PARTEA 1!!!!!

CURS 1
GENERALITATI SI ELEMENTE DE BAZA PRIVIND
FABRICAREA
APARATURII DE TRANSPORT SI DEPOZITARE –
ATD pag. 2

2. Clasificarea ATD,Criterii pag. 3

Caracteristicile fabricării ATD pag. 7

Principiile elaborării proceselor tehnologice de

fabricare a ATD pag. 10

Datele iniţiale necesare proiectării proceselor

tehnologice
Structura proceselor tehnologice
Schema de execuţie
Tipizarea proceselor tehnologice
Principiile interschimbabilităţii în domeniul
ATD

Abaterile admisibile şi toleranţele îmbinărilor

sudate cap la cap ale ATD pag. 18

Abaterile efective la diametrul şi la lungimea

ATD pag. 25

Toleranţele îmbinărilor cu joc dintre

elementele ATD pag. 28
Adaosuri şi toleranţe la operaţiile de prelucrare
a semifabricatelor pentru ATD pag. 35

CURS 2
OPERATII PREGATITOARE LA FABRICAREA
APARATURII PETROCHIMICE SI DE RAFINARII – ATD pag. 41
Deconservarea si curatirea semifabricatelor
Îndreptarea semifabricatelor
Trasarea semifabricatelor

Deconservarea este operatia tehnologica la care se

îndeparteaza straturile (acoperirile) de protectie aplicate de
producator pe suprafetele semifabricatelor în vederea protejarii
acestora în cursul transportului, depozitarii si manipularii lor
înainte de utilizare
Curatirea este operatia tehnologica la care se îndeparteaza
straturile de oxizi, eventualele substante organice, apa si
impuritatile mecanice depuse pe suprafetele semifabricatelor în
cursul transportului, depozitarii si manipularii lor înainte de
utilizare

Necesitatea realizarii operatiilor tehnologice de deconservare sau de

curatire,argumente pag. 45

Deconservarea se realizeaza prin procedee tehnologice simple pag. 47

Îndreptarea este operatia tehnologica la care se corecteaza abaterile

de forma produse semifabricatelor în cursul transportului, depozitarii si
manipularii lor înainte de utilizare

Îndreptarea se realizeaza prin deformarea plastica (de obicei, la rece)

a semifabricatului, producând îndoirea semifabricatului în sens contrar
curburii corespunzatoare abaterii de forma pe care o prezinta.
Principiul de realizare a îndreptarii pag. 54

Masini speciale de îndreptat cu role pag. 56

Constructia masinilor de îndreptat semifabricate de tip tabla sau platbanda
pag. 57

Masinile de îndreptat
tevi pag. 60

Proiectarea operatiei de îndreptare a semifabricatelor pentru ATD,etape pag.

61

Coeficientul (modulul) de rezistenta K si exponentul de ecruisare m pag. 66

Trasarea este operatia tehnologica având ca obiect desenarea

si marcarea pe semifabricat a conturului piesei finite, sau a
conturului desfasuratei piesei finite si a adaosurilor de prelucrare
dupa debitare pag. 82

La efectuarea trasarii se procedeaza astfel pag. 84

Dimensiunile de trasare pentru virolele cilindrice pag. 85

Dimensiunile de trasare pentru virolele tronconice pag. 87

Dimensiunile de trasare pentru fundurile bombate pag. 91

 CURS 3
Debitarea prin deformare plastică / forfecare a
semifabricatelor pag. 98
Debitarea prin deformare plastică este operaţia
tehnologică
la care un semifabricat de pornire este secţionat în
semifabricate
cu destinaţie precisă (pentru realizarea unor anumite
elemente de
ATD), prin deformarea plastică la rece şi forfecarea
materialului
din secţiunile de tăiere

Debitarea prin forfecare a semifabricatelor de tip

tablă şi platbandă pag. 106
foarfeci cu cuţite drepte
foarfeci cu cuţite disc

Datele iniţiale necesare proiectării operaţiei de

debitare pag. 115

Forţa maximă necesară la debitare

Foarfecile cu cuţite disc pag. 122

Debitarea prin forfecare a barelor şi profilelor

laminate pag. 130

Debitarea prin forfecare a ţevilor pag. 132

Debitarea prin procedee termice a semifabricatelor

pag. 139
Debitarea termică este operaţia tehnologică la care
un
semifabricat de pornire este secţionat în
semifabricate cu
destinaţie precisă (pentru realizarea unor anumite
elemente de
ATD), prin încălzirea materialului din secţiunea de
tăiere până la
temperatura de ATDindere (ardere) sau de topire,
urmată de
îndepărtarea produselor de ardere sau de topire din
tăietură

Condiţii la procedeele de taiere pag. 141

Nu pot fi tăiate prin ardere pag. 142

Debitarea semifabricatelor prin procedeul oxi – gaz

pag. 144

La debitarea oxi – gaz a semifabricatelor pentru ATD

trebuie avute în
vedere următoarele particularităţi pag. 153

Debitarea semifabricatelor prin procedeul oxi – arc

pag. 154

Tăierea cu arc electric şi oxygen

Debitarea semifabricatelor prin topire cu arc electric

pag. 155
Tăierea prin topire cu arc electric

Debitarea semifabricatelor prin topire cu jet de

plasmă pag. 156
Tăierea cu jet de plasmă

Prelucrarea marginilor semifabricatelor pag. 159

Prelucrarea marginilor este operaţia tehnologică
aplicată
semifabricatelor pentru realizarea următoarelor
obective: a.
obţinerea formei şi preciziei dorite a semifabricatelor;
b. obţinerea
formei marginilor semifabricatelor în concordanţă cu
configuraţia rostului de sudare preconizat pentru
îmbinarea prin
sudare a elementelor de aparatură realizate din
semifabricatele
respective; c. îndepărtarea stratului de metal defect
din zonele
adiacente tăieturilor realizate la debitarea
semifabricatelori
(îndepărtarea zonei influenţate de tăiere – ZIT, cu
lăţimea mt)

Prelucrarea marginilor semifabricatelor prin procedee

termice pag. 160
Pentru prelucrarea marginilor semifabricatelor se
folosesc două
categorii de procedee: procedee de prelucrare
termică şi procedee de
prelucrare mecanică (aşchiere).

Prelucrarea marginilor semifabricatelor prin

procedee de prelucrare mecanică (aşchiere) pag. 164
Prelucrarea marginilor semifabricatelor prin aşchiere
asigură
atingerea tuturor obiectivelor acestei operaţii
(obiectivele a, b şi c din
definiţia dată mai înainte operaţiei de prelucrare a
marginilor
semifabricatelor)

CURS 4
Curbarea semifabricatelor de tip tablă sau platbandă pag. 167
Curbarea este operaţia tehnologică la care se produce modificarea
generală sau locală, prin deformare plastică, a curburii unui
semifabricat de tip tablă sau platbandă, în vederea transformării
acestuia într-un element de ATD

Regimul termic de realizare a acestei operaţii tehnologice,prescriptii

pag. 168

Pentru a utiliza schema de calcul la determinarea GDmax, se ţine seama

de următoarele pag. 171
Gradul maxim!

deformarea plastică (fără ecruisare) realizată la o temperatură Tdp ≥

Trp ≅ 0,4Ts se numeşte deformare plastică la cald (sau deformare
plastică fără ecruisare), iar deformarea plastică realizată la o
temperatură Tdp < Trp ≅ 0,4Ts (însoţită de formarea unei structuri
fibroasă şi de ecruisarea materialului metalic) este denumită deformare
plastică la rece.

Curbarea semifabricatelor de tip tablă sau platbandă

pe maşini de curbat cu role pag. 206

Particularităţile curbării pe maşinile cu role

Maşinile de curbat cu patru role pag. 212

Proiectarea operatiei de curbare pe maşinile cu role pag. 220

Se stabileşte formula de calcul al valorii momentului încovoietor Mic,

necesar curbării semifabricatului pag. 224

Proiectarea operaţiei de curbare se încheie cu compararea puterii

necesare Pnec cu puterea nominală a motorului de acţionare (al maşinii
de curbat pentru care s-au făcut calculele în etapele anterioare) Pm
Neconformitaţi ale elementelor de aparatură
generate în cursul operaţiei de curbare pe maşinile cu role pag. 235

Cauze care pot determina realizarea prin curbare a unor virole cu

abateri de formă pag. 240
Calibrarea virolelor pe maşinile de curbat cu role pag. 243
Calibrarea (revălţuirea) este operaţia tehnologică prin care se elimină
abaterile de la circularitate ale secţiunilor transversale ale virolelor
cilindrice sau tronconice

Calibrarea se realizează pe maşinile de curbat cu trei sau cu patru

role,etapepag. 245
Stabilirea razei de calibrare rmca
Curbarea semifabricatelor de tip tablă sau platbandă
pe maşini speciale de curbat cu role şi pe prese pag. 249
Curbarea pe maşini cu role verticale

Curbarea şi îndoirea pe maşini cu traversă mobilă pag. 254

Curbarea şi îndoirea pe prese de îndoit pag. 256

CURS 5
Continua cu titluri din cursul 4!

Relaţie pentru coeficientul de ovalizare pag. 280

stabilirea operativă a regimurilor

tehnologice la curbarea ţevilor pag. 286
Procedee tehnologice de curbare a ţevilor pag. 290
Curbarea prin înfăşurare pe sector profilat

Curbarea cu poanson şi role de susţinere profilate

pag. 296

Curbarea prin rulare pag. 300

Curbarea prin împingere pe sector sau şablon profilat

pag. 305

Curbarea la cald folosind încălzirea prin inducţie pag.

312

Procedee tehnologice de realizare a serpentinelor

pag. 319

Fabricarea fitingurilor din ţeavă pag. 334

Fitingurile sunt elemente prefabricate, realizate într-o
gamă
tipodimensională binestabilită, folosite pentru a
creşte
productivitatea realizării conductelor tehnologice şi
de transport

Fabricarea coturilor prin tragere / împingere pe dorn

pag. 336
 CURS 6
Fabricarea coturilor prin matriţare pag. 345

Fabricarea teurilor din ţeavă pag. 352

Ambutisarea semifabricatelor de tip tablă sau

platbandă pag. 357
Ambutisarea este operaţia tehnologică prin care se
obţin din
semifabricate de tip tablă sau platbandă, prin
deformare plastică la
rece sau la cald, elemente de aparatură având
configuraţia
corespunzătoare unor suprafeţe nedesfăşurabile

Ambutisarea pe presele hidraulice pag. 371

Datele iniţiale necesare proiectării operaţiei de

ambutisare pag. 383

Ambutisarea pe presele rotative pag. 387

 PARTEA A DOUA !!!!!
CURS 7
Procedura de sudare reprezintă:“succesiunea specificată
de acţiuni care trebuie să fie urmată în cazul executării unei
suduri, incluzând referirea la materiale, la pregătire, la
preîncălzire (daca este necesară), la metoda (procedeul) de
sudare şi la controlul sudării, la tratamentul termic după
sudare (dacă este relevant), precum şi la echipamentul de
sudare care trebuie utilizat”.
*************************************************************
****
1. Operaţiile de sudare la fabricarea ATD
din oţeluri nealiate
Orice procedură de sudare este documentată prin:
I. Specificaţia procedurii de sudare (trebuie să ofere
detalii despre modul în care trebuie să se efectueze o operaţie de
sudareşi trebuie să conţină toate informaţiile relevante despre
prelucrare)
Cuprinde:
Informaţii referitoare la producător
Informaţii referitoare la materialul de bază
Informaţii de bază privind sudarea
Informaţii specifice procedeului de sudare

II. Instrucţiunile de lucru

Metode de calificarea unei proceduri de sudare:

-Calificarea unei proceduri de sudare
-Calificarea prin verificări ale procedurii de sudare
-Calificarea prin utilizarea unor materiale pentru
sudare aprobate
-Calificarea prin experienţa anterioară în sudare
-Calificarea prin utilizarea unei proceduri de sudare
standard
 -Calificarea printr-o încercare de sudare înainte de
începerea fabricaţiei

Condiţii la sudare pt ATD:

� să poată fi sudate
� să fie ductile şi rezistente
� să nu fie afectate intens de procesul de îmbătrânire

Oţelurile nealiate de calitate - cerinţe:

a) să fie calmate şi să fie livrate după un tratament de
normalizare sau într-o stare echivalentă;
b) conţinutul (concentraţia masică) de carbon pe produs să fie
mai mic de 0,25%, iar conţinuturile de sulf şi de fosfor să fie
fiecare mai mici de 0,05%;

Semifabricatele de tip tablă sau ţeavă din oţeluri

nealiate- conditii pt constructia sudata pag.456

*** Se definesc temperaturile caracteristice(din condiţia

evitării ruperii fragile) la proiectarea oricărui recipient
sub presiune: Temperatura minimă a metalului (minimum
metal
temperature) tM , Temperatura de referinţă la proiectare
(design reference temperature) tR , Temperatura de încercare
la încovoiere prin şoc (impact test temperature) tKV PAG.
461(explicatii pt. fiecare)

***************************************************
*********
Sudarea prin topire este rezultatul unei activări
termice importante, care determină încălzirea locală
(cu ajutorul unei surse termice adecvate) a
materialului pieselor supuse sudării (numit material
de bază MB) la temperaturi superioare temperaturii
lui ts; prin topirea marginilor pieselor şi, eventual, a
unui material de adaos MA, se formează între piese o
baie de material metalic topit BMT, care se
transformă prin solidificareîntr-o cusătură sudată
CUS.
Particularităţile cristalizării primare a BMT: cristalizarea BMT
este dirijată; cristalizarea este intermitentă; cristalizarea se
realizează cu un număr redus de germeni cristalini; viteza de
creştere a cristalelor CUS este mare, iar forma acestor cristale
este celular – dendritică PAG. 482 –explicatii

ZIT poate fi împărţită în următoarele subzone (fâşii):

fâşia I (de supraîncălzire)
fâşia II (de normalizare)
fâşia III ( de austenitizare incompletă)
fâşia IV (neaustenitizată)

TT postsudare pt eliminarea starilor de tensiuni:

recoacerea de detensionare, recoacerea completă,
normalizarea, îmbunătăţirea etc.

Sudabilitatea=aptitudinea unui oţel ca printr-un

anumit procedeu şi pentru un anumit scop să asigure
în îmbinările sudate caracteristicile locale şi generale
prescrise pentru o construcţie sudată.

Tipuri de suduri
- cu electrozi înveliţi – SE, PAG. 493 (conditii-
recomandari-pag502.)
- Sudarea(semiautomată sau automată)sub strat de flux –
SF sau SAF pag.503 (recomandări pag.508)
- Sudarea cu flacără de gaze – SG. pag. 514

2.Operaţiile de sudare la fabricarea ATD

din oţeluri cu rezistenţă mecanică ridicată
şi granulaţie fină pag. 515
A. Oţelurile cu granulaţie fină pentru construcţii
sudate

Acestea sunt : oţeluri normalizate(simbolizate SxxxN

sau SxxxNL) si oţeluri laminate
termomecanic(simbolizate SxxxM sau SxxxML), unde
xxx =Rp0,2 (în N/mm2)=limita de curgere.

Sudabilitatea acestor oţeluri se asigură prin

prescrierea unor valori
limitate ale carbonului echivalent %Ce ≤ ce0 Є [0,34
%; 0,52 %], valoarea
maximă ce fiind precizată în funcţie de marca oţelului,
de clasa de calitate
şi de grosimea semifabricatelor livrate.

B. Oţelurile pentru aparate şi recipiente sub presiune

Acestea sunt : oţeluri cu caracteristici specificate la

temperaturi ridicate (PxxxGH)
, oţelurile nealiate de calitate (PxxxGH) si Oţelurile cu
granulaţie fină normalizate ( care se impart in:
1.grupa de bază PxxxN, 2.grupa oţelurilor rezistente
la temperaturi ridicate PxxxNH, 3.grupa oţelurilor
rezistente la temperaturi joase PxxxNL1 , 4.grupa
specială a oţelurilor rezistente la temperaturi joase
PxxxNL2 ) (detalii vezi pag.526)

Pentru recipientele care lucrează la temperaturi

ridicate se folosesc oţeluri la care se garantează
limita de curgere la temperatura maximă de
exploatare sau caracteristicile de comportare la fluaj
la această temperatură, iar pentru recipientele care
funcţionează la temperaturi scăzute se utilizează
oţeluri la care se garantează caracteristicile de
tenacitate.
 CURS 8

3.Operaţiile de sudare la fabricarea

ţevilor şi conductelor de transport şi de
distribuţie din oţeluri

A.Oteluri clasice (structura structura ferito-

perlitică)– pag.540

B.Oteluri moderne(structură cu ferită

aciculară(bainită cu conţinut scăzut de carbon)) –
pag.546 + particularitati pag. 553

Semifabricatele de tip platbandă destinate fabricării

ţevilor sudate longitudinal sau elicoidal se realizează
din astfel de oţeluriprin procedee de laminare
controlată sau laminare termomecanică.

Influenţa compoziţiei chimice a oţelurilor asupra

rezistenţei la coroziune a ţevilor –pag.564

Sudabilitatea oţelurilor „clasice” pag. 566

Sudabilitatea oţelurilor „moderne” pag. 569

4. Operaţiile de sudare la fabricarea

elementelor de ATD din
oţeluri cu tenacitate garantată la temperaturi
scăzute (criogenice)

soluţii tehnologice pt. tenacitate – pag. 583

Principalele mărci de oţeluri care aparţin acestei
clase, fiind incluse între oţelurile agreate pag. 589:
Oţeluri pentru semifabricate plate (table) , Oţeluri
pentru ţevi fără sudură , Oţeluri pentru semifabricate
forjate , Oţeluri pentru piese turnate.

Pag. 591 Clasificare Otelurile criogenice cu %Ni ≤ 5 au

sudabilitate bună
Otelurile criogenice cu 9 %Ni au
sudabilitate bună

5. Operaţiile de sudare la fabricarea

elementelorde ATD din oţeluri inoxidabile
- pag. 595

Oţelurile inoxidabile
În funcţie de reţeta de aliere utilizată la elaborare,
oţelurile inoxidabile pot fi clasificate în: oţeluri aliate cu
crom şi oţeluri aliate cu crom şi nichel. Oţelurile
inoxidabile comerciale, livrate sub formă de
semifabricate.

Oţelurileinoxidabile sunt împărţite în următoarele

grupe structurale:
A.Oţeluri austenitice
B. Oţeluri feritice
C. Oţeluri martensitice
D.Oţeluri duplex (ferito - austenitice sau austenito -
feritice)
E.Oţeluri durificabile prin precipitare

Punct caracteristic nominal – pag. 598

Diagrama structurală Schaeffler , dreaptă de diluţie -

pag. 601
5.1. Operaţiile de sudare la fabricarea elementelor de
ATD din oteluri inoxidabile feritice
au structură monofazică feritică si caracteristicile de
utilizare ale acestor oţeluri nu pot fi modificate prin
aplicarea de TT cu schimbare de fază;

Sudabilitatea acestor oteluri este bună, principalele

probleme care pot să apară la sudarea elementelor de
ATD din astfel de oţelurii fiind:
a) sensibilitatea ridicată la supraîncălzire (creşterea
pronunţată a granulaţiei în cazul încălzirii şi/sau
menţinerii îndelungate a oţelurilor la temperaturi mai
mari de 900 0C);
b) tendinţa de fragilizare şi fisurare (atât datorită
creşterii granulaţie, cât şi datorită intervenţiei altor
fenomene, cum ar fi, de exemplu, apariţia fazei σ în
cazul menţinerilor îndelungate, în intervalul de
temperaturi 550...700 0C).

Pentru obţinerea unor îmbinări sudate de calitate – prescriptii

pag. 609

La sudarea elementelor de ATD din oţeluri inoxidabile feritice

se pot utiliza
procedeele de sudare clasice: sudarea cu arc electric şi
electrozi înveliţi SE, sudarea
cu arc electric sub strat de flux SAF, fiind însă preferate
procedeele de sudare
moderne, cu arc electric în mediu protector de gaz inert, WIG
şi MIG.
A. Particularităţi tehnologice la utilizarea
procedeului WIG - pag. 611
B. Particularităţi tehnologice la utilizarea
procedeului MIG - pag. 612

5.2. Operaţiile de sudare la fabricarea

elementelor de ATD din oţeluri inoxidabile
austenitice crom – nichel
Compoziţia chimică a oţelurilor austenitice crom –
nichel - caracterizare pag. 617

Ca şi otelurile inoxidabile feritice, aceste oţeluri nu

prezintă transformari de fază în stare solidă, având,
la orice temperatură în stare solidă, o structură
monofazică austenitică (eventual, cu foarte mici
cantităţi de carburi); ca urmare, caracteristicile de
utilizare ale acestor oţeluri nu pot fi modificate prin
aplicarea de TT cu schimbare de fază (recoacere
completă, normalizare,îmbunătăţire) pag. 623

Sudabilitatea - este bună, datorită structurii

monofazice pe care o prezintă.
pag. 624 probleme care pot să apară la sudarea
elementelor de ATD din oţeluri austenitice crom-
nichel.

C) Procesele de coroziune – pag 633: Coroziunea

generală , Coroziunea prin puncte , Coroziunea
intercristalină , coroziunea tensofisurantă(pag. 639)

*Micşorarea susceptibilităţii oţelurilor austenitice

crom – nichel faţă de coroziunea intercristalină – pag.
638

5.3. Operaţiile de sudare la fabricarea

elementelor de ATD din oţeluri inoxidabile
duplex pag. 640

Rezistenţa la coroziune pag. 642

Mărcile de oţeluri comerciale pag. 643

Cerinte- îmbinări sudate de calitate la realizarea ATD

din oţeluri duplex- pag. 644
 CURS 9

Oţelurile placate sunt produse laminate alcătuite

dintr-un
strat suport, denumit strat de bază – B, confecţionat
din oţel
nealiat (carbon) sau slab aliat, care le asigură
rezistenţa mecanică
şi un strat de acoperire (placare), numit placaj – P,
confecţionat
din oţeluri inoxidabile sau sau din aliaje neferoase
anticorozive,
care le asigură rezistenţa la coroziune

La realizarea operaţiilor de sudare din procesele

tehnologice
de fabricare a elementelor de aparatură din oţeluri
placate:
-� se sudează mai întâi stratul B al componentelor
care se
îmbină prin sudare, folosind un material de adaos
MAB,
asemănător oţelului din care este realizat stratul B şi
rezultă o
parte a CUS, numită CUSB;
- se sudează startul P al componentelor care se
îmbină prin
sudare, folosind un material de adaos MAP, adecvat
sudării
materialului metalic din care este realizat stratul P şi
rezultă o
altă parte a CUS, numită CUSP

procedee tehnologice de realizare a otelurilor placate

1. Fabricarea semifabricatelor din oţel placat folosind

sudarea prin presiune a straturilor B şi P realizate,
prin laminare, sub forma de table sau platbande
2. Fabricarea semifabricatelor din oţel placat prin
laminarea unui lingou special, realizat prin turnarea
oţelului B într-o lingotieră cu perete despărţitor din
material P
3. Fabricarea semifabricatelor din oţel placat prin
relaminarea
unui pachet de produse laminate, cu structura B – P –
AA – P – B
4. Fabricarea semifabricatelor din oţel placat folosind
încărcarea prin sudare cu material P a unor
semifabricate de tip
tablă sau platbandă din material B
5. Fabricarea semifabricatelor din oţel placat folosind
placarea prin explozie

Tehnologiile de realizare a operaţiilor de sudare la

fabricarea elementelor de ATD din oţeluri placate:
I. accesul în zona de sudare dinspre Bcât şi dinspre P.
variante:
1. a. prelucrarea marginilor pieselor pentru
obţinrea configuraţiei rostului de sudare; b. realizarea
CUSB; c.
îndepărtarea prin crăiţuire sau polizare a rădăcinii
CUSB; d. realizarea
CUSP (din minim două straturi).
2. a. prelucrarea marginilor pieselor pentru
obţinerea
configuraţiei rostului de sudare; b. realizarea CUSB; c.
completarea la
rădăcină a CUSB; d. realizarea CUSP (din minim două
straturi).

II. Dacă accesul în zona de sudare este posibil numai

dinspre P
variante:
1. . a. prelucrarea marginilor pieselor pentru
obţinrea configuraţiei rostului de sudare; b. realizarea
CUSB; c.
îndepărtarea prin prelucrare mecanică (polizare,
rabotare) a suprafeţei
CUSB, la min. 2 mm sub suprafaţa interioară a P; d.
realizarea CUSP (din
minim două straturi)
2. a. prelucrarea marginilor pieselor pentru
obţinerea
configuraţiei rostului de sudare (se va realiza x ≥ 4
mm, dacă se foloseşte
SE la CUSB sau x ≥ 8 mm, dacă se foloseşte SAF la
CUSB); b. realizarea
CUSB; c. realizarea CUSP (din minim două straturi)

III. Dacă accesul în zona de sudare este posibil numai

dinspre B
(situaţie care trebuie evitată, deoarece impune
relizarea întâi a CUSP şi
apoi a CUSB)
a. prelucrarea
marginilor pieselor pentru obţinrea configuraţiei
rostului de sudare; b.
realizarea primului rând/strat (rândul/stratul de
rădăcină) al CUSP; c.
depunerea a încă două rânduri cu MAP şi, peste
acestea, depunerea unui
strat tampon din Fe sau Ni ; d. realizarea CUSB (cu
rânduri şi straturi
înguste, folosind curent şi energii liniare de sudare
mici).

Elementele de aparatură bimetalice:

- nu sunt disponibile semifabricate din oţeluri sau
materiale
placate
- elementul de aparatură are configuraţie complicată
şi/sau
grosime mare de perete şi se impune fabricarea
stratului B (din oţel
nealiat sau slab aliat) al acestuia prin turnare
 CURS 10

Rezervoarele sferice supraterane – RSS se folosesc

pentru
depozitarea gazelor lichefiate (gaze petroliere
lichefiate – GPL,
adică amestecuri de hidrocarburi având drept
componente de bază
propanul, propilena, butanul, butilena şi izobutabul,
gaze
naturale lichefiate – GNL, adică gaze având ca
principală
componentă metanul şi care sunt extrase din
zăcămintele
subterane, alte gaze cu utilizări industriale: oxygen,
azot, argon,
heliu, hydrogen, ammoniac etc.).
Parametrii principali ai regimurilor de depozitare,
adică presiunea şi temperatura

Tehnici şi tehnologii de depozitare:

-Depozitarea sub presiune, la temperatura ambiantă
-Depozitarea cu semipresiune, în conditiile realizării
unor regimuri
de refrigerare parţială
-Depozitarea fără presiune (depozitarea izotermică)
-Depozitare combinată (mixtă)

Din punctul de vedere al rezemării există:

a. RSS cu rezemare subecuatorială, pe inel continuu
sau pe
picioare (verticale sau înclinate)
b. RSS cu rezemare ecuatorială, de obicei, pe
picioare(verticale sau înclinate).

Mantaua RSS se confecţionează în mod obişnuit din

oţeluri
slab aliate sau microaliate cu rezistenţă mecanică
ridicată şi
granulaţie fină (de exemplu, mărcile R510 sau RV510)
sau din
oţeluri criogenice (aliate cu Ni.

Realizarea RSS presupune două grupe de procese

tehnologice:
1.procesele tehnologice de fabricare
2.procesele tehnologice de montare-sudare

Procesele tehnologice de fabricare în condiţii uzinale

a elementelor
sferice;operatii:
Curăţarea; Îndreptarea; Trasarea; Debitarea

Sistemul de rezemare-susţinere al rezervoarelor

sferice constituie o
construcţie metalică alcătuită fie dintr-un inel metalic
continuu
(ecuatorial sau subecuatorial) sudat la manta

Verificarea execuţiei fundaţiei pag. 773

Schema de execuţie (succesiunea etapelor principale

de
montare) a unui astfel de rezervor pag. 774

La sudarea RSS cu mantaua structurată în varianta I

se utilizează
procedeul SE şi se au în vedere următoarele
prescripţii pag. 778

Variante de montare RS (4variante)pag. 774- 789

sudarea subansamblurilor mantalei se realizează

prin procedeul SAF etape pag. 785

sudarea subansamblurilor mantalei se realizează prin

procedeul SE pag. 787
Tratament termic al rezervoarelor sferice pag. 796

Pentru RSS se folosesc următoarele soluţii

tehnologice corespunzătoare metodelor de încălzire
anterior pag. 800

Procedeul de încălzire a RSS cel mai convenabil pag.

810

Instalaţie de încălzire a RSS pag. 812

Lucrările pregătitoare în vederea

realizării tratamentului termic global de recoacere de
detensionare la un RSS pag. 814

Programarea executării tratamentului termic pag. 821

Prescripţii pentru tratament termic pag. 822

Tehnologiile de realizare a conductelor metalice pag.

828

Principalele procedee de sudare folosite la realizarea

conductelor pag. 835

Tehnologiile de realizare a conductelor din polietilena

pag. 848

Clasificare tevi si conducte din polietilena pag. 849

Caracteristicile dimensionale ale ţevilor din

polietilenă pag. 851

Ţevile din polietilenă pentru conducte se execută cu

SDR = 17,6 sau cu SDR = 11 pag. 852

Ţevile din polietilenă prescriptii pag. 853

se recomandă trei tipuri constructive de flanşe

pentru ţevi, fitinguri şi armături de PE pag. 854

Caracteristicile regimului de funcţionare şi ale

rezistenţei
materialului pentru ţevile de polietilenă pag. 856

Principalele calităţi/sortimente de ţevi de polietilenă

pentru
conducte se simbolizează pag. 860

Prescriptii privind manevrarea, transportul şi

depozitarea ţevilor de polietilenă pentru conducte
pag. 861

Prescripţii privind montarea conductelor de

polietilenă pag. 862
Montarea conductelor din polietilena în şanţ pag. 865

Tehnologia sudării conductelor de polietilenă, conditii

pag. 869

Tipuri de sudari la polietilena + etape pag. 870

CURS 11
ELEMENTE DE BAZĂ PRIVIND MENTENANŢA
UTILAJELOR ŞI APARATURII DE TRANSPORT ŞI
DEPOZITARE A HIDROCARBURILOR pag. 889

Mentenanţa elementelor de capital fix ale firmelor

industriale pag. 889

formarea brută de capital fix pag. 892

Tipuri de uzuri pag. 894

Mentenanţa reprezintă totalitatea acţiunilor care se

execută
periodic în scopul menţinerii caracteristicilor de
funcţionare ale
elementelor capitalului fix în limitele prescrise în
specificaţii.
Mentenanţa poate fi pag. 896

Durabilitatea economică, fiabiliatea,

mentenabilitatea şi disponibilitatea UTD şi ATD pag.
899

formula de calcul pentru costul producţiei

realizate sau serviciilor prestate cu un element de
capital fix pag. 899

Fiabilitatea este proprietatea unui element de capital

fix exprimată prin
probabilitatea ca acesta să îndeplinească o funcţie
impusă, în
condiţii prescrise, în cursul unei perioade de timp
date. pag. 910

Tipuri de fiabilitate pag. 910

Media timpului de bună funcţionare MTBF pag. 918

Durată de bună
funcţionare, durată (calendaristică) de utilizare, Rata
(intensitatea) de defectare pag. 919

Curba tipică de defectare, prezintă trei zone pag. 920

Funcţia de fiabilitate şi Funcţia de repartiţie

atimpului de funcţionare pag. 923
Mentenabilitatea este
proprietatea unui element de capital fix (produs,
sistem, maşină,
utilaj, aparat etc.) esprimată prin probabilitatea ca
acesta să poată
fi supravegheat, întreţinut şi reparat într-o anumită
perioadă de timp pag. 927
Accesibilitatea, Logistica, Redondanţa, Service pag.
931

Media timpului de reparare MTR pag. 932

Rata reparaţiilor, Funcţia de repartiţie a timpului de

reparare pag. 933

Disponibilitatea pag. 934

Ponderea timpului de bună funcţionare în durata unui

ciclu de
utilizare pag. 934

Funcţia de disponibilitate pag. 936

Sisteme de mentenanţă, cerinţe pag. 950

Tipuri de sisteme de mentenanţă pag. 952

Sistemul de mentenanţă după necesităţi
Sistemul de mentenanţă pe baza constatărilor
Sistemul de mentenanţă preventiv planificată, cu
planificare rigidă
Sistemul de mentenanţă preventiv planificată, cu
planificare controlată

Planificarea lucrărilor de mentenanţă pag. 957

Problema principală, cu grad ridicat de dificultate o
reprezintă stabilirea termenelor de programare a
lucrărilor de
mentenanţă

Metoda uzurii globale admisibile pag. 959

Metoda fiabilităţii minime admisibile pag. 971

Problemele tehnologice de bază la repararea UTD şi

ATD pag. 984
Restabilirea calităţii ajustajelor UTD sau ATD pag. 985
Metode de restabilire a ajustajelor

Metoda dimensiunilor sau treptelor de reparaţii pag.

986

Metoda compensării uzurii unei piese din compunerea

ajustajului cu o piesă de adios pag. 995

Metoda compensării uzurii unei piese din compunerea

ajustajului folosind încărcarea acesteia prin sudare,
metalizare, depunere electrochimică pag. 1004

CURS 12

Recondiţionarea prin deformare plastică a

componentelor UTD sau ATD pag. 1006
Recondiţionarea prin îndreptare
Recondiţionarea prin refulare
Recondiţionarea prin presare din interior sau din
exterior
Recondiţionarea prin netezirea şi ecruisarea
suprafeţelor uzate

Recondiţionarea prin sudare a componentelor UTD

sau ATD pag. 1012

Procedee tehnologice de încărcare prin sudare a

pieselor uzate sau corodate pag. 1014
Încărcarea cu flacără de gaze (oxiacetilenică)
Încărcarea prin procedeul SE
Încărcarea prin procedeul SAF
Încărcarea prin procedeul SBZ
Încărcarea prin procedeul SJP
Recondiţionarea prin sudare a componentelor /
pieselor fisurate sau rupte pag. 1022

Principalele tehnologii utilizate pentru repararea prin

sudare
a pieselor din fontă fisurate sau rupte pag. 1032

Recondiţionarea componentelor UTD sau ATD folosind

metalizarea prin pulverizare pag. 1041

Procedee de metalizare pag. 1047

Recondiţionarea componentelor UTD sau ATD prin

acoperiri electrochimice pag. 1051
Alegerea paramatrilor regimului de lucru la realizarea
depunerii / acoperirii electrochimice

Procedee de acoperire electrochimică pag. 1054

Recondiţionarea componentelor UTD sau ATD prin

aplicarea de învelişuri din materiale compozite pag.
1058

Tehnologia umplerii cu chit a defectelor conductelor

pag. 1083

Tehnologiile de aplicare a învelişurilor polimerice sau

din materiale
compozite în zonele cu defecte ale conductelor pag.
1104