Fundamentarea veniturilor bugetare la spital

La întocmirea planului de venituri trebuie avute în vedere adoptarea unor măsuri organizatorice, printre
care:
 întocmirea unor grafice de desfăşurare a acţiunii de elaborare a planurilor de venituri care să cuprindă
sarcini concrete ce survin fiecărui obiectiv;
 stabilirea căilor şi mijloacelor de realizare a veniturilor;
 acoperirea eventualelor surse ce au rămas neplanificate în anul de bază;
 metodologia determinării prin calcul a indicatorilor înscrişi în planul transmis la forul ierarhic superior;
 executarea controlului şi autocontrolului pe tipul desfăşurării lucrărilor de întocmire a planului de
venituri bugetare.
Instituţiile ierarhic superioare au sarcina să verifice cu deosebită atenţie centralizarea planurilor de
venituri primite de la unităţile din subordine.
Capitolul venituri cuprinde:
a) venituri proprii;
b) transferuri de la bugetul de stat.
a) Veniturile proprii cuprind:
- venituri din contracte încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor. Suma se evaluează de
Direcţia de Buget şi Finanţe din M.T.C.T. pe bază de elemente specifice de fundamentare care se comunică
fiecărei unităţi;
- alte venituri proprii obţinute de la persoane fizice şi juridice - se stabilesc de către fiecare unitate sanitară şi
reprezintă încasări de la persoane fizice şi juridice ca urmare a prestării serviciilor medicale contra-cost în
condiţiile legii, precum şi din donaţii şi sponsorizări.
Veniturile proprii din activităţile unităţilor sanitare prevăzute în lege cuprind:
- consultaţii, tratamente, investigaţii;
- prestaţii medico-sanitare pentru regii autonome, societăţi comerciale, instituţii publice ori alte persoane juridice
sau fizice, potrivit reglementărilor în vigoare;
- examene medicale şi psihologice pentru obţinerea de certificate medicale, cu excepţia certificatelor pentru
incapacitate temporară de muncă şi a celor solicitate de categorii de persoane scutite de la plata acestor examene;
- taxele pentru examene medico-legale;
- taxele pentru examene şi concursuri organizate de unitatea sanitară;
- eliberarea de autorizaţii, avize şi alte acte oficiale, conform legii, pentru persoane fizice şi juridice.
Sumele realizate din încasările proprii urmează să fie utilizate conform prevederilor legale, pe
destinaţiile aprobate prin legea bugetului de stat.
b) Transferurile de la bugetul de stat reprezintă sumele alocate din credite bugetare de la titlul
„Transferuri” în vederea finanţării unor acţiuni ca: programe de sănătate, activităţi de cercetare etc.
Volumul transferurilor din bugetul de stat cu defalcarea pe acţiuni se comunică fiecărei unităţi de către
Direcţia de Buget şi Finanţe din M.T.C.T.

Fundamentarea cheltuielilor bugetare la spital

La întocmirea planului de cheltuieli se are în vedere:

 corelaţia între realizarea indicatorilor operativi şi execuţia lui pe perioada respectivă;
 nivelul colectiv al realizării sarcinilor de plan în perioada pentru care s-a întocmit execuţia certă;
 descoperirea eventualelor erori în planificarea creditelor bugetare, pe feluri de cheltuieli sau în
repartizarea acestora pe trimestre;
 descoperirea eventualelor cheltuieli inutile, neoportune sau neeconomice.
Înainte de întocmirea planului de cheltuieli se întocmeşte planul sanitar pe baza indicatorilor operativi,
comunicaţi de forul tutelar, ca număr de paturi, număr de consultaţii etc., a normelor de cheltuieli ca hrană,
deplasări etc.
Capitolul cheltuieli cuprinde prevederile totale cu desfăşurarea pe activităţi sanitare. Cheltuielile pentru
fiecare acţiune se fundamentează pe subdiviziunea clasificaţiei economice a mijloacelor extrabugetare (titluri,
articole şi alineate), după care se grupează în cheltuieli curente şi cheltuieli de capital. Pentru cheltuiele de
capital se întocmesc liste de investiţii care constituie anexa la bugetul de venituri şi cheltuieli şi se aplică odată
cu acesta.
Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în
legile specifice şi în legile bugetare anuale. Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute şi nici
angajată şi efectuată din aceste bugete dacă nu există baza legală pentru cheltuiala respectivă. Nici o cheltuială
din fondurile publice nu poate fi angajată, ordonată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are
prevederi bugetare.
Cheltuielile de personal – se stabilesc în funcţie de:
Cheltuielile cu salarii (salarii de bază, salarii de merit, indemnizaţii de conducere, spor de vechime,
spor pentru condiţii de muncă, salarii plătite cu ora, fond de premii, alte drepturi salariale);
Contribuţiile pentru Asigurări Sociale de Stat (CAS) (22%) ;
Cheltuielile pentru constituirea fondului de ajutor de şomaj (3%);

1
 Contribuţiile pentru sănătate (7%).
Toate aceste cheltuieli se stabilesc în funcţie de valorile lor din anul precedent înmulţite cu indicele
inflaţiei prognozat de Direcţia de Statistică, avându-se în vedere atât posibilităţile de creare de noi locuri de
muncă, cât şi unele disponibilizări.
Cheltuielile privind salariile se fundamentează luând în considerare mai multe criterii: numărul total de
angajaţi ai unităţii precum şi numărul celor care se preconizează a fi angajaţi în timpul anului, luându-se în
considerare funcţia, gradul sau treapta profesională a angajaţilor conform OUG nr.24/2000, modificată şi
completată prin OU nr.33/2001.
1. Salariu de bază
Fondul de salarii = numărul mediu scriptic de salariaţi x salariul mediu brut lunar x 12 luni
Exemplu: 610 salariati x 3.750.000 x 12 luni = 27.450.000.000
Se acordă diferenţiat tuturor categoriilor de personal în funcţie de numărul orelor lucrate după cum
reiese din documentele primare privind munca tuturor angajaţilor (foile de pontaj). Pentru medici, asistente şi
infirmiere salariul se diferenţiază în funcţie de gradaţii (6), de trepte profesionale, gărzi etc. Pentru îngrijitoare
care au gradaţii şi pentru personalul administrativ cu 4 gradaţii salariul va fi mai mic. Pentru personalul muncitor
salariul se acordă numai pe trepte profesionale (I-III) şi categorii (1-5).
Cuantumul acestor cheltuieli de salarii tarifare depinde de numărul mediu de posturi existente anual
ponderat cu salariul tarifar mediu lunar din anul în care se socoteşte cuantumul cheltuielilor. Acesta se înmulţeşte
cu indicele inflaţiei comunicat de Direcţia de Statistică.
Salariul tarifar are o pondere de 60% din totalul cheltuielilor salariale, aceasta fiind reprezentată în graficul
de mai jos.

2. Indemnizaţii de conducere – se acordă sub formă de procent aplicat asupra

salariilor tarifare ale persoanelor care îndeplinesc funcţii de conducere, diferenţiat după răspunderea funcţiei
îndeplinite. De regulă, indemnizaţiile de conducere reprezintă aproximativ 0,05 % din totalul cheltuielilor
salariale.
Salariu de bază = salariu tarifar + indemnizaţiile de conducere
3. Salariile de merit – se acordă personalului cu rezultate deosebite, se stabilesc
o dată pe an în cuantum de 15% din salariul de bază şi fac parte din salariul de bază.
Din categoria premiilor mai fac parte:
a) al 13-lea salariu - se acordă pentru toţi salariaţii care au muncit şi se stabileşte ca salariul de bază;
b) premiu anual – se acordă în funcţie de realizările pe 12 luni. Ponderea acestui premiu reprezintă 2 % din
fondul de salarii total din anul de bază corectat cu indicele inflaţiei.
4. Spor de vechime – se acordă pe tranşe după cum urmează:

0 – 3 ani -
3 - 5 ani 5%
5 – 10 ani 10 %
10 – 15 ani 15 %
15 – 20 ani 20 %
peste 20 ani 25 %

Se mai acordă următoarele categorii de sporuri:

a) spor de ture (15 %)-se acordă dacă la tura de noapte s-a realizat peste 40h;
b) spor pericol (7 %);
c) spor de încordare psihică (5 %);
Sporurile au o pondere de până la 27 % din totalul cheltuielilor salariale.
5. Plata cu ora
Plata cu ora presupune plata orelor efectiv lucrate care însumează o normă întregă, cumulul de funcţii,
gărzile. Calculul tarifar se face în funcţie de salariul de bază al titularului înlocuit şi numărul mediu lunar de ore.
Acest tip de cheltuială reprezintă aproximativ 4-5 % din cheltuielile salariale.
6. Concediile medicale - au o pondere de 90 % din salariul tarifar.
7. Cheltuieli de delegare, detaşare, deplasare
În stabilirea necesarului pentru acest capitol de cheltuieli se are în vedere numărul celor care fac deplasări
în interesul serviciului, graficul de aprovizionare, derularea unor contracte cu furnizorii din ţară care nu
expediază produsele contractate (reactivi, seruri, vaccinuri), valoarea diurnei stabilită prin aceste normative,
costul unui abonament la mijloacele de transport locale, costul unui bilet CFR, costul unei camere de hotel (1
loc/zi), la categoria două stele, alte cheltuieli ocazionate de conferinţe, congrese, târguri de prezentare de
aparatură medicală, etc.
Reţineri din salarii
Contribuţia unităţii la fondul de şomaj – cota de participare este de 3% şi se aplică tuturor sumelor care se includ
în fondul de salarii realizat lunar în valoare brută.
Contribuţia la fondul de şomaj = Fond de salarii x 3%
Exemplu: 27.450.000.000 x 3% =823.500.000

2
Contribuţia unităţii privind asigurările sociale – calcularea şi plata către bugetul asigurărilor sociale de stat a
contribuţiei se face lunar, termenele de plată o dată cu lichidarea drepturilor de salarii pe luna expirată, dar nu
mai târziu de data de 25 a lunii în curs.
CAS = Fond de salarii x 22%
Exemplu de calcul: 27.450.000.000 x 22% = 6.039.000.000
Contribuţia unităţii la fondul pentru asigurări de sănătate – cota este de 7% aplicată asupra fondului de salarii
lunar, se calculează şi se plăteşte lunar;
CASS = Fond de salarii x 7%
Exemplu de calcul: 27.450.000.000 x 7% = 1.921.500.000

Cheltuielile materiale şi serviciile – se stabilesc în funcţie de:

Cheltuielile cu hrana (hrana pentru oameni);
Cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare (medicamente, materiale sanitare);
Cheltuielile pentru întreţinere şi gospodărie (încălzit, iluminat, apă, canal, salubritate, poştă, telefon,
telex, radio, televizor, furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, alte materiale şi prestări de
servicii);
Cheltuielile cu materiale şi prestări servicii funcţionale (materiale de laborator, materiale autosanitară) ;
Cheltuielile cu obiecte de inventar de mică valoare şi echipament (lenjerie şi accesorii de pat,
echipament, alte obiecte de inventar de mică valoare);
Cheltuielile cu reparaţii curente;
Alte cheltuieli (protecţia muncii, alte cheltuieli autorizate prin dispoziţii legale).
Valorile pentru titlul Cheltuieli materiale şi servicii se calculează după cele din anul precedent inmulţite
cu indicele inflaţiei, avându-se în vedere: numărul de paturi, numărul de zile spitalizare, numărul de salariaţi.
1. Cheltuielile cu hrana bolnavilor
În ceea ce priveşte calculul cheltuielilor cu hrana bolnavilor se au în vedere cuantumul alocaţiei
zilnice de hrană/bolnav, stabilită prin hotărâre de guvern, înmulţit cu numărul mediu zile de spitalizare/an .
Alocaţia de hrană stabilită prin hotărâre de guvern este de: 47.000 lei /zi de spitalizare.
Pe lângă necesarul zilnic de hrană se are în vedere şi necesarul de resurse financiare pentru realizarea
stocurilor de alimente pentru iarnă şi silozurilor de ceapă şi cartofi.
Documentele ce cuprind cheltuielile pentru hrană sunt:
 lista zilnică de alimente întocmită de asistenta dieteticiană;
 situaţia bolnavilor la masă ce cuprinde situaţia pe secţii şi pe regimuri de alimentaţie.
2. Cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare
Consumul total de medicamente în anul de bază se obţine prin centralizarea unor documente primare,
cum ar fi:
 condici de prescripţii medicale;
 condici de barem.
Acestea sunt întocmite zilnic de medicii şefi de secţie. Ele se întocmesc pe fiecare secţie în parte şi
cuprind: nume şi prenume bolnav, foaia de observaţie a bolnavului, cantitatea de medicamente, valoarea.
Cuantumul cheltuielilor pentru medicamente şi materiale sanitare se calculează după numărul de
paturi înmulţit cu cheltuielile medii cu medicamente pe pat în anul precedent, corelat cu indicele inflaţiei şi
indicele de utilizare a paturilor.
3. Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie
 Cheltuieli pentru încălzit
Elemente de calcul:
 perioada de încălzire într-un an – circa 6 luni;
1. volumul exterior al clădirii;
2. zona izotermică în care este situată clădirea unităţii ;
3. temperatura medie - 20°C;
4. kg combustibil convenţional.
La stabilirea necesarului pentru acest capitol de cheltuieli se are în vedere volumul total de încălzit,
consumul specific/m3, preţul pe unitatea de măsură a combustibilului, numărul mediu de ore/zi, ţinându-se cont
de repartizarea creditelor şi de faptul că în lunile octombrie-aprilie, consumul este mai ridicat decât în restul
anului. Totodată se ţine cont şi de rata inflaţiei prognozată de guvern pentru anul următor.
gaz metan : V x Cs x Nmed x Nzile
Cheltuieli iluminat şi forţă motrică
Calculul se efectuează pe baza normativelor financiare pentru iluminatul şi încălzitul unităţilor
spitaliceşti, folosind:
5. OMS nr. 1955/1995
6. Norme metodologice nr. 2, partea I, elaborate de Direcţia Centrală de Statistică, 1973;
7. Instrucţiuniile E26-62 ale Inspecţiei Energetice din cadrul M.E.E., 1962.
energie electrică: Pmi x Nmediu x Nzile x pret
Pmi = puterea medie instalată
Nmediu = număr ore pe zi
Cheltuieli apă, canal, salubritate
apă curentă: Cmediu/perioadă x preţ
3
4. Cheltuielile cu obiecte de inventar de mică valoare
Cuantumul acestor cheltuieli se stabileşte în funcţie de gradul de uzură al obiectelor de inventar aflate
în dotare. Pentru stabilirea acestor cheltuieli trebuie să se ţină seama de:
- cantităţile maxime de obiecte de inventar cuvenite pe un indicator fizic stabilit în funcţie de profilul secţiilor cu
paturi şi compartimentelor de lucru din structura lor (laborator, spălătorie, bucătărie);
- numărul de indicatori fizici anuali (ex:paturi din săli de operaţii, din saloane bolnavi) prin ponderea acestora cu
baremul maximal de dotare. Cheltuielile legate de dotarea cu echipament de pat şi echipament de corp pentru
bolnavi şi asigurarea de inventar gospodăresc se stabilesc în funcţie de baremul de dotare stabilit prin normele
Ministerului Sănătăţii şi Familiei.
5. Cheltuielile cu reparaţii curente
Aceste cheltuieli cuprind costul materialelor procurate pentru lucrări de intervenţie şi reparaţii executate în regie
proprie sau executate de terţi.