Analiza pozitiei si a performantelor financiare in

cadrul Digi Communications N.V.

1
Cuprins
Introducerea companiei .......................................................................................................................... 4
Consiliul de administratie si echipa de conducere ................................................................................ 5
Numarul de angajati ............................................................................................................................ 6
Obiective si directii strategice .............................................................................................................. 6
Servicii si numar de abonati ................................................................................................................. 7
Furnizori .............................................................................................................................................. 8
Operatiuni ........................................................................................................................................... 8
Concurenta ........................................................................................................................................ 10
Analiza pozitiei si a performantelor financiare – rezultate...................................................................... 10
Analiza pozitiei financiare .................................................................................................................. 10
Analiza structurii financiar-patrimoniale ........................................................................................ 10
Structura pasivului dupa provenienta ............................................................................................ 12
Analiza Structurii Patrimoniale a Companiei Digi Communications ..................................................... 13
Concluzii – analiza financiar-patrimoniala .......................................................................................... 15
Analiza Bonitatii Financiare a Companiei ............................................................................................... 16
Lichiditatea Companiei ...................................................................................................................... 16
Solvabilitatea companiei .................................................................................................................... 17
Concluzii – bonitate ........................................................................................................................... 18
Echilibrul Financiar ................................................................................................................................ 18
Fondul De Rulment ............................................................................................................................ 18
Necesarul de Fond de Rulment .......................................................................................................... 19
Trezoreria Neta ................................................................................................................................. 20
Analiza echilibrului financiar cu ajutorul ratelor de finantare ............................................................. 20
Concluzii – echilibrul financiar ........................................................................................................... 21
Analiza eficientei gestionarii resurselor ................................................................................................. 22
Concluzii – gestiunea resurselor......................................................................................................... 25
Analiza Performantei Financiare ............................................................................................................ 25
Analiza Cifrei de Afaceri ..................................................................................................................... 25
Analiza Profitabilitatii ........................................................................................................................ 26

2
 Analiza Rentabilitatii .......................................................................................................................... 27
Analiza SWOT ........................................................................................................................................ 29
Previziunea Financiara Digi Communications ......................................................................................... 29
Previziunea cifrei de afaceri ............................................................................................................... 30
Previziunea bilantului ........................................................................................................................ 30
Previziunea contului de profit si pierdere........................................................................................... 32

3
Introducerea companiei

Digi Communications N.V. este o societate infiintata in Olanda, cu sediul fiscal si sediul
operational inregistrat in Romania. Societatea si-a schimbat denumirea in Digi Communications N.V.,
denumirea sa anterioara fiind Cable Communications Systems N.V. („CCS”).
Societatea a fost infiintata la 29 martie 2000 si desfasoara, in principal, activitati de holding si de
finantare. Actionarul principal al DIGI este RCS Management („RCSM”), o societate infiintata in Romania.
Actionarul principal al DIGI este dl. Zoltan Teszari, actionarul majoritar al RCSM. DIGI si RCSM nu
inregistreaza operatiuni, cu exceptia unor activitati de holding si finantare, iar principalul /singurul activ al
acestora este detinerea de actiuni in RCS&RDS, respectiv, in DIGI.
Situatiile financiare ale Societatii sunt incluse in situatiile financiare consolidate ale Grupului DIGI
si ale RCS Management S.A., Bucuresti, Romania.

Compania Digi este un important furnizor de servicii de telecomunicatii in Romania si in Ungaria,

ofertele din ambele tari incluzand servicii de televiziune prin cablu si televiziune DTH, internet fix, date
fixe si telefonie fixa. Serviciile de telecomunicatii fixe si divertisment sunt oferite prin intermediul retelelor
de fibra optica avansata tehnologic, care deservesc 68% si 27% din gospodariile din Romania si,
respectiv din Ungaria, iar ambele tari se afla in intregime in aria de acoperire a semnalului DTH. Abonatii
Digi de televiziune prin cablu si DTH se bucura de acces la canale personalizate si servicii pay-TV, care
ofera continut premium de sport si filme, precum si diferite produse ale unor terti. De asemenea, Digi
opereaza o retea mobila cu ritm rapid de crestere din punct de vedere al RGU-urilor si una dintre retelele
mobile cele mai avansate din punct de vedere tehnologic din Romania, care foloseste infrastructura fixa
de fibra optica. In plus, compania furnizeaza in calitate de Operator de Retea Virtual (“MVNO”) servicii de
telecomunicatii mobile comunitatilor mari de romani din Spania si Italia.
Digi a inregistrat o crestere organica, de la aproximativ 12,4 milioane RGU-uri la 31 decembrie 2016 la
aproximativ 13,3 milioane RGU-uri la 31 decembrie 2017.
La data de 31 decembrie 2017, compania avea in total 13,3 milioane RGU-uri, din care
aproximativ 3,5 milioane erau RGU pentru servicii de televiziune prin cablu, aproximativ 2,8 milioane erau
RGU pentru servicii de internet fix si date fixe, aproximativ 4,5 milioane erau RGU pentru servicii de
telecomunicatii mobile, aproximativ 1,6 milioane erau RGU pentru servicii de telefonie fixa si aproximativ
0,9 milioane erau RGU pentru servicii de televiziune DTH.

4
 Figura 1. RGU per tari

Consiliul de administratie si echipa de conducere

Incepand din aprilie 2017, Societatea are un sistem unitar de administrare compus din doi
Administratori Executivi si cinci Administratori Neexecutivi, dintre care doi sunt Administratori Neexecutivi
independenti (in sensul stabilit de Codul de Guvernanta Corporativa al BVB).

Tabel 1. Consiliul de Administratie

5
Numarul de angajati

La 31 decembrie 2017, aveam 13.976 angajati. Cea mai mare parte din forta de munca consta
din angajati cunorma intreaga. Tabelul urmator prezinta situatia angajatilor pe tari:

Tabelul 2. Numarul de angajati

Obiective si directii strategice

Misiunea companiei este de a furniza clientilor servicii de telecomunicatii de inalta calitate la

preturi competitive. Componentele specifice ale strategiei Digi includ urmatoarele:
Continuarea optimizarii retelei fixe avansate de fibra optica, oferind servicii de inalta calitate, pastrand in
acelasi timp preturi competitive.
Extinderea retelei mobile pe segmentele geografice principale si dezvoltarea activitatii de servicii
de comunicatii mobile.

Concentrarea pe pietele principale din Romania si Ungaria si extinderea cotei de piata

Cresterea in continuare a numarului de RGU prin vanzari incrucisate de produse si rata de

penetrare mai ridicata a serviciilor Digi, gestionand in acelasi timp rata de dezabonare a clientilor.

Oferta de continut premium si/sau exclusiv pentru a mentine atractivitatea ofertelor de produse.

6
 Servicii si numar de abonati

Digi are operatiuni in Romania, Ungaria, Spania si Italia. Sfera serviciilor oferite in fiecare tara
variaza de la o tara la alta. Tabelul de mai jos arata liniile de activitate disponibile in fiecare dintre
segmentele geografice, dar segmentele geografice principale sunt Romania si Ungaria.

Tabelul 3. Servicii Digi

Exista in oferta cinci tipuri principale de servicii. Clientilor ale caror case sau societati se afla in
aria de acoperire a retelei de fibra optica, Digi le ofera servicii de televiziune prin cablu, internet fix, date
fixe si telefonie fixa, fie individual, fie in combinatie. In Romania, se ofera servicii de telecomunicatii
mobile in principal impreuna cu alte servicii ale, dar si in mod separat. In Ungaria, se ofera date mobile
sub marca Digi si accesul la internet prin reteaua Telenor din Ungaria catre clientii Digi din aceasta tara.
Exista de asemenea servicii DTH pentru clientii situati in Romania si Ungaria. Tabelul de mai jos prezinta
numarul de RGU pe linie de activitate si pe segment geografic la data de 31 decembrie 2017:

Tabelul 4. Numarul de RGU pe tari

7
Furnizori

Furnizori de echipamente

Pentru linia de activitate de servicii televiziune prin cablu, furnizorul principal pentru receptoare
video si modulatori este Kaon. Receptoarele satelit sunt in prezent furnizate de Kaon. Nagravision
furnizeaza sistemul de criptare si de management al abonatilor.
Pentru serviciile de internet si date, principalii furnizori de routere performante sunt Cisco, Juniper
si Huawei si ECI pentru transmisii DWDM.
Infrastructura GPON se bazeaza pe echipamente furnizate de Huawei si ZTE.
Pentru linia de activitate de servicii de telefonie fixa, furnizorul principal este Nokia (folosim
comutatoarele Alcatel, Alcatel face parte in prezent din Nokia).
Echipamentele pentru servicii de telecomunicatii mobile 3G sunt furnizate de Nokia si Huawei. Ne
axam pe smartphone-uri Android, deoarece acestea sunt mai accesibile pentru clientii. Principalii
producatori de telefoane mobile pe care le oferim clientilor sunt Samsung, Huawei, Allview si Lenovo.
Cele mai multe dintre echipamentele sunt furnizate direct de catre producatori. Consideram ca, in
aproape toate cazurile, furnizorii alternativi sunt usor accesibili si ca, numai in cazuri rare, inlocuirea
acestor furnizori poate fi un proces de lunga durata.

Furnizori de servicii

Continutul de programe TV este achizitionat de la producatori locali si furnizorii internationali. Unii

dintre furnizorii importanti de continut sunt Eurosport, NGC, HBO, Universal, Disney, Viacom si Viasat.
Principalii furnizori de interconectare internet si IP tranzit la nivel mondial sunt cei mai importanti operatori
din industrie: Telia Company si NTT Communications.
Principalii furnizori de servicii de interconectare in domeniul telefoniei sunt marii operatori de
telecomunicatii prezenti in Romania si in Europa. Printre acestia se numara Telekom Romania, Orange,
Vodafone, Telecom Italia, TME, Proximus, Deutsche Telekom (prin Combridge SRL), Telekom Austria,
Telia Company, Türk Telekom si Tata.
Furnizorul de servicii de comunicatii prin satelit de tip DTH este Intelsat.
Pentru instalarea echipamentelor pentru clientii, sunt utilizate si serviciile unor subcontractori.

Operatiuni
Continutul programelor TV

Separat de canalele pe care le detine, Digi achizitioneaza drepturi de a distribui canale de la furnizorii
locali si internationali de continut de programe. In cazul tuturor furnizorilor internationali si al majoritatii
furnizorilor locali, se transmite de la satelit la sol (downlink) si se retransmit aceste canale in cadrul
pachetelor initiale, in timp ce, in cazul anumitor furnizori locali, canalul se primeste prin transmisie terestra
prin fibra optica. La data de 31 decembrie 2017, existau contracte de retransmisie cu aproximativ 71
furnizori de continut. In total, avem dreptul sa retransmitem in Romania si Ungaria aproximativ 320 de
canale tranzitorii. In general, continutul este achizitionat per abonat sau in schimbul unei taxe fixe.
Preturile platite pentru aceste canale sunt uneori supuse unor taxe minime garantate bazate pe un nivel
minim specificat al abonatului, cu un numar de acorduri care prevad reduceri de volum ale taxei per
abonat pe masura ce numarul total de abonati creste.

Retele de fibra

In Romania, Digi detine si opereaza o retea avansata, complet digitalizata si bidirectionala din fibra
optica. Arhitectura de retea ofera acoperire FTTB/FTTH de aproximativ 90% pe baza GPON sau a unei
tehnologii comparabile, restul (situate in zonele rurale in care locuintele sunt, in principal, individuale) fiind

8
retele hibride din fibra si cablu coaxial, ceea ce inseamna ca detine cea mai mare pondere a retelei de
fibra dintre furnizorii de retele comparabili din Europa.
In Romania Digi are o retea backbone interurbana de aproximativ 25.000 de kilometri. Cea mai mare
parte a retelei interurbane aeriene este construita de-a lungul liniilor electrice ale companiilor nationale de
distributie a energiei electrice si de transport in comun, pe baza unor contracte de inchiriere. Pentru
retelele metropolitane, s-au inchiriat stalpi sauobtinut servituti de trecere subterane de la companiile de
transport private sau de stat (cum ar fi Metrorex Bucuresti S.A., operatorul metroului din Bucuresti, si de
la anumiti operatori de transport municipal de suprafata din diferite zone ale tarii). Reteaua de utilizatori
rezidentiali si business acopera, in plus fata de capitala Bucuresti, toate cele 41 resedinte de judet si
numeroase orase mai mici. Reteaua de fibra din Romania deservea un total de aproximativ 5,0 milioane
de locuinte la 31 decembrie 2017. Digi are clientii business din toate judetele si orasele mari din
Romania.
In Ungaria, reteaua FTTB/FTTH are capacitati tehnice similare cu reteaua din Romania. Reteaua din
fibra din Ungaria deserveste aproximativ 1,2 milioane de locuinte. S-au folosit aproximativ 4.612 mii km
de retea din fibra optica de tip backbone, din care aproximativ 31% este detinuta de Digi, 44% face
obiectul unui contract de inchiriere pe termen lung, iar 25% face obiectul unor contracte de inchiriere
uzuale.

Reteaua de servicii de telecomunicatii mobile

Reteaua de telecomunicatii mobile din Romania se bazeaza pe echipamentele si solutiile oferite de

vanzatori de top (Huawei, Nokia, Ericsson). Se inchiriaza spatii tehnice si suporturi pentru antene de la un
numar mare de proprietari de terenuri si spatii comerciale, precum si de la operatorul national de
radiocomunicatii, Societatea Nationala de Radiocomunicatii S.A., pe baza unui contract de inchiriere pe
termen lung. In plus, Digi a dobandit drepturi de proprietate asupra a numeroase loturi mici de teren, cu
scopul de a construi turnurile de comunicare necesare pentru dezvoltarea retelei de telefonie mobila si s-
au incheiat si contracte de inchiriere pe termen lung (intre 10 si 15 ani) pentru locatiile unde s-au instalat
statii de baza, antene si alte echipamente conexe.
In Romania, la 31 decembrie 2017, serviciile de telecomunicatii mobile si de internet mobil si date mobile
3G si 4G au acoperit aproximativ 99% si, respectiv, 54% din populatia Romaniei. La data de 31
decembrie 2017, serviciile de telecomunicatii mobile si internet mobil si date mobile 3G si 4G au inclus
aproximativ 3.900 si, respectiv, 2.400 de statii de baza (in total aproximativ 4.000 de statii de baza).
Reteaua de telefonie mobila este integrata la nivelul de transmisie cu o retea din fibra optica backbone
pentru a beneficia de capacitatea mare disponibila. Digi dispune de echipe de angajati care se ocupa de
proiectarea radio de nivel inalt, de instalarea, operarea, intretinerea, optimizarea si testarea retelei.

Telefonie fixa

Reteaua de telefonie fixa din Romania se bazeaza pe tehnologiile actuale care combina echipamente IP
(flexibilitate) si multiplexare cu repartitie in timp (calitate si fiabilitate) pentru a asigura o experienta mai
buna a utilizatorului si se bazeaza pe switch-uri vocale Alcatel. Exista peste 100 de puncte nationale si
internationale de interconectare cu operatorii principali (inclusiv Telekom Romania, Orange, Vodafone,
Telecom Italia, Proximus, Deutsche Telekom, Telekom Austria, Telia Sonera, Turk Telecom, Tata, etc.).

Activitatea de producere si furnizare de energie electrica

In 2012, Digi inceput sa achizitioneze cateva proiecte de energie solara in stadiu de dezvoltare, in
vederea reducerii si compensarii in parte a costurilor pentru energie electrica. La data de 31 decembrie
2017, proiectele au o capacitate totala instalata de 15,72 MW, toate fiind operationale.
In conformitate cu beneficiile acordate de guvernul roman, producatorii de energie din resurse
regenerabile (spre exemplu, energie solara) si care sunt acreditati de autoritatea de reglementare in
domeniul energiei din Romania, au dreptul de a primi certificate verzi, care pot fi vandute ulterior catre
furnizori si alte entitati care sunt obligate din punct de vedere legal sa le cumpere. In 2017, vanzarile de
certificate verzi obtinute de pe urma proiectelor de energie solara au generat 1,8 milioane €.

9
In 2015, a inceput activitatea de furnizare de energie electrica, initial avand drept tinta clientii business,
iar in 2016 s-a extins aceasta activitate pentru a cuprinde si clientii rezidentiali. Furnizarea de energie
electrica nu este una dintre activitatile principale; Digi incepand aceasta activitate, in mare parte, pentru a
extinde sfera serviciilor oferite clientilor si, prin urmare, pentru a creste loialitatea clientilor, precum si
pentru a exploata capacitatile tehnice dezvoltate si oportunitatile identificate ca urmare a vanzarilor de
certificate verzi. Activitatea de furnizare de energie electrica consta in achizitionarea de energie electrica
pe platformele de tranzactionare angro (in conformitate cu prevederile legale aplicabile ce interzic
contracte de tip „over the counter”) si vanzarea ulterioara catre clientii business si rezidential. In general,
contractele pe care le incheiem cu clientii includ un pret fix stabilit pentru o perioada de pana la un an si
nu instituie o limita pentru cantitatea de energie pe care clientii o pot solicita din partea Digi.

Concurenta
In Romania si Ungaria Digi se confrunta cu o concurenta intensa in domeniul serviciilor de televiziune prin
cablu, DTH, de internet fix si date si telefonie fixa, din partea entitatilor locale controlate de Deutsche
Telekom („Telekom Romania” si respectiv, „Magyar Telekom”) si Liberty Global („UPC Romania” si
respectiv, „UPC Ungaria”). Pe piata serviciilor de telecomunicatii mobile din Romania concureaza cu
Telekom Romania si entitatile locale controlate de Orange („Orange Romania”) si Vodafone („Vodafone
Romania”).

Analiza pozitiei si a performantelor financiare – rezultate

Analiza pozitiei financiare

Bilantul financiar ne ofera informatii relevante pentru a putea deduce pozitia financiara a
intreprinderii evaluate, la un moment dat. Pozitia financiara este dependenta de: “resursele economice pe
care le centralizeaza, de structura financiara, de lichiditatea si solvabililitatea sa, de capacitatea de a se
adapta la schimbarile mediului general si specific in care opereaza”
In cadrul analizei pozitiei financiare a intreprinderii vom atinge urmatoarele puncte:
- Analiza structurii financiar – patrimoniale
- Analiza bonitatii
- Analiza echilibrului financiar
- Analiza gestiunii resurselor

Analiza structurii financiar-patrimoniale

Structura financiara a unei firme ne indica raportul care exista intre sursele de finantare
permanente si sursele de finantare curente. Ratele de structura ale pasivului ne permit sa identificam
politicile financiare adoptate de catre firma prin punerea in evidenta a unor aspecte ca stabilitatea sau
autonomia financiara a firmei. Aceste rate se calculeaza prin raportarea unui element de pasiv fie la
pasivul total fie la grupa din care acesta face parte. Detinerea de surse de finantare nu reprezinta un scop
al intreprinderii ci este o conditie absolut necesara pentru desfasurarea activitatii acesteia.

10
 Indicator struct. Fin. Simbol 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Rata stabilitatii financiare Rsf 68% 64% 65%
Rata surselor curente Rsc 32% 36% 35%
Tabelul 5. Structura financiara 2015-2017

Analiza structurii financiare pe termene se ocupa cu evaluarea masurii in care compania este dependenta
de surse de finantare permanente sau surse de finantare curente. In tabelul de mai sus am calculat doua
rate: rata stabilitatii financiare si rata surselor curente.

Rata stabilitatii financiare reflecta legatura existenta intre capitalul permanent si pasivul total al
intreprinderii, adica procentul pe care capitalurile permanente il au in pasivul total. Dupa cum se poate
observa din datele prezentate mai sus rata stabilitatii financiare este de 68% in anul 2015, 64% in anul
2016 si 65% in anul 2017. Avand in vedere ca nivelul minim acceptat al acestui indicator este 50%,
putem spune ca Digi sta bine la capitolul stabilitate financiara. Cu alte cuvinte, compania dispune de
surse de finantare pe termen lung intr-o proportie mai mare decat sursele de finantare pe termen scurt.
Indicatorul complementar ratei stabilitatii financiare este rata surselor curente. Acest indicator ne reflecta
legatura dintre sursele curente (datoriile pe termen scurt) si pasivul total al intreprinderii, adica procentul
pe care datoriile pe termen scurt il au in pasivul total. In cazul acestui indicator nivelul maxim acceptat
este de 50% (rata stabilitatii financiare + rata surselor curente = 100%). In cazul Digi nivelul acestui
indicator a fost de 32% in anul 2015, 36% in anul 2016 si 35% in anul 2017.

Rata stabilitatii financiare nu arata un anumit trend pentru cei trei ani prezentati, capitalul permanent din
totalul pasiv ramanand constant pe toata perioada.

Structura Financiara pe Termene

100%

80%

60%

40%

20%

0%
31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Rata surselor curente Rsc (DTS/PT)*100

Rata stabilitatii financiare Rsf (Cperm/PT)*100 = ((Cpr+DTML)/PT)*100

Figura 2. Structura Financiara pe perioada de 3 ani

11
Structura pasivului dupa provenienta

Indicator Simbol Formula 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Rata autonomiei financiare globale Rafg (Cpr/PT)*100 9% 3% 11%
---> rata auton. fin. globale rafg (Cpr/DT)*100 10% 4% 12%
Rata autonomiei financiare la
termen Raft (Cpr/Cperm)*100 13% 5% 16%
---> rata auton. fin. la termen raft (Cpr/DTML)*100 16% 6% 19%

Rata indatorarii globale Rig (DT/PT)*100 91% 97% 89%

---> rata indat. globale rig (DT/Cpr)*100 996% 2809% 842%
Rata indatorarii la termen Rit (DTML/Cperm)*100 87% 95% 84%
---> rata indat. la termen rit (DTML/Cpr)*100 641% 1752% 516%
Tabel 6. Structura pasivului dupa provenienta

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) este un indicator al structurii financiare dupa provenienta
care ne arata procentul din patrimoniul firmei este finantat din surse proprii.

Conform datelor prezentate in tabelul de mai sus, doar 9% din patrimonial firmei a fost finantat din
surse proprii in 2015, 3% in anul 2016 si 11% in anul 2017. Valoarea minim acceptata pentru acest
indicator este de 33%, sub acest nivel intreprinderea nu poate beneficia de noi imprumuturi. In cazul
companiei Digi nivelul acestui indicator mult sub nivelul optim ceea ce indica o situatie foarte grava. In
consecinta compania se poate confrunta cu situatia diminuarii rentabilitatii financiare, si intrarea intr-un
blocaj financiar.

Rata autonomiei financiare la termen permite aprecierea mai precisa prin implicarea structurii
capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie sa reprezinte cel
putin jumatate din cel permanent. Sub aceasta limita firma se afla intr-o situatie nefavorabila in ceea ce
priveste riscul de insolvabilitate si este afectata autonomia ei financiara. Compania Digi se pozitioneaza
intr-o situatie foarte nefavorabila, deoarece observam ca rata autonomiei financare este de 13% in 2015;
5% in 2016 si 16% in 2017. Rata autonomiei financiare la termen ne arata proportia in care capitalurile
proprii participa la formarea capitalului permanent. Acest indicator este complementar cu rata indatorarii
la termen.

Rata de indatorare, indiferent de forma sa de calcul, caracterizeaza dependenta (independenta)

financiara a firmei si gradul de risc al politicii sale financiare.

Rata de indatorare la termen ne arata raportul dintre datoriile pe termen mediu si lung si capitalurile
proprii. In cazul companiei Digi valorile sunt sub nivelul considerat maxim (50%), lucru nefavorabil pentru
firma, fiind de 9% in anul 2015 de 3% in 2016 si de 11% in anul 2017. In dinamica nu se observa un trend
clar de reducere a valorii acestui indicator dar in ultimul an ajunge la valoarea maxima, pusa pe seama
modificarii capitalurilor proprii intr-un ritm mai rapid decat datoriile pe termen mediu si lung.

In privinta unor structuri financiare ideale sau acceptabile exista cateva principii esentiale, pornind de la
faptul ca sursele de finantare trebuie adaptate naturii activelor pe care le finanteaza.

- activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie sa fie finantate din datorii pe termen scurt (de
trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finantate tranzitoriu din asemenea datorii.
- finantarea activelor stabile prin indatorarea pe termen mediu si lung este admisa cu conditia ca
aceasta sa nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile permanente si sa poata fi rambursata

12
 progresiv prin autofinantare pana intreprinderea ajunge la autonomie financiara (finantarea din
capitaluri proprii)

Rata de indatorare globala (Rig) masoara ponderea datoriilor in patrimoniul firmei si exprima
gradul de dependenta a intreprinderii de resurse financiare provenite de la terti: Cu cat valoarea acestui
indicator este mai indepartata de 0,5 (0,66), cu atat creste autonomia financiara a firmei, riscul de
insolvabilitate este mic iar intreprinderea dispune inca de capacitate de indatorare. Rata indatorarii
globale este un indicator complementar ratei autonomiei financiare si ne arata cat la suta din patrimonial
firmei este finantat din surse imprumutate. Nivelul acestui indicator in cei trei ani studiati sunt dupa cum
urmeaza 91% in anul 2015, 97% in 2016 si 89% in 2017, si sunt mult peste nivelul considerat optim deci
putem spune ca nivelul de indatorare global este foarte rau.

Pentru compania Digi, nivelul de finantare din surse proprii este foarte scazut in comparatie cu
nivelul optim, situatia companiei nu este foarte buna deoarece are o dependenta prea ridicata de surse
de finantare externe poate duce la diminuarea rentabilitatii financiare si obtinerea de pierderi. Din punct
de vedere al stabulitatii financiare Digi Communications nu este stabila financiar aflandu-se mult sub
limitele optime.

Strucutra Pasivului dupa provenienta

100%
80%
60%
40%
20%
0%
31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Rata indatorarii globale Rig (DT/PT)*100

Rata autonomiei financiare globale Rafg (Cpr/PT)*100

Figura 3. Structura pasivului pe perioada de 3 ani

Analiza Structurii Patrimoniale a Companiei Digi Communications

Analiza structurii financiare a patrimoniului intreprinderii urmareste reflectarea raporturilor dintre

elementele patrimoniale si mutatiile care au loc in cadrul resurselor si a utilizarilor permanente si curente.
Metoda utilizata in analiza este metoda „ratios” – a ratelor. Ratele de structura financiara se stabilesc ca
raport intre un post (sau o grupa de posturi) de activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport
intre diferite componente de activ sau de pasiv. Desi simpla din punct de vedere tehnic, aceasta metoda
furnizeaza informatii edificatoare privind situatia financiara a firmei, mai ales in cazul analizelor
comparative in timp si spatiu.

13
 Indicator struct. Formula de
Patrim. Simbol calcul 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Rata activelor
imobilizate RAI (AI/AT)*100 83% 84% 87%
--> Rata Imob. necorp. RInc (Inc/AT)*100 18% 17% 16%
rinc (Inc/AI)*100 22% 20% 18%
--> Rata Imob. corp. RIc (Ic/AT)*100 60% 67% 67%
ric (Ic/AI)*100 72% 79% 77%
--> Rata Imob. fin. RIf (If/AT)*100 5% 1% 4%
rif (If/AI)*100 6% 1% 4%
Tabel 7. Structura patrimoniala a activului imobilizat.

Rata activelor imobilizate determina masura in care s-a investit capitalul in intreprindere si ne
arata ponderea pe care activele imobilizate o au in activul total. In cazul Digi, activele imobilizate
depasesc 80% din activul total. Astfel in anul 2015 acest indicator are o valoare de 84%, iar restul era
format din active circulante. In urmatorii doi ani ponderea activelor imobilizate se mentine la valori
apropiate: 83% si 87%.

Se poate observa ca cel mai mare procent din activele imobilizate este ocupat activele imobilizate
corporale, in porportii de 72,79 si 77% , urmat de active imobilizate necorporale (18,17,16%) iar
imobilizarile financiare ocupa un procent nesemnificativ.

Rata Imobilizarilor
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
1 2 3

rinc (Inc/AI)*100 ric (Ic/AI)*100 rif (If/AI)*100

Figura 4. Rata Imobilizarilor

14
 Indicator struct.
Patrim. Simbol Formula de calcul 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Rata activelor
circulante RAC (AC/AT)*100 17% 16% 13%
--> Rata Stocurilor RSt (St/AT)*100 1% 1% 1%
rst (St/AC)*100 7% 9% 6%
--> Rata Creantelor RCr (Cr/AT)*100 12% 11% 8%
rcr (Cr/AC)*100 67% 72% 60%
--> Rata
Disponibilitatilor RDb ((Db+Ifts)/AT)*100 4% 3% 5%
rdb ((Db+Ifts)/AC)*100 26% 19% 35%
Tabel 8. Structura patrimoniala a activului circulant

In cadrul activelor circulante, cea mai mare pondere in este ocupata de creante cu 67% in anul
2015, 72% in anul 2016 si 60% in anul 2017, urmate de disponibilitati cu 26% in anul 2015, 19% in 2016
si 35%in anul 2017. Ponderea stocurilor este neglijabila, compania nefiind una ce se axeaza pe productia
de bunuri. In cazul creantelor s-a inregistrat o imbunatatire a recuperarii lor in 2017, cu 12 puncte
procentuale mai mult decat in 2016.

Ratele activelor circulante

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
1 2 3

rst (St/AC)*100 rcr (Cr/AC)*100 rdb ((Db+Ifts)/AC)*100

Figura 5. Rata activelor circulante

Concluzii – analiza financiar-patrimoniala

Din analiza realizata asupra pasivului putem spune ca firma nu are o stabilitate buna in cei trei
ani analizati, sursele permanente sunt majoritare in pasivul total. In ceea ce priveste rata autonomiei
financiare si rata indatorarii acestea au valori foarte slabe si necesita imbunatatiri urgente.

15
 Din analiza realizata asupra activului putem spune ca ponderile componentelor de active sunt
bune cu o pondere mai insemnata a activelor imobilizate (in special corporale) in total active, specific
sectorului de activitate.

Analiza Bonitatii Financiare a Companiei

Bonitatea financiara ne arata capacitatea intreprinderii de a-si achita datoriile. Aceasta are ca
obiective masurarea capacitatii intreprinderii de achitare a datoriilor si evidentierea starii financiare a
intreprinderii in legatura cu capacitatea acesteia de plata a datoriilor la diferite termene. Pentru a realiza
analiza bonitatii financiare trebuie analizata starea intreprinderii din doua puncte de vedere: cel al
lichiditatii (capacitatea de plata a datoriilor pe termen scurt) si celal solvabilitatii (capacitatea de plata a
datoriilor indiferent de termenul de exigibilitate).

Lichiditatea Companiei

Se considera ca pentru ca o intreprindere este intr-o situatie satisfacatoare atunci cand nu doar
ca isi poate achita datoriile in intregime ci le si poate achita la data scadenta. In acest sens se analizeaza
lichiditatea firmei. Analiza lichiditatii urmareste capacitatea intreprinderii de a-si achita datoriile pe termen
scurt si urmareste capacitatea firmei de a transforma rapid activele circulante in lichiditati. Aceste datorii
pe termen scurt trebuie sa fie achitate din active cu termen de transformare in lichiditate mai mic de un an
si anume active circulante. Pentru analiza lichiditatii am calculat trei rate, prezentate in tabelul de mai jos:

Indicator bonitate. Fin. Simbol Formula de calcul 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Rata lichiditatii curente Rlc AC/DTS 0.53 0.44 0.38
Rata lichiditatii rapide Rlr (AC-St)/DTS=(Cr+Db+Ifts)/DTS 0.49 0.40 0.36
Rata lichiditatii imediate Rli (AC-St-Cr)/DTS=(Db+Ifts)/DTS 0.14 0.08 0.13
Tabel 9. Lichiditatea Digi Communications

Lichiditatea curenta reda capacitatea intreprinderii de a-si achita datoriile pe termen scurt din activele
circulante totale. Intervalul de referinta pentru acest indicator este [1; 2]. Dupa cum se poate observa din
tabelul de mai sus nivelul lichiditatii curente nu se incadreaza in intervalul de referinta pentru acest
indicator in nici unul din cei 3 ani, ceea ce semnifica o lipsa a capacitatii de plata pe termen scurt. Astfel
compania risca sa acumuleze plati restante care, la randul lor duc la acumularea de costuri suplimentare,
diminuarea rezultatelor financiare si deteriorarea relatiilor cu tertii. Acest lucru se intampla datorita faptului
ca nu exista un echilibru intre activul si pasivul bilantier, sursele de finantare curente fiind mai mari decat
activele curente. Mai grav, se observa un trend descrecator a acestui indice, aratand ca rata lichiditatii
curente este in scadere de la an la an.
Lichiditatea rapida ne arata capacitatea intreprinderii de a-si achita datoriile pe termen scurt din creante,
investitii financiare pe termen scurt si disponibilitati banesti. Acest indicator exclude stocurile din calculul
sau, deoarece acestea sunt elementele cu lichiditatea cea mai scazuta din cadrul activului circulant. In
cazul lichiditatii rapide (reduse), intervalul de referinta este [0,6; 1]. Datorita faptului ca Digi nu este o
companie de productie de bunuri, nu are stocuri semnificative care pot fi transformate in lichiditati, astfel
ca rata lichiditatii rapide nu difera mult de cea curenta.
Lichiditatea imediata ne arata masura in care disponibilitatile banesti si investitiile financiare pe termen
scurt pot acoperi datoriile pe termen scurt. In cazul acestui indicator s-au eliminat din cadrul activelor
circulante si creantele, lasandu-se doar elementele cu lichiditatea cea mai mare. Intervalul de referinta in
cazul acestui indicator este [0,2; 0,6]. In cazul companiei analizate valorile acestui indicator sunt foarte

16
mici situandu-se cu mult sub valoarea minima a intervalului de referinta pe toata perioada analizata.
Acest lucru se datoreaza faptului ca firma nu are investitii financiare pe termen scurt, iar valoarea
disponibilitatilor financiare este foarte redusa. Digi Communications nu are destui bani si echivalente de
numerar pentru a acoperi integral datoriile curente.

Solvabilitatea companiei
Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si achita datoriile pe care aceasta le are, atunci
cand acestea ajung la scadenta. Aceasta ar trebui sa constituie un obiectiv prioritar pentru companiile
care doresc sa isi pastreze autonomia financiara si flexibilitatea gestiunii. Daca lipsa capacitatii de plata si
a lichiditatii este data de o situatie conjunctiurala, lipsa solvabilitatii intreprinderii este data de o activitate
ineficienta.

Indicator struct. Formula de

Patrim. Simbol calcul 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Solvabilitate generala Rsg (AT/DT)*100 110.04 103.56 111.88
Solvabilitate
financiara Rsf (AT/DTfin)*100 115.42 110.07 117.38
Tabel 10. Solvabilitatea Digi Communications

Rata solvabilitatii generale ne arata masura in care activele totale ale intreprinderii pot acoperi datoriile
totale ale acesteia. In cazul acestui indicator nivelul minim recomandat este de 133%.
In cazul companiei Digi rata solvabilitatii generale are valori sub pragul minim pe toata perioada analizata.
Analizat in dinamica se poate observa ca nivelul indicatorului scade in anul 2016 fata de 2015, revenind
in 2017 la valoarea initiala. Putem spune ca acest indicator are o valoare foarte redusa care arata o
scazuta autonomie financiara si o pondere mare a datoriilor din pasivul total, existand si riscul de
insolvabilitate.
Rata solvabilitatii financiare ne arata gradul in care activele totale ale intreprinderii pot acoperi datoriile
financiare totale ale intreprinderii. In cazul acestui indicator nivelul minim acceptat este de 166%. Si in
cazul acestui indicator compania are valori cu mult sub nivelul minim acceptat pe toti cei trei ani de
analiza , iar in dinamica se poate observa acelasi trend ca si rata solvabilitatii generale, cu o scadere in
2016 si revenire in 2017 la o valoare apropiata de 2015.

17
 Solvabilitatea Companiei Digi

120.00

115.00

110.00

105.00

100.00

95.00
31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Solvabilitate generală Rsg (AT/DT)*100

Solvabilitate financiară Rsf (AT/DTfin)*100

Figura 6. Solvabilitatea Digi

Concluzii – bonitate

Din analiza efectuata asupra lichiditatii firmei observam ca firma nu dispune delichiditatile necesare
pentru a-si achita datoriile pe termen scurt in totalitate;(lichiditate imediata)
Din analiza efectuata asupra solvabilitatii firmei, se poate trage concluzia ca firma se confrunta cu riscul
de a nu fi capabila sa isi achite datoriile totale atunci cand acestea vor ajunge la scadenta, deci situatia
nu este deloc favorabila.

Echilibrul Financiar
“Echilibrul financiar al firmei reprezinta un complex de corelatii stabilite intre diferite fluxuri financiare”.
Prin analiza echilibrului financiar se analizeaza modul in care intreprinderea a avut in vedere asigurarea
surselor de finantare necesare pentru acoperirea necesarului de finantat.
Echilibrul financiar al intreprinderii rezulta din compararea fondului de rulment cu necesarul de fond de
rulment, din diferenta carora rezulta trezoreria neta. Baza de pornire a analizei echilibrului financiar
pleaca de la conceptia ca trebuie respectate urmatoarele egalitati:
Active imobilizate = Capital permanent - activele cu termen de lichiditate mai mare de un an trebuie sa fie
finantate din surse de finantare pe termen mediu si/sau lung.
Active circulante = Datorii pe termen scurt – activele cu termen de lichiditate mai mic de un an trebuie sa
fie finantate din surse de finantare pe termen scurt.

Fondul De Rulment

Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse financiare ramas dupa ce au fost acoperite
activele permanente din surse de finantare permanente si care poate fi folosit in continuare pentru
finantarea activelor curente. Fondul de rulment ca indicator este foarte folosit in practica occidentala si
are o importanta deosebita pentru analiza echilibrului financiar al firmei pe termen lung. Politica de

18
finantare si de investitii a intreprinderii este ajutata de fondul de rulment, deoarece aceasta arata
existenta unor dificultati. Fondul de rulment inregistrat in perioada 2015-2017 are o valoare negativa ceea
ce ar inseamna ca un procent din imobilizari sunt finantate din datoriile curent lucru care poate sa
conduca spre o incapacitate a resurselor permanente pentru finantarea activelor imobilizate.

Indicator echilibru
fin. Simbol Formula de calcul 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Fond de rulment FR Cperm-AInete -171757 -251818 -285463
FR Propriu FRp Cpr-Ainete = FR-DTML -831233 -998246 -1021167
FR-FRp = DTML = Cperm-
FR Strain FRs Cpr 659476 746428 735704
Tabel 11. Fondul de rulment

Valoare negativa a fondului de rulment inregistrata de companie este urmarea cresterii activului net ca
urmare a investitiilor efectuate. Acest indicator ne arata ca sursele permenente de finantare nu reusesc
sa acopere in intregime activele permanente. Acest lucru ne arata faptul ca o parte din sursele curente de
finantare (datoriile pe termen scurt) sunt folosite pentru finantarea nevoilor permanente (activelor
imobilizate), ceea ce indica o situatie de dezechilibru financiar precum si o crestere mare a riscurilor.
Fondul de rulment propriu reflecta autonomia firmei in finantarea investitiilor proprii. Aceasta este in
general negativa, majoritatea companiilor nereusind sa isi sustina proprile investiti.
ondul de rulment strain reprezinta sursele de finantare pe care firma le atrage de la investitorii straini,
reprezinta diferenta dintre fondul de rulment net si fondul de rulment propriu.

Necesarul de Fond de Rulment

Necesarul de fond de rulment este dat de excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa ce
sursele curente au fost folosite pentru acoperirea activelor circulante, iar aceste nevoi vor trebui acoperite
din sursele de finantare permanente.
Cunoasterea necesarului de fond de rulment prezinta o importanta majora pentru managerul
trezoreriei, deoarece si se permite pe aceasta cale cunoasterea nevoilor curente ce trebuiesc finantate,
acesta urmand sa decida prioritatile de finantat si sursele de finantare. Managerul trezoreriei este
interesat sa cunoasca atat capitalul disponibil la un moment dat (fondul de rulment net), cat si capitalul
necesar (necesarul de fond de rulment) pentru asigurarea continuitatii activitatii societatii comerciale.
Astfel, daca majorarea fondul de rulment duce la cresterea, capitalului destinat finantarii activelor
circulante si implicit a trezoreriei nete, majorarea necesarul de fond de rulment duce la cresterea nevoilor
curente ce necesita a fi finantate, deci implicit la reducerea trezoreriei nete. De aici rezulta legatura invers
proportionala dintre necesarul de fond de rulment si trezoreria neta.

Indicator 31.12.201 31.12.201

echilibru fin. Simbol Formula de calcul 5 6 31.12.2017
ACnfin-DTSnfin =
(AC-Db-Ifts)-(DTS-
Necesar fond DFTS) = (St+Cr)-
de rulment NFR DETS -221419 -289813 -347466
Tabel 12. Necesar de fond de rulment

19
Necesarul de fond de rulment poate fi negativ, atunci cand utilizarile curente sunt mai reduse decat
resursele curente, ca urmare a cresterii vitezei de rotatie a activelor circulante sau a existentei unor
termene de plata a datoriilor avantajoase pentru societatea comerciala.
Observam ca NFR are un trend descendent pe parcursul a celor trei ani analizati, scazand de la -221.419
mii euro la – 347.466 mii euro.

Trezoreria Neta

Trezoreria neta este data de excedentul de lichidtati ramase ramase dupa ce excedentul de resurse
permanente de finantare a acoperit excedentul de nevoi ciclice de finantare. Acesta este indicatorul care
ne arata legatura dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, reflectand situatia financiara a
companiei atat pe termen scurt cat si pe termen mediu si lung.

Indicator echilibru fin. Simbol Formula de calcul 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Trezoreria neta TN FR-NFR 49662 37995 62003
Tabel 13. Trezoreria Neta

Daca trezoreria este pozitiva atunci excedentul de finantare se va regasi sub forma disponibilitatilor
banesti in conturi bancare si in casa.
In acest caz spunem ca intreprinderea se gaseste intr-o situatie favorabila care se caracterizeaza intr-o
imbogatire a trezoreriei, respectiv intr-o autonomie financiara pe termen scurt. Se asigura astfel
posibilitatea efectuarii de plasamente si a detinerii de disponibilitati banesti.
Nu intotdeauna o trezorerie pozitiva este si semnul unei situatii favorabile, deoarece scopul intreprinderii
este antrenarea resurselor in activitati eficiente. Pe termen scurt trezoreria pozitiva inseamna realizarea
echilibrului financiar, dar pe termen lung ar putea semnifica insuficienta utilizarii lor cu efecte negative in
remunerarea capitalului si respectiv rambursarea imprumuturilor.

Analiza echilibrului financiar cu ajutorul ratelor de finantare

Constructia ratelor de finantare se bazeaza pe existenta unei surse de finantare (SF) care acopera o
nevoie de finantat (NF) sau pe existenta unei nevoi de finantat ce trebuie acoperita dintr-o sursa de
finantare. Analiza ratelor de finantare este o analiza de tip orizontal in sensul ca pune in evidenta legatura
dintre nevoile de finantare si sursele de acoperire a acestora.
Cu ajutorul acestor rate poate fi analizata masura in care este asigurat echilibrul financiar la o
intreprindere fara sa calculam indicatorii specifici ai acestuia: FR, NFR, Tn.

Indicator echilibru fin. Simbol Formula de calcul 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Rata finantarii stabile Rfs (Cperm/AI)*100 81.61% 75.81% 75.47%
Rata finantarii AI din
Cpr Rfsp (Cpr/AI)*100 11.01% 4.09% 12.25%
Rata finantarii ciclice Rfc (DETS/(St+Cr))*100 254.16% 280.42% 398.22%
Rata finantarii globale Rfg (FR/NFR)*100 77.57% 86.89% 82.16%
Tabel 14. Ratele de finantare

Rata finantarii stabile reflecta masura in care sursele stabile (aciclice) de finantare sunt suficiente pentru
a finanta nevoile stabile ale intreprinderii, astfel incat sa fie asigurat un echilibru financiar pe termen

20
mediu si lung. Mai este cunoscuta si sub denumirea de rata de finantare a activelor imobilizate din surse
permanente.
Daca rata finantarii stabile : Rfs < 1
- activele stabile sunt finantate partial din surse stabile si partial din surse ciclice;
- fondul de rulment este negativ (FR<0).
Pentru a asigura finantarea integrala a activelor imobilizate din capitalul permanent si pentru a mentine
sau creste fondul de rulment este necesar ca ritmul de modificare a capitalului permanent sa devanseze
ritmul de modificare a valorii activelor imobilizate.
Doarece Rfs scade pe parcursul a celor trei ani analizati, exista o premisa de degradare a echilibrului
financiar pe termen mediu si lung sau de trecere la o stare de dezechilibru

Rata de finantare a activelor imobilizate din capitalul propriu exprima gradul in care capitalul propriu
participa la finantarea nevoilor stabile.

Daca Rfsp < 1

- activele imobilizate sunt finantate doar partial pe seama capitalului propriu, diferenta fiind
finantata din alte surse;
- fondul de rulment propriu este negativ.

Se observa ca in ultimul an studiat creste participarea capitalului propriu la finantarea activelor

imobilizate.

Rata de finantare ciclica (Rfc) exprima masura in care nevoile procesului de exploatare pot fi finantate
din surse ciclice specifice exploatarii.
Daca Rfc > 1
- nevoile procesului de exploatare sunt finantate integral din surse specifice aferente exploatarii;
- este o situatie normala atunci cand duratele de lichiditate si exigibilitate sunt cele contractuale, in
aceasta situatie formandu-se premisele pentru plasamente pe termen scurt.

Rata de finantare globala masoara proportia in care necesarul de fond de rulment este acoperit pe
seama surselor permanente (fondul de rulment). Compania Digi e in situatia in care atat FR, cat si NFR
sunt negative ceea ce semnifica faptul ca se degaja nevoi permanente si surse ciclice.

Concluzii – echilibrul financiar

- Din analiza realizata asupra fondului de rulment se observa ca acesta are valori negative pe toata
perioada analizata, adica sursele de finantare permanante nu sunt suficiente pentru a acoperi
nevoile permanante, acest lucru generand un dezechilibru financiar;
- Necesarul de fond de rulment este deasemenea negativ pe toata perioada analizata, adica se
degaja surse ciclice care pot acoperi nevoile de finantare curente;
- Trezoreria pozitiva ne indica o independenta a firmei de surse de finantare externe pentru
sustinerea activitatilor curente.

21
 Analiza eficientei gestionarii resurselor
Analiza gestiunii resurselor ar trebui sa constituie unul din obiectivele majore ale conducerii unei
companii datorita faptului ca resursele au un caracter limitat si epuizabil.
Datorita acestui caracter este foarte important ca managementul companiei sa cunoasca exact starea in
care aceste resurse se afla, sa cunoasca modul in care acestea sunt gestionate precum si punctele slabe
ale gestiunii resurselor, toate acestea pentru a asigura cantitatea si calitatea necesara a resurselor si
pentru a avea o activitate eficienta.
Tinand cont de cele precizate mai sus se poate spune ca exista o gestiune eficienta a resurselor atunci
cand se ating obiectivele propuse cu un volum cat mai mic de resurse. Pentru analiza gestiunii resurselor
am folosit ratele de gestiune care exprima viteza de rotatie a elementelor din bilant. Viteza de rotatie ne
arata durata de transformare a activelor in lichiditati si durata de reinnoire a datoriilor. Putem masura
viteza de rotatie cu ajutorul a doi indicatori: numarul de rotatii si durata in zile a unei rotatii. In tabelul de
mai jos sunt prezentate rezultatele companiei Digi.

Indicator gest. res. Simbol Formula de calcul 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Nr. de rotatii AT NrAT =CA/AT 0.67 0.68 0.68
Nr. de rotatii AI NrAI =CA/AI 0.80 0.81 0.79
Nr. de rotatii AC NrAC =CA/AC 3.88 4.24 5.13
Nr. de rotatii Stocuri NrSt =CA/Stocuri 56.81 45.43 91.08
Nr. de rotatii Creante NrCr =CA/Creante 5.75 5.93 8.61
Nr. de rotatii Disponibilitati si IFTS NrDb =CA/Disponibilitati si IFTS 15.10 22.18 14.78
Nr. de rotatii DTS NrDTS =CA/DTS 2.05 1.87 1.98
Nr. de rotatii DTML NrDTML =CA/DTML 1.14 1.13 1.25

Durata unei rotatii AT DzAT =AT/CA*360 541.03 529.46 527.20

Durata unei rotatii AI DzAI =AI/CA*360 448.26 444.61 457.08
Durata unei rotatii AC DzAC =AC/CA*360 92.77 84.85 70.12
Durata unei rotatii Stocuri DzSt =Stocuri/CA*360 6.34 7.92 3.95
Durata unei rotatii Creante DzCr =Creante/CA*360 62.60 60.69 41.81
Durata unei rotatii Disponibilitati si =Disponibilitati si
IFTS DzDb IFTS/CA*360 23.83 16.23 24.35
Durata unei rotatii DTS DzDTS =DTS/CA*360 175.20 192.41 182.24
Durata unei rotatii DTML DzDTML =DTML/CA*360 316.49 318.84 288.97
Tabel 15. Informatii despre rotatii

Pe parcursul a celor trei ani, firma asigura 0,67-0.68 rotatii ale activului total prin cifra de afaceri
care corespunde unei durate medii de rotatie de 527-541 de zile. Apreciem ca gestiunea activului este in
aceste conditii mediocra prin existenta unei viteze mici de rotatie a activului total si a unei durate mari de
revenire in forma baneasca, ceea ce evidentiaza o perioada crescuta de imobilizare a acestuia.
In ceea ce priveste numarul de rotatii al activului imobilizat nu exista nivele prestabilite optime
pentru acesti doi indicatori, ele fiind stabilite in functie de domeniul de activitate, politicile intreprinderii etc.
insa in urma unui studiu efectuat se apreciaza ca nivelul optim al vitezei de rotatie se situeaza intre 3 si 4
rotatii pe an. In cazul firmei analizate, activul imobilizat are un numar de rotatii inferior standardelor, si
anume aproximativ 0.8 rotatii pe tot parcursul celor trei ani, care corespunde unei durate medii de rotatie
de 450 zile.

22
 Nici in cazul gestiunii activelor circulante nu exista un nivel prestabilit al vitezei de rotatie insa se
considera ca o viteza de peste 4 rotatii pe an asigura o gestiune corespunzatoare a activelor circulante.
In cazul Digi, numarul de rotatii al activului circulant in crestere pe parcursul a celor trei ani, de la 3,88 la
5,13 rotatii pe an, cu alte cuvinte putem spune ca exista o gestiune eficienta a activelor circulante.

Nr de rotatii - active

6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00
31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Nr. de rotații AT NrAT =CA/AT Nr. de rotații AI NrAI =CA/AI

Nr. de rotații AC NrAC =CA/AC

Figura 7. Rotatia activelor

Rata de gestiune a stocurilor ne arata viteza cu care stocurile trec prin toate etapele activitatii de
exploatare a intreprinderii pana in momentul in care acestea se reintorc in forma baneasca. In ceea ce
priveste numarul de rotatii al stocurilor se apreciaza ca nivelul optim al vitezei de rotatie se situeaza intre
30 si 60 de zile. Digi Communications nu este o companie de cu profil de productie, acest indicator
nefiind relevant.
Ratele de gestiune a creantelor masoara eficienta gestionarii creantelor in cadrul procesului de
exploatare. Duarta unei rotatii a creantelor indica numarul de zile in care compania isi incaseaza
creantele (numarul de zile dintre data facturarii si data incasarii). In cazul acestui indicator se considera
ca valoare optima o valoare de 12 rotatii pe an, care corespunde unei durate medii de incasare de 30 de
zile. In cazul firmei Digi nivelul indicatorului numarul de rotatii este sub nivelul optim pe toata perioada
analizata. In anul 2015 indicatorul are o valoare de 5.75 rotatii pe an (62 de zile) indicand o gestiune
ineficienta a clientilor. In urmatorul an nivelul indicatorului creste in (5.93 rotatii – 60 de zile) indicand
astfel o crestere a nivelului de eficienta a gestiunii clientilor. In 2017 observam un numar de 8.61 de rotatii
sau o perioada de 41 de zile indicand o imbunatatire substantiala in acest an comparativ cu ceilalti doi ani
precedenti.

23
 Nr de rotatii - Stocuri, Creante

100.00

80.00

60.00

40.00

20.00

0.00
31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Nr. de rotații Stocuri NrSt =CA/Stocuri Nr. de rotații Creanțe NrCr =CA/Creanțe

Figura 8. Rotatia stocurilor, creantelor

Ratele de gestiune a datoriilor pe termen scurt (furnizorilor) sau numarul de zile in care compania
isi achita datoriile sale fata de furnizori (numarul de zile dintre data facturarii si data incasarii). In cazul
acestui indicator se considera ca valoare optima o valoare de 8 rotatii pe an, care corespunde unei durate
medii de incasare de 45 de zile. In cazul companiei Digi ratele de gestiune a datoriilor pe termen scurt
sunt in jurul valorii de 2 – 180 de zile, care ne arata ca firma are o gestiune eficienta a furnizorilor.
Viteza de rotatie a datoriilor pe termen scurt este sub nivelul de referinta pe toata perioada
analizata. Din aceasta situatie putem trage concluzia ca firma foloseste resursele furnizorilor acest lucru
putand duce la inrautatirea relatiilor comerciale cu acestia.

Nr de rotatii - DTS/DTML

2.50

2.00

1.50

1.00

0.50

0.00
31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Nr. de rotații DTS NrDTS =CA/DTS Nr. de rotații DTML NrDTML =CA/DTML

Figura 9. Rotatia datoriilor

24
 Concluzii – gestiunea resurselor

Vitezele de rotatie ale activului total si ale activului imobilizat sunt reduse rezultand astfel o
gestiune ineficienta a acestora;
In ceea ce priveste activul circulant, acesta are o viteza de rotatie suficient de mare prin urmare
gestiunea acestora este eficienta. La nivelul activelor circulante, gestiunea stocurilor nu este relevanta
pentru profilul companiei Digi.
In ceea ce priveste creantele, acestea au o viteza de rotatie destul de scazuta, deci un timp de
revenire sub forma lichida destul de mare, lucru care ne indica fie dificultati in incasarea creantelor, fie
termene de plata prea largi;
La nivelul datoriilor pe termen scurt viteza de rotatie este mai mica decat in cazul creantelor.
Aceasta situatie se poate mentine numai in conditiile in care nu este afectata relatia cu furnizorii.

Analiza Performantei Financiare

Performanta financiara reprezinta tinta spre care fiecare companie se intreapta. Din acest motiv
este foarte important pentru o companie sa analizeze tendinta unor anumiti indicatori care masoara
performantele organizatiei. Conceptual de performanta are diferite acceptiuni in functie de domeniul de
activitate. In domeniul economic conceptul de performanta se refera la urmatoarele aspecte: cresterea,
rentabilitatea, productivitatea, randamentul. In cadrul acestui capitol vom analiza aceste aspecte pentru a
afla nivelul de performanta la care se afla compania.

Analiza Cifrei de Afaceri

Cifra de afaceri reprezinta veniturile totale ale unei firme provenite din operatiuni comerciale
(vanzari de bunuri, vanzari de marfuri, vanzari de produse, contravaloarea lucrarilor executate, a
serviciilor prestate, venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii, alte venituri) pe parcursul unui
exercitiu financiar.

Indicator Simbol Formula de calcul 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

CA totala (mii Euro) CA prel. din CPP 750130 842775 916551
Indicele CA I_CA = (CA_i/CA_i-1)*100 0% 112% 109%
Ritmul mediu de
crestere a CA R_CA =n-1√(CAn / CA0)*100-100 - 6 11
Tabel 16. Cifra de afaceri

Asa cum se poate observa din graficul de mai jos, cifra de afaceri are o tendinta crescatoare pe
parcursul perioadei analizate. Ea creste de la valoarea de 750 Mil Euro in anul 2015 pana la valoarea de
842 Mil Euro in anul 2016 iar in 2017 ajungand la 916 Mil Euro. Analiza valorii adaugate nu este
relevanta datorita faptului ca Digi Communications nu este o companie de productie.

25
 CA Totala

1000000
900000
800000
700000
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Figura 10. Cifra de afaceri

Analiza Profitabilitatii

Profitabilitatea este o caracteristica a starii de performanta a societatii, pe care fiecare companie

doreste sa o atinga. Ratele de profitabilitate se calculeaza ca un raport intre un indicator de rezultat si un
indicator care indica volumul activitatii.

Formula de
Indicator (mii Euro) Simbol calcul 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Excedentul Brut din
Exploatare EBE prel. din SIG 70332 79938 115399
Profit din exploatare RE prel. din SIG 9452 23109 79473
Rezultat Net RN prel. din SIG 4027 11783 62031
Cifra de afaceri CA prel. din SIG 750130 842775 916551

Excedent Trezorerie Expl ETE =RBE - NFR 291751 369751 462865

Tabelul 17. Profitabilitatea

Excendentul brut din exploatare este independent de politicile financiare, fiscale si de amortizare,
de aceea putem spune ca acesta exprima in modul cel mai corect capacitatea companiei de a genera
profit. Din tabelul de mai sus observam ca excedentul brut din exploatare are valori pozitive pe toate
perioada analizata, adica firma a reusit sa degaje un surplus monetar in urma activitatii de exploatare in
valoare de 70.3 Mil Euro in anul 2015, 79.9 Mil Euro in anul 2016, respectiv 115 Mil Euro in anul 2017. In
dinamica se observa o crestere a excedentului brut din exploatare in toti cei trei ani analizati.
Urmatorul rezultat si anume rezultatul exploatarii este format din rezultatul brut din exploatare la
care se aduna veniturile din provizioane si se scad cheltuielile cu provizioanele si cu amortizarile. Acest
rezultat ne arata in ce mod este influentat profitul companiei de catre politicile legate de amortizare si de
constituire a provizioanelor. Se observa o diferenta semnificativa intre rezultatul brut al expoatarii si
rezultatul exploatarii iar aceasta diferenta este generata de cheltuielile foarte mari cu amortizarile.
Rezultatul net al companiei este influentat de politica fiscala a tarii prin aplicarea cotei de impozitare.

26
 Profitabilitatea

120000

100000

80000

60000

40000

20000

0
31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Excedentul Brut din Exploatare EBE Profit din exploatare RE Rezultat Net RN

Figura 11. Evolutia Profitabilitatii

Analiza Rentabilitatii

Ratele de rentabilitate “fac parte din categoria indicatorilor de eficienta de tipul efect/efort.
Efectul este exprimat prin profitul sub diversele sale forme de calcul: brut, net, din exploatare, curent etc.
Efortul este reflectat sub forma capitalurilor (proprii, permananente), resurselor consumate, activelor
totale sau ale partilor din acestea, veniturilor etc”.

Pentru a calcula rentabilitatea intreprinderii analizate am calculate doua rate:

- Rata rentabilitatii economice
- Rata rentabilitatii financiare

Indicator Simbol Formula de calcul 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Profitabilitate economica –
Rata marjei brute a expl. RMBE_CA = (RBE/CA) *100 9.38 9.49 12.59
Profitabilitate economica –
Rata marjei nete a expl. RMNE_CA = (RE/CA)*100 1.26 2.74 8.67
Rentabilitate economica
bruta Reb = (RBE/Cap. Invest.)*100 9.23 10.13 13.14
= RMBE_CA * (CA/Cap.
Invest.) 9.23 10.13 13.14
Cap. inv. = AI + NFR + Disp + IFTS 762290.00 789031.00 878252.00
Rentabilitate economica
neta Ren = (RE/Cap. Invest.)*100 1.24 2.93 9.05
= RMNE_CA * (CA/Cap.
Invest.) 1.24 2.93 9.05
Profitabilitate financiara – 1.26 2.74 8.67
Rata rentab. comerciale RRC = RC/CA

27
 0.54 1.40 6.77
RRCN = RN/CA
Rata rentabilitatii financiare Rf = (RC/CA)*100 1.26 2.74 8.67
Rfn = (RN/CA)*100 0.54 1.40 6.77

Tabelul 18. Rentabilitatea

Rentabilitatea economica bruta a capitalului total ne indica eficienta modului de utilizare a

activului total aflat la dispozitia intreprinderii, indiferent de sursa din care acesta provine. In cazul firmei
analizate rata rentabilitatii economice are valori foarte mici pe toata perioada. Cea mai mare valoare a
ratei se inregistreaza in anul 2017 (13.14%) adica la 100 lei surse de finantare intreprinderea obtine un
profit de exploatare de 13.14 lei. Din aceste valori obtinute putem trage concluzia ca gradul de eficienta a
resurselor aflate in exploatarea intreprinderii nu este foarte este ridicat. Rentabilitatea economica reala,
obtinuta in urma deducerii ratei inflatiei are valori si mai mici decat valorile precedente. Analizata in
dinamica rata rentabilitatii economice a capitalului este in continua crestere pe cei trei ani analizati.
Rentabilitatea economica neta a capitalului investit ne arata gradul de remunerare a capitalului
investit indiferent de sursa de provenienta a acesuia. Valorile indicatorului sunt si acestea mici, cea mai
mare valoarea a indicatorului inregistrandu-se din nou in anul 2017 (9.05%). Din nou avem in vedere o
crestere a rentabilitatii pe parcursul a celor trei ani studiati, pornind de la 1.24% in 2015, ajungand pana
la 9.05% in ultimul an.
Rentabilitatea financiara masoara performanta capitalurilor proprii, insemnand capacitatea
acestora de a genera profit. In cazul firmei Digi Communications si acest indicator prezinta valori scazute
pe toata perioada de analiza, deoarece raportul capitalului propriu din totalul capitalurilor este foarte
scazut. Situatia nu este deloc satisfacatoare deoarece rentabilitatea financiara este inferioara ratei
inflatiei in 2015 si 2016, doar in 2017 ajungan la 8.67%. In dinamica se observa din nou o crestere pentru
cei trei ani studiati.

Rentabilitati

14.00
12.00
10.00
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
RMBE_CA RMNE_CA Reb Ren RRC

31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017

Figura 12. Evolutia rentabilitatilor

28
Analiza SWOT
Avantaje/Oportunitati

- Pozitii de lider pe segmentele principale de business; DIGI este cel mai mare jucator in Romania pe
segmentele de internet si date si respectiv de televiziune si ocupa locul doi pe segmentul de telefonie
fixa. In Ungaria compania detine a 3-a cota de piata pe segmentele de televiziune si respectiv de
internet fix si date.
- Cea mai mare crestere de RGUs din Romania pe segmentul de telecomunicatii mobile.Infrastructura
avansata a retelei de fibra optica permite oferirea de servicii la preturi reduse si viteze ridicate.
- Cele cinci linii de business ofera posibilitatea de vanzare incrucisata de servicii si in plus contribuie la
retinerea clientilor.
- Numarul mare de clienti permite economii de scara, cum ar fi oferirea de content premium si exclusiv
la un cost mediu/client redus.

Dezavantaje/Riscuri

- Competitivitate ridicata in sector.

- Cerinte ridicate de investitii, pentru a tine pasul cu avansul tehnologic si a mentine serviciile oferite la
o calitate superioara.
- Grad de indatorare ridicat.
- Rezultatul net este afectat de costurile cu finantarea.
- Riscul de dobanda. Creditele si imprumuturile pe termen lung purtatoare de dobanda reprezinta peste
jumatate din totalul datoriilor iar o crestere a dobanzilor de referinta ar conduce la cresteri
semnificative ale cheltuielilor cu dobanzile.
- Compania activeaza intr-un sector controlat de institutii de reglementare.
- DIGI are mai multe litigii pe rol care ar putea sa-i afecteze activitatea.

Obiective si directii strategice pentru urmatorii ani:

Continuarea optimizarii retelei fixe avansate de fibra optica, oferind servicii de inalta calitate, pastrand in
acelasi timp preturi competitive.
Extinderea retelei mobile pe segmentele geografice principale si dezvoltarea activitatii de servicii de
comunicatii mobile.
Concentrarea pe pietele principale din Romania si Ungaria si extinderea cotei de piata
Cresterea in continuare a numarului de RGU prin vanzari incrucisate de produse si rata de penetrare mai
ridicata a serviciilor, gestionand in acelasi timp rata de dezabonare a clientilor.
Oferta de continut premium si/sau exclusiv pentru a mentine atractivitatea ofertelor de produse.

Previziunea Financiara Digi Communications

Analiza post-factum a pozitiei si a performantelor financiare ale intreprinderii, realizata in

capitolelele precedente ne ajuta sa realizam o previzionare a situatiilor financiare. Acest lucru este posibil
prin identificarea tendintelor actuale ale principalilor indicatori, prin observarea eventualelor probleme si
crearea previziunii in vederea corectari acestora.
Previzionarea situatiilor financiare ale unei companii se poate realiza prin diverse metode, insa
toate aceste metode au un punct de plecare comun, si anume cifra de afaceri (evolutia vanzarilor).

29
Pentru a realiza previziunea am folosit metoda raportarii la cifra de afaceri. Aceasta este metoda cea mai
utilizata datorita faptului ca satisface nevoile informationale ale firmei. Motivul pentru care aceasta
metoda este atat de utilizata este faptul ca porneste de la o ipoteza viabila care spune ca majoritatea
elemntelor bilantiere variaza in raport cu variataa cifrei de afaceri.

Previziunea cifrei de afaceri

Pentru a putea realiza previziunea situatiilor financiare am inceput prin a previziona cifra de afaceri,
deoarece pornind de la aceasta vom putea previziona bilantul si contul de profit si pierdere. In
previzionarea cifrei de afaceri am folosit metoda ratei medii de crestere in preturi constante. Aceasta
metoda consta in calcularea unei valori medii procentului de crestere a cifrei de afaceri pe perioada de
analiza, in cazul trei ani. Rata medie de crestere a cifrei de afaceri este calculata ca o medie aritmetica
simpla a ratelor de crestere obtinute in perioadele precedente.

Indicator 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017 31.12.2018 31.12.2019

CA totala 750130 842775 916551 980984.5 1049947.7
Indicele CA 0.00% 112.35% 108.75%
Indice mediu de crestere 0% 12.35% 8.75%
Rata medie de crestere a
CA 7.03
Tabel 19. Rata medie de crestere a cifrei de afaceri

Previziunea bilantului

Asa cum am specificat mai sus, pentru calcularea bilantului previzionat se porneste de la cifra de
afaceri. Conform metodei alese si anume metoda raportarii la cifra de afaceri am analizat in primul rand
modul de modificare al fiecarui element bilantier la variatia cifrei de afaceri. Fiecare element bilantier va fi
raportat la cifra de afaceri pentru a afla procentul sau in cifra de afaceri. In urma acestui pas am calculat
o medie aritmetica a acestor valori procentuale pe fiecare element bilantier in parte pentru aflarea unei
ponderi medii a acestora in cifra de afaceri. Pentru anii 2018 si 2019 s-au folost aceste procente pentru a
previziona valorile bilantiere. Bilantul previzionat pentru anul 2018-2019 va arata ca si in tabelul de mai
jos.

30
Data 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017 31.12.2018 31.12.2019
I. IMOBILIZARI NECORPORALE 205128 206812 215248 0.25 246454.8023 263780.5723
II. IMOBILIZARI CORPORALE 674743 825989 900691 0.95 935950.7336 1001748.06
III. IMOBILIZARI FINANCIARE 54176 8048 47776 0.04 43783.75913 46861.75693
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 934047 1040849 1163715 1.25 1226189.295 1312390.389
I. STOCURI 13205 18552 10063 0.02 16544.56902 17707.65205
II. CREANTE 130429 142081 106449 0.15 149960.8572 160503.1039
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 49662 37995 62003 0.06 58511.11615 62624.447
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 193296 198628 178515 0.23 225016.5424 240835.203
TOTAL ACTIVE 1127343 1239477 1342230 1.48 1451205.837 1553225.592
DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLATITE INTR-O PERIOADA DE
PANA LA UN AN 365053 450446 463978 0.51 499436.939 534547.3505
Datorii comerciale si similare 271118 373969 360571 0.40 391923.9477 419476.1971
DATORII CURENTE 365053 450446 463978 0.51 499436.939 534547.3505
ACTIVE CIRCULANTE - -
NETE/DATORII CURENTE NETE -171757 -251818 -285463 -0.28 274420.3965 293712.1475
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE 762290 789031 878252 0.97 951768.8984 1018678.242
DATORII: SUMELE CARE TREBUIE
PLATITE INTR-O PERIOADA MAI
MARE DE UN AN 659476 746428 735704 0.86 839564.2286 898585.585
TOTAL DATORII 1024529 1196874 1199682 1.36 1339001.168 1433132.935
IV. REZERVE (ct. 106) 31597 1248 9096 0.02 17503.05761 18733.52238
V. PROFITUL SAU PIERDEREA
REPORTAT(A) (ct. 117) 610 40474 138869 0.07 65513.56051 70119.16312
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA LA
SFARSITUL PERIOADEI DE
RAPORTARE (ct. 121) 27178823 79264 115399 12.15 11919650.76 12757602.08
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 102814 42603 142548 0.11 112204.6698 120092.6569
CAPITALURI - TOTAL (rd. 46 + 47
+ 48) 102814 42603 142548 0.11 112204.6698 120092.6569
TOTAL CAPITALURI SI DATORII 1127343 1239477 1342230 1.48 1451205.837 1553225.592
CA 750130 842775 916551

Tabel 20. Previzionarea bilantului

31
Previziunea contului de profit si pierdere

Ca in cazul previzionarii bilantului si in cazul contului de profit si pierdere vom urma aceasi pasi. In primul
rand se va analiza legatura dintre evolutia elementelor contului de profit si pierdere si evolutia cifrei de
afaceri, apoi fiecare element al contului de rezultate a fost raportat la cifra de afaceri pentru a afla
procentul sau in cifra de afaceri. In urma acestui pas am calculat o medie aritmetica a acestor valori
procentuale pe fiecare element al contului in parte pentru aflarea unei ponderi medii a acestora in cifra de
afaceri.

Tabel 21. Previzionarea contului de profit si pierdere

Obiectivul acestei lucrari a fost acela de a face o analiza a pozitiei si a performantelor

financiare asupra companiei Digi. In acest sens am analizat o serie de indicatori in urma carora am
tras concluziile pe care le voi dezvolta mai jos.
Analiza Financiar-Patrimoniala : Din analiza realizata asupra pasivului putem spune ca firma
nu are o stabilitate buna in cei trei ani analizati, datoriile pe termen mediu si lung din sursele permanente
sunt majoritare in pasivul total. In ceea ce priveste rata autonomiei financiare si rata indatorarii acestea
au valori foarte slabe si necesita imbunatatiri urgente.
Din analiza realizata asupra activului putem spune ca ponderile componentelor de active sunt
bune cu o pondere mai insemnata a activelor imobilizate (in special corporale) in total active, specific
sectorului de activitate.
Analiza bonitatii : Din analiza efectuata asupra lichiditatii firmei observam ca firma nu dispune
delichiditatile necesare pentru a-si achita datoriile pe termen scurt in totalitate;(lichiditate imediata)
Din analiza efectuata asupra solvabilitatii firmei, se poate trage concluzia ca firma se confrunta cu riscul
de a nu fi capabila sa isi achite datoriile totale atunci cand acestea vor ajunge la scadenta, deci situatia
nu este deloc favorabila.
Analiza echilibrului financiar : Din analiza realizata asupra fondului de rulment se observa ca
acesta are valori negative pe toata perioada analizata, adica sursele de finantare permanante nu sunt
suficiente pentru a acoperi nevoile permanante, acest lucru generand un dezechilibru financiar;
Necesarul de fond de rulment este deasemenea negativ pe toata perioada analizata, adica se
degaja surse ciclice care pot acoperi nevoile de finantare curente;
Trezoreria pozitiva ne indica o independenta a firmei de surse de finantare externe pentru
sustinerea activitatilor curente.
In ceea ce priveste profitabilitatea, toate ratele calculate au valori pozitive, din acest lucru putem
concluziona ca firma nu se confrunta cu probleme in obtinerea profitului dorit. Si in cazul rentabilitatii, la
fel ca la profitabilitate ratele calculate au valori relativ bune. Pentru a imbunatatii valorile acestor rate este
recomandata o diminuarea a cheltuielilor si o crestere a veniturilor.

32