc produse finite de 5.000 lei, iar soldul rezultat pentru contul 711 este
creditor, înainte de închidere este tot de 5.000 lei.
711 = 121 5.000 lei
„Venituri aferente „Profit sau pierdere”
produse”
Dumneavoastra afirmaţi următoarele: La final de lună, după ce se închide balanța diferenţa

din balanţa dintre:
 contul 121 rulaj curent credit;
şi
 total cont clasa 7 rulaj curent credit.
rezultă valoarea contului 345 rulaj curent credit.
Pentru înţelegere elimin celelalte venituri şi cheltuieli care se înregistrează normal în cont
121, şi rezum situaţia strict la închiderea contului 711.
Astfel:
40
Rulaj creditor cont 121 5.000 lei.
În total rulaj clasa 7 nu se iau în considerare decât 5.000 lei pentru cont 711, nu totalul
rulajului, care apare în balanţă de 10.000 lei.
Se observă că diferenţa este în suma de 5.000 lei, cea care apare în rulajul creditor al contului
345.
41
SRL. Preluarea patrimoniului de afectațiune de la un cabinet medical

prin cumpărare. Monografia contabilă
Speța
În cazul incheieirii unui contract de vânzare cumpărare între o clinică medicală SRL şi un
cabinet medical, prin care se preia patrimoniul de afectatiune profesională şi clientela cabinetului
medical, vă rog să ne specificaţi care este monografia contabilă pentru aceasta achiziţie în
contabilitatea cumpărătorului (Clinica medicală SRL)?
Care sunt implicaţiile contabile şi fiscale, ca urmare a acestei achiziţii pentru cumpărător?
Soluția
Patrimoniul de afectatiune este definit de cadrul legal astfel:
art. 31 alin. 3 din Codul Civil
(1) Orice persoană fizică sau persoana juridică este titulara a unui patrimoniu care include
toate drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin acesteia.
(2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni numai în cazurile şi condiţiile
prevăzute de lege.
(3) Patrimoniile de afectatiune sunt masele patrimoniale fiduciare constituite potrivit
dispoziţiilor titlului IV al cărţii a III-a, cele afectate exercitării unei profesii autorizate, precum şi alte
patrimonii determinate potrivit legii.
Art. 2 lit. j) din OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către
persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale
j) patrimoniul de afectațiune - masa patrimonială în cadrul patrimoniului întreprinzătorului,

reprezentând totalitatea drepturilor şi obligaţiilor afectate, prin declaraţie scrisă ori, după caz, prin
acordul de constituire sau printr-un un act adiţional la acesta, exercitării unei activităţi economice;
Art. 64 lit. h din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
h) patrimoniul de afectațiune profesională - totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor

medicului afectate scopului exercitării profesiei sale, constituite că o fracţiune distinctă a
patrimoniului medicului, separată de gajul general al creditorilor acestuia;
42
Prin urmare, patrimoniul de afectațiune este compus din bunuri, drepturi şi obligaţii constituite
ca o diviziune a patrimoniului persoanei, afectate exercitării profesiei. Bunurile afectate, pot să fie
bunuri mobile şi imobile, corporale şi necorporale.
O definiţie a clientelei în domeniul medical, este dată de prevederile art. 1 al Ordinului nr.
1322/2006 privind aprobarea normelor de stabilire a criteriilor şi metodologiei de preluare a activităţii
unui praxis existent. Potrivit acestor prevederi clientela este reprezentată de pacienţi şi de alţi
beneficiari ai serviciilor oferite de cabinet.
În fapt, din punct de vedere contabil, la societatea cumpărătoare, patrimoniul de afectațiune

achiziţionat nu se înregistrează ca un bun unitar, ci sunt înregistrate elementele sale constitutive.
Potrivit regulilor generale de evaluare la intrare, Reglementările contabile aprobate prin

OMFP nr. 1.802/2014 la pct. 75, precizează:
1. La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la

valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
1. La cost de achiziţie pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

()
d) la valoarea justă pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
2. Valoarea justă a activelor se determina, în general, după datele de evidentă de pe piaţă,
printr-o evaluare efectuată, de regulă, de evaluatori autorizaţi, potrivit legii.
În situaţia în care nu există date pe piaţa privind valoarea justă, din cauza naturii specializate
a activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode
utilizate, de regulă, de către evaluatori autorizaţi, potrivit legii.
Achiziţia unei afaceri, poate genera pentru societatea cumpărătoare, fond comercial pozitiv
sau negativ.
Potrivit Reglementărilor contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014:
149. - (2) Definiţia unei imobilizări necorporale prevede că imobilizarea necorporală să fie
identificabilă pentru a fi diferenţiata de fondul comercial. Fondul comercial care este recunoscut într-
o combinare de întreprinderi este un activ care reprezintă beneficiile economice viitoare care rezultă
din alte active dobândite într-o combinare de întreprinderi care nu sunt identificate individual şi
recunoscute separat. Beneficiile economice viitoare pot rezulta din sinergia între activele
43
identificabile dobândite sau din active care nu îndeplinesc condiţiile pentru recunoaşterea, în mod
individual, în situaţiile financiare.
()
178. - Fondul comercial se recunoaşte, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre

costul de achiziţie şi valoarea justă la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către
o entitate.
179. - (1) În situaţiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaşte
numai în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părţi a acestora şi, după caz, şi de datorii şi
capitaluri proprii, indiferent dacă este realizat că urmare a cumpărării sau ca urmare a unor operaţiuni
de fuziune. Pentru că fondul comercial să fie contabilizat distinct, transferul trebuie să fie în legătură
cu o afacere, reprezentată de un ansamblu integrat de activităţi şi active organizate şi administrate în
scopul obţinerii de profituri, înregistrării de costuri mai mici sau alte beneficii.
(2) Pentru recunoaşterea în contabilitate a activelor şi datoriilor primite cu ocazia acestui

transfer, entităţile trebuie să procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, în scopul
determinării valorii individuale a acestora. Aceasta se efectuează de către evaluatori autorizaţi,
potrivit legii.
(3) Onorariile de intermediere, onorariile de consiliere, juridice, contabile, de evaluare şi alte

onorarii profesionale sau de consultanţă, precum şi alte cheltuieli legate de dobândirea unei afaceri
reprezintă cheltuieli în perioadele în care sunt suportate costurile respective.
183. - (1) În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, acesta se amortizează, de
regulă, în cadrul unei perioade de maximum 5 ani. Totuşi, în cazurile excepţionale în care durata de
utilizare a fondului comercial nu poate fi estimată în mod credibil, entităţile pot să amortizeze fondul
comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste 5 ani, cu condiţia ca această perioadă să nu
depăşească 10 ani.
(2) În notele explicative la situaţiile financiare trebuie furnizate explicaţii privind perioada de
amortizare a fondului comercial.
(3) Atunci când pentru fondul comercial au fost constituite ajustări pentru depreciere potrivit
pct. 142, cheltuiala cu amortizarea aferentă acestuia trebuie ajustată ulterior pentru a aloca valoarea
contabilă astfel rezultată, pe o bază sistematică pe parcursul duratei rămase din perioada de amortizare
stabilită pentru acel activ.
Potrivit funcţiunii conturilor, prevăzute de Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr.
1.802/2014, evidenta fondului comercial se ţine cu ajutorul conturilor 2071 sau 2075, după caz.
44
Contul 2071 "Fond comercial pozitiv"

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa fondului comercial pozitiv reflectat, de regulă, la
consolidare.
Contul 2071 "Fond comercial pozitiv" este un cont de activ.
În debitul contului 2071 "Fond comercial pozitiv" se înregistrează:

- diferenţa pozitivă dintre costul de achiziţie şi valoarea, la data tranzacţiei, a părţii din activele
nete achiziţionate.
În creditul contului 2071 "Fond comercial pozitiv" se înregistrează:

- valoarea ajustărilor pentru deprecierea fondului comercial pozitiv (681);
- valoarea neamortizata a fondului comercial pozitiv scos din evidenta (658);
- valoarea fondului comercial amortizat integral, scos din evidenta (280).
Soldul contului reprezintă valoarea fondului comercial pozitiv existent.
Contul 2075 "Fond comercial negativ"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa fondului comercial negativ care apare în situaţiile
financiare anuale consolidate, respectiv în situaţiile financiare anuale individuale, cu ocazia
transferului efectuat în legătură cu achiziţia unei afaceri.
Contul 2075 "Fond comercial negativ" este un cont de pasiv.
În creditul contului 2075 "Fond comercial negativ" se înregistrează:

- diferenţa negativă dintre costul de achiziţie şi valoarea, la data tranzacţiei, a părţii din
activele nete achiziţionate.
În debitul contului 2075 "Fond comercial negativ" se înregistrează:

- cota-parte din fondul comercial negativ reluat la venituri (781).
Soldul contului reprezintă valoarea fondului comercial negativ nereluat la venituri.
Astfel, societatea trebuie să înregistreze fiecare din bunurile creanţele şi datoriile achiziţionate
aşa cum rezultă acestea din contractul de vânzare cumpărare, anexele la contract şi procesul verbal
de predare-primire.
45
Având în vedere că preţul achiziţiei este negociat pentru totalitatea elementelor constitutive
ale patrimoniului de afectatiune, înregistrarea elementelor identificabile ale acestuia se va face la
valoarea justă stabilită de către un evaluator autorizat printr-un raport de evaluare.
Monografia contabilă pe care o propunem:
Bunuri mobile şi imobile componente ale patrimoniului achiziţionat, după caz:

% = 462
„Cabinet”
20XX
21XX
23XX
30XX
Creanţe componente ale patrimoniului achiziţionat, după caz:

% = 462
„Cabinet”
40X
41X
43X
44X
46X
Datorii componente ale patrimoniului achiziţionat, după caz:

462 = %
„Cabinet”
40X
41X
42X
46
43X
44X
46X
Conturile utilizate vor fi cele din Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr.
1.802/2014 şi vor fi selectate în funcţie de natura bunurilor, creanţelor şi datoriilor preluate.
În urma acestor înregistrări, vor exista diferenţe între valoarea contractului (preţul de achiziţie)
şi soldul contului 462. Cabinet, rezultat după înregistrarea la valoare justă a componentelor
achiziţionate.
Această diferenţă reprezintă fondul comercial.
Înregistrare fond comercial pozitiv, pentru situaţia în care preţul de achiziţie este mai mare
decât valoarea justă a componentelor identificabile:
2071 = 462
„Fond comercial pozitiv” „Cabinet”
Înregistrare fond comercial negativ, pentru pentru situaţia în care preţul de achiziţie este mai
mic decât valoarea justă a componentelor identificabile:
462 = 2075
„Cabinet” „Fond comercial negativ”
Fondul comercial pozitiv, din punct de vedere contabil, se amortizează conform politicilor
contabile adoptate cu respectarea prevederilor legale:
6817 = 2807
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea fondului
privind ajustările pentru comercial”
deprecierea
fondului comercial”
Din perspectiva fiscală, fondul comercial nu reprezintă un activ amortizabil, potrivit

dispoziţiilor art. 28 alin. 4 lit.c) din Codul fiscal, prin urmare cheltuielile privind amortizarea fondului
comercial, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul rezultatului fiscal şi a impozitului pe profit.
47
Fondul comercial negativ se va transfera la venituri, imediat sau pe parcurs, cu respectarea

prevederilor punctului 551 din Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014:
2075 = 7815
2075 = 7815
„Fond comercial negativ” „Venituri din fondul comercial
negativ”
Din perspectiva fiscală, veniturile neimpozabile la calculul rezultatului fiscal, sunt cele
prevăzute la art. 23 din Codul fiscal.
Veniturile realizate din transferul fondului comercial negativ, nu sunt menţionate ca venituri
neimpozabile la art. 23 din Codul fiscal, prin urmare aceste venituri reprezintă venituri impozabile la
calculul rezultatului fiscal şi a impozitului pe profit.
În ceea ce priveşte regimul de TVA aplicabil transferului de afacere, Codul Fiscal precizează
la art. 270 (7):
Transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia transferului de
active sau, după caz, şi de pasive, realizat că urmare a altor operaţiuni decât divizarea sau fuziunea,
precum vânzarea sau aportul în natura la capitalul unei societăţi, nu constituie livrare de bunuri dacă
primitorul activelor este o persoană impozabilă stabilită în România în sensul art. 266 alin. (2), în
condiţiile stabilite prin normele metodologice.
Transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia divizării sau
fuziunii, nu constituie livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă stabilită
în România în sensul art. 266 alin. (2). Atât în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părţi a
acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau, după caz, şi de pasive, realizat că urmare a altor
operaţiuni decât divizarea sau fuziunea, cât şi în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părţi
a acestora efectuat cu ocazia divizării sau fuziunii, primitorul activelor este considerat a fi succesorul
cedentului, inclusiv în ceea ce priveşte ajustarea dreptului de deducere prevăzută de lege.
În ceea ce priveşte eventualele mijloace fixe achiziţionate, la stabilirea duratei de amortizare,

se vor avea în vedere prevederile art. III pct. 3 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale
de funcţionare a mijloacelor fixe din 30.11.200, parte integrantă din HG nr. 2.139/2004:
3. În cazul mijloacelor fixe achiziţionate cu durata normală de utilizare neconsumată, pentru

care se cunosc datele de identificare (data punerii în funcţiune, durata normală de utilizare rămasă),
recuperarea valorii de intrare se face pe durata normală de funcţionare rămasă.
48
În cazul mijloacelor fixe achiziţionate cu durata normală de funcţionare expirată sau pentru
care nu se cunosc datele de identificare, durata normală de funcţionare se stabileşte de către o comisie
tehnică sau expert tehnic independent.
49

Raport Monografiile Contabile in 2024

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Monografiile Contabile in 2024

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT SPECIAL

Informaţii specializate www.rs.ro

MONOGRAFIILE CONTABILE în 2024: Noutăți legislative + TOP 6 cazuri practice

© RENTROP & STRATON

Preşedinte: George Straton

Director General: Octavian Breban

Manager produs: Mihaela Militaru

Manager Departament Editorial: David Trușcă

Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1,

Consilierul Verde al CONTABILULUI

Consilier Contabilitatea Organizațiilor

Kitul pentru Contabili: Inspecția fiscală –

Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45

Noutăți legislative ........................................................................................................ 2

Ordonanţa de urgenţă nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-

Principalele modificări la Codul fiscal

2. Reprezintă cheltuieli deductibile limitat (de natură socială), următoarele categorii:

 cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea

4. Sunt modificări/completări în ceea ce priveşte deductibilitatea limitată a unor cheltuieli:

a) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu, deductibile

6. Cheltuielile privind bunurile, mijloacele financiare şi serviciile acordate Fondului

Costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacţii/operaţiuni care nu finanţează

9. În cazul plătitorilor de impozit pe profit se menţine posibilitatea redirecţionării sumei

10. Ajustările pentru deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile

II. Impozit pe veniturile microintreprinderilor

1. Se modifică una dintre condiţiile de aplicare pentru impozit pe veniturile

7. Persoanele juridice române pot opta să aplice impozitul pe veniturile microintreprinderilor

De reţinut: Microintreprinderile care au desfăşurat, până la data de 31 decembrie 2023

8. Microintreprinderea care se afla în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerţului,

O microintreprindere care s-a aflat în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerţului,

9. În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microintreprindere nu mai îndeplineşte condiţia

12. Pentru aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderii în anul fiscal

13. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor aferent anului 2023 se redirecţionează

Important! Ultimul an fiscal în care sumele reprezentând sponsorizări/burse şi sumele

III. Impozit pe venit

1. Pentru contribuabilii din domeniul IT, construcţii, agricultură şi industrie alimentară, în

Data intrării în vigoare: începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024.

3. Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente:

 sunt deductibile limitat la calculul impozitului pe venit, cheltuielile pentru acordarea

Data intrării în vigoare: începând cu cheltuielile aferente anului 2024.

Data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2024.

Data intrării în vigoare: 1 ianuarie 2024.

Plafonul aferent valorii a 3 salarii de bază corespunzătoare locului de muncă ocupat se

Data intrării în vigoare: 15.12.2023.

Data intrării în vigoare: începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024.

7. Se menţine în plafonul neimpozabil de 33% (venituri cumulate), contravaloarea

Data intrării în vigoare: începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024.

8. Intră în plafonul neimpozabil de 33% (venituri cumulate), sumele suportate de către

Data intrării în vigoare: începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024.

Sumele reprezentând contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv

Sumele reprezentând contribuţiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator

Sumele reprezentând primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale

Sumele reprezentând contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajaţii

Sumele suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în

Data intrării în vigoare: începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024.

10. Referitor la veniturile din cedarea folosinţei bunurilor:

Data intrării în vigoare: veniturile aferente anului 2024.

IV. Contribuţii sociale

Data intrării în vigoare: începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2024.

Se plăteşte contribuţie de sănătate şi pentru indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate,

Data intrării în vigoare: începând cu indemnizaţiile de asigurări de sănătate aferente lunii

V. Taxa pe valoarea adăugată

1. Se limitează la 50% dreptul de deducere a taxei aferente cumpărării, închirierii sau

 să nu înregistreze obligaţii fiscale restante administrate de Agenţia Naţională de