Previzionarea situațiilor financiare

Importanta situațiilor financiare previzionate

În societatea actuală, caracterizată printr-un ritm rapid al schimbărilor ce se produc în

diverse domenii, care influențează și evoluția activităților desfășurate în sectorul economic,
este necesară anticiparea acestor schimbări în vederea pregătirii unor soluții pentru
adaptarea la transformările ce vor avea loc în viitor.
Dezideratul major al găsirii celor mai fezabile alternative ale viitorului posibil și
dezirabil al unei întreprinderi a constituit și reprezintă o preocupare permanentă esențială
a conducerii agenților economici, una dintre cele mai importante tendințe care se manifestă
în prezent pe plan mondial în domeniul respectiv fiind imprimarea unui caracter
previzional managementului activităților economice, la toate nivelurile organizatorice ale
acestora.
Punctul de plecare în elaborarea situațiilor financiare previzionate îl constituie
situațiile financiare din perioadele anterioare. Acestea reprezintă oferta de informații contabile
influențată pe de o parte de factori externi și de presiunea asupra sistemului contabil, iar pe
de altă parte de modul în care este elaborată și normalizată informația contabilă.
Pentru a elabora situațiile financiare previzionate este necesară utilizarea unor tehnici
previzionale, care reprezintă în fapt un ansamblu de procedee de anticipare a viitorului
întreprinderii, desemnând modul concret de abordare și rezolvare a problemelor legate de
fenomenele, procedeele, activitățile și acțiunile specifice mediului economic în care activează
întreprinderea.
Pentru ca rezultatul previziunilor situațiilor financiare să corespundă nevoilor de
constituire a viitorului întreprinderii, se impune ca în aplicarea metodelor și tehnicilor de
previziune să se asigure următoarele premise:
• informarea amplă și cunoașterea realității întreprinderii;
• asimilarea și utilizarea unei game cât mai largi de metode și tehnici
previzionale;
 • folosirea adecvată a întregului instrumentar de metode statistico-
matematice pentru a obține cât mai multe alternative ale evoluției;
• implicarea tot mai accentuată în procesele decizionale a modelării și
simulării activităților întreprinderii cu folosirea rețelelor informatice și a softului
specializat.
În elaborarea situațiilor financiare previzionate ale întreprinderii un rol
important îl are strategia de dezvoltare economico-socială a entității, cu toate
componentele acesteia: strategiile investiționale de perfecționare a personalului, de
îmbunătățire a calității, de modernizare a tehnologiilor etc.
Încercând să definim situațiile financiare previzionate, se poate afirma că
acestea reprezintă poziția și performanța financiară anticipate ale întreprinderii ca
rezultat al modelării situațiilor financiare anterioare cu ajutorul metodelor și
tehnicilor de previziune, ținând cont de strategia de dezvoltare economico-socială,
aprobată de proprietarii întreprinderii.
În elaborarea și analiza situațiilor financiare previzionate sunt interesați:
 managerii, pentru a putea estima mărimea principalelor surse proprii de finanțare
(profitul și amortizarea) și pentru a studia evoluția principalilor indicatori de
performanță în funcție de care se realizează salarizarea acestora;
 creditorii, pentru a se asigura că sursele de finanțare puse la dispoziția întreprinderii
vor fi rambursate integral, inclusiv cu plata dobânzilor aferente;
 acționarii, pentru a cunoaște mărimea câștigurilor viitoare (dividendele);
 salariații, în vederea estimării câștigurilor salariale viitoare;
 clienții și furnizorii, pentru identificarea posibilităților de dezvoltare a relațiilor de
afaceri cu întreprinderea respectivă;
 statul, pentru a putea realiza proiecția bugetară a principalilor indicator și privind
veniturile și cheltuielile publice.

Etapele elaborării situațiilor financiare previzionate

În elaborarea situațiilor financiare previzionate se pot utiliza metode generale de previziune
sau metode specifice previziunilor financiare, principalele metode din această a doua categorie
fiind: metoda raportării la cifra de afaceri, metoda exprimării în zile-cifră de afaceri (metoda
normativă a echilibrului financiar), metoda bugetelor , metodele analitice pe elemente
componente.
Etapele care trebuie parcurse pentru elaborarea situațiilor financiare previzionate, de altfel
valabile indiferent de domeniul în care se realizează previziunile, sunt:
 stabilirea obiectului previziunii, adică previziunea elementelor contului de rezultate,
bilanțului și tabloului de flux;
 fixarea perioadei de timp pentru care se elaborează previziunea;
 stabilirea datelor necesare elaborării previziunii, alegerea metodelor de previziune și
aplicarea efectivă a acestora în elaborarea previziunii;
 selectarea celor mai posibile variante privind evoluțiile viitoare ale indicatorilor analizați,
precum și stabilirea consecințelor probabile în cadrul fiecărei variante a modificării
valorilor indicatorilor economico-financiari previzionați.
a) Previziunea cifrei de afaceri
Punctul de plecare în previzionarea situațiilor financiare viitoare îl reprezintă
previziunea cifrei de afaceri, în funcție de mărimea căreia se poate determina necesarul de
active fixe și circulante, respectiv sursele permanente și temporare necesare finanțării
activelor. Cea mai uzuală metodă este metoda de previziune sintetică (globală) a cifrei de
afaceri, în cadrul acesteia utilizându-se îndeosebi tehnicile de extrapolare a tendințelor de
evoluție anterioară a cifrei de afaceri.
b) Estimarea elementelor contului de rezultate
În estimarea elementelor contului de rezultate se va urmări respectarea
următoarelor principii:
 separarea elementelor de venituri și cheltuieli pe categorii: din exploatare,
financiare, extraordinare, așa cum sunt inventariate de fapt în contul de rezultate în
perioadele anterioare;
 urmărirea evoluției elementelor contului de rezultate în funcție de variația față de
cifra de afaceri și gruparea lor în variabile și fixe;
 respectarea unor corelații cu alte elemente din bilanț sau din situația fluxurilor de
numerar.
 Pentru previziunea contului de profit și pierdere se estimează evoluția următoarelor
elemente:
 Veniturile din exploatare
Principala componentă a veniturilor din exploatare o reprezintă cifra de afaceri previzionată
în etapa anterioară. Structura acesteia pe producția vândută și vânzările de mărfuri se
consideră relativ stabilă. Veniturile din exploatare de natura producției exercițiului
(producție stocată și imobilizată) se va considera că variază o dată cu cifra de afaceri la un
nivel mediu (calculat ca medie a doi sau trei ani anteriori). Veniturile din subvenții și
provizioane se vor neglija, din motive de prudență. Alte venituri din exploatare de asemenea
se pot neglija sau se pot lua la nivelul minim înregistrat în ultimii ani.
 Cheltuielile de exploatare
Cheltuielile de exploatare se consideră că se modifică în raport cu cifra de afaceri. Chiar
dacă nu toate cheltuielile de exploatare sunt variabile, atunci când se estimează creșterea
cifrei de afaceri, din motive de prudență, se crește și ansamblul lor. Excepție de la această
regulă vor face cheltuielile cu amortizarea, care se stabilesc în funcție de gradul mediu de
amortizare și ținând cont de valoarea mijloacelor fixe și investițiile noi, eventual cheltuielile
cu impozite și taxe estimate la nivelul mediu din ultimii ani. Alte cheltuieli din exploatare,
din motive de prudență, se consideră la valoarea medie din ultimii ani ca pondere în cifra de
afaceri, iar cele din provizioane se neglijează.
 Veniturile financiare
Estimarea veniturilor financiare se realizează pe categorii. Veniturile din dobânzi se obțin
prin aplicarea ratei medii a dobânzii pe cont curent asupra sumelor rezultate din tabloul
fluxurilor de numerar. Veniturile din diferențe de curs valutar se vor considera la un nivel
minim față de cifra de afaceri, iar alte venituri financiare, la un nivel minim al anilor
precedenți. Veniturile din provizioane se vor ignora, din motive de prudență.
 Cheltuielile financiare
Previzionarea cheltuielilor financiare se realizează de asemenea pe categorii. Cheltuielile
din dobânzi se obțin prin aplicarea ratei medii a dobânzii la creditele bancare contractate.
Cheltuielile din diferențe de curs valutar se vor considera la nivelul maxim față de cifra de
afaceri din compararea anilor anteriori. Alte cheltuieli financiare, din motive de prudență,
se vor considera la raportul mediu față de cifra de afaceri.
  Impozitul pe profit
Estimarea sa se va realiza pe baza cotei de impunere în vigoare, aplicată asupra profitului
brut rezultat pe baza elementelor de venituri și cheltuieli estimate în etapele anterioare. Dacă
este inevitabilă existența unor cheltuieli nedeductibile, se vor face corecții asupra profitului
brut în vederea obținerii profitului impozabil. Deducerile fiscale se vor ignora din motive
de prudență.
 Profitul net
Profitul net estimat se obține prin deducerea impozitului din profitul impozabil și va fi
preluat în pasivul bilanțului financiar la capitaluri proprii.

c) Estimarea elementelor bilanțului

 Previziunea elementelor de active imobilizate
Pentru previzionarea nivelului imobilizărilor trebuie să se țină seama de
următoarele situații:
1. dacă activele imobilizate sunt considerate cel puțin la un nivel normal, dacă nu
optim, înseamnă că întreprinderea a avut un grad maxim de utilizare a capacității de
producție, creșterea cifrei de afaceri putându-se realiza doar în condițiile unor
investiții suplimentare. Investițiile se pot realiza în două moduri:
 relativ constant în raport cu cifra de afaceri, când nu sunt necesare
investiții considerabile pentru extinderea capacităților de producție
existente;
 în salturi, când, din considerente de natură tehnologică, investițiile au
valoare mare, deoarece este necesară achiziționarea unei unități complete
de prelucrare. În astfel de situații și creșterea cu doar 1% a cifrei de afaceri
poate determina un salt considerabil în valoarea investițiilor, făcând ca
pentru sporuri mici ale cifrei de afaceri aceste investiții să fie ineficiente,
rezultând un grad redus de utilizarea capacităților de producție și cheltuieli
ridicate cu amortizarea, deci un risc de exploatare ridicat;
2. dacă în trecut gradul de utilizare a capacității de producție a fost mai mic, se poate
determina nivelul cifrei de afaceri până la care întreprinderea nu este nevoită să
realizeze investiții suplimentare, crescând doar gradul de utilizare a capacității
 existente.
Nivelul maxim al cifrei de afaceri în condițiile menținerii capacității de producție
existente se determina cu relația:
𝐶𝐴𝑡
𝐶𝐴𝑚𝑎𝑥 =
𝐺𝑢𝑐𝑡

unde:
𝐶𝐴𝑚𝑎𝑥 - cifra de afaceri maxim posibilă;
𝐶𝐴𝑡 - cifra de afaceri realizată în perioada t
𝐺𝑢𝑐𝑡 – gradul de utilizare a capacității de producție pe perioada t.

 Previziunea elementelor de active circulante.

Pentru estimarea nivelului stocurilor și creanțelor trebuie de asemenea să se țină seama de
următoarele situații:
- dacă activele curente (stocuri și creanțe) sunt considerate cel puțin la un nivel normal,
dacă nu optim, acestea vor crește o dată cu cifra de afaceri;
- dacă în trecut activele curente au înregistrat valori anormale, ele trebuie corectate pentru a
se înscrie în limitele normale de eficiență.
𝐴𝑐𝑡
𝐴𝑐𝑡+1 = 𝐶𝐴𝑡+1 ∗ ( )∗𝑘
𝐶𝐴𝑡

𝐴𝑐𝑡 − active curente in momentul t;

𝐴𝑐𝑡+1 − active curente estimate pentrn momentult+l;
𝐶𝐴𝑡 − cifra de afaceri realizata in perioada t;
𝐶𝐴𝑡+1 − cifra de afaceri estimata pentru perioada t+1;
𝑘 − coeficient de corecție.

Pentru previziunea disponibilităților se procedează la determinarea nivelului de

disponibilități necesare, prin raportare la cifra de afaceri. Acesta se va compara cu cel
rezultat pe baza situației fluxurilor de numerar:
  dacă soldul rezultat din situația fluxurilor de numerar este mai mare decât cel obținut
prin raportarea la cifra de afaceri, se va căuta plasarea excedentului;
 dacă soldul final va fi mai mic, se va proceda la recalcularea necesarului suplimentar
de fonduri, iar restul rămas neacoperit se va acoperi din credite bancare pe termen
scurt.
În condițiile în care are loc creșterea elementelor de activ, aceasta trebuie să genereze
creșterea corespunzătoare a surselor de finanțare, avându-se în vedere respectarea următoarelor
principii fundamentale:
 finanțarea elementelor de imobilizări în principiu din resurse permanente;
 păstrarea unui nivel normal de îndatorare;
 existența unui echilibru financiar între utilizări și resurse;
 încadrarea în limite normale a costului capitalului.

 Previziunea elementelor de pasive curente non-financiare

Se au în vedere aceleași situații ca și în cazul activelor curente:

- dacă pasivele curente sunt considerate cel puțin la un nivel normal, dacă nu optim, ele vor crește
o data cu cifra de afaceri;
- dacă în trecut pasivele curente au înregistrat valori anormale, ele trebuie corectate pentru a se
înscrie în limitele normale de eficiență.

Principala restricție de creștere a lor este legată de menținerea unui nivel bun de lichiditate
curentă:
𝐴𝑐
𝑃𝑐𝑚𝑎𝑥 =
𝐿𝑐
unde:
𝑃𝑐𝑚𝑎𝑥 − pasive curente maxim admisibile;
𝐿𝑐 − lichiditatea curentă;
𝐴𝑐 − active curente.
 Previziunea necesarului suplimentar de fonduri
 După determinarea elementelor de active imobilizate și active curente necesare (fără
disponibilități), totalul acestora se compară cu pasivul recalculat în funcție de nivelul existent al
capitalurilor permanente și cel recalculat al datoriilor curente non-financiare, diferența
reprezentând-o necesarul suplimentar de fonduri.
Necesarul suplimentar de fonduri va fi acoperit pe seama următoarelor surse:
- surse permanente (capitaluri proprii și/sau credite bancare pe termen mediu sau lung);
- surse temporare (credite bancare pe termen scurt).
Sursele de finanțare permanente nu variază spontan cu cifra de afaceri, apelându-se la
acestea numai când are loc o creștere a activelor imobilizate. Alegerea între tipurile de resursele
permanente se face de regulă pe baza următoarelor criterii:
- costurile resurselor permanente;
- menținerea unui raport sănătos de îndatorare la termen;
- menținerea unui echilibru între resursele și utilizările permanente.

Creditele bancare pe termen scurt se estimează în funcție de diferența dintre necesarul

suplimentar de fonduri neacoperită din resurse permanente, în condițiile păstrării la un nivel
acceptabil a valorii ratelor de îndatorare și de lichiditate. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite,
se apelează în continuare la suplimentarea capitalurilor proprii, indiferent de costul acestora.

d) Previziunea fluxurilor de numerar

Previziunea elementelor situației fluxurilor de numerar se face în paralel cu estimarea
elementelor din contul de rezultate și din bilanț, fiind strict corelate, avându-se în vedere
următoarele aspecte:
 delimitarea încasărilor și plăților, ținând seama de faptul că nu toate cheltuielile sunt
plătibile și nici toate veniturile incasabile, și de asemenea de existența decalajelor între
facturarea și plata, respectiv încasarea lor;
 delimitarea încasărilor și plăților pe activități generatoare:
o activități de exploatare, activități de investiții, activități de finanțare;
 corelarea elementelor din tabloul de flux cu contul de rezultate și cu bilanțul;
 echilibrarea trezoreriei prin plasarea excedentului de lichidități, respectiv prin acoperirea
deficitului prin credite de trezorerie.
 În cazul în care fluxurile de încasări și plăți aferente exploatării sunt prezente utilizând
metoda directă, acestea se determină pe baza relațiilor:
+ Încasări de creanțe comerciale = Cifra de afaceri – Variația soldurilor clienți
+ Alte încasări = Alte venituri încasabile – Variația altor creanțe
-Plăți furnizori = Cheltuieli cu materiale și servicii + Variația stocurilor – Variația
furnizorilor
- Plăți personal = Cheltuieli cu personalul + Alte cheltuieli plătibile – Variația altor datorii
și alte plăți
-Plăți privind impozitul pe profit = Cheltuieli cu impozitul pe profit
= Flux net de trezorerie aferent activităților de exploatare

În cazul în care se utilizează metoda indirectă, fluxul net de trezorerie previzionat aferent
activității de exploatare se determina pe baza elementelor estimate în contul de profit și pierdere,
respectiv în bilanț, potrivit relației:
Rezultatul brut al exercițiului
+ Cheltuieli cu amortizările și provizioanele
-Venituri din provizioane
- Rezultatul din cesiunea imobilizărilor
- Rezultatul din cesiunea titlurilor de plasament
+ Cheltuieli privind dobânzile
-Variația stocurilor
-Variația creanțelor
+ Variația furnizorilor și a altor datorii pe termen scurt nefinanciare
-Plăți privind impozitul pe profit
+/- Alte ajustări
= Flux net de trezorerie aferent activităților de exploatare

Fluxurile de trezorerie aferente activităților de investiții și de finanțare se determină astfel:

+ incasari din vanzarea de imobilizari
-Plăți privind achizitia de imobilizari
= Flux net de trezorerie aferent activității de investiții
+ Variatia capitalului (creșteri de capital în numerar - rambursări de capital)
+ Variația creditelor (contractări – rambursări)
-Dobânzi plătite
-Dividende plătite
=Flux net de trezorerie aferent activității de finanțare

e) Analiza situațiilor financiare previzionate

După elaborare, situațiile financiare previzionate nu trebuie să rămână simple situații care
indică direcțiile de evoluție a poziției și performanței financiare a întreprinderii, ci trebuie să
devină instrumente flexibile utilizate de managementul întreprinderii, care să poată fi ușor
adaptate noilor condiții sau situații ce se ivesc, având în vedere complexitatea și dinamica
activității economice și financiare a întreprinderilor, fiind necesară analiza acestora.
Analiza situatiilor financiare previzionate are ca obiectiv calculul și urmărirea evoluției
pentru perioada de previziune a principalelor rate financiare utilizate în mod curent în practica
marilor bănci internaționale. Se urmăresc în principal tendințele acestor rate, care pe măsură ce se
avansează în orizontul de previziune trebuie să se îmbunătățească. Deosebirea esențială față de
analiza istorică a situațiilor financiare constă în posibilitatea ca, în cazul în care ratele financiare estimate
arată o situație nesatisfăcătoare, să se intervină și să se modifice diverse elemente ale situațiilor financiare
previzionate, astfel încât performanțele întreprinderii să crească în viitor. Principala modalitate de analiză
a situațiilor financiare previzionate utilizată în practică este sistemul Du Pont, care împarte ratele financiare
în: rate de lichiditate, rate privind managementul datoriilor, rate de profitabilitate, rate de creștere, rate ale
valorii întreprinderii.
 Elaborarea situațiilor financiare previzionate prin metoda
procent din vânzări

Metoda cea mai simplă de previziune a elementelor bilanțului, care asigură satisfacerea
necesităților informaționale ale unei întreprinderi, este metoda procent din vânzări.
În aplicarea metodei se pornește de la două ipoteze general valabile:
 majoritatea posturilor bilanțiere variază o dată cu vânzările;
 valorile activelor sunt considerate optime sau cel puțin satisfăcătoare în raport cu cifra de
afaceri.
Într-o primă etapă se raportează elementele din bilanț la cifra de afaceri, identificându-se
elementele care variază o dată cu cifra de afaceri, pentru care nivelul estimat va fi în general:
𝐴(𝑃)𝑡
𝐴(𝑃)𝑡+1 = 𝐶𝐴𝑡+1 ∗
𝐶𝐴𝑡
unde:
𝐴(𝑃)𝑡 – valoarea elementului de activ sau de pasiv în momentul t;
𝐴(𝑃)𝑡+1 – nivelul estimat al elementului de activ sau de pasiv pentru perioada t+1;
𝐶𝐴𝑡 – cifra de afaceri realizată în perioada t;
𝐶𝐴𝑡+1 – cifra de afaceri estimată pentru perioada t+1.

Se trece apoi la previziunea pe elemente.

Pentru previziunea situațiilor financiare prin metoda procent din vânzări s-au realizat
următoarele operații:
 S-au exprimat elementele bilanțului financiar în procent din cifra de afaceri și s-a
determinat valoarea medie pentru fiecare element, atât în mărimi procentuale, cât și în
mărimi absolute, așa cum rezultă din tabelul nr. 1.
 Tabelul nr. 1 – Bilanțul exprimat în procente din cifra de afaceri
Specificație T-2 T-1 T Valoare medie Valoare medie
(procentuală) absolută
Active imobilizate 43,46% 44,02% 32,44% 39,97% 107.694.182
Stocuri 22,68% 19,60% 26,94% 23,07% 64.149.604
Clienți 18,35% 19,41% 15,07% 17,61% 47.660.876
Alte creanțe 2,20% 4,34% 5,15% 3,90% 11.056.679
Disponibilități 1,12% 1,44% 0,55% 1,04% 2.731.613
bănești
Active circulante 44,35% 44,79% 47,71% 45,62% 125.598.771
TOTAL ACTIV 87,81% 88,80% 80,16% 85,59% 233.292.953
Credite pe termen 6,55% 8,24% 7,69% 7,50% 20.641.787
scurt
Furnizori și 18,80% 10,18% 12,17% 13,72% 36.997.686
asimilate
Alte datorii pe 17,56% 23,41% 23.13% 21,37% 59.162.787
termen scurt
Total datorii pe 42,91 41,83% 42,99% 42,58% 116.802.261
termen scurt
Împrumuturi pe 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 0
termen lung
Datorii totale 42,91% 41,83% 42,99% 42,58% 116.802.261
Capital propriu 44,90% 46,97% 37,17% 43,01% 116.490.693
TOTAL PASIV 87,81% 88,80% 80,16% 85,59% 233.292.953

 S-a exprimat contul de profit și pierdere într-o formă sintetică și s-a calculat valoarea medie
pe ultimii trei ani pentru fiecare categorie de venit și cheltuială.
 Tabelul nr. 2 – Contul de profit și pierdere – format simplificat
Specificație T-2 T-1 T Valoare
medie
Cifra de afaceri netă 241.413.576 256.299.300 324.724.870 274.145.916
Alte venituri din exploatare 1.680.705 7.255.255 7.969.385 5.635.115
Producție stocată și imobilizată 8.453.625 -4.004.398 22.743.287 9.064.171
Venituri din exploatare 251.547.906 259.550.157 355.437.542 288.845.202
Cheltuieli privind mărfurile 31.586.252 5.715.884 8.520.143 15.274.093
Cheltuieli cu materiale și servicii 131.539.361 156.775.494 235.570.496 174.628.450
Impozite și taxe 3.783.429 4.157.756 2.964.896 3.635.360
Cheltuieli cu personalul - totale 66.002.596 68.149.172 80.272.706 71.474.825
Ajustarea valorii imobilizărilor 4.520.076 4.710.390 5.640.130 4.956.865
Alte cheltuieli din exploatare 4.393.178 5.038.118 10.138.224 6.523.173
Cheltuieli de exploatare 241.824.892 244.546.814 343.106.595 276.492.767
Rezultat din exploatare 9.723.014 15.003.343 12.330.947 12.352.435
Venituri din dobânzi 46.187 37.510 52.899 45.532
Alte venituri financiare 5.464.111 415.984 454.402 2.111.832
Venituri financiare 5.510.298 453.494 508.301 2.157.364
Cheltuieli privind dobânzile 8.173.198 9.318.678 7.693.675 8.395.184
Alte cheltuieli financiare 1.380.231 4.886.203 1.648.796 2.638.140
Cheltuieli financiare 9.553.429 14.204.881 9.342.471 11.033.594
Rezultat financiar -4.043.131 -13.751.387 -8.834.170 -8.876.229
=Rezultat curent 5.679.883 1.251.956 3.496.777 3.476.205
+Rezultatul extraordinar 0 0 0 0
=Profitul brut 5.679.883 1.251.956 3.496.777 3.476.205
-Impozit pe profit 744.600 999.334 1.787.149 1.177.028
=Profit net 4.935.283 252.622 1.709.628 2.299.178
(Cota medie de impozit pe 13,11% 79,82% 51,11% 48,01%
profit)
Rata dobânzii la disponibilități 1,71% 1,02% 2,94% 1,89%
Rata dobânzii la credite 51,65% 44,12% 30,80% 42.19%

 Elementele contului de profit și pierdere au fost exprimate ca procent din cifra de afaceri.

Tabelul nr. 3 – Contul de profit și pierdere exprimat în procente din cifra de afaceri
Specificație T-2 T-1 T Valoare medie
Cifra de afaceri netă 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Alte venituri din exploatare 0,70% 2,83% 2,45% 1,99%
Producție stocată și imobilizată 3,50% -1,56% 7,00% 2,98%
Venituri din exploatare 104.20% 101.27% 109.46% 104,97%
Cheltuieli privind mărfurile 13,08% 2,23% 2,62% 5,98%
Cheltuieli cu materiale și servicii 54,49% 61,17% 72,54% 62,73%
Impozite și taxe 1,57% 1,62% 0,91% 1,37%
Cheltuieli cu personalul - totale 27,34% 26,59% 24,72% 26,22%
Ajustarea valorii imobilizărilor 1,87% 1,84% 1,74% 1,82%
Alte cheltuieli din exploatare 1,82% 1,97% 3,12% 2,30%
Cheltuieli de exploatare 100,17% 95,41% 105,66% 100,42%
Rezultat din exploatare 4,03% 5,85% 3,80% 4,56%
Venituri din dobânzi 0,02% 0,01% 0,02% 0,02%
Alte venituri financiare 2,26% 0,16% 0,14% 0,86%
Venituri financiare 2,28% 0,18% 0,16% 0,87%
Cheltuieli privind dobânzile 3,39% 3,64% 2,37% 3,13%
Alte cheltuieli financiare 0,57% 1,91% 0,51% 1,00%
Cheltuieli financiare 3,96% 5,54% 2,88% 4,13%
Rezultat financiar -1,67% -5,37% -2,72% -3,25%
=Rezultat curent 2,35% 0,49% 1,08% 1,31%
+Rezultatul extraordinar 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
=Profitul brut 2,35% 0,49% 1,08% 1,31%
-Impozit pe profit 0,31% 0,39% 0,55% 0,42%
=Profit net 2,04% 0,10% 0,53% 0,89%

 Au fost estimate elementele bilanțului, contului de profit și pierdere și situației fluxurilor

de trezorerie pentru următorii trei ani pornind de la următoarele ipoteze:
 Pentru bilanț
 activele imobilizate rămân la valoarea din anul T, considerându-se că pentru creșterea
estimată a cifrei de afaceri în varianta a II-a (5% anual) nu sunt necesare investiții
suplimentare în ultimii trei ani, capacitatea de producție nefiind utilizată la maxim;
 stocurile sunt estimate la ponderea medie din ultimii ani în cifra de afaceri pentru primul
an de previziune, adică 23%, scăzând la 21,5% în anul T+2 și la 20% în anul T+3, tinzând
spre valoarea înregistrată în anul T-1, când stocurile au înregistrat o pondere mai redusă în
cifra de afaceri;
 estimarea creanțelor clienți pornește de asemenea de la ponderea medie a acestora în cifra
de afaceri de 17,6% în anul T+1, reducându-se apoi la 17%, respectiv 16,5%, pentru a se
apropia de valoarea înregistrată în anul T;
 pentru alte creanțe s-a estimat o pondere în cifra de afaceri de 4%;
 disponibilitățile banești se estimează să crească ca pondere în cifra de afaceri de la 1% în
anul T+1 la 1,2% în anul T+2 și la 1,4% în anul T+3, în condițiile reducerii nivelului
creditelor bancare pe termen scurt cu câte 2.000.000 mii lei in anii T+1 și T+2, după ce în
primul an de previziune valoarea lor s-a păstrat la nivelul anului T; nivelul disponibilităților
va fi corelat de asemenea cu estimările din situația fluxurilor de trezorerie;
 datoriile față de furnizori se mențin ca pondere în cifra de afaceri la 13%;
 alte datorii își reduc ponderea de la 20,6% în primul an de previziune la 19,5%, respectiv
la 18%, având în vedere ponderea ridicată a acestora în cifra de afaceri;
 capitalurile proprii cresc cu partea din profitul net care nu este distribuită sub formă de
dividende: 10% în anul T+l, 15% în anul T+2 și 20% în anul T+3.

Tabelul nr. 4 – Bilanțul previzionat prin metoda procent din vânzări

Specificație T+1 T+2 T+3
Imobilizări necorporale 1.880.323 1.880.323 1.880.323
Imobilizări corporale 103.198.956 103.198.323 103.198.956
Imobilizări financiare 273.791 273.791 273.791
Active imobilizate 105.353.070 105.353.070 105.353.070
Stocuri 78.421.056 76.971.971 75.181.926
Clienți 60.009.156 60.861.559 62.025.089
Alte creanțe 13.638.445 14.320.367 15.036.385
Disponibilități bănești 3.409.611 4.296.110 5.262.735
Active circulante 155.478.268 156.450.007 157.506.134
TOTAL ACTIV 260.831.338 261.803.077 262.859.204
Credite pe termen scurt 24.981.950 22.981.950 20.981.950
Furnizori și asimilate 44.324.945 46.541.192 48.868.252
Alte datorii pe termen scurt 70.361.246 69.888.247 68.298.311
Total datorii pe termen scurt 139.668.141 139.411.389 138.148.513
Împrumuturi pe termen mediu și lung 0 0 0
Datorii totale 139.668.141 139.411.389 138.148.513
Capital propriu 121.668.141 122.391.688 124.710.692
TOTAL PASIV 260.831.338 261.803.077 262.859.204

 Pentru contul de profit si pierdere

 cifra de afaceri crește într-un ritm mediu anual de5%;
 o pondere a producției stocate și imobilizate în cifra de afaceri de 0,8%;
 alte venituri din exploatare au o pondere de 0,7% în cifra de afaceri;
 cheltuielile privind mărfurile își reduc ponderea de la 3% la 2,9%, respectiv la 2,8%;
 cheltuielile cu materiale și servicii scad ca pondere în cifra de afaceri de la 62% în anul T+l
la 61% în anul T+2 și la 60,5% în anul T+3;
 cheltuielile cu impozite și taxe se mențin la nivelul mediu al ultimilor trei ani;
 cheltuielile cu personalul își păstrează ponderea de 26% în cifra de afaceri;
 cheltuielile cu amortizarea sunt păstrate la nivelul anului T;
 alte cheltuieli din exploatare au o pondere de 2% în cifra de afaceri (ponderea medie din
ultimii trei ani);
 veniturile din dobânzi rezultă din aplicarea ratei medii a dobânzii la depozite (2%) asupra
disponibilităților din bilanț, respectiv tabloul de flux;
 alte venituri financiare sunt luate în considerare la nivelul minim din ultimii trei ani;
 cheltuielile cu dobânzile rezultă prin aplicarea ratei medii a dobânzii la credite de la nivelul
anului T (31%) asupra valorii creditelor estimate în bilanț;
 alte cheltuieli financiare sunt estimate la nivel mediu ca pondere în cifra de afaceri (1%);
 cota de impozit pe profit, ținând seama și de cheltuielile nedeductibile importante
înregistrate în ultimii ani, este estimată pentru perioada de prognoză la valorile de 48%,
45%, respectiv 40%.

Tabelul nr. 5 – Contul de rezultate previzionat

Specificație T+1 T+2 T+3
Cifra de afaceri netă 340.961.114 358.009.169 375.909.628
Alte venituri din exploatare 2.386.728 2.506.064 2.631.367
Producție stocată și imobilizată 2.727.689 2.864.073 3.007.277
Venituri din exploatare 346.075.530 363.379.307 381.548.272
Cheltuieli privind mărfurile 10.228.833 10.382.266 10.525.470
Cheltuieli cu materiale și servicii 211.395.890 218.385.593 227.425.325
Impozite și taxe 3.635.360 3.635.360 3.635.360
Cheltuieli cu personalul - totale 88.649.890 93.082.384 97.736.503
Cheltuieli cu amortizarea 5.640.130 5.640.130 5.640.130
Alte cheltuieli din exploatare 6.819.222 7.160.183 7.518.193
 Cheltuieli de exploatare 326.369.326 338.285.917 352.480.980
Rezultat din exploatare 19.706.204 25.093.390 29.067.292
Venituri din dobânzi 68.192 85.922 105.255
Alte venituri financiare 415.984 415.984 415.984
Venituri financiare 484.176 501.906 521.239
Cheltuieli privind dobânzile 7.744.405 7.124.405 6.504.405
Alte cheltuieli financiare 3.409.611 3.580.092 3.759.096
Cheltuieli financiare 11.154.016 10.704.496 10.263.501
Rezultat financiar -10.669.839 -10.202.590 -9.742.262
=Rezultat curent 9.036.365 14.890.800 19.325.030
+Rezultatul extraordinar 0 0 0
= Profit brut 9.036.365 14.890.800 19.325.030
-Impozit pe profit 4.337.455 6.700.860 7.730.012

=Profit net 4.698.910 8.189.940 11.595.018

 Pentru situatia fluxurilor de numerar

 previziunea fluxurilor de numerar ține seama de elementele estimate în bilanț și în contul
de rezultate, potrivit metodologiei prezentate într-un paragraf precedent;
 dividendele plătite se referă la partea profitului net din exercițiul anterior alocată distribuirii
sub formă de dividende;
 corelarea nivelului disponibilităților din situația fluxurilor de numerar cu cel din bilanț s-a
realizat prin rubrica ,,Alte ajustări”.

Tabelul nr. 6 – Situația previzionată a fluxurilor de numerar

Specificație T+1 T+2 T+3
Profit brut 9.036.365 14.890.800 19.325.030
(+) Chletuieli cu amortizări și provizioane 5.640.130 5.640.130 5.640.130
(-) Venituri din provizioane 0 0 0
(+) Cheltuieli privind activele cedate) 0 0 0
(-) Venituri din cedarea activelor 0 0 0
(+) Cheltuieli cu dobânzile 7.744.405 7.124.405 6.504.405
(-) Variața stocurilor -9.048.123 -1.449.085 -1.790.046
(-) Variația clienților și altor creanțe din 7.985.974 1.534.325 1.879.548
explotare
 (+) Variația furnizorilor și altor datorii de 76.907 1.743.248 737.124
exploatare
(-) Alte ajustări 2.694.231 2.732.430 2.314.565
(-) Plăți privind impozitul pe profit 4.337.455 6.700.860 7.730.012
I. Flux net de trezorerie din 16.528.269 19.880.052 22.072.609
exploatare
Plăți privind achiziția de imobilizări 5.640.130 5.640.130 5.640.130
Încasări din vânzarea imobilizărilor 0 0 0
II. Flux net de trezorerie din investiții -5.640.130 -5.640.130 -5.640.130
Variația capitalului (creșteri-rambursări) 0 0 0
Variația creditelor (contractări - rambursări) 0 -2.000.000 -2.000.000
Dobânzi plătite 7.744.405 7.124.405 6.504.405
Dividende plătite 1.534.789 4.229.019 6.961.449
III. Flux net de trezorerie din -9.279.194 -13.353.423 -15.465.853
finanțare
Fluxuri de numerar – total (I+II+III) 1.608.946 886.499 966.625
Lichidități la începutul perioadei 1.800.665 3.409.611 4.296.110
Lichidități la sfârșitul perioadei 3.409.611 4.296.110 5.262.735

 Pe baza situațiilor financiare previzionate s-au determinat principalele rate utilizate în

analiza financiară previzionată, ale căror valori sunt prezentate în tabelul următor.

Tabelul nr. 7 – Analiza situațiilor financiare previzionate

Specificație Mod de calcul T+1 T+2 T+3
Rate de lichiditate
Rata lichidității curente Acirc/Dts 1,11 1,12 1,14
Rata lichidității rapide (Cr+Db)/Dts 0,55 0,57 0,60
Rata lichidității imediate Db/Dts 0,02 0,03 0,03
Rate privind managementul datoriei
Rata îndatorării globale Dat tot/At 0,54 0,53 0,53
Rata de acoperire a dobânzii din Rez expl/Ch dob 2,54 3,52 4,47
rezultatul exploatării
Acoperirea prin fluxurile de numerar de FTE/(Dob+Div) 1,78 1,75 1,64
exploatare
Durata medie de achitare a furnizorilor (Fz/CA)*360 46,80 46,80 46,80
Durata medie de achitare a altor datorii (Adts/CA)*360 74,29 70,28 65,41
de exploatare
Rate de gestiune ale activelor
Rotația imobilizărilor CA/Ai 3,24 3,40 3,57
Rotația stocurilor CA/S 4,35 4,65 5,00
Durata medie de încasare a clienților (Cl/CA)*360 63,36 61,20 59,40
Durata medie de încasare a altor creanțe (ACr/CA)*360 14,40 14,40 14,40
Rate de rentabilitate
Rata netă a rentabilității comerciale (Pn/CA)*100 1,38% 2,29% 3,08%
Rata rentabilității economice (Pb/At)*100 3,46% 5,69% 7,35%
Rata rentabilității financiare (Pn/Cpr)*100 3,88% 6,69% 9,30%
Profitul net pe acțiune Pn/Nr act 0,187 0,326 0,462
Rate de creștere
Rata de creștere a CA (𝐶𝐴1 − 𝐶𝐴0) /𝐶𝐴0 5,00% 5,00% 5,00%
Rata de creștere a profitului net (𝑃𝑛1 − 𝑃𝑛0) /𝑃𝑛0 174,85% 74,29% 41,58%
Rata de creștere a profitului net pe (𝑃𝑛𝑎1 − 𝑃𝑛𝑎0) / 174,85% 74,29% 41,58%
acțiune 𝑃𝑛𝑎0

Analiza situațiilor financiare previzionate obținute în această variantă evidențiază

următoarele aspecte:
 ratele de lichiditate înregistrează o tendință de ușoară creștere, în condițiile în care rata
lichidității curente se situează spre limita minim acceptabilă, iar rata lichidității
imediate are valori încă foarte scăzute, sub nivelul asiguratoriu; întreprinderea trebuie
să se preocupe în continuare de problema sporirii lichidităților, concomitent cu
scăderea nivelului creditelor bancare pe termen scurt;
 ratele privind managementul datoriei înregistrează majoritatea o evoluție favorabilă,
mai puțin acoperirea prin fluxurile de numerar de exploatare, în condițiile în care
accentul este pus pe reducerea duratei de achitare a unor datorii de exploatare care
înregistraseră anterior valori îngrijorătoare și pe menținerea duratei medii de achitare a
furnizorilor, aceasta situându-se sub nivelul duratei medii de încasare a clienților;
 ratele de gestiune a activelor evidențiază o ușoară creștere a vitezei de rotație a
imobilizărilor, stocurilor și clienților, impunându-se măsuri de reducere a duratei
medii de încasare a clienților care se situează mult peste limitele considerate normale,
 raportul dintre durata de încasare a clienților și durata de achitare a furnizorilor fiind
nefavorabil întreprinderii;
 ratele de rentabilitate înregistrează valori în creștere, dar încă scăzute, sub nivelul
prognozat al ratei inflației, cel puțin pentru primii doi ani ai perioadei de previziune;
 ratele de creștere evidențiază o majorare importantă a profitului net în primul an de
previziune, în principal ca urmare a reducerii cheltuielilor din exploatare prin luarea în
considerare a valorii medii din ultimii ani pentru unele elemente de cheltuieli sau prin
reducerea altora ca pondere în cifra de afaceri.

Pentru ca poziția și performanța financiară viitoare a întreprinderii să se îmbunătățească

și mai mult, se impun măsuri pe linia accelerării vitezei de rotație a stocurilor și clienților
(pentru a se ajunge cel puțin la o situație de echilibru între durata medie de încasare a
clienților și durata medie de plată a furnizorilor, cu consecințe favorabile și asupra nivelului
lichidităților întreprinderii), reducerii cheltuielilor de exploatare și financiare, în primul rând a
celor nedeductibile, diminuându-se astfel și cheltuielile cu impozitul pe profit.
 Metodologia de elaborare a situațiilor financiare previzionate prin metoda
exprimării elementelor bilanțului în zile cifră de afaceri

Această metodă constă în transformarea elementelor bilanțului din mărimi valorice

absolute în indicatori exprimați în număr de zile de recuperare a elementelor patrimoniale prin
cifra de afaceri:
𝐸𝑎(𝐸𝑝) ∗ 360
𝑑𝑧𝐸𝑎(𝐸𝑝) =
𝐶𝐴
Analizați în dinamică pe perioada ultimilor ani, indicatorii exprimați în zile cifră de afaceri
evidențiază mutațiile ce au avut loc în cadrul duratelor de rotație a fiecărui element de activ și de
pasiv prin cifra de afaceri.
Pe baza cifrei de afaceri previzionate și a duratelor de rotație a diferitelor elemente, care
pot fi îmbunătățite pentru perioada de previziune, se determină elementele bilanțului în mărimi
absolute, potrivit relației:
𝐶𝐴𝑡+1 ∗ 𝑑𝑧𝐸𝑎(𝐸𝑃)
𝐸𝑎(𝐸𝑝)𝑡+1 =
360
unde:
Ea(Ep) – elementul de activ, respective de pasiv estimate pentru perioada t+1;
𝐶𝐴𝑡+1 – cifra de afaceri previzionată pentru perioada t+1;
𝑑𝑧𝐸𝑎(𝐸𝑃) – numărul mediu de zile de rotație a elementului de active sau de pasiv.

Pentru eliminarea limitelor determinate de calculul indicatorilor exprimați în număr de zile

pe baza unei situații bilanțiere la un moment dat, se pot determina posturile bilanțiere la o valoare
medie între începutul și sfârșitul exercițiului, iar duratele de rotație pot fi luate în considerare la
valorile medii înregistrate în ultimii ani, iar pentru perioada de previziune pot fi corectate în sensul
accelerării vitezei de rotație a diferitelor elemente.
Pornind de la proporționalitatea dintre creșterea cifrei de afaceri și cei doi termeni ai
echilibrului financiar, active și datorii, bilanțul exprimat în zile cifră de afaceri este folosit pentru
determinarea structurii normative, de obținut în mod normal, a echilibrului financiar la o anumită
cifră de afaceri previzionată.
Metoda permite efectuarea diferitelor simulări ale corelației cifră de afaceri - echilibru
financiar, din care se desprind concluzii cu privire la politica financiară a întreprinderii, asigurând
în același timp o mai bună previzionare a evoluției fondului de rulment. De asemenea, această
metodă permite compararea echilibrului financiar al întreprinderilor de mărimi diferite, eliminând
influența volumului specific de activitate.
Pentru întocmirea situațiilor financiare previzionate pornind de la metoda procent din
vânzări se procedează în felul următor:
 Se determină soldurile medii anuale pentru elementele bilanțului pentru perioada ultimilor
trei ani, așa cum rezultă din tabelul nr. 1:

Tabelul nr. 1 – Soldurile medii bilanțiere

Specificație T-2 T-1 T
Active imobilizate 105.577.752 108.864.738 109.083.724
Stocuri 48.914.508 52.489.817 68.846.364
Clienți 43.586.531 47.026.378 49.341.099
Alte creanțe 3.330.958 8.219.141 13.930.033
Disponibilități bănești 1.972.034 3.197.087 2.743.624
Active circulante 97.804.030 110.932.442 134.861.119
TOTAL ACTIV 203.381.782 219.797.160 243.944.842
Credite pe termen scurt 16.883.716 18.471.706 23.050.982
Furnizori și asimilate 36.629.633 35.740.359 32.804.916
Alte datorii pe termen scurt 41.890.975 51.195.710 67.546.812
Total datorii pe termen scurt 95.404.323 105.407.774 123.402.710
Împrumuturi pe termen mediu și lung 0 0 0
Datorii totale 95.404.323 105.407.774 123.402.710
Capitaluri proprii 105.977.459 114.389.386 120.542.133
TOTAL PASIV 203.381.782 219.797.160 243.944.842

 Pe baza soldurilor medii bilanțiere se exprimă elementele bilanțului în zile cifră de

afaceri:

Tabelul nr. 2 – Bilanțul exprimat în zile cifră de afaceri

Specificație T-2 T-1 T
 Active imobilizate 157,44 152,91 120,93
Stocuri 72,94 73,73 76,33
Clienți 65,00 65,05 54,70
Alte creanțe 4,97 11,54 15,44
Disponibilități bănești 2,94 4,49 3,04
Active circulante 145,85 155,82 149,51
TOTAL ACTIV 303,29 308,73 270,44
Credite pe termen scurt 25,18 25,95 25,56
Furnizori și asimilate 54,62 50,20 36,37
Alte datorii pe termen scurt 62,47 71,91 74,88
Total datorii pe termen scurt 142,27 148,06 136,81
Împrumuturi pe termen mediu și lung 0 0 0
Datorii totale 142,27 148,06 136,81
Capitaluri proprii 161,02 160,67 133,64
TOTAL PASIV 303,29 308,73 270,44

 Se estimează elementele bilanțului în zile cifră de afaceri pentru perioada de previziune

îmbunătățindu-se duratele de rotație pentru unele elemente la care s-a considerat că au
înregistrat o evoluție ne corespunzătoare:
 se consideră că nu este necesară suplimentarea capacităților de producție pentru creșterea
estimată a cifrei de afaceri, ținând seama de nivelul ridicat al stocurilor;
 în aceste condiții nu este necesară nici creșterea surselor permanente, capitalurile proprii
rămânând nemodificate;
 se preconizează că disponibilitățile bănești să aibă o viteză de rotație mai scăzută,
echilibrarea realizându-se la nivelul creditelor bancare pe termen scurt.

Tabelul nr. 3 – Duratele de rotație a elementelor bilanțului estimate pentru perioada de

previziune
Specificație T+1 T+2 T+3
Active imobilizate 109,16 102,00 95,34
 Stocuri 74,00 71,00 68,00
Clienți 50,00 45,00 40,00
Alte creanțe 15,00 13,00 11,00
Disponibilități bănești 5,00 6,50 8,00
Active circulante 144,00 135,50 127,00
TOTAL ACTIV 253.16 237.50 222,34
Credite pe termen scurt 23,11 20,63 18,12
Furnizori și asimilate 35,00 35,00 35,00
Alte datorii pe termen scurt 70,00 65,00 60,00
Total datorii pe termen scurt 128,11 120,63 113,12
Împrumuturi pe termen mediu și lung 0 0 0
Datorii totale 128,11 120,63 113,12
Capitaluri proprii 125,05 116,87 109,22
TOTAL PASIV 253,16 237,50 222,34

 Elementele bilanțului exprimate în zile cifră de afaceri se transformă în mărimi absolute,

în funcție de cifra de afaceri previzionată, adică o creștere anuală de 7%.

Tabelul nr. 4 – Bilanțul previzionat

Specificație T+1 T+2 T+3
Active imobilizate 105.353.070 105.353.070 105,353,070
Stocuri 71.421.431 73.322.785 75.140.364
Clienți 48.257.724 46.472.188 44.200.214
Alte creanțe 14.477.317 13.425.299 12.155.059
Disponibilități bănești 4.825.772 6.712.649 8.840.043
Active circulante 138.982.244 139.932.922 140.335.680
TOTAL ACTIV 244.335.314 245.285.992 245.688.750
Credite pe termen scurt 22.300.788 21.321.157 20.019.935
Furnizori și asimilate 33.780.407 36.145.035 38.675.188
Alte datorii pe termen scurt 65.560.813 67.126.494 66.300.321
 Total datorii pe termen scurt 123.642.008 124.592.686 124.995.444
Împrumuturi pe termen mediu și lung 0 0 0
Datorii totale 123.642.008 124.592.686 124.995.444
Capitaluri proprii 120.693.306 120.693.306 120.693.306
TOTAL PASIV 244.335.314 245.285.992 245.688.750

 Pentru estimarea elementelor contului de rezultate sunt valabile în mare măsură ipotezele
variantei anterioare, cu următoarele modificări:
 cifra de afaceri crește într-un ritm mediu anual de 7%;
 producția stocată și cea imobilizată dețin o pondere de 1% în cifra de afaceri;
 alte venituri din exploatare sunt reținute la valoarea minimă înregistrată în ultimii
ani;
 cheltuielile privind mărfurile reprezintă 2,6% din cifra de afaceri;
 cheltuielile materiale au o pondere de 62% pe întreaga perioada de previziune;
 cota medie de impozit pe profit, ținând seama de existența cheltuielilor
nedeductibile, scade de la 45% la 40%, respectiv la 35%.
Rezultatele obținute sunt sintetizate în tabelul nr. 5:

Tabelul nr. 5 – Contul de profit și pierdere previzionat

Specificație T+1 T+2 T+3
Cifra de afaceri netă 347.455.611 371.777.504 397.801.929
Alte venituri din exploatare 1.680.705 1.680.705 1.680.705
Producție stocată și imobilizată 3.474.556 3.717.775 3.978.019
Venituri din exploatare 352.610.872 377.175.984 403.460.653
Cheltuieli privind mărfurile 9.033.846 9.666.215 10.342.850
Cheltuieli cu materiale și servicii 215.422.479 230.502.052 246.637.196
Impozite și taxe 3.635.360 3.635.360 3.635.360
Cheltuieli cu personalul - totale 90.338.459 96.662.151 103.428.502
Cheltuieli cu amortizarea 5.640.130 5.640.130 5.640.130
Alte cheltuieli din exploatare 6.949.112 7.435.550 7.956.039
 Cheltuieli de exploatare 331.019.386 353.541.459 377.640.077
Rezultat din exploatare 21.591.486 23.634.525 25.820.577
Venituri din dobânzi 96.515 134.253 176.801
Alte venituri financiare 415.984 415.984 415.984
Venituri financiare 512.499 550.237 592.785
Cheltuieli privind dobânzile 6.913.244 6.609.559 6.206.180
Alte cheltuieli financiare 3.474.556 3.717.775 3.978.019
Cheltuieli financiare 10.387.800 10.327.334 10.184.199
Rezultat financiar -9.875.301 -9.777.097 -9.591.414
=Rezultat curent 11.716.185 13.857.428 16.229.162
+Rezultatul extraordinar 0 0 0
=Profitul brut 11.716.185 13.857.428 16.229.162
-Impozit pe profit 5.272.283 5.542.971 5.680.207
=Profit net 6.443.902 8.314.457 10.548.956

 Concomitent se elaborează situația fluxurilor de numerar după metodologia descrisă

anterior, ținând seama de următoarele ipoteze:
 întregul profit net este repartizat pentru dividende;
 corelarea cu nivelul disponibilităților din bilanț s-a realizat prin ,,Alte ajustări”.

Tabelul nr. 6 – Situația fluxurilor de numerar previzionate

Specificație T+1 T+2 T+3
Profit brut 11.716.185 13.857.428 16.229.162
(+) Cheltuieli cu amortizări și provizioane 5.640.130 5.640.130 5.640.130
(-) Venituri din provizioane 0 0 0
(+) Cheltuieli privind activele cedate 0 0 0
(-) Venituri din cedarea activelor 0 0 0
(+) Cheltuieli cu dobânzile 6.913.244 6.609.559 6.206.180
(-) Variația stocurilor 2.575.068 1.901.354 1.817.579
(-) Variația clienților și altor creanțe din -536.090 -2.837.554 -3.542.213
exploatare
(+) Variația furnizorilor și altor datorii de 989.492 1.930.309 1.703.980
exploatare
(-) Alte ajustări 1.027.286 1.870.556 2.234.497
(-) Plăți privind impozitul pe profit 5.272.283 5.542.971 5.680.207
IV. Flux net de trezorerie din 16.920.505 21.560.098 23.589.383
exploatare
 Plăți privind achiziția de imobilizări 5.640.130 5.640.130 5.640.130
Încasări din vânzarea imobilizărilor 0 0 0
V. Flux net de trezorerie din investiții -5.640.130 -5.640.130 -5.640.130
Variația capitalului (creșteri-rambursări) 0 0 0
Variația creditelor (contractări - rambursări) -750.194 -979.631 -1.301.222
Dobânzi plătite 6.913.244 6.609.559 6.206.180
Dividende plătite 1.534.789 6.443.902 8.314.457
VI. Flux net de trezorerie din -9.198.227 -14.033.091 -15.821.859
finanțare
Fluxuri de numerar – total (I+II+III) 2.082.148 1.886.877 2.127.394
Lichidități la începutul perioadei 2.743.624 4.825.772 6.712.649
Lichidități la sfârșitul perioadei 4.825.772 6.712.649 8.840.043

Din analiza situațiilor financiare previzionate în această variantă s-au obținut următoarele
rezultate:

Tabelul nr. 7 – Analiza situațiilor financiare previzionate

Specificație Mod de calcul T+1 T+2 T+3
Rate de lichiditate
Rata lichidității curente Acirc/Dts 1,12 1,12 1,12
Rata lichidității rapide (Cr+Db)/Dts 0,55 0,53 0,52
Rata lichidității imediate Db/Dts 0,04 0,05 0,07
Rate privind managementul datoriei
Rata îndatorării globale Dat tot/At 0,51 0,51 0,51
Rata de acoperire a dobânzii din Rez expl/Ch dob 3,12 3,58 4,16
rezultatul exploatării
Acoperirea prin fluxurile de numerar de FTE/(Dob+Div) 2,00 1,65 1,62
exploatare
Durata medie de achitare a furnizorilor (Fz/CA)*360 35,00 35,00 35,00
Durata medie de achitare a altor datorii (Adts/CA)*360 70,00 65,00 60,00
de exploatare
Rate de gestiune ale activelor
Rotația imobilizărilor CA/Ai 3,30 3,53 3,78
Rotația stocurilor CA/S 4,86 5,07 5,29
Durata medie de încasare a clienților (Cl/CA)*360 50,00 45,00 40,00
Durata medie de încasare a altor creanțe (ACr/CA)*360 15,00 13,00 11,00
 Rate de rentabilitate
Rata netă a rentabilității comerciale (Pn/CA)*100 1,85% 2,24% 2,65%
Rata rentabilității economice (Pb/At)*100 4,80% 5,65% 6,61%
Rata rentabilității financiare (Pn/Cpr)*100 5,34% 6,89% 8,74%
Profitul net pe acțiune Pn/Nr act 0,257 0,331 0,421
Rate de creștere
Rata de creștere a CA (𝐶𝐴1 − 𝐶𝐴0) /𝐶𝐴0 7,00% 7,00% 7,00%
Rata de creștere a profitului net (𝑃𝑛1 − 𝑃𝑛0) /𝑃𝑛0 276,92% 29,03% 26,87%
Rata de creștere a profitului net pe (𝑃𝑛𝑎1 − 𝑃𝑛𝑎0) / 276,92% 29,03% 26,87%
acțiune 𝑃𝑛𝑎0

Analizând valorile ratelor calculate pe baza situațiilor financiare previzionate obținute în

varianta respectivă, se observă aproximativ aceeași evoluție ca și în cazul precedent, cu
următoarele deosebiri:
 ratele de lichiditate înregistrează evoluții diferite: rata lichidității curente se menține la
același nivel, rata lichidității rapide înregistrează o ușoară scădere, iar rata lichidității
imediate crește, dar se situează sub limita minim acceptabilă;
 s-au obținut niveluri mai bune pentru rata îndatorării globale, duratele medii de achitare a
furnizorilor și a altor datorii de exploatare, de asemenea pentru ratele de gestiune ale
activelor;
 pentru ratele de rentabilitate, de creștere a profitului și unele rate privind managementul
datoriei se înregistrează valori mai ridicate în primul an de previziune, dar mai scăzute în
ultimul an, comparativ cu varianta anterioară; această evoluție se explică prin luarea în
considerare a unor ponderi mai mici în cifra de afaceri pentru unele elemente de cheltuieli
pentru primul an de previziune și menținerea constantă a ponderilor respective pe întreaga
perioadă de previziune, spre deosebire de varianta precedentă, când s-a estimat reducerea
acestora de la un an la altul (de exemplu, cheltuieli privind mărfurile, cheltuieli materiale),
precum și prin reducerea cheltuielilor cu impozitul pe profit.
Concluzionând se observă că majoritatea ratelor calculate pentru perioada de previziune
înregistrează o tendință favorabilă, de îmbunătățire a valorii lor, chiar dacă unele nu se încadrează
încă în valorile considerate normale, cum ar fi rata lichidității imediate, durata medie de achitare a
datoriilor sau durata medie de încasare a clienților.

Versiunile de previziune prezentate au la bază realitățile mediului intern și extern al

întreprinderii, valorile estimate putând fi atinse fără mari dificultăți. Pot fi luate în considerare, de
asemenea, și alte scenarii care să aibă în vedere extinderea pieței de desfacere a întreprinderii și a
capacității de producție, accelerarea mult mai rapidă a ritmului de încasare a clienților și de plată
a datoriilor, reducerea considerabilă a nivelului stocurilor, acestea având însă o probabilitate mai
mica de realizare în orizontul de timp imediat următor.