Sunteți pe pagina 1din 52

STUDIU DE CAZ LA S.C. FLANCO INTERNAIONAL S.R.L.

5.1. Profil de companie - Flanco International


FLANCO INTERNATIONAL este lider pe piata din Romania n domeniul distributiei produselor
electronice si electrocasnice, cu o cifra de afaceri de 120 milioane euro n 2003 si cu o retea
nationala de peste 78 de magazine specializate.
nfiintat n 1992, cnd si deschide primul sau magazin, Flanco a fost initial implicat n
activitati de import-export n domeniul electronicelor si mobilei. n 1994, n conjunctura unei piete
nca imature, Flanco face pionerat n creditul de consum, prin initierea primului program de
vnzarein rate. Flanco International si-a nceput activitatea de retail n 1994 odata cu deschiderea
primului sau magazin n Bucuresti, situat pe Calea Mosilor
n perioada 1998 - 2002, Flanco a introdus n piata sistemul de creditare, cu avans zero si
plata n 36 de rate egale, programul de fidelitate pentru clientii sai, garattia extinaa si alte servicii
de valoare adaugata. n perioada 1997 - 1999 au avut loc majorari ale capitalului companiei prin
atragerea unora dintre cele mai active fonduri de investitii de pe piata romneasca, Oresa Ventures
(Suedia) si Danube Fund (Grecia). Reteaua de magazine s-a extins de la 10, initial, la cca 40 la
sfrsitul lui 1997, pna la 50 n 1999 si la 78 n prezent. n ultimii ani s-a dezvoltat continuu
activitatea de vnzari n rate si au sporit eforturile de marketing orientate spre comunicarea ct
mai eficienta a ofertei Flanco.
Flanco este considerat un deschizator de drumuri n industria de profil, pentru ca a
construit o retea de magazine care a rezistat peste timp, si-a mbunatatit mereu oferta si selectia
de produse si servicii si a cautat noi modalitati de a se apropia de cumparator. Mai mult, Flanco a
fost primul care a comunicat si a avut o identitate vizuala distincta. Flanco fiind cel care zmbeste
clientului, care il informeaza corect, care il ajuta sa ia decizia potrivita de cumparare, care gaseste
solutii pentru nevoile si asteptarile fiecaruia, Flanco este al celuia care ii pasa, fiindca si dorsste ca
fiecare client sa se ntoarca n magazin ca sa mai cumpere o data.
Companie dinamica si inovatoare, Flanco a lansat, n luna septembrie a anului 2003, n
premiera pe piata distributiei de produse electronice si electrocasnice din Romnia o ampla
campanie de repozitionare a marcii sale. Sub sloganul "Foarte deschis", Flanco a adoptat o noua
identitate vizuala.
Conceputa n urma unei cercetari atente a pietei de retail, campania de imagine reliefeaza
componenta emotionala a marcii Flanco. Studiile au demonstrat ca ceea ce a transformat Flanco
ntr-o marca nationala de prestigiu, dincolo de expansiunea teritoriala si consistenta comunicarii, a
fost valoarea pe care le-a oferit-o clientilor sai n mod constant. Campania de repozitionare si
imagine Flanco subliniaza valorile marcii - spiritul antreprenorial, atitudinea de lider, inovatia,
spiritul de echipa si popularitatea, fiind sustinuta de o noua sigla si un nou slogan. Sigla Flanco
pastreaza cele doua elemente deja cunoscute - numele marcii si stecherul stilizat, nsa aduce n
prim plan un concept inedit, de zmbet prietenos, integrat n forma cablului. Sloganul "Foarte
deschis" exprima deschiderea n atitudine, catre nou si accesibilitate pentru clienti si parteneri.
Oferta de produse si servicii este prezentata n momentul actual prin intermediul a 78 de
magazine deschise n toata tara, dintre care 12 n Bucuresti. n magazinele sale, Flanco ofera
consumatorilor o gama larga de produse electronice si electrocasnice, de la frigidere, masini de

spalat si de gatit, la televizoare si echipamente audio-video, de la sisteme de aer conditionat si


aspiratoare la aparate de ngrijire personal si aparatura de bucatarie. Gama de produse IT&C, din
oferta Flanco, reprezinta o sursa de dezvoltare importanta.
Marcile comercializate de Flanco, n calitate de partener autorizat, sunt: Akai, Arctic, Ardo,
Ariston, Beko, Bosch-Siemens, Braun, Candy, Electrolux, E-boda, Franke, Fourlis, Galanz, Gorenje,
Ignis, Indesit, JVC, LG, Magister, Midea, Moulinex, Panasonic, Philips, Polar, Revlon, Roadstar,
Rowenta, Samsung, Sharp, Sony, Tefal, Veryo, Vortex, Whirlpool si Zanussi. Pe langa o gama variata
de produse, Flanco ofera consumatorilor sai consultanta n alegerea celor mai potrivite solutii de
cumparare - produse si cele mai eficiente si accesibile sisteme de vnzari n rate, asigurand n plus
variate servicii post-vanzare, cum sunt transportul si instalarea gratuita.

5.2. Cercetarea de marketing


Cercetarea de marketing este definita ca fiind "activitatea prin intermediu careia, cu
ajutorul unor concepte, metode si tehnici stiintifice de investigare se realizeaza specificarea,
masurarea, culegerea, analiza si interpretarea informatiilor de marketing destinate conducerii
unitatii economice pentru cunoasterea mediului n care functioneaza, identificarea oportunitatilor,
evaluarea alternativelor actiunilor de marketing si a efectelor acestora".[1]
Cercetarea de marketing este functia care pune n legatura clientii, consumatorii si publicul
larg cu firma prin intermediul informatiilor care sunt folosite pentru identificarea oportunitatilor si
problemelor de marketing, supravegherea performantelor de marketing precum si la mbunatatirea
ntelegerii procesului de marketing. [2] Pentru a realiza o cercetare de marketing este necesara
parcurgerea unei succesiuni de faze si activitati , care contribuie la ndeplinirea scopului cercetarii
si solutionerea unei anumite probleme decizionale de marketing.
Cercetarea de marketing presupune trei faze si anume: faza preliminara, faza de proiectare
si de realizare. Procesul de cercetare ncepe prin definirea problemei decizionale, a scopului si a
obiectivelor cercetarii. Ca rezultat al fazelor de proiectare si realizare, cercetarile de marketing se
finalizeaza printr-un raport prezentat n forma scrisa sau oral solicitantului cercetarii. [3]
Importanta acordata satisfacerii consumatorului este reflectarea locului central pe care
acesta l ocupa n conceptul de marketing. Astfel, studiu comportamentului consumatorului este
vital pentru o ntreprindere n motivatia consecintelor pe care ea o antreneaza referitor la toate
deciziile de marketing: pozitionarea marcilor, segmentarea pietelor, dezvoltarea de noi produse,
strategii publicitare, alegerea canalelor si a modalitatilr de distributie, etc [4]
5.2.1. Stabilirea obiectivelor cercetarii
Elaborarea obiectivelor este o etapa ce are un impact direct asupra metodologiei cercetarii
si asupra costurilor implicate.

Aspecte de baza

ntrebarile cercetatorului

Obiectivele cercetarii

Masura n care cei 1. Care sunt ofertele 1.


Determinarea
efectelor
intervievati
cunosc magazinului Flanco?
publicitatii
n
cunoasterea
oferta
magazinului

Flanco.

2. Cum apreciati gama de ofertelor magazinului Flanco.


produse
oferite
de
magazinul Flanco?
2. Cunoasterea din perspectiva
clientului
a
imaginii
magazinului n ceea ce priveste
oferta de marfa.

Cunoasterea criteriilor Care sunt criteriile


de alegere a unui produs. alegere a unui produs?

de Cunoasterea
importantei
acordate de client n ceea ce
priveste aspectul produsului,
caracteristicile
produsului,
marca, pretul, perioada de
garantie,
transportul
la
domiciliu si a conditiilor de
creditare.

Cunoasterea cererii de Ce produse


produse electrice si cumparati?
electrocasnice.

sa Determinarea tipului de produse


dorite a fi achizitionate de catre
consumatori.

doriti

Opiniile brasovenilor cu 1.
Cum
apreciati
privire la serviciile amabilitatea personalului?
oferite de magazinul
Flanco.
2. Cum apreciati conditiile
de creditare disponibile n
magazinul Flanco?

1. Determinarea nivelului de
amabilitate a personalului n
vederea mbunatatirii acesteia.
2. Identificarea nivelului de
apreciere a conditiilor de
creditare.

Formularea obiectivelor consta n precizarea, la nivel operational a informatiilor care sunt


necesare pentru alegerea variantei decizionale optime, pentru fiecare dimensiune a problemei
investigate.
Obiectivele se diferentiaza n functie de importanta lor n raport cu scopul cercetarii. n
consecinta exista doua tipuri de obiective - obiective centrale si secundare. [5]
Obiectivele centrale sunt cele prioritare n timp ce obiectivele secundare au o importanta
mai mica dar contribuie la realizarea scopului cercetarii. Definirea clara a obiectivelor ce vor fi
urmarite are o mare importanta, nu numai pentru desfasurarea urmatoarelor etape ci si pentru
celelalte faze ale cercetarii. Rezultatele finale vor fi analizate n raport cu obiectivele formulate n
faza preliminara.
5.2.2. Stabilirea ipotezelor cercetarii
Procesul cercetarii de marketing presupune efectuarea unei operatiuni care consta n
elaborarea ipotezelor. Ipoteza este o propozitie afirmativa sau negativa nedovedita referitoare la

un fenomen care prezinta interes pentru cercetator. Este o anticipare a raspunsurilor la problema
investigata, o propozitie precisa care poate fi testata si eventual poate fi acceptata, pe baza
datelor culese.
Uneori, ipoteza poate fi o afirmatie despre relatia dintre doua sau mai multe variabile ale
cercetarii. Formularea ipotezelor statistice este nsotita de o notare simbolica. Ipoteza statistica are
doua componente: Ipoteza nula (H0 ) si ipoteza alternativa (H1 )
Ipotezele au o valoare practica semnificativa n proiectarea cercetarii de marketing. Ele
impun din partea cercetatorului clarificarea asteptarilor sale, n privinta rezultatelor la care va
conduce studiul. De asemenea ipotezele l ajuta pe cercetator la stabilirea informatiilor care vor fi
solicitate n procesul de analiza. Atunci cnd evalueaza o ipoteza, cercetatorul trebuie sa fie sigur
ca informatiile culese vor fi utile n procesul de adoptare a deciziilor. [6]
Ipoteze generale
Imposibilitatea de achizitie a produselor electronice si electrocasnice cu plata integrala a
acestora i determina pe brasoveni sa apeleze la un sis 13413q1620n tem de creditare pentru
achizitionarea acestor tipuri de produse.
Informatiile oferite de personalul de vnzare sunt esentiale n diferentierea produselor si
decizia finala de achizitie a unui produs n detrimentul altuia.
Pentru cumparator elementul determinant al diferentierii marcilor si implicit a
caracteristicilor si calitatii produselor l reprezinta pretul acesta avnd un rol determinant n decizia
de cumparare.
Prin elaborarea si implementarea unor oferte promotionale S.C. Flanco International S.R.L.
doreste sa atraga clientii prin diversivitatea si calitatea produselor precum si prin accesibilitatea la
serviciile oferite.
Ipoteze nule
H0 : Nu exista diferente ntre barbati si femei n ceea ce priveste influenta marcii n alegerea unui
produs n detrimentul altui produs.
H0 : Nu exista diferente semnificative pe grupe de venit n ceea ce priveste aprecierea conditiilor de
creditare.
H0 : Venitul nu influenteaza intentia de achizitie a produselor si de apelare la serviciile oferite de
S.C. Flanco International S.R.L. pentru achizitionarea produselor.
H0 : Venitul nu influenteaza importanta acordata elementelor ce definesc produsul precum si a
serviciilor adiacente acestuia n alegerea sa.
Ipoteze alternative
H1 : Exista diferente ntre barbati si femei n ceea ce priveste influenta marcii n alegerea unui
produs n detrimentul altui produs.

H1 : Exista diferente semnificative pe grupe de venit n ceea ce priveste aprecierea conditiilor de


creditare.
H1 : Venitul influenteaza intentia de achizitie a produselor si de apelare la serviciile oferite de S.C.
Flanco International S.R.L. pentru achizitionarea produselor.
H1 : Venitul influenteaza importanta acordata elementelor ce definesc produsul precum si a
serviciilor adiacente acestuia n alegerea sa.
5.2.3. Esantionarea
Metoda de esantionare aleasa este esantionarea aleatoare n care s-a constituit un esantion
de 80 de persoane, a 10-a persoana care intra n magazinul Flanco situat n Brasov, n decurs de
cinci zile n perioada 24-28 mai 2004.
5.2.4. Recoltarea informatiilor

Urmatoarea etapa n cercetarea de marketing o reprezinta


recoltarea datelor si a informatiilor. Fiind vorba de o cercetare de teren,
aceasta etapa este foarte importanta, cercetarea putnd esua daca
activitatea de culegere a datelor nu se desfasoara ntr-un mod corect.
Proiectarea corespunzatoare a cercetarii va nlatura numeroase surse de
eroare, totusi este necesara executarea cu atentie a recoltarii
informatiilor, pentru a ajunge la rezultate care nu contin erori
semnificative.
Activitatile desfasurate n etapa de racoltare a informatiilor sunt
urmatoarele: constituirea fortelor de teren (stabilirea tuturor persoanelor
care urmeaza sa recolteze informatiile, n functie de cerintele specifice ale
cercetarii aflate n derulare), pregatirea fortelor de teren (instruirea tuturor
operatorilor), culegerea informatiilor (deplasarea pe teren, n cazul
cercetarii noastre n interiorul magazinului, si recoltarea datelor si
informatiilor n conformitate cu instructiunile primite), controlul activitatii
fortelor de teren se evaluarea operatorilor.[7]
Pentru testarea ipotezelor formulate se redacteaza urmatorul
chestionar pentru a afla informatiile necesare continuarii cercetarii de
marketing.
CHESTIONAR
Va rugam sa aveti amabilitatea de a ne ajuta n realizarea unei cercetari de marketing care
are drept scop implementarea de catre firma Flanco a unor oferte care sa vina ct mai bine n
ntmpinarea cerintelor clientilor. Chestionarul este anonim, iar datele obtinute vor fi utilizate
numai n cadrul acestei cercetari.
1. De unde ati auzit de Flanco?
televizor

radio
prieteni, familie
internet
alte surse (precizati care)........
2. Ce va determinat sa veniti n magazinul Flanco ?
reclama n mass-media
prietenii, familia
dorinta de a cumpara un produs
plata unei rate
curiozitatea
eram n trecere
alte motive
(puteti bifa mai multe variante de raspuns)
3. Cunoasteti oferta magazinelor Flanco din aceasta perioada ?
Da (continuati cu ntrebarea 4)
Nu (continuati cu ntrebarea 5)
4. n ce constau aceste oferte ?
Preturi speciale
"Iei acum platesti la toamna"
"Cadouri Flanco"
" O rata cadou"
"Oferta de Nota 10"
" Rata de 199.000 lei/luna"
Altele (precizati care)........
(puteti bifa mai multe variante de raspuns)

5. Considerati
magazinul Flanco:

gama

de produse electronice si

electrocasnice oferite de

foarte cuprinzatoare
cuprinzatoare
nici cuprinzatoare/nici sumara
sumara
foarte sumara
6. Intentionati sa achizitionati produse electrocasnice n perioada urmatoare?
Da (continuati cu ntrebarea 7)
Nu (continuati cu ntrebarea 8)
7. Ce produse doriti sa cumparati ?
(puteti bifa mai multe variante de raspuns)
produse audio-video (televizor, minisistem audio, DVD player, sistem DVD Home
Cinema, casetofoane auto, camere de filmat,aparate foto digitale, etc.)
produse frigorifice (frigidere, congelatoare, combine frigorifice)
masini de spalat
masini de gatit (aragazuri, plite pe gaz si electrice, cuptoare pe gaz si electrice)
produse casnice (robot de bucatarie, hota, cuptor cu microunde, aspirator, etc.)
produse IT si de comunicatii (calculator, monitor, imprimanta, telefon)
produse de ngrijire personala (uscator par, ondulator, perie, aparat de ras, aparat
tuns, epilator, perie de dinti electrica, etc.)
altele
8. Care sunt criteriile de alegere a unui produs ?
ncercuiti valoarea care exprima importanta pe care dvs. o acordati urmatoarelor criterii de
alegere a unui produs.

Criteriu de selectie

Neimportant

Putin
important

Indiferent

Important

Foarte
important

Aspectul produsului

Caracteristicile
produsului

Producatorul (marca)

Pretul

Perioada de garantie

Transportul la domiciliu

Conditiile de creditare

9. Pe urmatoarea scala cum apreciati amabilitatea personalului ?


+3
+2
+1
amabilitatea personalului
-1
-2
-3
10. Conditiile de creditare ntlnite n magazinul Flanco le considerati:
foarte avantajoase
avantajoase
nici avantajoase, nici dezavantajoase
dezavantajoase

foarte dezavantajoase
11. Ati fost si n alte magazine de profil ?
Da (continuati cu ntrebarea 12)
Nu (continuati cu ntrebarea 13)
12. mi puteti preciza cteva dintre acestea ?
(puteti bifa mai multe variante de raspuns)
Shopping Center

Domo

Albif
Zass

Aksaray
Altele

13. Care este sexul dvs.?


Feminin
Masculin
14. n ce categorie de vrsta va ncadrati ?
18-27 ani
28-37 ani
38-47 ani
48-57 ani
peste 58 ani
15. Care este ocupatia dvs. ?
_______________________
16. Care este ultima scoala absolvita ?
scoala generala
scoala profesionala
Liceu
Facultate

Alte
Cos

17. Care este venitul lunar al dvs.?


sub 2.500.000 lei
2.500.001 - 3.500.000 lei
3.500.001 - 5.000.000 lei
5.000.001 - 7.500.000 lei
7.500.001 - 10.000.000 lei
peste 10.000.001 lei
Va multumim pentru timpul acordat !
5.2.5. Tipuri de scale
Pentru masurarea datelor ce se culeg prin cercetarile de marketing se poate utiliza o mare
varietate de metode de scalare. Unele metode servesc pentru scalarea unidimensionala, caz n
care se masoara doar caracteristica sau proprietate a obiectului sau fenomenului cercetat. Cu
ajutorul altor metode se realizeaza scalarea multidimensionala, atunci cnd se masoara simultan
mai multe caracteristici sau proprietati ale obiectului sau fenomenului respectiv. [8]
In cercetarea noastra de marketing am utilizat urmatoarele tipuri de scale (corespunzatoare
ntrebarilor din chestionar)
ntrebarile 1, 16, 17 au scale nominale cu alegere unica din mai multe alternative.
ntrebarile 2, 4, 7, 12 au scale nominale cu alegere multipla.
ntrebarile 3, 6, 11, 13 au scale nominale binare.
ntrebarile 5, 8, 10 au scale diferentiale semantice.
ntrebarea 9 are scala Stapel.
ntrebarea 14 are scala proportionala.
ntrebarea 15 este ntrebare deschisa, scala folosita este scala nominala
5.2.6. Diagrama legaturilor ntre ntrebari

5.2.7. Analiza datelor de marketing

Statistica fiecarei ntrebari


ntrebarea numarul 1: De unde
ati auzit de Flanco?

Raspuns

Frecventa
absoluta

TV

Frecventa
relativa

Procent

47

0,59

58,75%

0,11

11,25%

14

0,18

17,50%

Internet

0,04

3,75%

Alte surse

0,09

8,75%

80

1,00

100,00%

Radio
Prieteni, familie

TOTAL

Raspuns

Frecventa
absoluta

Frecventa
relativa

Procent

Reclama n mass-media

34

0,28

28,33%

Prietenii

23

0,19

19,17%

Dorinta de a cumpara

18

0,15

15,00%

Plata unei rate

27

0,23

22,50%

Eram n trecere

13

0,11

10,83%

Dintre
cei
chestionati
n
procent de 59% au
indicat televiziunea
ca principala sursa
de
informare
cu
privire la existenta
magazinului
si
a
firmei Flanco.
ntrebarea
numarul 2: Ce va
determinat
sa
veniti n magazinul
Flanco ?

Motivul
pentru care s-a intrat

Altele
TOTAL

0,04

4,17%

120

1,00

100,00%

n magazin, din raspunsurile primite l reprezinta este datorita reclamei n mass-media n proportie
de 28%, pentru plata unei rate 23% din cei ntrebati si doar 15% au intrat n magazin cu dorinta de
a cumpara.
ntrbarea numarul 3: Cunoasteti oferta magazinelor Flanco din aceasta perioada

Raspuns

Frecventa absolu
ta

Frecventa
relativa

n procent de 78,75% din cei


chestionati cunosc oferta
magazinului Flanco.

Procent

Da

63

0,7875

Nu

17

Raspuns 21,25%
0,2125

Frecventa absol
uta

Frecvent
a relativa

TOTAL

80

1
100,00%
"Preturi speciale"

24

0,11

11,06%

"Iei acum
toamna"

67

0,31

30,88%

"Cadouri Flanco"

18

0,08

8,29%

"O rata cadou"

41

0,19

18,89%

"Oferta de Nota 10"

20

0,09

9,22%

"Rata de 199.000 lei/luna"

35

0,16

16,13%

Altele

12

0,06

5,53%

TOTAL

217

100,00%

Dintre
ofertele
magazinului
Flanco
cea
mai
cunoscuta de catre cei chestionati
o reprezinta oferta "Iei acum
platesti la toamna"indicata n
proportie de 31%.
ntrebarea
numarul
5:
Considerati gama de produse
electronice si electrocasnice
oferite de magazinul Flanco:

78,75%

ntrebarea numarul 4: n
ce constau aceste oferte ?

platesti

Procent

la

Frecventa absolu
ta

Raspuns

Frecventa
relativa

Procent

5.Foarte cuprinzatoare

26

0,33

32,50%

4.Cuprinzatoare

39

0,49

48,75%

3.Nici
sumara

13

0,16

16,25%

2.Sumara

0,03

2,50%

1.Foarte sumara

0,00

0,00%

80

1,00

100,00%

cuprinzatoare/nici

TOTAL

Pe
ansamblu,
gama
de
produse
electronice si
electrocasnice
oferite
de
magazinul
Flanco
este
considerata
ca
fiind
cuprinzatoare
de catre cei
intervievati.
ntrebarea
numarul 6:
Intentionati
sa
achizitionati
produse

electrocasnice n perioada urmatoare ?

n proportie de 53,75% din cei chestionati intentioneaza sa achizitioneze produse electrice


sau electrocasnice.
ntrebarea numarul 7: Ce produse doriti sa cumparati ?

Raspuns

Frecventa absol
uta

Frecventa
relativa

Procent

Da

43

0,54

53,75%

Nu

37

0,46

46,25%

TOTAL

80

100,00%

Raspuns

Frecventa absol
uta

Frecvent
a relativa

Procent

Produse audio-video

21

0,23

22,58%

Produse frigorifice

12

0,13

12,90%

Masini de spalat

13

0,14

13,98%

Masini de gatit

11

0,12

11,83%

Produse casnice

0,10

9,68%

Produse IT si de comunicatii

13

0,06

13,98%

Produse de ngrijire personala

0,14

6,45%

Altele

0,09

8,60%

93

100,00%

TOTAL
Importanta aspectului

n ceea
ce
priveste
gama
de
produse ce se
doreste
a
fi
achizitionate
produsele
audio-video
sunt dorite n
proportie
de
22%, urmate de
cererea pentru
produse IT si
comunicatii
si
masini
de
sparlat cu 14 %,
iar pe locul al
treilea
sunt
cerute
produsele
frigorifice.
ntrebarea
numarul
8:
Care
sunt
criteriile
de
alegere a unui
produs ?

Frecventa absol
uta

Frecvent
a
relativa

5. Foarte importanta

33

0,41

41,25%

4. Importanta

26

0,33

32,50%

3. Indiferenta

16

0,20

20,00%

0,05

5,00%

n alegerea unui produs

2. Putin importanta

Procent

1. Neimportanta
TOTAL

0,01

1,25%

80

1,00

100,00%

n ceea ce priveste importanta aspectului n criteriul de alegere a unui produs aceasta a


fost indicat de cei intervievati ca fiind important n alegerea unui produs.

Importanta caracteristicilor

Frecventa absol
uta

Frecvent
a
relativa

5. Foarte importanta

57

0,71

71,25%

4. Importanta

19

0,24

23,75%

3. Indiferenta

0,05

5,00%

2. Putin importanta

0,00

0,00%

1. Neimportanta

0,00

0,00%

80

1,00

100,00%

n alegerea unui produs

TOTAL

Procent

Importanta caracteristicilor n alegerea unui produs este considerata de majoritatea celor


intervievati ca fiind foarte importanta.

Importanta producatorului (a
marcii)

Frecventa absol
uta

Frecven
ta
relativa

5. Foarte importanta

17

0,21

21,25%

4. Importanta

27

0,34

33,75%

3. Indiferenta

18

0,23

22,50%

2. Putin importanta

13

0,16

16,25%

0,06

6,25%

80

1,00

100,00%

n alegerea unui produs

1. Neimportanta
TOTAL

Procent

Importanta producatorului n ceea ce priveste alegerea unui produs in functie de acest


criteriu este considerat ca fiind un element indiferent, aspect ce reiese din interpretarea scorului
mediu calculat.

Importanta pretului

Frecventa absol
uta

Frecvent
a
relativa

5. Foarte importanta

36

0,45

45,00%

4. Importanta

24

0,30

30,00%

3. Indiferenta

11

0,14

13,75%

2. Putin importanta

0,06

6,25%

1. Neimportanta

0,05

5,00%

80

1,00

100,00%

n alegerea unui produs

TOTAL

Procent

Pretul este considerat, n medie, de cei chestionati ca fiind un element important n decizia
de alegere a unui produs.

Importanta perioadei de garantie

Frecventa absol
uta

Frecvent
a
relativa

5. Foarte importanta

14

0,18

17,50%

4. Importanta

32

0,40

40,00%

3. Indiferenta

21

0,26

26,25%

2. Putin importanta

0,10

10,00%

1. Neimportanta

0,06

6,25%

80

1,00

100,00%

n alegerea unui produs

TOTAL

Procent

n medie cei chestionati apreciaza ca importanta n alegerea unui produs a perioadei de


garantie a acestuia.

Importanta transportului la
domiciliu

Frecventa absol
uta

Frecvent
a
relativa

5. Foarte importanta

11

0,14

13,75%

4. Importanta

20

0,25

25,00%

3. Indiferenta

0,10

10,00%

2. Putin importanta

17

0,21

21,25%

1. Neimportanta

24

0,30

30,00%

TOTAL

80

1,00

100,00%

n alegerea unui produs

Procent

Potrivit analizei scorului mediu reiese ca transportul la domiciliu nu prezinta


importanta fiind indiferent n alegerea unui produs de catre cei chestionati.

Importanta
creditare

conditiilor

de
Frecventa absol
uta

Frecvent
a
relativa

5. Foarte importanta

28

0,35

35,00%

4. Importanta

17

0,21

21,25%

3. Indiferenta

18

0,23

22,50%

2. Putin importanta

0,36

10,00%

1. Neimportanta

0,11

11,25%

80

1,00

100,00%

n alegerea unui produs

TOTAL

Raspuns

Frecventa absolut
a

Frecventa
relativa

Procent

Procent

+3

14

0,18

17,50%

+2

38

0,48

47,50%

+1

19

0,24

23,75%

-1

0,09

8,75%

-2

0,03

2,50%

-3

0,00

0,00%

80

1,00

100,00%

TOTAL

n
medie
conditiile
de
creditare
sunt
considerate ca fiind
importante n decizia
de cumparare a unui
produs.
ntrebarea
numarul
9:
Reflectarea pe o
scala
Stapel
a
amabilitatii
personalului.

Scorul mediu de +1,57 evidentiaza faptul ca cei intervievati au au apreciat ca favorabila


amabilitatea personalului.
ntrebarea numarul 10: Conditiile de creditare ntlnite n magazinul Flanco sunt
considerate:

Puncte acor
date

Raspuns

Frecventa abso
luta

Frecvent
a relativa

Procent

Foarte avantajoase

18

0,23

22,50%

Avantajoase

39

0,49

48,75%

Nici
avantajoase/nici
dezavantajoase

17

0,21

21,25%

Dezavantajoase

-1

0,08

7,50%

Foarte dezavantajoase

-2

0,00

0,00%

80

1,00

100,00
%

TOTAL

Majoritatea celor intervievati au considerat conditiile de creditare ca fiind avantajoase.


ntrebarea numarul 11: Ati fost si n alte magazine de profil ?

Raspuns

Frecventa absoluta

Frecventa
relativa

Procent

Da

67

0,84

83,75%

Nu

13

0,16

16,25%

TOTAL

80

100,00%

n proportie de
83,75% din cei care au
intrat n magazinul Flanco
au mai fost si n alte
magazine de profil din
Brasov.

ntrebarea numarul 12: mi puteti preciza cteva dintre acestea ?

Raspuns

Frecventa abso
luta

Frecventa rela
tiva

Procent

Shopping Center

28

0,20

20,44%

Domo

31

0,23

22,63%

Altex

22

0,16

16,06%

Albif

15

0,11

10,95%

Aksaray

0,07

6,57%

Cosmo

14

0,10

10,22%

0,03

2,92%

Zass
Altele
TOTAL

14
137

0,10

10,22%

Din
prezentarea grafica
rezulta ca, clientii
nainte
de
a
cumpara
prospecteaza piata
cu scopul de a gasi
cea mai buna oferta
din acest domeniu
al
produselor
electrice
si
electrocasnice astfel
23% dintre ei au
fost
si
n
magazinele Domo,
20% n magazinele
Shoping
Center,
16% n Altex, iar
restul n celelalte
magazine cu acelasi
profil de activitate.
ntrebarea
numarul 13: Care
este sexul dvs.?

100,00% absolu Frecventa


Raspuns 1,00 Frecventa
ta
relativa

Procent
57,50%

Feminin

46

0,58

Masculin

34

0,43

42,50%

TOTAL

80

1,00

100,00%

ntrebarea numarul 14: n ce categorie de vrsta va ncadrati ?

Raspuns

Frecventa absolu
ta

Frecventa
relativa
Raspuns
0,20

Procent

Frecventa abso
20,00%
luta

18-27 ani

16

28-37 ani

24

0,30
Comert

30,00%

38-47 ani

22

0,28
Administratie

27,50%

48-57 ani

10

0,13
Industrie

12,50%

0,10
Educational

10,00%

80

1,00
Servicii

100,00%

peste 58 ani
TOTAL

ntrebarea
numarul
15: Care este ocupatia
dvs. ?

Frecventa rela
tiva

Procent

14

0,18

17,50%

11

0,14

13,75%

19

0,24

23,75%

0,04

3,75%

14

0,18

17,50%

Liber profesionisti

0,11

11,25%

Pensionari

0,08

7,50%

Alta

0,05

5,00%

80

1,00

100,00%

TOTAL

ntrebarea numarul 16: Care este ultima scoala absolvita ?

Raspuns

Frecventa
absoluta

Frecventa
relativa

Procent

scoala generala

12

0,15

15,00%

scoala profesionala

29

0,36

36,25%

Liceu

28

0,35

35,00%

Facultate

11

0,14

13,75%

TOTAL

80

1,00

100,00%

ntrebarea
numarul 17: Care
este venitul lunar
al dvs.?

Frecventa absol
uta

Frecven
ta
relativa

0,08

7,50%

2.500.001 - 3.500.000

20

0,25

25,00%

3.500.001 - 5.000.000

28

0,35

35,00%

5.000.001 - 7.500.000

18

0,23

22,50%

7.500.001 - 10.000.000

0,06

6,25%

peste 10.000.001

0,04

3,75%

80

1,00

100,00%

Raspuns

sub 2.500.000

TOTAL

Procent

Venitul celor chestionati n proportie de 34% este situat n intervalul 3.500.001-5.000.000


lei, 24% dintre ei, n interrvalul 2.500.001- 3.500.000 lei si doar 4% au un venit peste 10.000.001
lei.
5.2.7. Testarea ipotezelor cercetarii
A. Ipotezele statistice:

H0: Nu exista diferente ntre femei si barbati n ceea ce priveste influenta marcii n
alegerea unui produs.
H1: Exista diferente ntre femei si barbati n ceea ce priveste influenta marcii n
alegerea unui produs.
Folosindu-se testul Kolmorov-Smirnov s-a urmarit sa se verifice statistic daca exista diferente
ntre femei si barbati n ceea ce priveste influenta marcii n alegerea unui produs, s-au respectat
conditiile aplicarii testului si anume:
- cele doua subesantioane (al femeilor si al barbatilor) sunt independente;
- influenta marcii n alegerea unui produs a fost masurata ordinal folosindu-se scala
diferentiala semantica cu 5 trepte.
Marimea celor doua subesantioane este:
n1 = numarul femeilor = 46
n2 = numarul barbatilor = 34

Sexul
Influenta marcii n alegerea
unui produs

TOTAL
Feminin

Foarte importanta

Masculin
6

11

17

Importanta

13

14

27

Indiferenta

11

18

Putin importanta

11

13

46

34

80

Neimportanta
TOTAL

Avnd
n
vedere
frecventele
relative cumulate
ale celor doua
subesantioane,
ipotezele
statistice vor fi
enuntate astfel:
H0:
Diferenta maxima
dintre cele doua
frecvente
cumulate
este
zero.
H1:
Diferenta maxima
dintre cele doua
frecvente
cumulate
este
diferita de zero.
Calcularea
frecventelor

relative si a relative cumulate sunt prezentate n tabelul urmator:

Feminin
Influenta marcii n
alegerea unui
produs

Masculin
Diferenta

Frecventa
necumulata

Frecventa
cumulata
(F1)

Frecventa
necumulata

Frecventa
cumulata
(F2)

|F1-F2|

Foarte importanta

0,130

0,130

0,324

0,324

0,194

Importanta

0,283

0,413

0,411

0,735

0,322

Indiferenta

0,239

0,652

0,206

0,941

0,289

Putin importanta

0,239

0,891

0,059

1,000

0,109

Neimportanta

0,109

1,000

0,000

1,000

0,000

Diferenta maxima ntre frecvente cumulate este:


D = maxk | F1(k) - F2(k) |
D = max5 | F1(5) - F2(5) | = 0,322
Ipotezele n cazul de fata vor fi:
H0: Diferenta maxima dintre frecventele relative, pentru femei (F 1) si pentru
barbati (F2) este zero.
H1: Diferenta maxima dintre frecventele relative, pentru femei (F 1) si pentru
barbati (F2) este diferita de zero.
Nivelul de semnificatie ales este = 0,05.
Valoarea teoretica a lui D pentru doua esantioane independente (n 1, n2 >35) se calculeaza pe
baza valorilor critice ale lui D pe baza relatiei:

Regula de decizie:
Dcalc D => H0 se accepta
Dcalc > D => H0 se respinge.
n cazul de fata Dcalc( =0,322 ) > D ( = 0,307 ) => ipoteza nula H 0 se respinge. Rezulta ca
exista diferente n repartitiile barbatilor si femeilor n ceea ce priveste influenta marcii n alegerea
produsului.
B. Ipoteze statistice:
H0: Nu exista diferente semnificative pe grupe de venit n ceea ce priveste
aprecierea conditiilor de creditare.
H1: Exista diferente semnificative pe grupe de venit n ceea ce priveste aprecierea
conditiilor de creditare.
Folosindu-se testul 2 se stabileste daca exista deosebiri semnificative pe grupe de venit n
ceea ce priveste aprecierea conditiilor de creditare. Nivelul de semnificatie va fi = 0,05.
Datele obtinute sunt prezentate folosindu-se tabelarea ncrucisata astfel:

Aprecierea
conditiilor de

Venit

Total

creditare

Sub
2.500.000

2.500.0013.500.000

3.500.0015.000.000

5.000.0007.500.000

7.500.00110.000.000

Peste
10.000.001

Foarte
avantajoase

11

18

Avantajoase

12

12

39

Nici/nici

12

17

Dezavantajoase

Foarte
dezavantajoase

TOTAL

20

28

18

80

Calcularea frecventelor asteptate (Aij), presupunnd adevarata ipoteza nula (H0).


Acestea se determina pe baza frecventelor observate dupa formula:

Valorile asteptate, calculate se prezinta astfel:

Determinarea valorii calculate a lui

Se foloseste urmatoarea relatie:

unde: Aij = frecvente potrivit ipotezei nule


Oij = frecvente calculate

Identificarea valorii teoretice a lui

conform:

nivelului de semnificatie ales = 0,05

numarul de grade de libertate

df = (r-1)(c-1) = 20
r = numarul de linii
c = numarul de coloane

Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretica si anume:

Se accepta ipoteza nula H0 si se respinge ipoteza alternativa H1 si anume nu exista diferente


semnificative pe grupe de venit n ceea ce priveste aprecierea conditiilor de creditare.
C. Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza decizia de cumparare.
H1: Venitul influenteaza decizia de cumparare.
Se doreste prin testarea celor doua ipoteze statistice, cu ajutorul testului 2 daca exista o
legatura ntre cele doua variabile (venit si intentia de cumparare).
Datele obtinute sunt prezentate folosindu-se tabelarea ncrucisata astfel:

Intentia de
cumparare

Venit

Sub

2.500.001-

3.500.001-

5.000.000-

Total

7.500.00110.000.000

Peste

2.500.000

3.500.000

5.000.000

7.500.000

10.000.001

Da

17

11

43

Nu

13

11

37

TOTAL

20

28

18

80

Calcularea frecventelor asteptate (A ij), presupunnd adevarata ipoteza nula (H 0). Acestea se
determina pe baza frecventelor observate dupa formula:

Valorile asteptate, calculate se prezinta astfel:

Determinarea valorii calculate a lui

. Se foloseste urmatoarea relatie:

unde: Aij = frecvente potrivit ipotezei nule


Oij = frecvente calculate

Identificarea valorii teoretice a lui

conform:

nivelului de semnificatie ales = 0,05

numarul de grade de libertate


df = (r-1)(c-1) = 5
r = numarul de linii
c = numarul de coloane

Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretica si anume:

Se accepta ipoteza nula H0 si se respinge ipoteza alternativa H1 si anume venitul nu influenteaza


decizia de cumparare.
D. n cele ce urmeaza voi arata daca venitul influenteaza alegerea unui produs n functie de
anumite criterii de selectie, cu ajutorul testului 2 si care este intensitatea legaturii dintre cele doua
variabile, folosindu-se n acest sens coeficientul de contingenta C.
Criteriile de alegere a unui produs sunt urmatoarele:
a)

importanta aspectului produsului;

b)

importanta caracteristicilor tehnice ale produsului;

c)

importanta producatorului (a marcii);

d)

importanta pretului;

e)

importanta perioadei de garantie;

f)

importanta transportului la domiciliu;

g)

importanta conditiilor de creditare.

De aceea se va formula, pentru fiecare criteriu de alegere, a ipotezelor statistice, calcularea


frecventelor asteptate, determinarea valorii calculate a lui

, identificarea valorii teoretice a

lui
si compararea celor doua valori, precum si determinarea coeficientului de contingenta C
unde este cazul.
Influenta venitului n importanta acordata aspectului n alegerea unui produs.
Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata aspectului n alegerea unui
produs.
H1: Venitul influenteaza importanta acordata aspectului n alegerea unui produs .
Datele obtinute sunt prezentate folosindu-se tabelarea ncrucisata astfel:

Venit
Importanta
aspectului unui
produs

Sub
2.500.000

2.500.0013.500.000

3.500.0015.000.000

Total

5.000.0007.500.000

7.500.00110.000.000

Peste
10.000.001

Foarte
importanta

18

33

Importanta

14

26

Indiferenta

16

Putin importanta

Neimportanta

TOTAL

20

28

18

80

Calcularea frecventelor asteptate (A ij), presupunnd adevarata ipoteza nula (H 0). Acestea se
determina pe baza frecventelor observate dupa formula:

Valorile asteptate, calculate se prezinta astfel:

Determinarea valorii calculate a lui

Identificarea valorii teoretice a lui

este

Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretica se constata ca

Rezulta ca ipoteza nula H0 se respinge acceptndu-se ipoteza alternativa H 1 si anume:


venitul influenteaza importanta acordata aspectului n alegerea unui produs.
Datorita acestui rezultat n continuare se prezinta intensitatea legaturii dintre cele doua
variabile cu ajutorul coeficientului de contingenta C.
Valoarea lui se determina cu relatia:

unde:

= valoarea calculata a lui 2

n = marimea esantionului
Pe baza datelor de mai sus, valoarea coeficientului de contingenta este:

Deoarece valoarea coeficientului de contingenta C poate lua valori doar n intervalul [0; 1], prin
valoarea lui C = 0,61 putem spune ca legatura ntre aprecierea importantei aspectului n alegerea
unui produs si venitul celor intervievati este de intensitate medie.
Influenta venitului n importanta acordata caracteristicilor tehnice n alegerea
unui produs.

Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata caracteristicilor tehnice n
alegerea unui produs.
H1: Venitul influenteaza importanta acordata caracteristicilor tehnice n alegerea
unui produs.
Datele obtinute sunt prezentate folosindu-se tabelarea ncrucisata astfel:

Venit
Importanta
caracteristicilor
unui produs

Sub
2.500.000

2.500.0013.500.000

3.500.0015.000.000

Total

5.000.0007.500.000

7.500.00110.000.000

Peste
10.000.001

Foarte
importanta

26

17

57

Importanta

12

19

Indiferenta

Putin importanta

Neimportanta

TOTAL

20

28

18

80

Valorile asteptate, calculate se prezinta astfel:

Determinarea valorii calculate a lui

Identificarea valorii teoretice a lui

este

Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretica se constata ca

Rezulta ca ipoteza nula H0 se respinge acceptndu-se ipoteza alternativa H 1 si anume:


venitul influenteaza importanta acordata caracteristicilor tehnice n alegerea unui produs.
Datorita acestui rezultat n continuare se prezinta intensitatea legaturii dintre cele doua
variabile cu ajutorul coeficientului de contingenta C.
Pe baza datelor de mai sus, valoarea coeficientului de contingenta este:

Deoarece valoarea coeficientului de contingenta C poate lua valori doar n intervalul [0; 1],
prin valoarea lui C = 0,58 putem spune ca legatura ntre aprecierea importantei caracteristicilor
tehnice n alegerea unui produs si venitul celor chestionati este de intensitate medie.

Influenta venitului n importanta acordata producatorului (a marcii) n alegerea


unui produs
Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata producatorului (marcii) n
alegerea unui produs.
H1: Venitul influenteaza importanta acordata producatorului (marcii) n alegerea
unui produs.
Datele obtinute sunt prezentate folosindu-se tabelarea ncrucisata astfel:

Venit
Importanta
producatorului
unui produs

Sub
2.500.000

2.500.0013.500.000

3.500.0015.000.000

5.000.0007.500.000

7.500.00110.000.000

Peste

Total

10.000.001

Foarte
importanta

17

Importanta

12

27

Indiferenta

18

Putin importanta

13

Neimportanta

TOTAL

20

28

18

80

Valorile asteptate, calculate se prezinta astfel:

Determinarea valorii calculate a lui

Identificarea valorii teoretice a lui

este

Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretica se constata ca

Rezulta ca ipoteza nula H0 se respinge acceptndu-se ipoteza alternativa H1 si anume: venitul


influenteaza importanta acordata producatorului (marcii) n alegerea unui produs.
Datorita acestui rezultat n continuare se prezinta intensitatea legaturii dintre cele doua
variabile cu ajutorul coeficientului de contingenta C.
Pe baza datelor de mai sus, valoarea coeficientului de contingenta este:

Deoarece valoarea coeficientului de contingenta C poate lua valori doar n intervalul [0; 1],
prin valoarea lui C = 0,59 putem spune ca legatura ntre aprecierea importantei producatorului
(marcii) n alegerea unui produs si venitul celor chestionati este de intensitate medie.
Influenta venitului n importanta acordata pretului n alegerea unui produs.

Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata pretului n alegerea unui produs.
H1: Venitul influenteaza importanta acordata pretului n alegerea unui produs.
Datele obtinute sunt prezentate folosindu-se tabelarea ncrucisata astfel:

Importanta
pretului unui

Venit

Total

produs

Sub
2.500.000

2.500.0013.500.000

3.500.0015.000.000

5.000.0007.500.000

7.500.00110.000.000

Peste
10.000.001

Foarte
importanta

15

36

Importanta

15

15

24

Indiferenta

11

Putin importanta

Neimportanta

TOTAL

20

28

18

80

Valorile asteptate, calculate se prezinta astfel:

Determinarea valorii calculate a lui

Identificarea valorii teoretice a lui

este

Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretica se constata ca

Rezulta ca ipoteza nula H0 se respinge acceptndu-se ipoteza alternativa H 1 si anume:


venitul influenteaza importanta pretului n alegerea unui produs.
Datorita acestui rezultat n continuare se prezinta intensitatea legaturii dintre cele doua
variabile cu ajutorul coeficientului de contingenta C.
Pe baza datelor de mai sus, valoarea coeficientului de contingenta este:

Deoarece valoarea coeficientului de contingenta C poate lua valori doar n intervalul


[0; 1], prin valoarea lui C = 0,57 putem spune ca legatura ntre importanta pretului n alegerea
unui produs si venitul celor intervievati este de intensitate medie.
Influenta venitului n importanta acordata perioadei de garantie a produsului n
alegerea acestuia.
Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata perioadei de garantie a produsului
n alegerea acestuia.
H1: Venitul influenteaza importanta acordata perioadei de garantie a produsului n
alegerea acestuia.
Datele obtinute sunt prezentate folosindu-se tabelarea ncrucisata astfel:

Venit
Importanta
perioadei de
garantie a unui
produs

Sub
2.500.000

2.500.0013.500.000

3.500.0015.000.000

Total

5.000.0007.500.000

7.500.00110.000.000

Peste
10.000.001

Foarte
importanta

14

Importanta

15

32

Indiferenta

21

Putin importanta

Neimportanta

TOTAL

20

28

18

80

Valorile asteptate, calculate se prezinta astfel:

Determinarea valorii calculate a lui

Identificarea valorii teoretice a lui

este

Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretica se constata ca

Rezulta ca ipoteza nula H0 se accepta iar ipoteza alternativa H1 se respinge astfel,venitul nu


influenteaza importanta acordata perioadei e garantie a produsului n alegerea acestuia.
Influenta venitului n importanta acordata transportului la domiciliu n alegerea
unui produs.
Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata transportului la domiciliu n
alegerea unui produs.
H1: Venitul influenteaza importanta acordata transportului la domiciliu n alegerea
unui produs.
Datele obtinute sunt prezentate folosindu-se tabelarea ncrucisata astfel:

Venit
Importanta
transportului la
domiciliu a
produs

Sub
2.500.000

2.500.0013.500.000

3.500.0015.000.000

Total

5.000.0007.500.000

7.500.00110.000.000

Peste
10.000.001

Foarte
importanta

11

Importanta

20

Indiferenta

Putin importanta

17

Neimportanta

24

TOTAL

20

28

18

80

Valorile asteptate, calculate se prezinta astfel:

Determinarea valorii calculate a lui

Identificarea valorii teoretice a lui

este

Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretica se constata ca

Rezulta ca ipoteza nula H0 se accepta iar ipoteza alternativa H1 se respinge si anume: venitul
nu influenteaza importanta transportului la domiciliu a produsului n alegerea acestuia.
Influenta venitului n importanta acordata conditiilor de creditare n alegerea unui
produs.

Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata conditiilor de creditare n
alegerea unui produs.
H1: Venitul influenteaza importanta acordata conditiilor de creditare n alegerea
unui produs.
Datele obtinute sunt prezentate folosindu-se tabelarea ncrucisata astfel:

Venit
Importanta
conditiilor de
creditare

Sub
2.500.000

2.500.0013.500.000

3.500.0015.000.000

Total

5.000.0007.500.000

7.500.00110.000.000

Peste
10.000.001

Foarte
importanta

12

28

Importanta

17

Indiferenta

18

Putin importanta

Neimportanta

TOTAL

20

28

18

80

Valorile asteptate, calculate se prezinta astfel:

Determinarea valorii calculate a lui

Identificarea valorii teoretice a lui

este

Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretica se constata ca

Rezulta ca ipoteza nula H0 se accepta iar ipoteza alternativa H1 se respinge si anume: venitul nu
influenteaza importanta conditiilor de creditare n alegerea produsului.

CONCLUZII
Dintre cei chestionati n procent de 58% au indicat televiziunea ca principala sursa de
informare cu privire la existenta magazinului si implicit a firmei Flanco, totodata reclama massmedia fiind cea care i-a determinat pe brasoveni sa intre in magazinul Flanco.
Brasovenii considera oferta magazinului Flanco ca fiind cuprinzatoare iar 53,75% dintre
acestia intentioneaza sa achizitioneze unul sau mai mule bunuri.
n ceea ce priveste gama de produse ce se doreste a fi achizitionate produsele audio-video sunt
dorite n proportie de 22%, urmate de cererea pentru produse IT si comunicatii si masini de sparlat
cu 14 %, iar pe locul al treilea sunt cerute produsele frigorifice.
Cu ajutorul testului Kolmorov- Smirnov s-a ajuns la concluzia ca exista diferente n repartitiile
barbatilor si a femeilor n ceea ce priveste influenta marcii n alegerea produsului.. Altfel spus
pentru barbatii marca este un element definitoriu n achizitia unui produs, pe cnd femeile nu
acorda o importanta asa de mare marcii n alegerea produsului.
n ceea ce priveste aprecierea conditiilor de creditare nu exista diferente semnificative pe grupe de
venit. Cu alte cuvinte indiferent de venitul persoanelor intervievate acestea considera conditiile de
creditare ca fiind avantajoase.

n urma testarii ipotezelor statistice cu ajutorul testului


influenteaza decizia de cumparare.

s-a aratat ca venitul nu

Cu ajutorul testului
n urma verificarii ipotezelor statistice s-a identificat ca venitul
influenteaza alegerea unui produs n functie de anumite criterii. De exemplu venitul influenteaza
importanta acordata aspectului n alegerea produsului, importanta acordata caracteristicilor

tehnice ale unui produs, importanta acordata marcii sau importanta acordata pretului, in timp ce
serviciile adiacente produsului precum perioada de garantie, transportul la domiciliu si importanta
acordata conditiilor de creditare nu sunt inluentate de venit.
Cu alte cuvinte venitul influenteaza criteriile tangibile n alegerea unui produs si nici decum
criteriile intangibile de alegere a unui produs.
Cei cu venituri ridicate pun accent pe calitatea produselor conferita prin numele unei marci,
a caracteristicilor tehnice fara a lua n considerare pretul, cei cu venituri mici se au ca si criteriu de
alegere a unui produs pretul n primul rnd, dupa care aspectul, caracteristicile tehnice si n final
serviciile adiacente produsului ca, conditiile de creditare, transportul la domiciliu si n cele din urma
perioada de garantie. Aceasta din urma putnd fi n unele cazuri luata n calcul si considerata ca
fiind al treilea criteriu de alegere a unui produs.