2.3.

Fundamentarea cheltuielilor

Pentru a-şi desfăşura activitatea pentru care au fost create, instituţiile publice trebuie să consume
valoare, adică o sumă de bani sub formă de alocaţii bugetare sau venituri proprii, consum ce trebuie reflectat în
contabilitatea acestora sub diferite tipuri.
Una din problemele esenţiale ale gestiunii unei instituţii de învăţământ este stabilirea opţiunilor şi
priorităţilor bugetare, respectiv dimensionarea nivelului optim al fondurilor necesare îndeplinirii în cât mai bune
condiţii, cu minim de efort material, uman şi financiar a obiectivelor în anul plan, concretizate în acţiuni şi
sarcini eficient realizate.
Fundamentarea cheltuielilor are loc pe baza unor documente specifice: bugetul de venituri şi cheltuieli,
planul de finanţare a investiţiilor, indicatori şi calcule de fundamentare, planul cheltuielilor bugetare defalcate pe
capitole şi subcapitole. Cuantificarea cheltuielilor se realizează cu ajutorul indicatorilor fizici şi valorici şi cu
ajutorul calculelor de fundamentare conform normelor şi normativelor de cheltuieli care sunt reglementate prin
acte normative, ce sunt modificate şi perfecţionate în raport cu evoluţia inflaţionistă a preţurilor şi tarifelor, deci
în conformitate cu conjunctura economică.
La baza fundamentării cheltuielilor stă clasificaţia bugetară, care reprezintă o grupare judicioasă şi
sistematică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele financiar - operative, în toate etapele procesului
bugetar. Potrivit acestei clasificaţii pe titluri, articole şi aliniate, cheltuielile incluse în buget se grupează în două
mari categorii:
1 Cheltuieli curente, din care:
I Cheltuieli de personal (Titlul I)
II Cheltuieli materiale şi servicii (Titlul II)
III Transferuri (Titlul IV)
2 Cheltuieli de capital (investiţii) (Titlul VII).

2.3.1. Fundamentarea cheltuielilor curente 2.3.1.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal (Titlul I)

Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat şi obligaţiile aferente
faţă de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, precum şi drepturile de
delegare, detaşare şi transfer în interes de serviciu. În cadrul Titlului I al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor,
intitulat „Cheltuieli de personal”, fundamentarea cheltuielilor la Liceul Mihai Eminescu Iaşi se face pe
următoarele articole şi aliniate de cheltuieli:
Art. 10 – Cheltuieli cu salariile
10.01 Salarii de bază
10.02 Salarii de merit
10.03 Îndemnizaţii de conducere
10.04 Spor de vechime
10.05 Sporuri pentru condiţii de muncă
10.06 Plăţi pentru ore suplimentare
10.07 Fond de premii
10.08 Alte drepturi salariale
Art. 11 – Contribuţii pentru asigurările sociale de stat
Art. 12 – Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj
Art. 13 – Deplasări, detaşări, transferări
Art. 14 – Contribuţii pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate
Fundamentarea cheltuielilor cu salariile (art. 10)
Acestea au ponderea cea mai ridicată în totalul cheltuielilor efectuate de către unitate. Fundamentarea
necesarului de fonduri pentru cheltuielile cu salariile se realizează de fiecare unitate de învăţământ cu
personalitate juridică, pornind de la numărul de elevi din fiecare an de învăţământ şi de la prevederile şi
normativele legale în vigoare privind constituirea formaţiilor de studiu, planurile de învăţământ, normarea
personalului didactic de administraţie şi salarizarea acestuia.
Indicatori de fundamentare
Fundamentarea necesarului de fonduri pentru cheltuielile cu salariile se realizează de fiecare unitate de
învăţământ cu personalitate juridică, pornind de la numărul de elevi din fiecare an de învăţământ şi de la
prevederile şi normativele legale în vigoare privind constituirea formaţiilor de studiu, planurilor de învăţământ,
normarea personalului didactic, de administraţie şi salarizarea acestuia.
Necesarul de fonduri pentru cheltuielile cu salariile dintr-o unitate de învăţământ se calculează
pornindu-se de la:
- numărul de elevi pe fiecare treaptă/formă de învăţământ;
- numărul de clase/formaţiuni de studiu;
- curricula şcolară pentru fiecare treaptă/formă de învăţământ;
- prevederile legale privind normarea, încadrarea şi salarizarea personalului didactic, didactic
auxiliar şi de administraţie.
Indicatorii de luat în calculul fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:
- numărul de personal angajat, respectiv numărul de posturi, indicator specific unităţilor de
învăţământ care sunt reflectate într-un document specific şi anume statul de funcţii;
- numărul de beneficiari salarii de merit, îndemnizaţii de conducere, spor de vechime etc.;
1
 - salariul tarifar de încadrare (salariul de bază), îndemnizaţia pentru sporul de vechime, alte
sporuri potrivit statului de funcţii.
În vederea salarizării personalului didactic, odată stabilit numărul de posturi, în determinarea salariului
se au în vedere şi o serie de alte elemente distincte, cum ar fi:
- funcţia şi norma didactică îndeplinită;
- nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcţiei didactice;
- gradul didactic;
- titlul ştiinţific;
- vechimea recunoscută în învăţământ;
- calitatea activităţii instructiv – educative;
- locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea.
Pe baza tuturor indicatorilor de mai sus conducerea unităţii întocmeşte statul de funcţii cu încadrarea
personalului pentru fiecare parte şi îl supune spre aprobare Inspectoratului Şcolar Judeţean. Statul de funcţii este
documentul fundamental ce stă la baza fundamentării cheltuielilor cu salariile.
În vederea fundamentării cheltuielilor cu salariile este necesară fundamentarea fiecărui element
component (aliniat de cheltuială).
Salarii de bază (10.01)
În această categorie sunt cuprinse salariul de încadrare (cel real) şi anumite sporuri şi îndemnizaţii care
sunt incluse în salariul de bază.
Salariul de încadrare se stabileşte în mod diferit pentru diferite categorii de personal: didactic, auxiliar
şi nedidactic.
Pentru personalul didactic şi auxiliar salariul de încadrare se stabileşte pe baza următoarelor elemente:
 valoarea coeficientului de multiplicare 1,00 – valoare de referinţă sectorială;
 coeficienţii de multiplicare.
Valoarea coeficientului de multiplicare se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului după aprobarea
legii bugetului de stat pentru cheltuielile cu salariile în vederea realizării obiectivelor, programelor şi proiectelor
stabilite. Această valoare suferă modificări succesive ca urmare a indexărilor salariale acordate personalului din
învăţământ.
Coeficienţii de multiplicare/ierarhizare se stabilesc în funcţie de:
- gradul didactic sau gradul profesional pentru personalul didactic auxiliar;
- nivelul studiilor;
- vechimea în muncă (doar pentru personalul didactic);
- funcţia deţinută (profesor, educator etc.).
Salariul de încadrare a unui angajat (personal didactic sau auxiliar) se determină după formula:
Sî = Vrs X Ci, unde: Sî – salariul de încadrare; Vrs – valoarea de referinţă sectorială; Ci – coeficientul
de ierarhizare specific pentru funcţia, gradul, vechimea deţinută.
Pentru personalul nedidactic baza stabilirii salariului de încadrare este Legea 154/1998 modificată prin
O.G. nr. 33/2001. În această ordonanţă sunt prevăzute limite minime şi maxime ale salariului de încadrare în
funcţie de: funcţie; grad profesional; studii efectuate.
Încadrarea între salariul minim şi maxim se efectuează în urma evaluării performanţei fiecărui angajat
din sectorul administrativ, evaluare care are loc la începutul fiecărui an, testându-se performanţele anului
anterior.
Pentru personalul didactic norma didactică avută în vedere este de:
- 18 ore pe săptămână ca normă generală pentru profesorii din învăţământul preuniversitar;
- 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare şi instruire practică, cu o vechime în
învăţământ de peste 25 ani şi cu gradul didactic I;
- 10 ore pe săptămână pentru directorul adjunct şi 6 ore pe săptămână pentru director.
Activitatea de dirigenţie, inclusă în planurile de învăţământ nu se cuprinde în norma didactică de
predare.
Orele care depăşesc norma didactică sunt plătite cu ora, iar dacă se prestează un număr mai mic de ore,
salariul de încadrare real se diminuează corespunzător.
În salariul de bază se mai includ şi o serie de sporuri şi îndemnizaţii:
1. Spor de suprasolicitare neuropsihică (spor de stres)
De acest spor beneficiază personalul didactic şi didactic auxiliar şi este specific activităţii de
învăţământ. El este de 3% pentru fiecare tranşă de vechime în învăţământ şi se calculează la salariul de bază. 0 –
2 ani: 3% 2 – 6 ani: 6% 6 – 10 ani: 9% 10 – 14 ani: 12% 14 – 18 ani: 15% 18 – 22 ani: 18% 22 – 25 ani: 21%
25 – 30 ani: 24% 30 – 35 ani: 27% 35 – 40 ani: 30% peste 40 ani: 33%. De acest spor beneficiază toate cadrele
didactice şi cadrele didactice auxiliare şi se include în salariul de bază.
2. Sporul de stabilitate
Personalul didactic şi didactic auxiliar cu o vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani
beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază (salariu de încadrare realizat).
3. Gradaţia de merit
Gradaţia de merit se acordă prin concurs şi poate beneficia personalul didactic de predare, didactic
auxiliar şi cel de conducere din unităţile de învăţământ, cu performanţe deosebite în inovarea didactică, în
pregătirea elevilor la concursuri şcolare, precum şi cu o vechime de peste 3 ani în învăţământ.

2
 Această gradaţie se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul Inspectoratului Şcolar
şi reprezintă 20% din salariul de bază al funcţiei sau postului persoanei în cauză. Gradaţia de merit se include în
salariul de bază.
lista
4. Spor de dirigenţie
Personalul didactic de predare care îndeplineşte funcţia de diriginte şi învăţătorii primesc o
indemnizaţie de 10% din salariul de bază, cu titlul de spor de dirigenţie. Aceste îndemnizaţii se includ în salariul
de bază.
5. Spor de doctorat
Personalul didactic din învăţământul preuniversitar, care are titlul ştiinţific de doctor, este remunerat cu
un spor de doctorat de 15% în plus la salariul de bază. Acest spor nu se include în salariul de bază
Salarii de merit (10.02)
Personalul didactic, nedidactic şi didactic auxiliar poate beneficia de salariul de merit conform
prevederilor legale. Astfel H.G. nr. 281/1993 prevede că pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea
desfăşurată, personalul poate primi un salariu de merit care face parte din salariu de bază. Acesta poate fi de până
la 15%, aplicat la salariul de bază.
Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numărul total de posturi prevăzute în statul de
funcţii al unităţii bugetare, din care cel puţin două treimi vor fi utilizate pentru funcţiile de execuţie.
Îndemnizaţii de conducere (10.03)
De indemnizaţie de conducere beneficiază atât personalul didactic cu funcţii de conducere, îndrumare şi
control, cât şi personalul auxiliar şi nedidactic de conducere (secretarul şef şi contabilul şef).
Salarizarea personalului de conducere, de îndrumare şi de control din unitatea de învăţământ se face
prin salariul de bază al funcţiei didactice, gradului didactic şi vechimii recunoscute în învăţământ la care se
adaugă o indemnizaţie calculată la salariul de bază al funcţiei didactice, astfel:
- 15 – 25% pentru educatorii, învăţătorii sau institutorii care îndeplinesc funcţia de director;
- 20 – 25% pentru directorul adjunct de şcoală sau de liceu;
- 25 – 35% pentru directorul de şcoală sau de liceu.
Sporul de vechime (10.04)
Persoanele salarizate beneficiază de un spor de vechime în muncă de până la 25% calculat la salariul de
bază corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal.
Pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, tranşele de vechime sunt stabilite astfel:
- între 3 şi 5 ani – 5%;
- între 5 şi 10 ani – 10%;
- între 10 şi 15 ani – 15%;
- între 15 şi 20 ani – 20%;
- peste 20 ani – 25%.
Spor pentru condiţii de muncă (10.05)
Pentru personalul administrativ (muncitori, paznici, supraveghetori de noapte) se poate plăti un spor de
până la 25% pentru orele de noapte efectuate, procent ce se aplică la salariul de bază. Sporul de noapte se
calculează doar pentru orele de noapte efectiv lucrate (în intervalul 22 – 06).
Plăţi pentru ore suplimentare (10.06)
Acest spor se aplică personalului auxiliar, administrativ şi nedidactic.
Orele prestate peste durata normată a timpului de lucru de către personalul încadrat în funcţii de
execuţie se compensează cu timp liber. Dacă această compensare nu se poate efectua, orele suplimentare se vor
plăti cu un spor din salariul de bază de 50% pentru primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei de
lucru şi cu 100% din salariu pentru următoarele ore.
Fondul de premii (10.07)
Personalul didactic beneficiază de premii şi de alte drepturi băneşti prevăzute de lege şi de contractul
colectiv de muncă.
Unităţile de învăţământ pot constitui un fond de premii lunar prin aplicarea unei cote de 2% asupra fondului de
salariu prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli al acestora.
Alte drepturi salariale acordate (10.08)
Prima de instalare se acordă personalului didactic de predare, o singură dată la angajarea în învăţământ
prin concurs, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se stabileşte conform legii şi
poate ajunge până la un salariu lunar.
Fondul de salarii anual
Determinarea necesarului de fonduri pentru plata salariilor pentru anul de plan se face analitic, pornind
de la salariul aferent unei persoane, salariul de bază plus toate celelalte sporuri şi drepturi băneşti. Aceasta face
ca fundamentarea cheltuielilor cu salariile să fie cea mai exactă, sumele înscrise în buget în cazul unei
fundamentări judicioase fiind cele care se apropie cel mai mult de cerinţele reale.
Cheltuielile cu salariul lunar pentru o persoană, aşa cum apar ele în statul de funcţii, se determină astfel:
Cheltuieli cu salariile = SB + SM + GM + IC + SV + SCM + POS + AS, unde:
SB – salariul de bază; SM – salariul de merit; GM – gradaţie de merit; IC – indemnizaţie de conducere;
SV – spor de vechime; SCM – spor condiţii de muncă; POS – plata orelor suplimentare; AS – alte sporuri.
Pornind de la salariul lunar aferent unei persoane se determină fondul brut de salarii ca fiind suma
cheltuielilor cu salariile pentru toţi angajaţii unităţii de învăţământ.
3
 Cuantumul valoric al fondului de salarii serveşte ca bază de fundamentare a necesarului de fond de
salarii pentru anul următor. Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale se determină după
formula:
FSB = Fond de salarii lunar X 12 luni + al 13-lea salariu + Premii
Suma astfel obţinută se poate înmulţi cu un coeficient de prognozare, dacă se anticipează o creştere a
salariilor (de exemplu de 10%).
Exemplu de calcul
Ne propunem să determinăm necesarul de fonduri pentru plata drepturilor salariale pentru un angajat,
personal didactic pentru a evidenţia specificul activităţii de învăţământ, pentru o lună de calcul.
Vom lua ca exemplu directorul Liceului Mihai Eminescu Iaşi care, potrivit statului de funcţii,
desfăşoară o activitate de predare de 11 ore pe săptămână, dintre care 2 ore pentru gimnaziu şi 9 ore pentru liceu.
Activitatea prestată de acesta va fi împărţită astfel:
- gimnaziu 2 ore: 2 ore titular – 2/6 = 0,33 normă;
- liceu 9 ore: 4 ore titular – 4/6 = 0,66 normă;
- 5 ore plata cu ora – 5/18 = 0,27 normă.
În total norma acestuia va fi de 1,26.
Directorul are o vechime în muncă de 35 ani şi grad didactic I. Totodată acesta beneficiază şi de
gradaţie de merit.
Pentru a afla necesarul de fonduri pentru plata drepturilor salariale trebuie efectuate următoarele
calcule:
a) Salariul de încadrare se calculează după formula:
Sî = k X Vrs, unde:
Sî – salariu de încadrare;
k – coeficientul de ierarhizare;
Vrs – valoarea de referinţă sectorială.
Întrucât directorul are o vechime în muncă de 35 de ani şi grad didactic I, coeficientul de ierarhizare va
fi, conform O.G. nr. 66/2002, k = 3,525.
Sî = 3,525 X 1.653.018 = 5.826.888 lei (se majorează la 5.827.000)
b) Salariul de încadrare realizat (salariul de încadrare aferent orelor efectiv prevăzute a fi lucrate în
cadrul normei de bază) se calculează astfel:
SR = Sî X Număr ore lucrate/Normă
SR = 5.827.000 X 6/6 = 5.827.000 lei
c) Indemnizaţia de conducere – aceasta a fost aprobată la nivelul de 33%.
Îc = 33% X SR
Îc = 33% X 5.827.000 = 1.922.910 lei
d) Sporul de stabilitate
Sst = 15% X SR
Sst = 15% X 5.827.000 = 874.050 lei
e) Sporul neuropsihic – acesta se acordă în valoare de 3% pe tranşă de vechime. Întrucât directorul are o
vechime de 35 de ani în muncă, acesta va beneficia de un spor neuropsihic de 30%.
Sn = 30% X SR
Sn = 30% X 5.827.000 = 1.748.100 lei
f) Gradaţia de merit – directorul liceului beneficiază de o gradaţie de merit de 20%.
Gm = 20% X SR
Gm = 20% X 5.827.000 = 1.165.400 lei
g) Salariul de bază se determină după formula:
Sb = SR + Îc + Sst + Sn + Gm
Sb = 5.827.000 + 1.922.910 + 874.050 + 1.748.100 + 1.165.400
Sb = 11.537.460 lei
h) Sporul de vechime – se aplică la salariul de bază
Sv = 25% X Sb
Sv = 25% X 11.537.460 = 2.884.365 lei
i) Sume aferente plăţii cu ora – se acordă la salariul de încadrare, inclusiv la sporul de stabilitate şi
sporul neuropsihic, în funcţie de numărul de ore plătite cu ora.
Plata cu ora = Sî (1 + 15% + 30%) X Nr. ore plătite X 6/72
= 5.827.000 X (1 + 0,15 + 0,30) X 5 X 0,08 = 3.379.660 lei
Totalul drepturilor salariale se determină astfel:
Tds = Sb + Sv + Plata cu ora
Tds = 11.537.460 + 2.884.365 + 3.379.660 = 17.801.484 lei
Determinarea fondului de salarii se face adunând sumele individuale obţinute pentru fiecare salariat.

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru asigurările sociale de stat (art. 11)

Cheltuielile cu contribuţiile pentru asigurările sociale de stat ale unităţii se determină în funcţie de
fondul brut de salarii şi de cota de contribuţie la asigurările sociale de stat.
În fondul brut de salarii al unităţii se cuprind toate sumele acordate salariaţilor cu titlu de:
4
 - salarii de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi suplimentar;
- sporurile, îndemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salarul de bază;
- sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, sărbători);
- sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie
- premiile anuale şi cele din cursul anului;
- al 13-lea salar, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naţionale sau religioase.
Cota de contribuţie la asigurările sociale de stat a unităţii este de 23,33%, fiind vorba de condiţii
normale de muncă.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de stat este următoarea:
CASS = Fond brut salarii X 23,33%
Fundamentarea cheltuielilor pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj (art.
12)
Contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj se determină în funcţie de fondul brut de salarii al
unităţii şi de cote de contribuţie la fondul de şomaj a unităţii – 5%.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la fondul de şomaj este următoarea:
C.F.S. = Fbs X 5%, unde:
C.F.S. – contribuţia la fondul de şomaj a unităţii;
Fbs – fondul de salarii brut al unităţii.
Fundamentarea cheltuielilor pentru deplasări, detaşări, transferări (art. 13)
Aceste cheltuieli sunt generate de deplasarea personalului unităţii şcolare în alte localităţi în vederea
îndeplinirii unor sarcini de serviciu (participarea la conferinţe, simpozioane, ore deschise, schimburi de
experienţă, planuri de investiţii etc.). În aceste condiţii se acoperă cheltuielile reprezentând:
- diurna în condiţiile legale stabilite;
- decontarea transportului între localităţi;
- decontarea cazării;
- decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu.
În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază, ţinându-se cont de
evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele de inflaţie, de perspectivele unor majorări de preţuri
şi de tarife (scumpirea combustibililor, majorări de taxe, creşterea tarifelor la transporturile de călători).
Fundamentarea cheltuielilor cu deplasările, detaşările şi transferările se face plecând de la valoarea acestor
cheltuieli la 1 ianuarie a anului de bază înmulţită cu 12 luni şi cu un procent de prognozare ce ţine seama de
elementele precizate mai sus.
În proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2004 a fost fundamentată la acest articol o
sumă de 24.000 mii lei, egal repartizată pe trimestre.
Fundamentarea cheltuielilor cu contribuţiile pentru constituirea fondului de asigurări sociale de
sănătate (art. 14)
Contribuţia unităţii la constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate se determină în funcţie de
următoarele elemente:
 fondul brut de salarii al unităţii;
 cota de contribuţie la asigurările sociale de sănătate a unităţii – care este de 7%.
Formula de determinare a contribuţiei unităţii la asigurările sociale de sănătate este următoarea:
CAS = Fbs X 7%
2.3.1.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale şi serviciilor
(Titlul II)

Fundamentarea cheltuielilor materiale se vor face pe baza calculelor proprii şi a actelor normative
specifice fiecărui domeniu de activitate. Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat calculează şi propun
necesarul de fonduri pornind de la caracteristicile specifice ale bazei materiale pe care o deţin, de la numărul de
elevi şcolarizaţi şi de la consumurile specifice de energie, căldură, materiale de curăţenie etc.
În cadrul titlului II al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, intitulat „Cheltuieli materiale şi servicii”,
fundamentarea cheltuielilor la Liceul Mihai Eminescu Iaşi se face pe următoarele articole şi aliniate de cheltuieli:
Art. 23 – Medicamente şi materiale sanitar
23.01 Medicamente
Art. 24 – Cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărie
24.01 Încălzit
24.02 Iluminat
24.03 Apă, canal, salubritate
24.04 Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax
24.05 Furnituri de birou
24.06 Materiale curăţenie
24.07 Alte materiale şi prestări servicii
Art. 25 – Materiale şi prestări servicii
Art. 26 – Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament
26.01 Lenjerie şi accesorii de pat
26.03 Obiecte de inventar
Art. 27 – Reparaţii curente
5
Art. 28 – Reparaţii capitale
Art. 29 – Cărţi şi publicaţii
Art. 30 – Alte cheltuieli
Fundamentarea cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare
(art. 23)
Medicamente (23.01)
Acest aliniat cuprinde fondurile necesare pentru achiziţionarea medicamentelor care asigură buna
funcţionare a cabinetului medical al şcolii. Nivelul acestor cheltuieli se determină în funcţie de anul de bază,
corectat cu anumite influenţe, în special cu indicele de inflaţie.
Fundamentarea cheltuielilor pentru întreţinere şi gospodărie
(art. 24)
În cadrul acestui articol se includ fondurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii şcolii,
reprezentând cheltuieli pentru încălzit, iluminat, apă, canal, salubritate, poştă, telefon, telex, radio, televizor,
telefax, furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, alte materiale şi prestări de servicii necesare şcolii.
Încălzit (24.01)
Liceul Mihai Eminescu Iaşi are centrală proprie funcţionând pe bază de gaz metan, iar fundamentarea
cheltuielilor cu încălzirea se va face pe baza următorilor indicatori: număr metri cub gaz consumaţi în anul de
bază şi tariful/mc gaz.
Formula de fundamentare este:
Cheltuieli pentru încălzit = Nr. mc gaz X Tarif/mc
La baza fundamentării stau contractele cu furnizorii şi execuţia bugetară a anului precedent, de unde se
ia numărul de mc gaz consumaţi în anul precedent înmulţit cu tariful de mc gaz, luând în considerare majorările
de preţuri şi indicele de inflaţie.
Iluminat şi forţă motrice (24.02)
În această categorie de cheltuieli se includ: costul curentului electric pentru iluminat, pentru forţă
motrică şi costul becurilor electrice şi al tuburilor fluorescente.
Cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat şi forţă motrică se fundamentează în
funcţie de următorii indicatori:
- număr ore iluminat şi funcţionare aparatură;
- număr corpuri iluminat, aparatură;
- consum de energie electrică;
- tariful pentru un kw.
Formula de determinare este următoarea:
Cheltuieli pentru iluminat şi forţă motrice = Nr. ore iluminat şi funcţionare aparatură X Nr. corpuri
iluminate X Consum energie electrică/ corp X Tarif (1 kw).
La baza fundamentării cheltuielilor cu energie stau contractele cu furnizorii (Electrica) precum şi
execuţia bugetară pentru anul expirat (facturile de la furnizori) de unde se preia numărul de kw consumaţi.
Cheltuielile cu becurile electrice şi tuburile fluorescente se fundamentează după următorii indicatori:
- număr de săli iluminate cu becuri; număr de becuri pe o scală; o medie a becurilor schimbate
într-un an;
- preţul unui bec.
Formula de determinare este:
Cheltuieli cu becuri electrice şi tuburi fluorescente = Nr. mediu becuri neschimbate/an X Preţ unitar
Apă, canal, salubritate (24.03)
Cheltuielile incluse în acest aliniat se detaliază pe: apă potabilă, apă caldă, gunoi, canal. Unitatea de
măsură pentru acestea este mc/an, diferenţiere făcându-se în funcţie de costul diferit al acestora.
În fundamentarea cheltuielilor cu apă, canal, salubritate se au în vedere următorii indicatori:
- consum de apă caldă mc/an;
- consum apă potabilă mc/an;
- gunoi mc/an;
- tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc de apă rece;
- tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare.
Formula de determinare este:
Apă, canal, salubritate = Consum apă (mc) X Tarif pe mc + Tarif canalizare (anual) + Tarif servicii de
salubritate (anual)
În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine cont de contractul încheiat cu furnizorii acestor utilităţi şi
servicii şi de execuţia bugetară a anului precedent de unde se ia numărul de mc consumaţi, care se înmulţeşte cu
tariful în vigoare, eventual corectat cu un indice de inflaţie.
Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax (24.04)
În această categorie de cheltuieli se includ: plata serviciilor de poştă, abonamentelor de telefon, radio,
televizor şi plata convorbirilor internaţionale.
În fundamentarea acestor cheltuieli se folosesc următorii indicatori:
- cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;
- numărul de posturi telefonice;
- tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;
- numărul de televizoare, aparate radio;
6
 - tariful pentru abonamentul radio şi TV;
- cheltuielile pentru corespondenţa poştală internă şi externă.
Formula de determinare este:
Poştă, telefon, radio = Abonament X Nr. luni X Nr. impulsuri X Tarif
În fundamentare se utilizează informaţii privind execuţia bugetară pe anul expirat referitoare la
cheltuieli medii pe telefon, număr telefoane, număr de televizoare, aparate radio, timbre etc.
Materiale curăţenie (24.06)
În această categorie de cheltuieli se includ cheltuielile pentru:
- materiale comune de curăţenie specifice întreţinerii uşilor, ferestrelor, mobilierului, grupurilor
sanitare, pardoselii etc.
- materiale pentru spălatul lenjeriei;
- materiale pentru dezinsecţie, deratizare folosite de unitate pentru menţinerea curăţeniei;
- materiale igienico – sanitare pentru personal.
Administratorul şcolii este cel care oferă informaţiile în legătură cu norma de consum, necesarul de
materiale de curăţat pe metru pătrat, deoarece el este cel care răspunde de administrarea materialelor de curăţenie
şi gospodărie.
Pe perioada vacanţelor, când la nivelul liceului au loc activităţi de curăţenie generală, necesarul de
materiale este mai mare, aspect ce trebuie avut în vedere în momentul fundamentării.
Indicatorii de fundamentare se referă la:
- numărul de săli de clasă;
- suprafaţa de curăţenie a şcolii, cantinei, căminului;
- tipul de materiale de curăţenie necesare (mături, clor, detergent, săpun etc.);
- cantitatea necesară din fiecare material de curăţenie necesar (kg, bucăţi, litri)
- preţul unitar pentru fiecare material de curăţenie.
Formula de determinare este:
Materiale pentru curăţenie = Cantitatea din tipul de material necesar X Preţul unitar
Fundamentarea se face în funcţie de execuţia anului precedent ţinându-se cont de nivelul indicatorilor
înmulţit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata inflaţiei.
Alte materiale şi prestări servicii (24.07)
În această categorie de cheltuieli se includ:
- cheltuieli de transport privind materiale, alimente, combustibil, medicamente, obiecte de
inventar;
- materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi ale unităţii;
- plata diferitelor prestări de servicii efectuate de terţi ca: imprimerie, legătorie, pază contractată;
- costul serviciilor de deratizare, deparazitare şi dezinsecţie efectuate de unităţi specializate;
- plata cheltuielilor de întreţinere efectuate prin unităţi specializate;
- materiale pentru prevenirea incendiilor.
Baza de determinare a acestor cheltuieli o reprezintă contractele cu furnizorii pentru prestarea
serviciilor de întreţinere, precum şi execuţia pentru anul precedent.
Fundamentarea cheltuielilor materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional (art. 25)
La acest articol se încadrează cheltuielile cu procurarea materialelor şi efectuarea prestaţiilor de servicii,
precum şi alte cheltuieli cu caracter funcţional specifice fiecărui domeniu de activitate, care asigură desfăşurarea
în bune condiţii a activităţii unităţii.
Aceste materiale şi prestări de servicii se referă la materialele consumabile de natură funcţională ce
ajută la procesul de asamblare a diferitelor lucrări la atelierele de tâmplărie şi la reparaţiile minore sau la punerea
în funcţiune a unor utilaje tehnologice.
Indicatorii financiari utilizaţi în dimensionarea cheltuielilor cu materiale şi servicii sunt: tipul de
materiale folosite, cantitatea şi preţul unitar.
În fundamentarea acestor cheltuieli se ţine seama de execuţia bugetară a anului precedent. Suma
înscrisă în proiectul de buget pe anul 2004 la această categorie de cheltuieli este de 30.000 mii lei.
Fundamentarea cheltuielilor cu obiecte de inventar de valoare mică sau scurtă durată şi
echipament (art. 26)
Dotările cu obiecte de inventar şi cu echipament se stabilesc în funcţie de starea de existenţă a acestora
şi de necesităţile urgente de completare a dotării necesare desfăşurării procesului de învăţământ în condiţii
normale.
Fundamentarea se face ţinând cont de necesarul de obiecte de inventar şi echipament, de cantitatea şi de
preţul unitar al acestora din anul de plan.
Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţii curente (art. 27)
Reparaţiile curente se execută periodic, sau după necesitate, în scopul creării posibilităţii de exploatare
a fondului fix supus reparaţiei. Valoarea lucrărilor de reparaţii curente ce se aplică într-un an se va încadra de
regulă în 5% din valoarea de înlocuire a fondului fix.Reparaţiile curente se referă la costul materialelor procurate
pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii curente în regie proprie ale clădirii (zugrăveli interioare şi exterioare,
revopsirea tâmplăriei, alte modernizări etc.), ale instalaţiilor, ale mobilierului şcolar precum şi costul lucrărilor
de reparaţii executate de terţi.
Fundamentarea cheltuielilor cu reparaţiile capitale (art. 28)

7
 În cadrul reparaţiilor capitale se efectuează înlocuirea totală sau parţială a unor elemente sau părţi
componente uzate fizic, în scopul aducerii cât mai aproape de starea iniţială. Valoarea lucrărilor de reparaţii
capitale nu poate depăşi 60% din valoarea de înlocuire a mijlocului fix.
În categoria cheltuielilor cu reparaţiile capitale se includ:
- reparaţiile capitale la clădiri şi construcţii, utilaje executate în antrepriză, inclusiv costul
devizelor şi proiectelor tehnice;
- costul materialelor şi prestărilor de servicii, în cazul lucrărilor de reparaţii capitale executate în
regie.
Fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii (art. 29)
Acest articol cuprinde plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi şi publicaţii. La nivelul
liceului, bibliotecarul este cel ce oferă informaţii în legătură cu necesarul de cărţi şi publicaţii, el fiind cel ce
gestionează fondul de cărţi.
În această categorie de cheltuieli sunt incluse:
- plăţile şi cheltuielile făcute în scopul procurării de cărţi pentru biblioteca instituţiei de
învăţământ;
- costul colecţiilor constituite anual din abonamentele la publicaţii periodice din ţară şi
străinătate;
- costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţiile de acte normative utilizate în activitatea
instituţiei;
- costul dischetelor, casetelor, filmelor, imprimate definitiv şi arhivate la bibliotecă.
Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii sunt cantitatea acestora şi
preţul estimativ, ţinând cont de ofertele furnizorilor de carte.
2.3.1.3. Fundamentarea transferurilor (titlul IV)
În cadrul titlului IV al clasificaţiei bugetare a cheltuielilor, fundamentarea acestora la Liceul Mihai
Eminescu Iaşi se face în cadrul articolului 38 intitulat „Transferuri” ce cuprinde următoarele aliniate:
40.02 Burse
40.03 Pensia suplimentară
40.07 Ajutorul de şomaj

Bursele (40.02)
Cheltuielile cu bursele se diferenţiază prin prisma modului lor de finanţare, în funcţie de naţionalitatea
beneficiarului, astfel: bursele pentru elevii români se suportă din bugetul local şi bursele pentru elevii moldoveni
se suportă din bugetul de stat.În ceea ce priveşte bursele elevilor români, potrivit H.G. 558/1998, există două
categorii de burse: burse pentru stimularea elevilor (burse de studiu şi de merit) şi burse sociale.Bursele de studiu
se acordă în procent de 1,5% şi pot beneficia de aceste burse elevii cu media anuală peste 8,5 şi nota 10 la
purtare.Bursele de merit se acordă în procent de maxim 1% la nivel de inspectorat pentru elevii care au obţinut
locul I la olimpiadele şcolare (faza naţională) şi pentru cei care au realizat media anuală peste 9,5 şi au nota 10 la
purtare.
Bursele sociale cuprind:burse pentru copii orfani;burse de boală (pentru boli severe stabilite de
lege);burse pentru elevii proveniţi din familii cu situaţie materială precară, cu îndeplinirea anumitor
condiţii;burse pentru elevii ai căror părinţi au calitatea de „erou al Revoluţiei”.
Cheltuieli cu bursele = Nr. mediu elevi bursieri X Nivel mediu bursă X Nr. luni de acordare a bursei
Pensia suplimentară (40.03)
Acest aliniat reprezintă contribuţia salariatului la pensia suplimentară. Lunar, angajatorul are obligaţia
de a calcula, reţine şi vira această contribuţie care se determină prin aplicarea cotei de 9,5% la salariul brut
realizat.
Ajutorul de şomaj (40.07)
Ajutorul de şomaj se referă la cote reţinută lunar salariatului din salariul brut realizat. Fundamentarea se
face prin aplicarea cotei de impunere la fondul brut de salarii realizat în anul de bază, corectat cu influenţele din
anul de plan şi cu luarea în considerare a posibilităţilor de modificare a cotei de impunere.
2.3.2. Fundamentarea cheltuielilor de capital
Faţă de celelalte categorii de cheltuieli , cheltuielile de capital se caracterizează prin faptul că: sunt
utilizate în scopuri foarte bine determinate, favorizează dezvoltarea instituţiei, au un impact mare asupra
cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari în buget, implică financiar perioade ce depăşesc anul
bugetar de debut.
Cheltuielile de capital sunt acele cheltuieli care permit achiziţionarea sau constituirea unor bunuri
publice de folosinţă îndelungată, contribuind la îmbogăţirea şi modernizarea şcolii. În această categorie de
cheltuieli regăsim la nivelul liceului art. 72 – Investiţii ale instituţiilor publice.
În programul de investiţii se înscriu cheltuielile pe ani şi etape de execuţie atât pentru investiţiile în curs
cât şi pentru cele noi. Cheltuielile de capital se includ în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza listei de lucrări,
utilaje, mobilier şi alte obiecte de investiţii, cu desfăşurare atât fizic cât şi valoric.
În bugetul de venituri şi cheltuieli al Liceului Mihai Eminescu Iaşi sunt prevăzute pentru anul 2004
cheltuieli de capital în valoare de 5.000.000 mii lei.