TEMA: Contabilitatea decontărilor privind asigurarea

obligatorie de asistență medical

Asigurarea obligatorie de asistență medicală reprezintă un sistem garantat de stat de

apă rare a intereselor populației în domeniul ocrotirii să nă tă ții prin constituirea, din
contul primelor de asigurare, a unor fonduri bă nești destinate pentru acoperirea
cheltuielilor de tratare a stă rilor condiționate de survenirea evenimentelor asigurate
(maladie sau afecțiune).
În sistemul asigură rii obligatorii de asistență medicală asigurator este Compania
Națională de asigură ri în medicină (CNAM) și agențiile ei teritoriale.
Între asigură tor și instituția medicală se încheie un contract de acordare a asistenței
medicale ( de prestare serviciilor medicale) în cadrul asigură rii obligatorii de asistență
medicală , conform că ruia instituția medicală se obligă să acorde persoanelor asigurate
asistență medicală calificată , în volumul și termenii prevă zuți în Programul
unic.Fiecă rei persoane asigurate i se eliberează o poliță de asigurare obligatorie de
asistență medicală , în temeiul că reia persoana va beneficia de întregul volum de
asistență medicală , prevă zut în Programul unic și acordat de toate instituțiile medicale
din Republica Moldova.
Tipurile de venituri din care nu se calculează primele de asigurare obligatorie de
asistență medicală :
 Ajutorul material, în expresie bă nească sau naturală ,
acordat pe parcursul anului de că tre angajator angajatului la locul principal de
muncă în mă rime ce nu depă șește un salariu mediu lunar pe economie prognozat
pentru anul respectiv și aprobat de guvern.
--Bursele elevilor, studenților și doctoranzilor înscriși la cursurile de zi și bursele
sportivilor stabilite conform legislației.
--Sumele plă tite elevilor din școlile profesionale polivalente, școlile de meserii și
școlile medii de cultură generală pentru lucră rile executate de ei
--Indemnizația acordată pentru incapacitate temporară de muncă
--Indemnizația de maternitate
--Indemnizația de asigură ri sociale
 --Toate tipurile de pensii stabilte conform legislației cu privire la pensii
--Cîștigurile de la loterii desfă șurate în modul și în condițiile stabilite de Guvern
--Plă țile compensatorii pentru donarea de sînge.
Cuantumul primei de asigurare obligatorie de asistență medicală de 3,5% pentru
angajator și 3,5% pentru angajat din fondul de retribuire a muncii.
Cheltuielile aferente prime de asigurare obligatorie de asistență medicală sunt atribuite
la articolul de cheltuieli 116 ,,Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală ”.
Conturi de evidență a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.
199 ,,Decontări privind primele de asigurăre obligatorie de asistență medicală cu CNAM”.
Rata-3,5%
Art.116,,Primele de asigurare obligatorie de asistență medicală”
159,,Decontări cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistență medicală”
Art.111,,Retribuirea muncii”
Pentru evidența primei de asigurare obligatorie de asistență medical achitată de că tre
angajator (patron) este destinat contul de pasiv 199 ,,Decontări privind primele de
asigurare obligatorie de asistență medical cu CNAM.În debit-transferul PAM la
fondul asigură rilor obligatorii de asistență medical.În credit-calculul PAM.Soldul
creditor reflectă datoria instituției publice față de fondul asigură rilor obligatorii de
asistență medicală .
Operațiunile aferente calculului primelor de asigurare obligatorie de asistență medical
sunt contabilizate în NC 5 – borderou cumulativ privind retribuirea muncii și
bursele.
Pentru evidența primei de asigurare obligatorie de asistență medical reținută din
salariul angajaților este destinat contul de pasiv 159,,Decontări cu personalul
privind asigurarea obligatorie de asistență medicală”.
Evidență analitică pe conturile 159 ,,Decontări cu personalul privind asigurarea
obligatorie de asistență medicală” și 199 ,,Decontări privind primele de
asigurare obligatorie de asistență medicală cu CNAM “ este organizată în Registrul
conturilor curente și decontărilor forma nr.292.
TEMA:Decontările cu diferiți debitori și creditori

În procesul activită ții instituțiilor publice apar decontă ri cu diferiți agenți

economici generate de necesitatea achiziționă rii bunurilor și serviciilor.
Pentru evidența decontă rilor cu agenții economici aferente achiziționă rii de
bunuri și servicii este prevă zut contul de activ-pasiv 178 ,,Decontări cu
diferiți debitori și creditori”. În acest cont se reflectă atît avansurile pe
termen scurt acordate, câ t și datoriile pe termen scurt privind facturile
comerciale. În debit-transferul avansului pe termen scurt agenților
economici pentru aciziționarea de bunuri și servicii, precum și stingerea
datoriei creditoare.În credit-valoarea bunurilor achiziționate și serviciilor
executate, precum și stingerea datoriei debitoare.Soldul se refectă
desfășurat.Soldul debitor-suma avansurilor pe termen scurt acordate
agenților economici.Soldul creditor-suma datoriilor pe termen scurt
privind facturile comerciale.
Operațiunile aferente achiziționă rii de bunuri și servicii sunt contabilizate în
NC 6- borderou cumulativ privind decontările cu diferite instituții și
organizații.
Plă țile pentru mă rfurile procurate, lucră rile executate și serviciile prestate
instituțiilor publice se efectuează conform contractelor de achiziții
publice,încheiate între executorii de buget și furnizori în limita soldurilor
alocațiilor disponibile la zi pentru cheltuielile respective stabilite în Planul
secundar de finanțare sau Devizul de cheltuieli.
Suma plă ții transferată din contul curent al instituției publice debitorilor și
creditorilor nu trebuie să depă șească limita alocațiilor aprobate pe luna
respectivă în Planul secundar de finanțare\Devizul de cheltuieli pe articolul
și alineatul de cheltuieli respectiv.
În relațiile de decontare ale instituțiilor publice cu agenții economici și
persoanele fizice este stabilit termenul de prescripție de 3 ani, în interiorul
că ruia persoana poate să -și apere, pe calea intentă rii unei acțiuni în instanța
de judecată , dreptul încă lcat.
Datoria debitoare cu termenul de prescripție expirat se trece în baza
ordinului conducă torului instituției publice la diminuarea finanță rii din
buget.
Datoria creditoare cu termenul de prescripție expirat se trece la majorarea
finanță rii din buget.
Evidența analitică pe contul 178 ,,Decontările cu diferiți debitori și
creditori” este organizată în NC 6- borderou cumulativ privind
decontările cu diferite instituții și organizații în mod pozițional pe
fiecare agent economic.

TEMA: Contabilitatea decontărilor cu titularii de avans

Titularii de avans sunt angajații instituției, că rora li se eliberează mijloace bă nești spre
decontare pentu acoperirea cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu sau
achiziționarea bunurilor.
Pe numele detașatului se eliberează legitimația de deplasare în care se indică :
-denumirea instituției publice pe care o reprezintă
-numele, prenumele detașatului
-funcția deținută
-numă rul și data ordinului conducă torului instituției publice
-localitatea de destinație și denumirea instituției spre care se deleagă
-scopul și termenul detașă rii.
Termenul detașă rii angajaților se determină de că tre conducă torul instituțiilor și nu
poate depă și 2 ani la detașarea peste hotare și 60 de zile-în hotarele Republicii
Moldova, fă ră a lua în calcul timpul află rii în drum.
Detașatului îi sunt achitate urmă toarele cheltuieli:
-de transport
-diurna
-pentru închirierea locuințeii(de cazare)
Cheltuilelile de transport se achită detașatului în baza biletelor de că lă torie pînă la locul
de destinație și retur- spre locul permanent de muncă cu transportul aerian, feroviar,
naval, transportul auto public, cu excepția taximetrelor, la tarifele clasei economice.
Achitarea diurnei detașatului se efectuează conform Normelor diurnelor stabilite pe
două categorii de personal I-II în Anexa nr.2 la Regulamentul nr.10 din 05.01.2012.
Astfel, în cazul detașă rii angajatului în orașele și localită țile rurale din RM norma
diurnei constituie 75 de lei pe zi pentru ambele categorii de personal.
În cazul detașă rii angajatului peste hotarele ță rii norma diurnei este stabilită diferențiat
pentru fiecare țară în valuta ță rii de destinație-euro, dolari SUA etc.
Pentru zilele de plecare și sosire diurnele se plă tesc în mă rime de 100 % din normele
stabilite pentru țara respectivă .
Diurna se majorează cu 50 %din norma diurnei pentru Președintele RM, Președintele
Parlamentului și Prim-ministrul RM, iar cu 25% -pentru viceprim-miniștrii și
vicepreședinții Parlamentului RM.
Cheltuielile pentru închirierea locuinței (cazare) se recuperează angajatului detașat
conform plafoanelor-limită stabilite pe două categorii de personal –A și B în Anexa nr.2
la Regulamentul nr.10 din 2012.
Cheltuielile pentru închirierea locuinței sunt justificate de că tre titularii de avans în
baza documentelor care confirmă cheltuielile pentru cazare în hotel(chitanța de la
hotel).În cazul în care nu sunt prezentate documentele ce ar confirma cheltuielile
efectuate la închirierea locuințe, aceste cheltuieli se compensează angajatului la
detașarea în hotarele ță rii în mă rime de 25 de lei pe zi, iar peste hotarele ță rii -10% din
plafonul-limită de cazare stabilit pentru țara respectivă pentru fiecare noapte aflată în
deplasare.
Pentru evidența decontă rilor cu titularii de avans este destinat contul de activ
160 ,,Decontă ri cu titularii de avans”. În debitul contului se reflectă avansul acordat
titularului de avans.În credit-justificarea cheltuielilor de că tre titularul de avans,
rambursarea avansului neutilizat în casă . Soldul debitor-creanțele titularilor de avans
față de instituția publică .
Operațiunile economice aferente decontă rilor cu titularii de avans sunt contabilizate în
nota de contabilitate 8-borderou cumulativ privind decontă rile cu titularii de avans.
La detașarea salariatului,acestuia i se plă tește un avans în monedă națională .Baza de
calcul a avansului o constituie:
-localitatea de destinație și termenul detașă rii stabilite în ordinul conducă torului
instituției publice
-norma diurnei
-plafonul-limită de cazare.
După întoarcere din detașare angajatului întocmește decontul pe care în termen de 5
zile trebuie să -l prezinte în contabilitate.La decontul de avans se anexează documentele
care confirmă cheltuielile efectuate în deplasare –biletele de că lă torie, chitanțele de la
hotel.
TEMA:Operațiunile cu mijloace fixe în contabilitatea
instituțiilor publice

Mijloace fixe-active materiale, al că ror preț unitar depă șește plafonul stabilit de
legislație (6000 lei) și care sunt prevă zute pentru utilizare pe o durată de un an în
activitatea instituțiilor publice.
Se consideră mijloace fixe indiferent de valoare și DFU –fondul de carte, valorile
muzeale, mașinile și uneltele agricole, animale adulte de lucru și cele productive,
instrumente de construcție și mecanizate.
Mijloacele fixe se clasifică în urmă toarele grupuri;
1.Clă diri
2.Construcții speciale
3.Instalații de transmisie
4.Mașini și utilaje
5.Mijloace de transport
6.Unelte și scule, inventar de producere și gospodă resc, alte tipuri de mijloace fixe.
7.Animale de producție și reproducție
8.Plantații perene.
9.Alte mijloace
Mijloacele fixe utilizate de instituțiile publice au un caracter neproductiv, fiind utilizate
în scopuri didactice, științifice, administrative, culturale, sanitare, militare.
Magazinerul ține evidența operativă a mijloacelor fixe în Lista de inventar a mijloacelor
fixe forma MF-13, în care se indică :
-denumirea mijloacelor fixe
-Numă rul de inventar
-Valoarea
-Observații(informații privind mișcarea mijloacelor fixe)
Eliberarea mijloacelor fixe de la depozit în folosință se efectuează în baza
facturii(cerere) forma nr.434, vizată de contabilul-șe și conducă torul adjunctul
instituției publice.
Pentru evidența sintetică a mijloacelor fixe este destinat contul de activ 01,,Mijloace
fixe”.În debitul-subconturilor șii reflect intrarea mijloacelor fixe.În credit-casarea
mijloacelor fixe,transmiterea lor altor instituții publice, lipsurile de mijloace fixe.Soldul
debitor-valoarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul instituției.
Concomitent cu intrarea mijloacelor fixe se formează fondul mijloacelor fixe încadrat cu
contul de pasiv 250,,Fondul mijloacelor fixe”.În credit-intrarea mijloacelor fixe.În debit-
calculul uzurii mijloacelor fixe, lipsurile de mijloace fixe.Soldul creditor-suma fondului
mijloacelor fixe.
Evidența analitică a mijloacelor fixe este organizată în fișe de inventar a mijlocului fix
forma MF-6,MF-8,MF-9.
În scopul asigură rii concordanței dintre evidența analitică și evidența sintetică a
mijloacelor fixe se întocmește Balanța de verificare pe contul 01,,Mijloacelor fixe”.
TEMA:Evidența uzurii mijloacelor fixe

În instituțiile publice uzura se determină pentru urmă toarele mijloacele fixe:

-Clă diri
-Construcții special
-Instalații de transmisie
-Mașini și utilaje
-Animale de muncă
-Mijloace de transport
-Inventar de producție și gospodă resc
Uzura se calculează prin metoda liniară :
Suma uzurii anuale=Valoarea inițială (de intrare):Durata de funcționare utilă .
Evidența uzurii mijloacelor fixe se ține pe contul de pasiv 020,,Uzura mijloacelor
fixe”.În credit-se reflectă calcularea uzurii mijloacelor fixe.În debit casarea,
transmiterea, lipsurile de mijloace fixe.Soldul creditor-reprezintă suma uzurii
mijloacelor fixe.

Durata de funcționare utilă utilă este stabilită pentru fiecare mijloc fix în
Catalogul mijloacelor fixe și activelor nemateriale nr.338 din 21.03.2003.

Uzura mijloacelor fixe se calculează în situația-cumulativă privind calculul

uzurii mijloacelor fixe, în care se indică :
-denumirea mijloacelor fixe repartizate pe subconturi
-numă rul de inventar
-valoarea
-norma uzurii anuale
-suma uzurii calculată pe anul curent
-suma uzurii cumulative.