Analiza poziţiei şi a performanţelor financiare în cadrul

Supremia Grup (Solina)

1
2
Cuprins
Introducere ............................................................................................................................................. 1
I. Instrumente utilizate în analiza poziţiei şi a performanţelor financiare .............................................. 6
1.1 Bilanțul Contabil .............................................................................................................. 6
1.2 Bilanțul Financiar ............................................................................................................. 7
1.3 Bilanț Funcțional .............................................................................................................. 8
1.4 Contul de Profit și Pierdere .............................................................................................. 8
II. Prezentarea Companiei Supremia Grup (Solina) .............................................................................. 10
2.1. Aspecte generale despre fabrica de ingrediente alimentare .......................................... 10
2.2 Viziunea – Misiunea - Valorile Supremia ...................................................................... 10
2.3 Domeniul de activitate al unității și detalierea produselor și serviciilor oferite ............. 11
2.4 Clienți – Furnizori – Concurenți .................................................................................... 13
Furnizorii companiei SUPREMIA GRUP ......................................................................................... 14
2.5 Calitate și Tehnologie..................................................................................................... 16
2.6 Echipa Supremia ............................................................................................................ 19
2.7 Achiziția SupremiaGrup de Catre Solina Group ............................................................ 21
III. Analiza Performanțelor Financiare ale Companiei Supremia Grup ................................................. 24
3.1 Structura financiara Supremia Grup ............................................................................... 24
3.2 Analiza Structurii Patrimoniale a Companiei Supremia. ............................................... 27
3.3 Analiza Bonității Financiare a Companiei ..................................................................... 33
1.Lichiditatea Companiei .............................................................................................................. 34
2. Solvabilitatea Companiei .......................................................................................................... 36
3.3 Echilibrul Financiar ........................................................................................................ 38
1. Fond De Rulment ...................................................................................................................... 38
2.Necesarul de Fond de Rulment .................................................................................................. 39
3. Trezorăria Netă ......................................................................................................................... 40
3.4 Analiza eficienţei gestionării resurselor ......................................................................... 42
3.5 Analiza Performanței Financiare .................................................................................... 47
1. Analiza Cifrei de Afaceri ............................................................................................................ 47
2 Analiza Valorii Adaugate ............................................................................................................ 48
3. Analiza Profitabilității ................................................................................................................ 49

3
 4. Analiza Rentabilitatii ................................................................................................................. 51
IV. Previziunea Financiara Supremia Grup ............................................................................................ 54
4.1. Previziunea cifrei de afaceri .......................................................................................... 54
4.2.Previziunea bilanţului..................................................................................................... 55
4.3.Verificarea prognozelor pentru analiza financiară previzionată .................................... 62
4.4Situațiile Financiare Previzionate Reale ......................................................................... 65

4
 Introducere

Rezumat:
Analiza performanţei unei firme (societăţi comerciale) are un rol determinant în
stabilirea strategiei de urmat şi aceasta cu atât mai mult în perioada crizei economico-
financiare. În cele ce urmează am efectuat analiza, pe baza datelor din bilanţul firmei,
pentruSupremia Grup (SOLINA), utilizând un sistem de indicatori care au relevanţă şi
prin interpretarea cărora se pot trage concluzii certe în funcţie de care se poate
prognoza evoluţia viitoare. Am încercat să utilizez un număr de indicatori priviţi ca unsistem,
care să definească, în cele din urmă, un model de analiză a performanţei unei firme.
Cercetarea s-a axat pe aplicarea sistemului de indicatori convenit asupra datelor din
bilanţul firmei Supremia Grup (SOLINA).
Cuvinte Cheie: analiza economico-financiară, bonitate, echilibru financiar,
performanţă, rentabilitate, patrimoniu, active, pasive fond de rulment.
Performanţa financiară este adesea dificil de atins de către entităţile economice, mai
ales în contextul economic actual, marcat de persistenţa crizei financiare şi recesiune.
Modelele de succes ale celor care au reuşit pot constitui exemple de bună practică pentru
aspiranţi. Evident că nu există o reţetă universal valabilă a succesului şi în ciuda
numeroaselor eforturi ale companiilor de a-l găsi, influenţele particulare sunt extrem de
complexe, de la ţară la ţară, intersectorial, pe domenii de activitate şi pe clase de mărime.
Performanța financiară este un subiect amplu dezvoltat, la toate nivelele academice și
în practica de specialitate. Interesul faţă de această problematică a fost prezent în preocupările
autorilor români şi străini, specialişti în finanţe, contabilitate, management financiar, gestiune
financiară, evaluare, management general, managementul valorii. Subiectul ales este aşadar
unul deosebit de complex, versatil, multivalent, inter şi transdisciplinar.
Principalele surse informaţionale utilizate de analiza economico-financiară pornesc de
la situaţiile financiare anuale întocmite de întreprinderi, respectiv: bilanţul contabil, contul de
profit şi pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie şi notele explicative la bilanţ.
În prezent situaţiile financiare anuale întocmite de întreprinderi sunt reglementate prin
actul normativ: OMF 1802/2014.

5
 Performanța poate fi considerată ca reprezentând o poziție de excelență
rezultată printr-un efort continuu, realizat în cadru competițional, comensurabilă prin
diverse metode.

I. Instrumente utilizate în analiza poziţiei şi a performanţelor

financiare
Analiza financiara urmareste sa puna in evidenta – pe de o parte, structura financiara
si modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si termen scurt (obiectiv al
analizei pe baza de bilant), si, pe de alta parte, treptele de acumulare baneasca de rentabilitate
ale activitatii intreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit si pierdere).
Imaginea fidelă a patrimoniului unei întreprinderi este asigurată de contabilitatea
generală, care oferă informaţiile necesare analizei financiare prin documente de sinteză
(conturi anuale) – Situaţiile financiare anuale - ce se bazează pe un suport ce răspunde
exigenţelor reglementărilor româneşti armonizate cu Directiva a IV-a a C.E.E. şi cu
Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS 1): O.M.F.P. 94/2001 şi O.M.F.P. 306/2002
care cuprind urm ă toarele documente egale ca importnţă

1. Bilanțul
2. Contul deProfit și Pierdere
3. Situaţia modificării capitalurilor proprii
4. Situaţia fluxurilor de numerar;
5. Politici contabile şi note explicative.

Obiectivul situaţiilor financiare este furnizarea de informaţii despre poziţia financiară,

performanţele şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii în exerciţiul financiar
încheiat şi se prezintă în raportul anual, alături de raportul administratorilor şi raportul
auditorilor financiari (cenzorilor).1

1.1 Bilanțul Contabil

Bilanţul este documentul contabil de sinteză care “fotografiază”, la un moment dat,
situaţia patrimonială şi financiară a unei întreprinderi. El redă, sub formă de tabel sau în listă,

1
Işfănescu A., Stănescu C., Băicuşi A., Analiza economico-financiară, ed. II-a, Ed. Economică, Bucureşti,
1999.

6
ansamblul resurselor de care dispune întreprinderea la o anumită dată, ca şi utilizările
acestora la aceeaşi dată, indicând rezultatul pe care l-a obţinut întreprinderea în cursul
exerciţiului financiar. Din bilanţ se desprinde originea şi folosirea fondurilor de care dispune
întreprinderea: originea fondurilor o constituie capitalurile proprii (ce aparţin acţionarilor şi
asociaţilor, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli) şi datoriile (de exploatare, financiare) şi
sunt cuprinse în pasivul bilanţului. Utilizările fondurilor puse la dispoziţia întreprinderii, cu
titlu durabil, sau activ imobilizat şi utilizările cu titlu provizoriu şi ciclic, sau activ circulant,
sunt prezentate în activul bilanţului. Bilanţul reflectă poziţia financiară a întreprinderii,
respectiv capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului, oferind informaţii esenţiale despre
capacitatea acesteia de a degaja fluxuri viitoare de numerar şi echivalente de numerar şi
despre necesităţile viitoare de resurse.2
Activul bilanţului conţine mijloacele pe care întreprinderea le are la dispoziţie pentru
derularea activităţii, acestea sunt ordonate în sensul crescător al gradului de lichiditate şi sunt
înregistrate la valoarea netă. Principalele grupe ale elementelor de activ sunt:

- active imobilizate;
- active circulante;
- cheltuieli în avans.

Pasivul bilanţului conţine sursele de finanţare ale întreprinderii, acestea fiind ordonate
în sensul descrescător al gradului de exigibilitate, iar principalele grupe sunt:

- datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an;

- datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an;
- provizioane;
- venituri în avans;
- capital şi rezerve.

1.2 Bilanțul Financiar

Bilanţul financiar este denumit de către unii specialiştii în domeniul analizei
financiare “bilanţ patrimonial” – deoarece reflectă dimensiunea reală a patrimoniului la un
moment dat – iar de către alţii “ bilanţ lichiditate-exigibilitate” – deoarece are o bună

2
SILVIA PETRESCU, Analiză Financiară Aprofundată,Iași 2005

7
capacitate de a exprima măsura în care întreprinderea îşi poate onora angajamentele rezultate
din raporturile cu terţii.3
Caracteristici:
- este construit în valori nete;
- reflectă o imagine statică a patrimoniului (la momentul t);
- imaginea patrimoniului este mult mai reală decât în cazul bilanţului contabil;
- construcţia bilanţului financiar se face punând în valoare nivelul real de
lichiditate a elementelor de activ şi nivelul real de exigibilitate a elementelor de
pasiv.

1.3 Bilanț Funcțional

Potrivit concepţiei funcţionale activitatea unei întreprinderi este analizată pe cicluri de
operaţiuni, luând în considerare rolul fiecărui ciclu în funcţionarea acesteia, considerându-se
că elementele de activ şi de pasiv reprezintă valori tranzitorii, structuri trecătoare în
procesualitatea patrimoniului.
Analiza pe baza bilanţului funcţional nu are ca scop inventarierea averii şi
angajamentelor întreprinderii, ci identificarea nevoilor acesteia şi a modului de alocare a
surselor de finanţare pentru diferite cicluri funcţionale. În concluzie putem spune că bilanţul
funcţional reflectă fluxurile de resurse din pasivul bilanţier destinate finanţării fluxului de
utilizări din activul bilanţier.
Caracteristici:

- este construit în valori brute, pentru a pune in evidenţă decizia iniţială

privind valoare investiţiei şi nivelul surselor de finanţare alocate acesteia;
- prezintă patrimoniul pe cicluri de operaţiuni;
- mai este cunoscut şi sub denumirea de bilanţ utilizări-resurse;
- permite realizarea unei analize dinamice a activităţii.

1.4 Contul de Profit și Pierdere

Spre deosebire de bilanţ, care înregistrează stocurile în sens larg, respectiv, cantităţile
acumulate de bunuri, creanţe, titluri şi datorii la un moment dat, contul de profit şi pierdere
traduce activitatea întreprinderii în termeni de flux. El înregistrează în credit totalul de
bunuri, servicii sau monedă care intră ca venituri (fluxul de intrări), iar în debit, bunurile,

3
Dalotă Marius-Dan, Analiză microeconomică. Teorie, Studii de caz, Teste grilă, Editura Orizonturi
Universitare,Timişoara, 2003

8
serviciile, moneda care ies ca şi cheltuieli (fluxul de ieşiri). Contul de rezultat regrupează ,
sub formă de tabel, sau în listă, cheltuielile şi veniturile exerciţiului, structurate pe categorii
(exploatare, financiare, extraordinare), astfel încât permite determinarea ca sold, a rezultatelor
(profitul sau pierderea) pe tipuri de activităţi. Altfel spus, contul de profit şi pierdere reflectă
performanţa întreprinderii, respectiv, capacitatea de a genera profit, care se exprimă prin 22
Analiză financiară aprofundată aptitudinea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar
(venituri) prin utilizarea resurselor existente (cheltuieli ale perioadei), permiţând să se
stabilească gradul de eficienţă în utilizarea de noi resurse. În scopul efectuării unor
comparaţii în timp, prezentarea sub formă de tabel sau în listă a contului de rezultat ca şi a
bilanţului trebuie să fie identică de la un exerciţiu la altul. Formatul obligatoriu de prezentare
a conturile anuale cerut de reglementările contabile româneşti armonizate prevede structura
verticală a bilanţului şi a contului de profit şi pierderi după natură, fără să fie însă restrictivă.
Bilanţul şi contul de profit şi pierdere sunt considerate cele mai importante documente de
raportare financiară, bilanţul ocupând locul central în economiile bazate pe implicarea majoră
a statului, iar contul de rezultat fiind preferat în economiile finanţate prin contribuţia
capitalului privat.4
Situaţia modificării capitalurilor proprii prezintă detaliat toate variaţiile pe care le-au
suferit capitalurile proprii între momentul de început şi cel de sfârşit al exerciţiului financiar,
permiţând analiza capacităţii de menţinere a capitalului şi a rezultatului final (profitul sau
pierderea).
ƒ Situaţia fluxurilor de numerar oferă informaţii despre capacitatea întreprinderii de a genera
numerar şi echivalente de numerar din activitatea de exploatare şi din activitatea
investiţională şi modul de utilizare a acestora.
Notele explicative şi politicile contabile prezintă informaţii despre bazele de întocmire
a situaţiilor financiare şi politicile contabile adoptate, completează şi detaliază toate
informaţiile prezentate în celelalte documente de raportare financiară şi prezintă, narativ sau
prin tabele de analiză, situaţii şi indicatori care nu sunt prezentate în altă parte. Notele
explicative, în număr de 10, trebuie prezentate sistematic, trebuind să cuprindă informaţii
detaliate care să servescă analizei ulterioare, şi împreună cu celelalte documente de sinteză să
ofere, conform Planului Contabil General, imaginea fidelă a patrimoniului, a situaţiei
financiare şi a rezultatului întreprinderii în exerciţiul financiar încheiat5

4
SILVIA PETRESCU, Analiză Financiară Aprofundată,Iași 2005
5
SILVIA PETRESCU, Analiză Financiară Aprofundată,Iași 2005

9
 II. Prezentarea Companiei Supremia Grup (Solina)

2.1. Aspecte generale despre fabrica de ingrediente alimentare

Compania Supremia Grup este lider al pieței de ingrediente alimentare din România,
având un portofoliu de peste 2000 de clienți activi din România, precum și din Europa.
Aceasta a fost înființată în anul 2000, din viziunea și pasiunea antreprenorului român Bara
Levente Hugo cu capital privat integral românesc. La începutul anului 2011 a fost inaugurat
noul sediu central din Alba Iulia, investiția fiind de 9 milioane de EUR. Evenimentul a
coincis cu aniversarea a 10 ani de la data emiterii primei facturi.
Supremia Grup oferă clienților săi soluții complete pentru industria alimenatră: mixuri
complete, mixuri personalizate, condimente naturale de cea mai bună calitate importate din
toate colțurile lumii, materiale auxiliare, membrane naturale și artificiale, așchii de lemn
selectate.
Soluțiile particularizate și consultanța de specialitate, respectul față de partenerii de
afaceri, cât și permanenta îmbunătățire a serviciilor oferite, împreună formează baza relațiilor
excepționale de afaceri ale companiei.
Succesul companiei se datorează în mare măsură de competența și calificarea
propriilor angajați, astfel Supremia are o echipă tânără, performantă și dedicată unui singur
scop, și anume întărirea poziției de lider al pieței de ingrediente alimentare din România, dar
și folosirea avantajelor competitive cu scopul extinderii pe piața europeană.

2.2 Viziunea – Misiunea - Valorile Supremia

Viziunea Supremiei este dorința companiei de a fi în anul 2015 printre primii zece
producători europeni din industria ingredientelor alimentare, prin dezvoltarea unui climat
intern generator de performanță individuală, dar și de echipă.
Compania își propune să implementeze Sistemul de Management Supremia (S.M.S),
eficace și eficient. Compania Supremia Grup oferă partenerilor de afaceri performanță
inovativă și dinamică, cât și un mediu de dezvoltare personal și profesional angajaților săi,
prin îmbunătățirea continuă, toate acestea reprezentând misiunea Supremiei.
Valorile Supremiei sunt bazate pe dezvoltarea oamenilor, prin formarea acestora,
stimularea inițiativei, asumarea responsabilității și recunoașterea performanțelor. De
asemenea, Supremia Grup pune un accent deosebit pe îmbunătățirea continuă, integritate,
încredre, prosperitate comună, cât și pe excelența strategică și operațională.

10
 2.3 Domeniul de activitate al unității și detalierea produselor și
serviciilor oferite
Analizând documentele oficiale ale Consiliului Județean Alba, remarcăm că domeniul
de activitate al companiei este importul, producția și distribuția ingredientelor pentru
industria alimentară. Activitatea de producție constă în realizarea amestecurilor de
condimente și ingrediente funcționale folosite în industria cărnii, a laptelui și panificației.6
Conform clasificării Codului CAEN, companiei Supremia Grup îi corespunde codul
1084, care face parte din secțiunea C–Industria prelucrătoare, diviziunea 10- Industria
alimentară și reprezintă “Fabricarea condimentelor și ingredientelor”.
Codul CAEN definește fabricarea condimentelor și ingredientelor astfel: ,,Această
clasă include: fabricarea mirodeniilor, sosurilor și condimentelor: maioneza, făina și pudra de
muștar, muștar preparat etc.; fabricarea oțetului; prelucrarea sării în sare alimentară, de
exemplu sare iodată. Aceasta clasă exclude: cultivarea mirodeniilor.”7
Compania SUPREMIA GRUP SRL oferă cliențiilor săi o gamă variată de produse și
servicii. Acestea sunt prezentate în tabelul nr. 1.1.
Produsele și serviciile oferite de compania SUPREMIA GRUP SRL

Tabel nr. 1.1

Prooduse Servicii
Magazinul “Povești cu condimente” Consultanță de specialitate;

condimente naturale;
ierburi și legume deshidratate; Laborator Supremia;

recomandările nutriționiștilor;

Departament R&D;

amestecuri de condimente;
patiserie; Stație pilot pentru cercetare
aplicativă;
Mixuri complete pentru industria
alimentară Logistică;

industria cărnii;

industria laptelui;

6
Consiliul Județean Alba, catalogul firmelor ,, Alba Economic”, anul 2011, pagina 86
7
http://www.coduricaen.ro/1084-fabricarea-condimentelor-si-ingredientelor

11
 industria panificației; Depozitare;

industria băuturilor; Sisteme de mori gama

industria sosurilor, SUPREMSPICE

topingurilor, a muștarului, maionezelor cu măcinare criogenică;

și ketchup-ului;
• catering; granulatoare;
Materii auxiliare de impact fin;

amidon nativ; Detectare și separare metale;

• fibre;
Condimente naturale cu următoarele Separatoare pe densități;
variante:
selectate: FAQ8 și Cleaned9;
termosterilizate10;
măcinate prin moara Separatoare cu fotocelulă;
criogenică11, pe moara de impact fin12
sau granulatoare;
• granulație13; Amestecătoare de înaltă
Membrane naturale și artificiale performanță;
membrane naturale; Sistem de ambalare automat;
membrane poliamidice;
membrane colagenice; Tubare și calibrare intestine
membrane fibroase; animale;
membrane celulozice; Așchii de lemn pentru afumare
folie celulozică;
membrane textile și plase de gama GOLDEN
șuncă; SMOKE
Așchii de lemn selectate „Golden

8
Fair Average Quality- produse procesate parțial
9
Cleaned- produse curățate de praf, metale și alte impurități
10
Pasterurizare, sterilizare și prăjire sau uscare fără a se afecta forma sau calitățile organoleptice ale
produselor
11
Pentru produse extrem de uleioase sau condimente termosensibile
12
Permite obținerea unor granulații foarte fine
13
La cererea clienților datorită sistemului performant de sitare

12
 Smoke”
Sursa: contribuție proprie
Magazinul ,,Povești cu condimente” este un brand ce aparține companiei SUPREMIA
GRUP SRL și s-a dezvoltat din dorința de a oferi consumatorilor finali cele mai proaspete
condimente și ingrediente alimentare, cu scopul să-și creeze notorietate și în rândul acestora,
însă principalul scop fiind de a crește standardele de calitate și de a educa consumatorii finali
în acest sens. „Business-ul nostru de bază o să rămână cel de tip B2B (business-to-business),
dar ne doream, pe de altă parte, să venim mai aproape de consumator. De fapt, chiar de la ei a
plecat totul, de la solicitările pe care le primeam pentru a face disponibile produsele noastre.
După o discuţie internă, un plan de business preliminar şi calcule de buget, totul a mers rapid.
Proiectul este 100% efortul echipei Supremia, nu am apelat nici la arhitecţi, nici la designeri
sau companii de branding; până şi mobilierul din magazine este creaţia noastră realizată
împreună cu un furnizor local”14, precizează Gabriela Bercea, Specialist Marketing în cadrul
companiei Supremia.
De asemenea, dr. ing. Levente Hugo Bara, directorul general Supremia Grup afirmă:
„Suntem un nume cunoscut în industrie, însă pe piața consumatorilor finali avem o
notorietate scăzută, lucru normal pentru o companie de tip B2B (business to business). Am
lansat acest proiect pentru a oferi și clienților finali șansa de a gusta condimente de calitate.
Savoarea este una dintre valorile după care trăiesc: să simți savoarea în fiecare moment al
vieții și implicit savoarea din mâncare. Iar pentru asta avem nevoie de condimentele potrivite.
Așa cum pe partenerii de afaceri îi sfătuiesc să caute soluții și rețete inovative, pe clienții
magazinului îi provoc să descopere cât mai multe arome și să fie cât mai creativi în
bucătărie.15

2.4 Clienți – Furnizori – Concurenți

Clienții companiei Supremia Grup vor beneficia în permanență de servicii și produse
sigure, de cea mai bună calitate, la cele mai înalte standarde. Încrederea cliențiilor acordată
companiei are la bază câștigarea poziției de lider al pieței de ingrediente alimentare din
România. Compania Supremia Grup SRL este recomandă de numeroase companii ce sunt
reprezentate în figura nr.1.1.
Materia primă utilizată în fabrica de ingrediente alimentare "Supremia" provine din
toate colțurile lumii: Brazilia, Peru, Sri Lanka, China, Vietnam, India, Indonezia, Egipt,
14
Romina Ardelean, Povești cu condimente, pariul unui companii business- to- business în comerțul
specializat, Revista Progresiv, Nr. 180 Noiembrie 2014, pagina 30
15
Supremia Grup deschide primul magazin ,,Povești cu condimente”, Ziarul Unirea, 08. 10. 2013

13
Germania, Franța, Italia, Cehia, Finlanda, Olanda, Spania și respectă toate normele de
siguranță a alimentelor în vigoare.
Compania înțelege și anticipă nevoile clienților și partenerilor, astfel încât să poată
răspunde cu promptitudine solicitărilor venite din partea acestora. Avantajul competitiv al
companiei Supremia Grup constă în experiența echipei Supremia de peste 10 ani, utilaje și
echipamente de ultimă generație și experiența partenerilor săi externi.

Figura nr.1.1. Clienții companiei SUPREMIA GRUP

Sursa: http://www.supremia.ro/Clienti.html
Avantajul competitiv pe care îl deține compania Supremia Grup la anumite
condimente precum: nucșoara, scorțișoara, piper alb, piper negru, cuișoare și altele, se
datorează centrului de achiziții din Jakarta. Compania Supremia Grup este reprezentant
exclusiv în Romania al companiilor prezentate în tabelul nr. 1.2.

Furnizorii companiei SUPREMIA GRUP

Tabel nr.1.2
Producător de membrane celulozice, membrane colagenice:
comestibile și necomestibile, folii colagenice, membrane din
poliamidă și membrane fibroase.

14
 Producător de fibre vegetale dietetice, celuloză
microcristalină și celuloză pudră.

Lyckeby Culinar – producător de amidon nativ din cartofi și

sortimente de amidon modificat.

Producător de: membrane poliamidice permeabile și

impermeabile pentru industria cărnii, membrane impermeabile
pentru brânzeturi, pungi termocontractibile.
Producător de membrane textile, plase alimentare din
poliester și membrane cu condimente.

Producător de membrane naturale de porc, oaie și vită.

Producător de proteine animale.

Sursă: contribuție proprie

La nivelul țării noastre compania Supremia Grup, este lider pe piață, având concurenți
puternici. Principalii zece concurenți pe piața internă sunt firmele din industria alimentară
precum: Darimex Internațional, Ion Moș, Inorogul Impex, Marchand, Kerry România, Rollit
ProdImpex, Kralex, Vilma România, Pacovis România, Cubic.
Concurenții serioși ai firmei rămân în continuare producătorii tradiționali, care
beneficiază de avantajul producerii condimentelor, mixurilor de condimente și membranelor
naturale și artificiale, în sistem integrat, ceea ce determină obținerea unor prețuri mai mici.
Prin lărgirea gamei sortimentale și a calității garantate clienților, compania Supremia
Grup, rămâne un reper în această privință, produsele sale menținându-se pe piață în ciuda
prețurilor mai mari decât ale altor producători.
Luând în considerare cei mai mari producători și distribuitori de ingrediente
alimentare din România, Supremia Grup deține detașat cea mai mare cotă de piață: aproape
23%, urmată de producătorul Darimex Internațional cu o cotă de piață de 15 %, ultimul
producător, Cubic având cota de piață de 1 % .Cotele de piață ale concurenților sunt
reprezentate în graficul nr. 1.1.

15
 Graficul nr. 1.1. Concurenții și cota de piață
Sursă: prelucrare date interne SUPREMIA GRUP

2.5 Calitate și Tehnologie

Compania SUPREMIA GRUP S.R.L. îşi asumă responsabilitatea ca furnizor de
produse de CALITATE şi sigure pentru consum. Pentru aceasta, a dezvoltat şi implementat
un sistem de management integrat CALITATE - SA, în conformitate cu standardele SR EN
ISO 9001: 2008, SR EN ISO 22000:2005, FSSC 22000 şi cu recomandările Codex
Alimentarius CAC/RCP-1. Compania Supremia Grup a primit aprobarea comerțului cu
produse HALAL, putând produce și prelucra ingrediente și condimente destinate comunității
musulmane. Datorită tehnologiei de ultimă generație, compania a fost în măsură să producă și
să comercializeze alimentele Halal începând cu primăvara anului 2012. De asemenea,
compania deține și certificatul Kosher, reprezentând produsele destinate comunității evreiești,
cât și recenta certificare BRC (British Retail Consortium). Certificatele obținute le putem
vedea în figura nr. 1. 2.
Obiectivele principale11 în domeniul calităţii şi siguranţei alimentelor ale companiei
sunt următoarele:

să livreze clienţilor produse conforme condiţiilor specificate şi sigure

pentru consum, la termenele stabilite, în scopul creşterii satisfacţiei acestora;

prevenirea neconformităţilor în toate fazele de realizare a produselor,

ceea ce va duce la reducerea rebuturilor şi a reclamaţiilor clienţilor sporind încrederea
clienţilor şi salariaţilor companie, în capacitatea acesteia de a realiza exclusiv produse
de calitate, în mod constant;

16
 instruirea şi motivarea personalului pentru îmbunătăţirea continuă a
calităţii şi a siguranţei pentru consumatorii produselor companiei;

menţinerea şi lărgirea sectorului de piaţă;

implementarea sistemului de management KAIZEN

Figura nr. 1.2. Certificate SC SUPREMIA GRUP SRL

Sursa: contribuție proprie

Supremia Grup este prima companie din județul Alba care a aplicat principiile Kaizen
în activitatea sa. Procesul de implementare a Sistemului de Management Kaizen – Lean
Management a demarat la începutul anul 2011, iar astăzi rezultatele se văd atât în indicatorii
de producţie, operaţionali, cât şi în cei economici. Spre deosebire de alte sisteme de
management care sunt orientate spre îmbunătăţirea performanţelor financiare, analizând
“sănătatea indicatorilor financiari” şi luând decizii de management strict urmărind aceşti
indicatori, managementul Kaizen este un sistem orientat spre optimizarea performanţei
proceselor.
Decizia de a implementa acest sistem de management în compania Supremia Grup s-a
bazat şi se bazează pe dorinţa de dezvoltare şi de îmbunătăţire continuă, corelată cu
asigurarea celor mai bune condiţii de calitate şi preţ
Avantajele implementării sistemului de management Kaizen sunt:

garanţia celui mai bun raport preţ/calitate;

garanţia calităţii produselor;
garanţia livrării în termenele agreate.

Compania Supremia Grup utilizează tehnologie de ultimă generație, care asigură

respectarea celor mai înalte standarde de siguranță a produselor din industria alimentră. Firma
dispune și de noi echipamente și programe informatice pentru controlul procesului de
producție, implementându-se sisteme de management și asigurare a calității prin bune practici
de operare.
Preocuparea pentru inovație și calitatea produselor sub marca SUPREMIA, a
determinat compania să investească peste 3 milioane de EUR în tehnologia implementată în

17
noua fabrică. Împreună cu personalul specializat, tehnologia de ultimă generație asigură o
capacitate zilnică de 60 de tone, aproximativ 1260 tone/lunar
Planul de investiții al companiei din anul 2013 includea utilaje precum:
Moara de boia. Utilaj ce a fost instalat în fabrica de la Sântimbru (judeţul Alba), fiind
prima fabrică Supremia Grup, care a fost inaugurată în 2005 şi a funcţionat până în 2011,
anul inaugurării noii fabricii de la Alba Iulia. Cu o capacitate de 500 kg/h, moara de boia are
la bază tehnica măcinării pe pietre, tehnică ce asigură păstrarea gustului şi culorii intense a
produsului.
Linie de deshidratare pentru legume şi condimente folosită pentru producerea autohtonă
de ingrediente alimentare.
Linie automată de mixare şi ambalare cu o capacitate de 6,5 t/h, instalată în fabrica de la
Alba Iulia, ce a crescut capacitatea de producţie a companiei. Aceasta a asigurat astfel o
viteză mai mare de procesare a produselor, păstrând calitatea şi siguranţa lor.
Parc fotovoltaic instalat pe acoperişul fabricii (4000 de panouri pe o suprafaţă de 2 ha).
Acest proiect asigură independenţa energetică a companiei, prin generarea de energie verde,
solară, susţinând totodată angajamentul de responsabilitate socială a companiei. Mai mult,
după mai mult de 12 ani de experiență în domeniul industriei alimentare, compania dorește să
investească și în cultivarea condimentelor autohtone. Compania Supremia Grup a achiziționat
deja terenuri pe care în anii următori va cultiva ardei, pătrunjel și alte produse ce vor fi apoi
procesate în fabrica de la Alba Iulia.
Mai mult, după mai mult de 12 ani de experiență în domeniul industriei alimentare,
compania dorește să investească și în cultivarea condimentelor autohtone. Compania
Supremia Grup a achiziționat deja terenuri pe care în anii următori va cultiva ardei, pătrunjel
și alte produse ce vor fi apoi procesate în fabrica de la Alba Iulia.
„Terenurile sunt localizate în zona localităţii Alba Iulia. Cele 30 de hectare au fost
achiziţionate la preţul pieţei“, a declarat pentru Ziarul Financiar Levente Bara, 37 de ani, fără
a înainta însă valoarea achiziţiei.
Pe lângă aceste utilaje din planul pe anul 2013, compania mai este dotată și cu sisteme de
mori criogenice cu o măcinare de la 0 la – 50o C, iar zona de injectare a azotului lichid este de
până la – 195,8 grade Celsius. Compania mai dispune și de o moară de impact fin care are
site de mărimi diferite, cât și de o linie de termosterilizare continuă, putând fi personalizat
procesul în funcție de diverși parametri.
De asemenea, compania dispune și de un laborator dotat cu aparatură avansată,
proprietățile materiilor prime și ale amestecurilor funcționale se analizează și se înregistrează
18
14 conform unor proceduri foarte stricte. În plus, din toate acestea sunt prelevate monstre
care se analizează și se păstrează până la sfârșitul termenului de valabilitate.
Laboratorul "SUPREMIA" a fost inaugurat în anul 2011 și are în structura sa:
laborator microbiologic; laborator fizico-chimic; laborator control reziduuri. Pentru a putea fi
un jucător proactiv în industrie, Supremia Grup investeşte și în departamentul R&D
(Research and Development). Acesta include şi “laboratorul de cercetare aplicativă”, unde o
echipă de tehnologi în industrie alimentară este pregătită oricând să ofere reţete şi soluţii
practice bazate pe o cunoaştere perfectă a tendinţelor pieţei. Este respectat întocmai procesul
de producţie, produsele rezultate urmând a fi prezentate clienţilor companiei sub formă de
mostre ale produselor finite.

2.6 Echipa Supremia

Succesul unei companii depinde în mare măsură de competența și calificarea
propriilor angajați: doar în acest fel se poate obține și menține un grad înalt de
profesionalism.
La Supremia, întâlnești o echipă tânără, performantă și dedicată unui singur scop:
întărirea poziției de lider al pieței de ingrediente alimentare din România și folosirea
avantajelor competitive cu scopul extinderii pe piața europeană. Activitatea se bazează, în cea
mai mare parte pe personal calificat în domeniu, aproximativ 90 % din numărul total al
personalului. Evoluția angajaților din compania Supremia Grup până în anul 2016 o regăsim
în graficul nr1.2

Gr nr. 1.2. Evoluția numărului de angajaț

Sursa: preclurare date interne SC SUPREMIA Grup

19
Compania are o echipă de vânzări internaţională formată din peste 30 de specialişti în
industria alimentară, cu o experienţă de peste 10 ani în domeniu, expertiză în probleme
complexe, cursuri şi seminarii periodice pentru clienţi şi parteneri, compania punând la
dispoziția fiecărui angajat, posibilitatea de perfecţionare continuă. Echipa de top management
este reprezentată în tabelul nr. 1.3.16
Tabelul 1.3

dr. ing. Levente Ciprian Wilhelm

Hugo Bara Director Grădinariu Walesch
General Manager Kaizen Manager
Operațiuni

Oana Piper Doru Tegla

Andreea Bolea
Manager Manager
Manager Achiziții
Resurse Umane Transporturi
Tabelul 1.3 Echipa de top management.
Sursa: Contribuție Proprie

Exporturile către Europa la începutul anului 2016 reprezentau aproape 16% din cifra
de afaceri, iar targetul companiei era ca până la sfârșitul anului 2016 exporturile să ajungă la
18%. În trei ani, productivitatea Supremia Grup a crescut în jur 35%. Acest lucru se traduce
și prin cotă de piață, dar și prin profit. Compania Supremia Grup își dorește în fiecare an o

16
http://www.supremia.ro/identitatea-companiei_2.html

20
creștere de circa 15%. Dezvoltă gusturi noi, rețete noi, pentru că lumea vrea mereu ceva
nou.17

2.7 Achiziția SupremiaGrup de Catre Solina Group

Levente Bara a vândut afacerea Supremia către compania franceză Solina. Liderul
local al pieței de condimente ajunge indirect în portofoliul fondului francez de investiții
Ardian. O echipă KPMG, condusă de către partenerul M&A Bogdan Văduva, a avut
mandatul de vânzare al Supremia, în timp ce cumpărătorul a lucrat cu PwC România și
avocații de la David & Baias
Compania franceză Solina, jucător global în producția de ingrediente pentru industria
alimentară, a semnat contractul de cumpărare a pachetului de 100% din acțiunile Supremia
Group, deținut de către antreprenorul Levente Bara.
Acordul este condiţionat de aprobarea din partea Consiliului Concurenței, care este
aşteptat în următoarele luni.
Omul de afaceri Levente Bara își face astfel exitul din afacerea pe care a pornit-o în
anul 2000, după ce în luna februarie a ieșit și din acționariatul fabricii de conserve Prefera
Foods în urma unei tranzacții prin care pachetul său de 25,69% a fost preluat de către
Crisware Holdings, companie controlată de către omul de afaceri Raul Ciurtin.
O echipă de consultanți KPMG, condusă de către Bogdan Văduva, Partener fuziuni și
achiziții, a avut mandatul de consultant financiar de vânzare a Supremia. Vânzătorul a fost
asistat pe partea de consultanță juridică de către cabinetul avocatului Bogdan Puiu.
De cealaltă parte, Solina a lucrat cu consultanții PwC România și firma de avocatură
afiliată, David & Baias.18
Părţile au convenit să nu dezvăluie valoarea tranzacţiei.
Surse din piața de fuziuni și achiziții estimează că prețul pe care îl va plăti Solina
pentru achiziția pachetului de acțiuni al Supremia s-ar situa în jurul a 30 mil. Euro, valoare
neconfirmată însă de către părțile implicate.
Tranzacția de vânzare a Supremia a început anul trecut și a atras interesul mai multor
investitori, atât investitori strategici, cât și fonduri de investiții.
Pentru Solina, achiziția reprezintă încă un pas în strategia sa de expansiune în
industria alimentară Europeană.

17
http://www.supremia.ro/identitatea-companiei_2.html
18
http://www.magazinulprogresiv.ro/articole/o-noua-achizitie-franceza-solina-group-preia-cel-mai-mare-
producator-local-de-condimente

21
 „Supremia este o companie mare, care a avut o creştere puternică în ultimii 10 ani.
Este condusă de o echipă de manageri cu orientare anteprenorială și care a construit un
impresionant portofoliu de soluţii funcționale şi mixuri personalizate, având o fabrică
modernă în Alba Iulia. Compania a dezvoltat de asemenea un lanţ strategic de aprovizionare
şi procesare a condimentelor. Suntem foarte pozitivi cu privire la echipa Supremia şi suntem
dornici să incepem să lucrăm împreună ca membrii noi ai familiei Solina”, a declarat Laurent
Weber, CEO Solina Group.19
”Acest acord este un pas major pentru noi în special în Europa de Est și Supremia va
deveni centrul nostru regional. Suntem angajați într-o expansiune în Europa prin intermediul
unei strategii de creștere în toate pieţele majore şi această achiziţie se potriveşte perfect
reţelei de centre de servicii de pe continent. Clienţii ambelor grupuri vor beneficia de ceea ce
va fi cea mai mare reţea de R&D (cercetare & dezvoltare) și producţie de ingrediente și
condimente din Europa”, a mai spus reprezentantul cumpărătorului.
„Suntem hotărâţi să rămânem o companie extrem de inovatoare oferind servicii
profesionale clienților precum şi o companie foarte agilă. Această achiziție va înseamna
eficientizarea procesului de achiziţii, de asemenea oferind oportunităţi unice de creștere a
business-ului pentru furnizorii noștri preferați”, a mai spus Laurent Weber.
„Supremia este astăzi un jucător important pe piața de ingrediente alimentare din
Europa și a avut o creştere foarte rapidă în ultimii 15 ani, bazată pe un sistem de management
eficient și eficace şi o echipă de management puternic motivată și aderentă valorilor
companiei. Am realizat de curând că menţinerea unei astfel de direcţii de creștere ca acționar
unic, este din ce în ce mai dificilă şi am decis acum un an găsirea partenerului potrivit pentru
Supremia. Solina este cel mai bun partener pentru noi și pentru viitorul organizaţiei noastre
având un potențial de dezvoltare interesant iar grupul nou format va deveni mai puternic şi un
partener mai atractiv pentru clienţii noştri”, a declarat Levente Hugo Bara, proprietarul
Supremia Grup.
De când a înființat compania în anul 2000, Levente Bara a construit un grup care are
mai mult de 300 de angajaţi şi vânzări de 52,10 mil. euro în 2016. În urma achiziţiei, echipa
de management va rămâne în cadrul companiei.
Levente Bara va deține poziția de director general al Supremia Group până în luna
mai, când această poziție va fi preluată de către Ciprian Grădinariu.

19
http://www.zf.ro/zf-24/tranzactie-surpriza-la-inceput-de-primavara-francezii-de-la-solina-cumpara-supremia-
cel-mai-mare-producator-de-condimente-din-romania-16209705

22
 Supremia Grup produce ingrediente alimentare printre care condimente, mixuri,
arome, membrane și stabilizatori alimentari.
Compania are un portofoliu divers de clienți printre care se numără Angst, Fox, Elit
(industria cărnii), Supremia (lactate), Dr Oetker (industrie alimentară), Heidi (ciocolată) sau
RoStar (biscuiți).
Printre concurenții Supremia pe piața ingredientelor alimentare se numără germanii de
la Fuchs sau Puratos.
În 1999, Levente Bara a absolvit Facultatea de Agricultură din cadrul Universității de
Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. În perioada 1999 – 2000, acesta a
lucrat ca inginer tehnolog în industria alimentară la Almelar Impex din Târgu Mureș. Bara
vorbește româna, maghiara și engleza.
Cumpărătorul Supremia, firma franceză Solina a luat naștere în urma fuziunii din
2012 dintre Savena Group și Sfinc Group. În anul 2011, Sfinc a deschis birouri în România.
Cu sediul în Franţa, compania are în jur de 1.200 de angajați, prezenţă directă în 17
ţări și deserveşte clienţi în mai mult de 75 de ţări.20

Solina Group a raportat pentru anul 2015 vânzări nete de 315 mil. Euro.
În anul 2015, fondul de investiții francez Ardian a intrat ca acționar în afacerea Solina,
iar în februarie 2016 a devenit acționarul majoritar al afacerii. Fondatorul Solina, Eric Terré,
deține poziția de președinte al Consiliului de Supraveghere al Solina.
Afacerea Solina s-a dezvoltat rapid prin creștere organică și o campanie de achiziții,
cifra de afaceri ajungând de la 75 mil. Euro la 315 mil. Euro într-o perioadă de cinci ani.
Ardian, acționarul majoritar al Solina, a fost fondat în 1996 și este condus de către
Dominique Senequier. Ardian este un manager de fonduri de investiții care are sub
administrare active de 60 mld. Dolari.
În 2015, Ardian s-a numărat printre investitorii interesați de preluarea unui pachet
minoritar de acțiuni la MedLife, în contextul demersurilor de exit ale fondului de investiții
Value 4 Capital, potrivit informațiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacții
MIRSANU.RO.

20
http://www.solina-group.com/

23
 III. Analiza Performanțelor Financiare ale Companiei Supremia
Grup

3.1 Structura financiara Supremia Grup

Prin structura financiara a intreprinderii se intelege raportul existent intre finantari pe

termen scurt si cele pe termen lung. In majoritatea cazurilor intreprinderile nu se finanteaza in
procent de 100% cu fonduri proprii ci apeleaza concomitent si la finantari externe. Selectarea
mijloacelor de finantare externe si ponderea acestora in raport cu finantarile interne reprezinta
un aspect principal al politicii financiare a intreprinderii. In acest fel se decide asupra
ponderii creditelor de trezorerie fata de capitalul permanent dar si asupra structurii capitalului
permanent.
Structura Frinanciar Patrimoniala Supremia Grup

900.00
---> rata indat. la termen
800.00
Rata indatorarii la termen
700.00

600.00 ---> rata indat. globale

500.00 Rata indatorarii globale

400.00
---> rata auton. fin. la
300.00 termen
Rata autonomiei financiare
200.00 la termen
100.00 ---> rata auton. fin. globale

- Rata autonomiei financiare

2014 2015 2016 globale

Sursa: Prelucrarea proprie a datelor

Indicator poz. fin. Simbol Formula de calcul 2014 2015 2016

% % %
(Cperm/PT)*100 =
Rata stabilitatii financiare Rsf ((Cpr+DTML)/PT)*100 51,03 49,05 58,02

Rata surselor curente Rsc (DTS/PT)*100 48,97 50,95 41,98

24
 Rata autonomiei financiare globale Rafg (Cpr/PT)*100 29,85 30,38 41,70

---> rata auton. fin. globale rafg (Cpr/DT)*100 42,56 43,64 71,53
Rata autonomiei financiare la
termen Raft (Cpr/Cperm)*100 58,50 61,93 71,87

---> rata auton. fin. la termen raft (Cpr/DTML)*100 140,98 162,70 255,51

Rata indatorarii globale Rig (DT/PT)*100 70,15 69,62 58,30

---> rata indat. globale rig (DT/Cpr)*100 234,98 229,17 139,80

Rata indatorarii la termen Rit (DTML/Cperm)*100 41,50 38,07 28,13

---> rata indat. la termen rit (DTML/Cpr)*100 70,93 61,46 39,14

Sursa: Prelucrarea proprie a datelor

Rata de îndatorare, indiferent de forma sa de calcul, caracterizează dependenţa

(independenţa) financiară a firmei şi gradul de risc al politicii sale financiare.
Rata de indatorare la termen ne arată raportul dintre datoriile pe termen mediu şi
lung şi capitalurile proprii. Pentru această maxim optim al indicatorului este de 100%. În
cazul companiei Supremia valorile sunt sub nivelul considerat maxim, lucru favorabil pentru
firmă, fiind de 70.93% în anul 2014 de 61.46% în 2015 şi de 39.14% în anul 2016. În
dinamică se observă o reducere a valorii acestui indicator realizată pe seama modificării
capitalurilor proprii într-un ritm mai rapid decât datoriile pe termen mediu şi lung.
Scaderea ratei de îndatorare la termen din 2014 in 2016 a fost consecinţa scaderii
mai rapide a datoriilor cu scadenţa peste 1 an comparativ cu capitalurile proprii.
În privinţa unor structuri structuri financiare ideale sau acceptabile există câteva
principii esenţiale, pornind de la faptul că sursele de finanţare trebuie adaptate naturii
activelor pe care le finanţează:21
- activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie să fie finanţate din datorii pe termen
scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finanţate tranzitoriu din
asemenea datorii.

21
Silvia Petrescu, Op. Cit., pg. 94-95;

25
 - finanţarea activelor stabile prin îndatorarea pe termen mediu şi lung este
admisă cu condiţia ca aceasta să nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile permanente şi
să poată fi rambursată progresiv prin autofinanţare până întreprinderea ajunge la autonomie
financiară (finanţarea din capitaluri proprii.
Rata autonomiei financiare la termen permite aprecierea mai precisă prin implicarea
structurii capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu
trebuie să reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent. Deci: R Aft 1  50% (0,5). Sub

această limită firma se află într-o situaţie nefavorabilă în ceea ce priveşte riscul de
insolvabilitate şi este afectată autonomia ei financiară. Supremia se pozitioneaza intr-o
situatie favorabila, deoarece observam ca rata autonomiei financare este de 58.5% in 2014;
61.93% in 2015 si 71.87% in 2016.
Rata autonomiei financiare la termen ne arată proporţia în care capitalurile proprii
participă la formarea capitalului permanent. Acest indicator este complementar cu rata
îndatorării la termen.
Rata de îndatorare globală (Rig) măsoară ponderea datoriilor în patrimoniul firmei şi
exprimă gradul de dependenţă a întreprinderii de resurse financiare provenite de la terţi: Cu
cât valoarea acestui indicator este mai îndepărtată de 0,5 (0,66), cu atât creşte autonomia
financiară a firmei, riscul de insolvabilitate este mic iar întreprinderea dispune încă de
capacitate de îndatorare. Rata îndatorării globale este un indicator complementar ratei
autonomiei financiare şi ne arată cât la sută din patrimonial firmei este finanţat din surse
împrumutate. Nivelul maxim
În cazul companiei Supremia valorile acestui indicator sunt situate astfel, cu o valoare
de 70.15% în anul 2014, 69.62% în 2015 şi 58.30% în 2016. Şi sunt
situate puţin peste nivelul considerat optim deci putem spune că nivelul de îndatorare
global este relativ bun.
In concluzie Rata îndatorării globale peste 0,5 şi în relativa scădere arată reducerea
ponderii datoriilor şi creşterea ponderii capitalurilor proprii în structura finanţării.
Rata autonomiei financiare globale (Rafg) ne arată cât la sută din patrimonial
firmei este finanţat din surse proprii. Conform informaţiilor prezentate în tabelul de mai sus
29.85% in 2014; 30.38% in 2015 si 41.70% in 2016 din activul întreprinderii a fost finanţat
din surse proprii în anul Valoarea minim acceptată pentru acest indicator este de 33% sub
acest nivel întreprinderea nu poate beneficia de noi împrumuturi decât dacă are un levier
financiar pozitiv. În cazul companiei

26
 Supremia nivelul de finanţare din surse proprii este acceptabil deşi în comparaţie cu
nivelul optim situaţia companiei nu este foarte bună deoarece dependenţa prea ridicată de
surse de finanţare externe poate duce la diminuarea rentabilităţii financiare şi obţinerea de
pierderi. Exprimă aptitudinea întreprinderii de a face faţă angajamentelor financiare,
măsurându-se cu ajutorul unor rate care exprimă gradul de lichiditate – solvabilitate şi gradul
R afg  1 3
de îndatorare. unii autori recomandă ca satisfăcătoare pentru echilibrul financiare,
22 (0,33 sau 33%). Supremia la categoria autonomia financiara globala o putem aprecia
favorabil doar in anul 2016 deoarece urmarim uramorii indicatori 29.85% in 2014; 30.38% in
2015 si 41.70% in 2016. Prin urmare, existenţa unui capital propriu egal sau mai mare cu o
treime din pasivul firmei este o premisă a autonomiei financiare a acesteia. Cu cât indicatorul
ia valori mai mici decât mărimea amintită cu atât întreprinderea se expune riscului de
insolvabilitate ca urmare a dependenţei prea mari de creditori.
Rata stabilităţii financiare (Rsf) reflectă legătura dintre capitalul permanent de care
firma dispune în mod stabil (pe o perioadă de cel puţin 1 an) şi patrimoniul total. Valorile
considerate normale sunt între 50% – 66% plasând întreprinderea într-o situaţie favorabilă şi
evidenţiază caracterul permanent al finanţării, ceea ce conferă o anumită siguranţă
întreprinderii în desfăşurarea activităţilor sale, cu omica deviere in anul 2015. Supremia se
pozitioneaza in parametrii normali in toti cei trei ani de analiza, 51.03% in 2014; 49.05% in
2015 si 58.02% in 2016 dar observam o crestere a indicatorului cu 7% din 2014 in 2016 ceea
ce inseamna ca a crescut capitalul social, profitul nerepartizat, rezervelele sau rezerve din
reevaluare.
Din punct de vedere al stabulitatii financiare Supremia este stabila financiar si se
incadreaza in limiteleoptime.

3.2 Analiza Structurii Patrimoniale a Companiei Supremia.

Analiza structurii financiare a patrimoniului întreprinderii urmăreşte reflectarea
raporturilor dintre elementele patrimoniale şi mutaţiile care au loc în cadrul resurselor şi a
utilizărilor permanente şi curente. Metoda utilizată în analiză este metoda „ratios” – a ratelor.

Ratele de structură financiară se stabilesc ca raport între un post (sau o grupă de posturi) de
activ sau pasiv şi totalul bilanţului, precum şi ca raport între diferite componente de activ sau
de pasiv. Deşi simplă din punct de vedere tehnic, această metodă furnizează informaţii

22
G. Chareaux, Gestion Financière, Ed. Litec, Paris, 1991

27
edificatoare privind situaţia financiară a firmei, mai ales în cazul analizelor comparative în
timp şi spaţiu.23

Structura Patrimoniala Supremia

250.00

200.00 --> Rata Disponibilitatilor

--> Rata Creantelor
150.00 --> Rata Stocurilor
Rata activelor circulante

100.00 --> Rata Imob. fin.

--> Rata Imob. corp.
--> Rata Imob. necorp.
50.00
Rata activelor imobilizate

0.00
2014 2015 2016

Sursa: Prelucrare proprie a datelor

Tabelul:Structura Activului

Indicator poz. fin. Simbol Formula de calcul 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016

Rata activelor imobilizate RAI (AI/AT)*100 49,03 49,72 48,44
--> Rata Imob. necorp. RInc (Inc/AT)*100 2,94 2,02 1,62
rinc (Inc/AI)*100 6,00 4,07 3,34
--> Rata Imob. corp. RIc (Ic/AT)*100 45,85 39,35 37,60
ric (Ic/AI)*100 93,51 79,14 77,62
--> Rata Imob. fin. RIf (If/AT)*100 0,24 8,35 9,22
rif (If/AI)*100 0,49 16,79 19,04
Rata activelor circulante RAC (AC/AT)*100 50,97 50,28 51,56
--> Rata Stocurilor RSt (St/AT)*100 21,88 24,08 25,32
rst (St/AC)*100 42,93 47,88 49,10
--> Rata Creantelor RCr (Cr/AT)*100 28,41 25,29 24,82
rcr (Cr/AC)*100 55,74 50,30 48,14
--> Rata Disponibilitatilor RDb ((Db+Ifts)/AT)*100 0,68 0,91 1,42
rdb ((Db+Ifts)/AC)*100 1,33 1,82 2,76
Sursa: Prelucrare Proprie a datelor

23
www.seap.usv.ro/et/component/option,com_docman/task,doc.../lang,Romana/

28
Structura activului caracterizează compoziţia patrimoniului economic al întreprinderii,
în concordanţă cu caracterul mai mult sau mai puţin “capitalistic” al acesteia precum şi
vulnerabilitatea sa la evoluţiile inflaţioniste.

Ratele de structură a activului reflectă apartenenţa sectorială şi depind de natura

activit ăţ ii întreprinderii, astfel: Ponderea imobilizărilor reflectă indirect intensitatea
capitalistică (prin ponderea imobiliz ă rilor corporale) şi a relaţiilor financiare cu alte
unităţi (prin ponderea imobiliz ă rilor financiare).

În cazul firmei analizate în structura activului ponderea majoritară este dată de activele
circulante care au o procent mai mare de 50% pe toată perioada analizată. Astfel la nivelul
anului 2014, 50.97% din activul total era reprezentat de activele circulante iar restul de
49,03% era format din active imobilizate. În următorii doi ani ponderea activelor imobilizate
scade în total active, în favoarea activelor circulante astfel în 2015, 50.28% din sursele de
finanţare sunt investite în activele circulante şi 49,72% în activele imobilizate, iar la nivelul
anului 2016, 48.44% din activul total este reprezentat de activele imobilizate în timp ce
activele circulante ocupă doar 51.56%

Rata activelor imobilizate, calculată ca raport procentual între activele imobilizate şi totalul
bilanţului, reprezintă de fapt ponderea elementelor patrimoniale ce servesc întreprindea în
mod permanent şi reflectă gradul de investire a capitalului în întreprindere şi gradul de
imobilizare a activului

Active imobilizat e
R Ai   100
Activ total

Acest indicator măsoară gradul de investire a capitalului în întreprinderea respectivă.

Conţinutul diferit al componentelor imobilizate, precum şi reacţia nuanţată a acestor
componente la acţiunea factorilor tehnici, juridici, economici, justifică utilizarea în teoria şi
practica economică a unor rate complementare:24

Pentru compania Supremia observăm o evoluție descrescătoare a respectivului

indicator pe parcursul a celor trei ani de analiză.

Rata imobilizărilor corporale (Ric) calculată cu relaţia:

24
http://www.ucdc.info/cd/fisiere/40021426200_ANALIZA%20FINANCIARA%20APROFUNDATA.pdf

29
 Imobiliz ămi corporale
Ric   100
Activ total

Mărimea acestei rate este determinată, în primul rând, de natura activităţii. Rata este
mare pentru acele activităţi ce solicită echipamente importante ca volum sau costisitoare şi
este mică în acele activităţi care solicită o slabă dotare tehnică.

Pentru firmele din acelaşi sector de activitate, rata imobilizărilor corporale depinde de
opţiunile strategice ale fiecăreia, de politica de dezvoltare, de condiţiile concrete în care-şi
desfăşoară activitatea. Datorită condiţiilor variate care au incidenţă asupra acestui indicator,
este foarte dificil de stabilit o mărime optimă, o rată de referinţă. Totuşi, specialiştii apreciază
că, pentru firme comparabile, rata activelor imobilizate arată mărimea capacităţii acestora de
a rezista în cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea bruscă a tehnicii sau a cerinţelor
pieţei. La firmele cu o pondere ridicată a imobilizărilor corporale, operează mai dificil o
transformare a activelor sale imobilizate în disponibilităţi, conferindu-i un grad redus de
flexibilitate.25

Mărimea acestei rate este determinată, în primul rând, de natura activităţii. Rata
pentru Supremia este mare, deoarece activităţile desfasurate de Supremia solicită
echipamente importante ca volum sau costisitoare şi solicită o dotare tehnică puternica.
Specialiştii apreciază că, pentru firme comparabile, rata activelor imobilizate arată mărimea
capacităţii acestora de a rezista în cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea bruscă a
tehnicii sau a cerinţelor pieţei. La firmele cu o pondere ridicată a imobilizărilor corporale,
operează mai dificil o transformare a activelor sale imobilizate în disponibilităţi, conferindu-i
un grad redus de flexibilitate.

Pentru compania analizata respectivul indicator are o tendință descrescătoare pe

parcursul a celor trei ani de analiză, dar ramâne cu ponderea makoritară in structura activelor
imobilizate.

Rata imobilizărilor financiare (Rif) care exprimă intensitatea legăturilor şi relaţiilor

financiare pe care o firmă le-a stabilit cu alte unităţi, mai ales cu ocazia operaţiilor de creştere
şi se calculează astfel:

Im obilizari financiare
Rif   100
Activ total

25
http://www.ucdc.info/cd/fisiere/40021426200_ANALIZA%20FINANCIARA%20APROFUNDATA.pdf

30
 Politica de investiţii financiare este strâns legată de mărimea firmei. Aceasta explică
valorile mici ale ratei imobilizărilor financiare în cadrul firmelor mici şi invers.

Rata imobilizarilor financiare exprimă intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe care o

firmă le-a stabilit cu alte unităţi, mai ales cu ocazia operaţiilor de creştere. Politica de
investiţii financiare este strâns legată de mărimea firmei. Aceasta explică valorile mici ale
ratei imobilizărilor financiare în cadrul Supremia.

Rata activelor circulante (RAc) reprezintă ponderea activelor circulante în totalul bilanţului
şi se calculează cu relaţia:
Active circulante
R Ac   100
Activ total

Între RAi şi RAc se formează relaţia: RAi  RAc  1.

Acest indicator își păstrează ponderea majoritară pe parcursul a celor trei ani de analiză se
explică datorită specificul activității companiei.

Rata stocurilor (Rsk)

Rata stocurilor (Rsk) reflectă ponderea celor mai puţin lichide active circulante în total
active circulante:

Stocuri
Rs   100
Activ total

Aceasta ia valori diferite de la un sector la altul în funcţie de natura activităţii: mai

ridicate la firmele din sfera producţiei şi distribuţiei de bunuri materiale şi foarte scăzută în
sfera serviciilor.

Interpretarea evoluţiei în timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor, necesită

corelarea la nivelul activităţii, admiţându-se ca ecuaţie minimă de echilibru structural:

ICA > ISk, unde, ICA – indicele cifrei de afaceri; ISk – Indicele stocurilor.

Prin urmare, o creştere a volumului de activitate generează o sporire justificată a

stocurilor. Nivelul ridicat al stocurilor se apreciază negativ atunci când este consecinţa unei
politici de aprovizionare exagerată (materii prime, materiale), a unei ineficienţe în producţie

31
(produse în curs de fabricaţie) sau, pentru produsele finite, deficienţe în vânzare (calitate
necorespunzătoare, probleme de livrare, etc).

Încetinirea rotaţiei stocurilor, formarea stocurilor fără mişcare sau cu mişcare lentă se
apreciază negativ datorită dificultăţilor de transformare în lichidităţi şi consecinţelor negative
asupra solvabilităţii/lichidităţii firmei.

Considerăm justificată nivelul ridicat al ratei stocurilor datorită specificului de

activitate a companiei. Producția de condimente reprezintă un proces complex și stocurile
depozitate sunt neperisabile.

Rata creanţelor comerciale (RC)

Gradul de lichiditate al creanţelor comerciale este mai mare decât cel al stocurilor.

Creante comerciale
Rc   100
Activ total

Mărimea acestei rate este determinată de natura relaţiilor firmei cu partenerii externi
din aval, de termenele de plată pe care le acordă clientelei sale.

O pondere ridicată a acestora poate semnala fie deficienţe în încasare(clienţi

problemă) fie acordarea unor credite-clienţi cu termene de încasare mari într-o politică
agresivă de expansiune pe piaţă.

Consideram un nivel optimal ratei creantelor pentru cei trei ani de analiza al
Companiei Supremia.

Rata disponibilităţilor băneşti şi a plasamentelor

Rata disponibilităţilor (RD,P) arată ponderea celor mai lichide active în totalul
activelor circulante, reflectând gradul de lichiditate imediată a activelor curente.

Disponibil  Valori mobiliare de plasament

RD , P   100
Activ total

şi în analitic, rata disponibilităţilor şi rata plasamentelor.

Rata disponibilităţilor reflectă ponderea disponibilităţilor în patrimoniul firmei,

informaţiile sale fiind însă deosebit de fragile, necesitând o interpretare nuanţată de la caz la
caz. Însăşi mărimea (nivelul) disponibilităţilor poate avea dublă semnificaţie. O valoarea

32
ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie favorabilă în termeni de echilibru
financiar, dar poate fi şi semnul unor resurse ineficient utilizate, al unor resurse neproductive.

De asemenea, trebuie să ţinem seama de faptul că disponibilităţile pot înregistra

variaţii de mare amplitudine în intervale foarte scurte: în câteva zile încasările pot să crească
foarte mult datorită unor intrări importante de fonduri sau dimpotrivă, să scadă ca urmare a
unor plăţi foarte concentrate în timp.

În general se consideră normal un nivel de 3-5% al ponderii activelor de trezorerie,

orice depăşire fiind consecinţa neidentificării unor posibilităţi viabile de investire.26

Concluzii – analiza financiar-patrimonială

Din analiza realizată asupra pasivului putem spune că firma are o stabilitate bună la
începutul perioadei de analiză însă rata acesteia scade spre sfârşitul perioadei
analizate, în favoarea creşterii ponderii surselor curente în pasivul total, lucru
nefavorabil pentru întreprindere. În ceea ce priveşte rata autonomiei financiare şi rata
îndatorării acestea au valori acceptabile.
Din analiza realizată asupra activului putem spune că ponderile componentelor de
active sunt relative bune cu o pondere mai însemnată a activelor circulante (în special
stocurile) în total active datorită sectorului de activitate. Un aspect negativ în structura
activului o are ponderea mare a activelor imobilizate (corporale) care ar putea duce la
rigidizare companiei in cazulunei eventuale crize.

3.3 Analiza Bonității Financiare a Companiei

Bonitatea financiară ne arată capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile. Aceasta are ca
obiective măsurarea capacităţii întreprinderii de achitare a datoriilor şi evidenţierea stării
financiare a întreprinderii în legătură cu capacitatea acesteia de plată a datoriilor la diferite
termene. Pentru a realiza analiza bonităţii financiare trebuie analizată starea întreprinderii din
două puncte de vedere: cel al lichidităţii (capacitatea de plată a datoriilor pe termen scurt) şi
celal solvabilităţii (capacitatea de plată a datoriilor indiferent de termenul de exigibilitate).

26
V. Dragotă şi colectiv, Management finnaciar, vol. I, Ed. Economică, Bucureşti, 2003, pg. 144;

33
1.Lichiditatea Companiei
Se consideră că pentru ca o întreprindere este într-o situaţie satisfăcătoare atunci când nu doar
că îşi poate achita datoriile în întregime ci le şi poate achita la data scadentă. În acest sens se
analizează lichiditatea firmei. Analiza lichidităţii urmăreşte capacitatea întreprinderii de a-şi
achita datoriile pe termen scurt şi urmăreşte capacitatea firmei de a transforma rapid activele
circulante în lichidităţi. Aceste datorii pe termen scurt trebuie să fie achitate din active cu
termen de transformare în lichiditate mai mic de un an şi anume active circulante. Pentru
analiza lichidităţii am calculat trei rate, prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel: Lichiditatea Companiei Supremia

Indicator poz. fin. Simbol Formula de calcul 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016

% % %
Rata lichidității
curente Rlc AC/DTS 1,04 0,99 1,23
Rata lichidității rapide Rlr (AC-St)/DTS=(Cr+Db+Ifts)/DTS 0,59 0,51 0,63
Rata lichidității
imediate Rli (AC-St-Cr)/DTS=(Db+Ifts)/DTS 0,01 0,02 0,03

1.40

1.20

1.00

0.80 Rata lichidității curente

Rata lichidității rapide
0.60
Rata lichidității imediate
0.40

0.20

-
2014 2015 2016

Sursa:Prelucrare Proprie a datelor

Lichiditatea curentă redă capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile pe termen scurt
din activele circulante totale. Intervalul de referinţă pentru acest indicator este [1; 2]. După
cum se poate observa din tabelul de mai sus nivelul lichidităţii curente nu se încadrează în
intervalul de referinţă pentru acest indicator doar in anul 2015, Dar in perioada analizată
indicatorul are urmatorile valori de 1.04 în anul 2014, de 0,99 în anul 2015 şi doar in 2016 se

34
incadreaza inparametrii normal cu o valoare 1,23 ceea ce semnifică o lipsă a capacităţii de
plată pe termen scurt pentru anul 2015. Astfel compania riscă să acumuleze plăţi restante
care, la rândul lor duc la acumularea de costuri suplimentare, diminuarea rezultatelor
financiare şi deteriorarea relaţiilor cu terţii. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că nu
există un echilibru între activul şi pasivul bilanţier, sursele de finanţare curente fiind mai mari
decât activele curente. Cu toate că în această situaţie riscurile de incapacitate de plată a
datoriilor sunt ridicate nu se poate spune în mod cert că firma nu va fi capabilă să îşi achite
obligaţiile pe termen scurt. În aceste condiţii pentru a se putea realiza achitarea datoriilor la
timp va trebui ca ciclul de exploatare să decurgă fără întârzieri. Analizată în dinamică
lichiditatea curentă înregistrează o creștere de 0,2% la nivelul anului 2016, faţă de anul 2014.

Lichiditatea rapidă ne arată capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile pe termen scurt
din creanţe, investiţii financiare pe termen scurt şi disponibilităţi băneşti. Acest indicator
exclude stocurile din calculul său, deoarece acestea sunt elementele cu lichiditatea cea mai
scăzută din cadrul activului circulant. În cazul lichidităţii rapide (reduse), intervalul de
referinţă este [0,6; 1]. În cazul companiei Supremia la nivelul anului 2014 se observă că
valoarea inidicatorului (0,59) este inferioară intervalului de referinţă, însă în perioadele
următoare se observă o scadere a valorii acestui indicator. Astfel la nivelul anului 2015
valoarea indicatorului este de 0,51 iar în anul 2016 observa mo crestere si indicatorul se afla
in intervalul optim este de 0,63.

Această creştere a valorii indicatorului a fost posibilă datorită creşterii într-un ritm mai
accentuata valorii activelor circulante, mai exact a creanţelor în comparaţie cu datoriile pe
termen scurt care nu au înregistrat o creştere atât de mare.

Lichiditatea imediată ne arată măsura în care disponibilităţile băneşti şi investiţiile

financiare pe termen scurt pot acoperi datoriile pe termen scurt. În cazul acestui indicator s-au
eliminat din cadrul activelor circulante şi creanţele, lăsându-se doar elementele cu lichiditatea
cea mai mare. Intervalul de referinţă în cazul acestui indicator este [0,2; 0,6]. În cazul
companiei analizate valorile acestui indicator sunt foarte mici situându-se cu mult sub
valoarea minimă a intervalului de referinţă pe toată perioada analizată. Acest lucru se
datorează faptului că firma nu are investiţii financiare pe termen scurt, iar valoarea
disponibilităţilor financiare este foarte redusă. Supremia nu are destui bani si echivalente de
numerar pentru a acoperi integral datoriile curente, care nu este neaparat un lucru rau, astfel
incat nu este indicata concentrarea pe acest raport ca fiind de 1:1.

35
2. Solvabilitatea Companiei

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile pe care aceasta le

are, atunci când acestea ajung la scadenţă. Aceasta ar trebui să constituie un obiectiv prioritar
pentru companiile care doresc să îşi păstreze autonomia financiară şi flexibilitatea gestiunii.
Dacă lipsa capacităţii de plată şi a lichidităţii este dată de o situaţie conjunctiurală, lipsa
solvabilităţii întreprinderii este dată de o activitate ineficientă.

Solvabilitatea

Indicator poz. fin. Simbol Formula de calcul 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016

% % %
Solvabilitate generală Rsg (AT/DT)*100 142,56 143,64 171,53
Solvabilitate financiară Rsf (AT/DTfin)*100 219,92 227,36 283,16
Solvabilitate patrimonială Rsp (Csoc/(Csoc+DTMLfin))*100 10,40 28,42 32,61

300.00

250.00

200.00
Solvabilitate generală
150.00
Solvabilitate financiară
Solvabilitate patrimonială
100.00

50.00

0.00
2014 2015 2016

Sursa: Prelucrare Proprie a datelor

Rata solvabilităţii generale ne arată măsura în care activele totale ale întreprinderii pot
acoperi datoriile totale ale acesteia. În cazul acestui indicator nivelul minim recomandat este
de 133%.

36
În cazul societăţii Supremia rata solvabilităţii generale are valori peste pragul minim petoată
perioada analizată. În această situaţie se poate aprecia că în cazul lichidării întreprinderea va
putea să îşi acopere cheltuielile de lichidare şi datoriile. Analizat în dinamică se poate
observa că valoarea indicatorului are o evoluție în creștere pe toateperioda analizată.

În următorul an se observă o uşoară creştere a nivelului indicatorului datorită faptului că

indicele de creştere al activului total a devansat indicele de creştere a datoriilor totale. Cu
toate că rata solvabilităţii generale este în scădere, putem afirma că valorile acesteia sunt
îndeajuns de bune pentru a nu impune măsuri corective. O valoarea prea mare a acestui
indicator ar duce la sporirea autonomiei financiare şi scăderea ponderii datoriilor din pasivul
total, permiţând astfel o reducere a riscului de insolvabilitate dar în acelaşi timp producând un
efect negativ asupra rentabilităţii întreprinderii.

Solvabilitatea patrimonială ne arată măsura în care capitalul social al întreprinderii poate

sigura acoperirea datoriilor financiare pe termen mediu şi lung. Pentru acest indicator se
consider că o valoare cuprinsă între 40% şi 60% ar fi ideală. În cazul firmei Supremia
valoarea indicatorului este inferioara acestui interval ceea ce ne arată imposibilitatea
capitalului social de a acoperi datoriile financiare pe termen mediu şi lung.

Rata solvabilităţii financiare ne arată gradul în care activele totale ale întreprinderii pot
acoperi datoriile financiare totale ale întreprinderii. În cazul acestui indicator nivelul minim
acceptat este de 166%. Şi în cazul acestui indicator compania are valori cu mult peste nivelul
minim acceptat pe toţi cei trei ani de analiză. Şi în dinamică se poate observa că rata
indicatorului scade de la un an la altul datorită faptului că activul total întregistrează o
scadere de la un an la altul în timp ce datoriile financiare se cresc de la un an la altul datorită
contractarii de credite

Concluzii – bonitate

Din analiza efectuată asupra lichidităţii firmei observăm că firma nu dispune

delichidităţile necesare pentru a-şi achita datoriile pe termen scurt în
totalitate;(lichiditate imediata)
Din analiza efectuată asupra solvabilităţii firmei, se poate trage concluzia că firma nu
seconfruntă cu riscul de a nu fi capabilă să îşi achite datoriile totale atunci când
acestea vor ajunge la scadenţă, deci situaţia este favorabilă.

37
3.3 Echilibrul Financiar
“Echilibrul financiar al firmei reprezintă un complex de corelaţii stabilite între diferite

fluxuri financiare”9. Prin analiza echilibrului financiar se analizează modul în care

întreprinderea a avut în vedere asigurarea surselor de finanţare necesare pentru acoperirea
necesarului de finanţat.

Echilibrul financiar al întreprinderii rezultă din compararea fondului de rulment cu necesarul

de fond de rulment, din diferenţa cărora rezultă trezoreria netă. Baza de pornire a analizei
echilibrului financiar pleacă de la concepţia că trebuie respectate următoarele egalităţi:

Active imobilizate = Capital permanent - activele cu termen de lichiditate mai mare

de un an trebuie să fie finanţate din surse de finanţare pe termen mediu şi/sau lung.
Active circulante = Datorii pe termen scurt – activele cu termen de lichiditate mai
mic de un an trebuie să fie finanţate din surse de finanţare pe termen scurt.

1. Fond De Rulment
Fondul de rulment reprezintă excedentul de resurse financiare rămas după ce au fost acoperite
activele permanente din surse de finanţare permanente şi care poate fi folosit în continuare
pentru finanţarea activelor curente.

Fondul de rulment ca indicator este foarte folosit in prectica occidentala si are o importanta
deosebita pentru analiza echilibrului financiar al firmei pe termen lung. Politica de finantare
si de investitii a intreprinderii este ajutata de fondul de rulment, deoarece aceasta arata exista
unor dificultati. Fondul de rulment inregistrat in perioada 2014-2016 are o valoare negativa
ceea ce ar inseamna ca un procent din imobilizari sunt finantate din datoriile curent lucru care
poate sa conduca spre o incapacitate a resurselor permanente pentru finantarea activelor
imobilizate

Fond de rulment

Indicator poz. fin. Simbol Formula de calcul 2014 2015 2016

Fond de rulment FR Cperm-AInete 2.506.412,00 - 963.148,00 12.743.854,00

Fond de rulment 26.533.423,00 26.983.469,00 21.718.527,00
strain FRs AC-DTS
Fond de rulment Cpr-Ainete = FR-
propriu FRp DTML -24.027.011, -27.946.617,00 - 8.974.673,00

38
 15,000,000.00

10,000,000.00

5,000,000.00

-
2014 2015 2016 Fond de rulment2
(5,000,000.00)
Fond de rulment strain
(10,000,000.00)
Fond de rulment propriu
(15,000,000.00)

(20,000,000.00)

(25,000,000.00)

(30,000,000.00)

Sursa: Prelucrare Proprie a datelor

Valoare negativa inregistrata de companie este urmarea cresterii activului net ca urmare a
investitiilor efectuate. Cea mai mare valoare a investitiilor efectuate are loc in 2015 cand
societatea Supremia a realizat investitiimaripentru modernizarea depozitelor. Acest indicator
ne arata ca sursele permenente de finanţare nu reuşesc să acopere în întregime activele
permanente. Acest lucru ne arată faptul că o parte din sursele curente de finanţare (datoriile
pe termen scurt) sunt folosite pentru finanţarea nevoilor permanente (activelor imobilizate),
ceea ce indică o situaţie de dezechilibru financiar precum şi o creştere mare a riscurilor.

Fondul de rulment propriu reflecta autonomia firmei in finantarea investitiilor proprii.Aceasta

este in general negativa,majoritatea companiilor nereusind sa isi sustina proprile investiti.Se
observa ca are loc o scadere substantiala in anul 2016.

Fondul de rulment strain reprezinta sursele de finantare pe care firma le atrage de la

investitorii straine, reprezinta diferenta dintre fondul de rulment net si fondul de rulment
propriu. Se observa ca exista o descrestere tot mai accentuata a valorii fondului de rulment de
la an la an datorita dezvoltarii companiei ca urmare a investiitiilor efectuate pentru
dezvoltare. Poate fi si consecinta anuntari de achizite a companiei.

2.Necesarul de Fond de Rulment

39
Necesarul de fond de rulment este dat de excedentul de nevoi ciclice de finanţare rămase
după ce sursele curente au fost folosite pentru acoperirea activelor circulante , iar aceste
nevoi vor trebui acoperite din sursele de finanţare permanente.

Indicator poz. fin. Simbol Formula de calcul 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016

Necesar fond de ACnfin-DTSnfin = (AC-Db-Ifts)-(DTS-
rulment NFR DFTS) = (St+Cr)-DETS 33.648.255 36.090.287 37.186.024
(St+Av ac fz+Cl+Cr RU si stat+Ch in av
priv activ de expl)-(Fz+Av ac de cl+Dat
NFRe fiscale si sociale+V inreg in av expl) 36.893.041 48.989.960 39.847.607
NFRae NFR-NFRe - 3.244.786 -12.899.67 -2.661.583

Cunoasterea necesarului de fond de rulment prezinta o importanta majora pentru managerul

trezoreriei, deoarece si se permite pe aceasta cale cunoasterea nevoilor curente ce trebuiesc
finantate, acesta urmand sa decida prioritatile de finantat si sursele de finantare. Managerul
trezoreriei este interesat sa cunoasca atat capitalul disponibil la un moment dat (fondul de
rulment net), cat si capitalul necesar (necesarul de fond de rulment) pentru asigurarea
continuitatii activitatii societatii comerciale. Astfel, daca majorarea fondul de rulment duce la
cresterea, capitalului destinat finantarii activelor circulante si implicit a trezoreriei nete,
majorarea necesarul de fond de rulment duce la cresterea nevoilor curente ce necesita a fi
finantate, deci implicit la reducerea trezoreriei nete. De aici rezulta legatura invers
proportionala dintre necesarul de fond de rulment si trezoreria neta.

Putem sa consideram ca valoare pozitiva a necesarului de fond de rulment inregistrata este

justificata deoarece firma in toata perioada analizata a trecut prin operatiuni de extindere si
are nevoie temporara de surse de finantare pe termen scurt pentru capitalul de lucru.

In mod contrar nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre
lichiditatea stocurilor si creantelor pe de o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de
alta parte.

Cea mai mare cresterii a valorii necesarului de fond rulment este in anul 2016 cu o valoare de
37.186.024 lei fata de anul precedent (2015) datorita investitiilo majore realizate in acel an.

3. Trezoreria Netă

40
Trezoreria netă este dată de excedentul de lichidtăţi rămase rămase după ce excedentul de
resurse permanente de finanţare a acoperit excedentul de nevoi ciclice de finanţare. Acesta
este indicatorul care ne arată legătura dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de
rulment, reflectând situaţia financiara a companiei atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu
şi lung.

Trezoreria netă

0
2014 2015 2016
-5000000

-10000000

-15000000

-20000000 Trezoraria Neta

-25000000

-30000000

-35000000

-40000000

Sursa: Prelucrare Proprie

În cazul companiei analizate se observă că trezoreria netă este negativă pe parcursul întregii
perioade analizate. Acest lucru este nefavorabil pentru firmă deoarece acest rezultat reflectă
faptul că compania prezintă un deficit de resurse de finanţare şi anume nevoia de fond de
rulment nu poate fi finanţată în întregime din resurse permanente şi astfel societatea devine
dependentă de surse de finanţare externă limitându-şi astfel şi autonomia financiară pe termen
scurt.

Se poate concluziona ca trezoreria este determinata de rentabilitatea economica, intre

rentabilitate si lichiditate existand relatii de interconditionare. Profiturile suplimentare
rezultate ale sporirii rentabilitatii pot fi repartizate pentru finantarea actiunilor de modernizare
si de cointeresare a factorilor de productie.

Concluzii – echilibrul financiar

41
 Din analiza realizată asupra fondului de rulment se observă ca acesta are valori
negative in 2015, adică sursele de finanţare permanante nu sunt suficiente pentru a
acoperi nevoile permanante, acest lucru generând un dezechilibru financiar;
Necesarul de fond de rulment este pozitiv pe toată perioada analizată, adică se degajă
un excedent de nevoi de finanţare curente care nu pot fi acoperite din sursele curente,
generându-se din nou o situaţie nefavorabilă;
Trezoreria negativă ne indică o dependenţă a firmei de surse de finanţare externe
pentru susţinerea activităţilor curente.

3.4 Analiza eficienţei gestionării resurselor

Analiza gestiunii resurselor ar trebui să constituie unul din obiectivele majore ale conducerii
unei companii datorită faptului că resursele au un caracter limitat şi epuizabil.

Datorită acestui caracter este foarte important ca managementul companiei să cunoască exact
starea în care aceste resurse se află, să cunoască modul în care acestea sunt gestionate precum
şi punctele slabe ale gestiunii resurselor, toate acestea pentru a asigura cantitatea şi calitatea
necesara a resurselor şi pentru a avea o activitate eficientă.

Ţinând cont de cele precizate mai sus se poate spune că există o gestiune eficientă a
resurselor atunci când se ating obiectivele propuse cu un volum cât mai mic de resurse.Pentru
analiza gestiunii resurselor am folosit ratele de gestiune care exprimă viteza de rotaţie a
elementelor din bilanţ. Viteza de rotaţie ne arată durata de transformare a activelor în
lichidităţi şi durata de reînnoire a datoriilor. Putem măsura viteza de rotaţie cu ajutorul a doi
indicatori: numărul de rotaţii şi durata în zile a unei rotaţii. În tabelul de mai jos sunt
prezentate rezultatele companiei analizate.

42
Tabelul: Analiza Gestiunii Resurselor

Indicator Formulă de calcul 2014 2015 2016

Nr. de rotații AT =CA/AT 1,24 1,20 1,47

Nr. de rotații AI =CA/AI 2,54 2,41 3,03

Nr. de rotații AC =CA/AC 2,44 2,39 2,85

Nr. de rotații Stocuri =CA/Stocuri 5,68 4,99 5,80

Nr. de rotații Creanțe =CA/Creanțe 4,37 4,75 5,92

Nr. de rotații Disponibilități și =CA/Disponibilități și
IFTS IFTS 183,83 131,52 103,34

Nr. de rotații DTS =CA/DTS 2,54 2,36 3,50

Nr. de rotații DTML =CA/DTML 5,87 6,43 9,00

Nr. de rotații DETS_Fz =CA/DETS_Fz 6,43 7,33 8,32

Durata unei rotații AT =AT/CA*360 289,61 299,91 245,00

Durata unei rotații AI =AI/CA*360 141,99 149,11 118,69

Durata unei rotații AC =AC/CA*360 147,62 150,80 126,31

Durata unei rotații Stocuri =Stocuri/CA*360 63,38 72,21 62,02

Durata unei rotații Creanțe =Creanțe/CA*360 82,29 75,85 60,81

Durata unei rotații =Disponibilități și
Disponibilități și IFTS IFTS/CA*360 1,96 2,74 3,48

Durata unei rotații DTS =DTS/CA*360 141,83 152,80 102,85

Durata unei rotații DTML =DTML/CA*360 61,33 56,00 39,99

Durata unei rotații DETS_Fz =DETS_Fz/CA*360 56,01 49,08 43,27

CA 155.758.920,00 173.470.276,00 195.535.854,00

Indice creștere CA (bază în
lanț) n/a 1,11 1,13

AT 125.305.725,00 144.514.138,00 133.075.719,00

43
 Indice creștere AT (bază în
lanț) n/a 1,15 0,92

AI 61.434.142,00 71.849.538,00 64.468.398,00

Indice creștere AI (bază în
lanț) n/a 1,17 0,90

AC 63.871.583,00 72.664.600,00 68.607.321,00

Indice creștere AC (bază în
lanț) n/a 1,14 0,94

Stocuri 27.421.471,00 34.795.412,00 33.688.395,00

Creanțe 35.602.805,00 36.550.224,00 33.026.771,00

Disponibilități și IFTS 847.307,00 1.318.964,00 1.892.155,00

DTS 61.365.171,00 73.627.748,00 55.863.467,00

Indice creștere DTS (bază în
lanț) n/a 1,20 0,76

DTML 26.533.423,00 26.983.469,00 21.718.527,00

Indice creștere DTML (bază în
lanț) n/a 1,02 0,80

DETS_Fz 24.235.413,00 23.650.681,00 23.504.778,00

Sursa:Prelucrare proprie

La nivelul anului 2014 firma asigura 1,24 rotaţii ale activului total prin cifra de afaceri
care corespunde unei durate medii de rotaţie de 289 de zile. Apreciem că gestiunea activului
este în aceste condiţii mediocră prin existenţa unei viteze mici de rotaţie a activului total şi a
unei durate mari de revenire în formă bănească, ceea ce evidenţiază creşterea perioadei de
imobilizare a acestuia. Cam acelaşi lucru se poate spune şi la nivelul anului 2015, deşi se
poate observa o uşoară îmbunătăţire a situaţiei, activul total având 1,20 de rotaţii pe an,
respectiv o durată medie de rotaţie de 299 de zile. În anul 2016 din nou situaţia se modifică în
bine, în sensul că numărul de rotaţii al activului total prin cifra de afaceri creşte la 1,47 rotaţii
pe an, iar durata unei rotaţii în zile fiind de 245 de zile.
În ceea ce priveşte numărul de rotaţii al activului imobilizat nu există nivele
prestabilite optime pentru aceşti doi indicatori, ele fiind stabilite în funcţie de domeniul de
activitate, politicile întreprinderii etc. însă în urma unui studiu efectuat se apreciază că nivelul
optim al vitezei de rotaţie se situează între 3 şi 4 rotaţii pe an. În cazul firmei analizate,
activul imobilizat are un număr de rotaţii inferior standardelor, şi anume 2,54 rotaţii pe an în
anul 2014 care corespunde unei durate medii de rotaţie de 142 zile. În dinamică se poate

44
observa că valoarea indicatorului număr de rotaţii creşte de la o perioadă la alta. Astfel în
anul 2015 numărul de 2,4 rotaţ1e realizându-se în 149 de zile, iar la nivelul anului 2016
numărul de rotaţii 3 realizându-se în 118 de zile. Datorita acestor creşteri ale nivelurilor
indicatorilor creşte şi nivelul de eficienţă al gestiunii activelor imobilizate. Creşterea
numărului de rotaţii a activului imobilizat s-a realizat pe seama modificărilor la nivelul cifrei
de afaceri şi a activului imobilizat: în timp ce cifra de afaceri a urmat un trend crescător de la
un an la altul.
Nici în cazul gestiunii activelor circulante nu există un nivel prestabilit al vitezei de
rotaţie însă se consideră că o viteză de peste 4 rotaţii pe an asigură o gestiune corespunzătoare
a activelor circulante. În cazul firmei Supremiala nivelul anului 2014 numărul de rotaţii al
activului circulant este de 2.44 respectiv durata unei rotaţii este de 147 de zile, cu alte cuvinte
putem spune nu că există o gestiune eficientă a activelor circulante. La nivelul anului 2015 se
observă o scădere a a numarului derotații fiind 2.39 rotații iar durata in zilefiind de 150,in
anul 2016 urmărimo ușoara creștere astfel avem 2.85 rotațiiin 126 zile.
Rata de gestiune a stocurilor ne arată viteza cu care stocurile trec prin toate etapele
activităţii de exploatare a întreprinderii până în momentul în care acestea se reîntorc în formă
bănească. În ceea ce priveşte numărul de rotaţii al stocurilor se apreciază că nivelul optim al
vitezei de rotaţie se situează între 30 şi 60 de zile. În cazul firmei Supremia numărul de
rotaţii al
stocurilor pe an este de 5,68 rotaţii, iar durata unei rotaţii este de 63 de zile în anul
2014. În cazul de faţă putem spune că întreprinderea prezintă o gestiune a stocurilor relativ
eficientă. La nivelul anului 2015 se observă o scadere a numărului de rotaţii înregistrându-se
un număr de rotaţii de 4.99 pe an, durata unei rotaţii fiind de 72 de zile. La nivelul anului
2016 nivelulindicatorului a crescut faţă de anul 2015 durata unei rotaţii scăzând la 62 de
zilesi –au realizat 5.80 rotatii.
această dată scăderea nivelului indicatorului se datorează creşterii nivelului cifrei de
afaceri într-un ritm mai accelerat în comparaţie cu ritmul creşterii nivelului stocurilor.
Ratele de gestiune a creanţelor măsoară eficienţa gestionării creanţelor în cadrul
procesului de exploatare. Duarta unei rotaţii a creanţelor indică numărul de zile în care
compania îşi încasează creanţele (numărul de zile dintre data facturării şi data încasării). În
cazul acestui indicator se consideră ca valoare optimă o valoare de 12 rotaţii pe an, care
corespunde unei durate medii de încasare de 30 de zile. În cazul firmei Supremia nivelul
indicatorului numărul de rotaţii este sub nivelul optim pe toată perioada analizată. În anul
2014 indicatorul are o valoare de 4.37 rotaţii pe an (82 de zile) indicând o gestiune ineficientă
45
a clienţilor. În următorul an nivelul indicatorului creste în 2015 faţă de 2014 (4.75 rotaţii – 75
de zile) indicând astfel o crestere a nivelului de eficienţă a gestiunii clienţilor. Această
modificare s-a realizat pe seama creşterii nivelului creanţelor într-un ritm mai pronunţat decât
creşterea nivelului cifrei de afaceri. In 2016 urmarim un numar de 5.92 de rotatii intr-o
perioada de 62 de zile. Creşterea nivelului creanţelor se datorează modificării termenelor
contractual privind plăţile dar şi datorită deteriorării situaţiei economice generale acest lucru
determinând unii clienţi să nu achite la termen datoriile faţă de companie. În anul 2016 are
loc o mică creştere a nivelului indicatorului, dar care nu are un efect foarte evident, iar
gestiunea creanţelor rămâne tot în zona de ineficienţă.
Ratele de gestiune a datoriilor pe termen scurt (furnizorilor) numărul de zile în care
compania îşi achită datoriile sale faţă de furnizori (numărul de zile dintre data facturării şi
data încasării). În cazul acestui indicator se consideră că valoare optimă o valoare de 8 rotaţii
pe an, care corespunde unei durate medii de încasare de 45 de zile. În cazul firmei Supremia
ratele de gestiune a datoriilor pe termen scurt ne arată că firma are o gestiune ineficientă a
furnizorilor.
Viteza de rotaţie a datoriilor pe termen scurt este sub nivelul de referinţă pe toată
perioada analizată Din această situaţie putem trage concluzia că firma foloseşte resursele
furnizorilor acest lucru putând duce la înrăutăţirea relaţiilor comerciale cu aceştia.
Concluzii – gestiunea resurselor

Vitezele de rotaţie ale activului total şi ale activului imobilizat sunt

reduse rezultând astfel o gestiune ineficientă a acestora;
În ceea ce priveşte activul circulant, acesta are o viteză de rotaţie
suficient nu de mare prin urmare gestiunea acestora nu este eficientă. La nivelul
activelor circulante, gestiunea stocurilor nu este eficientă asigurându-se astfel o
revenire a acestora în stare de lichidităţi nu suficient de rapidă;
În ceea ce priveşte creanţele, acestea au o viteză de rotaţie destul de
scăzută, deci un timp de revenire sub formă lichidă destul de mare, lucru care ne
indică fie dificultăţi în încasarea creanţelor, fie termene de plată prea largi;
La nivelul datoriilor pe termen scurt viteza de rotaţie este mai mică
decât în cazul creanţelor. Această situaţie se poate menţine numai în condiţiile în care
nu este afectată relaţia cu furnizorii.

46
3.5 Analiza Performanței Financiare

Performanţa financiară reprezintă ţinta spre care fiecare companie se întreaptă. Din
acest motiv este foarte important pentru o companie să analizeze tendinţa unor anumiţi
indicatori care măsoară performanţele organizaţiei. Conceptual de performanţă are diferite
accepţiuni în funcţie de domeniul de activitate. În domeniul economic conceptul de
performanţă se referă la următoarele aspecte: creşterea, rentabilitatea, productivitatea,
randamentul. În cadrul acestui capitol vom analiza aceste aspecte pentru a afla nivelul de
performanţă la care se află compania.

1. Analiza Cifrei de Afaceri

Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale ale unei firme provenite din operaţiuni
comerciale (vânzări de bunuri, vânzări de mărfuri, vânzări de produse, contravaloarea
lucrărilor executate, a serviciilor prestate, venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii,
alte venituri) pe parcursul unui exerciţiu financiar.

Cifra de Afaceri

Indicator poz. fin. Simbol Formula de calcul 31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016

CA totală CA prel. din CPP 155.758.920 173.470.276 195.535.854

= CF / (1- CV/CA
CA critică CA prg estim.) 7.114.447,47 7.666.478,58 5.492.620,72

47
 250,000,000.00

200,000,000.00

150,000,000.00
Cifra de Afaceri
Cifra de Afaceri Critica
100,000,000.00

50,000,000.00

-
2014 2015 2016

Sursa: Prelucrare Proprie a datelor

Aşa cum se poate observa din graficul de mai sus, cifra de afaceri are o tendinţă crescătoare
pe parcursul perioadei analizate. Ea creşte de la valoarea de 15,5758,920lei în anul 2014 până
la valoarea de 173,470,276 lei în anul 2015 si in 2016 195,535,854 lei.

Cifra de afaceri critică ne arată pragul de rentabilitate al firmei adică acel nivel al veniturilor
din vânzări cu care se reuşeşte acoperirea tuturor cheltuielilor de exploatare. În cazul firmei
analizate cifra de afaceri critică este inferioară cifrei de afaceri în toti cei 3 ani ani de analiză
creându-se astfel o marjă de siguranţă. Acest lucru este favorabil pentru întreprindere
deoarece aceasta nu se confruntă cu un risc de exploatare, adică firma este capabilă să îşi
acopere în totalitate cheltuielile rezultate din procesul de exploatare şi mai rămâne cu o suma
în plus reflectată prin marja de siguranţă. În dinamică cifra de afaceri are o tendinţă
crescătoare De asemenea observăm că cifra de afaceri critică are o tendinţă de scadere pe
perioada analizată datorită creşterii cifrei de afaceri si scaderii cheltuielilor fixe şi a
cheltuielilor variabile.

2 Analiza Valorii Adaugate

48
Valoarea adăugată este unul dintre cei mai importanţi indicatori care indică nivelul de
performanţă economico-financiară pe care o firmă îl are. “Valoarea adăugată exprimă plusul
de bogăţie care se obţine prin activitatea productivă şi comercială a unei firme. Valoarea
adăugată reflectă contribuţia firmei la produsul intern brut, reprezentând o expresie a
performanţei economice a firmei”11.

Indicator Simbol Formula 2014 2015 2016

Valoare adaugata VA prel. din SIG 28.161.915 33.202.568 42.699.461
Productia exercitiului Qex prel. din SIG 78.367.577 89.539.710 94.955.448
Capacitatea de a produce VA R_VA =(VA/Qex)*100 35,94 37,08 44,97

La nivelul anului 2015 valoarea adăugată creşte faţă de anul 2014 ajungând la valoarea de
33.202.568 lei. Această modificare se datorează unei creşteri a producţiei exerciţiului şi a
marjei comerciale într-un ritm superior creşterii consumurilor intermediare. Astfel producţia
Situaţia este benefică pentru companie deoarece, deşi consumurile intermediare cresc şi ele
nivelul lor este inferior celorlalţi indicatori în raport cu anul precedent. Prin urmare, s-a reuşit
obţinerea unui plus de valoare cu un nivel al consumurilor cât de cât mai adecvat.

In 2016 Valoare Adaugata continua sa aiba un trend ascendent ajungand lavaloarea de

42.699.461 si deasemenea urmarim o crestere a productiei exercitiului.

3. Analiza Profitabilității

Profitabilitatea este o caracteristică a stării de performanţă a societăţii, pe care fiecare

companie doreşte să o atingă. Ratele de profitabilitate se calculează ca un raport între un
indicator de rezultat şi un indicator care indică volumul activităţii.

49
 Tabelul: Analiza Profitabilitatii

Indicator Simbol 2014 2015 2016

Excedentul Brut din Exploatare EBE 14.461.069 18.652.394 25.938.811
Profit din exploatare RE 7.848.720 12.151.749 17.443.631
Profit net RN 4.230.721 8.505.698 10.989.345
Cifra de afaceri CA 155.758.920 173.470.276 195.535.854
Profitabilitate economică – Rata
marjei brute a expl. RMBE_CA 9,28 10,75 13,27

RMBE_VA 51,35 56,18 60,75

Profitabilitate economică – Rata
marjei nete a expl. RMNE_CA 5,04 7,01 8,92
Profitabilitate financiară – Rata
rentab. comerciale RRC 0,03 0,06 0,07

RRCN 0,03 0,05 0,06

Sursa: Prelucrare Proprie

Excedentul brut din exploatare este “rezultatul realizat din activitatea curentă a
întreprinderii, care permite să se măsoare capacitatea de a genera şi conserva fonduri în
condiţii de funcţionare, fiind independent de politica financiară, fiscală şi în domeniul
amortizării”27. Din tabelul de mai sus observăm că excedentul brut din exploatare are valori
pozitive pe toate perioada analizată, adică firma a reuşit să degaje un surplus monetar în urma
activităţii de exploatare în valoare de 14.461.069 lei în anul 2014, de 18.652.394 lei în anul
2015 şi de 25.938.811 lei în anul 2016.

Cu ajutorul excedentului brut din exploatare am calculat rata profitabilităţii

economice. Rata profitabilităţii globale ne arată nivelul excedentul brut din exploatare aferent
la o valoare de 100 de lei cifră de afaceri. Din tabelul de mai sus putem observa că rata
profitabilităţii are valori destul de mici. În anul 2014 la 100 de lei cifra de afaceri avem un
profit de 9.28%, în anul 2015 la 100 de lei vânzări avem un profit de 10.75%, iar în anul 2016
la 100 lei vânzări avem un profit de 13.27%. În dinamică se observă o tendinţă de crestere a
ratei profitabilităţii globale de la un an la altul.

Rata de profitabilitate a exploatării este de asemenea scăzută pe toată perioada de

analiză. Aceasta ne arată cât profit din exploatare se obţine la 100 lei cifră de afaceri. În anul
2014 rata profitabilităţii din exploatare a avut valoarea de 5.04%. În anul 2015 acrescut pana
la 7.01% si in 2016 a ajuns la 8.92%..
27
Petrescu Silvia, Analiza financiara aprofundata. Concepte – Metode – Studii de caz, Universitatea Al. I.
Cuza, Iaşi, 2005

50
 Următorul rezultat şi anume rezultatul exploatării este format din rezultatul brut din
exploatare la care se adună veniturile din provizioane şi se scad cheltuielile cu provizioanele
şi cu amortizările. Acest rezultat ne arată în ce mod este influenţat profitul companiei de către
politicile legate de amortizare şi de constituire a provizioanelor. Se observă o diferenţă
semnificativă între rezultatul brut al expoatării şi rezultatul exploatării iar această diferenţă
este generată de cheltuielile foarte mari cu amortizările.

Rezultatul curent este din nou mult mai scăzut decât rezultatul exploatări. Acest lucru
sedatorează faptului că firma s-a folosit în mare parte de finanţările externe care au implicat
anumite costuri, diminuând astfel profitul companiei. Rezultatul net al companiei este
influenţat de politica fiscală a ţării prin aplicarea cotei de impozitare.

4. Analiza Rentabilitatii

Ratele de rentabilitate “fac parte din categoria indicatorilor de eficienţă de tipul efect/efort.
Efectul este exprimat prin profitul sub diversele sale forme de calcul: brut, net, din
exploatare, curent etc. Efortul este reflectat sub forma capitalurilor (proprii, permananente),
resurselor consumate, activelor totale sau ale părţilor din acestea, veniturilor etc”13.

Pentru a calcula rentabilitatea întreprinderii analizate am calculate două rate:

Rata rentabilităţii economice

Rata rentabilităţii financiare

Indicator Simbol Formula 2014 2015 2016

= (RBE/Cap.
Rentabilitate economică brută Reb Invest.)*100 15,07 17,07 25,05
= RMBE_CA *
(CA/Cap. Invest.) 15,07 17,07 25,05
Cap. = AI + NFR + Disp +
inv. IFTS 95.929.704 109.258.789 103.546.577
= (RE/Cap.
Rentabilitate economică netă Ren Invest.)*100 8,18 11,12 16,85
= RMNE_CA *
(CA/Cap. Invest.) 8,18 11,12 16,85
Profitabilitate financiară – Rata
rentab. comerciale RRC = RC/CA 0,03 0,06 0,07

RRCN = RN/CA 0,03 0,05 0,06

Rata rentabilității financiare Rf = (RC/CA)*100 3,21 5,64 6,58

51
 Rentabilitatea economică a capitalului total ne indică eficienţa modului de utilizare a
activului total aflat la dispoziţia întreprinderii, indiferent de sursa din care acesta provine. În
cazul firmei analizate rata rentabilităţii economice are valori foarte mici pe toată perioada
analizată chiar şi înainte de deducerea ratei inflaţiei. Cea mai mare valoare a ratei se
înregistrează în anul 2016 (25.05%) adică la 100 lei surse de finanţare întreprinderea obţine
un profit de exploatare de 25.05 lei, iar în anul 2014 se înregistrează valoarea cea mai mică
din perioada de analiză (15.07%) adică la 100 lei surse de finanţare întreprinderea obţine un
profit de exploatare de 15.07 lei . Din aceste valori obţinute putem trage concluzia că gradul
de eficienţă a resurselor aflate în exploatarea întreprinderii este ridicat. Rentabilitatea
economică reală, obţinută în urma deducerii ratei inflaţiei are valori şi mai mici decât valorile
precedente. Analizată în dinamică rata rentabilităţii economice a capitalului total creste în
2016 faţă de anul 2014.

Rentabilitatea economică a capitalului investit ne arată gradul de remunerare a

capitalului investit indiferent de sursa de provenienţă a acesuia. În ceea ce priveşte valorile
acestei rate se observă că acestea sunt mai mari decât valorile rentabilităţii economice, adică
capitalul investit este remunerat la un nivel superior faţă de capitalul total. Cu toate acestea
valorile indicatorului sunt şi acestea mici, cea mai mare valoarea a indicatorului
înregistrându-se din nou în anul 2014 (8.18%). La nivelul anului 2015 valoarea inidcatorului
creste. Această crestere are loc din nou datorită cresterii profitului din exploatare la nivelul
anului 2015, în timp ce capitalurile investite au crescut si ele. Creşterea valorii indicatorului
la nivelul anului 2016 s-a realizat datorită creşterii rezultatului din exploatare şi a diminuării
capitalurilor investite.

Rentabilitatea financiară măsoară performanţa capitalurilor proprii, adică capacitatea

acestora de a genera profit. În cazul firmei Supremia şi acest indicator prezintă valori
scazutepe toată perioada de analiză, cea mai scăzută înregistrându-se în anul 2014 (3.21%)
adică la 100 lei capital propriu întreprinderea obţine un profit net de 3.21 lei. Situaţia nu este
deloc satisfăcătoare deoarece rentabilitatea financiară este inferioară ratei inflaţiei pe
parcursul primilor doi ani de analiză şi este inferioară şi ratei dobânzii. În dinamică se
observă o diminuare în anul 2015 faţă de 2014 datorită cresterii profitului net într-un ritm
mai accentuat decât cresterii capitalurilor proprii .Creşterea de la nivelul anului 2016 s-a
realizat pe seama creşterii profitului net faţă de valoarea din anul 2015 în timp ce capitalul
propriu a crescut .

52
 Efectul de levier ne arată influenţa pe care sursele împrumutate o au asupra
rentabilităţii capitalurilor proprii ale firmei. În situaţia analizată putem observa că rata
rentabilităţii economice este inferioară ratei dobânzii (re<rd) pe toată perioada analizată ceea
ce determină obţinerea unui efect de levier financiar negativ. Această situaţie este
nefavorabilă pentru întreprindere datorită faptului că firma nu va mai putea apela la surse de
finanţare externă. Apelarea la astfel de surse va avea un “efect de măciucă” asupra situaţiei
firmei determinând scăderea rentabilităţii financiare.

Analiza Rentabilitatii

30.00

25.00

Rentabilitate economică brută

20.00

Rentabilitate economică netă

15.00
Profitabilitate financiară – Rata
rentab. comerciale
10.00
Rata rentabilității financiare

5.00

-
2014 2015 2016

Sursa:Prelucrare Proprie

53
 IV. Previziunea Financiara Supremia Grup

Analiza post-factum a poziţiei şi a performanţelor financiare ale întreprinderii, realizată în

capitolelele precedente ne ajută să realizăm o previzionare a situaţiilor financiare. Acest lucru
este posibil prin identificarea tendinţelor actuale ale principalilor indicatori, prin observarea
eventualelor probleme şi crearea previziunii în vederea corectări acestora.
Previzionarea situaţiilor financiare ale unei companii se poate realiza prin diverse
metode, însă toate aceste metode au un punct de plecare comun, şi anume cifra de afaceri
(evoluţia vânzărilor).
Pentru a realiza previziunea am folosit metoda raportării la cifra de afaceri. Aceasta
este metoda cea mai utilizată datorită faptului că satisface nevoile informaţionale ale firmei.
Motivul pentru care această metodă este atât de utilizată este faptul că porneşte de la o
ipoteză viabilă care spune că majoritatea elemntelor bilanţiere variază în raport cu variaţăa
cifrei de afaceri.

4.1. Previziunea cifrei de afaceri

Pentru a putea realiza previziunea situaţiilor financiare am început prin a previziona

cifra de afaceri, deoarece pornind de la aceasta vom putea previziona bilanţul şi contul de
profit şi pierdere. În previzionarea cifrei de afaceri am folosit metoda ratei medii de creştere
în preţuri constante. Această metodă constă în calcularea unei valori medii procentului de
creştere a cifrei de afaceri pe perioada de analiză, în cazul nostru trei ani. Rata medie de
creştere a cifrei de afaceri este calculată ca o medie aritmetică simplă a ratelor de creştere
obţinute în perioadele precedente.

 CAi  CAi  1CAi  1

t

i 1
g =
T
Cu ajutorul acestei rate am folosit următoarea formulă pentru a previziona valoarea
cifrei de afaceri din anul 2017 şi 2018.
 
CAprevT  1  CAT 1  g

54
 Tabelul 4 1. Cifra de afaceri previzionată
Nr.crt. Categorie 2014 2015 2016
1 Cifra de afaceri
155.758.920 173.470.276 195.535.854
2 Indicele de crestere al CA 100 111,37 112,72
3 Procentul de creştere 0 11,37 12,72
Rata medie de creştere al
4 8,03
CA
Cifra de afaceri previzionată
2017 2018

211.238.098,42 228.201.290,50
Sursa: Prelucrare Proprie a datelor

În tabelul de mai sus sunt centralizate valorile obţinute. În urma calculelor efectuate s-a
obţinut o valoare de 8,03% a ratei medii de creştere respective o valoarea previzionată a cifrei
de afaceri de 211.238.098,42 lei în anul 2017 şi de 228.201.290,50 lei în anul 2018.

4.2.Previziunea bilanţului

Aşa cum am specificat mai sus, pentru calcularea bilanţului previzionat se porneşte de
la cifra de afaceri. Conform metodei alese şi anume metoda raportării la cifra de afaceri am
analizat în primul rând modul de modificare al fiecărui element bilanţier la variaţia cifrei de
afaceri. Fiecare element bilanţier va fi raportat la cifra de afaceri pentru a afla procentul său
în cifra de afaceri. În urma acestui pas am calculat o medie aritmetică a acestor valori
procentuale pe fiecare element bilanţier în parte pentru aflarea unei ponderi medii a acestora
în cifra de afaceri.
Această metodă constă în transformarea elementelor bilanțului din mărimi valorice
absolute în indicatori exprimațiîn numarul de zile de recuperare a elementelor patrimoniale
prin cifra de afaceri.
𝐸𝑎(𝐸𝑝)∗360
dZ(Ea/Ep)=
𝐶𝐴
Analiza în dinamicăpeperioada ultimilor ani, indicatorii exprimați în zile cifră de afaceri
evidențiaza mutațiile ce au avut loc în cadrul duratelor de rptație a fiecărui elemnt de active si
depasiv prin cifra de afaceri.

𝐶𝐴(𝑡 + 1) ∗ 𝑑𝑧𝐸𝑎(𝐸𝑝)
𝐸𝑎(𝐸𝑝)𝑡 + 1 =
360
Ea(Ep)- elemental de active, respective elemental depasiv
CA(t+1) – cifra de afaceri previzionata pentru perioada t+1
dzEa(Ep) – numarul mediu de zile de rotatie a elemntelor de active sau depasiv.

55
 Bilanțul Previzionat

31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2016 31.12.2016

A. ACTIVE
IMOBILIZATE - -
I. IMOBILIZARI
NECORPORALE - -
3. Concesiuni, brevete,
licente, marci
comerciale, drepturi si
active similare si alte
imobilizari necorporale 3.687.251 2.925.552 2.153.087 2.189.383,96 2.228.595,70 2%
TOTAL (rd. A.I.1 laA.
I.5) 3.687.251 2.925.552 2.153.087 2.189.383,96 2.228.595,70 2%
II. IMOBILIZARI
CORPORALE - -
1. Terenuri si
constructii 34.588.989 33.345.387 32.476.086 32.884.747,55 33.326.226,11 1%
2. Instalatii tehnice si
masini 21.797.276 20.801.407 17.352.412 17.597.869,71 17.863.038,57 1%
3. Alte instalatii, utilaje
si mobilier 414.589 307.860 213.955 217.849,28 222.056,28 2%
4. Avansuri si
imobilizari corporale in
curs de executie 645.581 2.408.885 - 12.696,25 26.412,05
TOTAL (rd. A.II.1 la
A.II.4) 57.446.435 56.863.539 50.042.453 50.713.162,78 51.437.733,02 1%
III. IMOBILIZARI
FINANCIARE - -
1. Actiuni detinute la
entitati afiliate - 11.598.268 11.601.331 11.690.185,65 11.786.175,65 1%
5. Investitii detinute ca
imobilizari 300.456 462.179 671.527 677.179,44 683.285,79 1%
TOTAL (rd. A.IV.1 la
A.IV.6) 300.456 12.060.447 12.272.858 12.367.365,09 12.469.461,44 1%
ACTIVE IMOBILIZATE –
TOTAL 61.434.142 71.849.538 64.468.398 65.269.911,83 66.135.790,15 1%
B. ACTIVE
CIRCULANTE - -

I. STOCURI - -
1. Materii prime si
materiale consumabile 14.312.095 18.155.492 19.297.890 19.505.775,80 19.730.355,59 1%
2. Productia in curs de
executie - - 7.657 7.684,57 7.714,36 0%
3. Produse finite si
marfuri 11.924.062 14.304.260 12.048.369 12.203.721,40 12.371.549,16 1%
4. Avansuri pentru
cumparari de stocuri 1.185.314 2.335.660 2.334.479 2.357.724,44 2.382.836,57 1%
TOTAL (rd. B.I.1. la 1%

56
B.I.4.) 27.421.471 34.795.412 33.688.395 34.074.906,20 34.492.455,67

II. CREANTE - -

1. Creante comerciale 34.985.620 35.489.548 31.202.618 31.617.190,08 32.065.053,82 1%

4. Alte creante 617.185 1.060.676 1.824.153 1.837.817,21 1.852.578,70 1%

5. Capital subscris si
nevarsat - - - - -
TOTAL (rd. B.II.1. la
B.II.5.) 35.602.805 36.550.224 33.026.771 33.455.007,29 33.917.632,52 1%
III. INVESTITII PE
TERMEN SCURT - -
2. Alte investitii pe
termen scurt 223.741 89.793 7.551 8.954,11 10.469,91 19%
TOTAL (rd. III.1. la
III.2.) 223.741 89.793 7.551 8.954,11 10.469,91 19%
IV. CASA SI CONTURI
LA BANCI 623.566 1.229.171 1.884.604 1.899.198,67 1.914.965,35 1%
ACTIVE CIRCULANTE -
TOTAL 63.871.583 72.664.600 68.607.321 69.438.066,28 70.335.523,44 1%
C. CHELTUIELI IN
AVANS 1.050 193.485 49.154 50.121,12 51.165,90 2%
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA
DE PANA LA UN AN - -
2. Sume datorate
institutiilor de credit 31.989.150 38.372.399 26.334.325 26.729.522,07 27.156.454,91 2%
3. Avansuri incasate in
contul comenzilor 1.621.868 6.353.094 396.463 431.010,13 468.331,53 9%
4. Datorii comerciale -
furnizori 24.235.413 23.650.681 23.504.778 23.794.977,73 24.108.481,57 1%
5. Efecte de comert de
platit - - - - -
6. Sume datorate
entitatilor afiliate - - 1.819.503 1.826.055,05 1.833.133,26 0%
8. Alte datorii, inclusiv
datoriile fiscale si
datoriile privind
asigurarile sociale 3.518.740 5.251.574 3.808.398 3.859.335,45 3.914.363,37 1%
TOTAL (rd. D.1. la
D.8.) 61.365.171 73.627.748 55.863.467 56.640.900,45 57.480.764,64 1%
E. ACTIVE CIRCULANTE
NETE/ DATORII -
CURENTE NETE 2.507.462 769.663 12.793.008 12.847.286,95 12.905.924,70 0%
F. TOTAL ACTIVE
MINUS DATORII
CURENTE 63.941.604 71.079.875 77.261.406 78.117.198,78 79.041.714,85 1%
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA
MAI MARE DE UN AN - -

57
2. Sume datorate
institutiilor de credit 24.987.666 25.189.846 20.662.005 20.951.616,09 21.264.484,02 1%
8. Alte datorii, inclusiv
datoriile fiscale si
datoriile privind
asigurarile sociale 1.545.757 1.793.623 1.056.522 1.074.594,76 1.094.118,83 2%
TOTAL (rd. G.1. la
G.8.) 26.533.423 26.983.469 21.718.527 22.026.210,86 22.358.602,85 1%

H. PROVIZIOANE - -

3. Alte provizioane - 12.518 483.231 485.021,93 486.956,68 0%

TOTAL (rd. H.1. la
H.3.) - 12.518 483.231 485.021,93 486.956,68 0%

I. VENITURI IN AVANS - -
1. Subventii pentru
investii 5.985.769 5.628.475 5.297.256 5.366.237,22 5.440.757,88 1%
2. Venituri inregistrate
in avans, din care: 327.494 489.217 698.565 704.546,78 711.008,92 1%
Sume de reluat intr-o
perioada mai mare de
un an 327.494 489.217 698.565 704.546,78 711.008,92 1%
TOTAL (rd. I.1. + I.2. +
I.3.) 6.313.263 6.117.692 5.995.821 6.070.784,00 6.151.766,80 1%

J. CAPITAL SI REZERVE - -

I. CAPITAL - -
1. Capital subscris
varsat 2.900.000 10.000.000 10.000.000 10.089.710,56 10.186.625,22 1%
TOTAL (rd. J.I.1. la
J.I.4) 2.900.000 10.000.000 10.000.000 10.089.710,56 10.186.625,22 1%

II. PRIME DE CAPITAL - - - - -

III. REZERVE DIN
REEVALUARE 4.240.205 4.163.038 6.780.132 6.840.613,74 6.905.952,37 1%

IV. REZERVE - -

1. Rezerve legale 580.000 1.014.787 1.712.952 1.725.861,41 1.739.807,49 1%

3. Rezerve
reprezentand
surplusul realizat din
rezerve din reevaluare 375.549 - - 1.697,71 3.531,76

4. Alte rezerve 1.038.816 1.745.377 2.692.563 2.714.039,64 2.737.240,94 1%

TOTAL (rd. J.IV.1. la
J.IV.4) 1.994.365 2.760.164 4.405.515 4.441.598,76 4.480.580,19 1%
V. PROFIT SAU
PIERDERE 17.729.627 13.429.596 18.089.519 18.289.320,09 18.505.165,94 1%

58
 REPORTAT(A)
VI. PROFITUL SAU
PIERDEREA
EXERCITIULUI
FINANCIAR 4.230.721 8.505.698 10.989.345 11.082.568,42 11.183.278,03 1%

Repartizarea profitului - 892.300 1.200.684 1.208.629,58 1.217.213,22 1%

CAPITALURI PROPRII -
TOTAL 31.094.918 37.966.196 49.063.827 49.535.182,00 50.044.388,53 1%

Patrimoniul public - - - - -

CAPITALURI - TOTAL 31.094.918 37.966.196 49.063.827 49.535.182,00 50.044.388,53 1%

Conform calculelor effectuate Bilanțulpentru anul 2017 2018 va arăta ca și în tabelul de mai
sus.
Imobilizările necorporale vor crește în urmîtorii doi ani cu aproximativ 38,31%
Ponderea imobilizările corporale va fi mai mic decât cel celor necorporale și va
înregistra o creștere de 21%
Imobilizările financiare vorscădeaîn medie cu 7,48% până în 2018.
Ponderea stocurilor va creşte ca urmare a creşterii volumului de producţie şi a cifrei
de afaceri cu 11.38%
Ponderea creanţelor va crește datorită maririi duratei de încasare a acestora, respectiv
scaderea cu 11.38% până în anul 2017;
Valoarea disponibilităţilor băneşti vor scădea ca urmare a încasării mai lente a
creanţelor, prin urmare valoarea estimată pânăîn 2018 va scădea cu 7%;
Capitalurile proprii vor crește cu aproximativ 2% până în anul 2018.
Valoarea datoriilor pe termen mediu şi lung va continua să se diminueze şi pe
perioada previzionată datorită faptului că nu se vor mai contracta noi credite,
prinobservăm o scădere de 27%;
Valoarea datoriilor pe termen scurt crește de la un an la altul prin creşterea vitezei de
rotaţie a acestora, prin urmareobservăm o creștere de 23% până în 2018.

59
 Contul de Profit și Pierdere Previzionat
Contul de Profit si
2014 2015 2016 2017 2018 %
Pierdere

Cifra de afaceri neta 155.758.920 173.470.276 195.535.854

Productia vanduta 77.977.017 87.438.188 92.335.102 103.992.157 112.343.107 10%

Venituri din vanzarea
marfurilor 77.913.854 86.663.497 104.108.728 107.888.848 116.552.717 6%
Reduceri comerciale
acordate 673.452 952.496 1.324.291 1.167.945 1.261.735 -2%
Venituri din subventii
de exploatare
aferente cifrei de
afaceri nete 541.501 321.087 416.315 525.039 567.201 17%
Venituri aferente
costului productiei in
curs de executie - Sold
C 390.560 2.093.720 2.612.846 1.967.301 2.125.282 -8%
Alte venituri din
exploatare 509.444 741.034 2.307.969 1.362.193 1.471.582 -16%
VENITURI DIN
EXPLOATARE - TOTAL 156.658.924 176.312.832 200.464.169 214.573.460 231.804.494 8%
Cheltuieli cu materiile
prime si materialele
consumabile 56.190.917 63.503.415 64.808.488 74.515.842 80.499.737 12%
Alte cheltuieli
materiale 328.517 273.571 223.337 339.978 367.280 30%

Alte cheltuieli externe 588.698 588.458 568.035 709.537 766.515 16%

Cheltuieli privind
marfurile 63.321.187 70.474.301 81.562.541 86.601.849 93.556.294 7%
Reduceri comerciale
primite 891.186 1.221.090 977.053 1.250.358 1.350.766 18%
Cheltuieli cu
personalul 10.579.001 12.727.881 15.598.078 15.565.581 16.815.554 4%

Salarii si indemnizatii 8.403.695 10.391.631 12.664.901 12.577.668 13.587.701 4%

Cheltuieli privind
asigurarile si protectia
sociala 2.175.306 2.336.250 2.933.177 2.987.913 3.227.853 5%
Ajustari de valoare
privind imobilizarile
corporale si
necorporale 6.514.862 6.722.196 6.687.818 8.081.996 8.731.010 14%

-Cheltuieli 6.514.862 6.722.196 6.687.818 8.081.996 8.731.010 14%

Ajustari de valoare
privind activele
circulante 59.807 11.715 989.411 388.080 419.244 -26%

60
-Cheltuieli 59.807 11.715 1.518.412 578.574 625.035 -27%
Alte cheltuieli de
exploatare 11.862.987 11.045.308 13.089.170 14.559.594 15.728.783 10%
1. Cheltuieli privind
prestatiile externe 7.690.197 8.160.894 9.202.314 10.102.770 10.914.060 9%
2. Cheltuieli cu alte
impozite, taxe si
varsaminte asimilate 3.121.009 1.815.239 2.823.758 3.164.546 3.418.670 10%

3. Alte cheltuieli 1.051.781 1.069.175 1.063.098 1.292.278 1.396.053 15%

Ajustari privind
provizioanele 255.414 35.328 470.713 299.307 323.343 -14%

-Cheltuieli 255.414 35.328 483.231 303.815 328.212 -15%

CHELTUIELI DE
EXPLOATARE - TOTAL 148.810.204 164.161.083 183.020.538 199.811.406 215.856.993 9%

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE - -

-Profit 7.848.720 12.151.749 17.443.631 14.762.054 15.947.501 -4%

Venituri din dobanzi 134 4 957 957 957 0%

Alte venituri
financiare 2.199.530 4.267.472 3.602.699 4.023.855 4.346.985 10%
VENITURI
FINANCIARE - TOTAL 2.199.664 4.267.476 3.603.656 4.024.262 4.347.424 10%
Cheltuieli privind
dobanzile 1.433.319 1.012.053 721.147 1.318.434 1.424.309 45%
Alte cheltuieli
financiare 3.618.379 5.621.521 7.452.745 6.601.286 7.131.393 -2%
CHELTUIELI
FINANCIARE - TOTAL 5.051.698 6.633.574 8.173.892 7.919.720 8.555.702 2%

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA - -

-Pierdere 2.852.034 2.366.098 4.570.236 3.895.458 4.208.278 -3%

VENITURI TOTALE 158.858.588 180.580.308 204.067.825 218.597.722 236.151.918 8%

CHELTUIELI TOTALE 153.861.902 170.794.657 191.194.430 207.731.126 224.412.695 8%

PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A) /BRUT(A)
- -

-Profit 4.996.686 9.785.651 12.873.395 10.866.596 11.739.223 -4%

Impozitul pe profit 765.965 1.279.953 1.884.050 1.544.254 1.668.263 -5%

PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A EXERCITIULUI FINANCIAR

- -
-Profit -4%

61
 4.230.721 8.505.698 10.989.345 9.322.342 10.070.961

Cifra de afaceri va avea o creştere de 8,03%, aşa cum a fost prezentat mai sus;
Alte venituri din exploatare îşi vor urma trendul crescător şi vor creşte cu 8%pânăîn
anul 2018;
Ponderea cheltuielilor cu materiile prime se va reduce în primul an previzionat cu
12% până până în anul 2018;
Alte cheltuieli materiale şi alte cheltuieli din afară îşi vor menţine ponderile medii atât
pe anul 2017 cât şi pe 2018;
Valoarea medie a cheltuielilor privind mărfurileva crestepana in anul2018 cu 7%
datorită cresterii productiei cu 10% pana in 2018;
Valoarea previzionată medie a cheltuielilor cu personalul va creste cu 4% în anul
2018 datorităcresterii numarului de angajati;
Ajustarea valoriilor activelor imobilizate şi circulante vor rămâne la valoarea ponderii
medii în cifra de afaceri;
Valoarea cheltuielilor din exploatare va creste cu 10% în anul 2018 faţă deș
La nivelul veniturilor financiare, atât veniturile din dobânzi cât şi alte venituri
financiare urmarim un ritm de crestere in urmatorii doi ani cu aproximativ 10%
La nivelul cheltuielilor financiare, atât cheltuielile cu dobânzile cât şi alte cheltuieli
financiareurmarim un trend descendent de aproximativ 2% pana in anul 2018;
Impozitul pe profit va fi calculate prin aplicarea cotei de 16% asupra ponderii
profitului brut. Depinde de politica fiscala.

4.4.Verificarea prognozelor pentru analiza financiară previzionată

Nr.Crt. Specificaţie Formulă 2017 2018

1 Rata îndatorării globale (Rîg) DT/TP*100 58,30 67,48
2 Rata stabilităţii financiare Cpm/TP*100 58,02 52,37
3 Rata creanţelor (rCr) Cr/Ac*100 24,82 26,24
4 Rata lichidităţii curente Ac/Dts 1,23 1,07
5 Rata lichidităţii rapide (Ac – St)/Dts 0,63 0,57
6 Rata lichidităţii imediate Db/Dts 0,03 0,02
7 Fond de rulment FR = Cpm - Ai 5.331.183,20 5.759.296,71
8 Necesar de fond de rulment NFR= (St+Cr)-Dexp 43.383.872,18 46.868.362,20
9 Trezoreria netă Tn = FR - NFR - 38.052.688,98 - 41.109.065,49
10 Durata unei rotaţii Cr Cr/CA*360 70,81 72,98

62
 11 Durata unei rotaţii Dts Dts/CA*360 129,49 132,49
= (RBE/Cap.
15 Rent economica bruta 25,05 28,73
Invest.)*100
16 Rata rentabilităţii financiare = (RC/CA)*100 4,22 4,41

Obiectivul acestei lucrări a fost acela de a face o analiză a poziţiei şi a performanţelor

financiare asupra companiei Supremia. În acest sens am analizat o serie de indicatori în urma
cărora am tras concluziile pe care le voi dezvolta mai jos.

În ceea ce priveşte structura financiar patrimonială firma are o situaţie relativ

favorabilă. Din analiza realizată asupra pasivului putem spune că firma are o stabilitate foarte
bună la începutul perioadei de analiză însă rata acesteia scade spre sfârşitul perioadei
analizate, în favoarea creşterii ponderii surselor curente în pasivul total, lucru nefavorabil
pentru întreprindere. În ceea ce priveşte rata autonomiei financiare şi rata îndatorării acestea
au valori acceptabile cu o tendinţă de scădere a autonomiei spre sfârşitul perioadei datorită
creşterii datoriilor totale în total pasiv. Din analiza realizată asupra activului putem spune că
ponderile componentelor de active sunt relativ bune cu o pondere mai însemnată a activelor
imobilizate (în special imobilizări corporale) în total active datorită sectorului de activitate.
Un aspect negativ în structura activului o are ponderea mare pe care creanţele o ocupă în
activul circulant ceea ce ne indică faptul că firma are anumite problem în încasarea acestora.

În ceea ce priveşte bonitatea companiei, în urma analizei ratelor de lichiditate şi de

solvabilitate putem concluziona că firma observăm că firma nu dispune de lichidităţile
necesare pentru a-şi achita datoriile pe termen scurt în totalitate, situaţia fiind destul de
nefavorabilă; însă datorită valorilor bune ale solvabilităţii nu se confruntă cu riscul de a nu fi
capabilă să îşi achite datoriile totale, deci situaţia este favorabilă.

În ceea ce priveşte echilibrul financiar putem spune că, pe toată perioada analizată,
firma a fost într-un dezechilibru financiar datorită faptului că resursele permanente au fost
insuficiente pentru acoperirea nevoilor permanente. Acest lucru se poate remedia prin
creşterea valorii fondului de rulment prin creşterea capitalurilor permanente, de preferat a
capitalurilor proprii. Necesarul de fond de rulment de asemenea are valori pozitive care
indică un dezechilibru financiar, adică un excedent de nevoi ciclice care trebuiesc acoperite
din surse permanente. Pentru a îmbunătăţii situaţia acestui indicator vor trebui luate unele
măsuri. În primul rând va trebui să se pună accent pe scăderea volumului de creanţe prin
încasarea acestora la termenele prevăzute în contracte. De asemenea va trebui făcută o

63
reevaluare a stocurilor pentru a se identifica eventualele stocuri cu mişcare lentă. Prin aceste
două acţiuni va fi redus necesarul de finanţare de la nivelul activului circulant.

În ceea ce priveşte gestionarea resurselor, din cele analizate putem trage concluzia că
firma nu are o gestiune eficientă a resurselor în gereneral. Gestiunea stocurilor este
ineficientă nu se asigura revenirea acestora în stare de lichidităţi suficient de rapid in deosebi
sunt cele legate de gestiunea creanţelor şi gestiunea datoriilor pe termen scurt. Pentru a exista
o gestiune eficientă a clienţilor se recomandă pe viitor o selecţie mai bună a clienţilor cărora
li se acordă credite comerciale dar şi înăsprirea clauzelor contractual cu privire la întârzierile
de plată. Prin rezolvarea problemelor legate de gestiunea creanţelor s-ar rezolva şi o parte a
problemelor legate de echilibrul financiar prin reducerea nevoilor ciclice de finanţare. De
asemenea o încasare mai rapidă a creanţelor ar duce la îmbunătăţirea nivelului
disponibilităţilor băneşti. În ceea ce priveşte creditul furnizor analizat în comparaţie cu
creditul client putem observa că durata în zile a creditului furnizor este mai mare decât durata
în zile a creditului client. În această situaţie putem spune că întreprinderea beneficiază de un
decalaj favorabil între data la care s-au încasat creanţele şi data la care se plătesc furnizorii.
Cu toate acestea diferenţa dintre valorile celor doi indicatori este destul de mare, iar în cazul
în care această durată nu este dată de condiţiile specifiate în contract, atunci această situaţie
poate duce la înrăutăţirea relaţiilor cu furnizorii. Pentru a evita acest lucru firma va trebui să
îşi analizeze condiţiile de plată şi cauzele care produc aceste întârzieri în plata furnizorilor.

În ceea ce priveşte valoarea adăugată produsă de companieputem spune că aceasta are

valori destul de mici comparativ cu producţia exerciţiului. Aceste valori mici sunt datorate
unei valori a marjei comerciale mici şi a unor valori mari ale consumurilor intermediare.
Pentru a se obţine o valoare adăugată mai mare se vor putea face o serie de modificări.
Creşterea producţiei exerciţiului prin creşterea randamentului mijloacelor fixe, creşterea
preţurilor pe seama creşterii calităţii şi prin reducerea duratei ciclului de exploatare, creşterea
marjei comerciale prin sporirea vânzărilor de mărfuri şi reducerea cheltuielilor cu mărfurile şi
diminuarea consumurilor intermediare.

În ceea ce priveşte profitabilitatea, toate ratele calculate (rata profitabilităţii globale, rata
profitabilităţii comerciale, rata de profitabilitate din exploatare şi rata de profitabilitate a
resurselor consummate) au valori foarte relative optime . Din acest lucru putem concluziona
că firma nu se confruntă cu probleme în obţinerea profitului dorit. Şi în cazul rentabilităţii, la
fel ca la profitabilitate ratele calculate au valorirelativ optime . Rata rentabilităţii economice

64
este sub nivelul ratei dobânzii ceea determină obţinerea unui efect de levier negative şi a unei
rentabilităţi financiare scăzute. Pentru a remedia valorile acestor rate este recomandată o
diminuarea a cheltuielilor şi o creştere a veniturilor.

Situațiile Financiare Previzionate Reale

65
 Bibliografie

1. Buglea Alexandru, Diagnosticul şi evaluarea întreprinderii, Editura Mirton, Timişoara,

2010

2. Dalotă Marius-Dan, Analiză microeconomică. Teorie, Studii de caz, Teste grilă,

Editura

Orizonturi Universitare, Timişoara, 2003

3. Lala-Popa Ion, Miculeac Melania Elena, Analiza financiară a întreprinderii, Editura

Mirton, Timişoara, 2006

4. Moroşan Iosefina, Analiză economico-financiară, Editura Fundaţiei România de

Mâine,

Bucureşti, 2006

5. Petrescu Silvia, Analiza financiara aprofundata. Concepte – Metode – Studii de caz,

Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, 2005

6. Vărlan Gheorghe, Goleţ Ionuţ, Previziune economică, Editura Universităţii de Vest,

Timişoara, 2010

7.http://www.ucdc.info/cd/fisiere/40021426200_ANALIZA%20FINANCIARA%20APR
OFUNDATA.pdf

8. http://www.supremia.ro/

66