Sunteți pe pagina 1din 37

Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din

Romnia
Aplicatii
Stagiu anul I Semestrul I
2012

1
1.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale
Compania acorda tichete cadou in valoare de 150 lei fiecarui salariat cu ocazia zilei de
nastere a acestuia, potrivit Contractului colectiv de munca la nivel de unitate. Intrucat de
la 1 iulie 2010 tichetele cadou sunt considerate avantaje salariale, compania a decis sa
acorde bani pentru aceasta ocazie.
Precizati daca aceste sume acordate salariatilor cu ocazia zilei de nastere, potrivit CCM la
nivel de unitate, pot fi incadrate la cheltuieli sociale de 2 si tratate ca venituri
neimpozabile, atat timp cat nu se depaseste valoarea celor 150 de lei.
Rezolvare:
!a art. 55 alin. "#$ din Codul fiscal se prevede astfel%
&rmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in
intelesul impozitului pe venit%
a$ ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in 'ospodariile proprii
ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile 'rave si incurabile, ajutoarele
pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor,
cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al
salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru
salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de an'ajator pentru salariatii
proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.
Cadourile oferite de an'ajatori in beneficiul copiilor minori ai an'ajatilor, cu ocazia
Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte reli'ioase,
precum si cadourile oferite an'ajatelor cu ocazia zilei de ( martie sunt neimpozabile, in
masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai
sus, nu depaseste 1.500.000 lei.
)u sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor
prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza
unor le'i speciale si finantate din bu'et .
*eferitor la aplicarea acestor dipozitii )orma metodolo'ica de aplicare a !e'ii nr.
5+1,200- privind Codul fiscal stabileste la pct. (1 ca plafonul stabilit pentru cadourile
oferite de an'ajatori copiilor minori ai an'ajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie,
Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte reli'ioase, precum si pentru cadourile
oferite an'ajatelor cu ocazia zilei de ( martie se aplica atat darurilor constand in bunuri,
cat si celor in bani, in cazul tuturor an'ajatorilor de forta de munca.
.sadar, plafonul de 150 lei se aplica atat darurilor constand in bunuri, cat si celor in bani.
Insa, nu se aplica in cazul tichetelor cadou.
Prin urmare sunt neimpozabile sumele acordate salariatilor in cuantum de 150 lei pe
eveniment si pe persoana, sume ce pot fi incadrate la cheltuieli sociale in limita
procentului de 2.
2
2.Studiu de caz privind regimul fiscalal cheltuielilor de cercetare.
/.C. M01IC2M /... 34i desf54oar5 activitatea 3n industria farmaceutic5 4i are ca obiect
de activitate cercetarea6dezvoltarea, realizat5 prin%
6 laboratorul propriu de cercetare7
6 colaborare cu un centru de cercet5ri pentru medicamente.
Faza de cercetare
8n luna ianuarie 2011, entitatea a 3nre'istrat urm5toarele consumuri pentru laboratorul
propriu de cercetare%
6 materii prime% 2.000 lei,
6 materiale au9iliare% 5.000 lei,
6 manoper5% 500 lei,
6 amortizare imobiliz5ri corporale% -00 lei.
8ntruc:t cercetarea este investi'area ori'inal5 4i planificat5 3ntreprins5 3n scopul c:4ti'5rii
unor cuno4tin;e sau 3n;elesuri 4tiin;ifice sau tehnice noi, din activitatea desf54urat5 3n
laboratorul propriu de cercetare este 'reu de prev5zut posibilitatea ob;inerii de beneficii
economice viitoare. 8n acest sens, cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de
cercetare 4i au afectat profitul contabil al perioadei.
Pentru reflectarea 3n contabilitate a consumurilor ocazionate 3n activitatea de cercetare, se
efectueaz5 3nre'istr5rile%
<01 Cheltuieli cu materiile prime = -01 Materii prime 2.000 lei
<02 Cheltuieli cu materialele consumabile = -02 Materiale consumabile 5.000 lei
<#1 Cheltuieli cu salariile personalului = #21 Personal > salarii datorate 500 lei
<(11 Cheltuieli de e9ploatare privind amortizarea imobiliz5rilor = 2(1 .mortiz5ri privind
imobiliz5rile corporale -00 lei
Faza de dezvoltare
8n domeniul cercet5rii 4i dezvolt5rii, activitatea desf54urat5 la /.C. M01IC2M /... are
ca scop ob;inerea unui nou vaccin anti'ripal 4i a altor trei medicamente noi.
/.C. M01IC2M /... a 3ncheiat cu un centru de cercet5ri pentru medicamente un
contract pentru achizi;ionarea studiului ?@ehnolo'ia de ob;inere a vaccinului .nti'rip? 3n
valoare de <0.000 lei.
/e apreciaz5 c5 sunt 3ndeplinite criteriile pentru recunoa4terea acestor cheltuieli ca activ.
8nre'istrarea 3n contabilitate a achizi;iei%
20- Cheltuieli de dezvoltare = #0# Aurnizori de imobiliz5ri <0.000 lei
0ntitatea M01IC2M /. 3nre'istreaz5 3n aceea4i lun5, la 2ficiul de /tat pentru Inven;ii 4i
M5rci "2/IM$, produsul astfel ob;inut. @a9ele pl5tite pentru brevetarea acestei inven;ii se
ridic5 la suma de 5.000 lei, produsul fiind protejat pe o perioad5 de trei ani.
0ntitatea ob;ine dreptul de a vinde licen;a asupra fabric5rii acestui vaccin pe o perioad5
de trei ani. 8nre'istrarea licen;ei la o valoare de <5.000 lei "cheltuiala de dezvoltare este
de <0.000 lei, la care se adau'5 cheltuielile aferente brevet5rii 3n sum5 de 5.000 lei$%
205 Concesiuni, brevete, licen;e m5rci comerciale, drepturi 4i active similar = <5000
20- Cheltuieli de dezvoltare <0000
-
#0# Aurnizori de imobiliz5ri 5.000
0ntitatea decide ca licen;a respectiv5 s5 se amortizeze pe perioada celor trei ani, c:t este
3nre'istrat la 2/IM, dreptul de e9ploatare.
-. /tudiu de caz privind re'imul fiscal al indemnizatiei de deplasare6detasare.
/ocietatile comerciale care platesc impozit pe profit si dupa caz, re'iile autonome la care
drepturile salariale se acorda pe baza de ne'ociere, pot deduce din baza impozabila
indemnizatiile de dele'are,detasare pentru deplasarile efectuate de proprii salariati, in
limita a 2,5 ori nivelul indemnizatiilor stabilit prin B.C. nr. 1.(<0,200<.
Exemplu:
!P, salariat al unei societati comerciale platitoare de impozit pe profit, efectueaza o
deplasare in interes de serviciu timp de # zile.
Pentru fiecare zi a dele'atiei, !P beneficiaza de o diurna de 50 de lei, primind in total o
suma de 200 lei din partea an'ajatorului.
in ultima zi a dele'atiei, !P revine la locul sau de munca mai devreme de ora 12,00 asa
cum rezulta din ordinul de deplasare vizat de conducatorul sau ierarhic.
1aca !P ar fi fost salariat al unei institutii publice, ar fi avut dreptul la o diurna de
deplasare in cuantum de -D lei, din urmatoarele motive%
6 pentru primele - zile ale dele'atiei, !P ar fi beneficiat de o indemnizatie de deplasare in
cuantum de 1- lei,zi 9 - zile calendaristice = -D lei.
6 pentru ultima zi a dele'atiei, !P nu ar fi fost indreptatit sa beneficieze de indemnizatie,
av:nd in vedere dispozitiile B.C. nr. 1.(<0,200<, care stabilesc ca pentru ultima zi a
dele'atiei, indemnizatia se poate acorda numai in cazul in care durata dele'arii a fost de
cel putin 12 ore.
Pe cale de consecinta, an'ajatorul lui !P va putea deduce din plafonul impozabil o suma
aferenta indemnizatiei de dele'are de cel mult 2,5 9 -D lei = D( lei.
/uma de 102 lei, rezultata din diferenta intre indemnizatia de deplasare de 200 lei platita
de societate si suma de D( lei care este deductibila din baza impozabila a societatii, va fi
impozitata la nivelul societatii an'ajatoare.
)u sunt supuse unui plafon de deductibilitate, cheltuielile de transport si cazare suportate
de an'ajatori pentru salariatii aflati in dele'atie.
.stfel, societatile din sectorul privat nu sunt tinute din punct de vedere fiscal de tarifele
de deplasare ori cazare acordate prin B.C. nr. 1.(<0,200< an'ajatilor institutiilor publice.
/umele primite de an'ajatii societatilor comerciale platitoare de impozit pe profit pentru
acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, respectiv indemnizatiile de deplasare
primite pe perioada dele'arii,detasarii in alta localitate, nu sunt incluse in veniturile
salariale ale acestora si nu sunt impozabile, in sensul impozitului pe venit re'lementat
prin !e'ea nr. 5+1,200- > Codul fiscal.
)eimpozitarea indemnizatiilor de dele'are,detasare acordate salariatilor acestor unitati se
mentine si in cazul in care an'ajatorul depaseste limita a de 2,5 ori indemnizatia acordata
salariatilor din institutiile publice.
#
4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor.
@ratamentul fiscal al perisabilitatilor deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit
este re'lementat in Monitorul 2ficial nr. 522 din data de 10 iunie 200# prin B.C. nr. (-1 ,
200#, pentru aprobarea )ormelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri
in procesul de comercializare
Prin perisabilitati, se intele' scazamintele care se produc in timpul transportului,
manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum
sunt% uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, in'hetare, topire,
o9idare, aderare la peretii va'oanelor sau ai vaselor in care sunt transportate,
descompunere, scur'ere, imbibare, in'rosare, imprastiere, faramitare, spar'ere, inclusiv
procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua
de distributie "depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie
publica$.
!imitele ma9ime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul
intre'ii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea
coeficientului stabilit pentru 'rupa de marfuri la pretul de inre'istrare al marfurilor intrate
sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.
.celeasi limite ma9ime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc.
!imitele ma9ime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o sin'ura data pentru
cantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare
stabilita intre furnizor si beneficiar.
Exemplu:
/C E .!A. E /*! a procedat la inventarierea stocul de produse finite. In urma analizarii
stocului factic cu stocul scriptic au rezultat unele diferente pentru care conducerea a
hotarat aplicarea de perisabilitati in limitele le'al admise %

Plusuri% .2%-0F2(000=(#0000
Minusuri% .1%50F2<000=1-00000
compensam -0 buc .2 cu -0 buc .1
1.Gom avea un plus valoric in contabilitate rezultat in urma compensarii %(#00006
+(0000=<0000
Aacem inre'istrarea %-#5=+11=<0000
1iferenta cantitativa neacoperita 506-0compensata=20
necompensata valoric 20F2<000=520000 care trebuie acoperite cu perisabilitati,daca
avem.
5

2. Calculam perisabilitatile luand mai intai produsele cu lipsuri,apoi daca nu se acopera
lipsa se trece la urmat produse%
.1%10000F0.2=20 u.m. e9act cat ne trebuie sa acoperim lipsa

Calcul perisab.%.1%20u.m.F2<000=520000
Gom inre'istra perisab.in contabilit.%+11=-#5 520000
.2%minus inventar #0 buc F25000=1000000
/e calculeaza mai intai perisabilitatea% 12000um F0.15 = 1( bucF 25000=#50000
6perisabilit.lui H se face si inre'istr.in contab% a perisab.lui .2% +11=-#5 #50000
5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa.
Incepand cu data de 01.0+.2010, tichetele de masa reprezinta venituri salariale in baza art.
55 alin."1$ din Codul fiscal potrivit caruia, sunt considerate venituri din salarii toate
veniturile in bani si,sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate
in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de le'e,
indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele
se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
Punctul <( din @itlul III al )ormelor metodolo'ice de aplicare a !e'ii nr. 5+1,200-
privind Codul fiscal stabileste ca veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor
cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca,
precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor le'i speciale, indiferent de
perioada la care se refera, si care sunt realizate din%
a$ sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca,
a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire%
"......$
6 valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor de vacanta,
acordate potrivit le'ii7
".....$
.stfel cum este prevazut la punctul 10D1 valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa,
tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, acordate potrivit le'ii, luata in calcul la
determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Geniturile
respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite.
Exemplu :
<
/ocietatea .!A., al carei obiect de activitate consta in distributia de produse
alimentare, acorda lunar tichete de masa salariatilor sai. @ichetele se achizitioneaza de la
o unitate specializata in emiterea de tichete de masa, in baza contractului incheiat intre
cele doua societati, si se distribuie salariatilor in ultima decada a fiecarei luni pentru luna
urmatoare. In data de 25 noiembrie ) societatea a achizitionat tichete de masa, in vederea
distribuirii acestora catre salariati. )ecesarul estimat pentru luna decembrie ) a fost de
-00 tichete.
Galoarea totala a facturii a fost de -.1D2 lei, din care%
6 valoarea totala nominala a tichetelor de masa achizitionate% 2.+00 lei
"-00 tichete 9 Dlei,tichet$
6 costul imprimatelor "tichete de masa$% #00 lei
6 @.G... deductibila, aferenta costului imprimatelor D< lei
"#00 lei 9 2#$
/ocietatea a acordat efectiv 250 tichete, in valoare totala de 2.250 lei.
In contabilitatea societatii .!A. "an'ajator$ se vor efectua urmatoarele inre'istrari
contabile.
a$ achizitionarea tichetelor de masa de la unitatea emitenta%
= #01 Aurnizori -.1D2
lei
5-2( .lte valori 2.+00
lei
<2( .lte cheltuieli cu serviciile e9ecutate de tert #00
lei
##2< @.G... deductibila D< lei
b$ achitarea facturii reprezentand contravaloarea tichetelor de masa achizitionate%
#01 Aurnizori = 5121 Conturi la banci in lei -.1D2 lei
c$ includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masa acordate salariatilor%
<#2 Cheltuieli cu tichetele de masa = 5-2( .lte valori 2.250 lei
d$ returnarea catre emitent a tichetelor de masa nefolosite%
#<1 1ebitori diversi = 5-2( .lte valori #50 lei
Concomitent se incaseaza contravaloarea tichetelor de masa de la emitent%
5121 Conturi la banci in lei = #<1 1ebitori diversi #50 lei
+
<. /tudiu de caz privind re'imul fiscal al provizioanelor deductibile fiscal.
1in punct de vedere al impozitului pe profit pentru creantele incerte se pot constitui
provizioane deductibile fiscal, in urmatoarele procente deductibile fiscal %
Conform art.22 "1$ lit.c %
-0 6 daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii%
1. /unt inre'istrate dupa 1 ianuarie 200#7
2. /unt neincasate de mai mult de 2+0 zile
-. /unt datorate de o persoana neafiliata creditorului
#. )u sunt 'arantate de o alta persoana
5. .u fost incluse in veniturile impozabile ale creditorului.
Conform art.22 "2$ lit.j %
100 6 daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii%
1. /unt inre'istrate dupa data de 1 ianuarie 200+7
2. /unt detinute fata de debitori pentru care este declarata procedura de deschidere a
falimentului "pe baza unei hotarari judecatoresti$
-. Indeplinesc conditiile mentionate la pct. -, # si 5 de mai sus
Ca provizioane deductibile, !e'ea nr. 5+1,200- privind Codul fiscal admite in prezent
urmatoarele%
provizioanele pentru 'arantii de buna e9ecutie acordate clientilor7
provizioanele pentru acoperirea riscului de nerecuperare a creantelor de la clienti7
provizioanele specifice si rezervele tehnice, constituite potrivit le'ilor de or'anizare si
functionare de catre% societatile comerciale bancare7 alte institutii de credit autorizate7
societatile de servicii financiare7 societatile de asi'urare si reasi'urare7
provizioanele constituite de fondurile de 'arantare, potrivit normelor Hancii )ationale a
*omaniei7
provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit
re'lementarilor Comisiei )ationale a Galorilor Mobiliare7
provizioanele pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor de deseuri,
constituite de contribuabilii care desfasoara activitati de depozitare a deseurilor, potrivit
le'ii, in limita sumei stabilite prin proiectul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a
depozitului, corespunzatoare cotei6parti din tarifele de depozitare percepute.
Provizioanele constituite pentru acoperirea riscului de neincasare a creantelor de la clienti
sunt deductibile numai in anumite procente calculate la valoarea creantelor, cu
indeplinirea anumitor conditii prevazute de Codul fiscal.
Exemplu:
Putem considera ca, la momentul evaluarii creantelor (moment determinat de fiecare societate,
potrivit specificului activittii, si care, de regula, include trimestrul ca subdiviziune pentru facilitarea
calculului si platii impozitului pe profit/venit) avem un sold al creantelor de 1.200.000 lei, divizat
astel!
650.000 lei creante aflate in termenul normal de incasare;
(
350.000 lei creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 0 de zile si pentru care se
admite ca e!ista un risc de nerecuperare de "0#, rezultand un provizion de $0.000 lei ;
%50.000 lei creante al caror termen de incasare a fost depasit cu %&0 de zile si pentru care se
apreciaza e!istenta unui risc de neincasare de 60#, rezultand un provizion in suma de 0.000
lei;
50.000 lei creante al caror termen de incasare a fost depasit cu "$0 de zile si pentru care se
apreciaza e!istenta unui risc de neincasare de 0#, rezultand un provizion in suma de '5.000
lei.
(in punct de vedere fiscal, creantele asupra clientilor pentru care se poate constitui provizion
reprezinta sumele datorate de clientii interni si e!terni pentru produse, semifabricate, materiale,
marfuri etc. vandute, lucrari e!ecutate si servicii prestate, pe baza de facturi, si neincasate intr)o
perioada ce depaseste "$0 de zile de la data scadentei.
*a urmare, rezulta un provizion pentru deprecierea creantelor in suma de "05.000 lei, din care
numai '5.000 lei intra in calcul pentru stabilirea sumei deductibile a provizionului la calculul
profitului impozabil, in conformitate cu prevederile *odului fiscal.
+nregistrarea contabila a provizionului pentru deprecierea creantelor)clienti este urmatoarea,
<(1# =#D1 205.000 lei
7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor nedeductibile
fiscal.
0miterea facturii catre beneficiar , cota @G. 2# %
#111 = 100,000 lei
+0II (0,<#5 lei
##2+ 1D,-55 lei
2. Inventariere creante si constatare risc de neincasare , estimare creanta incerta 100 si
constituire provizion depreciere %
#11( = #11 100,000 lei
<(1#F = #D1 100,000 lei
F provizionul este deductibil fiscal in proportie de -0, daca indeplineste cumulativ
conditiile mentionate mai sus %
<(1# deductibil = -0.000 lei
<(1# nedeductibil = +0.000 lei
-. In cazul incasarii clientului incert %
D
5121 = #11( 100,000 !ei
#D1 = +(1#F 100,000 !ei
F 1iminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri
in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata.%
+(1# impozabil = -0.000 lei
+(1# neimpozabil = +0.000 lei
#. /e decide conform B2@..C. trecerea pe pierdere a creantei incerte %
<5#FF = #11( 100,000 !ei
#D1 = +(1#F 100,000 !ei
F 1iminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri
in cazul in care creanta a fost inre'istrata pe cheltuieli.%
+(1# impozabil = -0.000 lei
+(1# neimpozabil = +0.000 lei
FF Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in liti'iu neincasate,
inre'istrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea
acoperita de provizionul constituit.%
<5# deductibil = -0.000 lei
<5# nedeductibil = +0.000 lei
5. Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit
l'.(5,200< si se emite factura de ajustare cu semnul minus%
<5#FF = #11( (0,<#5 !ei
#11( = ##2+ 61D,-55 !ei
#D1 = +(1#F 100,000 !ei
FFCheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inre'istrate cu ocazia scoaterii
din evidenta a acestora, sunt deductibile 100
F +(1# impozabil = -0.000 lei, +(1# neimpozabil = +0.000 lei
8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor.
10
In baza art. 22 alin. "1$ lit. a$ rezerva le'ala este deductibila in limita unei cote de 5
aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care
se scad veniturile neimpozabile si se adau'a cheltuielile aferente acestor venituri
neimpozabile, pana ce aceasta va atin'e a cincea parte din capitalul social subscris si
varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit le'ilor de or'anizare si functionare.
Exemplu:
/e considera urmatoarele date%
6 capitalul social al unei intreprinderi este de 250.000 lei, iar marimea rezervelor le'ale
e9istente 10.000 lei7
6 pe parcursul e9ercitiului financiar ) s6au inre'istrat venituri totale de 1.100.000 lei, din
care venituri neimpozabile 20.000 lei, iar cheltuielile totale "altele decat cele cu impozitul
pe profit$ sunt in suma de (00.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal -0.000 lei.
/e cere%
a$ marimea rezervelor le'ale care se constituie pentru anul )7
b$ calculul rezultatului impozabil, impozitului pe profit si a rezultatului net in situtia
constituirii numai rezervelor le'ale determinate la punctul precedent.
/olutie%.
Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 1<, cu
e9ceptiile prevazute la art. -( din Codul fiscal .
Conform art. 1D alin. "1$ profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile
realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr6un
an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adau'a cheltuielile
nedeductibile. !a stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare
veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

In cazul prezentat situatia este urmatoarea%

Genituri totale% 1.100.000 lei
6 neimpozabile% 20.000 lei
Cheltuieli totale% (00.000 lei
6 nedeductibile% -0.000 lei

Profit brut% 1.100.000 (00.000 = -00.000 lei

20 din capitalul social = 250.000 9 20 = 50.000 lei
11
*ezerva le'ala deductibila% 5 9 "-00.000 6 20.000 J -0.000$ = 15.500 lei
*ezerva le'ala totala% 15.500 J 10.000 = 25.500 lei

Profit impozabil% total venituri total cheltuieli venituri neimpozabile J cheltuieli
nedeductibile = 1.100.000 (00.000 620.000 J -0.000 15.500 = 2D#.500 lei
Impozit pe profit % 2D#.500 9 1< = #+.120 lei

Profit net% profit brut impozit pe profit = -00.000 #+.120 = 252.((0 lei
9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative.
E/uma reprezent:nd contribu;iile la fondurile de pensii facultative, prev5zut5 la alin. "2$,
este deductibil5 pentru fiecare participant din venitul salarial brut lunar sau din venitul
asimilat acestuia, 3n limita unei sume reprezent:nd echivalentul 3n lei a 200 euro, 3ntr6un
an fiscal.?
.lineatul 2%
EContribu;ia la un fond de pensii facultative poate fi de p:n5 la 15 din venitul salarial
brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care ader5 la un fond de pensii
facultative.?
Exemplu :
1l. Popescu .ndrei are locul de munca de baza la /.C. .KM /.*.!., unde este si sin'urul
an'ajat si, incepand cu data de 01.01.2011, adera la un fond de pensii facultative.
Conform protocolului incheiat intre an'ajator si reprezentantii salariatilor, contributiile la
schemele facultative de pensii se suporta in mod e'al de catre an'ajat si an'ajator. !a
data de 01.01.2011, dl. Popescu .ndrei are un venit salarial brut lunar de 1.<(2 lei.
Conform actului de aderare incheiat, contributia totala va fi de 120 lei, din care <0 lei se
va suporta de catre participant, iar <0 lei se va suporta de catre an'ajator.
Prezentam urmatorul mod de calcul al contributiei deductibile la calculul impozitului pe
profit, in cazul an'ajatorului, si la calculul impozitului pe venit, in cazul salariatului, la
nivelul anului fiscal 200D%
/al.
*ealiza
t "1$
C./
"2$=10,5
9 "1$
C./
"-$=
5,5
9
"1$
Aond
somaj
"#$=0,5
9 "1$
Genit
net
"5$="1$
6"2$6
"-$6"#$
Contrib
. la
fond
facult.
de
1ed
.
pers
.
baza
Genit
baza
calcul
"($="5$
6"<$6"+$
Impozit
"D$=1<
9 "($
*etiner
i "10$
/al. net
"11$="5$
6"D$6"10$
12
pensii
"<$
"+$
1.<(2 1++ D- ( 1.#0# <0 1+0 1.1+# 1(( <0 1.15<
Plafonul ma9im pentru deductibilitatea cheltuielii cu contributia la fondul facultativ de
pensii% #00 euro 9 -,D(52 "cursul din data -1.12.200($ = 1.5D# lei.
Plafonul atins de societate = <0 9 12 luni = +20 lei, suma care este inte'ral deductibila,
intrucat aceasta nu depaseste valoarea 1.5D# lei.
Inre'istrarile in contabilitate
Cheltuieli cu salariile%
<#1 = #21 1.<(2
Cheltuielile cu salariile personalului Personal salarii datorate
*etineri salariat%
#21 = #<<
Personal salarii datorate ### 1((
Impozit pe venituri de natura salariilor
#-+2 (
Contributia personalului la fondul de somaj
#-12 1++
Contributia personalului la asi'urarile sociale
#-1# D-
Contributia personalului pentru asi'urarile sociale de sanatate
Contributii societate
Contributia pentru asi'urare accidente munca%
<#51 = #-11.2 1.<(2 9 procent "in functie de codul C.0)$ Contributia
unitatii la Contributia unitatii la
asi'urarile sociale asi'urarile sociale
Contributia sociala la fondul de somaj%
<#52 = #-+1 1.<(2 9 0,5
Contributia unitatii Contributia unitatii la fondul de somaj
la asi'urarile de somaj
Aond 'arantare creante salariale%
<#52 = ##+.1 1.<(2 9 0,25
Contributia unitatii Aonduri speciale ta9e si varsaminte asimilate
la asi'urarile de somaj
Aond sanatate datorat de societate%
<#5- = #-1- 1.<(2 9 5,2
Contributia unitatii la asi'urarile Contributia unitatii la asi'urarile sociale sociale
de sanatate de sanatate
C./ calculat societate%
<#51 = #-11.1 1.<(2 9 20,( J <0
Contributia unitatii la Contributia unitatii la asi'urarile
asi'urarile sociale sociale
Pe declaratia catre bu'etul asi'urarilor sociale de stat se va declara si se va plati doar
suma de 1.<(2 9 20,(, iar diferenta de <0 se va vira catre fondul de pensii facultativ.
Contributia pentru concedii si indemnizatii%
<#51 = #-11.2 1.<(2 9 0,(5
1-
Contributia unitatii la Contributia unitatii la CCI
asi'urarile sociale
Comision Inspectoratul @eritorial de Munca%
<-5 = ##+.2 1.<(2 9 0,+5
Cheltuieli cu Aonduri speciale ta9e si
alte impozite si varsamaminte asimilate ta9e si varsaminte asimilate
Plata contributiei catre fondul de pensii facultativ "partea care ii revine societatii$%
#-11.1 = 5121 <0
Contributia unitatii la asi'urarile sociale Conturi la banci in lei
10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare.
Principalele tipuri de asi'urari ce se desfasoara in tara noastra sunt%
asi'urari de sanatate7
asi'urari de accidente7
asi'urari pentru mijloace de transport7
asi'urari de bunuri7
asi'urari de incendii si calamitati7
asi'urari de raspundere civila 'enerala7
asi'urari de credite7
asi'urari de 'arantii7
asi'urari de pierderi financiare.
. Primele de asi'urare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar
de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obli'atorii.
.stfel, Codul fiscal e9clude din baza de calcul al contributiilor sociale primele de
asi'urare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri
din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obli'atorii.
In continuare prezentam reflectarea in contabilitate a principalelor tipuri de operatiuni
intalnite in domeniul asi'urarilor%
1.2peratiuni privind decontarile%
Inre'istrarea subscrierii primelor de asi'urare
#01 = +0I 6 in functie de natura venitului 1econtari
privind primele de asi'urare Genituri din e9ploatare
Incasarea primelor de asi'urare direct de catre societate
5##,5#+ = #01
Conturi la banci,casa 1econtari privind primele de asi'urare
Inre'istrarea primelor asi'urate prin intermediari de asi'urari
5##,5#+ = #0#
Conturi la banci,casa 1econtari privind intermedierile in asi'urari
1econtarea primelor de asi'urare incasate prin intermediari in asi'urari
#0# = #01
1econtari privind intermedierile in asi'urari 1econtari privind primele de
asi'urare
Inre'istrarea primelor de asi'urari subscrise aferente contractelor reziliate
+0( = #02
1#
Prime brute subscrise anulate Prime anulate si de restituit
Inre'istrarea primelor de asi'urare restituite
#02 = 5#2,5#+
Prime anulate si de restituit Conturi la banci,casa
1iminuarea primelor asi'urate cu primele anulate
#02 = #01
Prime anulate si de restituit 1econtari privind primele de asi'urare
Inre'istrarea sumelor reprezentand primele de incasat de catre broLeri de asi'urari
#<1 = #<2
1ebitori diversi Creditori diversi
Inre'istrarea primelor incasate de catre broLeri
5##,5#+ = #<1
Conturi la banci,casa 1ebitori diversi
1econtarea primelor de asi'urare incasate de broLeri cu societatea de asi'urari
#<1 = 5##,5#+
1ebitori diversi Conturi la banci,casa
11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii
locuintelor de serviciu.
!ocuinte inchiriate de a'entul economic >pot fi%
1. este declarat sediu secundar "punct de lucru$6in acest caz nu mai poate fi considerat
locuinta
2. avantaj in natura > in cazul in care locuinta este folosita de catre salariati6in scop
personal
-. cheltuiala deductibila in cazul in care este folosita de catre salariati in scopul societatii
> dovedit cu documentatia pentru deplasare in alta localitate decat sediul principal sau
secundar unde lucreaza salariatul.
#. cheltuiala nedeductibila 6 in cazul in care este folosita de alte persoane decat salariatii >
permanent "nu accidental$7
5. cheltuiala de protocol > in cazul in care este folosita in mod accidental de alte persoane
decat salariatii care au le'atura cu societatea.
Exemplu:
2 unitate are inchiriate apartamente in localitatea unde are sediul social pentru an'ajatii
sai din alte localitati. /unt deductibile fiscal cheltuielile cu chiria si intretinerea acestor
apartamenteM
Potrivit .ne9ei nr. 1 la !e'ea locuintei nr. 11#,1DD<, pentru o sin'ura persoana suprafata
construibila
ma9im admisa este de 5( m2.
Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu sunt in
suma de 5.000 lei.
/uprafata pusa la dispozitia an'ajatului este de 100 m2.
15
In cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile
pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita
corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de !e'ea locuintei nr.
11#,1DD<, majorata cu 10, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu
respective.
/uprafata recunoscuta din punct de vedere fiscal%
"5( J 10 9 5($ , 100 = <-,(0
Cheltuiala deductibila fiscal%
<-,(0 9 5.000 = -.1D0 lei
Concluzie
Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu, situate in
localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, sunt
deductibile la calculul profitului impozabil in limita corespunzatoare suprafetelor
construite prevazute de !e'ea locuintei nr. 11#,1DD<, care se majoreaza, din punct de
vedere fiscal, cu 10.
Contravaloarea folosintei locuintei de serviciu nu este inclusa in veniturile de natura
salariala.
1e retinut
In conditiile actualei crize de locuinte, solutia locuintei de serviciu este avantajoasa atat
pentru an'ajator, cat si pentru salariat. Pe de o parte, an'ajatorul isi va putea deduce
cheltuielile le'ate de intretinerea unei astfel de locuinte si isi asi'ura o oferta atractiva de
locuri de munca. Pe de alta parte, pentru salariat, locuinta de serviciu este un
incontestabil beneficiu, de vreme ce salariul acestuia nu va fi in niciun fel afectat.
12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui
sediu aflat in locuinta proprietate personala.
Conform art. 21 alin. "-$ lit. m$ din !e'ea 5+1,200- privind Codul fiscal, cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate
personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, sunt deductibile in limita
corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate
intre parti, in acest scop.
Punctul -+ din normele metodolo'ice date in aplicarea acestui articol stabileste ca, in
cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice,
cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in
limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului,
mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul
va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu
documente le'ale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte
documente.
.sadar, cheltuielile cu utilitatile aferente sediului fiscal al societatii, situat in spatiul
proprietate a unei persoane fizice sunt deductibile daca in contractul de inchiriere este
prevazut ca aceste cheltuieli sunt in sarcina societatii.
1<
Pentru decontarea acestor cheltuieli se va intocmi un 1econt de cheltuieli la care se vor
ane9a facturile emise de furnizorii de utilitati. Pentru plata sumelor catre proprietarul
persoana fizica se va intocmi 1ispozitie de plata catre casierie. 1e asemenea pentru
decontarea facturilor pe numele proprietarului persoana fizica se intocmeste 1econt de
cheltuieli.
1aca spatiul respectiv este pus la dispozitia societatii in totalitate este recomandat ca
aceasta sa incheie contracte in numele sau cu furnizorii de utilitati "0)0!, etc$.
In contabilitate cheltuielile cu utilitatile de inre'istreaza pe destinatii, respectiv %
<05 NCheltuieli cu ener'ia si apaN = #01 NAurinizoriN , #<2NCreditori diversiN
<11 NCheltuieli cu intretinerea si reparatiileN = #<2NCreditori diversiN
1eductibilitatea acestor cheltuieli se calculeaza in limita corespunzatoare suprafetelor
puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti. In acest sens,
cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului aflat in locuinta
proprietate a unei persoane fizice sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului
dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre
parti, si suprafata totala a locuintei.
Din punct de vedere contail:
inre'istrarea cheltuielilor cu intretinerea, chiria, ener'ia platita proprietarului%
=
5-11
Casa in lei
<05 Cheltuieli privind ener'ia si apa
<11 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
<12 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de 'estiune si chiriile
!oncluzie
Cheltuielile de intretinere si functionare aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate
personala a unei persoane fizice sunt deductibile la calculul profitului impozabil. 1in
punctul de vedere al ta9ei pe valoarea adau'ata nu ne putem deduce ta9a din facturile
eliberate pe numele persoanei fizice.
1. Studiu de caz privind regimul fiscal alcheltuielilor cu combustibilul.
2.&.C. nr. 125,2011 care modifica si completeaza !e'ea nr. 5+1,200- privind Codul
fiscal, publicata in Monitorul 2ficial, Partea I, nr. D-( din -0 decembrie 2011, modifica
art. 21, prevazand la pct. 1-$% N!a art. 21 alin. "#$, lit. t$ se modifica si va avea urmatorul
cuprins% t$ 50 din cheltuielile privind combustibilul, pentru vehiculele rutiere
1+
motorizate care sunt destinate e9clusiv transportului rutier de persoane, cu o 'reutate
ma9ima autorizata care sa nu depaseasca -.500 L' si care sa nu aiba mai mult de D scaune
de pasa'eri, incluzand si scaunul soferului, aflate in proprietatea sau in folosinta
contribuabilului.
Exemplu:
!a achizitia in 2012 a unui bon de benzina de 12# *2) "baza=100, @G.=2#$ s6a
inre'istrat la intrare un cost de 112 *2) "12 *2) in corespondenta cu ##2<$. .poi s6a
inre'istrat consumul <022=-022 cu 112 *2).
Considerand un nivel de deductibilitate a cheltuielilor cu carburantii de 50. Care este
in acest caz valoarea cheltuielii nedeductibile dpdv impozit pe profitM 50, 5< "1122$ sau
<2 "50J12$ *2)M
Raspuns:
Cheltuielile cu combustibilul si @G. aferenta sunt deductibile in procent de 50, nu in
intre'ime, daca activitatea desfasurata de societatea dvs. nu se incadreaza in e9ceptiile de
la art 21 alin . "#$ lit. t sau art .1#5O1 din Codul fiscal.
.vand in vedere e9emplu dvs, inre'istrarile contabile sunt%
#01 EAurnizori? 12# lei
##2< E@G. deductibila? 2# lei
<022.1 ?Cheltuieli cu combustibilul? > analitic distict deductibil 50 lei
<022.2 ?Cheltuieli cu combustibilul? > analitic distict nedeductibil 50 lei

Inre'istrarea @G. nedeductibila 50%
<022.2 ?Cheltuieli cu combustibilul? = ##2<P@G. deductibila 12 lei
> analitic distict nedeductibil

.sadar, valoarea nedeductibila a cobustibilului achizitionat este <2 de lei "50 J12$.
14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor.
1obanda reprezinta suma de bani pe care trebuie sa o plateasca beneficiarul
imprumutului "debitorul$ celui care acorda imprumutul "creditorul$, pentru folosirea
disponibilitatilor banesti ale acestuia din urma, pana la restituirea lor. In cazul creditului,
creditorul este banca sau o alta insitutie financiara. In cazul depozitelor, creditorul este
persoana fizica sau firma care isi tine economiile la banca.
Exemplu :
!a data de -1 martie 2011, entitatea .HC a cumparat 5.000 de obli'atiuni cu valoarea
nominala de 20 lei la pretul de cumparare unitar de 2+ lei. !a data de -1 decembrie 200+,
societatea incaseaza cuponul anual de dobanda, in conditiile in care rata dobanzii este de
20.
!a achizitia obli'atiunilor, entitatea .HC a efectuat urmatoarea inre'istrare contabila%
1(
50< 5121
2bli'atiuni Conturi la banci in lei
1-5.000 lei 1-5.000 lei
Genit din dobanzi pe perioada 01.0# -1.12 = 5.000 obli' 9 20 lei 9 20 9 D = 15.000
lei 12
1obanda aferenta perioadei 01.01 -1.0- va diminua valoarea contabila a
obli'atiunilor.
50< 5121
2bli'atiuni Conturi la banci in lei
1-5.000 lei 1-5.000 lei
Genit din dobanzi pe perioada 01.0# -1.12 = 5.000 obli' 9 20 lei 9 20 9 D = 15.000
lei 12

1obanda aferenta perioadei 01.01 -1.0- va diminua valoarea contabila a
obli'atiunilor.

50< 5121
2bli'atiuni Conturi la banci in lei
1-5.000 lei 1-5.000 lei
Genit din dobanzi pe perioada 01.0# -1.12 = 5.000 obli' 9 20 lei 9 20 9 D = 15.000
lei 12

1obanda aferenta perioadei 01.01 -1.0- va diminua valoarea contabila a
obli'atiunilor.
1obanda aferenta 01.01 -1.0- = 5.000 obli' 9 20 lei 9 20 9 - = 5.000 lei
12
!a incasarea dobanzii, inre'istrarea contabila va fi%
5121 +<<
Conturi la banci in lei Genituri din dobanzi
50<
2bli'atiuni
20.000 lei
15.000 lei
5.000 lei
In situatia in care dividendele pentru actiunile detinute sunt declarate din profitul
preachizitie, atunci aceste dividende trebuie sa fie deduse din costul titlurilor de valori.
15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs.
"erspectiva contabila
!a fiecare data a bilantului, elementele monetare e9primate in valuta trebuie evaluate si
raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Hanca )ationala a *omaniei si valabil
la data incheierii e9ercitiului financiar. In cate'oria elementelor monetare sunt incluse%
Q disponibilitatile si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare7
Q creantele in valuta7
Q datoriile in valuta.
1iferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inre'istrarii
creantelor sau datoriilor in valuta sau cursul la care au fost raportate in situatiile
financiare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii e9ercitiului financiar, se
1D
inre'istreaza, la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
Exemplu:
In data de 20 octombrie 200( ati inre'istrat in contabilitate%
Q creanta fata de un client e9tern in valoare de 1.000 euro7
Q datorie fata de un furnizor e9tern in valoare de 500 euro.
/a presupunem ca la data de 20 octombrie 200( cursul de schimb valutar a fost de -,+0
lei,euro.
/a presupunem ca la data de -1 decembrie 200( cursul de schimb valutar este de -,(0
lei,euro.
1isponibilitatile valutare la -1 decembrie 200( sunt in valoare de 2.000 euro7
Q inre'istrarea diferentei favorabile de curs valutar aferente creantei la -1 decembrie
200(
Intrucat cursul de schimb la -1 decembrie a crescut fata de momentul inre'istrarii
creantei respective avem de6a face cu diferente de curs favorabile deoarece creanta
noastra fata de client se va majora.
1.000 9 "-,(0 6 -,+0$ = 100
#111 = +<5 100
Clienti Genituri din
diferente de curs
valutar
Q inre'istrarea diferentei nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor la -1 decembrie
200(
Intrucat cursul de schimb la -1 decembrie a crescut fata de momentul inre'istrarii
datoriei respective avem de6a face cu diferente de curs nefavorabile deoarece datoria
noastra fata de furnizor se va majora.
500 9 "-,(0 6 -,+0$ = 50
<<5 = #01 50
Cheltuieli Aurnizori
din diferente de
curs valutar
Q inre'istrarea diferentei favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor valutare la
-1 decembrie 200(%
Intrucat cursul de schimb la -1 decembrie a crescut fata de momentul inre'istrarii
disponibilitatilor respective avem de6a face cu diferente de curs favorabile deoarece
disponibilitatile noastre se vor majora.
2.000 9 "-,(0 6 -,+0$ = 200
512# = +<5 200
Conturi Genituri din
la banci in valuta diferente de curs valutar
2" #erspectiva $iscala
1iferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor
in valuta, precum si a evaluarii disponibilitatilor valutare sunt venituri impozabile la
20
calculul profitului impozabil.
1iferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor
in valuta, precum si a evaluarii disponibilitatilor valutare, sunt cheltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil intrucat sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de
venituri impozabile.
!oncluzie
1iferentele de curs valutar ne afecteaza. .vem venituri impozabile sau cheltuieli
deductibile, in functie de situatia concreta a patrimoniului nostru. )u este chiar un joc la
bursa, insa trebuie sa recunoastem ca fluctuatiile valutare ne pot periclita serios
activitatea. 1upa cum ne pot oferi si surprize foarte placuteR
Acte normative aplicaile:
Pct. 5D din *e'lementarile contabile conforme cu 1irectiva a IG6a a Comunitatilor
0conomice 0uropene, aprobate prin 2rdinul ministrului finantelor publice nr. 1.+52,2005
.rt. 21 alin. "1$ din Codul fiscal Pct. 12 la @itlul II Impozitul pe profit din )ormele
metodolo'ice de aplicare a Codului fiscal
1!. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar.
.rt. 21, alin. #, lit. c din !e'ea 5+1,200- privind Codul Aiscal S cheltuielile privind
bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips5 din 'estiune ori
de'radate, neimputabile, pentru care nu s6au 3ncheiat contracte de asi'urare , precum 4i
@G. aferenta? reprezint5 cheltuieli nedeductibile fiscal.
Exemplu:
/5 se 3nre'istreze 3n contabilitate diferen;ele constatate la inventarierea m5rfurilor
efectuat5 la sf:r4itul e9erci;iului financiar 201), dac5 situa;ia faptic5 este redat5 de lista
de inventariere, iar situa;ia scriptic5 este urm5toarea%
Marf5 = 11 buc5;i
Cota medie de rabat calculat5 la sf:r4itul perioadei este de 20. M5rfurile sunt
3nre'istrate la pre;ul de v:nzare cu am5nuntul.
Galoarea de inventar a m5rfurilor este% Marf5 = 1 #00 lei
1ac5 valoarea de inventar este mai mare dec:t valoarea contabil5, 3n listele de
inventariere se 3nscrie valoarea contabil5.
a$ 8nre'istrarea minusului de inventar la articolul,,Marf5,,
T Minus de inventar = "cantit5;i faptice >cantitati scriptice$ 9 pre;ul de 3nre'istrare 3n
contabilitate = "1 buc 9.1.500 = 1500,00 lei 7
T @va nee9i'ibila aferent5 m5rfurilor lips5% 1 500 F 2# %12# = 2D0,00 lei7
T .daosul comercial aferent m5rfurilor lips5% "1 500 6 2D0$ 9 20 = 2#1,D- lei
T Costul de achizi;ie al m5rfurilor lips5 la inventar% 1 500 6 2D0 6 251,D- = D5( lei7
<0+ = -+1 D5(,00 lei
21
Cheltuieli privind m5rfurile M5rfuri
-+( = -+1 2#1,D- lei
1iferen;e de pre; la m5rfuri M5rfuri
##2( = -+1 2D0,00 lei
@G. nee9i'ibila M5rfuri
b$ Imputarea c5tre v:nz5tor a minusului de inventar%
#2(2 = +5(1 1210,00 lei
.lte crean;e 3n le'5tur5 Genituri din desp5'ubiri,
cu personalul amenzi 4i penalit5;i
#2(2 = ##2+ 2D0,00 lei
.lte crean;e 3n le'5tur5 @G. colectat5
cu personalul
c$ *e;inerea debitului pe statul de salarii %
#21 = #2(2 1.500,00 lei
Personal > salarii datorate .lte crean;e 3n le'5tur5
cu personalul
8n cazul 3n care minusul de inventar este neimputabil 4i nu s6au 3ncheiat contracte de
asi'urare, se calculeaz5 @G. aferent5 costului de achizi;ie al m5rfurilor 3n minus, care se
include 3n cheltuieli nedeductibile fiscal %D5(92# =2-0lei .
<-5 = ##2+ 2-0 lei
Cheltuieli privind impozite, @G. colectat5
ta9e 4i v5rs5minte asimilate
17. Studiu de caz privind regimul fiscal al "#$ aferenta bunurilor
acordate salariatilor.
.vantajele in natura pot fi definite ca fiind cheltuieli efectuate de catre an'ajator,
materializate in bunuri sau servicii, suportate inte'ral sau partial de catre acesta pentru
nevoi personale ale salariatului. 1in motive de simplificare, anumite avantaje fac obiectul
unei evaluari forfetare, in timp ce altele sunt estimate in functie de valoarea lor pe piata.
1in punct de vedere fiscal, Codul fiscal considera avantajele in bani si in natura venituri
impozabile la nivelul persoanelor fizice care le primesc. Pentru ca un avantaj acordat sa
fie impozabil la nivelul an'ajatului in cate'oria veniturilor din salarii, trebuie ca acesta sa
reflecte folosinta in scop personal a bunului sau serviciului acordat salariatului, ca urmare
a unei relatii contractuale.
.vantajele in bani si in natura nu se impoziteaza la nivelul salariatului daca acestea sunt
suportate de salariat.
.n'ajatorul poate acorda avantaje pentru fidelizarea an'ajatilor, care vor fi impozabile
prin cumulare cu salariul, imbracand diferite forme.
Exemplu:
22
2 societate achizitioneaza o pereche de cizme pentru salariatii ce lucreaza pe santier.
Costul de achizitie este de 200 lei J @G. 2# = 2#( lei. /e acorda salariatului ce suporta
100 lei J @G. 2# = 12# lei.
.chizitie de la furnizor%
-0- Materiale de natura obiectelor de inventar = #01 Aurnizori cu 200 lei
##2< @G. deductibila = #01 Aurnizori cu #( lei
Predare la salariat%
#<1 1ebitori diversi = +5(( .lte venituri din e9ploatare cu 100 lei
#<1 1ebitori diversi = ##2+ @G. colectata cu 2# lei
si concomitent scaderea din 'estiune
<0- Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar = -0- Materiale de
natura obiectelor de inventar cu 200 lei
18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea
actionarilor.
!%eltuielile $&cute 'n $avoarea ac(ionarilor sau asocia;ilor, altele dec:t cele 'enerate de
pl5;i pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pre;ul de pia;5
pentru aceste bunuri sau servicii.
Sunt considerate c%eltuieli $&cute 'n $avoarea participan(ilor urm&toarele%
cheltuielile cu amortizarea, 3ntre;inerea 4i repararea mijloacelor de transport utilizate de
c5tre participan;i, 3n favoarea acestora7 m5rfurile 4i serviciile acordate participan;ilor,
precum 4i lucr5rile e9ecutate 3n favoarea acestora7 cheltuielile cu chiria 4i 3ntre;inerea
spa;iilor puse la dispozi;ie acestora7 cheltuielile reprezent:nd diferen;a dintre pre;ul de
pia;5 4i pre;ul de cump5rare preferen;ial, 3n cazul tranzac;iilor cu ac;iuni efectuate 3n
cadrul sistemului stocL options plan, precum 4i cheltuielile cu remunerarea 3n instrumente
de capitaluri proprii acordate salaria;ilor7 alte cheltuieli 3n favoarea acestora7
19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza
un document %ustiifcativ.
Conform modificarilor fiscale din 2010, urm5toarele cheltuieli nu sunt deductibile%
f$ cheltuielile 3nre'istrate 3n contabilitate, care nu au la baz5 un document justificativ,
2-
potrivit le'ii, prin care s5 se fac5 dovada efectu5rii opera;iunii sau intr5rii 3n 'estiune,
dup5
caz, potrivit normelor7? nu sunt considerate cheltuieli deductibile
In cazul efectuarii unei tranzactii cu un viitor partener de afaceri, este deosebit de
importanta consultarea pa'inii de internet UUU.anaf.ro pentru a afla daca acel partener de
afaceri este sau nu cuprins in lista contribuabililor declarati inactivi. 1esi pare o sarcina
complicata, ea ne scuteste de consecintele ne'ative pe care le6am suporta in cazul in care
acesta a fost declarat inactiv, respectiv%
V nu am avea dreptul sa deducem cheltuiala la calculul profitului impozabil7
V nu am avea dreptul sa deducem @G. din factura emisa de acesta.
20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor
neimpozabile.
&heltuieli de protocol
Cheltuieli de protocol in limita a 2 aplicat5 asupra diferen;ei dintre venituri 4i cheltuieli
3nre'istrate 3n contabilitate cu efectuarea ajustarilor contabile.
.stfel,din cheltuilile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit, cheltuielile de
protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad
veniturile neimpozabile.
Exemplu:
!a -0.0<.200D o /.C. inre'istra urm5toarea situa;ie%
Genituri totale 10.000 lei, din care%
6 venituri din dividende% 1.5007
6 venituri din prestari servicii% (.5007
Cheltuieli totale% <.000,
6 cheltuieli cu impozitul pe profit% 1.200
6 cheltuieli de protocol 2007
6 cheltuieli cu vanzarea marfurilor (00.
1eterminarea limitei cheltuielilor deductibile cu protocolul%
Impozitul pe #ro$it
Cheltuieli protocol admise = Genit total > Genit neimpozabil > "Cheltuieli totale >
Cheltuieli protocol > Cheltuieli cu impozit pe profit > Cheltuieli aferent venit
neimpozabil$
sau
Cheltuieli protocol admise = Genit @otal > Genit neimpozabil > Cheltuieli totale J
Cheltuieli protocol J Cheltuieli cu impozit pe profit J Cheltuieli aferente venit
neimpozabil
.stfel avem%
Cheltuieli protocol admise = 2 9 "10.000 > 1.500 > <.000 J 200J1.200$ = 2 9 -.D00 =
2#
+( lei.
&heltuieli protocol nedeductibile ' 122
21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultanta si
management.
Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de mana'ement, consultan;5, asisten;5 sau alte
prest5ri de servicii trebuie s5 se 3ndeplineasc5 cumulativ urm5toarele condi;ii% 6 serviciile
trebuie s5 fie efectiv prestate, s5 fie e9ecutate 3n baza unui contract 3ncheiat 3ntre p5r;i sau
3n baza oric5rei forme contractuale prev5zute de le'e7 justificarea prest5rii efective a
serviciilor se efectueaz5 prin% situa;ii de lucr5ri, procese6verbale de recep;ie, rapoarte de
lucru, studii de fezabilitate, de pia;5 sau orice alte materiale corespunz5toare7 6
contribuabilul trebuie s5 dovedeasc5 necesitatea efectu5rii cheltuielilor prin specificul
activit5;ilor desf54urate.
)u intr5 sub inciden;a condi;iei privitoare la 3ncheierea contractelor de prest5ri de
servicii, prev5zut5 la art. 21 alin. "#$ lit. m$ din Codul fiscal, serviciile cu caracter
ocazional prestate de persoane fizice autorizate 4i de persoane juridice, cum sunt% cele de
3ntre;inere 4i reparare a activelor, serviciile po4tale, serviciile de comunica;ii 4i de
multiplicare, parcare, transport 4i altele asemenea. #D.
Pentru servicii de mana'ement, consultan;5 4i asisten;5 tehnic5 prestate de nereziden;ii
afilia;i contribuabilului, la analiza tranzac;iilor pentru determinarea deductibilit5;ii
cheltuielilor trebuie s5 se aib5 3n vedere 4i principiile din comentariul la articolul D
privind impunerea 3ntreprinderilor asociate din Conven;ia6model cu privire la impozitele
pe venit 4i impozitele pe capital.
.naliza trebuie s5 aib5 3n vedere% "i$ p5r;ile implicate7 "ii$ natura serviciilor prestate7
"iii$ elementele de recunoa4tere a cheltuielilor 4i veniturilor pe baza documentelor
justificative care s5 ateste prestarea acestor servicii.
Presupunand ca sunt indeplinite conditiile de deductibilitate, se efectueaza urmatoarele
inre'istrari aferente contractului de consultanta incheiat cu /C W.!A. E /*!.
= #01 12#0
<2( 1000
##2< 2#0
22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele
25
neicasate.
Creantele neincasate pot fi trecute pe cheltuieli care pot fi si deductibile in anumite
situatii. 1e asemenea, pentru creantele neincasate putem constitui provizioane deductibile
in anumite limite prevazute de Codul fiscal.
!on$orm codului $iscal pierderile 'nregistrate la scoaterea din eviden(& a crean(elor
ne'ncasate) sunt deductiile 'n urm&toarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost 3nchis5 pe baza hot5r:rii judec5tore4ti7
2. debitorul a decedat 4i crean;a nu poate fi recuperat5 de la mo4tenitori7
-. debitorul este dizolvat, 3n cazul societ5;ii cu r5spundere limitat5 cu asociat unic, sau
lichidat, f5r5 succesor7
#. debitorul 3nre'istreaz5 dificult5;i financiare majore care 3i afecteaz5 3ntre' patrimoniul.
Conform normelor la codul fiscal dificult5;ile financiare majore care afecteaz5 3ntre'ul
patrimoniu al debitorului sunt cele care rezult5 din situa;ii e9cep;ionale determinate de
calamit5;i naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii,
fenomene sociale sau economice, conjuncturi e9terne 4i 3n caz de r5zboi.
1e asemenea, in ce priveste @G. , codul fiscal permite ajustarea bazei de impozitare 3n
cazul 3n care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate 3ncasa
din cauza falimentului beneficiarului. .justarea este permis5 3ncep:nd cu data pronun;5rii
hot5r:rii judec5tore4ti de 3nchidere a procedurii prev5zute de !e'ea nr. (5,200< privind
procedura insolven;ei, hot5r:re r5mas5 definitiv5 4i irevocabil5.
Exemplu:
2 societate comerciala I vinde unei societati comerciale X produse finite in suma de
1.000 ron plus @G.. /ocietatea I incaseaza <00 ron prin banca, insa restul nu a fost
incasat la termenul cuvenit si e9ista o probabilitate mare de a nu fi incasat nici pe viitor
datorita situatiei financiare precare a societatii X.
)otele contabile sunt %
1" Inregistrarea vanzarii :
#111 Clienti = 1.2#0 lei
+01 Genituri din vanzarea produselor finite 1.000 lei
##2+ @G. colectata 2#0 lei
2" Incasarea partial prin anca
5121 Conturi curente la banci = #111 Clienti <00 lei
*" Inregistrarea trecerii valorii neincasate la clienti incerti sau in litigiu
#11( C lienti incerti sau in liti'iu = #111 Clienti <#0 lei
2<
+" !oncomitent se inregistreaza si c%eltuiala pentru deprecierea creantelor ast$el :
<(1# Cheltuieli de e9ploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante =
#D1 .justari pentru deprecierea creantelor clienti <#0 lei
," Daca in cele din urma s-au epuizat mi.oacele pentru recuperarea creantei si s-a
otinut %otararea .udecatoreasca de$initive) valoarea nerecuperata se scoate din
gestiune) ast$el :
a/ Reversarea a.ustarii pentru depreciere :
# D1 .justari pentru deprecierea creantelor clienti= +(1# Genituri din ajustari pentru
deprecierea activelor circulante <#0 lei
/ 0recerea pe pierdere a creantei:
= #11( Clienti incerti sau in liti'iu <#0
<5# Pierderi din creante si debitori diversi 51<,1- lei
##2+ @G. colectata 12-,(+ lei
2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.
2peratiunile de sponsorizare si mecenat sunt re'lementate prin !e'ea privind
sponsorizarea nr. -#,1DD#, cu modificarile si completarile ulterioare. @ratamentul fiscal al
acestora este prevazut de Codul fiscal.

/ponsorizarea reprezinta actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la
transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare
pentru sustine rea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre beneficiarul
sponsorizarii.
Exemplu:
Calculul privind sc5derea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezent:nd
sponsorizarea. &n contribuabil pl5titor de impozit pe profit 3ncheie un contract de
sponsorizare conform le'ii privind sponsorizarea, 3n calitate de sponsor, 3n valoare de
15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se 3ncheie 3n data de 2 februarie 2005. !a
calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezint5 urm5toarele
date financiare%

Genituri din v:nzarea m5rfurilor = 1.000.000.000 lei
Genituri din prest5ri de servicii = 2.000.000 lei
@otal cifr5 de afaceri 1.002.000.000 lei
Cheltuieli privind m5rfurile = +50.000.000 lei
2+
Cheltuieli cu personalul = 20.000.000 lei
.lte cheltuieli de e9ploatare = D0.000.000 lei
din care%
15.000.000 lei sponsorizare

@otal cheltuieli
(<0.000.000 lei
Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005%
Profitul impozabil = 1.002.000.000 6 (<0.000.000 J 15.000.000 = 15+.000.000 lei.
Impozitul pe profit 3nainte de sc5derea cheltuielii cu sponsorizarea% 15+.000.000 9 1< =
25.120.000 lei.
.v:ndu6se 3n vedere condi;iile de deducere prev5zute la art. 21 alin. "#$ lit. p$ din Codul
fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt%6 -0,00 din cifra de afaceri reprezint5
-.00<.000 lei76 20 din impozitul pe profit 3nainte de deducerea cheltuielilor de
sponsorizare reprezint5 5.02#.000 lei.
/uma de sc5zut din impozitul pe profit este -.00<.000 lei.
Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de% 25.120.000 6 -.00<.000 =
22.11#.000 lei.
24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din
documente de la terti inactivi fiscal.
Contribuabilii, atat persoanele juridice cat si entitatile fara personalitate juridica, sunt
declarati inactivi daca indeplinesc una dintre urmatoarele conditii%
a$ nu isi indeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obli'atie declarativa
prevazuta de le'e7
b$ se sustra' de la efectuarea inspectiei fiscale, prin declararea unor date de identificare a
sediului social care nu permit or'anului fiscal identificarea acestuia7
c$ or'anele fiscale au constatat ca nu functioneaza la sediul social sau la domiciliul fiscal
declarat.
Aiscul poate sa nu ia in considerare o tranzactie efectuata de un contribuabil declarat
inactiv prin ordin al presedintelui .'entiei )ationale de .dministrare Aiscala.
1e asemenea, nu sunt luate in considerare de catre Aisc nici tranzactiile efectuate cu un
contribuabil declarat inactiv. .stfel, cheltuielile inre'istrate in evidenta contabila, care au
la baza un document emis de un contribuabil inactiv, al carui certificat de inre'istrare
fiscala a fost suspendat, nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil
Exemplu)
In cazul unei societati de leasin', este foarte important sa se verifice inactivitatea fiscala
a%
2(
6 furnizorului bunului ce urmeaza a fi finantat, pentru ca firma de leasin' sa fie si'ura ca
va putea deduce @G.6ul
6 clientului catre care se va face finantarea, pentru ca tranzactiile efectuate cu un
contribuabil inactiv nu sunt recunoscute de catre autoritatile fiscale.
6 tertii, nu isi vor putea deduce cheltuielile facute in baza unui contract cu o firma
inactiva.
25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilorcatre organizatiile
profesionale.
Pentru a putea fi deduse, cheltuielile efectuate 3n scopul realiz5rii veniturilor trebuie sa fie
efectuate 3n cadrul activit5;ilor desf54urate 3n scopul realiz5rii venitului7 s5 corespund5
unor cheltuieli efective 4i s5 fie justificate cu documente7 s5 fie cuprinse 3n cheltuielile
e9erci;iului financiar al anului 3n cursul c5ruia au fost pl5tite7 s5 respecte re'ulile privind
amortizarea.
.stfel, sunt deductibile limitat% cheltuielile reprezentand cotizatii platite asociatiilor
profesionale si contributii profesionale obli'atorii platite or'anizatiilor profesionale din
care fac parte contribuabilii si datorate potrivit le'ii.
6 cotiza;ii pl5tite la asocia;iile profesionale 3n limita a 2 din baza de calcul care se
determin5 ca diferen;5 3ntre venitul brut 4i cheltuielile deductibile, altele dec:t cheltuielile
de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol,
cotiza;iile pl5tite la asocia;iile profesionale.
6 cheltuielile reprezent:nd contribu;iile profesionale obli'atorii datorate, potrivit le'ii,
or'aniza;iilor profesionale din care fac parte contribuabilii, 3n limita a 5 din venitul brut
realizat
Cheltuielile efectuate cu serviciile de consultanta pot viza urmatoarele aspecte%
6 imbunatatirea functiunii de asi'urare a resurselor umane "planificare, recrutare, selectie
si inte'rare$7
6 imbunatatirea functiunii de dezvoltare a resurselor umane "formare si perfectionare,
administrarea carierelor profesionale, dezvoltarea or'anizationala$7
6 imbunatatirea functiunii de motivare a resurselor umane "evaluarea performantelor,
recompensarea an'ajatilor, analiza, proiectarea si reproiectarea posturilor$7
6 imbunatatirea functiunii de mentinere a resurselor umane "disciplina, securitate, sanatate
in munca,
consilierea an'ajatilor si mana'ementul stresului$.
Prin caracterul deductibil al cheltuielilor efectuate cu contributiile catre camerele de
comert si industrie, or'anizatiile sindicale si or'anizatiile patronale, Codul fiscal ofera o
serie de oportunitati in obtinerea unor servicii necesare in 'estionarea resurselor umane.
2r'anizatiile sindicale, or'anizatiile patronale, camerele de comert si industrie sunt
or'anizatii constituite in scopul promovarii si apararii diferitelor interese profesionale,
2D
economice sau sociale ale membrilor sai.
Iata care sunt avantajele afilierii la camerele de comert si industrie sau la or'anizatiile
patronale%
Exemplu :
F 1aca o firma . este afiliata la camere de comert si industrie sau la or'anizatii patronale,
puteti sa deduceti urmatoarele cheltuieli efectuate in acest conte9t "conform art. 21 alin.
"2$ lit. m$ din Codul fiscal$%
6 ta9ele de inscriere7
6 cotizatiile7
6 contributiile datorate.
F In schimbul acestor ta9e si contributii puteti beneficia de servicii profesionale la costuri
mult mai scazute sau chiar 'ratuite, cum ar fi%
6 servicii de recrutare a personalului7
6 servicii de formare si perfectionare7
6 servicii de trainin' in vederea imbunatatirii performantelor mana'ementului.
)u este stabilita o limita de deductibilitate a contributiilor platite catre camerele de
comert si industrie sau catre or'anizatiile patronale.
Iata si un e9emplu de beneficiu pe care il poate avea firma. prin afilierea la o or'anizatie
patronala%
2r'anizatiile patronale au avantajul de a aduna nevoile specifice ale diverselor firme
dintr6un domeniu si de a oferi servicii la fel de eficiente, dar la costuri mult mai reduse.
.stfel, se creeaza centre de formare la nivel de ramura de activitate, la care puteti apela
pentru diferite pro'rame de pre'atire profesionala, in conformitate cu o pro'rama
adaptata nevoilor specifice firmei dvs.
/i in cazul in care o firma. este membru al unei asociatii profesionale, alta decat o camera
de comert, o or'anizatie patronala sau o asociatie la care ta9ele de inscriere, cotizatiile si
contributiile sunt obli'atorii prin le'e, cotizatia anuala este deductibila, in anumite limite.
Pentru a fi deductibila, cotizatia anuala platita de firma dvs. catre o asociatie profesionala
"alta decat o camera de comert, o or'anizatie patronala sau o asociatie la care ta9ele de
inscriere, cotizatiile si contributiile sunt obli'atorii prin le'e$ trebuie sa fie%
6 mai mica decat echivalentul in lei a #.000 euro anual "art. 21 alin. "#$ lit. s$ din Codul
fiscal actualizat$7
6 platita unei or'anizatii a carei activitate are le'atura cu activitatea principala desfasurata
de firma
In schimbul acestei cotizatii, firma. poate beneficia de servicii 'ratuite sau la cost redus
fata de firmele concurente.
-0
1aca firma. activeaza in sectorul de carne si e9ista o asociatie a comerciantilor din
industria carnii care or'anizeaza, pentru membrii asociatiei, conferinte pe aceasta tema,
atunci, in schimbul cotizatiei anuale de 1.000 euro deductibila, ca membru, firma dvs. ar
putea participa la aceste evenimente in mod 'ratuit
2!. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea
contabila si fiscala.
In 'eneral, prin amortizare se intele'e alocarea sistematica, pe cheltuieli de e9ploatare, a
valorii unui activ imobilizat pe durata de utilizare economica a acestuia.
Cheltuiala cu amortizarea reprezinta o cheltuiala nemonetara si are ca efect diminuarea
rezultatului perioadei.
In practica se utilizeaza atat amortizarea din punct de vedere contabil, cat si cea din punct
de vedere fiscal.
.mortizarea fiscala are ca efect diminuarea rezultatului fiscal.
Exemplu:
2 intreprindere are ca obiect de activitate fabricarea de utilaje pentru constructii. In data
de 2D.0-.200+, a achizitionat un utilaj "strun'$ in vederea utilizarii acestuia in activitatea
de productie. Galoarea utilajului, conform facturii de achizitie, a fost de 210.000 lei.
1ata punerii in functiune% 01.0#.200+.
1urata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 5 ani de la data punerii in
functiune.
.tat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda de
amortizare liniara.
Din punct de vedere contail%
&tilajul achizitionat reprezinta imobilizare corporala si se inre'istreaza in cadrul 'rupei
21 a Planului de conturi, in cate'oria instalatiilor tehnice "echipamente tehnolo'ice$.
Inre'istrarea in contabilitate a utilajului "strun'ului$%
= #0# 2#D.D00
21-1 Aurnizori de imobilizari 210.000
0chipamente tehnolo'ice
"masini, utilaje si instalatii de lucru$
##2< -D.D00
@.G... deductibila

Inre'istrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului, in valoare de -.500 lei
"210.000 lei, 5 ani,12 luni$, pe durata de utilizare economica a acestuia, incepand cu data
-1
punerii in functiune%
<(11 = 2(1- -.500
Cheltuieli de e9ploatare .mortizarea instalatiilor, mijloacelor
privind amortizarea de transport, animalelor si plantatiilor
imobilizarilor
Din punct de vedere $iscal:
&tilajul achizitionat "strun'ul$ reprezinta mijloc fi9, iar amortizarea fiscala lunara a
acestuia se determina in functie de durata normala de utilizare, care se stabileste conform
Catalo'ului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fi9e,
aprobat prin Botararea Cuvernului nr. 2.1-D,200#.
.stfel, potrivit Catalo'ului, elementul strun' se re'aseste in cadrul%
'rupei 2 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
sub'rupa 2.1 0chipamente tehnolo'ice "masini, utilaje si instalatii de lucru$
clasa 2.1.5 Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului
subclasa 2.1.5.2 /trun'uri .......
.cestui cod de identificare "2.1.5.2 /trun'uri ...$ ii corespunde o durata normala de
functionare cuprinsa in intervalul (62 ani.
In vederea determinarii amortizarii fiscale, societatea utilizeaza o durata normala de
functionare de ( ani.
.mortizarea fiscala lunara este in suma de 2.1(( lei, calculata astfel%
210.000 lei, ( ani, 12 luni
.mortizarea fiscala anuala% 2<.25< lei.
In consecinta, societatea inre'istreaza in situatiile financiare o amortizare anuala de
#2.000 lei "-.500 lei 9 12 luni$, care reprezinta amortizare contabila.
1eoarece amortizarea contabila "#2.000 lei$ Y amortizarea fiscala "2<.25< lei$, diferenta
dintre cele doua valori "15.+## lei$ reprezinta cheltuiala nedeductibila, din punct de
vedere fiscal.
27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor de garantii de
buna e(ecutie acordate clientilor.
Carantiile se acorda pentru orice fel de constructie si instalatiile aferente acesteia,
indiferent de forma de proprietate a investitorului sau de destinatia constructiei.
Carantiile se acorda si pentru lucrarile de montaj utilaje, echipamente si instalatii
tehnolo'ice la cladirile noi, dar si la cladirile deja e9istente, cu ocazia reparatiilor
capitale, consolidarilor, modificarilor, e9tinderilor, modernizarilor, retehnolo'izarilor.

Prin contractele care se incheie intre e9ecutant si beneficiar este obli'atorie inscrierea
clauzelor referitoare la nivelul de calitate al constructiilor si la 'arantiile materiale
acordate de catre e9ecutant.
Carantia se acorda pe o perioada determinata stabilita intre e9ecutant si beneficiarul
lucrarilor de constructii6montaj si se constituie cu scopul crearii unor disponibilitati
banesti necesare pentru acoperirea unor eventuale reclamatii de calitate care ar putea
-2
interveni intre data receptiei provizorii si data receptiei definitive a lucrarilor.
1e re'ula, 'arantiile se acorda sub forma de procente aplicate asupra valorii lucrarilor
e9ecutate, cuprinse in situatiile de lucrari intocmite lunar sau pe fiecare stadiu de
e9ecutie.
Exemplu"
2 societate comerciala hotaraste sa6si deschida o a'entie noua, pentru care incheie un
contract de amenajare cu un constructor. In contract se stipuleaza 'arantie de 10 din
valoarea lucrarilor. Galoarea lucrarilor este stabilita de 200.000 ron.
Inre'istrarile contabile, conform ordinului 1+52,2005 , la beneficiar sunt %
1" inregistrarea $acturii de la $urnizor in suma de 200"000 ron:
2-1 ? imobilizari corporale in curs de e9ecutie ? = #0# ? Aurnizori de imobilizari ?
200.000
2" constituirea garantiei de una executie :
#0# ? Aurnizori de imobilizari ? = 1<+ ? .lte imprumuturi si datorii asimilate ? 20.000
ron
*" plata $acturii catre $urnizor :
#0# ? Aurnizori de imobilizari ? = 5121 ? Conturi la banci ? 1(0.000 ron
#. la s$arsitul perioadei de garantie, daca nu s6au inre'istrat situatii care sa solicite
'arantia, aceasta se restituie care furnizor
1<+ ? .lte imprumuturi si datorii asimilate? = 5121 ? Conturi la banci ? 20.000 ron
Inregistrarile contaile la $urnizor :
1" emiterea $acturii pentru lucrarile prestate in suma de 200"000 ron:
#11 EClienti ? = +0# ? Genituri din lucrari e9ecutate si servicii prestate ? 200.000
2" inregistrarea garantiei :
2<+( ? .lte creante imobilizate? = #11 ? Clienti ? 20.000
*" incasarea partiala a $acturii :
5121 ? Conturi la banci? = #11Z Clienti ? 1(0.000
--
+" Incasarea ulterioara a contravalorii garantiei 20"000
28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru
deprecierea clientilor)insolventa.
1in punct de vedere fiscal, in baza prevederilor art. 21 alin. "#$ lit. o$ din Codul Aiscal%
pierderile inre'istrate la scoaterea din eviden;5 a crean;elor incerte sau in liti'iu,
neincasate, pentru partea neacoperit5 de provizion, potrivit art. 22, precum 4i pierderile
inre'istrate la scoaterea din eviden;5 a crean;elor incerte sau in liti'iu, neincasate, in alte
situa;ii decat cele prev5zute la art. 21 alin. "2$ lit. n$ reprezinta cheltuieli nedeductibile la
calculul impozitului pe profit. in aceast5 situa;ie, contribuabilii care scot din eviden;5
clien;ii neincasa;i sunt obli'a;i s5 comunice in scris acestora scoaterea din eviden;5 a
crean;elor respective, in vederea recalcul5rii profitului impozabil la persoana debitoare,
dup5 caz.
Exemplu:
/6a emis o factura catre clientul I, in luna mai 2010, in val de 10.000 lei "cu tva$ ramasa
pana in prezent neincasata. In octombrie 2010 suntem notificati ca s6a inceput procedura
de insolventa. )e6am inscris la masa credala. Care este procedura contabila si fiscala cu
acest clientM
Raspuns:
Conform prevederilor pct. 5< alin. "-$ 2MAP -055,2010 pentru aprobarea
re'lementarilor contabile conforme cu directivele europene% Pentru crean;ele incerte se
constituie ajust5ri pentru pierdere de valoare.
Conform prevederilor pct. 1(D alin. "1$ 2MAP -055,2010 pentru aprobarea
re'lementarilor contabile conforme cu directivele europene%% "1$ Crean;ele incerte se
nre'istreaz5 distinct in contabilitate "contul #11( NClien;i incer;i sau in liti'iuN sau in
conturi analitice ale conturilor de crean;e, pentru alte crean;e decat clien;ii$.
"2$ in scopul prezent5rii in situa;iile financiare anuale, crean;ele se evalueaz5 la
valoarea probabil5 de incasat.
.tunci cand se estimeaz5 c5 o crean;5 nu se va incasa inte'ral, in contabilitate se
inre'istreaz5 ajust5ri pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
1in punct de vedere contabil, in momentul in care apare incertitudinea incasarii creantei
"momentul notificarii insolventei$, societatea va proceda la inre'istrarea creantei
respective in contul de clienti incerti%
#11( Clienti incerti sau in liti'iu = #111 Clienti 10.000 lei
In acelasi timp, societatea ar trebui sa estimeze pe baza informatiilor obtinute despre
societatea insoventa "din discutiile cu reprezentantii societatii, din discutiile cu avocatii
-#
societatii, etc.$ probabilitatea de neincasare a creantei si sa inre'istreze in contabilitate o
ajustare a valorii creantei ca urmare a riscului de neincasare, astfel%
<(1# Cheltuieli de e9ploatare = #D1 .justari pentru deprecierea creantelor
privind ajustarile pentru
deprecierea activelor circulante
#111 Clienti = #11( Clienti incerti sau in liti'iu 10.000 lei
5121 Conturi la banci = #111 Clienti 10.000 lei
#D1 .justari pentru deprecierea creantelor = +(1# Genituri din e9ploatare
privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante
<5# Pierderi din creante = #11( Clienti incerti sau in liti'iu (.#0-,-< lei
"valoare neta factura$
##2+ @G. colectata = #11( Clienti incerti sau in liti'iu 1.5D<,<# lei
"@G.$
In ceea ce priveste valoarea @G.6ului colectat, potrivit prevederilor art. 1-( lit. d$ se
procedeaza la ajustarea bazei impozabile si stornarea @G.6ului colectat asa cu s6a
prezentat in inre'istrarea contabila de mai sus.
29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru
deprecierea clientilor)vechime.
Provizioane constituite asupra crean;elor 3n limita unui procent de 100 dac5 se
3ndeplinesc cumulativ conditiile%
6 /unt 3nre'istrate dup5 data de 01 ianuarie 200+7
6 Crean;a este de;inut5 la o persoane juridic5 asupra c5reia a fost declarat5
procedura de deschidere a falimentului conform Botar:rii judec5toresti7
6 )u sunt 'arantate de alte persoane7
6 .u fost 3nre'istrate 3n veniturile contribuabilului7
6 Crean;ele apar;in unei persoane ce nu este afiliat5 contribuabilului
1rice anulare 2 reducere de provizion care a constituit c%eltuial& deductiil&
reprezint& venit impozail.
Exemplu:
Consider5m urmatoarea situatie% /.C. S.lfaE /.*.!. factureaza unui client m5rfuri 3n
valoare de 1#0.000 lei. @.G... calculata este de 2<.<00 lei. @ermenul de 3ncasare
prevazut in contract este 12 februarie 2005.
./e 3nre'istreaz5 v:nzarea m5rfii
-5
#111 SClienti? = 1<<.<00 lei
+0+ SGenituri din vanzarea marfurilor? 1#0.000 lei
##2+ S@.G... colectat? 2<.<<0 lei
!a 3nceputul lunii noiembrie "( noiembrie$, cand se implinesc cele 2+0 de zile de la data
prevazuta 3n contract pentru 3ncasarea crean;ei, se 3nre'istreaza provizionul pentru
clientii incerti, pe baza hotararii judecatoresti de deschidere a falimentului.
#11( SClienti incerti sau in liti'iuE = #111 SClienti? 1<<.<00 lei
<(1# = #D1 1<<.<00
Cheltuieli de e9ploatare privind Provizioane pentru
deprecierea creantelor 6 provizioane pentru deprecierea
clienti? activelor circulante
1in punct de vedere fiscal, din suma de 1<<.<00 lei sunt deductibile numai #1.<50 lei,
care reprezint5 25 din valoarea provizionului constituit.
1ac5 p:n5 la finele anului nu se 3ncaseaz5 crean;a, 3n anul 200< valoarea deductibil5 a
provizionului nu se mareste cu inca 5 p:na la -0, c:t recunoa4te le'ea fiscal5
pentru acest an.
8n momentul 3n care falimentul a fost declarat, se 3nre'istreaza provizionul la venituri%
#D1 = +(1# 1<<.<00
Provizioane pentru deprecierea Genituri din provizioane
creantelor 6clienti? pentru deprecierea activelor circulante?
1in venitul de 1<<.<00 lei, suma de 12#.D50 este venit neimpozabil, in timp ce suma
de #1.<50 lei este venit impozabil, intruc:t cheltuiala a fost deductibil5.
0. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.
In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care
constituitorul are si calitatea de beneficiar, se aplica urmatoarele re'uli%
a$ transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu este transfer
impozabil in intelesul prezentului titlu7
b$ fiduciarul va conduce o evidenta contabila separata pentru masa patrimoniala fiduciara
si va transmite trimestrial catre constituitor, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile
rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului7
-<
c$ valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara, preluata de
fiduciar, este e'ala cu valoarea fiscala pe care acestea au avut6o la constituitor7
d$ amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa patrimoniala
fiduciara se determina in continuare in conformitate cu re'ulile prevazute la art. 2#, care
s6ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc.
In schimb, in cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil,
in care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inre'istrate
din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar sunt
considerate cheltuieli nedeductibile.
-+