Stiudiu de Caz Flanco

STUDIU DE CAZ LA S.C. FLANCO INTERNAIONAL S.R.L.
5.1. Profil de companie - Flanco International

FLANCO INTERNATIONAL este lider pe piata din Romania n domeniul distributiei produselor
electronice si electrocasnice, cu o cifra de afaceri de 120 milioane euro n 2003 si cu o retea
nationala de peste 78 de magazine specializate.
nfiintat n 1992, cnd si deschide primul sau magazin, Flanco a fost initial implicat n
activitati de import-export n domeniul electronicelor si mobilei. n 1994, n conjunctura unei piete
nca imature, Flanco face pionerat n creditul de consum, prin initierea primului program de
vnzarein rate. Flanco International si-a nceput activitatea de retail n 1994 odata cu deschiderea
primului sau magazin n Bucuresti, situat pe Calea Mosilor
n perioada 1998 - 2002, Flanco a introdus n piata sistemul de creditare, cu avans zero si
plata n 36 de rate egale, programul de fidelitate pentru clientii sai, garattia extinaa si alte servicii
de valoare adaugata. n perioada 1997 - 1999 au avut loc majorari ale capitalului companiei prin
atragerea unora dintre cele mai active fonduri de investitii de pe piata romneasca, Oresa Ventures
(Suedia) si Danube Fund (Grecia). Reteaua de magazine s-a extins de la 10, initial, la cca 40 la
sfrsitul lui 1997, pna la 50 n 1999 si la 78 n prezent. n ultimii ani s-a dezvoltat continuu
activitatea de vnzari n rate si au sporit eforturile de marketing orientate spre comunicarea ct
mai eficienta a ofertei Flanco.
Flanco este considerat un deschizator de drumuri n industria de profil, pentru ca a
construit o retea de magazine care a rezistat peste timp, si-a mbunatatit mereu oferta si selectia
de produse si servicii si a cautat noi modalitati de a se apropia de cumparator. Mai mult, Flanco a
fost primul care a comunicat si a avut o identitate vizuala distincta. Flanco fiind cel care zmbeste
clientului, care il informeaza corect, care il ajuta sa ia decizia potrivita de cumparare, care gaseste
solutii pentru nevoile si asteptarile fiecaruia, Flanco este al celuia care ii pasa, fiindca si dorsste ca
fiecare client sa se ntoarca n magazin ca sa mai cumpere o data.
Companie dinamica si inovatoare, Flanco a lansat, n luna septembrie a anului 2003, n
premiera pe piata distributiei de produse electronice si electrocasnice din Romnia o ampla
campanie de repozitionare a marcii sale. Sub sloganul "Foarte deschis", Flanco a adoptat o noua
identitate vizuala.
Conceputa n urma unei cercetari atente a pietei de retail, campania de imagine reliefeaza
componenta emotionala a marcii Flanco. Studiile au demonstrat ca ceea ce a transformat Flanco
ntr-o marca nationala de prestigiu, dincolo de expansiunea teritoriala si consistenta comunicarii, a
fost valoarea pe care le-a oferit-o clientilor sai n mod constant. Campania de repozitionare si
imagine Flanco subliniaza valorile marcii - spiritul antreprenorial, atitudinea de lider, inovatia,
spiritul de echipa si popularitatea, fiind sustinuta de o noua sigla si un nou slogan. Sigla Flanco
pastreaza cele doua elemente deja cunoscute - numele marcii si stecherul stilizat, nsa aduce n
prim plan un concept inedit, de zmbet prietenos, integrat n forma cablului. Sloganul "Foarte
deschis" exprima deschiderea n atitudine, catre nou si accesibilitate pentru clienti si parteneri.
Oferta de produse si servicii este prezentata n momentul actual prin intermediul a 78 de
magazine deschise n toata tara, dintre care 12 n Bucuresti. n magazinele sale, Flanco ofera
consumatorilor o gama larga de produse electronice si electrocasnice, de la frigidere, masini de
spalat si de gatit, la televizoare si echipamente audio-video, de la sisteme de aer conditionat si

aspiratoare la aparate de ngrijire personal si aparatura de bucatarie. Gama de produse IT&C, din
oferta Flanco, reprezinta o sursa de dezvoltare importanta.
Marcile comercializate de Flanco, n calitate de partener autorizat, sunt: Akai, Arctic, Ardo,
Ariston, Beko, Bosch-Siemens, Braun, Candy, Electrolux, E-boda, Franke, Fourlis, Galanz, Gorenje,
Ignis, Indesit, JVC, LG, Magister, Midea, Moulinex, Panasonic, Philips, Polar, Revlon, Roadstar,
Rowenta, Samsung, Sharp, Sony, Tefal, Veryo, Vortex, Whirlpool si Zanussi. Pe langa o gama variata
de produse, Flanco ofera consumatorilor sai consultanta n alegerea celor mai potrivite solutii de
cumparare - produse si cele mai eficiente si accesibile sisteme de vnzari n rate, asigurand n plus
variate servicii post-vanzare, cum sunt transportul si instalarea gratuita.
5.2. Cercetarea de marketing

Cercetarea de marketing este definita ca fiind "activitatea prin intermediu careia, cu
ajutorul unor concepte, metode si tehnici stiintifice de investigare se realizeaza specificarea,
masurarea, culegerea, analiza si interpretarea informatiilor de marketing destinate conducerii
unitatii economice pentru cunoasterea mediului n care functioneaza, identificarea oportunitatilor,
evaluarea alternativelor actiunilor de marketing si a efectelor acestora".[1]
Cercetarea de marketing este functia care pune n legatura clientii, consumatorii si publicul
larg cu firma prin intermediul informatiilor care sunt folosite pentru identificarea oportunitatilor si
problemelor de marketing, supravegherea performantelor de marketing precum si la mbunatatirea
ntelegerii procesului de marketing. [2] Pentru a realiza o cercetare de marketing este necesara
parcurgerea unei succesiuni de faze si activitati , care contribuie la ndeplinirea scopului cercetarii
si solutionerea unei anumite probleme decizionale de marketing.
Cercetarea de marketing presupune trei faze si anume: faza preliminara, faza de proiectare
si de realizare. Procesul de cercetare ncepe prin definirea problemei decizionale, a scopului si a
obiectivelor cercetarii. Ca rezultat al fazelor de proiectare si realizare, cercetarile de marketing se
finalizeaza printr-un raport prezentat n forma scrisa sau oral solicitantului cercetarii. [3]
Importanta acordata satisfacerii consumatorului este reflectarea locului central pe care
acesta l ocupa n conceptul de marketing. Astfel, studiu comportamentului consumatorului este
vital pentru o ntreprindere n motivatia consecintelor pe care ea o antreneaza referitor la toate
deciziile de marketing: pozitionarea marcilor, segmentarea pietelor, dezvoltarea de noi produse,
strategii publicitare, alegerea canalelor si a modalitatilr de distributie, etc [4]
5.2.1. Stabilirea obiectivelor cercetarii
Elaborarea obiectivelor este o etapa ce are un impact direct asupra metodologiei cercetarii
si asupra costurilor implicate.
Aspecte de baza
ntrebarile cercetatorului
Obiectivele cercetarii
Masura n care cei 1. Care sunt ofertele 1.

Determinarea
efectelor
intervievati
cunosc magazinului Flanco?
publicitatii
n
cunoasterea
oferta
magazinului
Flanco.
2. Cum apreciati gama de ofertelor magazinului Flanco.

produse
oferite
de
magazinul Flanco?
2. Cunoasterea din perspectiva
clientului
a
imaginii
magazinului n ceea ce priveste
oferta de marfa.
Cunoasterea criteriilor Care sunt criteriile

de alegere a unui produs. alegere a unui produs?
de Cunoasterea
importantei
acordate de client n ceea ce
priveste aspectul produsului,
caracteristicile
produsului,
marca, pretul, perioada de
garantie,
transportul
la
domiciliu si a conditiilor de
creditare.
Cunoasterea cererii de Ce produse

produse electrice si cumparati?
electrocasnice.
sa Determinarea tipului de produse

dorite a fi achizitionate de catre
consumatori.
doriti
Opiniile brasovenilor cu 1.
Cum
apreciati
privire la serviciile amabilitatea personalului?
oferite de magazinul
Flanco.
2. Cum apreciati conditiile
de creditare disponibile n
magazinul Flanco?
1. Determinarea nivelului de
amabilitate a personalului n
vederea mbunatatirii acesteia.
2. Identificarea nivelului de
apreciere a conditiilor de
creditare.
Formularea obiectivelor consta n precizarea, la nivel operational a informatiilor care sunt

necesare pentru alegerea variantei decizionale optime, pentru fiecare dimensiune a problemei
investigate.
Obiectivele se diferentiaza n functie de importanta lor n raport cu scopul cercetarii. n
consecinta exista doua tipuri de obiective - obiective centrale si secundare. [5]
Obiectivele centrale sunt cele prioritare n timp ce obiectivele secundare au o importanta
mai mica dar contribuie la realizarea scopului cercetarii. Definirea clara a obiectivelor ce vor fi
urmarite are o mare importanta, nu numai pentru desfasurarea urmatoarelor etape ci si pentru
celelalte faze ale cercetarii. Rezultatele finale vor fi analizate n raport cu obiectivele formulate n
faza preliminara.
5.2.2. Stabilirea ipotezelor cercetarii
Procesul cercetarii de marketing presupune efectuarea unei operatiuni care consta n
elaborarea ipotezelor. Ipoteza este o propozitie afirmativa sau negativa nedovedita referitoare la
un fenomen care prezinta interes pentru cercetator. Este o anticipare a raspunsurilor la problema
investigata, o propozitie precisa care poate fi testata si eventual poate fi acceptata, pe baza
datelor culese.
Uneori, ipoteza poate fi o afirmatie despre relatia dintre doua sau mai multe variabile ale
cercetarii. Formularea ipotezelor statistice este nsotita de o notare simbolica. Ipoteza statistica are
doua componente: Ipoteza nula (H0 ) si ipoteza alternativa (H1 )
Ipotezele au o valoare practica semnificativa n proiectarea cercetarii de marketing. Ele
impun din partea cercetatorului clarificarea asteptarilor sale, n privinta rezultatelor la care va
conduce studiul. De asemenea ipotezele l ajuta pe cercetator la stabilirea informatiilor care vor fi
solicitate n procesul de analiza. Atunci cnd evalueaza o ipoteza, cercetatorul trebuie sa fie sigur
ca informatiile culese vor fi utile n procesul de adoptare a deciziilor. [6]
Ipoteze generale
Imposibilitatea de achizitie a produselor electronice si electrocasnice cu plata integrala a
acestora i determina pe brasoveni sa apeleze la un sis 13413q1620n tem de creditare pentru
achizitionarea acestor tipuri de produse.
Informatiile oferite de personalul de vnzare sunt esentiale n diferentierea produselor si
decizia finala de achizitie a unui produs n detrimentul altuia.
Pentru cumparator elementul determinant al diferentierii marcilor si implicit a
caracteristicilor si calitatii produselor l reprezinta pretul acesta avnd un rol determinant n decizia
de cumparare.
Prin elaborarea si implementarea unor oferte promotionale S.C. Flanco International S.R.L.
doreste sa atraga clientii prin diversivitatea si calitatea produselor precum si prin accesibilitatea la
serviciile oferite.
Ipoteze nule
H0 : Nu exista diferente ntre barbati si femei n ceea ce priveste influenta marcii n alegerea unui
produs n detrimentul altui produs.
H0 : Nu exista diferente semnificative pe grupe de venit n ceea ce priveste aprecierea conditiilor de
creditare.
H0 : Venitul nu influenteaza intentia de achizitie a produselor si de apelare la serviciile oferite de
S.C. Flanco International S.R.L. pentru achizitionarea produselor.
H0 : Venitul nu influenteaza importanta acordata elementelor ce definesc produsul precum si a
serviciilor adiacente acestuia n alegerea sa.
Ipoteze alternative
H1 : Exista diferente ntre barbati si femei n ceea ce priveste influenta marcii n alegerea unui
produs n detrimentul altui produs.
H1 : Exista diferente semnificative pe grupe de venit n ceea ce priveste aprecierea conditiilor de

creditare.
H1 : Venitul influenteaza intentia de achizitie a produselor si de apelare la serviciile oferite de S.C.
Flanco International S.R.L. pentru achizitionarea produselor.
H1 : Venitul influenteaza importanta acordata elementelor ce definesc produsul precum si a
serviciilor adiacente acestuia n alegerea sa.
5.2.3. Esantionarea
Metoda de esantionare aleasa este esantionarea aleatoare n care s-a constituit un esantion
de 80 de persoane, a 10-a persoana care intra n magazinul Flanco situat n Brasov, n decurs de
cinci zile n perioada 24-28 mai 2004.
5.2.4. Recoltarea informatiilor
Urmatoarea etapa n cercetarea de marketing o reprezinta

recoltarea datelor si a informatiilor. Fiind vorba de o cercetare de teren,
aceasta etapa este foarte importanta, cercetarea putnd esua daca
activitatea de culegere a datelor nu se desfasoara ntr-un mod corect.
Proiectarea corespunzatoare a cercetarii va nlatura numeroase surse de
eroare, totusi este necesara executarea cu atentie a recoltarii
informatiilor, pentru a ajunge la rezultate care nu contin erori
semnificative.
Activitatile desfasurate n etapa de racoltare a informatiilor sunt
urmatoarele: constituirea fortelor de teren (stabilirea tuturor persoanelor
care urmeaza sa recolteze informatiile, n functie de cerintele specifice ale
cercetarii aflate n derulare), pregatirea fortelor de teren (instruirea tuturor
operatorilor), culegerea informatiilor (deplasarea pe teren, n cazul
cercetarii noastre n interiorul magazinului, si recoltarea datelor si
informatiilor n conformitate cu instructiunile primite), controlul activitatii
fortelor de teren se evaluarea operatorilor.[7]
Pentru testarea ipotezelor formulate se redacteaza urmatorul
chestionar pentru a afla informatiile necesare continuarii cercetarii de
marketing.
CHESTIONAR
Va rugam sa aveti amabilitatea de a ne ajuta n realizarea unei cercetari de marketing care
are drept scop implementarea de catre firma Flanco a unor oferte care sa vina ct mai bine n
ntmpinarea cerintelor clientilor. Chestionarul este anonim, iar datele obtinute vor fi utilizate
numai n cadrul acestei cercetari.
1. De unde ati auzit de Flanco?
televizor
radio
prieteni, familie
internet
alte surse (precizati care)........
2. Ce va determinat sa veniti n magazinul Flanco ?
reclama n mass-media
prietenii, familia
dorinta de a cumpara un produs
plata unei rate
curiozitatea
eram n trecere
alte motive
(puteti bifa mai multe variante de raspuns)
3. Cunoasteti oferta magazinelor Flanco din aceasta perioada ?
Da (continuati cu ntrebarea 4)
Nu (continuati cu ntrebarea 5)
4. n ce constau aceste oferte ?
Preturi speciale
"Iei acum platesti la toamna"
"Cadouri Flanco"
" O rata cadou"
"Oferta de Nota 10"
" Rata de 199.000 lei/luna"
Altele (precizati care)........
5. Considerati
magazinul Flanco:
gama
de produse electronice si
electrocasnice oferite de
foarte cuprinzatoare
cuprinzatoare
nici cuprinzatoare/nici sumara
sumara
foarte sumara
6. Intentionati sa achizitionati produse electrocasnice n perioada urmatoare?
7. Ce produse doriti sa cumparati ?
produse audio-video (televizor, minisistem audio, DVD player, sistem DVD Home
Cinema, casetofoane auto, camere de filmat,aparate foto digitale, etc.)
produse frigorifice (frigidere, congelatoare, combine frigorifice)
masini de spalat
masini de gatit (aragazuri, plite pe gaz si electrice, cuptoare pe gaz si electrice)
produse casnice (robot de bucatarie, hota, cuptor cu microunde, aspirator, etc.)
produse IT si de comunicatii (calculator, monitor, imprimanta, telefon)
produse de ngrijire personala (uscator par, ondulator, perie, aparat de ras, aparat
tuns, epilator, perie de dinti electrica, etc.)
altele
8. Care sunt criteriile de alegere a unui produs ?
ncercuiti valoarea care exprima importanta pe care dvs. o acordati urmatoarelor criterii de
alegere a unui produs.
Criteriu de selectie
Neimportant
Putin
important
Indiferent
Important
Foarte
important
Aspectul produsului
Caracteristicile
produsului
Producatorul (marca)
Pretul
Perioada de garantie
Transportul la domiciliu
Conditiile de creditare
9. Pe urmatoarea scala cum apreciati amabilitatea personalului ?

+3
+2
+1
amabilitatea personalului
-1
-2
-3
10. Conditiile de creditare ntlnite n magazinul Flanco le considerati:
foarte avantajoase
avantajoase
nici avantajoase, nici dezavantajoase
dezavantajoase
foarte dezavantajoase
11. Ati fost si n alte magazine de profil ?
12. mi puteti preciza cteva dintre acestea ?
Shopping Center
Domo
Albif
Zass
Aksaray
Altele
13. Care este sexul dvs.?

Feminin
Masculin
14. n ce categorie de vrsta va ncadrati ?
18-27 ani
28-37 ani
38-47 ani
48-57 ani
peste 58 ani
15. Care este ocupatia dvs. ?
_______________________
16. Care este ultima scoala absolvita ?
scoala generala
scoala profesionala
Liceu
Facultate
Alte
Cos
17. Care este venitul lunar al dvs.?

sub 2.500.000 lei
2.500.001 - 3.500.000 lei
3.500.001 - 5.000.000 lei
5.000.001 - 7.500.000 lei
7.500.001 - 10.000.000 lei
peste 10.000.001 lei
Va multumim pentru timpul acordat !
5.2.5. Tipuri de scale
Pentru masurarea datelor ce se culeg prin cercetarile de marketing se poate utiliza o mare
varietate de metode de scalare. Unele metode servesc pentru scalarea unidimensionala, caz n
care se masoara doar caracteristica sau proprietate a obiectului sau fenomenului cercetat. Cu
ajutorul altor metode se realizeaza scalarea multidimensionala, atunci cnd se masoara simultan
mai multe caracteristici sau proprietati ale obiectului sau fenomenului respectiv. [8]
In cercetarea noastra de marketing am utilizat urmatoarele tipuri de scale (corespunzatoare
ntrebarilor din chestionar)
ntrebarile 1, 16, 17 au scale nominale cu alegere unica din mai multe alternative.
ntrebarile 2, 4, 7, 12 au scale nominale cu alegere multipla.
ntrebarile 3, 6, 11, 13 au scale nominale binare.
ntrebarile 5, 8, 10 au scale diferentiale semantice.
ntrebarea 9 are scala Stapel.
ntrebarea 14 are scala proportionala.
ntrebarea 15 este ntrebare deschisa, scala folosita este scala nominala
5.2.6. Diagrama legaturilor ntre ntrebari
5.2.7. Analiza datelor de marketing
Statistica fiecarei ntrebari

ntrebarea numarul 1: De unde
ati auzit de Flanco?
Raspuns
Frecventa
absoluta
TV
Frecventa
relativa
Procent
47
0,59
58,75%
0,11
11,25%
14
0,18
17,50%
Internet
0,04
3,75%
Alte surse
0,09
8,75%
80
1,00
100,00%
Radio
Prieteni, familie
TOTAL
Raspuns
Frecventa
absoluta
Frecventa
relativa
Procent
Reclama n mass-media
34
0,28
28,33%
Prietenii
23
0,19
19,17%
Dorinta de a cumpara
18
0,15
15,00%
Plata unei rate
27
0,23
22,50%
Eram n trecere
13
0,11
10,83%
Dintre
cei
chestionati
n
procent de 59% au
indicat televiziunea
ca principala sursa
de
informare
cu
privire la existenta
magazinului
si
a
firmei Flanco.
ntrebarea
numarul 2: Ce va
determinat
sa
veniti n magazinul
Flanco ?
Motivul
pentru care s-a intrat
Altele
TOTAL
0,04
4,17%
120
1,00
100,00%
n magazin, din raspunsurile primite l reprezinta este datorita reclamei n mass-media n proportie
de 28%, pentru plata unei rate 23% din cei ntrebati si doar 15% au intrat n magazin cu dorinta de
a cumpara.
ntrbarea numarul 3: Cunoasteti oferta magazinelor Flanco din aceasta perioada
Raspuns
Frecventa absolu
ta
Frecventa
relativa
n procent de 78,75% din cei

chestionati cunosc oferta
magazinului Flanco.
Procent
Da
63
0,7875
Nu
17
Raspuns 21,25%
0,2125
Frecventa absol
uta
Frecvent
a relativa
TOTAL
80
1
100,00%
"Preturi speciale"
24
0,11
11,06%
"Iei acum
toamna"
67
0,31
30,88%
"Cadouri Flanco"
18
0,08
8,29%
"O rata cadou"
41
0,19
18,89%
"Oferta de Nota 10"
20
0,09
9,22%
"Rata de 199.000 lei/luna"
35
0,16
16,13%
Altele
12
0,06
5,53%
TOTAL
217
100,00%
Dintre
ofertele
magazinului
Flanco
cea
mai
cunoscuta de catre cei chestionati
o reprezinta oferta "Iei acum
platesti la toamna"indicata n
proportie de 31%.
ntrebarea
numarul
5:
Considerati gama de produse
electronice si electrocasnice
oferite de magazinul Flanco:
78,75%
ntrebarea numarul 4: n
ce constau aceste oferte ?
platesti
Procent
la
Frecventa absolu
ta
Raspuns
Frecventa
relativa
Procent
5.Foarte cuprinzatoare
26
0,33
32,50%
4.Cuprinzatoare
39
0,49
48,75%
3.Nici
sumara
13
0,16
16,25%
2.Sumara
0,03
2,50%
1.Foarte sumara
0,00
0,00%
80
1,00
100,00%
cuprinzatoare/nici
TOTAL
Pe
ansamblu,
gama
de
produse
electronice si
electrocasnice
oferite
de
magazinul
Flanco
este
considerata
ca
fiind
cuprinzatoare
de catre cei
intervievati.
ntrebarea
numarul 6:
Intentionati
sa
achizitionati
produse
electrocasnice n perioada urmatoare ?
n proportie de 53,75% din cei chestionati intentioneaza sa achizitioneze produse electrice

sau electrocasnice.
ntrebarea numarul 7: Ce produse doriti sa cumparati ?
Raspuns
Frecventa absol
uta
Frecventa
relativa
Procent
Da
43
0,54
53,75%
Nu
37
0,46
46,25%
TOTAL
80
100,00%
Raspuns
Frecventa absol
uta
Frecvent
a relativa
Procent
Produse audio-video
21
0,23
22,58%
Produse frigorifice
12
0,13
12,90%
Masini de spalat
13
0,14
13,98%
Masini de gatit
11
0,12
11,83%
Produse casnice
0,10
9,68%
Produse IT si de comunicatii
13
0,06
13,98%
Produse de ngrijire personala
0,14
6,45%
Altele
0,09
8,60%
93
100,00%
TOTAL
Importanta aspectului
n ceea
ce
priveste
gama
de
produse ce se
doreste
a
fi
achizitionate
produsele
audio-video
sunt dorite n
proportie
de
22%, urmate de
cererea pentru
produse IT si
comunicatii
si
masini
de
sparlat cu 14 %,
iar pe locul al
treilea
sunt
cerute
produsele
frigorifice.
ntrebarea
numarul
8:
Care
sunt
criteriile
de
alegere a unui
produs ?
Frecventa absol
uta
Frecvent
a
relativa
5. Foarte importanta
33
0,41
41,25%
4. Importanta
26
0,33
32,50%
3. Indiferenta
16
0,20
20,00%
0,05
5,00%
n alegerea unui produs
2. Putin importanta
Procent
1. Neimportanta
TOTAL
0,01
1,25%
80
1,00
100,00%
n ceea ce priveste importanta aspectului n criteriul de alegere a unui produs aceasta a

fost indicat de cei intervievati ca fiind important n alegerea unui produs.
Importanta caracteristicilor
Frecventa absol
uta
Frecvent
a
relativa
57
0,71
71,25%
4. Importanta
19
0,24
23,75%
3. Indiferenta
0,05
5,00%
2. Putin importanta
0,00
0,00%
1. Neimportanta
0,00
0,00%
80
1,00
100,00%
TOTAL
Procent
Importanta caracteristicilor n alegerea unui produs este considerata de majoritatea celor

intervievati ca fiind foarte importanta.
Importanta producatorului (a
marcii)
Frecventa absol
uta
Frecven
ta
relativa
17
0,21
21,25%
4. Importanta
27
0,34
33,75%
3. Indiferenta
18
0,23
22,50%
2. Putin importanta
13
0,16
16,25%
0,06
6,25%
80
1,00
100,00%
1. Neimportanta
TOTAL
Procent
Importanta producatorului n ceea ce priveste alegerea unui produs in functie de acest

criteriu este considerat ca fiind un element indiferent, aspect ce reiese din interpretarea scorului
mediu calculat.
Importanta pretului
Frecventa absol
uta
Frecvent
a
relativa
36
0,45
45,00%
4. Importanta
24
0,30
30,00%
3. Indiferenta
11
0,14
13,75%
2. Putin importanta
0,06
6,25%
1. Neimportanta
0,05
5,00%
80
1,00
100,00%
TOTAL
Procent
Pretul este considerat, n medie, de cei chestionati ca fiind un element important n decizia
de alegere a unui produs.
Importanta perioadei de garantie
Frecventa absol
uta
Frecvent
a
relativa
14
0,18
17,50%
4. Importanta
32
0,40
40,00%
3. Indiferenta
21
0,26
26,25%
2. Putin importanta
0,10
10,00%
1. Neimportanta
0,06
6,25%
80
1,00
100,00%
TOTAL
Procent
n medie cei chestionati apreciaza ca importanta n alegerea unui produs a perioadei de

garantie a acestuia.
Importanta transportului la
domiciliu
Frecventa absol
uta
Frecvent
a
relativa
11
0,14
13,75%
4. Importanta
20
0,25
25,00%
3. Indiferenta
0,10
10,00%
2. Putin importanta
17
0,21
21,25%
1. Neimportanta
24
0,30
30,00%
TOTAL
80
1,00
100,00%
Procent
Potrivit analizei scorului mediu reiese ca transportul la domiciliu nu prezinta

importanta fiind indiferent n alegerea unui produs de catre cei chestionati.
Importanta
creditare
conditiilor
de
Frecventa absol
uta
Frecvent
a
relativa
28
0,35
35,00%
4. Importanta
17
0,21
21,25%
3. Indiferenta
18
0,23
22,50%
2. Putin importanta
0,36
10,00%
1. Neimportanta
0,11
11,25%
80
1,00
100,00%
TOTAL
Raspuns
Frecventa absolut
a
Frecventa
relativa
Procent
Procent
+3
14
0,18
17,50%
+2
38
0,48
47,50%
+1
19
0,24
23,75%
-1
0,09
8,75%
-2
0,03
2,50%
-3
0,00
0,00%
80
1,00
100,00%
TOTAL
n
medie
conditiile
de
creditare
sunt
considerate ca fiind
importante n decizia
de cumparare a unui
produs.
ntrebarea
numarul
9:
Reflectarea pe o
scala
Stapel
a
amabilitatii
personalului.
Scorul mediu de +1,57 evidentiaza faptul ca cei intervievati au au apreciat ca favorabila

amabilitatea personalului.
ntrebarea numarul 10: Conditiile de creditare ntlnite n magazinul Flanco sunt
considerate:
Puncte acor
date
Raspuns
Frecventa abso
luta
Frecvent
a relativa
Procent
Foarte avantajoase
18
0,23
22,50%
Avantajoase
39
0,49
48,75%
Nici
avantajoase/nici
dezavantajoase
17
0,21
21,25%
Dezavantajoase
-1
0,08
7,50%
Foarte dezavantajoase
-2
0,00
0,00%
80
1,00
100,00
%
TOTAL
Majoritatea celor intervievati au considerat conditiile de creditare ca fiind avantajoase.

ntrebarea numarul 11: Ati fost si n alte magazine de profil ?
Raspuns
Frecventa absoluta
Frecventa
relativa
Procent
Da
67
0,84
83,75%
Nu
13
0,16
16,25%
TOTAL
80
100,00%
n proportie de
83,75% din cei care au
intrat n magazinul Flanco
au mai fost si n alte
magazine de profil din
Brasov.
ntrebarea numarul 12: mi puteti preciza cteva dintre acestea ?
Raspuns
Frecventa abso
luta
Frecventa rela
tiva
Procent
Shopping Center
28
0,20
20,44%
Domo
31
0,23
22,63%
Altex
22
0,16
16,06%
Albif
15
0,11
10,95%
Aksaray
0,07
6,57%
Cosmo
14
0,10
10,22%
0,03
2,92%
Zass
Altele
TOTAL
14
137
0,10
10,22%
Din
prezentarea grafica
rezulta ca, clientii
nainte
de
a
cumpara
prospecteaza piata
cu scopul de a gasi
cea mai buna oferta
din acest domeniu
al
produselor
electrice
si
electrocasnice astfel
23% dintre ei au
fost
si
n
magazinele Domo,
20% n magazinele
Shoping
Center,
16% n Altex, iar
restul n celelalte
magazine cu acelasi
profil de activitate.
ntrebarea
numarul 13: Care
este sexul dvs.?
100,00% absolu Frecventa

Raspuns 1,00 Frecventa
ta
relativa
Procent
57,50%
Feminin
46
0,58
Masculin
34
0,43
42,50%
TOTAL
80
1,00
100,00%
ntrebarea numarul 14: n ce categorie de vrsta va ncadrati ?
Raspuns
Frecventa absolu
ta
Frecventa
relativa
Raspuns
0,20
Procent
Frecventa abso
20,00%
luta
18-27 ani
16
28-37 ani
24
0,30
Comert
30,00%
38-47 ani
22
0,28
Administratie
27,50%
48-57 ani
10
0,13
Industrie
12,50%
0,10
Educational
10,00%
80
1,00
Servicii
100,00%
peste 58 ani
TOTAL
ntrebarea
numarul
15: Care este ocupatia
dvs. ?
Frecventa rela
tiva
Procent
14
0,18
17,50%
11
0,14
13,75%
19
0,24
23,75%
0,04
3,75%
14
0,18
17,50%
Liber profesionisti
0,11
11,25%
Pensionari
0,08
7,50%
Alta
0,05
5,00%
80
1,00
100,00%
TOTAL
ntrebarea numarul 16: Care este ultima scoala absolvita ?
Raspuns
Frecventa
absoluta
Frecventa
relativa
Procent
scoala generala
12
0,15
15,00%
scoala profesionala
29
0,36
36,25%
Liceu
28
0,35
35,00%
Facultate
11
0,14
13,75%
TOTAL
80
1,00
100,00%
ntrebarea
numarul 17: Care
este venitul lunar
al dvs.?
Frecventa absol
uta
Frecven
ta
relativa
0,08
7,50%
2.500.001 - 3.500.000
20
0,25
25,00%
3.500.001 - 5.000.000
28
0,35
35,00%
5.000.001 - 7.500.000
18
0,23
22,50%
7.500.001 - 10.000.000
0,06
6,25%
peste 10.000.001
0,04
3,75%
80
1,00
100,00%
Raspuns
sub 2.500.000
TOTAL
Procent
Venitul celor chestionati n proportie de 34% este situat n intervalul 3.500.001-5.000.000

lei, 24% dintre ei, n interrvalul 2.500.001- 3.500.000 lei si doar 4% au un venit peste 10.000.001
lei.
5.2.7. Testarea ipotezelor cercetarii
A. Ipotezele statistice:
H0: Nu exista diferente ntre femei si barbati n ceea ce priveste influenta marcii n
alegerea unui produs.
H1: Exista diferente ntre femei si barbati n ceea ce priveste influenta marcii n
Folosindu-se testul Kolmorov-Smirnov s-a urmarit sa se verifice statistic daca exista diferente
ntre femei si barbati n ceea ce priveste influenta marcii n alegerea unui produs, s-au respectat
conditiile aplicarii testului si anume:
- cele doua subesantioane (al femeilor si al barbatilor) sunt independente;
- influenta marcii n alegerea unui produs a fost masurata ordinal folosindu-se scala
diferentiala semantica cu 5 trepte.
Marimea celor doua subesantioane este:
n1 = numarul femeilor = 46
n2 = numarul barbatilor = 34
Sexul
Influenta marcii n alegerea
unui produs
TOTAL
Feminin
Foarte importanta
Masculin
6
11
17
Importanta
13
14
27
Indiferenta
11
18
Putin importanta
11
13
46
34
80
Neimportanta
TOTAL
Avnd
n
vedere
frecventele
relative cumulate
ale celor doua
subesantioane,
ipotezele
statistice vor fi
enuntate astfel:
H0:
Diferenta maxima
dintre cele doua
frecvente
cumulate
este
zero.
H1:
Diferenta maxima
dintre cele doua
frecvente
cumulate
este
diferita de zero.
Calcularea
frecventelor
relative si a relative cumulate sunt prezentate n tabelul urmator:
Feminin
Influenta marcii n
alegerea unui
produs
Masculin
Diferenta
Frecventa
necumulata
Frecventa
cumulata
(F1)
Frecventa
necumulata
Frecventa
cumulata
(F2)
|F1-F2|
Foarte importanta
0,130
0,130
0,324
0,324
0,194
Importanta
0,283
0,413
0,411
0,735
0,322
Indiferenta
0,239
0,652
0,206
0,941
0,289
Putin importanta
0,239
0,891
0,059
1,000
0,109
Neimportanta
0,109
1,000
0,000
1,000
0,000
Diferenta maxima ntre frecvente cumulate este:

D = maxk | F1(k) - F2(k) |
D = max5 | F1(5) - F2(5) | = 0,322
Ipotezele n cazul de fata vor fi:
H0: Diferenta maxima dintre frecventele relative, pentru femei (F 1) si pentru
barbati (F2) este zero.
H1: Diferenta maxima dintre frecventele relative, pentru femei (F 1) si pentru
barbati (F2) este diferita de zero.
Nivelul de semnificatie ales este = 0,05.
Valoarea teoretica a lui D pentru doua esantioane independente (n 1, n2 >35) se calculeaza pe
baza valorilor critice ale lui D pe baza relatiei:
Regula de decizie:
Dcalc D => H0 se accepta
Dcalc > D => H0 se respinge.
n cazul de fata Dcalc( =0,322 ) > D ( = 0,307 ) => ipoteza nula H 0 se respinge. Rezulta ca
exista diferente n repartitiile barbatilor si femeilor n ceea ce priveste influenta marcii n alegerea
produsului.
B. Ipoteze statistice:
H0: Nu exista diferente semnificative pe grupe de venit n ceea ce priveste
aprecierea conditiilor de creditare.
H1: Exista diferente semnificative pe grupe de venit n ceea ce priveste aprecierea
conditiilor de creditare.
Folosindu-se testul 2 se stabileste daca exista deosebiri semnificative pe grupe de venit n
ceea ce priveste aprecierea conditiilor de creditare. Nivelul de semnificatie va fi = 0,05.
Datele obtinute sunt prezentate folosindu-se tabelarea ncrucisata astfel:
Aprecierea
conditiilor de
Venit
Total
creditare
Sub
2.500.000
2.500.0013.500.000
3.500.0015.000.000
5.000.0007.500.000
7.500.00110.000.000
Peste
10.000.001
Foarte
avantajoase
11
18
Avantajoase
12
12
39
Nici/nici
12
17
Dezavantajoase
Foarte
dezavantajoase
TOTAL
20
28
18
80
Calcularea frecventelor asteptate (Aij), presupunnd adevarata ipoteza nula (H0).

Acestea se determina pe baza frecventelor observate dupa formula:
Valorile asteptate, calculate se prezinta astfel:
Determinarea valorii calculate a lui
Se foloseste urmatoarea relatie:
unde: Aij = frecvente potrivit ipotezei nule

Oij = frecvente calculate
Identificarea valorii teoretice a lui
conform:
nivelului de semnificatie ales = 0,05
numarul de grade de libertate
df = (r-1)(c-1) = 20
r = numarul de linii
c = numarul de coloane
Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretica si anume:
Se accepta ipoteza nula H0 si se respinge ipoteza alternativa H1 si anume nu exista diferente

semnificative pe grupe de venit n ceea ce priveste aprecierea conditiilor de creditare.
C. Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza decizia de cumparare.
H1: Venitul influenteaza decizia de cumparare.
Se doreste prin testarea celor doua ipoteze statistice, cu ajutorul testului 2 daca exista o
legatura ntre cele doua variabile (venit si intentia de cumparare).
Intentia de
cumparare
Venit
Sub
2.500.001-
3.500.001-
5.000.000-
Total
7.500.00110.000.000
Peste
2.500.000
3.500.000
5.000.000
7.500.000
10.000.001
Da
17
11
43
Nu
13
11
37
TOTAL
20
28
18
80
Calcularea frecventelor asteptate (A ij), presupunnd adevarata ipoteza nula (H 0). Acestea se
determina pe baza frecventelor observate dupa formula:
. Se foloseste urmatoarea relatie:
unde: Aij = frecvente potrivit ipotezei nule

Oij = frecvente calculate
conform:
nivelului de semnificatie ales = 0,05
numarul de grade de libertate

df = (r-1)(c-1) = 5
r = numarul de linii
c = numarul de coloane
Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretica si anume:
Se accepta ipoteza nula H0 si se respinge ipoteza alternativa H1 si anume venitul nu influenteaza

decizia de cumparare.
D. n cele ce urmeaza voi arata daca venitul influenteaza alegerea unui produs n functie de
anumite criterii de selectie, cu ajutorul testului 2 si care este intensitatea legaturii dintre cele doua
variabile, folosindu-se n acest sens coeficientul de contingenta C.
Criteriile de alegere a unui produs sunt urmatoarele:
a)
importanta aspectului produsului;
b)
importanta caracteristicilor tehnice ale produsului;
c)
importanta producatorului (a marcii);
d)
importanta pretului;
e)
importanta perioadei de garantie;
f)
importanta transportului la domiciliu;
g)
importanta conditiilor de creditare.
De aceea se va formula, pentru fiecare criteriu de alegere, a ipotezelor statistice, calcularea

frecventelor asteptate, determinarea valorii calculate a lui
, identificarea valorii teoretice a
lui
si compararea celor doua valori, precum si determinarea coeficientului de contingenta C
unde este cazul.
Influenta venitului n importanta acordata aspectului n alegerea unui produs.
Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata aspectului n alegerea unui
produs.
H1: Venitul influenteaza importanta acordata aspectului n alegerea unui produs .
Venit
Importanta
aspectului unui
produs
Sub
2.500.000
2.500.0013.500.000
3.500.0015.000.000
Total
5.000.0007.500.000
7.500.00110.000.000
Peste
10.000.001
Foarte
importanta
18
33
Importanta
14
26
Indiferenta
16
Putin importanta
Neimportanta
TOTAL
20
28
18
80
Calcularea frecventelor asteptate (A ij), presupunnd adevarata ipoteza nula (H 0). Acestea se
determina pe baza frecventelor observate dupa formula:
este
Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretica se constata ca
Rezulta ca ipoteza nula H0 se respinge acceptndu-se ipoteza alternativa H 1 si anume:

venitul influenteaza importanta acordata aspectului n alegerea unui produs.
Datorita acestui rezultat n continuare se prezinta intensitatea legaturii dintre cele doua
variabile cu ajutorul coeficientului de contingenta C.
Valoarea lui se determina cu relatia:
unde:
= valoarea calculata a lui 2
n = marimea esantionului
Pe baza datelor de mai sus, valoarea coeficientului de contingenta este:
Deoarece valoarea coeficientului de contingenta C poate lua valori doar n intervalul [0; 1], prin
valoarea lui C = 0,61 putem spune ca legatura ntre aprecierea importantei aspectului n alegerea
unui produs si venitul celor intervievati este de intensitate medie.
Influenta venitului n importanta acordata caracteristicilor tehnice n alegerea
unui produs.
Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata caracteristicilor tehnice n
H1: Venitul influenteaza importanta acordata caracteristicilor tehnice n alegerea
unui produs.
Venit
Importanta
caracteristicilor
unui produs
Sub
2.500.000
2.500.0013.500.000
3.500.0015.000.000
Total
5.000.0007.500.000
7.500.00110.000.000
Peste
10.000.001
Foarte
importanta
26
17
57
Importanta
12
19
Indiferenta
Putin importanta
Neimportanta
TOTAL
20
28
18
80
este

venitul influenteaza importanta acordata caracteristicilor tehnice n alegerea unui produs.
Deoarece valoarea coeficientului de contingenta C poate lua valori doar n intervalul [0; 1],
prin valoarea lui C = 0,58 putem spune ca legatura ntre aprecierea importantei caracteristicilor
tehnice n alegerea unui produs si venitul celor chestionati este de intensitate medie.
Influenta venitului n importanta acordata producatorului (a marcii) n alegerea

unui produs
Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata producatorului (marcii) n
H1: Venitul influenteaza importanta acordata producatorului (marcii) n alegerea
unui produs.
Venit
Importanta
producatorului
unui produs
Sub
2.500.000
2.500.0013.500.000
3.500.0015.000.000
5.000.0007.500.000
7.500.00110.000.000
Peste
Total
10.000.001
Foarte
importanta
17
Importanta
12
27
Indiferenta
18
Putin importanta
13
Neimportanta
TOTAL
20
28
18
80
este
Rezulta ca ipoteza nula H0 se respinge acceptndu-se ipoteza alternativa H1 si anume: venitul

influenteaza importanta acordata producatorului (marcii) n alegerea unui produs.
Deoarece valoarea coeficientului de contingenta C poate lua valori doar n intervalul [0; 1],
prin valoarea lui C = 0,59 putem spune ca legatura ntre aprecierea importantei producatorului
(marcii) n alegerea unui produs si venitul celor chestionati este de intensitate medie.
Influenta venitului n importanta acordata pretului n alegerea unui produs.
Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata pretului n alegerea unui produs.
H1: Venitul influenteaza importanta acordata pretului n alegerea unui produs.
Importanta
pretului unui
Venit
Total
produs
Sub
2.500.000
2.500.0013.500.000
3.500.0015.000.000
5.000.0007.500.000
7.500.00110.000.000
Peste
10.000.001
Foarte
importanta
15
36
Importanta
15
15
24
Indiferenta
11
Putin importanta
Neimportanta
TOTAL
20
28
18
80
este

venitul influenteaza importanta pretului n alegerea unui produs.
Deoarece valoarea coeficientului de contingenta C poate lua valori doar n intervalul

[0; 1], prin valoarea lui C = 0,57 putem spune ca legatura ntre importanta pretului n alegerea
unui produs si venitul celor intervievati este de intensitate medie.
Influenta venitului n importanta acordata perioadei de garantie a produsului n
alegerea acestuia.
Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata perioadei de garantie a produsului
n alegerea acestuia.
H1: Venitul influenteaza importanta acordata perioadei de garantie a produsului n
alegerea acestuia.
Venit
Importanta
perioadei de
garantie a unui
produs
Sub
2.500.000
2.500.0013.500.000
3.500.0015.000.000
Total
5.000.0007.500.000
7.500.00110.000.000
Peste
10.000.001
Foarte
importanta
14
Importanta
15
32
Indiferenta
21
Putin importanta
Neimportanta
TOTAL
20
28
18
80
este
Rezulta ca ipoteza nula H0 se accepta iar ipoteza alternativa H1 se respinge astfel,venitul nu

influenteaza importanta acordata perioadei e garantie a produsului n alegerea acestuia.
Influenta venitului n importanta acordata transportului la domiciliu n alegerea
unui produs.
Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata transportului la domiciliu n
H1: Venitul influenteaza importanta acordata transportului la domiciliu n alegerea
unui produs.
Venit
Importanta
transportului la
domiciliu a
produs
Sub
2.500.000
2.500.0013.500.000
3.500.0015.000.000
Total
5.000.0007.500.000
7.500.00110.000.000
Peste
10.000.001
Foarte
importanta
11
Importanta
20
Indiferenta
Putin importanta
17
Neimportanta
24
TOTAL
20
28
18
80
este
Rezulta ca ipoteza nula H0 se accepta iar ipoteza alternativa H1 se respinge si anume: venitul
nu influenteaza importanta transportului la domiciliu a produsului n alegerea acestuia.
Influenta venitului n importanta acordata conditiilor de creditare n alegerea unui
produs.
Ipoteze statistice:
H0: Venitul nu influenteaza importanta acordata conditiilor de creditare n
H1: Venitul influenteaza importanta acordata conditiilor de creditare n alegerea
unui produs.
Venit
Importanta
conditiilor de
creditare
Sub
2.500.000
2.500.0013.500.000
3.500.0015.000.000
Total
5.000.0007.500.000
7.500.00110.000.000
Peste
10.000.001
Foarte
importanta
12
28
Importanta
17
Indiferenta
18
Putin importanta
Neimportanta
TOTAL
20
28
18
80
este
Rezulta ca ipoteza nula H0 se accepta iar ipoteza alternativa H1 se respinge si anume: venitul nu
influenteaza importanta conditiilor de creditare n alegerea produsului.
CONCLUZII
Dintre cei chestionati n procent de 58% au indicat televiziunea ca principala sursa de
informare cu privire la existenta magazinului si implicit a firmei Flanco, totodata reclama massmedia fiind cea care i-a determinat pe brasoveni sa intre in magazinul Flanco.
Brasovenii considera oferta magazinului Flanco ca fiind cuprinzatoare iar 53,75% dintre
acestia intentioneaza sa achizitioneze unul sau mai mule bunuri.
n ceea ce priveste gama de produse ce se doreste a fi achizitionate produsele audio-video sunt
dorite n proportie de 22%, urmate de cererea pentru produse IT si comunicatii si masini de sparlat
cu 14 %, iar pe locul al treilea sunt cerute produsele frigorifice.
Cu ajutorul testului Kolmorov- Smirnov s-a ajuns la concluzia ca exista diferente n repartitiile
barbatilor si a femeilor n ceea ce priveste influenta marcii n alegerea produsului.. Altfel spus
pentru barbatii marca este un element definitoriu n achizitia unui produs, pe cnd femeile nu
acorda o importanta asa de mare marcii n alegerea produsului.
n ceea ce priveste aprecierea conditiilor de creditare nu exista diferente semnificative pe grupe de
venit. Cu alte cuvinte indiferent de venitul persoanelor intervievate acestea considera conditiile de
creditare ca fiind avantajoase.
n urma testarii ipotezelor statistice cu ajutorul testului

influenteaza decizia de cumparare.
s-a aratat ca venitul nu
Cu ajutorul testului
n urma verificarii ipotezelor statistice s-a identificat ca venitul
influenteaza alegerea unui produs n functie de anumite criterii. De exemplu venitul influenteaza
importanta acordata aspectului n alegerea produsului, importanta acordata caracteristicilor
tehnice ale unui produs, importanta acordata marcii sau importanta acordata pretului, in timp ce
serviciile adiacente produsului precum perioada de garantie, transportul la domiciliu si importanta
acordata conditiilor de creditare nu sunt inluentate de venit.
Cu alte cuvinte venitul influenteaza criteriile tangibile n alegerea unui produs si nici decum
criteriile intangibile de alegere a unui produs.
Cei cu venituri ridicate pun accent pe calitatea produselor conferita prin numele unei marci,
a caracteristicilor tehnice fara a lua n considerare pretul, cei cu venituri mici se au ca si criteriu de
alegere a unui produs pretul n primul rnd, dupa care aspectul, caracteristicile tehnice si n final
serviciile adiacente produsului ca, conditiile de creditare, transportul la domiciliu si n cele din urma
perioada de garantie. Aceasta din urma putnd fi n unele cazuri luata n calcul si considerata ca
fiind al treilea criteriu de alegere a unui produs.

Stiudiu de Caz Flanco

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stiudiu de Caz Flanco

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE CAZ LA S.C. FLANCO INTERNAIONAL S.R.L.

5.1. Profil de companie - Flanco International

spalat si de gatit, la televizoare si echipamente audio-video, de la sisteme de aer conditionat si

5.2. Cercetarea de marketing

Masura n care cei 1. Care sunt ofertele 1.

2. Cum apreciati gama de ofertelor magazinului Flanco.

Cunoasterea criteriilor Care sunt criteriile

Cunoasterea cererii de Ce produse

sa Determinarea tipului de produse

Formularea obiectivelor consta n precizarea, la nivel operational a informatiilor care sunt

H1 : Exista diferente semnificative pe grupe de venit n ceea ce priveste aprecierea conditiilor de

Urmatoarea etapa n cercetarea de marketing o reprezinta

9. Pe urmatoarea scala cum apreciati amabilitatea personalului ?

13. Care este sexul dvs.?

17. Care este venitul lunar al dvs.?

5.2.7. Analiza datelor de marketing

Statistica fiecarei ntrebari

Plata unei rate

n procent de 78,75% din cei

"O rata cadou"

"Oferta de Nota 10"

"Rata de 199.000 lei/luna"

electrocasnice n perioada urmatoare ?

n proportie de 53,75% din cei chestionati intentioneaza sa achizitioneze produse electrice

Produse de ngrijire personala

n alegerea unui produs

n ceea ce priveste importanta aspectului n criteriul de alegere a unui produs aceasta a

n alegerea unui produs

Importanta caracteristicilor n alegerea unui produs este considerata de majoritatea celor

n alegerea unui produs

Importanta producatorului n ceea ce priveste alegerea unui produs in functie de acest

n alegerea unui produs

Importanta perioadei de garantie

n alegerea unui produs

n medie cei chestionati apreciaza ca importanta n alegerea unui produs a perioadei de

n alegerea unui produs

Potrivit analizei scorului mediu reiese ca transportul la domiciliu nu prezinta

n alegerea unui produs

Scorul mediu de +1,57 evidentiaza faptul ca cei intervievati au au apreciat ca favorabila

Majoritatea celor intervievati au considerat conditiile de creditare ca fiind avantajoase.

ntrebarea numarul 12: mi puteti preciza cteva dintre acestea ?

100,00% absolu Frecventa

ntrebarea numarul 14: n ce categorie de vrsta va ncadrati ?

ntrebarea numarul 16: Care este ultima scoala absolvita ?

Venitul celor chestionati n proportie de 34% este situat n intervalul 3.500.001-5.000.000

relative si a relative cumulate sunt prezentate n tabelul urmator:

Diferenta maxima ntre frecvente cumulate este:

Calcularea frecventelor asteptate (Aij), presupunnd adevarata ipoteza nula (H0).

Valorile asteptate, calculate se prezinta astfel:

Determinarea valorii calculate a lui

Se foloseste urmatoarea relatie:

unde: Aij = frecvente potrivit ipotezei nule

Identificarea valorii teoretice a lui

nivelului de semnificatie ales = 0,05

numarul de grade de libertate

Prin compararea valorii calculate cu valoarea teoretica si anume:

Se accepta ipoteza nula H0 si se respinge ipoteza alternativa H1 si anume nu exista diferente

Valorile asteptate, calculate se prezinta astfel:

Determinarea valorii calculate a lui

. Se foloseste urmatoarea relatie:

unde: Aij = frecvente potrivit ipotezei nule

Identificarea valorii teoretice a lui

nivelului de semnificatie ales = 0,05

numarul de grade de libertate