PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

1. Societatea comerciala Privilegio Prestcom SRL

Societatea comerciala Privilegio Prestcom SRL a fost infiintata ca persoana juridica
romana, avind forma juridica de societate cu raspundere limitata . Societatea isi desfasoara
activitatea conform prevederilor legii privind societatile comerciale, precum si a altor legi ale
statului roman.
Capitalul social subscris si varsat al societatii este de 109.600 lei, societatea fiind inregistrata la
Registrul Comertului sub nr. J05/906/1994,cod unic de inregistrare RO 16415705, avind un
singur asociat, care este si administratorul firmei.
Societatea

este situata la marginea orasului Oradea, pe soseaua nationala E 60, in

apropierea Carpatilor Occidentali, regiune cu o bogata traditie in exploatarea si industrializarea

lemnului.
Firma are ca principal obiect de activitate productia de mic mobilier din lemn pentru
export din esent de rasinoase , avind ca principale produse finite : elementi din lemn pentru
balcon si gradina, cutii pentru flori, suporti plianti, usi intrare, binale etc.
Activitatea productiva este asigrata de un numar de 150 muncitori, condusi de ingineri,
tehnicieni, maistri specializati in exploatarea si prelucrarea lemnului.
In scopul valorificarii superioare a masei lemnoase a fost pusa in functiune inca o
capacitate de productie, fabrica de binale, care a adus un spor al volumului afacerilor cu 10% 20 % pe an.
Gama de produse a firmei cuprinde articole de mobilier, binale, decoratiuni interioare, ce
au ca principale caracteristici, functionalitatea, calitatea si pretul competitiv. De asemenea
societatea furnizeaza clientilor o gama completa de cherestea si semifabricate din esenta de
rasinoase.
Indicatori economico-financiari ai activitatii societatii

Activitatea SC Privilegio Prestcom SRL a crescut an de an, in decursul celor 13 ani de

existenta. Astfel, cifra de afaceri in ultimii trei ani a avut o crestere spectaculoasa Evolutia
acestei

In anul 2004, cifra de afacere a fost de 3.61100 lei. Anul financiar 2005 se

incheie cu o cifra de afacere de 3.756.500 lei, din care 3.71100 lei din activitatea de baza, iar
la finele anului 2006 cifra de afacere a fost de 13.528.000 lei.
Prezentam alaturat un grafic al cheltuielilor si veniturilor pe ultimii 3 ani, unde se poate
vedea cresterea profitului net in fiecare an.
3. Analiza salariilor si a sistemului de salarizare
3.1. Sistemul de salarizare
Pentru realizarea unui sistem de salarizare eficient si motivant pentru personalul unitatii,
conducerea societatii isi propune respectarea unui set de principii si criterii de salarizare,
conducerea firmei depunand toate eforturile pentru adaptarea sistemului de salarizare in
conformitate cu acestea:
a) principii de salarizare avute in vedere la SC Privilegio Prestcom SRL sunt :
principiul negocierii salariilor- conform acestui principiu, salariul este rezultatul negocierii
dintre salariat si conducerea societatii ; negocierea salariilor presupune negocieri
individuale (salariat-conducere), dar si negocieri colective (intre reprezentanti ai
salariatilor si ai conducerii) ;
principiul salariului minim - salariul minim este stabilit la nivel macroeconomic si are un
important rol in gestiunea economiei nationale ; Societatile comerciale pot stabili salarii
minime la nivel de firma, cu conditia ca acesta sa fie mai mare decat salariul minim
legiferat. In cazul SC Privilegio Prestcom SRL acesta salariu corespunde cu cel stabilit ca
minim pentru economia nationala si anume 440 lei.

 principiul diferentierii salariului in conformitate cu importanta muncii- conform acestui

principiu, salariile sunt diferentiate pe posturi si salariati in functie de importanta muncii
desfasurate ;
principiul confidentialitatii salariilor - salariul, drepturile salariale obtinute de un salariat
nu pot fi comunicate de catre conducerea societatii altor persoane decat cu acordul
salariatului in cauza, in anumite situatii speciale (adeverinte de salariat)
b) Criteriile de salarizare decurg din principiul diferentierii salariilor in functie de importanta
muncii. Criteriile de salarizare utilizate in cadrul SC Privilegio Prestcom SRL :
criteriul performantei obtinute- conform acestui criteriu, salariile se diferentiaza in functie
de rezultatele obtinute in munca. Acest criteriu asigura echitatea individuala a sistemului de
salarizare, in sensul ca salariile sunt diferentiate in functie de performanta individuala a
fiecarui salariat.
Principalele forme de salarizare intalnite in cadrul firmei SC Privilegio Prestcom SRL sunt :

salarizarea in regie plata salariului se face in functie de sarcinile si responsabilitatile

stabilite prin fisa de post . Acest tip de salarizare corespunde urmatoarelor posturi : director
general, director tehnic, director economic, director marketing, functionari economici,
contabili etc.

salarizarea in acord- plata salariului se face in functie de cantitatile de lucrari executate si

de calitatea executiei lucrarilor ..
Tichetele de masa se distribuie lunar, in prima decada a fiecarei luni, pentru luna

precedenta. Numarul tichetelor de mas este corespunzator numarului de zile lucratoare din luna
pentru care se face distribuirea.
Conform articolului 11 din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 nu se acorda mai
mult de un tichet de mas

pentru fiecare zi lucratoare din luna pentru care se efectueaza

distribuirea. Nu se considera zile lucratoare perioadele in care angajatii :

isi efectueaza concediul de odihna ;

beneficiaza de zile libere platite , in cazul unor evenimente familiale deosebite (conform
Legii nr. 6/1992), precum si de zile festive si de sarbatoare legale sau de alte zile libere
acordate ;

sunt delegati sau detasati in afara localitatii in care isi au locul permanent de munca si
primesc in indemnizatie zilnica sau lunara de delegare sau detassare ;

se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, sunt absenti de la locul de

munca ori se afla in alte situattii conform cotractului colectiv de munca.
Evidenta sumelor destinate acoperirii valorii nominale a tichetelor de masa se tine

separat, in cadrul bugetelor de venituri si cheltuieli, la pozitia denumita tichete de masa .

Societatea nu poate acorda aceste tichete de masa daca la data stabilita pentru distribuire,
nu s-a achitat unitatii emitente, integral, contravaloarea nominala a tichetelor de masa
achizitionate, inclusiv costul imprimatelor.
3. Analiza salariilor brute la SC Privilegio Prestcom SRL
Totalul salariilor brute la SC Privilegio Prestcom SRL, in ultimii trei ani, conform statelor
de plata este urmatoarea:

Mii lei
AN
2006
2005
2004

Nr.salariati
210
200
125

Total salarii brute

1.452,69
965,83
579,02

Evolutia acestora se prezinta conform graficului de mai jos:

Interpretare:

In anul 2005 salariile brute au crescut cu 66,80 % fata de anul

precedent(2004) iar in anul 2006 au crescut cu 50,40%, fata de anul 2005. Aceste cresteri
salariale se datoreaza pe de o parte cresterii numarului de salariati, iar pe de alta parte cresterii
salariilor de incadrare.

Raportate la numarul de salariati, media salariilor brute /an/angajat, a fost urmatoarea:

In 2006 6,92 mii lei/an/salariat;
In 2005 4,83 mii lei/an/salariat;
In 2001 4,63 mii lei/an/salariat.

a in ultimii trei ani o prezentam alaturat:

In anul 2006 asistam la o crestere substantiala a salariilor brute, cu 43,24% mai mult fata de anul
2005, explicata prin alinierea acestora la inflatie,la legile in vigoare care prevad marirea
salariului minim pe economie, cresterea numarului de personal (cu numai 10 salariati), fiind
foarte putin semnificativ.
3.3. Stabilirea venitului impozabil si a salariului net
Venitul impozabil din salarii se determina prin deducerea (scaderea) din venitul brut a
urmatoarelor sume:

Contributiile personalului la asigurarile sociale (9,5 %), la fondul de somaj (1% ), la

asigurarile sociale de sanatate (6,5% );

Cheltuieli profesionale, calculate in cota de 15 % din deducerea personala de baza;

Deducerea personala de baza, fixata la o suma ce se modifica periodic (incepand cu

01.01.2005 este de 250lei );

Deducerea personala suplimentara se calculeaza astfel:

0,5 inmultit cu deducerea personala de baza, pentru sotul sau sotia, copii sau alti membri
de familie aflati in intretinere;

 1 inmultit cu deducerea personala de baza, pentru invalizii de gradul I si pentru

persoanele cu handicap grav;
0,5 inmultit cu deducerea de baza, pentru invalizii de gradul II si pentru persoanele cu
handicap accentuat;
Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere acele persoane ale caror venituri
depasesc sumele reprezentand deducerile personale suplimentare prezentate mai sus. Deducerile
personale suplimentare se insumeaza, insa suma deducerilor nu poate depasi de trei ori deducerea
personala de baza.
Daca din venitul brut din salarii se deduc sumele enumerate mai sus, se obtine salariul
impozabil, care se inmulteste cu baremul lunar de impunere pentru a se determina impozitul pe
salarii. Baza de calcul a venitului supus impozitului se determina prin rotunjire la 1000 lei in
favoarea contribuabilului. Sunt supuse impozitului pe venitul din salarii urmatoarele venituri in
bani sau in natura primite de catre persoane fizice: salarii, sporuri, indemnizatii, premii, onorarii,
castiguri obtinute din colaborari. Principalele venituri scutite de impozit sunt:

sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare, detasare si delegare in interesul

serviciului;

indemnizatii de instalare acordate o singura data in limita unui salariu de baza la

angajarea intr-o unitate care nu se afla in localitatea de domiciliu;

sumele primite de salariati in perioada preavizului de concediere;

compensatiile acordate salariatilor disponibilizati ca urmare a concedierilor colective;

ajutoare sociale, alocatiile, bursele, soldele militarilor in termen;

pensiile care se afla sub un anumit plafon, care se revizuiesc periodic;

darurile acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor

de sfarsit de an, precum si salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie in limita unei anumite
sume, care se revizuieste periodic pentru fiecare persoana si eveniment;

sumele primite drept despagubiri;

sumele sau bunurile primite cu titlu de sponsorizare, donatie, mostenire;

contravaloarea echipamentului de protectie si de lucru, precum si alte drepturi de

protectie a muncii: medicamente, alimentatie, materiale igieno-sanitare etc.;

alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa;

veniturile obtinute din vanzarea bunurilor din patrimoniul personal;

premiile obtinute de elevi, studenti la concursurile interne si internationale;

premiile obtinute de sportivi la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice;

veniturile din salarii ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator;

dobanzile aferente titlurilor de stat, depozitelor la vedere, depunerilor la casa de ajutor

reciproc;
Impozitul pe venitul din salarii se retine din veniturile salariale prin metoda stopajului la

sursa si este virat la buget de catre platitorii salariilor la data achitarii drepturilor salariale.
Impozitul pe venitul din salarii se calculeaza prin aplicarea unor cote unice de 16%
asupra venitului impozabil. Calcularea venitului impozabil se face prin deducerea din venitul
brut a urmatoarelor elemente: contributia la asigurarile sociale, fondul de somaj, fondul de
asigurari de sanatate, precum si a cheltuielilor profesionale si a deducerilor de baza si
suplimentare. Determinarea efectiva a impozitului se face prin utilizarea calculatoarelor de
impozit, care au forma unor tabele in care se prezinta pe coloane alaturate veniturile si impozitul
aferent fiecarei transe de venit.
Platitorii de salarii vor completa pentru fiecare salariat sau colaborator cate o fisa fiscala
in care se va efectua anual regularizarea impozitului prin stabilirea difererntei dintre impozitul
calculat la nivelul anului si impozitul calculat si retinut lunar.
Stab3.4. Documente privind evidenta salariilor

Documentele primare care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat in parte
se pot grupa astfel:
- documente privind prezenta la lucru si volumul de munca prestata: fisa de pontaj,
condica de prezenta, foaie colectiva de pontaj, carnet de pontaj, situatie prezentei si a absentelor,
etc.
- documente privind productia obtinuta: bon de lucru individual, bon de lucru colectiv,
raport de productie si salarizare, pontajul lucrarilor manuale, pontajul mecanizatorului, etc.
- documente privind stabilirea salariilor: stat de salarii pentru angajati, stat de salarii
pentru colaboratori, lista de avans chenzinal, lista de indemnizatii pentru concediul de odihna,
lista pentru plati partiale, desfasuratorul indemnizatiilor platite in contul asigurarilor sociale de
stat, drepturi banesti-chenzina I, drepturi banesti chenzina a II-a, fisa de evidenta a salariilor;
3.5. Sistemul de conturi utilizate pentru evidenta salariilor
Contabilitatea sintetica a decontarilor cu personalul se realizeaza cu ajutorul grupei 42
Personal si conturi asimilate care cuprinde urmatoarele conturi de gradul I:

421 Personal-salarii datorate

423 Personal-ajutoare materiale datorate

424 Participarea personalului la profit

425 Avansuri acordate personalului

426 Drepturi de personal neridicate

427 Retineri din salarii datorate tertilor

4281 Alte datorii in legatura cu personalul

4282 Alte creante in legatura cu personalul

Contabilitatea sintetica a decontarilor cu bugetele de asigurari si protectie sociala se

realizeaza cu ajutorul grupei 43 Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate care
cuprinde urmatoarele conturi:

4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale

4312 Contributia personalului la asigurarile sociale

4313 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate

4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate

4371 Contributia unitatii la fondul de somaj

4372 Contributia personalului la fondul de somaj

4381 Alte datorii sociale

4382 Alte creante sociale

444 Impozitul pe venituri de natura salariilor

447 Alte taxe si impozite

Contul 421 'Personal-remuneratii datorate'

Tine evidentta decontarilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia in
bani sau in natura, inclusiv a adaosurilor si premiilor achitate din fondul de salarii. Dupa
continutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dupa functia contabila,
un cont de pasiv.
Se crediteaza cu salariile si alte drepturi cuvenite personalului.
Se debiteaza cu retinerile din salarii (contributiile la asigurarile sociale, la asigurarile sociale de
sanatate, la ajutorul de somaj, impozitul pe salarii, avansurile acordate anterior
etc.) si cu salariile nete achitate personalul.
Soldul creditor reprezinta drepturile salariale datorate.

Contu1 423 'Personal-ajutoare materiale datorate'

Tine evidenta ajutoarelor de boala pentru incapacitate temporara de munca celor pentru
ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces etc. Dupa continul economic, este un cont de datorii
salariale pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza cu ajutoarele materiale datorate salariatilor.
Se debiteaza cu retinerile din indemnizatii (contributii privind asigurarile de sanatate si ajutorul
de somaj, avansul acordat anterior, impozitul pe salarii etc.) si cu ajutoarele achitate personalului.
Soldul creditor reprezinta ajutoare materiale datorate salariatilor.
Contul 424 'Participarea personalului la profit'
Tine evidenta stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. Dupa continutul
economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele repartizate
Se debiteaza cu impozitul retinut si cu sumele achitate personalului.
Soldul creditor reprezinta stimulentele din profit datorate personalului.
Contu1 425 'Avansuri acordate personalului'
Tine evidenta avansurilor acordate personalului. Dupa continutul economic, este un cont
de creante fata de personal, iar dupa functia contabila, un cont de activ.
Se debiteaza cu avansurile din salarii acordate salariatilor.
Se crediteaza cu sumele retinute pe statele de salarii reprezentand avansurile acordate
Soldul debitor reprezinta avansurile achitate personalului.
Contu1 426 'Drepturi de personal neridicate'

Tine evidenta drepturilor de personal neridicate in termenul legal. Dupa continutul

economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dupa functia contabila un cont de
pasiv.
Se crediteaaa cu sumele datorate personalului, dar neridicate in termenul legal.
Se debiteaza cu sumele achitate personalului si cu drepturile de personal neridicate si prescrise
Soldul creditor reprezinta drepturile de personal neridicate.
Contu1 427 'Retineri din salarii datorate tertilor'
Tine evidenta retinerilor din salarii datorate tertilor, cum ar fi: rate, chirii, popriri, pensii
alimentare. Dupa continutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia
contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele retinute de la salariati, datorate tertilor
Se debiteaza cu sumele achitate tertilor.
Soldul creditor reprezinta sumele retinute, datorate tertilor.
Contu1 4281 'Alte datorii in legatura cu personalul'
Tine evidenta altor datorii in legatura cu personalul, cum ar fi: garantii gestionare
retinute, indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate si alte sume pentru care nu s-au
intocmit state de salarii. Dupa continutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen
scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza cu alte sume datorate personalului
Se debiteaza cu sumele achitate personalului.
Soldul creditor reprezinta alte sume datorate personalului.
Contu1 4282 'Alte creante in legatura cu personalul'

Tine evidenta altor creante in legatura cu personalul, cum ar fi: cota parte din valoarea
echipamentului de lucru suportata de personal, imputari, chirii, sume acordate si nejustificate si
alte debite. Dupa continutul economic, este un cont de creante, iar dupa functia contabila, un
cont de activ.
Se debiteaza cu sumele reprezentand creante fata de personal.
Se credifieaza cu sumele incasate sau retinute de la personal.
Soldul debitor reprezinta creante fata de personal.
Contu1 4311 'Contributia unitatii la asigurarile sociale'
Este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia
contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza cu contributia unitatii la asigurarile sociale.
Se debiteaza cu sumele virate bugetului de asigurari sociale si cu sumele datorate personalului,
care se suporta din bugetul asigurarilor sociale.
Soldul creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.
Nota: In cazul in care sumele datorate personalului depasesc contributia unitatii la bugetul asigurarilor sociale, diferenta urmand a fi recuperata de la acesta, soldul contului 4311 poate fi
temporar debitor; in acest caz contul respectiv va functiona ca un cont bifunctional
Contul 4312 'Contributia personalului la asigurarile sociale'
Este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia
contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza cu contributia personalului la asigurarile sociale.
Se debiteaza cu sumele virate bugetului de asigurari sociale.

Soldul creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.

Contu1 4313 'Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate'
Este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia
contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza cu contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate.
Se debiteaza cu sumele virate bugetului de asigurari sociale de sanatate.
Soldul creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale de sanatate.
Contu1 4314 'Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate'
Este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia
contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza cu contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate.
Se debiteaza cu sumele virate bugetului de asigurari sociale de sanatate.
Soldul creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale de sanatate.
Contu1 4371 'Contributia unitatii la fondul de somaj'
Este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia
contabila, un cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj.
Se debiteaza cu sumele virate, reprezentand contributia unitatii la fondul de somaj
Soldul creditor constituie fondul de somaj datorat de unitate.
Contu1 4372 'Contributia personalului la fondul de somaj'

Este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia
contabila un cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de somaj.
Se debiteaza cu sumele virate, reprezentand contributia personalului la fondul de somaj Soldul
creditor constituie fondul de somaj datorat de personal.
Contu1 4381 'Alte datorii sociale'
Este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe termen functia contabila un cont de
pasiv.
Se crediteaza cu sumele privind ajutoare materiale achitate in plus
Se debiteaza cu sumele virate asigurarilor sociale.
Soldul creditor reprezinta alte datorii sociale.
Contul 4382 'Alte creante sociale'
Este, dupa continutul economic un cont de creante, iar dupa functia contabila, un cont de
activ
Se debiteaza cu sumele cuvenite personalului sub forma de ajutoare materiale, care urmeaza a se
incasa de la bugetul de asigurari sociale.
Se crediteaza cu sumele incasate de la bugetul de asigurari sociale.
Soldul debitor reprezinta alte creante sociale.
Alte conturi specifice, utilizate pentru inregistrarea operatiilor privind salariile,
asigurarile si protectia sociala sunt :

444'Impozitul pe venituri de natura salariilor',

641'Cheltuieli cu salariile personalului', 6451'Conbtributia unitatii la asigurarile sociale',

6452'Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj', 6453'Contributia angajatorului pentru

asigurarile sociale de sanatate', 6458'Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala'.
Contu1 444 'Impozitul pe venituri de natura salariilor'
Este, dupa continutul economic, un cont de datorii fiscale, iar dupa functia contabila un
cont de pasiv.
Se crediteaza cu impozitul pe veniturile de natura salariilor datorat.
Se debiteaza cu impozitul virat bugetului.
Soldul creditor exprima impozitul pe veniturile de natura salariilor datorat.
ilirea drepturilor salariale aferente angajattlor se poate reprezenta, schematic, astfel:
In urma analizei efectuate la SC

Privilegio Prestcom SRL se constata ca in

cei trei ani de activitate numarul total de personal a crescut, ajungand sa depaseasca 200 de
persoane in anul 2006.
Mult mai vertiginos a crescut personalul direct productiv, fata de cel indirect productiv,
ceea ce este avantajos pentru societate.
Pe grupe de varsta, la sfarsitul anului 2006, cea mai mare parte a personalului este
cuprinsa intre 30 45 ani, urmata de grupa de varsta mai mica de 30 ani si de grupa de varsta
cuprinsa intre 46 60 ani.
In ceea ce priveste structura pe sexe, barbatii detin o pondere de 85 % din totalul
personalului, datorita specificului activitatii de productie al firmei, iar femeile detin o pondere de
15 %, acestea ocupand in special posturi de muncitor necalificat ( ambalarea produselor) si de
functionar economic (contabile, secretara)
Se constata ca marea majoritate a muncitorilor sunt calificati sau au urmat cursuri de
calificare, element esential pentru asigurarea calitatii productiei, precum si la stabilirea unor
salarii care sa motiveze angajatii in directia instruirii si autoperfectionarii.

De asemenea, salariile lunare se situeaza, cu exceptia anului 2005, peste salariile minime
pe economie stabilite prin Legea bugetului de stat pentru anul 2004, 2005 si respectiv 2006.

Acest nivel al salariului brut semnifica o sanatate financiar buna a firmei, aceasta fiind
atractiva din punct de vedere al salariilor pe piata fortei de munca oradene.
La nivelul societatii comerciale Privilegio Prestcom SRL muncitorii si-au constituit
organizatie sindicala in scopul apararii intereselor lor. Intre sindicat si management comunicarea
este buna neexistand tensiuni.
Conducerea sindicala isi desfasoara activitatea in limitele legalitatii, iar climatul de
munca este in general bun.
In concluzie, puncte bune in ceea ce priveste salariul si salariatii la Privilegio Prestcom
sunt urmatoarele :
o

ponderea ridicata a personalului incadrat in segmentul de varsta sub 45 ani

(colectiv tanar) ;

o ponderea ridicata a personalului direct productiv, in numarul total de personal ;

o

existenta personalului calificat, cu studii de specialitate si superioare, atat in

sectoarele de productie, cat si la compartimentul financiar-contabil ;

o fluctuatia redusa a personalului ;

o nivelul destul de ridicat al salariului
Cifra de afacere obtinuta arata ca administratorul firmei a stiut sa-si stimuleze personalul
in scopul obtinerii de profit si a reusit sa abordeze problemele manageriale in stransa legatura cu
cele microeconomice, intr-o pronuntata viziune pragmatica.
Durata societatii este nelimitata, cu incepere de la data inregistrarii la Camera de Comert si Industrie.

Scopul societatii este de a realiza produsele si serviciile din anexa nr. l articolul 6 a Hotararii
Guvernului de infiintare a societatii comerciale pe actiuni.
Societatea comerciala pe actiuni ALTUR este o unitate economica cu personalitate juridica si cont
in .
Societatea comerciala are: plan propriu, incheind contracte directe cu beneficiarii; are cont la banca,
beneficiaza de credite bancare; are relatii directe economice,. financiare i juridice cu diverse regii
autonome, societati comerciale, firme si alte forme de organizare de stat, independente sau profesionale, din
tara si strainatate. Utilizeaza formele de salarizare functie de competenta, realizarea atributiilor posturilor,
rezolvarea problemelor in limita prescrisa si cu toata responsabilitatea. Exercita controlul asupra tuturor
activitatilor pe care le desfasoara. Se organizeaza pe principiul rentabilitatii maxime fara restrictii sau
indicatii de ordin organizatoric.
Societatea comerciala pe actiuni poate incheia contracte la intern si export pentru produsele care le
realizeaza si serviciile pe care le presteaza; are preocupari intense pentru retehnologizari, reproiectarea
produselor si proiectarea altora cu alti parametri.

1.2. CAPITATUL SOCIAL, ACTIUNI

Capitalul social este cel fixat pe baza bilantului prin preluarea activului si pasivului ca parte de
administrare la infiintare.
Societate comerciala pe actiuni isi desfasoara activitatea in conformitate cu statutul din anexa l si
potrivit regulamentului de organizare si functionare.
Capitalul social poate fi redus sau marit pe baza hotararii adunarii generale a actionarilor, in
conditiile si cu respectarea procedurii prevazuta de lege.
Fiecare actiune subscrisa si varsata de actionari confera acestora dreptul la un vot in adunarea
generala a actionarilor, dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere, dreptul de a participa la
distribuirea beneficiilor, conform prevederilor prezentului statut si dispozitiilor legale.
Detinerea actiunii implica adeziunea de drept la statut.
Drepturile si obligatiile legate de actiune, urmeaza actiuni le in cazul trecerii lor in proprietatea altor
persoane.
Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul acesteia, iar actionarii raspund in limita valorii
actiuni lor pe care le detin.
Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale actionarilor. Un
creditor al unui actionar poate formula pretentii asupra partii din profitul societatii ce i se va repartiza de

catre adunarea generala a actionarilor sau a cotei parti cuvenite acesteia la lichidarea societatii, efectuata in
conditiile prezentului statut.
In cazul pierderii uneia sau mai multor actiuni, proprietarul anunta public in presa. Dupa 6 luni va
putea detine un duplicat al actiunii'.

1.3. ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere a societatii ALTUR, care decide asupra
activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala..
Adunarea generala a actionarilor este de doua feluri : ordinara si extraordinara si are urmatoarele
atributii principale:
a)

aproba structura organizatorica a societatii si numarul posturi, precum si normativul de

constituire a compartimentelor functionale si de productie;

b)

alege membrii Comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanti, le stabileste salarizarea, ii

descarca de activitate si ii revoca;

c)

numeste directorul general si adjunctii acestuia, le stabileste indemnizatia, ii descarca de

activitate si ii revoca; directorul general si adjunctii acestuia pot fi numiti si dintre membrii Comisiei
decenzori;
d)

stabileste competentele si raspunderile Consiliului consultativ, dupa caz, si Comisiei de

cenzori;
e)

aproba si modifica programele de activitate si bugetul societatii;

f)

hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare si la acordarea de garantii;

g)

examineaza, aproba sau modifica bilantul si contul de profit si pierderi dupa analizarea

raportului Comisiei de cenzori sau al gestiunii, dupa caz, aproba repartizarea beneficiilor intre
actionari;

h)

hotaraste cu privire la infiintarea si desfiintarea de sucursale filiale si agentii;

i)

hotaraste cu privire la marimea sau reducerea capitalului social, la modificarea numarului

de actiuni sau a valorii nominale a acestora, precum si la cesiunea actiuni lor;

1.4. CONVOCAREA ADUNARII GENERALE A ACTIONARILOR

Adunarea generala a actionarilor se convoaca de directorul general al societatii pe baza

imputernicirii date.
Adunarea generala ordinara are loc o data pe an, la doua luni de la incheierea (exercitiului economic
financiar pentru examinarea bilantului si a contului de profit pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea
programului de activitate si bugetul pe anul in curs.
Adunarile generale extraordinare se convoaca, la cererea actionarilor, reprezentand cel putin 1/3 din
capitalul social, la cererea Comisiei de cenzori, precum si in cazul in care capitalul social s-a diminuat cu
mai mult de 10 % timp de 2 ani consecutiv cu exceptia primilor doi ani de la infiintarea societatii.
Adunarea generala va ii convocata directorul general sau Comisia de cenzori, ori de cate ori va fi
nevoie, cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita.
Convocarea va fi publicata in Monitorul Oficial si intr-unul din ziarele de larga circulatie raspandite
in localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.
Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu nominalizarea
explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarilor.
Adunarea generala a actionarilor se intruneste la sediul societatii sau in alt loc, din aceeasi localitate.
Adunarea generala ordinara este constituita valabil si poate lua hotarari daca la prima convocare
actionarii prezenti sau reprezentantii detin cel putin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare daca cel
putin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generala extraordinara este valabil constituita si poate lua hotarari daca la prima convocare
actionarii prezenti sau reprezentanti detin cel putin 3/4 din capitalul social, iar hotararile sa fie luate de
actionarii care detin 1/2 din capitalul social. Adunarea generala a actionarilor este statutar constituita si ia
hotarari cu votul unei treimi din capitalul social.
Adunarea generala a actionarilor este prezidata de unul din reprezentantii F.P.S. pana la privatizare,
apoi de un reprezentant al actionarilor.
Adunarea generala alege un secretar care va intocmi procesul verbal al sedintei.

Procesul verbal se va scrie intr-un registru sigilat si parafat. Procesul verbal va fi semnat de persoana
care a prezidat sedinta si de secretar.
Hotararile adunarilor se iau prin vot deschis.
Hotararile adunarii generale sunt obligatorii chiar pentru actionarii absenti sau nereprezentati.

1.5. GESTIUNEA SOCIETATII COMERCIALE ALTUR S.A. COMISIA DE

CENZORI A SC ALTUR S.A.
Comisia de cenzori are urmatoarele atributii principale:
- in cursul exercitiului financiar, verifica gospodarirea fondurilor fixe si a mijloacelor circulante casa
si registrele de evidenta contabila si prezinta rapoarte de activitate;
- incheierea exercitiului financiar, controleaza exactitatea inventarului, a documentelor si
informatiilor asupra conturilor societatii, a bilantului si a contului de profit si pierderi, prezentand adunarii
generale a actionarilor un raport scris, prin care se propune aprobarea sau modificarea bilantului si a
contului de profit si pierderi;
-

la lichidarea societatii controleaza operatiile de lichidare;

prezinta adunarii generale a actionarilor punctul de vedere privind propunerile de reducere a

capitalului social sau de modificarea statutului si obiectului societatii;

Comisia de cenzori se intruneste la sediul societatii si la decizii in unanimitate. Daca nu se realizeaza
unanimitatea, raportul cu divergente se inainteaza adunarii generale.

1.6. ACTIVITATEA SOCIETATII COMERCIALE ALTUR S.A.

Amortizarea activelor.
La amortizarea activelor se vor avea in vedere urmatoarele:
amortizarea se stabileste prin aplicarea normelor de amortizare (Legea nr. 15/94) asupra
valorii de achizitie a activelor si se include, dupa caz, in costul productiei, al prestarilor de serviciu sau in
cheltuieli de circulatie si se utilizeaza pentru inlocuirea fondurilor fixe si alte motive ale societatii;
prin valoarea de achizitie a activelor se intelege suma cheltuielilor de cumparare si a altor
cheltuieli efectuate pentru punerea in functiune a fiecaruia;
amortizarea se calculeaza de la data punerii in functiune a fondurilor fixe si cu acordul
adunarii generate a actionarilor poate fi si variabila, functie de beneficii, dar nu mai mica decat norma fixata
pe an, prin Legea nr. 15/94 si a normativelor la aceasta Lege;

cheltuielile efectuate cu intretinerea si repararea dotarii se trec pe cheltuieli de productie in

perioada realizata.
REVIZII GENERALE, REPARATII CAPITALE SI INVESTITI.

Lucrarile de revizii generate si reparati capitale se vor executa pe baza hotararii adunarii generale a
actionarilor. Fondurile necesare se asigura prin includerea cheltuielilor respective, dupa caz, in pretul de cost
al productiei , al prestarilor de servicii, sau in cheltuielile de circulatie in anul in care au fost efectuate
cheltuielile cu intretinerea curenta se trec pe costuri de productie si se realizeaza cand fondul fix impune
interventia.

2. EVIDENTA CONTABILA SI BILANTUL CONTABIL

Societatea comerciala va tine evidenta contabila in lei si va intocmi anual bilantul si contul profit si
pierderi, avand in vedere 'Normele metodologice' elaborate de Ministerul Finantelor si va li publicat in
Monitorul Oficial.

3. CALCULUI SI REPARTIZAREA PROFITULUI.

Profitul societatii comerciale ALTUR S.A. se stabileste pe baza bilantului aprobat de adunarea
generala a actionarilor. Profitul impozabil se stabileste ca diferenta intre suma totala a veniturilor incasate si
suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri.
Pentru determinarea acestui profit se va deduce din profitul anual fondul de rezerva care va ii de cel
mult 5 % din totalul profitului prezentat in bilantul anual (constituirea lui efectuandu-se pana se va atinge 25
% din capitalul social) precum si alte cote prevazute in reglementarile in vigoare.
Din profitul prevazut in bilant, se scade impozitul legal rezultand profitul, cuvenit actionarilor care
se repartizeaza intre acestia proportional cu aportul la capitalul social.
Plata profitului cuvenit actionarilor se face de societate, sub forma de dividende, in conditiile legii in
cel mult 2 luni de la aprobarea bilantului de catre adunarea generala a actionarilor.
In cazul inregistrarii de pierderi, partile se obliga sa analizeze cauzele si, dupa caz, sa ia masuri de
recuperare. Suportarea pierderilor de catre actionari se va face proportional cu aportul la capital si in limita
capitalului subscris.

4. ORIENTARI GENERALE ALE SC AL TUR S.A.

Structura de organizare si constituirea compartimentelor de munca se stabilesc de conducere si se

aproba de Adunarea Generala a Actionarilor, potrivit principiilor generale de organizare, atunci cand prin
lege nu se prevede altfel.
in structura de organizare la ALTUR S.A. se concretizeaza in mod distinct functiile cercetaredezvoltare, productie, comerciala, financiar-contabila, informational-informatii si de resurse umane.
Functiile le asigura realizarea obiectivelor unitatii si fiecare in parte constituie obiectul de activitate a cel
putin unui compartiment specializat.
Structura de organizare a unitatii este rezultatul unor analize si studii complexe care au in vedere
urmatoarele principii generale de organizare si conducere.
Principiul unitatii de comanda, raspundere si actiune, care presupune ca fiecare titular al unei functii
de conducere sau de executie si fiecare subdiviziune organizatorica a unitatii sa fie subordonata nemijlocit
unui singur Sef, prin care se primesc toate sarcinile, asumandu-si, in comun responsabilitatea realizarii lor;
Principiul competentei profesionale si manageriale care presupune valorificarea experientei si
competentei specialistilor din diferite domenii ale activitatii unitatii si in scopul reducerii factorilor de risc in
luarea deciziilor;
Principiul divizarii activitatii pe compartimente impune ca in raport cu natura si importanta
functiunilor organizatiei, a volumului de munca pe care ii implica realizarea lor, precum si a personalului de
care dispune, activitatea acesteia sa se structureze pe compartimente, sectii, ateliere-sectoare.

4.1.COMPARTIMENTELE DE MUNCA IN CADRUL SC ALTUR S.A.

1.

Compartimentul reprezinta subdiviziunea organizatorica formata dintr-un numar de salariati

subordonati unei autoritati unice care realizeaza in mod permanent un ansamblu relativ omogen de
sarcini sau lucrari.
2.
in fiecare compartiment trebuie sa existe o unitate si o linie clara a autoritatii, de la sef pana
la fiecare subordonat in parte.
3.

Structura organizatorica la SC ALTUR S.A. cuprinde trei tipuri de compartimente:

a.

pentru realizarea activitatilor de baza;

b.

auxiliare activitatilor de baza;

c.

functionale;

4.

Compartimentele activitatii de baza se pot constitui pe urmatoarele verigi organizatorice:

a.

formatia de lucru;

b.

atelierul;

c.

sectia;

5.
Formatia de lucru este veriga organizatorica de baza a activitatii de productie si este condusa
de regula de maistru, in cazul unor procese de productie de complexitate deosebita formatiile de lucru pot fi
conduse de subingineri sau ingineri. Marimea formatiilor de lucru se stabileste in functie de natura si
specificul procesului de productie, precum si de diviziunea muncii corespunzatoare acestuia. Norma de
conducere la acest nivel de organizare este apreciata ca nationala daca la o functie de conducere revin
inmedie 10 pana la 40 de executanti.
6.
Atelierul de productie, montaj, service se constituie pentru desfasurarea unor activitati
productive similare sau omogene si a caror realizare necesita o conducere unitara si volumul de munca a
mai multor formatii de lucru.
Norma de conducere la acest nivel de organizare, recomandata de specialitati ca rationala, este de 3
pana la 5 formatii de lucru.
Atelierul se poate constitui, in functie de natura proceselor de productie, pe orizontala, respectiv pe
fiecare schimb, cu acelasi numar de formatii de lucru coordonate de cate un Sef de atelier sau pe verticala,
in cazul proceselor de productie desfasurate in foc continuu, Seful de atelier- coordonand formatiile de lucru
organizate pe mai multe schimburi.
Atelierul poate functiona atat independent cat si in cadrul sectiilor de productie.
7.
Sectia de productie, montaj, service sau pentru alte activitati productive se poate organiza
pentru conducerea unitara a activitatilor legate intre ele din punct de vedere tehnologic. Sectia se poate
constitui din ateliere, formatii de lucru sau mixt.
Sectia se poate organiza pe orizontala, respectiv pe fiecare schimb cu acelasi numar de ateliere sau
formatii de lucru ori pe verticala, Seful sectiei in acest caz, coordonand atelierele sau formatiile organizate
pe mai multe schimburi.
8.
in ramurile cu procese tehnologice de aparatura din chimie, petrochimie, metalurgie,
industrie alimentara, energie electrica si altele, activitatea de productie se poate organiza pe instalatii avand
in vedere delimitarile tehnologice impuse de realizarea unui produs sau a unor faze legate din punct de
vedere tehnologic. Seful de instalatie se asimileaza dupa caz, cu Seful de atelier sau Seful de sectie.

in cazul sectiilor constituite din ateliere norma de conducere apreciata ca rationala este daca Seful de sectie
coordoneaza activitatea a 3 pana la 5 ateliere sau 6 pana la l O formatii.
9.
Structura de organizare a unitatilor economice poate cuprinde, in functie
de volumul,
complexitatea, importanta si specificul activitatii, urmatoarele tipuri de compartimente functionale:
10.
Biroul este compartimentul functional care se poate constitui daca pentru indeplinirea unor
lucrari sau activitati omogene este necesara o delimitare organizatorica distincta.
11.
Serviciul este un compartiment functional care se poate organiza pentru indeplinirea unor
activitati importante sau complementare ce necesita conducere unitara.
12.
Directia cuprinde, de regula, mai multe servicii si birouri care indeplinesc activitati
complementare, in functie de natura si importanta activitatilor se pot constitui directii care nu au in
componenta lor birouri si servicii.

4.2. PROIECTAREA REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE SI

FUNCTIONARE AL SOCIETATII COMERCIALE ALTUR S.A.

Societatea comerciala iti desfasoara activitatea conform legii 15/1990 si a legii 31/1990 cu privire la
organizarea si conducerea societatilor, avand atributii multiple pentru realizarea produselor solicitate de
piata, fiabile, rentabile si anume:
-

studiaza piata, problemele de marketing, management si design;

utilizeaza eficient resursele societatii legate de materii prime si materiale; dotare; forta de

munca;
resursele financiare si informationale; de cercetare si valorificare a tuturor rezervelor existente;
aplicarea managementului modern; a ergonomiei muncii si psihosociologici salariatilor;
-

elaboreaza cu forte proprii sau prin colaborare studii si programe de proiectare privind

dezvoltarea in perspectiva a societatii si a produselor sale;

elaboreaza programe speciale pentru valorificarea superioara a resurselor, utilizarea rationala
a capacitatilor de productie, marirea productivitatii muncii, reducerea cheltuielilor de productie si de
circulatie;
elaboreaza studii, documentatii si proiecte pentru retehnologizare, realizarea de produse noi
si modernizarea celor existente, dezvoltarea si modernizarea utilajelor si instalatiilor, reutilari si
introducerea unor metode si procedee tehnologice noi;
-

incheie contracte pentru obiectivele de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si de

introducere a progresului tehnic;

elaboreaza documentatia de pregatire a fabricatiei; elaboreaza norme de consum pentru
materii prime, materiale, combustibil, energie, precum si norme de consum de manopera; elaboreaza norme
tehnice, prospecte si instructiuni de folosire pentru produsele realizate, in conditii de siguranta si cu
mentenanta minima;
-

elaboreaza documentatii - prin colaborare sau cu forte proprii pentru dezvoltare capacitati -

reorganizare fluxuri si celelalte activitati specifice ce pot aduce rentabilitate maxima a societatii;
urmareste realizarea investitiilor;
-

asigura organizarea pe baze rentabile a tuturor activitatilor: de conducere, de productie, de

administratie, prin aplicarea de structuri flexibile, rationalizarea sistemului informational,

perfectionarea continua a tuturor activitatilor, lucrarilor si operatiilor din sectiile societatii;

asigura reali/arca productiei conform programelor, coroborate cu cerintele pietei, de

termenele contractuale si sursele materiale;
stabileste masuri pentru realizarea de produse fiabile; cu cheltuieli minime prin lucrari de
mica mecanizare, optimizari, perfectionari ale personalului, intretinere si reparatii de buna
calitate; exploatarea rationala a dotarii;
asigura alimentarea cu combustibili, energie electrica, energie termica, apa si alte utilitati
pentru necesitatile societatii; la masuri pentru folosirea rationala a instalatiilor termoenergetice,
modernizareaproceselor tehnologice la instalatiile mari consumatoare de combustibili si energie; asigura
aplicarea masurilor- pentru reducerea continua a consumurilor- energetice si pentru economisirea
combustibililor si energiei;
asigura aplicarea normelor de protectie si igiena a muncii in vederea prevenirii accidentelor
de munca si a imbolnavirilor profesionale, aplicarea normelor de prevenire si stingerea incendiilor; asigura
aplicarea masurilor pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului inconjurator;
elaboreaza si fiind am enteaza, corespunzator productiei contractate, programul de
aprovizionare tehnico-materiala, care cuprinde necesarul din tara si import cat si termenele de livrare, cu
respectarea normelor si normativelor de consum si de stoc;
participa la prospectarea pietei interne si externe; asigura reclama si prezentarea
produselor;participa la expozitii, demonstratii practice si targuri in tara si strainatate; elaboreaza ,si
difuzeazacataloage comerciale;

organizeaza urmarirea si exploatarea instalatiilor- si a produselor livrate, precum si activitatea

de service' potrivit clauzelor contractuale;
rezolva rapid sesizarile cu privire la calitate, ambalaje, termene de livrare sau alte conditii
prevazute in contractele economice;
realizeaza reparatiile functie de starea tehnica a utilajelor; asigura pastrarea si conservarea in
bune conditii a materiilor- prime, pieselor de schimb si materialelor de protectie;
-

coopereaza - dupa caz - cu firme straine pentru realizarea si vanzarea produselor sale;

urmareste permanent cresterea eficientei financiar-valutara a operatiilor de comert exterior;

elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli pe societate si-1 imparte pe sectii, ateliere, etc.,
asigurand echilibrul financiar;
elaboreaza propuneri pentru planul de credite si planul de casa a sporirii acumularii banesti si
accelerarii vitezei de rotatie a mijloacelor circulante;
asigura crearea resurselor financiare pentru acoperirea costurilor- de productie si de
circulatie, desfasurarea normala a activitatii economice, constituirea fondurilor proprii, rambursarea
creditelor bancare, precum si mentinerea echilibrului intre venituri si cheltuieli;
face periodic inventarierea bunurilor- aflate in patrimoniul societatii ALTUR S.A. si in cazul
lipsurilor de valori materiale constatate se imputa celor- vinovati;
organizeaza
orientarea profesionala,
selectionarea,
incadrarea in
munca
si
promovarea personalului, conform cerintelor stabilite pentru fiecare loc de munca; asigura evidenta
salariatilor; la masuri pentru aplicarea unor criterii obiective de aprecieri pe baza competentei;
organizeaza perfectionarea pregatirii personalului prin instruire, specializare, cursuri la
societate sau in afara acesteia;
asigura conditii bune pentru derularea programului de lucru prin organizare de cantine,
grupuri sociale, asistenta medicala, etc.;
stabileste periodic obiectivele sistemului informatic si aproba programul de activitate privind
modul de realizare ah acestuia;
selectioneaza si incadreaza personalul cu calificarea necesara pentru exploatarea, intretinerea
si repararea instalatiilor, utilajelor si masinilor cat si organizarea formelor de perfectionare a pregatirii
profesionale, precum si a verificarii periodice a cunostintelor si aptitudinilor acestuia;
asigura personalul muncitor- cu echipament de protectie si de lucru specific locurilor de
munca, in vederea prevenirii accidentelor, exploziilor si incendiilor.

5. Istoric si activitate

S.C. ALTUR S.A. a fost constituita in 1991 ca societate comerciala pe actiuni, in conformitate cu
prevederile Legii 15/1991, prin preluarea activului si pasivului fostei Intreprinderi de Piese Turnate din
Aluminiu si Pistoane Auto Slatina( I.P.T.A.P.A ).
Obiectul de activitate, asa cum reiese din prevederilor statutelor si completarilor ulterioare ale
acestora, consta in:
proiectarea, producerea si comercializarea de pistoane auto;
proiectarea, producerea si comercializarea de piese turnate din aluminiu;
proiectarea, producerea si comercializarea pieselor turnate din bachelita, mase plastice si fonta;
proiectarea, producerea si comercializarea pieselor de schimb;
comercializarea altor produse si componente auto;
comercializarea produselor prin standuri si piete, comercializarea se face la pretul cu amanuntul si
cu ridicata prin magazine proprii ale altor agenti economici, precum si ambulant , in targuri, piete, bazare;
diverse prestari, servicii si asistenta tehnica;
repararea si intretinerea autovehiculelor;
producerea si desfacerea en-gross si en-detail de materii prime, materiale, produse, marfuri obtinute
in sistem barter sau indigene;
servicii,prelucrari mecanice, reparatii masini-unelte, utilaje, SDV-uri, tamplarie din lemn, tratamente
termice, reparatii aparatura, transport marfuri in trafic intern si international;
reciclarea deseurilor si resturilor metalice si nemetalice;
efectuarea de operatiuni de comert exterior, import-export cu produse diverse;
engeneering;
colaborarea directa cu cu banci de comert exterior;
efectuarea operatiilor valutare;
activitati cu caracter social in favoarea salariatilor.
Pentru industria constructoarea de mijloace rutiere din Romania S.C. ALTUR S.A. este deja
considerata si recunoscuta ca producatorul etalon de pistoane auto, seturi motor si piese turnate din aliaje
din aluminiu.
Predomina piesele de tipul: carcasa pentru cutii de viteza si ambreaje, pompe de apa, pompe de ulei,
pompe de benzina, pompe de frana, pistoane cu diametrul cuprins intre 40mm-200mm si cu lungime de
maxim 270mm, carcase si capace de motoare electrice, seturi motor asamblate.
Pistoanele auto fabricate la S.C. ALTUR S.A. sunt destinate sa echipeze motoarele autovehiculelor pe
benzina si diesel(ale autoturismelor DACIA, ARO, autocamioanele ROMAN, autobuzele ROCAR,
tractoarele de tip UNIVERSAL).

S.C. ALTUR S.A. produce incepand din 1995 seturi motor asamblate (cu elemente omologate:
pistoane, cilindri motor, segmenti ti bolturi ) pentru: autoturisme DACIA 1300 si DACIA 1400, autoturisme
ARO L27 si ARO D127 , autocamioane ROMAN 135 cp si ROMAN 154 cp(tip SAVIEM); autocamioane
ROMAN 215 cp si ROMAN 256 cp(tip MAN); autobuze ROCAR; tractoare U445 si U650.
Avand o bogata experienta in producerea pistoanelor si a pieselor turnate din aluminiu, societatea a
continuat sa se dezvolte, sa-si dezvolte, sa-si imbunatateasca calitatea produselor sale pe baza introducerii
proiectarii asistate pe calculator, a prelucrarii pistoanelor pe masini cu comanda numerica, a controlului
intermediar si folosirii celor mai noi tehnologii in domeniu. Ca o consecinta a intregii activitati a fost
implementarea unui sistem de calitatea in conformitate cu ISO 9001, fiind certificata de Societatea Romana
de Asigurare a Calitatii (SRAC) de firma germana DAS, devenind membra a IQNET.

Principalii beneficiari sunt:

pe piata interna:
1. DACIA RENAULT PITESTI;
2. AUTOMOBILE CRAIOVA;
3. ARO SA - CAMPULUNG ;
4. HIDRO-MECANICA S.A., ROMAN S.A. , TRACTORUL S.A. , si ROMARD S.A. Brasov;
5. APROMAT S.A. si SPIT BUCOVINA S.A. Suceava;
6. AEROMEC Topoloveni;
7. ELECTROMOTOR Timisoara;
8. PULSOR S.A. Scornicesti;
9. AEROTECH S.A. Bucuresti si altele.
pe piata externa:
1.
2.
3.
4.
5.

TRW AUTOMOTIVE, CHASSIS SYSTEM, LUCAS AUTOMOTIVE GMBH Germania;

TRW AUTOMOTIVE, LUCAS GIRLING Ltd. Marea Britanie;
ARCUS STNAL GMBH Germania;
RUBITECH BV Olanda;
PAGAZ SL Spania.

Furnizorul principal de materie prima, aliaje din aluminiu sub forma de lingouri este S.C. ALRO.
S.A. Slatina.

6. BAZELE ORGANIZARII SI CONDUCERII CONTABILITATII LA

S.C. ALTUR S.A.

Contabilitatea unitatilor patrimoniale se organizeaza, de regula, in compartimente distincte conduse

de catre cotabilul sef, directorul financiar-contabil sau o alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta
functie.
Organizarea si conducerea contabilitatii generale sau financiare este influentata de o serie de factori,
cum sunt:

forma de proprietate care influenteaza operatiile ce trebuie reflectate in contabilitate in principal

privind constituirea capitalului si organizarea profitului;
forma juridica de constituire a societatii comerciale, influenteaza organizarea contabilitatii in
probleme legate de limitele raspunderii societatii si actionarilorfata de terti, raporturile societatii cu
actionarii si asociatii etc. ;
marimea si profitul unitatilor patrimoniale influenteaza in alegerea formei de organizare , sistenului
de documentatie si circuitul acestora in vehicularea informatiilor ce trebuie sa furnizeze
contabilitatea, precum si alegerea si utilizarea uneia din cele doua variante de organizarea a
sistemului contabil de baza sau simplificata.

6.1. ORGANIZAREA CONTABILITATII LA S.C. ALTUR S.A.

La S.C. ALTUR S.A. Slatina desfasurarea activitatii financiar-contabile este asigurata de

Directorul Economic care are in subordine Biroul Contabilitate, Biroul Financiar si Biroul Plan , Analiza
Economica si Preturi.
Contabilitatea financiara are ca obiect evaluarea si inregistrarea cheltuielilor generate, in functie de
natura activitatilor(exploatare, financiara, extraordinara) si de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu
materia prima, materiale, servicii, amortizare)

Contabilitatea de gestiune urmareste contabilizarea cheltuielilor pe feluri de produse, lucrari si

servicii si este organizata la S.C. ALTUR S.A. Slatina la sectiile de productie.
In exercitarea atributiilor ce-i revin, Biroul Contabilitate intra in relatii cu colaboratorii externi, asa
cum rezulta din diagrama de relatii.

6.2. BAZELE ORGANIZARII SI CONDUCERII CONTABILITATII LA

S.C.ALTUR S.A.

Biroul Financiar este astfel organizat incat sa evidentieze:

drepturile banesti ale personalului, retinerile din acestea in favoarea diversilor creditori;

calculul contributiilor datorate de unitate la asigurarile sociale, somaj, asigurari de sanatate, fond de
risc si accident;
urmarirea platii la scadenta a contributiilor datorate de personal si de unitate;
incasarile si platile prin conturile de la banci si prin casieria unitatii;
vanzarile cu plata in rate;
situatia clientilor pentru produsele expediate, lucrari executate, servicii prestate;
debitorii si creditorii unitatii;
obligatiile fata de bugetul statului si bugetul local si plata acestora.

Relatiile Biroului Financiar cu colaboratorii externi sunt reflectatea in urmatoarea diagrama de

relatii:

Cotrolul financiar preventiv este exercitat de Directorul Economic, seful biroului financiar, care
verifica respectarea normelor legale privind integritatea modului de pastrare si utilizare a mijloacelor
materiale si banesti existente in patrimoniu.
Acest control se efectueaza atat pentru a preveni, cat si pentru a descoperi eventuale pagube si a
propune masurile de recuperare corespunzatoare.

2000

2001

Lucrarile de planificare financiara, elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli,

fundamentarea preturilor, se efectueaza de catre Biroul Plan, Analiza Economica, Preturi
sub coordonarea Directorului Economic.
1,16

1,27

In organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor S.C. ALTUR S.A. Slatina ia in

considerare:
principiul independentei exercitiului;
principiul prudentei;
principiul necompensarii.

0,65

0,64

6.3. SITUATIA PRINCIPALILOR INDICATORI

ECONOMICO-FINANCIARI

1) Indicatori de lichiditate:

Indicatorul lichiditatii curente = Active Curente

Datorii Curente
Indicatorul lichiditatii imediate = Active curente Stocuri
Datorii curente
2) Indicatori de risc:

Indicatorul gradului de indatorare = Capital Imprumutat X 100

Capital Propriu
Nu este cazul, intreprinderea nu are credite peste un an.
Indicatorul privind acoperirea dobanzilor =
= Profit inaintea plati dobanzii si impozitului pe profit
Cheltuieli cu dobanda
1,65

1,72
3) Indicatorii de activitate:

2000

2001

45
32
Viteza de rotatie a stocurilor = Costul vanzarilor
Stocul mediu
Viteza de rotatie a debitelor clienti = Sold mediu clienti X 365
Cifra de afaceri
Viteza de rotatie a creditelor furnizori = Sold mediu furnizori X365

2,45
2,83

Achizitii de bunuri
Viteza de rotatie a activelor imobilizate = Cifra de afaceri
Active imobilizate
Viteza de rotatie a activelor totale = Cifra de afaceri
Total active

1,59
1,81

4) Indicatori de profitabilitate:
Rentabilitatea capitalului angajat =
= Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit X 100
Capitalul angajat
Marja bruta din vanzare = Profitul brut din vanzare X 100
Cifra de afaceri

6.4. Reflectarea in bilant a mijloacelor fixe

Amortizarea este calculata prin aplicarea metodei lineare in functie de durata
normala de viata stabilita conform legislatiei in vigoare(Legea nr. 15/1994 si HG 964/1998).
In anul 2001, spre exemplu, societatea a achizitionat mijloace fixe in suma de
6.612.787 mii lei, a construit in regie proprie echipamente tehnologice in suma de 3.230.158
mii lei si a inregistrat iesiri de mijloace fixe cu o valoare contabila de 101.777 mii lei cu o
amortizare cumulata aferenta de 75.256 mii lei.

6,7%
5%

Imobilizarile in curs de executie in suma de 17.302.799 mii lei sunt prezentate la

cost istoric si nu sunt supuse amortizarii decat incepand cu momentul punerii in functiune.

6.5. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie

19%
12%

Stocurile in contabilitatea financiara a intreprinderii sunt clasificate in functie de patru criterii: fizic,
destinatia, faza ciclului de exploatare si locul creare a gestiunilor:
a)
b)

c)
d)
e)
f)
g)

materiile prime, care participa direct la fabricarea gasindu-le in competenta lor integral sau
partial, in stare initiala sau transformata;
materialele sau furnituri cuprind materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminte si materialul de plantat, furajele si alte materiale consumabile care
participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul
rezultat;
produsele sub forma semifabricatelor, produsele finite(produsele care au parcurs
intregulproces de fabricatie) si produsele reziduale(rebuturi, material auxiliar, material
recuperabil si deseuri);
animalele care nu au indeplinit condisiile pentru a fi trecu la imobilizari,animale de ingrasat,
pasarile si coloniile de albine;
productia in curs de fabricatie reprezinta produse care nu au trecut prin toate stadiile de
fabricatie, produse nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime,
precum si lucrari si servicii in curs de executie sau neterminate;
marfurile, respectiv bunuri pe care intreprinderea le cumpara sau obtine in vederea vanzarii;
ambalaje(cu excepti ambalajelor de natura obiectelor de inventar si a mijloacelor fixe) de
transport refolosite care insotesc bunuri in procesul circulatiei lor(recuperabile, facturate,
consemnate distinct care circula prin restituire sau sunt incluse in pretul marfii si care se pot
valorifica sau nu dupa utilizare).

In contabilitatea din tara noastra in sfera stocurilor se includ si materialele de natura obiectelor de
inventar si barcamente.
Obiectele de inventar sunt bunuri cu valoare mai mica decat limita pevazuta de lege pentru a putea fi
considerate imobilizari corporale, indiferent de durata lor de serviciu sau cu durata mai mica de un an,
precum si bunurile asimilate acestora: echipament de protectie, echipament de lucru, imbracaminte speciala,
scule, instrumentele de lucru, imbracaminte speciala, scule,dispozitive si verificatoarele cu destinatie
speciala, modelele, stantele, matrite si alte obiecte asimilate.

6.6. Evaluarea stocurilor

Evaluarea la intrare

La intrare stocurile sunt evaluate la cost istoric identificat dupa caz in:
a)

ce cuprinde pret de cumparare, inclusiv taxe de import si alte taxe nerecuperabile, costuri de
transport si manipulare si alte costuri accesori de achizitie imputabile direct cu exceptie rabaturi,
risturne, remize primite de la furnizori;
b) cost de productie ce include:
cost de achizitie materii prime si al materialelor consumate direct pentru productia unui
anumit stoc + costuri de prelucrare alcatuite din:
1) salarii directe si asimilate (contributia unitatii la asigurari si protectie sociala);
2) alte costuri directe de prelucrare(consum de energie electrica,tehnologica).
costuri indirecte alocate si imputate rational.
Unele elemente de costuri pot fi retinute in formula costului stocurilor ca altrnative in raport cu
tratament de baza:
diferentele nefavorabile de curs valutar care au rezultat dintr-o depreciere monetara
accentuata pentru care nu exista un mijloc practic de acoperire si care implica datorii ce nu
pot fi decontate. Aceste diferente trebuie sa rezulte dintr-o achizitie recenta a stocurilor;
costurile indatorarii si anume costurile cu dobanda si alte cheltuieli bancare recunoscute ca
aferente stocurilor cu ciclu lung de fabricatie care au fost finantate din credite.

Evaluarea stocurilor la iesire:

- costul stocurilor la iesire este determinat prin metoda FIFO(primul intrat primul iesit), LIFO(ultimul
intrat primul iesit) sau CMP(costul mediu ponderat);
Evaluarea stocurilor la bilant:
-

nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea ce poate fi obtinuta prin
utilizare sau vanzare(valoarea realizabila neta);
in acest sens apare in bilant valoarea realizabila neta = valoare intrare provizion

6.6.1. Metode de masurare a costurilor

Se pot folosi doua metode pentru masurarea costurilor:

a) metoda cost standard;

b) metoda pret cu amanuntul.

Metoda costului standard:

costul este estimat in functie de materialele si consumabilele apreciate ca normale, de

manopera pestabilita si in conditii normale ale eficientei si capacitatii de productie;
reprezinta un cost antecalculat in raport de datele din luna precedenta;
diferenta dintre costul prestabilit si costul efectiv de achizitie se inregistreaza distinct in
contabilitate;
repartizarea asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor a diferentelor de pret la marfuri
se face dupa formula:
Coeficient
Sold initial al
+
Diferentele de pret aferente intrarilor din cursul
de
= diferentelor de pret
perioadei de gestiune,cumulate de la inceputul anului
repartizare
Soldul initial al +
Valoarea intrarilor din cursul perioadei de gestiune,
stocurilor la pret de
la pret de inregistrare cumulata de la inceputul anului
inregistrate
- diferentele de pret stabilite la receptia de stocuri se inregistreaza proportional atat asupra valorii
bunurilor iesite cat si asupra stocurilor efective.

Metoda pretului cu amanuntul

costul stocurilor vandute = pret de vanzare stocuri valoarea marjei brute;

in cadrul intreprinderilor de comercializare o asemenea metoda este folosita pentru
determinarea pretului de vanzare cu amanuntul:
Pret de vanzare = cost de achizitie sau de productie + adaos comercial(marja comerciala) + TVA
cu amanuntul

Orice diferenta intre costul istoric si cel standard nu formeaza obiectul includerii in costul bunului ci in
cel al costului perioadei. Deci diferentele de pret constatate la intrare trebuie inregistrate direct in conturi
de cheltuieli.
Evaluarea ulterioara a stocurilor

daca valoarea realizabila neta este mai mica dacat costul da achizitir(sau de productie) atunci
valoarea realizabila neta ce apare in bilant = valoarea activului provizion;
provizioanele pentru deprecierea stocurilor se calculeaza la inchiderea exercitiului cu ocazia
inventarului general al patrimoniului;
in cazul in care provizionul ramane fara obiect trebuie reluat la venituri;
daca intreprinderea intentioneaza sa:
a) utilizeze activul in procesul de productie se compara valoarea de recuperare prin utilizare cu
valoarea contabila;
b) nu utilizeze activul pentru productie atunci se compara valoarea realizabila neta cu valoarea
contabila in conformitate cu IAS 36.

6.6.2.Stocuri

Acestea cuprind totalitatea materiilor prime, materialelor, obiectelor de inventar etc. , necesare
societatii pentru desfasurarea activitatii, productia in curs de executie si produsele finite.
Exemplu:
-La 31.12.2001, S.C. ALTUR S.A. Slatina dispunea de urmatoarele stocuri:
- mii lei Elemente de stocuri

Valoarea la

Ajustari

Valoare dupa

Materii prime
Materiale consumabile
Obiecte de inventar
Productia in curs de

31.12.2001
3.380.535
4.490.558
324.952
6.178.742

(deprecieri)
30.046
273.871
-41.267

ajustari
3.350.489
4.216.687
324.952
6.137.475

executie
Produse finite
Marfuri
Ambalaje
Stocuri la terti
Avansuri pentru

28.833.093
522.673
175.087
27.235
751.399

420.641
24.200
----

28.412.452
498.473
175.087
27.235
751.399

cumparari de stocuri
TOTAL STOCURI

44.684.274

790.025

43.894.249

Valoarea ajustata a stocurilor este cu 67,73% mai mare la 31.12.2001 fata de 31.12.2000, cresteri
insemnate inregistrand productia in curs de executie(+74,6%) si la produse finite(113%), cu mult superioare
inflatiei anului 2001(30,3%).
Stocurile de materiale sunt evaluate de societate la nivelul costului istoric. Stocurile de produse finite
sunt evaluate si reflectate in situatiile financiare la nivelul costului de productie, care cuprinde costurile
aferente achizitiei si prelucrarii materiilor prime si alte costuri suportate pentru aducerea acestora la forma si
la locul de depozitare.
Stocurile sunt reflectate in bilant la nivelul valorii contabile, mai putin deprecierea constatata la
finele anului.
La iesire stocurile au fost evaluate folosind metoda FIFO pentru materii prime, materiale
consumabile si marfuri depozitate, iar la descarcarea gestiunii de marfuri se utilizeaza coeficientul de
repartizare.

6.7.Creante
Exemplu:
- mii lei Creante

Valoare la

Ajustari

Valoare dupa

Total, din care:

1.Creante comerciale:
-Clienti
Creante legate de

31.12.2001
34.331.429
28.023.858
28.023.858
270.833

(deprecieri)
393.521
287.186
287.186
--

ajustari
33.937.908
27.736.672
27.736.672
270.833

personal
2.Creante cu statul si

5.616.459

--

5.616.459

Institutiile publice:
-Impozit / profit
-TVA de recuperat
-Debitori diversi

410.747
5.048.942
420.279

--106.335

410.747
5.048.942
313.944

Din analiza creantelor existente societatea a concluzionat ca exista in sold la 31.12.2001 creante
incerte in valoare de 342.821 mii lei.
In structura creantelor ponderea o detin clientii, respectiv 81,63%, in cadrul carora se disting:

Clienti interni 15.745.425 mii lei;

Clienti externi 11.935.611 mii lei.

6.8.Datorii

Exemplu:
- mii lei Datorii

Sold la 31.12.2001

TOTAL, din care:

Sume datorate institutiilor

1
69.777.662
19.921.973

Termen de exigibilitate
Sub 1 an
Peste 1 an
2
3
69.777.662 -19.921.973 --

de credit
Dobanzile la creditele

307.839

307.839

--

bancare
Avansuri incasate in contul

2.615.599

2.615.599

--

comenzilor
Datorii comerciale(furnizori) 38.559.441
Datorii cu personalul si
6.082.750

38.559.441
6.082.750

---

asigurarile sociale
Alte datorii cu personalul si

1.625.414

1.625.414

--

asigurarile sociale
Datorii fata de stat si

266.692

266.692

--

institutii publice
Creditori diversi

397.945

397.945

--

In structura datoriilor ponderea o detin datoriile comerciale respectiv 55,26% si datoriile catre
institutiile de credit care detin 28,55%. In cursul anului 2001, S.C. ALTUR S.A Slatina a incheiat cu Banca
Comerciala Romana, Sucursala Slatina, contract de credit pe capital de lucru pe termen scurt, pentru suma
de 20.000.000 mii lei cu o dobanda de 40% pe an, revizuibila in functie de costul resurselor si serviciul unic
al datoriei.
Creditul si dobanzile sunt garantete dupa cum urmeaza:
Ipoteca de rangul intai asupra halei de constructii si instalatii TP, TPS si teren aferent, admisa in
garantie la valoarea de 12.800.000 mii lei;
Gaj fara deposedare asupra utilajelor din halele TP si TPS ;
Gaj general asupra intregului patrimoniu prezent si viitor;
Cesionarea obligatorie in favoarea bancii a cash-flow ului societatii care se va derula prin
conturile deschise la BCR.
Termenul scadent este la 15.04.2002.

Datoriile catre personal si asigurarile sociale sunt datorii curente, S.C. ALTUR S.A nu inregistraza
datorii restante catre stat si alte institutii publice, inregistrand in schimb plati restante catre furnizori in suma
de 8.744.335 mii lei.

6.9. Investitii financiare pe termen scurt

In cadrul investitiilor financiare pe termen scurt societatea detine un numar de 580.165 actiuni SIF
OLTENIA S.A. aceste actiuni sunt inregistrate la cost istoric. Acest post nu a suferit nici o modificare la
finele anului 2001, determinat de faptul ca la acea data actiunile erau cotate la o valoare mai mare decat cea
de achizitie.

6.10. Conturi de trezorerie

Operatiunile de trezorerie vizeaza disponibilitatile in conturile bancare si in casieria unitatii, in lei si

in valuta cu respectarea regulamentului operatiunilor de casa, a regulamentelor emise de Banca Nationala a
Romaniei si a legislatiei in vigoare.
Disponibilitatile banesti sunt evidentiate si contabilizate pe fiecare tip de devize. Evidenta
disponibilitatilorin valuta se face atat in lei cat si in valuta respectiva.
Disponibilitatile banesti ale societatii la 31.12.2001 sunt:

Conturi la banci in lei -------------------------- 1.814.065 mii lei

Conturi la banci in devize --------------------- 1.158.213 mii lei
Alte valori
-------------------------4.529 mii lei
Avansuri de trezorerie -------------------------- 255.137 mii lei

Situatia disponibilitatilor banesti pe banci si pe devize in care societatea a realizat tranzactii se

prezinta astfel:
Nr. Crt.

Banca

Rol

Eur

USD

GBP

FRF

1
2
3

Trezorerie
26.608.921
BCR
-ABM-AMRO 1.787.455.242

--176.324,69 -115.578,38 477

--100,31

----

BANK
Disponibilitatile in valuta sunt reflectate in situatiile financiare la cursurile pietei valutare
comunicate de BNR la 31.12.2001, si anume:
1 Euro
1 USD
1 Lira sterlina

EUR
USD
GBP

Curs in lei
27.881
31.597
45.776

Soldurile din evidenta contabila,corespund cu soldurile din extrasele de cont la finele anului.
Corespunzator liniei de credit deschise la BCR Slatina, societatea datoreaza la finele anului dobanzi
bancare in suma de 307.839 mii lei, iar in cursul anului a inregistrat pe costuri dobanzi bancare in suma de
5.380.832 mii lei.

6.11.Proiecte de investitii (exemple de propuneri)

ESCRIERE PROCES SI RESPONSABILITATI SPECIFICE

Intrari

Activitati

Responsa-

OBS

bilitatea
De la cine Ce
Sef

Ce

Referate de

Iesiri
Cui

Director

Propuneri Plan Serv: MEAI

Compartim. Necesitate

Economic

AQ-MEAI-19- AQ-PM-09-01-

Directii

Sef serviciu

-02

-F8

MEAI

Lista solicitari

Serv: MEAI

Sef sectii

Plan de

Furnizori

Responsabil

Investitii

Serv: MEAI

MEAI

AQ-MEAI-19- Serv: MEAI

Responsabil

-01

Serviciu

Comisia de Investitii

MEAI

AQ-PM-09-F6

Contabilitate

Receptie

AQ-MEAI-

CTE

Cerere de oferta Serv: MEAI

-19

Responsabil

Aviz furnizor

AQ-PM-09-

MEAI

Contract

-F1

Responsabil

Solicitari de

Propuneri

MEAI

Plata

Plan

Comisia de

Nota de intrare-

AQ-MEAI-19-

Receptie

Receptie

Programe

Serv: MEAI de Crestere

Serv: MEAI economica
Furnizori

INTOCMIREA
CERERILOR
DEOFERTA

Program de

Serv: MEAI PM si PSI

Serv:MEAI Planificare

STABILIREA
PLANULUI

AQ-PS-09-01

-02
AQ-PM-09-01-F8
Plan

AUTOUTILITARI,
MODERNIZARI

Magazie

Investitii

AQ-MEAI-19-01
Oferta
Aviz
Furnizor

Contract

Aprobat
Clauze

Documente

de insotire

AQ-PM-09-01

Intrari

Activitati

Responsa-

OBS

bilitatea
De la cine

Ce

Ce

Iesiri
Cui

Serv: MEAI Cartea

Responsabil

Plan amplasare

Serv: MEAI Tehnica a

MEAI, Sefi

Deviz de lucrari Serv.:MEAI

SIR, SMRA Masinii

Sectii

AQ-MEAI-00-

Serv: MEAI Plan

Productie,

Serv: MEAI Amplasare

Sefi sectii

AQ-PA-01-F9

SIR, SMRA

Raport de probe Serv:MEAI

Responsabil

Si incercari

AQ-PM-09-F9

Lucrari

MEAI, SIR,

AQ-MEAI-13-

Sectii de

AQ-MEAI-03

SMRA

PIF UTILAJ

Responsabil

Proces verbal

Compartimente

MEAI

PIF

Functionale

Proiectant

AQ-MEAI-20-

Director

MEAI

-01

Executiv

Serv: PM

Buletin de

Responsabil

Verificare

MEAI

AQ-MEAI-13-

Serv: MEAI

AQ-PA-01-F9

DEPOZITARE

Serv: MEAI Deviz de

AQ-MEAI-20
Proces
Verbal PIF

AQ-MEAI-203

-08

Serv: MEAI
AQ-PM-09-F7
AQ-PM-09-F8

AQ-PV-07
-01

AQ-PM-09-F2
Cartea
-02
Tehnica a

Serv:MEAI

Productie

Utilajului

Numar de

Plan

Inventar

AQ-MEAI-190

Instructiuni de

AQ-PA-09-01-

Exploatare si
Intrtinere

-F8

AQ-MEAI-00-01
Instructiuni PM
AQ-MEAI-00-02
AQ-PA-01-F53
Raport
AQ-MEAI-19-03
AQ-PM-09-04-F7

Exemplu 2:
Plan de investitii sectia TS:

1.Investitii
Valoarea totala a investitiilor prevazute pentru anul 2003 pentru realizarea dezvoltarii sectiei TS, este
de aproximativ 9.500.000 mii lei, iar pentru anul 2004 de aproximativ 13.000.000 lei.
2003
Nr.
Crt.

Tip utilaj

Bucati

Valoare estimata
- mii lei -

1
2
3
4
5
6
7
8

Masini de turnat
Cuptoare de mentinere
Masini de frezat-demaselotat
Cuptoare de tratament
Diametru electronic
Instalati de sablat cu zapada carbonica
Costuri reamplasare flux-tehnologic
Inlocuirea echipamentelor hidraulice

24
22
5
6
1
1
---

1.200.000
2.200.000
1.000.000
2.000.000
70.000
930.000
500.000
1.000.000

Si electrice actuale ale masinilor de turnat

Instalatie de degazare cu azot-clor/

500.000

Argon-clor

2004(trimestru I)
Nr.

Tip utilaj

Crt.
1
2
3

Cuptor topit 3-5t tip ZPF

Masini de turnat
Cuptor topit 2,5t tip ZPF realizat

Bucati
1
2
1

Valoare estimata
- mii lei 10.000.000
100.000
3.000.000

dupa proiect ALTUR

2.Etapele de realizare
2.1.Masini de turnare
Luand in considerare noile repere ce se dezvolta incepand cu 2003 si a caror pregatire de fabricatie
este in curs de finalizare inca din acest an, precum si de prognozele pentru 2004, este necesara executia a 6
baterii de turnare echipate cu:
1.
2.
3.
1.
2.
3.

26 masini noi de turnat a caror executie poate fi esalonata:

4 masini de turnat in trimestrul I 2003 (Etrier Bouzonville);
14 masini de turnat in trimestrul II 2003 (M/Cyl 2923; 2993; 2721);
8 masini de turnat in trimestrul III 2003 (Etrier Renault).
12 cuptoare de mentinere echipate cu creuzete de 700 kg a caror executie poate fi esalonata
astfel:
2 cuptoare de mentinere in trimestrul I 2003 (Etrier Bouzonville);
6 cuptoare de mentinere in trimestrul II 2003(M/Cyl 2923; 2993; 2721/2722);
4 cuptoare de mentinere in trimestrul II 2003(Etrier Renault).

Este necesara insa si inlocuirea a inca 10 cuptoare de mentinere dotate in acest moment cu creuzete
de 350 kg, cu cuptoare dotate cu creuzete de 700 Kg, care au avantajul unui consum unic de energie si reduc

la jumatate numarul de probe distructive ca probele pentru verificarea metalografica probe destructive
pentru confirmarea corectitudinii procesului se fac la inceput de turnare inceput de creuzet si la sfarsit de
turnare sfarsit de creuzet.
2.2.Demaselotare
Pentru asigurarea capacitatii de demaselotare la nivelul prognozat este necesara executia a 5 masini
de frezat in urmatoarele etape:
1. 3 masini de frezat in trimestrul II 2003 (M/Cyl 2923; 2993; 2721);
2. 2 masini de frezat in trimestrul III 2003 (Etrier Renault).
2.3.Tratament tonic
Pentru asigurarea capacitatii de tratament termic, precum si pentru asigurarea conditiilor de
omogenitate a temperaturilor, in toate zonele cuptorului este necesara extinderea capacitatii de tratament
termic in urmatoarele etape:
1. 3 cuptoare de tratament termic modernizate in semestrul I 2003;
2. 5 cuptoare de tratament termic modernizate in semestrul II 2003.
Pentru monitorizarea computerizata a temperaturilor in cuptoarele de tratament termic pe cinci zone
distincte pe cuptor este necesara extinderea la toate cuptoarele de tratament ce urmeaza a fi realizate in acest
an .
2.4.Alte investitii
Celelalte pozitii din planul de investitii sunt in testare cu firma LINED Gaz Romania.

6.12. Notiuni privind amortizarea la S.C. ALTUR S.A.

Potivit prevederilor legale amortizarea se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii in functiune
pana la recuperarea integrala a valorii de intrare , conform duratelor normale de functionare, pentru fiecare
mijloc fix in parte si nu global pentru intregul volum de active amortizabile din patrimoniu.
In cazul S.C. ALTUR S.A. Slatina se utilizeaza regimul de amortizare liniar.
Regimul de amortizare liniar, proportional, recomandat pentru mijloace fixe care nu prezinta o
dinamica accentuata a parametrilor functionali, tehnici si tehnologici, este mai comod, in practica calculul se
efectueaza cu prilejul inventarierii patrimoniului, de regula la inchiderea exercitiului fiscal(anual). De
mentionat ca se produce totusi o alterare a realitatii intrucat valoarea care se transfera produsului
amortizarea acumulata este direct proportionala numai cu timpul scurs de la achizitionarea mijlocului fix,
fara a se tine seama de actiunea factorilor reali de depreciere, de reabilitare/reparare si eventual de
conservare temporara.

Amortizarea mijloacelor fixe se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare asupra valorii de intrare
a mijloacelor fixe si se include in cheltuielile de exploatare.
Cota de amortizare se calculeaza astfel:
C.A.

100

Durata normala de utilizare din catalog (ani)

Astfel amortizarea liniara se determina prin includere uniforma in cheltuielile de exploatare a unor
sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani si cu duratele normale de utilizare a mijloacelor fixe.
Amortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a
mijloacelor fixe.
Pentru mijloacele fixe de natura constructiilor, amortizarea anuala se va calcula numai in regim
liniar.
Utilizarea regimului de amortizare liniara se aproba de consiliul de administrtie al agentului
economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii in functiune.
Exemplu:
C.A =

100

. = 100 . = 33,3%

Durata normala de utilizare

C.A. = cota medie anuala de amortizare

Amortizarea = 33,3% * 9.663.866 = 3.218.067,38
anuala
Amortizarea = 3.218.067,38 = 268.172,28
lunara

12

Valoarea mijloc fix 9.663.866

Durata normala d folosinta 3 ani
Se foloseste amortizarea liniara.

6.13. Bugetul de trezorerie

Bugetul de trezorerie este o situatie previzionala intocmita, in general, luna de luna privind incasarile
si platile intreprinderii. Utilitatea lui este legata direct de calitatea datelor informationale de care dispune
intreprinderea, din bugetul de exploatare si planul de investitii si finantari.
Diferentele lunare cumulate dintre incasari si plati conduc la evolutia previzibila a trezoreriei, care
fundamenteaza deciziile de regularizare:
-

daca diferentele constatate sunt negative, in functie de amploarea si durata lor se va decide fie
o sporire a fondului de rulment, fie apelarea la un credit pe termen scurt;
daca diferentele sunt pozitive se creaza posibilitatea de utilizare a acestor excedente, pentru a
nu sta nefolosite: plasamente pe termen scurt, extinderea termenului pentru credit client ce
influenteaza pozitiv cifra de afaceri, plata mai rapida a furnizorilor ceea ce contribuie la
cresterea credibilitatii si a bonitatii sau reducerea fondului de rulment si eliberarea unor sume in
vederea utilizarii lor,eventual pentru investitii.

Bugetul de trezorerie se intocmeste de marile intreprinderi anual sau semestrial cu detalieri lunare.
Aceste previziuni permit aproximari ale creditelor pe termen scurt sau posibilitatilor de plasamente pe
termen scurt, dar nu dau raspuns mentinerii echilibrului financiar de la o zi la alta.este necesara estimarea
cat mai precisa a incasarilor si platilor, zilnic sau saptamanal. A gestiona incasarile si platile zi cu zi
inseamna a avansa sau devansa in timp cheltuielile si incasarile intreprinderii de o asa maniera incat,
respectand angajamentele asumate, excedentele de trezorerie sa fie generatoare de venituri, iar deficitele de
trezorerie sa fie finantate cu costuri minime.

6.14. Fondul de rulment

Este un concept mult utilizat in analiza financiara.el serveste pentru a masura conditiile echilibrului
financiar care rezulta din confruntarea dintre lichiditatea activelor pe termen scurt si exigibilitatea pasivelor
pe termen scurt. La o anumita data fondul de rulment reprezinta excedentul activelor pe termen scurt asupra
pasivelor pe termen scurt. Pentru unele intreprinderifondul de rulment desemneaza fondul de casa , suma
disponibila pentru asigurarea continuitatii platilor curente.
Fondul de rulment este totodata un indicator de lichiditate: cu cat fondul da rulment este mai mare cu
atat mai mici vor fi datoriile pe termen scurt pentru finantarea activelor circulante. Estimat in valoare
absoluta fondul de rulment are o semnificatie economica mai redusa; de aceea este folosit mai adesea in
marime relativa, in raport cu cifra de afaceri(vanzarile):
Fondul de rulment X 360 . = %(procentul) fondului de rulment din Cifra de afacer(CA)

Cifra de afaceri

Capital permanent Active imobilizate

Fond de rulment =

Active circulante Resurse de trezorerie

A
Active imobilizate
(Ai)
Active circulante
(Ac)

Bilant
Capital permanent
(Cp)
////////////////////////////////////////
////////////////////////////////////////
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Resurse de trezorerie
(Rt)

FRP

Fondul de rulment brut (FRB) se mai numeste fond de rulment total sau
economic si desmneaza toate activele circulante susceptibile a fi transformate in
bani intr-un termen mai mic decat un an, adica sa se reinnoiasca, sa efectueze cel
putin o rotatie, un rulment.
Fondul de rulment net (FRN) sau permanent, prezinta cea mai mare insemnatate din punct de
vedere operational si sub aspectul analizei economice. El reprezinta partea din capitalul permanent care
poate fi utilizata pentru finantarea activelor circulante.

Capital permanent Active imobilizate

FRN
Active circulante Datorii pe termen scurt
Fondul de rulment propriu (FRP) defineste excedentul capitalului propriu fata de activele
imobilizate si semnifica autonomia de care dispune o intreprindere in materie de finantare a investitiilor.

Capital propriu - Imobilizari

FRP
FRN datorii la termen
Fondul de rulment strain (FRS) se poate interpreta ca fiind egal cu datoriile la termen sau cu
diferenta dintre fondul de rulment net si fondul de rulment propriu.

Capital permanent Capital propriu

FRS
Fond de rulment net Fond de rulment propriu

Ac = Rt

FRN = 0

net neutru
Ac > Rt

FRN > 0

Fond de rulment net pozitiv

Fond de rulment

Ac < Rt

FRN < 0

Fond de rulment net negativ

Ac active circulante
Rt resurse de trezorerie
A

Bilant

(Ai)

(Cp)

(Ac)

(Rt)

A
(Ai)

Bilant

P
Ac = Rt

FRN = 0

Fond de rulment net neutru

(Cp)
////////////////
(Ac)

////////////////
(Rt)

A
(Ai)

Bilant

Ac > Rt

FRN > 0

Fond de rulment net pozitiv

P
Ac < Rt

(Cp)
////////////////

FRN < 0

Fond de rulment net negativ

Excedent de datorii pe termen scurt

(Ac)
////////////////
(Rt)

Exemplu:
A
Active imobilizate

1.100.000

Bilant
Capital permanent

P
900.000

Active circulante

2.500.000
Datorii pe termen scurt

2.700.000

3.600.000
3.600.000

FRN = 900.000 1.100.000 = - 200.000

sau

FRN < 0 ( negativ)

FRN = 2.500.000 2.700.000 = - 200.000

Daca termenul de rotatie (realizare) a activelor este de coua luni, iar termenul mediu de plata a datoriilor pe
termen scurt este de trei luni, atunci la nivelu unui trimestru avem:
activele circulante se rotesc de 1,5 ori = 2.500.000 X 1,5 = 3.750.000
datoriile pe termen scurt se rotesc o data = 2.700.000 X 1 = 2.700.000.
+1.050.000

7. Aplicatii practice

1. Pe baza registrului de casa si a documentatiei justificative anexate, cum sunt:cecul de numerar,

chitanta pentru incasari de la clienti, debitori etc. , centralizatoare monetare pentru vanzari, se
inregistreaza urmatoarele operatiuni de incasare in lei:
-

411.1 incasarea creantei de la Clienti interni.. 73.903.011;

411.3 incasarea creantei de la Clienti diversi.. 21.150.000;
411.4 - incasarea creantei de la Clienti diversi service.46.873.000;
411.5 incasarea creantei de la Clienti diversi salariati.. 15.200.582;
411.6 incasarea creantei de la Alti clienti47.417.000;
428.2 incasarea contravalorii partii din echipamentele de protectie suportata de personal in valoare
de .136.120.730;
- 542 insasarea avansurilor de trezorerie neconsumate si restituite in valoare de 3.498.000;
- 581 cu sumele ridicate de la banca in valoare de 1.130.646.748;
- 758.8 donatii in valoare de 40.000.
2. Se inregistreaza operatiunile de plati inscrise in registrul de casa si documente justificative adecvate(foaie
de varsamant pentru numerar depus la banca, chitante primite de la terti, state de salarii etc.), astfel:
plata unui furnizor intern si a unui furnizor de mobilier pentru sumele de 21.966.752 si , respectiv
2.235.867;
plata salariilor, a ajutoarelor materiale si avansurilor datorate personalului in valoare de 618.611.642
lei, 48.828.075 lei si 327.638.290 lei;
- plata TVA-ului deductibil aferent unor marfuri cumparate cu numerar1.305.515;

restituirea sumelor incasate necuvenit de unitate de la debitori ai service-ui-lui si de la debitori ai

cantinei in valoare de 100.906 lei si 25.584.000 lei;
- plata timbrelor fiscale si postale in valoare de 6.000.000;
se inregistreaza acordarea avansurilor de trezorerie si depuneri de numerar la banca cu sumele de
171.849.117 lei , respectiv 165.700.000 lei;
- se inregistreaza plata cheltuielilor cu alte materiale de consum, cu protocolul, cheltuieli postale si taxe
de telecomunicatii, detasari si transferari , cheltuieli cu prestari de servicii cu caracter administrativ si cu
donatii si subventii acordate pentru sumele de 504.202 lei, 24.999.500 lei, 47.215.816 lei, 820.000 lei,
6.343.998 lei, respectiv 10.500.000 lei.
3. Se inregistreaza operatiilor de casa in devize corespunzatoarea ridicarii de devize de la banca in
valoare de 99.499.400 lei si incasarea unui avans acordat in devize si neconsumat in valoare de 20.779.440
lei.
4. Ulterior se acorda un avans in devize in valoare de 107.444.480 lei, iar restul de 12.278.840 lei se depune
in contul de la banca.
5. Se inregistreaza platile facute de unitate , in baza ordinului de plata, dupa cum urmeaza:
-

plata unui furnizor intern si a unui furnizor de imobilizari pentru sumele de 4.215.950.591 lei ,
respectiv 149.549.772 lei;
acordarea uni avans catre furnizorii de stocuri si restituirea unui avans primit de la clienti interni
pentru sumele de 327.277.543 lei, respectiv 21.075.000 lei;
plata unor rate comerciale ale angajatilor retinute din salarii in valoare de 466.582.504 lei si plata
unor datorii fata de personal in valoare de 80.230.330 lei;
- plata cotributiei angajatorului la fondul de sanatate in valoare de 12.516.643 lei;
- plata prin virament a TVA aferent unei cumparari de stocuri in valoare de 11.176.471 lei;
- plata prin virament a fondului de risc pentru mediu in valoare de 4.931.018 lei si a fondului special de
solidaritate cu persoanele handicapate pentru suma de 32.710.987 lei;
plata dobanzilor pentru credite pe termen scurt in valoare de 197.234.858 lei, apoi se ramburseaza o
parte din credit in valoare de 2.888.257.096 lei;
- se ridica bani de la banca si se depun la casierie in suma de 97.000.000 lei;
se platesc prin virament cheltuielile pricinuite de primele de asigurare in valoare de 71.750.000 lei,
cheltuielile cu serviciile bancare in valoare de 23.808.295 lei si a cheltuielilor pricinuite de acordarea
unor donatii in valoare de 60.000.000 lei.
6. Pe baza extrasului de cont se inregistreaza urmatoarele operatii de incasari in contul de disponibil in lei :
incasarea unei creante de la clienti interni in valoare de 6.000.643.250 lei si a unui avans acordat de
acestia in vederea unor cumparari ulterioare pentru suma de 21.075.000 lei;
- incasarea unor creante ale personalului in valoare de 1.000.000 lei;
- incasarea sumelor datorate de debitorii cantinei pentru suma de 2.584.454 lei;
- incasarea unor sume care au fost in curs de clarificare in valoare de 1.000.000 lei;
- primirea unui credit bancar petermen scurt in valoare de 1.694.207.404 lei;
- incasarea numerarului depus din casierie 939.640.000 lei.
7. In baza ordinului de plata se inregistreaza platile facute de unitate din contul deschis la Raiffeisen
Bank pentru:

salariile datorate personalului in valoare de 4.972.151.728 lei, a ajutoarelor materiale datorate in

valoare de 78.250.675 lei si a avansurilor in valoare de 3.063.155.843 lei (plati prin carduri);
- sume ridicate de la banca si depuse la casierie in valoare de 975.000.000 lei;
- comisionul perceput de Raiffeisen Bank pentru operatiile efectuate in valoare de 5.198.000 lei.
8. Se inregistreaza, in baza extrasului de cont, incasarea in contul curent de trezorerie a unor
dobanzi in valoare de 113.110 lei.
9. Se inregistreaza dobanda cuvenita bancii, de 199.013.989 lei, pentru credite acordate de aceasta prin
contul de disponibil.
10. In baza extrasului de cont de disponibil in valuta, se inregistreaza plati in devize pentru valuta ridicata de
la banca si depusa la casierie in valoare de 905.439.400 lei si pentru comisionul oprit de BCR pentru operatiunile
efectuate in valoare de 497.497 lei.
11. Se inregistreaza incasarea in contul de devize la BCR, in baza extrasului de cont de disponibil in devize,
a sumelor primite de la :
- clienti externi .. 2.372.422.903 lei;
- diferente favorabile de curs valutar 94.041.022 lei;
- dobanzi
297.026 lei;
- valuta ridicata de la casierie si depusa la BCR 12.834.360 lei.
12. Se inregistreaza diferente de reevaluare a disponibilitatilor in devize din contul S.C. ALTUR S.A deschis
la BCR inregistrandu-se diferente favorabile in luna mai 2004 invaloare de 83.986.210 lei, iar in luna iunie 2004
diferente nefavorabile in valoare de 26.067.714 lei.
13. Se inregistreaza repunerea unui credit pe termen scurt in devize din disponibilul in devize la
ABN AMRO pentru suma de 8.053.707.105 lei.
14. Se inregistreaza transferul unui credit in contul de devize de la ABM AMRO in valoare de
7.349.477.548 lei, consemnat in extrasul de cont.
15. Se subscrie un imprumut obligatar, se vand 10.000 de obligatiuni la un pret de emisie de 8000
lei/ obligatiune. Rata de rambursare este de 12.000 lei/ obligatiune, iar VN = 10.000 lei. Durata
imprumutului este de 10 ani, iar rambursarea se face in rate constante.
16. Se inregistreaza dobanda aferenta imprumutului obligatar. Rata anuala a dobanzii este de 20% si se
ramburseaza anuitatea.
17. Se inregistreaza luarea unui credit bancar in valoare de 2.500.000.000 lei, pe termen de 5 ani cu o
dobanda de 15% ce va fi restituit in anuitati constante, in baza extrasului de cont.
18. Se majoreaza capitalul social prin aport la numerar. In acest scop se emit 10.000 de actiuni care
se vand la un pret de emisie de 32.000 lei/ actiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 31.900
lei/actiune (in baza procesului verbal al AGA, declaratii scrise, extras de cont).
19. Se inregistreaza cheltuieli notariale aferente emisiunii de actiuni pe baza unei facturi in valoare de
1.500.000. Plata se face imediat prin casierie cu chitanta .
20. Se achizitioneaza titluri de participare ale firmei S.C. VAS AUTO S.A si anume 10.000 de actiuni la
cursul de 9.000/ actiune.

21. Clientul S.C. ALTUR S.A Rubitech (Olanda) constateaza la primirea produselor ALTUR
rebuturi pe carea le ramburseaza in valoare de 232.325.567 lei din care 2.077.253 lei reprezinta cheltuieli de
vamuire, iar suma de 230.248.314 lei reprezinta reclamatiile calitative (inregistrare specifica).
22. Clientul S.C. ALTUR S.A Luc Germania returneaza rebuturi in valoare de 187.054.675 lei ,
diferente de pret in valoare de 24.695.543 lei.
23. Se inregistreaza, pe baza contractului de inchiriere, chiria datorata unitatii de salariati in suma de
319.328 lei si conform tabelelor nominale si bonului de consum, distribuirea catre angajati a echipamentului
de lucru in valoare de 20.198.449 lei, TVA total este de 3.838.378 lei.
24. Se distribuie bilete de odihna si tratament catre salariatii proprii si membrii familiilor acestora in
valoare de 127.973.725 lei.
25. Se hotaraste ca biletele de odihna sa fie suportate integral de salariati pentru valoarea
127.973.725 lei .
26. Se inregistreaza TVA neexigibil aferent chiriilor lunare ale salariatiilor ce locuiesc in caminul
unitatii, in valoare de 12.656.592 lei.
27. Se inregistreaza in avans in luna noiembrie 2004 venitul caminului unitatii pe luna decembrie 2004 in
valoare de 77.684.794 lei.
28. Se inregistreaza in avans in luna noiembrie 2004 cheltuieli ale caminului unitatii cuvenite lunii
decembrie 2004, in valoare de 11.595.090 lei.
29. Se inregistreaza factura emisa unui client intern pentru:
- vanzarea produselor finite 15.780.952.881 lei;
- vanzare de produse reziduale
127.066.930 lei;
- executari de lucrari..
3.179.079 lei;
- venituri din vanzarea marfurilor.. 4.198.741.827 lei;
- ambalaje ce trebuiesc restituite de client ..506.523.219 lei;
- TVA aferent total. 3.914.277.898 lei.
, ulterior S.C. ALTUR S.A acorda un scont clientului in valoare de 38.705.650 lei.
30. Se transforma materii prime in valoare totala de 37.489.632 lei, diferente de pret in valoare de
4.500.160 lei. Ulterior se descarca gestiunea cu marfurile vandute in valoare de 37.489.632 lei si cu
materialele reziduale vandute la operatia anterioara in valoare de 127.066.930 lei.
31. Se inregistreaza vanzari externe reprezentand:
- Vanzari de produse finite in valoare de 33.019.413.930 lei;
- Venituri din activitati diverse in valoare de 75.466.224 lei;
- Diferente de pret favorabile in valoare de 862.355.271 lei;
- TVA aferenta de 533.438.197 lei.
32. Se constituie obligatia unitatii fata de personal privind salariile totale brute, de 12.982.029.156
lei, cuvenite acestuia pe luna decembrie 2004 si inscrise in statele de plata.

33. Pe baza statului de salarii, se inregistreaza crearea obligatiei unitatii privind contributia la asigurarile
sociale, datorata bugetului de resort (in valoare de 3.152.210.422 lei).
34. Se inregistreaza contributia unitatii, in cota de 7%, aferenta castigurilor brute ale angajatilor cu contract
de munca, la fondul pentru asigurari sociale de sanatate, in suma de 913.827.691 lei.
35. Pe baza statului de salarii, se creaza obligatia unitatii privind contributia la fondul de somaj
(3%), in suma de 452.508.336 lei.
36. Pe baza statelor de plata a ajutoarelor materiale, intocmite la 31 decembrie 2004, se inregistreaza
contributia unitatii fata de salariati in suma de 64.196.430 lei suportata de unitate pe seama cheltuielilor privind
protectia sociala.
37. Se inregistreaza contributia unitatii pentru constituirea fondului pentru incadrarea persoanelor cu
handicap in suma de 125.000.000 lei, pentru fondul special privind dezvoltarea sistemului energetic in suma
de 32.322.024 lei si pentru fondul special pentru toxicitatea la locul de munca in suma de 64.330.825 lei.
38. Se inregistreaza retinerile din salarii, inscrise in statul de plata, in suma totala de 7.679.500.574
lei, din care: 1.518.027.930 lei impozitul pe salarii, 1.179.120.190 lei contributia salariatilor la pensia
suplimentara, 837.055.336 lei contributia angajatului la asigurarile de sanatate, 3.390.794.133 lei avansuri
acordate personalului, 459.445.461 lei retineri din salarii datorate tertilor, 12.281.933 avansuri de trezorerie
nejustificate de angajat si retinute din salarii, 32.284.428 lei alte creante in legatura cu personalul,
100.121.452 lei contributia salariatilor la fondul de somaj, 5.961.557 lei debite ale salariatilor fata de seviceul unitatii oprite din salarii, 82.008.154 lei alte datorii fata de personalul unitatii.
39. Se inregistreaza retinerile inscrise in statul de plata a ajutoarelor materiale, in suma de
22.914.232 lei, din care: 10.409.617 impozitul pe salarii, 5.985.251 lei contributia angajatilor la fondul de
sanatate, 6.098.664 lei contributia salariatilor la asigurarile sociale, 420.700 lei retinerea unor creante ale
personalului din ajutoarele materiale.
40. Se acorda un avans pentru un utilaj furnizorului S.C. UTILAJ S.A Slatina, pe baza unui cec
bancar, in valoare de 40.000.000 lei, TVA 19%.
41. Receptia utilajului intrat in patrimoniul intrprinderii pe baza procesului verbal de receptie si a
facturii, care cuprind valoare utilaj 300.000.000 lei si cheltuieli cu transportul facturate de S.C UTILAJ S.A.
in suma de 30.000.000 lei, TVA 19%. Se plateste furnizorul cu retinerea avansului acordat, pe baza de CEC
bancar.
42. Se inregistreaza factura emisa de RENEL S.A pentru energia furnizata in valoare de
150.000.000 lei, TVA 19%.
43. Se inregistreaza factura ROMTELECOM in valoare totala de 95.200.000 lei, inclusiv TVA. Plata
se face din cont bancar(extras de cont).
44. Se vinde un utilaj partial amortizat, factura cuprinde: pret de vanzare 20.000.000, TVA 19%.Cost
de achizitie al utilajului a fost de 70.000.000 lei, amortizare cumulata 35.000.000 lei.

45. Se achititioneaza un calculator de la S.C. TRINET S.A in valoare de 35.000.000 lei, TVA 19%, si
se da in folosinta.
46. Societatea primeste o factura pentru rata de leasing la un autoturism. Valoarea redeventei este de
53.000.000 lei din care 22.300.000 lei reprezinta dobanda, iar 5.000.000 reprezinta asigurarea
autoturismului, TVA 19 %. Plata se face prin ordin de plata.
47. Societatea caseaza un utilaj ce prezinta urmatoarea situatie in contabilitate la scoaterea din
functiune : valoarea contabila de 120.000.000 lei, amortizare cumulata de 100.000.000 lei, cheltuieli
ocazionate cu casarea 2.000.000 lei; materiale consumabile ; piese de schimb recuperate 15.000.000 lei.
48. Se amortizeaza prima de rambursare a imprumutului din emisiunea de obligatiuni efectuat
anterior.
49. Pe baza jurnalului notelor de receptie si constatarea de diferente si altor documente de intrare in
patrimoniu, se inregistreaza operatiile de aprovizionare cu:
-

Materii prime in suma de 17.262.419.839 lei;

Materiale auxiliare in suma de 860.993.885 lei;
Combustibili 111.602.780 lei;
Materiale pentru ambalat 32.855.550 lei;
Piese de schimb 2.128.845.735 lei;
Oteluri si tabla 235.731.376 lei;
Alte materiale consumabile 687.926.892 lei ;
Obiecte de inventar 272.679.616 lei;
Marfuri 3.684.456.089 lei;
Ambalaje 94.344.280 lei;
Alte valori 80.930.986;
Cheltuieli cu redevente locatii de gestiune si chirii 5.663.818 lei;
Taxe si comisioane diverse 38.503.664 lei;
TVA deductibil 4.811.710.882 lei.

50. Se inregistreaza intrari de materiale de la furnizori interni fara TVA, in valoarea totala de
3.960.341 lei, din care:
- Alte valori 1.336.191 lei;
- Combustibili 2.056.550 lei;
- Alte materiale consumabile 570.600 lei.
Se mai inregistreaza si materiale din dezmembra ri in valoare de 255.000 lei.
51. Se inregistreaza plata a 1.565.161.425 lei din datoria fata de furnizorul intern cu efecte de plata.
52. Se inregistreaza vanzarea de produse alimentare din cantina unitatii cu chitanta in valoare de
393.389.257 lei, TVA 19%.

53. Se inregistreaza vanzarea de produse alimentare din cantina unitatii cu tichete in valoare de
83.166 769 lei, TVA 19%.
54. Se inregistreaza descarcarea gestiunii cu marfa vanduta in suma de 110.431.913 lei, adaos
comercial 12.124.113 lei, TVA neexigibila 23.284.974 lei.
55. Se inregistreaza bonuri de masa vandute cu chitanta in valoare de 14.411.831 lei, TVA 19%.
56. Se inregistreaza consumul de :
-

Materii prime 22.351.585.752 lei;

Materiale auxiliare 1.086.834.409 lei;
Combustibili 167.901.815 lei;
Materiale de ambalat 26.642.640 lei;
Piese de schimb 2.732.679.592 lei;
Materiale diverse 646.556.103 lei.

57. Se dau in consum echipamente de lucru in valoare totala de 359.400.552 lei, din care se supota
jumatate de personal.
58. Se inregistreaza amortizarea mijloacelor fixe si anume:
-

Amortizare constructii 145.744.638 lei;

Amortizarea instalatiilor si mijloacelor de transport 1.336.565.591 lei;
Amortizarea altor imobilizari corporale 8.880.859 lei.
59. Se inregistreaza amortizare licente in valoare de 64.144.568 lei.
60. Se inregistreaza amortizarea mijloacelor fixe achizitionate din subventii in valoare de 25.593.461

lei.
61. Se inregistreaza casarea investitiilor in curs in valoare de 82.464.061 lei.
62. Se inregistreaza obtinerea de produse finite in valoare de 49.269.974.018 lei.
63. Se inregistreaza trensferul de la magazinul unitatii la setizare si gestiunea TS de piese de schimb
in suma de 2.011.446 lei si produse finite in valoare de 14.869.000 lei, adaos comercial 389.464 lei, TVA
neexigibila in valoare de 3.282.090 lei.
64. Se repune productia neterminata de pistoane in valoare de 902.033.534 lei si la sfarsitul lunii
productie neterminata de pistoane in valoare de 607.963.818 lei.
65. Se inregistreaza lucrari de investitii prin efort propriu in valoare de 667.638.384 lei. Se face
receptia.
66. Se inregistreaza in contabilitate urmatoarele impozite, taxe si varsaminte asimilate:

Impozitul pe cladiri 96.795.430 lei;

Impozit pe teren 47.966.434 lei;
Taxa auto 1.660.500 lei;
Fond pentru mediu 3.963.665 lei.

67. Se efectueaza regularizarea lunara a TVA in cazul in care TVA deductibila este 4.942.125.868 lei,
iar TVA colectata de 4.595.437.476 lei.
68. Se constiutie un provizion pentru deprecierea creantelor debitori camin unitate(debitori diversi)
in valoare de 28.408.855 lei si unul pentru un litigiu APAPS in valoare de 631.961.373 lei.
69. Se anuleaza provizioanele din exploatare in suma totala de 231.630.874 lei, din care:
-

Provizioane pentru deprecierea materiei prime 20.161.568 lei;

Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile 58.432.067 lei;
Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 5.784.638 lei;
Provizioane pentru deprecierea produselor finite 105.522.851 lei;
Provizioane pentru deprecierea marfurilor 41.729.750 lei.

70. Se inregistreaza plus de valoare rezultat din reevaluarea imobilizarilor in valoare totala de
87.708.955 lei, din care:
- Diferente la terenuri 20.830.308 lei;
- Diferente la cladiri 59.837.928 lei;
- Diferente la echipamentele tehnologice 7.040.719 lei.
Ulerior rezervele din reevaluare se transfera la rezerve pentru intreaga valoare.
71. Se inchid conturile de venituri si cheltuieli.
72. Pe baza notei de contabilitate, se inregistreaza obligatia privind impozitul pe profit de 16%,
stiind ca s-a realizat un profit de 55.863.977.026 lei. Se deconteaza impozitul pe profit datorat bugetului
statului si inscris in extrasul de cont, in suma de 8.938.236.324 lei.
73. Din profitul brut se constituie rezerve legale in suma de 2.793.198.851 lei ( 5% * profitul brut de
55.863.977.026).