Proiect

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE
MANAGEMENTUL PROIECTELOR IN CONSTRUCTII
STUDIU DE CAZ – PENSIUNEA DAVID

CUPRINS
Cap 1: Descrierea proiectului
1.1 Date de recunoastere a investitiei
1.2 Date cu privire la amplasament
1.3 Descrierea investitiei
1.4 Obiectivul proiectului
1.5 Justificarea necesitatii implementarii proiectului
1.6 Potentialii beneficiari ai proiectului/grupul tinta
Cap 2: Managementul proiectului
2.1 Activitatile proiectului
2.1.1 Lista activitati, descriere
2.1.2 PR
2.2 Echipa de management
2.2.1 Formarea echipei de management
2.2.2 Responsabilitatile echipei de management
2.3 Bugetul proiectului
2.3.1 Bugetul echipei de management
2.3.2 Buget PR
2.3.3 Bugetul proiectului – deviz general
2.4 Plan proiect
2.4.1 Grafic activitati

2.4.2 Grafic achizitii
2.4.3 Grafic financiar
2.4.4 Grafic echipa de management
2.5 Stabilirea riscurilor
2.5.1 Stabilirea potentialelor riscuri ale proiectului

Cap 1: Descrierea proiectului
1.1 Date de recunoastere a investitiei
Denumire obiectiv: “Pensiunea DAVID”
Amplasare obiectiv: localitatea Vatra - Dornei , judetul Suceava
Beneficiar: David s.r.l.
Masura 5.3 : Promovarea potentialului touristic si crearea infrastructurii necesare in scopul

cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica
Axa 5: Dezvoltare durabila si promovarea turismului
Programul Operational Regional
1.2 Date cu privire la amplasament
Vatra Dornei (în germană Dorna-Watra, maghiară Dornavátra) este un municipiu

din județul Suceava, în nord-estul României. Localitatea este situată în regiunea
istorică Bucovina de sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de 13.659
locuitori, fiind al cincilea centru urban ca mărime al județului. A fost declarată municipiu în anul
2000, fiind cel mai recent și cel mai mic municipiu din județul Suceava. Vatra Dornei este
cunoscută încă din secolul al XIX-lea, ca stațiune balneară și pentru practicarea sporturilor de
iarnă.
Municipiul Vatra Dornei este situat în partea sud-vestică a județului Suceava, în
Depresiunea Dornelor, având următoarele coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordică și
25° 22' longitudine estică. Vecinii orașului sunt următoarele comune: Pojorâta (la nord), Iacobeni
(la nord-vest), Dorna Candrenilor (la vest), Șaru Dornei (la sud) și Dorna-Arini (la est).
Localitatea Vatra Dornei este traversată de șoseaua europeană E58 (DN 17), importantă
cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania. Distanțele din Vatra Dornei până la cele mai
apropiate orașe pe această șosea sunt următoarele: 110 km până în municipiul Suceava (reședința
județului cu același nume), 43 km până în municipiul Câmpulung Moldovenesc, 84 km până
municipiul Bistrița, 74 km până în orașul Gura Humorului și 66 km până în orașul Frasin.
Altă cale rutieră importantă care străbate Vatra Dornei este șoseaua națională DN 17B,
care asigură legătura cu județul Neamț. Pe această șosea, Vatra Dornei se află la 156 km de
municipiul Piatra Neamț, 52 km de orașul Broșteni și 130 km de orașul Bicaz.
Municipiul Vatra Dornei este conectat la sistemul de căi ferate române prin magistrala feroviară
Suceava – Vama – Floreni – Ilva Mică, care traversează centrul orașului, unde există două stații
CFR, aflate la mică distanță una de cealaltă: Gara Vatra Dornei (construită în 1902) și Gara
Vatra Dornei Băi (construită în 1910). Aeroportul cel mai apropiat este cel din Suceava, aflat la
circa 120 km distanță.
Municipiul Vatra Dornei administrează trei localități care fac parte din alcătuirea sa:
Argestru, Roșu și Todireni.
Relief: Vatra Dornei reprezintă o așezare depresionară tipic montană, fiind situată în
partea de nord a Carpaților Orientali, la o altitudine medie de aproximativ 800 de metri. Orașul
este dispus în Depresiunea Dornelor care are următoarele limite: Munții Rarău și Giumalău la
nord-est (cu Vârful Bărnărel – 1.321 metri); Munții Călimani la sud (cu Vârful Dealu Negru –
1.302 metri) și Munții Suhard la nord (cu Vârful Runc – 1.149 metri). Geologia teritoriului este
formată din șisturi cristaline (Munții Suhard, în partea de nord) și din roci de natură vulcanică
(Munții Călimăni, în partea de sud).
Hidrografie: Municipiul este așezat la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna. În
afară de aceste două cursuri de apă principale, la confluența cărora s-a format Depresiunea
Dornelor, localitatea mai este străbătută de câteva pârâuri: Argestru, Chilia, Colăcelul, Roșu,
Negrești.
Climă: Clima este una temperat-continentală, cu o temperatură medie anuală de 5,2 °C.
În luna iulie media este de +15 °C, iar în luna ianuarie este de -6 °C. Temperaturile extreme
înregistrate la Vatra Dornei sunt următoarele: +36,4 °C (în data de 18 iulie 1904), respectiv -36,5
°C (în data de 13 ianuarie 1950).
Precipitațiile sunt abundente și ating aproximativ 800 mm. Numărul de zile cu zapadă
într-un an ajung la aproximativ 120 zile/an. Cea mai lungă perioadă ploioasă înregistrată la Vatra
Dornei a fost în august 1908 (14 zile). Presiunea atmosferică medie este de 690 mm în luna
ianuarie, respectiv 694 mm în luna septembrie.
Cultură: Centrul de desfășurare a majorității activităților culturale din municipiul Vatra
Dornei este Casa de Cultură „Platon Pardău”. Aici au loc expoziții, spectacole de teatru,
spectacole folclorice, vernisaje și alte manifestări artistice locale. În interiorul clădirii există,
începând din anul 2002, sala multifuncțională „Salonul Alb”, în care au loc simpozioane,
dezbateri, ședințe, microconcerte, expoziții de pictură, grafică, sculptură, ceramică și artă
fotografică.[4] Casa de cultură este situată în centrul orașului, pe Strada Gării nr. 2, și poartă
numele poetului și scriitorului Platon Pardău, originar din Vatra Dornei.
Muzee: Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică din Vatra Dornei, localizat pe Strada
Unirii nr. 3, a fost înființat în anul 1952, fiind deschis oficial abia în 1957. Este constituit din
două secții: Secția de Faună și Floră din zona Dornelor și Secția de Cinegetică din județul
Suceava. Exponatele de faună și floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor natural, ceea
ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a
naturii, de taxonomie, filogenie și ecologie. Parterul muzeului prezintă colecția cinegetică.
Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă: pești, amfibieni, reptile, păsări și
mamifere. De asemenea, muzeul include un interior vânătoresc (realizat cu obiecte din coarne
căzute, blănuri, fazani și capete de căprior naturalizate) și Sala Trofeelor (unde sunt expuse
trofee de blană, trofee de coarne și trofee de colți de mistreț, adunate din această regiune).
Muzeul de Etnografie din Vatra Dornei, situat pe Strada Mihai Eminescu nr. 17, în
clădirea primăriei, a fost înființat în anul 1987 și oferă o imagine de ansamblu a creației populare
din zona montană a Bucovinei. Expoziția reprezintă cursiv domeniile principale ale artei
populare, structurate sub forma zonelor etnografice montane. Sunt ilustrate preocupările de vârf
ale locuitorilor de pe aceste meleaguri, prin prezentarea fenomenului artistic popular. De
asemenea, sunt reprezentate două dintre ocupațiile specifice zonei Dornelor: creșterea animalelor
și plutăritul. În incinta muzeului au fost reconstituite două interioare tradiționale din zonă, care
prezintă vizitatorilor armonia și farmecul organizării interiorului unei case țărănești. În colecție
se găsesc exemplare ale portului popular bucovinean, unelte meșteșugărești și ceramică din zona
Bucovinei.
Turism: Situată în nordul României, în depresiunea intramontană a Dornelor din Carpații
Orientali, Vatra Dornei este o localitate turistică foarte căutată datorită apelor termale, peisajului,
climei și facilităților de practicare a schiului. Orașul-stațiune este înconjurat de munți împăduriți:
Munții Giumalău, Munții Bistriței, Munții Călimani, Munții Rodnei, Obcina Mestecăniș. Se
practică alpinismul și sporturile de iarnă, iar localitatea este în același timp și o importantă
stațiune balneară.
Parcul natural din centrul stațiunii, renumit pentru veverițele sale, precum și cazinoul
amintesc de faimoasele stațiuni balneare din vestul Europei. În oraș, între cele mai interesante
atracții turistice se numără și cele două muzee deschise publicului vizitator: Muzeul de Științele
Naturii și Cinegetică, respectiv Muzeul Etnografic găzduit în clădirea primăriei.
Cei care doresc să exploreze împrejurimile au la dispoziție telescaunul care acoperă
distanța dintre oraș și Dealul Negru, sau pot pleca în excursii la Poiana Negrii și Poiana Stampei,
renumite pentru izvoarele lor minerale.
În perioada sezonului rece, turiștilor le stau la dispoziție cinci pârtii dedicate practicării
sporturilor de iarnă, dintre care una dedicată schiului fond.
Pârtia de schi „Dealu Negru” (denumită uneori și pârtia de schi „Telescaun”) are o
lungime de 3.200 de metri, fiind clasată pe locul al doilea în România din punct de vedere al
lungimii. Pârtia are o diferență de nivel de 400 de metri și un grad de dificultate mediu, fiind
destinată mai degrabă schiorilor amatori decât celor profesioniști, având și pante mai abrupte, dar
care nu provoacă probleme practicanților acestui sport. Pârtia beneficiază de o instalație de
transport cu telescaunul cu o capacitate de 120 de scaune cu câte două locuri. Lungimea traseului
telescaunului este de 3.000 de metri. Baza de plecare se află pe Strada Negrești, iar cea de
terminare la cea mai înaltă cotă a dealului (1.300 metri). Urcarea se realizează spre partea
superioară a versantului nordic al Dealului Negru. Durata de urcare cu telescaunul este de
aproximativ 20-25 de minute, timp în care iubitorii de munte pot admira peisajele pitorești ale
câtorva masive muntoase ce înconjoară depresiunea. Transportul cu telescaunul este disponibil în
toate anotimpurile, dar cel mai solicitat este vara și iarna. Pârtia „Dealu Negru” beneficiază și de
instalație de zăpadă artificială cu bandă transportoare.
Pârtia de schi „Parc” are o lungime de 900 de metri, cu o înclinare medie de 28,5° și o
diferență de nivel de circa 150 de metri. Este situată în centrul stațiunii Vatra Dornei, în
vecinătatea Parcului Central, și este una din cele mai vizitate pârtii din nordul țării. La bază se
află o pistă de snowtubing și școala de schi „Euroski”. Pârtia are o dificultate medie, este dotată
cu tunuri de zăpadă, beneficiază de iluminare nocturnă și de transport cu telescaunul asigurat de
Teleschiul Parc. Acesta include și un baby-schi pentru copii, iar lungimea traseului este de 230
de metri. Baza de plecare se află pe Strada Parcului.
În continuarea pârtiei de schi „Parc” se află pârtia „Poienița” (numită și „Parc 2”), cu o
lungime de 550 de metri și o diferență de nivel de 50 de metri. Pârtia beneficiază de o lărgime
optimă pentru începători și copii, având un grad de dificultate redus.
Pârtia de schi „Veverița” este situată în vecinătatea pârtiei „Parc”, accesul făcându-se atât
de pe Strada Parcului, cât și de pe pârtia „Parc 2’. Pârtia a fost inaugurată la data de 6 martie
2011. Are o lungime de 780 de metri și o diferență de nivel de 200 de metri. Gradul de dificultate
este mediu. Beneficiază de iluminat nocturn, instalație de producere zăpadă artificială și
instalație de transport pe cablu (un teleschi bipost).
În afară de cele patru pârtii de schi alpin, mai există pârtia „Dealu Runc”, dedicată
practicării de schi fond și situată în continuarea părții superioare a pârtiei „Veverița”. Are o
lungime de 5.000 de metri și un grad de dificultate scăzut, fiind recomandată pentru începători.
Nu beneficiază de iluminare nocturnă, zăpadă artificială sau transport pe cablu.
Obiective istorice și turistice:
Biserica Nașterea Maicii Domnului – construită în 1905 ca biserică luterană, este folosită
din 1947 ca biserică ortodoxă.
Biserica romano-catolică Schimbarea la Față a lui Isus – construită în 1905 pe locul unei
biserici mai vechi.
Biserica Sfântul Ilie – construită în 1908 ca biserică greco-catolică ruteană, este folosită
în prezent ca biserică ortodoxă.
Cazinoul din Vatra Dornei – clădire monument istoric, construită în 1898.
Izvorul Sentinela – clădire monument istoric , construită în 1896.
Izvorul Unirea, azi Restaurantul Maestro – clădire monument istoric construită în 1896.
Clădirea băilor – clădire monument istoric , construită în 1898.
Casa Vladimir, azi Întreprinderea Minieră Vatra Dornei – clădire monument istoric,
construită la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Casa de lemn „Aurora Negrea” – clădire monument istoric, construită în prima jumătate a
secolului al XIX-lea.
Hotelul Carol, fosta Vilă nr. 1 – clădire monument istoric , construită în 1896.
Hotelul din Strada Mihai Eminescu nr. 15 – clădire monument istoric , construită în 1896.
Primăria – clădire monument istoric , construită în 1897. Include Muzeul de Etnografie,
înființat în 1987.
Biblioteca orășenească – clădire monument istoric ,construită în 1901.
Gara Vatra Dornei – clădire monument istoric , construită în 1902.
Gara Vatra Dornei Băi – clădire monument istoric , construită în 1910.
Poșta – clădire monument istoric , construită în 1929.
Casa de Cultură „Platon Pardău” – clădire cu valoare arhitecturală.
Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică – înființat în 1952 și deschis oficial în 1957.
Sinagoga din Strada Luceafărul – construită la începutul secolului al XX-lea.
Templul Mare din Vatra Dornei – construit în perioada 1898-1902.
Grupul statuar din parcul stațiunii balneare – busturile lui Mihai Eminescu, Ion Luca
Caragiale, Mihail Sadoveanu, George Enescu, Ciprian Porumbescu, Mihail Kogălniceanu,
Costache Negri și Alecu Russo, monumente istorice , realizate în perioada 1964-2000.
Zona veche comercială a orașului– ansamblu de clădiri monument istoric, construit în
secolul al XIX-lea.
Zona veche comercială a orașului (Strada Luceafărul nr. 1-13 și 4-14) – ansamblu de
clădiri monument istoric, construit în secolul al XVIII-lea.
1.3 Descrierea investitiei
Suprafata -construita parter = 490 mp,
-construita etaj 1= 394 mp,
-construita etaj 2 = 290 mp.
-desfasurata = 1 175mp
-utila totala aproximativa = 950 mp
Este vorba despre o pensiune turistica la munte, care ofera pe langa clasicile servicii de
cazare si servicii de alimentatie publica si agrement. Constructia include corpul principal de
cazare care se desfasoara pe trei niveluri; parter si doua etaje si locuinta proprietarilor parter si
etaj 1. Deasemenea corpul principal al pensiunii cuprinde si un subsol partial care adaposteste
centrala termica, depozit de lemne, spalatorie, uscatorie, calcatorie, anexe etc.
La parterul corpului de cazare se afla receptia cu anexele aferente, restaurantul si bucataria. Atat
etajul 1 cat si etajul 2 formeaza corpul de cazare alcatuit din 16 camere , oficii si spatii e
relexare. Atat la nivelul parterului cat si la etajul 1, corpul pensiunii comunica cu locuinta
proprietarilor. Casa scarii imbraca o ghena cara ajunge pana in subsol care deserveste ca jgheab
pentru rufe murdare. Orientarea camerelor este cu vedere spre peisaj, punctul de maxim interes
fiind muntele care se infatiseaza in partea de nord a sitului.
Sistemul constructiv este pe cadre de beton armat, parterul este realizat in intregime din zidarie,
iar etajele sunt realizare din zidarie doar la exterior, iar compartimentarile interioare sunt din
lemn sau pereti de gips-carton cu specificatia ca trebuiesc antifonati.
1.4 Obiectivul proiectului

Masura “5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul
cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica” se incadreaza in axa prioritara “5
Dezvoltarea durabila si promovarea turismului” si are ca obiectiv general = “Crearea unei
imagini pozitive a României ca destinaţie turistică prin definirea şi promovarea brandului turistic
naţional “, “Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor
turistice şi a activităţilor de marketing specific”.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
a. Cresterea numarului de turisti, valorificarea bogatului potential turistic.
b. Cresterea locurilor de munca.
c. Decongestionarea zonelor turistice supraaglomerate.
d. Înviorarea traditiilor populare, dorinta de perpetuare a unor mestesuguri traditionale
1.5 Justificarea necesitatii implementarii proiectului

Necesitatea acestei amenajări a apărut din cauza cererii tot mai mari,manifestată de către
turişti pentru servicii turistice de calitate superioară.
Zona, prin cadrul natural deosebit este gazda turiştilor veniţi aici să petreacă câteva zile
de linişte şi relaxare, departe de agitaţia şi stresul marilor oraşe si pentru a se recupera intr-un
mediu curat si proaspat.
1.6 Potentialii beneficiari ai proiectului/grupul tinta

Principalii beneficiari ai acestui proiect de finanțare sunt turiștii, locuitorii din zona,
obiectivele turistice ce vor fi descoperite de cei insetati de cunoastere si nu numai, dar si firmele
care compun mediul afaceristic din apropiere.
Grupul tinta al acestui proiect este reprezentat de turistii romani si straini, de toate
categoriile de varsta, care doresc sa beneficieze de mediul natural in care este incadrata aceasta
pensiune si sa cunoasca indeaproape minunatiile ascunse in muntii tarii.
Cap 2: Managementul proiectului
2.1 Activitatile proiectului

2.1.1 Lista activitati, descriere
Terenul pe care urmeaza a se construise afla în intravilanul localitatii, nu se afla în circuitul

agricol, are acces (drum, strada, alee, servitute, etc), are asigurate utilitatile (energie electrica,
alimentare cu apa, canalizare, gaze), conditii ce este necesar a fi indeplinite in cazul unei astfel
de constructii.
Proiectul implica de la bun inceput doua posibilitati:

- realizarea unui proiect nou;
- dezvoltarea unui proiect deja existent.
Prima varianta este mai costisitoare, insa ne permite sa construim o pensiune exact asa
cum consideram ca este necesara in zona noastra.
Un proiect se desfasoara in etape / faze succesive:
1. studiu de fezabilitate (conform HG 28);
CONTINUTUL-CADRU al studiului de fezabilitate
CAPITOLUL A: Piese scrise
(1)Date generale:
1.denumirea obiectivului de investitii;
2.amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numărul);
3.titularul investitiei;
4.beneficiarul investitiei;
5.elaboratorul studiului.
(2)Informatii generale privind proiectul
1.situatia actuală şi informatii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;

2.descrierea investitiei:
a)concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung
(în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situatia actuală, necesitatea şi
oportunitatea promovării investitiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;
b)scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse
(în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de
prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung):
- scenarii propuse (minimum două);
- scenariul recomandat de către elaborator;
- avantajele scenariului recomandat;
c)descrierea constructivă, functională şi tehnologică, după caz;
3.date tehnice ale investitiei:
a)zona şi amplasamentul;
b)statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;
c)situatia ocupărilor definitive de teren: suprafata totală, reprezentând terenuri din
intravilan/extravilan;
d)studii de teren:
- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere
în sistem de referintă national;
- studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor complexe cu
rezultatele determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu
recomandările pentru fundare şi consolidări;
- alte studii de specialitate necesare, după caz;
e)caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice
domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea
variantei optime pentru aprobare;
f)situatia existentă a utilitătilor şi analiza de consum:
- necesarul de utilităti pentru varianta propusă promovării;
- solutii tehnice de asigurare cu utilităti;
g)concluziile evaluării impactului asupra mediului;
4.durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investitiei.
(3)Costurile estimative ale investitiei
1.valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;

2.eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.
(4)Analiza cost-beneficiu:
1.identificarea investitiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de

referintă;
2.analiza optiunilor);
3.analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performantă financiară: fluxul
cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
4.analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performantă economică:
valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
5.analiza de senzitivitate;
6.analiza de risc.
(5)Sursele de finantare a investitiei
Sursele de finantare a investitiilor se constituie în conformitate cu legislatia în vigoare şi

constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite
externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal
constituite.
(6)Estimări privind forta de muncă ocupată prin realizarea investitiei
1.număr de locuri de muncă create în faza de executie;

2.număr de locuri de muncă create în faza de operare.
(7)Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei
1.valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) (în preturi - luna, anul, 1 euro = ..... lei),
din care: - constructii-montaj (C+M);
2.eşalonarea investiŃiei (INV/C+M):
- anul I;
- anul II
3.durata de realizare (luni);
4.capacităti (în unităti fizice şi valorice);
5.alti indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investitia, după caz.
(8)Avize şi acorduri de principiu
1.avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea şi oportunitatea investitiei;

2.certificatul de urbanism;
3.avize de principiu privind asigurarea utilitătilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă-
canal, telecomunicatii etc.);
4.acordul de mediu;
5.alte avize şi acorduri de principiu specifice.
CAPITOLUL B: Piese desenate:
1.plan de amplasare în zonă (1:25000 - 1:5000);

2.plan general (1: 2000 - 1:500);
3.planuri şi sectiuni generale de arhitectură, rezistentă, instalatii, inclusiv planuri de
coordonare a tuturor specialitătilor ce concură la realizarea proiectului;
4.planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, după caz.
2. studiu de piata;
Studiul de piata reprezinta colectarea informattiilor pe o piata.
In functie de informatiile de care are nevoie, firma poate sa isi puna intrebari in ceea ce
priveste oferta, cererea sau mediul inconjurator de pe piata respectiva.
Studiul ofertei genereaza numeroase intrebari. Cateva exemple :

 Care sunt concurentii pe piata? (numar, marime, cifra de afaceri, marci…)
 Care este politica lor comerciala ? (tinta, obiective, puncte tari, puncte slabe, proeicte,
retea de distributie…)
Cererea : din partea consumatorilor sau din partea firmelor. Cateva exemple:
 Cine sunt clientii ? (varsta, sex, domiciliu, stil de viata, venituri…)
 Care sunt motivatiile cumpararii ? care sunt limitele ?
 Cand cumpara ? (perioada de cumparare, frecventa,…)
 Care este imaginea pe care o au consumatorii fata de firma?
 Care este profilul consumatorilor? (varsta, sex, comportament…), nevoile clientilor,
reactii…
Mediul extern : cateodata este considerat ca cel mai important factor al oportunitatilor sau al
amenintarilor. Factorii politici, economici, sociali, tehnologici sunt analizati cu ajutorul
urmatoarelor intrebari :
 Care sunt reglementarile care trebuie aplicate ? (legi, norme, TVA…)
 Care este influenta situatiei economice generale ? (evolutia demografica, situatia unui
anumit sector in strainatate, rata inflatiei, rata somajului…)
 Influenta factorilor sociali? (presiuni ecologice, sindicale, actiunile consumatorilor, etc.)
 Existenta noilor tehnologii pentru produsul respectiv, cercetarile actuale…
 Care sunt oportunitatile in strainatate ?
Studiul de piata va permite colectarea si prelucrarea informatiilor, avand ca obiectiv o
mai buna cunoastere a unei piete sau al unui sector de piata si de a reduce incertitudinea
deciziilor viitoare.
Finalitatea unui studiu de piata este de a furniza informatii adecvate pentru a intelege
dimensiunile unei probleme.
Altfel spus, studiul faciliteaza diagnosticul de marketing si/sau orienteaza deciziile managerilor.
Inainte de a incepe un studiu de piata, trebuie sa determinam cu precizie problema care trebuie
rezolvata si obiectivul studiului.
3. realizarea studiului geotehnic;
Studiul geotehnic reprezinta cea mai des intâlnită forma de documentație geotehnica si este
folosit la proiectarea oricărei constructii, prin numeroasele valori referitoare la terenul de fundare
pe care le oferă. Scopul efectiv este de a furniza informații cu privire la natura terenului de
fundare pentru a ști cum se va dimensiona structura de rezistență. Documentațiile geotehnice pot
fi de mai multe feluri
-Avize geotehnice
-Studii geotehnice pentru PAC
-Studii geotehnice de detaliu
-Monitorizare geotehnica
Studiul geotehnic reprezinta o analiza complexa a conditiilor indeplinite de teren si a
capacitatii acestuia de a sustine in conditii de siguranta un obiectiv. In cadrul aceluiasi studiu se
fac calcule cu privire la greutatea pe care o suporta terenul si se prezinta solutii de amenajarea a
acestuia atat pe locul amplasarii obiectivului cat si in vecinatati.
Se iau in considerare un numar mare de factori din diverse domenii ale geologiei si
geofizicii (geologie inginereasca, geologie istorica, stratigrafie, seismica, electrometrie etc),
matematicii si statisticii, geografiei.
La realizarea si construirea oricarui obiectiv studiul geotehnic este necesar pentru a
prevenii eventualele degradari in timp ale constructiilor dar si pentru a proteja constructiile
invecinate.
Realizarea studiului geotehnic este impusa prin lege, normativul care reglementeaza acest
lucru fiind NP 074/2007 privind documentatiile geotehnice pentru constructii.
Dincolo de potentialul pericol implicat de nerealizarea studiului, si de implicatiile
nerespectarii legii, ignorarea realizarii unui studiu geotehnic, realizarea lui incompleta sau
obtinerea datelor pentru acesta doar din materiale de arhiva sau din documentatii realizate in
imediata vecinatate, poate duce la cateva efecte ce presupun costuri suplimentare considerabile:
- fiecare tip de pamant poate suporta o anumita presiune exterioara ce se deteremina pe baza
informatiilor din studiu si pe anumite cazuri se determina chiar in studiu. Se poate ajunge la
ruperi in interiorul structurii terenului si implicit la deformatii mari cu efecte asupra integritatii
cladirii.
- proiectantul poate face supradimensionarea proiectului de structura, caz in care cheltuielile cu

achizitionarea fierului, betonului si punerea lor in opera la realizarea structurii pot creste
costurile cu pana la 50%.
- pe terenurile argiloase, in zona de influenta a fundatiei obiectivului, pot exista argile contractile
sau pamanturi sensibile la umezire care pot actiona asupra fundatiilor constructiei, creand tasari
considerabile uneori diferentiate, care pot afecta atat aspectul constructiei, finisajele (placile tip
rigips sunt foarte sensibile din acest punct de vedere) cat si integritatea constructiei in sine (mai
ales tasari diferentiate pentru constructii inalte cu suprafata mica de fundare).
- efecte negative similare pot aparea in zonele de lunca sub stratele de nisip sau pietris
investigate superficial ce pot ascunde straturi maloase foarte compresibile.
- desi nu tot teritoriul tarii este afectat de miscari seismice intense, aceeasi importanta in
analizarea datelor ar trebui acordata pe intreg teritoriul tarii. Nu trebuie uitat faptul ca pe langa
zona Vrancea mai exista 2 zone epicentrale, in Banat si nordul Bulgariei, ce si-au facacut simtita
prezenta in ultimele 2 decenii. Printre problemele cauzate de seisme amintim lichefierea
nisipurilor din zona de influenta a terenului de fundare si alunecarile de teren ce pot fi provocate
in acele momente.
Etapele realizarii unui studiu geotehnic sunt urmatoarele:
- vizionarea amplasamentului, obtinerea de planuri si eventual a temei de proiectare, destinatia,
tipuri si dimensiuni fundatii, presiunea transmisa terenului.
- pe baza datelor de arhiva, a hartilor geologice, a dimensiunilor si gradului de importanta a
constructiei se stabileste programul de lucrari si se aleg utilajele de investigare adecvata,
elaborandu-se si oferta tehnico-economica.
- faza executiei lucrarilor de teren ce va cuprinde investigarea propriuzisa prin cartarea zonei,
foraje, sondaje de penetrare, santuri, investigare seismica, masuratori topometrice, pompari in
foraje, si alte teste in situ etc…
- probele prelevate vor fi transportate si analizate in laborator geotehnic specializat si atestat
MLPTL
- interpretarea datelor din teren , laborator si elaborarea studiului geotehnic cu concluzii.
- analizarea documentatiei in cadrul firmei de catre intregul colectiv de ingineri geologi.
- verificarea si avizarea la exigenta A.f. de catre un verificator atestat.
- predarea documentatie beneficiarului
Avizarea terenului de fundare de catre inginerul geolog, dupa terminarea sapaturilor este
obligatorie.
4. constituirea, definitivarea si completarea temei de proiectare;
Tema de proiectare determina conceptia si realizarea unei constructii si este stabilitaƒ de

catre beneficiar, exprimand intentiile investitionale, solicitarile si optiunile acestuia, completate
si definitivate, prin colaborarea cu arhitectul – sef de proiect si dupa caz cu alti specialisti, cu
conditionarile tehnico-urbanistice generate de amplasament, coroborate cu prevederile din
legislatia si normativele tehnice in vigoare.
Conditionarile urbanistice, tehnico-profesionale si legislative, evidentiate de catre arhitect

in faza de definitivare a temei de proiectare
- Reglementarile urbanistice corespunzatoare amplasamentului - stabilite prin planurile de
urbanism aprobate (PUG, completat si detaliat daca este cazul prin PUZ sau PUD) si care se
cunosc din certificatul de urbanism.
In faza definitivarii temei de proiectare este necesara obtinerea certificatului de urbanism.
Existenta certificatului de urbanism este obligatorie pentru elaborarea fazelor urmatoare de
proiectare: anteproiect, proiect tehnic si documentatiile pentru obtinerea autorizatiei de
construire.
- Particularitatile naturale si tehnico-edilitare ale amplasamentului - stabilite pe baza analizei
situatiei existente (dupa caz cunoscute din eventualul studiu de amplasament premergator
inceperii proiectarii propriu-zise) si anume:
- relatiile cu zonele imediat invecinate si posibilitatile de acces;
- orientarile optime fata de punctele cardinale si fata de punctele de interes (naturale sau
construite);
- conditiile de micro-climat, directia vanturilor dominante si sursele de poluare;
- particularitatile de relief, pantele caracteristice ale terenului, natura terenului de fundare
(determinata printr-un studiu geotehnic);
- nivelul de echipare tehnico-edilitara al zonei si posibilitatile de asigurare a utilitatilor (apaƒ-
canal, energie electricaƒ, gaze, telefoane, etc.), eventuale retele edilitare care traverseazaƒ
terenul;
- starea tehnica si valoarea de monument istoric sau de arhitectura a unor eventuale cladiri
existente pe teren sau in zona imediat invecinataƒ;
- conditionari constructive determinate de starea tehnicaƒ si de sistemul constructiv al unei
cladiri existente la care se intervine pentru consolidari, remodelari, supraetajari, extinderi sau la
care urmeaza sa se alipeasca la calcan viitoarea constructie.
Cerintele (exigentele esentiale de performanta) impuse de legislatia si normativele tehnice in

vigoare in domeniul proiectarii si executarii lucrarilor pentru asigurarea calitatii constructiilor.
Acestea trebuiesc corelate si completate cu prevederile din legislatia altor domenii
complementare care determina anumite cerinte specifice de natura functionala, tehnicaƒ sau de
dotare, cum ar fi cele privind protectia civila, securitatea la incendiu, sanatatea populatiei,
protectia mediului, a monumentelor istorice si altele, corespunzator particularitatilor functionale
si de amplasament ale constructiei proiectate.
Datele temei de proiectare care tin de vointa beneficiarului, cat si completarile de naturaƒ
profesionala aduse acesteia de catre arhitect trebuie saƒ fie definitivate in totalitate cel mai tarziu
in prima parte a elaborarii anteproiectului si sa fie consemnate intr-o formaƒ scrisaƒ si/sau
desenataƒ certificataƒ de catre beneficiar.
5. anteproiectul (proiectul preliminar / studiul de fezabilitate);
Studiul de fezabilitate este un mijloc de a se ajunge la decizia de a investi,el trebuie sa ofere o

baza tehnica, economica si financiara pentru o astfel de decizie.
Studiul de fezabilitate pune în evidență existența sau absența soluțiilor în studiul asupra
oportunității derulării unui proiect. El se bazează pe studiul de piață pentru produsul sau serviciul
care ar urma să fie furnizat și cuprinde studii tehnico-economice succinte ale tehnicilor specifice,
studiul de impact, studiul de rentabilitate. În cadrul analizei fezabilității se definește obiectivul
proiectului și sunt previzionate resursele necesare. Studiul de fezabilitate trebuie să precizeze în
principal:
‫٭‬cât va dura proiectul ?
‫٭‬este realizabil (fezabil) proiectul?
‫٭‬cât va costa proiectul?
6. redactare aplicatie;
Finantatorii, pentru a contribui cu fonduri nerambursabile la o idee de proiect, impun ca

solicitantii de finantare sa le prezinte ideea de proiect intr-un document formal, elaborat conform
unor criterii ce difera de la un finantator la altul si de la o sesiune de finantare la alta.
7. aprobare proiect;
Odata ce proiectul primeste finantare nerambursabila, este momentul ca planul prezentat
in proiect sa fie dus la indeplinire. Pentru ca fondurile singure nu sunt suficiente pentru a rezolva
problema abordata de proiect, este esential ca toate resursele sa fie utilizate astfel incat efortul
financiar si uman investit sa se converteasca in rezultate masurabile.
8. management de proiect;
Managementul proiectelor constă în aplicarea cunoștințelor, capabilităților,

instrumentelor și tehnicilor specifice pentru activitățile unui proiect, care au obiective, scopuri și
cerințe definite, referitoare la timp, costuri, calitate și parametri de performanță, activități
considerate ca importante și adecvate pentru finanțare. Timpul, costul,calitatea și performanțele
sunt constrângeri pentru proiect.
Echipa de management de proiect este alcatuita din: manager de proiect, responsabil

financiar şi consilier juridic.
Îndatoririle Managerului de Proiect:

- Ia deciziile ce ţin de obiective (scop);
- Ia deciziile conexe în legatură cu managementul resurselor (implicarea unor resurse
suplimentare etc);
- Asigură şi supraveghează funcţionalitatea organizării proiectului;
- Asigură funcţionalitatea mecanismelor de asigurare a calităţii;
- Coordonează elaborarea Planului detaliat de desfăşurare a Proiectului;
- Realizează analiza de risc: analiza riscurilor şi a posibilelor efecte ale acestora, propuneri de
măsuri corective;
- Coordoneaza întocmirea de rapoarte şi le înaintează AM.
Îndatoririle Responsabilului financiar:

- Asigură managementul financiar al proiectului;
- Asigură derularea cheltuielilor prin contul special constituit;
- Întocmeşte rapoartele financiare şi cereri de rambursare;
- Coordonează activitatea de achiziţii;
- Urmăreşte contabilitatea proiectului.
Îndatoririle Consilierului juridic

- Responsabil de consilierea cu privire la legalitatea operaţiunilor efectuate.
In cadrul evaluarii potentialilor membri ai echipei de proiect trebuie urmarite anumite

caracteristici ale indivizilor:
• Aptitudinile necesare pentru realizarea activitatilor pe care le presupune proiectul

• Nivelul de influenta in cadrul organizatiei
• Accesul la o alta retea de resurse
• Capacitatea de a participa efectiv in cadrul proiectului
• Spiritul de echipa si capacitatea de a colabora in realizarea activitatilor
Succesul unei echipe de proiect se bazeaza pe cateva principii comune:
• Increderea comuna in valoarea si posibilitarea atingerii obiectivelor echipei

• Constientizarea necesitatii contributiei fiecarui individ pentru succesul echipei
• Cultivarea unui mediu colaborativ, in care membri sunt incurajati sa isi impartaseasca
gandurile, ideile si temerile
• Crearea unui mediu de invatare prin sustinerea membrilor juniori
• Recompensarea rezultatelor remarcabile ale echipei (pe cai financiare sau non-financiare)
9. obtinere avize;
Dosarul pentru obtinerea avizelor va contine:

 CertificatuI de Urbanism;
 schita de amplasament a terenului la scara 1:500;
 schita de amplasament a terenului la scara 1:2 000;
 schita de amplasament cu pozitia obiectivului pe teren
 cerere
Certificatul de urbanism poate preciza ca in vederea obtinerii autorizatiei de constructie
avem nevoie de avizele urmatoarelor societati / regii :
 Oficiul de cadastru - Studiu pedologic si Certificat de scoatere a terenului din circuitui
agricol (dc este in zona agricola)
 exploatare retele de apa, canal - Compania Nationala Apele Romane
 exploatare retele electrice - Electrica
 exploatare retele de gaze naturale - Distrigaz
 salubritate;
 retele telefonice - Romtelecom
 aparararea impotriva incendiilor - Pompieri
 apararea civila - Apararea Locala Antiaeriana
 sanatatea populatiei - Directia de Sanatate Publica -SANEPID
 Admininistatia drumurilor si podurilor
 Politia - dc terenul se afla intr-o zona speciala
 Autoritatea romana de aviatie - dc terenul se afla in proximitatea unui aeroport
 MApN, SRI - dc terenul se afla in proximitatea unui obiectiv militar
 Ministerul culturii si cultelor - dc terenul se afla pe un sit arheologic sau intr- zona de
interes arheoloic
 protectia mediului - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
10. proiectul tehnic;
Un proiect tehnic pentru constructii cuprinde doua parti importante: partea scrisa si partea
desenata.
1. Partea scrisa are cateva componente comune: foaia de capat, colectivul de elaborare,
borderoul, memoriul tehnic, breviarul de calcul, caietele de sarcini.
 Foaia de capat trebuie sa cuprinda denumirea proiectului, beneficiarul acestuia,

proiectantul, numarul proiectului impreuna cu anul in care a fost executat si daca se
cunoaste si constructorul.
 In borderou se prezinta toate componentele ce apartin fiecarei parti, separat partea scrisa
si partea desenata sau se poate prezenta cate un borderou pentru fiecare din aceste parti
importante.
 Memoriul tehnic este o parte importanta a proiectului deoarece aici sunt expuse situatia
existenta, ce s-a dorit prin realizarea proiectului, prezentarea pe scurt a situatiei
proiectate, categoria de importanta a lucrarii, clasa tehnica, impreuna cu date despre
ridicarea topografica, studiul geotehnic (calitatile pamantului din fundatie), calitatea
constructiilor, mediul inconjurator (unde se vor depozita materialele rezultate din
daramaturi, sau resturi de materiale de constructii, pamanturile din sapaturi, etc.).
 Pe baza studiului geo, a traficului existent si preconizat, se dimensioneaza o structura
rutiera apoi se efectueaza calculele de rezistenta ale acesteia in breviarul de calcul. Aici
se prezinta calculul structurii rutiere in functie de traficul existent si/sau rezistenta la
inghet-dezghet.
 Trebuie de asemenea sa existe un program de control, in care sa fie precizat cine
participa la etapele pentru fazele determinante ale lucrarii.
 Caietele de sarcini pentru fiecare strat din infrastructura si suprastructura fac parte tot
din partea scrisa.
Pe baza ridicarilor topo, a planului de situatie existent se fac toate celelalte planuri – planul de
situatie proiectat, profilul longitudinal, profilele transversale tip si in pichetii alesi, detaliile de
executie.
Folosind aceste planse se fac calculele de volume de sapaturi si umpluturi. In proiectele de
drumuri, din plansele cu ridicarea topo se deduc toate datele legate de suprafetele situatiei
existente, si aceste planse constituie o baza in pornirea proiectarii noii cai de comunicatie, care
ofera ulterior date cu referire la suprafetele carosabilului, trotuarelor, lungimile de borduri drepte
si tesite.
Se mai fac pentru fiecare proiect tabele cu: bornele existente si statiile noi din ridicarile topo,
elemente ale caii de comunicatie (puncte din ax – tangente, bisectoare, franturi).
Partea scrisa poate sa includa si un deviz general (estimativ) care cuprinde toate costurile
referitoare la lucrarea efectiva. Aceasta parte se face numai la cererea beneficiarului, dupa o
discutie asupra preturilor materialelor si manoperei. Se bazeaza in special pe antemasuratoare,
aceasta fiind construita pe baza datelor extrase anterior si a tehnologiei impuse prin proiect.
2. Partea desenata include plansele proiectului, in functie de care se va executa lucrarea.
Prima plansa trebuie sa fie un plan de situatie din care se va deduce zona in care se afla calea de
acces.
Urmatoarele planse se refera exact la proiectul in sine:
 situatia existenata
 solutia proiectata
 profilele longitudinale
 profilul transversal tip
 profilele transversale
 detalii de executie
 semnalizarea rutiera.
11. documentatiile pentru obtinerea autorizatiei de construire;
Autorizatia de constructie este actul prin care autoritatea publica locala avizeaza solutia
prezentata de solicitant (are la baza certificatul de urbanism) si certifica dreptul de incepere a
lucrarii.
Dosarul se intocmeste conform legilor 50/1991 - Legea privind autorizarea lucrarilor in
constructii si 453/18.07.2001( lege care completeaza si aduce modificari legii 50/1991) si va
cuprinde:
 planul de amplasare a terenului in zona (planurile cadastrale);
 certificatul de urbanism;
 toate avizele solicitate prin certificatul de urbanism;
 acte notariale (la nevoie);
 memoriu tehnic (cuprinde memoriul de arhitectura, rezistenta, instalatii);
 referatele verificatorilor de specialitate;
 referatele expertilor tehnici (la nevoie);
 actele de proprietate asupra terenului
 proiectul pentru autorizare - acesta este compus din:
 planul de situatie (cum se amplaseaza obiectivul in teren);
 planul fundatiei elaborat de inginerul de rezistenta;
 planuri de arhitectura pentru toate nivelele constructiei
 planul de invelitoare
 sectiune caracteristica
 toate fatadele
 scara de redactare pentru toate desenele este 1:10
 cererea de eliberare a autorizatiei de constructie;
 chitanta de achitare a taxei de autorizare.
Autorizatia de constructie este eliberata de Primarie - Serviciul de Urbanism din localitatea /
sectorul in care se afla terenul.
Taxa de eliberare a autorizatiei de constructie reprezinta 0,5 % din valoarea constructiei
stabilita pe baza declaratiei si in functie de suprafata desfasurata a constructiei.
Valoarea declarata nu va putea fi mai mica decat valoarea determinata potrivit prevederilor
legale in vigoare privind impozitele si taxele locale
12. obtinere autorizatie de construire;
Dupa obtinerea autorizatiei de construire beneficiarul trebuie sa anunte inceperea

executiei lucrarilor la primarie si inspectoratul de stat pentru constructii cu minim 10 zile inainte
de inceperea lucrarilor.
Pentru obtinerea autorizatiei de construire se plateste o taxa pentru autorizatia de
construire care este in cuantum de 0.5% pentru persoane fizice si 1% pentru persoane juridice.
Alaturi de aceasta se plateste si o taxa catre ordinul arhitectilor din Romania– OAR .
Orice proiect realizat pentru obtinerea autorizatiei de construire este luat in evidenta de
catre Ordinul arhitectilor din Romania.
Dosarul pentru obtinerea autorizatiei de construire este format din: cerere autorizatie de
construire, copie act identitate beneficiar/ solicitant, copie legalizata act de proprietate(contract
de vanzare cumparare, certificate mostenitor), copie dupa certficatul de urbanism, avizele si
acordurile mentionate in certificatul de urbanism, acordul bancii ipotecare daca este cazul, studiu
geotehnic, dovada de luare in evidenta de la ordinul arhitectilor, dovada platii taxelor : de
autorizatie si catre OAR, proiect arhitectura– piese scrise si desenate faza PAC, proiect
rezistenta– piese scrise si desenate faza PAC, proiect instalatii faza PAC– piese scrise si desenate
faza PAC, expertiza tehnica daca este cazul, referat verificare proiecte+copie legitimatie .
Pentru obtinerea autorizatiei de construire se depun la primarie 2 dosare: un orginal si o
copie; unul din dosare ramane in arhiva primariei si altul se intoarce stampilat si aprobat catre
beneficiar.
Obtinerea autorizatiei de construire este obligatorie. Realizarea de constructii fara
obtinerea unei autorizatii este ilegala si se pedepseste conform legii.
13. detaliile de executie ;

Proiectul Tehnic (P.T.) si Detaliile de Executie (D.E.) reprezinta faze ale procesului de
proiectare a constructiei prin care se asigura furnizarea de informatii complete asupra
constructiei ce se va ridica. Prin ele se pun la dispozitia constructorului toate datele tehnice
necesare executiei constructiei.
Aceste proiecte stau la baza evaluarii investitiei prin antemasuratori si devizul lucrarilor.
14. organizare de santier;
Executia lucrarilor se va face numai de catre un antreprenor specializat in executia

acestui tip delucrari.Organizarea de santier (amplasarea de baraci pentru scule, depozite mici de
materiale) se va facein locuri stabilite de comun acord executant - beneficiar. Este obligatoriu ca
organizarea executieilucrarilor sa se faca numai pe terenul proprietarului, fara a fi afectate spatii
publice (trotuare,carosabil, etc).
Materialele de masa se vor aproviziona la baza de productie a executantului si se vor
aduce la lucrare numai pe masura punerii lor in opera. Se interzice deversarea apelor uzate
in spatiile naturale existente in zona.
Intocmirea proiectului de executie pentru organizarea de santier cade in sarcina
executantului. incadrul acestei documentatii se vor prevedea si masurile pentru protectia muncii,
siguranta circulatieisi de PSI pentru perioada executiei lucrarilor. in cadrul lucrarilor de
organizare de santier se vor luatoate masurile de semnalizare si dirijare a circulatiei pietonale si
auto, pe timpul executiei.
15. executie lucrari de construire;
Lucrarile de construire pot incepe numai dupa ce a fost obtinuta Autorizatia de construire
(A.C.) si au fost anuntate Primaria locala si Inspectoratul de stat in constructii . Anuntul se face
cu minimum 5 zile inainte de inceperea lucrarilor.
La depunerea anuntului catre I.S.C. trebuie sa fi fost achitata taxa initiala catre acesta, in
valoare de 0,1% din valoarea investitiei (taxa totala fiind de 0,8%).
La inceperea lucrarilor, la locul constructiei trebuie sa existe un panou de identificare a

santierului de constructii pe care sunt inscrise date despre lucrare (denumire si adresa obiectiv,
beneficiar, proiectant, constructor, nr. autorizatie de construire, termen de executie, data inceperii
si finalizarii constructiei).
Formularele necesare, inclusiv formularul “model panou”, se elibereaza de catre Primaria

locala, o data cu eliberarea autorizatiei de construire.
16. dirigentie de santier;
Dirigentia de santier este o activitate obligatorie si indispensabila de supraveghere

tehnica a procesului de realizare a lucrarilor de constructii. Dupa obtinerea autorizatiei de
construire de la organele abilitate, o data cu efectuarea anuntului de incepere a lucrarilor de
constructii, titularul autorizatiei de construire trebuie sa aiba contractate serviciile de specialitate
ale dirigintelui de santier.
Autorizat de Inspectoratul de Stat in Constructii, acesta este angajat de catre investitor
pentru verificarea executiei corecte a lucrarilor de constructii, conform autorizatiei de construire
si proiectului tehnic. Prin proiectul tehnic intocmit de proiectant sunt stabilite categoria de
importanta a constructiei, precum si domeniile in care se incadreaza lucrarile, in functie de care
rezulta nivelul de autorizare necesar la angajarea dirigintelui de santier.
In actiunea de supraveghere a executarii lucrarilor de constructii, dirigintele de santier are
urmatoarele obligatii legale:
-verificarea existentei autorizatiei de construire, precum si indeplinirea conditiilor legale
cu privire la incadrarea in termenele de valabilitate;
-controlul corespondentei dintre prevederile autorizatiei si cele ale proiectului;
-preluarea amplasamentului si predarea, liber de orice sarcina, executantului;
-participarea impreuna cu proiectantul si cu executantul la trasarea generala a constructiei
si la stabilirea bornelor de reper;
-predarea catre executant a terenului rezervat pentru organizarea de santier;
-verificarea existentei in proiect a programului de control al calitatii, cu precizarea fazelor
determinante, pentru continuarea lucrarilor;
-urmarirea realizarii constructiei in conformitate cu prevederile proiectelor, caietelor de
sarcini, ale reglementarilor tehnice in vigoare si ale contractului;
-controlul respectarii tehnologiilor de executie, aplicarea corecta a acestora in vederea
asigurarii nivelului calitativ prevazut in documentatia tehnica, in contract si in normele tehnice in
vigoare;
-verificarea respectarii legislatiei cu privire la produsele pentru constructii, respectiv,
existenta documentelor de atestare a calitatii, corespondenta calitatii acestora cu prevederile
cuprinse in documentele de calitate, proiecte, contracte;
-obligatia de a prelua documentele de la constructor si proiectant si completarea cartii
tehnice a constructiei cu toate documentele prevazute de reglementarile legale;
-urmarirea dezafectarii lucrarilor de organizare de santier si predarea terenului
detinatorului acestuia la terminarea lucrarilor;
-verificarea realizarii lucrarilor, din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul executiei
acestora, admitand la plata numai lucrarile corespunzatoare din punct de vedere cantitativ si
calitativ;
-asigurarea secretariatului comisiei de receptie si intocmirea actelor de receptie;
-urmarirea lichidarii obiectiunilor cuprinse in anexele procesului-verbal de receptie la
terminarea lucrarilor si realizarea recomandarilor comisiei de receptie;
-predarea catre utilizator a actelor de receptie, impreuna cu cartea tehnica a constructiei,
dupa efectuarea receptiei finale.
17. audit;
Auditorul este angajat să raporteze asupra respectării contractului prin care fundaţiei i s-
au atribuit fondurile, obiectivul fiind să emită o opinie de audit asupra respectării clauzelor din
contract …. În cazul în care contractul prin care fundaţia a primit fondurile conţine anumite
cerinţe speciale referitoare la audit, contractul de audit trebuie să facă referire la aceste cerinţe.
Angajamentul intră sub incidenţa Standardului de audit (“SA”) nr. 800 – Raportul
auditorului asupra angajamentelor de audit cu scop special – paragrafele 18-20 – Rapoarte asupra
conformităţii cu acordurile contractuale. Înainte de a se ajunge la acceptarea unui astfel de
angajament, auditorul trebuie să se asigure că angajamentul se referă la componente financiare
ale modului de utilizare a fondurilor, în caz contrar, auditorul putând decide că nu poate accepta
angajamentul sau putând apela la serviciile unui expert (în conformitate cu prevederile SA 620-
Utilizarea unui expert). Clauzele contractului prin care are loc angajamentul trebuie să respecte
cerinţele SA 210 – Termenii angajamentelor de audit, cu modificările necesare pentru a reflecta
caracterul de “audit cu scop special” al acestui angajament.
Dat fiind faptul că auditarea unor astfel de proiecte are un scop special, principalele
aspecte pe care trebuie să le aibă în vedere rapoartele de audit ce vor fi emise sunt:
 analizarea şi verificarea naturii, legalităţii şi corectitudinii cheltuielilor
 verificarea folosirii sumelor primite ca avans
 auditul conturilor terţelor părţi
 confruntarea cheltuielilor cu conturile special desemnate şi cu bugetul Proiectului
 verificarea veniturilor Proiectului (inclusiv avansuri primite de la Finanţator,
dobânzi la avansuri, cofinanţări şi alte venituri generate de Proiect)
 informaţii privind localizarea precisă a sediului unde se află originalele
documentelor justificative în eventualitatea verificării acestora de către Comisia Europeană sau
Curtea de Conturi.
Pentru realizarea acestui deziderat, auditorul trebuie să urmeze etapele unui audit
obişnuit:
1. Planificarea, controlul şi ţinerea evidenţei
2. Evaluarea sistemelor de contabilitate şi controlul intern
3. Probele de audit
4. Raportarea
Printre procedurile de audit ce vor fi urmate se regăsesc şi cele de mai jos:
a. Discuţii preliminare cu reprezentanţii unităţilor de management a proiectelor, în mod
deosebit cu cei implicaţi în menţinerea evidenţelor contabile şi întocmirea situaţiilor financiare;
discuţiile sunt planificate pentru a-l ajuta pe auditor în … înţelegerea organizaţiei (natura
activităţii, experienţa organizaţiei, trenduri semnificative, raportul de evaluare a angajaţilor, etc.)
b. înţelegerea procedurile de control intern, a procedurilor contabile şi a celor de raportare
utilizate de către beneficiar
c. testarea conformităţii cu procedurile şi cerinţele Finanţatorului
d. testarea în detaliu a sumelor din Situaţiile Financiare ale Proiectului, Tabelului Centralizator
de Cheltuieli şi Contului Special cu scopul de a obţine probe de audit suficiente şi
corespunzătoare pentru a permite emiterea opiniei de audit asupra situaţiilor financiare cu scop
special întocmite în conformitate cu principiile contabile general acceptate şi cu cerinţele
Finanţatorului:
 analiza fluxurilor de fonduri pentru fiecare contract de împrumut nerambursabil.
 verificarea rezonabilităţii şi acurateţei sumelor incluse în situaţiile financiare ale
proiectului; reconcilierea informaţiei incluse în rapoartele financiare cu cele de mai sus.
 pentru fiecare post inclus în situaţiile financiare cu scop special, se va obţine o
componenţă a sumelor incluse şi se vor revizui documentele suport pentru tranzacţiile efectuate.
 obţinerea de confirmări de soluri de la terţi.
 în timpul revizuirii documentelor suport, o atenţie specială va fi acordată
următoarelor:
• autorizarea corespunzătoare a documentelor revizuite
• utilizarea fondurilor primite în conformitate cu clauzele contractului de finanţare
nerambursabilă (şi numai pentru scopul specificat), cu o atenţie deosebită asupra economiei şi
eficienţei proiectului
• bunurile şi serviciile au fost achiziţionate în concordanţă cu proceduri relevante de achiziţii şi
acorduri de finanţare
• există o legătură clară între documentele suport ale tranzacţiilor şi rapoartele financiare. Se
verifică dacă documentele suport, înregistrările şi conturile sunt ţinute corespunzător pentru
proiectele auditate incluzând şi cheltuielile raportate în Tabelele centralizatoare de cheltuieli şi
Conturile Speciale.
• dacă există probe adecvate asupra încasărilor şi plăţilor în concordanţă cu clauzele
contractului de finanţare.
• dacă în Tabelele centralizatoare de cheltuieli s-au cuprins cheltuieli eligibile;
• dacă în Contul Special s-au înregistrat tranzacţii eligibile, iar plăţile din Contul Special sunt
în conformitate cu contractul de finanţare
• conformitatea cu clauzele contractului de finanţare
Dacă se identifică nereguli semnificative în timpul auditării Situaţiilor Financiare ale
Proiectului şi acestea nu sunt reflectate în Opinia de audit, atunci aceste probleme vor fi
comunicate într-o scrisoare către conducere cuprinzând următoarele aspecte:
 punctele slabe ale sistemului de controale interne
 politici şi practici contabile inadecvate
 aspecte legate de conformitatea cu clauzele generale precum implementarea
proiectului în condiţii de economie şi eficienţă
 orice alte aspecte pe care auditorul consideră că ar trebui aduse în atenţia
Consorţiului.
18. dotari;
Pentru a dota cladirea in scopul utilizarii principale ale acesteia este imperios necesar a se
achizitiona urmatoarele obiecte:
- pat 1 persoana = 33buc*214lei=7062lei (dedeman)

- lenjerie pat 1 persoana = 33buc*99lei=3267lei(dedeman)
- perna = 45buc*39.9lei= 1795.5lei(dedeman)
- pilota 4 anotimpuri = 40buc*94.4lei=3776lei(dedeman)
- patura = 40buc*54.99lei=2199.6lei(dedeman)
- pat 2 persoane = 3buc*274.99lei=824.97lei(dedeman)
- lenjerie pat 2 pers. = 5buc*104lei=520lei(dedeman)
- noptiera = 39buc*35lei= 1365lei(dedeman)
- TV = 23buc*359lei= 8257lei(dedeman)
- masa TV= 23buc*129lei= 2967lei(dedeman)
- dulap haine = 20buc*672lei= 13440lei(dedeman)
- cada dus = 23buc*119.99lei= 2759.77lei(dedeman)
- baterie dus cu suport = 26buc*375lei=9750lei(dedeman)
- cada mare = 3buc*274.99lei=824.97lei(dedeman)
- set wc +bazin +capac wc = 26buc*215lei=5590lei(dedeman)
- chiuveta = 26buc*286.25lei= 7442.5lei(dedeman)
- baterie chiuveta = 26buc*388lei= 10088lei(dedeman)
- oglinda baie = 26buc*209lei=5434lei(dedeman)
- uscator par = 26buc*79.9lei= 2077.4lei(flanco)
- canapea = 16buc*1099lei= 17584lei(dedeman)
- masuta cafea = 13buc*112lei = 1456lei(dedeman)
- birou = 2buc*390lei= 780lei(dedeman)
- spatiu depozitare birou = 4buc*499lei = 1996lei(dedeman)
- scaun birou rotile = 2buc*485lei = 970lei(dedeman)
- scaun birou = 4buc*169lei = 676lei(dedeman)
- masa patrata+scaune 8persoane = 2buc*2233lei= 4466lei(ikea)
- masa rotunda+scaune 4 persoane = 14buc*1599lei = 22386lei(dedeman)
- mobilier receptie = 1buc*3759lei (mobexpert)
- mobilier bar= 1buc*4589lei (mobexpert)
- hota = 3buc*239.9lei = 719.7lei(flanco)
- masina de gatit = 3buc*7285lei= 21855lei(idealinox.ro)
- set tacamuri = 10buc*99.99lei = 999.9lei(ikea)
- set pahare = 120buc*3.99lei = 478.8lei(ikea)
- cani = 130buc*2.99lei = 388.7lei(ikea)
- carafe = 30buc*7.99lei = 239.7lei(ikea)
- set farfurii = 10buc*99.99lei= 999.9lei(auchan)
- oliviere = 20buc*24.99lei= 499.8lei(ikea)
- chiuveta bucatarie = 3buc*348lei= 1044lei(dedeman)
- baterie chiuveta bucatarie= 3buc*402lei = 1206lei(dedeman)
- alte ustensile bucatarie/spatii de depozitare = 8000lei
Costurile totale cu dotarile = 184534.21lei
19. promovare proiect;
Un element principal al unui proiect de succes il reprezinta o strategie eficienta de

promovare a proiectului prin care sa demonstrati finantatorului ca exista transparenta si mai ales
ca numele sau va fi cunoscut de catre beneficiari, de altfel, aceasta conditie de promovare fiind
singurul lucru pe care finantatorul il doreste din relatia cu solicitantul.
20. receptia lucrarilor si finalizarea acestora;
Prin actul de receptie se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in

conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie.
Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si instalatii aferente acestorase
efectueaza atât la lucrari noi, cât si la efectarea unor interventii in timp asupra
constructiilor existente (reparatii capitale, consolidari, modificari, modernizari, extinderi, etc.)
si se realizeaza in doua etape: receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala la expirarea
perioadei de garantie.
In cazul primei etape, cea a receptiei la terminarea lucrarilor, executantul trebuie sa
comunice investitorului data terminarii tuturor lucrarilor prevazute in contract printr-un
document scris confirmat de investitor. O copie a comunicarii va fi transmisa de executant si
reprezentantului investitorului pe santier.
Comisiile de receptie pentru constructii si pentru instalatiile aferente acestora se vor numi
de catre investitor si vor fi alcatuite din cel putin cinci membri.
Dintre acestia, va face parte un reprezentant al investitorului si un reprezentant al
administratiei publice locale in a carei raza teritoriala se afla situata constructia, iar ceilalti vor fi
specialisti in domeniu.
21. garantie/ mentenanta si exploatare cladire;
De obicei , garantia de buna executie este de 1 an, pentru constructie si de 5 ani pentru
structura.
Garantiile se acorda pentru orice fel de constructie si instalatiile aferente acesteia,

indiferent de forma de proprietate a investitorului sau de destinatia constructiei.
Garantia se acorda pe o perioada determinata stabilita intre executant si beneficiarul
lucrarilor de constructii-montaj si se constituie cu scopul crearii unor disponibilitati banesti
necesare pentru acoperirea unor eventuale reclamatii de calitate care ar putea interveni intre data
receptiei provizorii si data receptiei definitive a lucrarilor.
De regula, garantiile se acorda sub forma de procente aplicate asupra valorii lucrarilor executate,
cuprinse in situatiile de lucrari intocmite lunar sau pe fiecare stadiu de executie.
22. receptie finala;
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei
de garantie a constructiei, stabilita prin contract. La receptia finala participa: investitorul, comisia
de receptie numita de investitor, proiectantul lucrarii si executantul. Comisia de receptie intrunita
examineaza procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor, finalizarea lucrarilor cerute de
"receptia la terminarea lucrarilor" ca si referatul investitorului privind comportarea constructiei si
a instalatiilor aferente in exploatare, pe perioada de garantie, inclusiv viciile descoperite si
remedierea lor.
23. arhivare proiect;
Beneficiarul unui proiect finanţat din instrumente structurale are obligaţia îndosarierii şi
păstrării în bune condiţii a tuturor documentelor aferente proiectului, conform prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006.
În cazul nerespectării obligatiei de îndosariere şi păstrăre în bune condiţii a tuturor documentelor
aferente proiectului, Beneficiarul este obligat să restituie întreaga sumă primită, aferentă
proiectului, reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă din instrumente structurale,
cofinanţarea şi finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite din fonduri de la
bugetul de stat, după caz, inclusiv dobânzile/penalizările aferente.
Toate documentele referitoare la implementarea proiectului aprobat spre finanţare în

cadrul POR trebuie să fie arhivate de către dumneavoastră, în calitate de Beneficiar, în spaţii
special amenajate şi destinate acestui scop, asigurând păstrarea unei piste de audit
corespunzătoare a operaţiunilor efectuate pentru implementarea proiectului.
Spaţiul destinat arhivării va fi astfel amenajat încât să se asigure păstrarea în bune

condiţii a documentelor, să se evite distrugerea intenţionată/accidentală sau sustragerea
neautorizată a acestora. Astfel beneficiarul trebuie să asigure în mod obligatoriu arhivarea
următoarelor documente:
- documente referitoare la solicitarea finanţării proiectului în cadrul POR şi la aprobarea

acesteia de către AMPOR (cererea de finanţare, anexele acesteia, contractul de finanţare);
- documente referitoare la procedurile de achiziţii publice derulate în cadrul proiectului aprobat
şi care constituie baza legală pentru efectuarea unor cheltuieli care vor fi solicitate spre
rambursare în cadrul POR;
- documente referitoare la implementarea proiectului, la verificările efectuate, la fiecare dintre
rezultatele obţinute;
- facturi şi documente cu valoare probatorie similară, documentele justificative pentru acestea,
liste de verificare, documente de plată;
- cereri de prefinanţare şi de rambursare a cheltuielilor şi toate rapoartele elaborate pentru proiect
(raport tehnic trimestrial, raport trimestrial de nereguli, raport tehnico-financiar);
- rapoarte de audit şi de control întocmite ca urmare a misiunilor efectuate de structuri interne
sau externe de audit sau control;
- documente contabile conform prevederilor legale.
În conformitate cu prevederile art. 19 al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1828/2006,

documentele vor fi arhivate într-una din următoarele forme:
- originale;
- fotocopii ale documentelor originale (certificate „conform cu originalul” de către persoana care
a fotocopiat documentul);
- microfişe ale documentelor originale;
- documente care există doar în format electronic (în acest caz, în calitate de beneficiar, vă veţi
asigura că sistemul informatic respectă cerinţele de securitate conform standardelor acceptate).
Păstrarea documentelor se realizează atât pe parcursul, cât şi după expirarea perioadei de
implementare a proiectului, cu posibilitatea prelungirii acestui termen până la închiderea oficială
a POR.
2.1.2 PR
Relații publice (PR) este practica de gestionare a fluxului de informații între un individ
sau o organizație și public. De relații publice poate include o organizație sau individ a obține
expunerea la publicul lor, folosind subiecte de interes public și de știri, care nu necesită plăți
directe.
Scopul de relații publice de către o companie de multe ori este de a convinge publicul,
investitori, parteneri, angajați și alte părți interesate pentru a menține un anumit punct de vedere
cu privire la aceasta, conducerea sa, a produselor, sau a deciziilor politice. Activități comune
includ vorbind la conferințe, castigand premii ale industriei, de lucru cu presa, comunicare și
angajat.
2.2 Echipa de management

2.2.1 Formarea echipei de management
Echipa de proiect functioneaza bine atunci cind sint cunoscute urmatoarele
aspecte:
 numele si responsabilitatile persoanelor incluse in echipa de proiect: ce rol trebuie sa
indeplineasca fiecare dintre membrii echipei proiectului si de ce
 obiectivele urmarite, rezultatele dorite si activitatile de desfasurat
 informatiile relevante despre proiect: de ce si cit este de important proiectul pentru
organizatie
 recompensele sau impactul ce pot aparea dupa incheierea proiectului
 problemele si restrictiile posibile si dificultatile la nivelul fiecareia dintre partile implicate
 conditiile de lucru in echipa (subordonare, raportare, stabilirea prioritatilor, nivelul de
decizie acceptat)
 regulile ce trebuie respectate in cadrul proiectului.
Managerul de proiect raspunde de indeplinirea obiectivelor, de respectarea termenelor,
inclusiv de persoanele implicate si de resursele alocate, in asa fel incat rezultatele muncii de
proiect sa fie optime.
Astfel, managerul de proiect raspunde de planificarea, evaluarea/diagnosticul stadiului
proiectului, informarea si documentarea, supravegherea si realizarea activitatilor. El are functia
de coordonare si conducere a membrilor echipei de proiect, raspunde de masurile de asigurare a
calitatii proiectului si de informarea si pregatirea deciziilor echipei de conducere a proiectului.
Conducatorul de proiect trebuie sa imbine urmatoarele competente:

 competente metodice (gandire strategica, cunostinte si experienta in domeniul
managementului proiectelor, aptitudini organizatorice, cunoasterea instrumentelor de
management al proiectelor)
 competente de specialitate (experienta in activitatea de baza, cunostinte generale despre
continutul proiectelor);
 competente sociale (experienta in coducere, aptitudini pentru munca in echipa, capacitate
de motivare a personalului, de solutionare a conflictelor, loialitate si onestitate, spirit
critic, incoruptibilitate);
 competente personale, comunicationale si relationale (abilitate in comunicare, prezentare
in public, moderare, creativitate, integritate, incredere in sine).
2.2.2 Responsabilitatile echipei de management
- Managerul de Proiect:
Sarcinile (datoria) unui project manager
Managerul de proiect are datoria de a supraveghea si coordona toate activitatile din domeniul lui
de activitate.
El trebuie sa se asigure ca fiecare sarcina sau proiect este realizat cu maximum de eficienta.
Are obligatia de a pune la punct o structura organizationala care sa vina in ajutorul angajatilor,
astfel incat munca sa se desfasoare sigur, cu usurinta si productiv.
Trebuie sa sugereze politici noi si sa vina cu modificari constante cu scopul de a reforma si

revolutiona tot timpul natura muncii angajatilor.
Are obligatia de a participa la intalniri, workshop-uri si sedinte.
El are datoria de a veni constant cu oferte si propuneri pentru a atrage clienti noi si a extinde
afacerea.
Trebuie sa furnizeze informatii precise si complete catre departamentele de conturi, auditori, dar
si sa le ofere asistenta in caz de nevoie.
Are datoria de a aproxima resursele si bugetul necesare pentru scopul de productie.
Trebuie sa intocmeasca periodic rapoarte asupra muncii prestate, pe care sa le prezinte
superiorilor sau autoritatilor avizate pentru verificare.
Responsabilitatile unui project manager
Trebuie sa aiba aptitudinile necesare pentru a conduce o echipa si pentru a-si stimula angajatii
astfel incat sa scoata cele mai bune rezultate de la ei.
Una dintre responsabilitatile sale este sa mentina confidentialitatea asupra proiectelor in derulare
si a activitatii muncii lui.
Este responsabil de activitatea prestata si de rezultatele intregii echipa, dar si de rezolvarea
urgentelor sau situatiilor critice care apar in interiorul ei.
Asigura o atmosfera de colaborare optima in cadrul echipei, organizeaza team bulding-uri si
cauta strategii de imbunatatire a activitatii fiecarui membru, dar si a echipei, ca intreg.
Stabileste intalnirile si sedintele interne, de proiect, si este conducatorul acestora.
Urmareste progresele facute in cadrul proiectului pe care-l conduce, identifica punctele slabe,
riscurile si problemele si cauta strategii de prevenire si redresare.
Asigura procurarea de bunuri si servicii pentru buna desfasurare a activitatii de lucru si
gestioneaza eficient si responsabil bugetul alocat proiectului in cauza.
In orice caz, in linii mari, un manager de proiect profesionist si capabil trebuie sa fie tot timpul
vigilent, sa aiba viziune, sa ia decizii proactive si sa fie deschis la diversitate si oportunitati noi.
-Responsabilul financiar:
Responsabilitati si sarcini:
Sarcina generala : coordonarea activitatilor necesare eficientizarii activitatii de contabilitate si

raportare financiara catre directorul executiv, finantatori si parteneri
1. Coordonarea activitatilor necesare pentru o buna desfasurare a serviciului de contabilitate ;
2. Completarea si/sau predarea la semnare a documentelor financiare;
3. Relationarea cu banca si trezoreria;
4. Organizarea arhivei pentru documentele financiare si contabile;
5. Raportarea financiara catre directorul executiv, finantatori si parteneri;
6. Managementul financiar al granturilor;
7. Elaborarea unui buget anual;
8. Relationarea cu angajatii fundatiei;
Activitati zilnice:
- Preluarea si prelucrarea documentelor justificative pentru registrul de casa
- Inregistrarea operatiunilor bancare efectuate
- Organizarea documentelor in dosare
- Completarea documentelor de plata si/sau predarea lor pentru semnat1
- Predarea si ridicarea de documente din banca si trezorerie
- Efectuare plati (casierie)
Activitati saptamanale:
- Efectuare operatiuni bancare
- Intocmirea rapoartelor financiare catre directorul executiv
- Calcularea necesarului de numerar pentru platile din saptamana viitoare si discutarea lor cu
directorul executiv.
Activitati lunare:
- Defalcarea costurilor lunare pe categorii si monitorizarea lor
- Completeaza si depune declaratiile lunare pentru salariatii fundatiei
- Intocmeste si administreaza procesul de recuperare TVA
- Analiza liniiilor bugetare
- Primirea si analizarea rapoartelor lunare ale coordonatorilor de proiect
- Intocmirea raportului financiar lunar
- Prezentarea raportului financiar lunar directorului executiv
Activitati ocazionale:
-Pontajul angajatilor
-Realizarea documentarii pentru strangerea de fonduri din comunitate(cum este cazul legii1%,
TVA etc)
-Informare angajati si viitori angajati
-Angajare �Intocmire dosar de angajare
-Inchidere Carte de munca
Activitati trimestriale:
-Intocmirea unui centralizator pentru a urmari concediile personalului
-Intocmirea unui raport financiar trimestrial defalcat pe programme si costuri
-Prezentarea raportului financiar trimestrial directorului executiv
-Intocmirea dosarului pentru recuperarea de TVA

Activitati anuale:
-Intocmirea bugetului pe anul care a trecut si a celui estimativ pe anul care va urma
-Instrumente de lucru :
� Fisa postului
� Regulamente financiar contabile
� Proceduri si conditii de finantare
� Tipizate specifice activitatii de contabilitate
� Formulare standard de raportare financiara
Aspecte organizatorice, general valabile pentru toti specialistii organizatiei :
� Desfasurarea de activitati in timpul programului de lucru, doar in interesul fundatiei ;
� Pastrarea unei relatii profesionale cu salariatii si partenerii fundatiei ;
� Informarea permanenta a directorului executiv cu privire la costurile proiectelor FNO
� Perfectionarea profesionala prin participarea la instruiri, studiu individual obligatoriu si
analize tehnice
-Consilierul juridic
-Verifica si avizeaza din punct de vedere al validitatii juridice comenzile si contractele
propunandu-le spre avizare directorului general, formuland totodata
obiectiuni dupa caz, la propunerile de contracte primite, respectiv raspunde obiectiilor formulate
de client la proiectele de contractare propuse.
-Mentine relatia cu institutiile statului ( Circa financiara, Tribunal, AdministratiePublica,
Executor Judecatoresc);
- Opereaza modificarile la nivelul actului constitutiv si la obiectul de activitate alsocietatii
(adaugare cod CAEN, fuziune de societate, cesionare de parti sociale,diviziune de societate,
revocare/prelungire administrator, schimbarea sau numirea unor noi reprezentanti ai asociatilor
societatii);
-Mentine relatia cu banca in vederea modificarilor asupra clauzelor contractuale bancare (pentru
Scrisori de garantie bancara, contract de linie de imprumut, contractde linie de factoring);
- Realizeaza contestatii, raspunsuri contestatii, notificari, adrese, convocari siincercari de
conciliere in baza clauzelor contractuale;
-Participa la negocierea propunerilor de modificare a clauzelor contractuale,intocmind sau
avizand, dupa caz actele aditionale modificatoare;
- Intocmirea si sustinerea actelor (realizare de intampinare, cerere precizatoare,
cereremodificatoare, cerere de corectare, raspuns intampinare, documente care se depun inactiuni
pe fond) din dosarele in instanta pentru recuperarea creantelor si nu numai;
- Tine evidenta situatiilor litigioase pe faze de solutionare ( amiabila, judecatoreasca,de executare
silita) asigurand pastrarea si arhivarea corecta a dosarelor;
-Asigura suport celorlalte departamente cu privire la actele normative in vigoare,oferind totodata
consultanta pe anumite documente venite din partea furnizorilor/clientilor;
- Asigura obtinerea avizelor si autorizatiilor legale de functionare ale societatii(inregistrare
SEAP, alte conturi) efectuand diligentele necesare in acest sens laBiroul Unic de pe langa
Registrul Comertului Bucuresti sau la alte unitati abilitate;
-Apeleaza la specialisti in domeniu in cazul in care problemele aparute sunt mai presus de
cunostintele si experienta sa;
De aici vor fi tabele ce vor fi imprimate  pana la riscuri

Cap 251 mai este de scris
2.3 Bugetul proiectului
2.3.1 Bugetul echipei de management

2.3.2 Buget PR
2.3.3 Bugetul proiectului – deviz general
2.4 Plan proiect
2.4.1 Grafic activitati

2.4.2 Grafic achizitii
2.4.3 Grafic financiar
2.4.4 Grafic echipa de management
2.5 Stabilirea riscurilor
2.5.1 Stabilirea potentialelor riscuri ale proiectului
Riscul este o măsură a probabilităţii de a nu se realiza un obiectiv definit al proiectului

şi o măsură a consecinţelor care decurg din aceasta.
Majoritatea oamenilor vor fi de acord că riscul presupune ideea de incertitudine.
Reacţia la risc este faza de acţiune din cadrul ciclului managementului riscului, în care
seîncearcă: să se elimine riscurile; să se reducă riscurile şi / sau să se repartizeze riscurile. Aceste
acţiunise derulează pe baza unui plan de management al riscurilor care include procedurile
care se vor utiliza pentru conducerea şi stăpânirea riscurilor, persoanele care sunt răspunzătoare
pentru anumiteacţiuni în diverse domenii de risc, resursele alocate în acest scop, modul de
apreciere a rezultatelor obţinute în managementul riscurilor.
Eliminarea riscurilor are scopul de a îndepărta riscul din proiect. Antreprenorul poate: să
nuliciteze pentru proiect; să stabilească un preţ foarte mare, care să acopere riscurile; să
condiţionezeoferta; să nu liciteze asupra porţiunii din proiect cu riscuri mari etc.Cele mai multe
dintre opţiunile care elimină riscul tind să scoată organizaţia din afacerile cuconstrucţii. O
organizaţie cu aversiune prea mare faţă de risc nu va supravieţui mult timp în
industriaconstrucţiilor şi ar trebui să-şi investească capitalul în altă parte.
Diminuarea riscurilor pe intregul proiect este de fapt o suma de reduceri ale riscurilor
pentrufiecare activitate independenta cuprinsa in cadrul unui pachet de lucru, prin identificarea
unei strategiiadecvate pentru fiecare nivel de desfasurare al proiectului. In general riscurile
identificate la nivelul activitatilor si prognozei bugetare, afecteaza in general parti mici ale
proiectului de investitii, acesta neconstituind insa un motiv pentru a nu acorda o importanta
deosebita acestui capitol, deoarece riscurile mici in conditii speciale devin critice conducand
catre efecte catrastofale.
Repartizarea riscurilor este, de asemenea, un instrument performant de management al
riscului.Aceasta se referă la părţile care vor accepta o parte sau întreaga responsabilitate pentru
consecinţeleriscului.Repartizarea riscului trebuie să se facă ţinându-se
seama de comportamentul faţă de risc aldiferitelor organizaţii implicate în proiect. În acest sens
regula generală de alocare a riscului este să sealoce riscul părţii care poate să îl suporte şi să îl
controleze cel mai bine.
Riscurile în construcții sunt variate și pot fi de diverse tipuri, cum ar fi:
 riscuri naturale: furtună, cutremur, inundații, trăsnet, alunecări de teren, etc

 riscuri provocate de neglijență sau activități defectuoase în construcție: design tehnic sau
arhitectural defectuos, materiale necorespunzătoare( beton și/sau fier beton de o
calitate inferioară),
 daune provocate de echipamentele care deservesc construcția: prăbușire macarale peste
obiectivul în construcție combinate cu daune ce antrenează răspunderea civilă față de
terți;
 riscuri provocate de acțiunea răuvoitoare a omului: vandalism, furt, mână criminală.
 evenimente și daune survenite în etapa de testare și/sau comisionare a obiectivului,
moment în care daună poate fi maximă datorită finalizării investiției.
Potentialele riscuri in cazul de fata sunt:


Proiect

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

MANAGEMENTUL PROIECTELOR IN CONSTRUCTII

STUDIU DE CAZ – PENSIUNEA DAVID

Cap 1: Descrierea proiectului

1.1 Date de recunoastere a investitiei

1.2 Date cu privire la amplasament

1.3 Descrierea investitiei

1.4 Obiectivul proiectului

1.5 Justificarea necesitatii implementarii proiectului

1.6 Potentialii beneficiari ai proiectului/grupul tinta

Cap 2: Managementul proiectului

2.1 Activitatile proiectului

2.1.1 Lista activitati, descriere

2.2 Echipa de management

2.2.1 Formarea echipei de management

2.2.2 Responsabilitatile echipei de management

2.3 Bugetul proiectului

2.3.1 Bugetul echipei de management

2.3.3 Bugetul proiectului – deviz general

2.4 Plan proiect

2.4.1 Grafic activitati

2.4.3 Grafic financiar

2.4.4 Grafic echipa de management

2.5 Stabilirea riscurilor

2.5.1 Stabilirea potentialelor riscuri ale proiectului

Cap 1: Descrierea proiectului

1.1 Date de recunoastere a investitiei

Denumire obiectiv: “Pensiunea DAVID”

Amplasare obiectiv: localitatea Vatra - Dornei , judetul Suceava

Beneficiar: David s.r.l.

Masura 5.3 : Promovarea potentialului touristic si crearea infrastructurii necesare in scopul

Axa 5: Dezvoltare durabila si promovarea turismului

Programul Operational Regional

1.2 Date cu privire la amplasament

Vatra Dornei (în germană Dorna-Watra, maghiară Dornavátra) este un municipiu

1.3 Descrierea investitiei

Suprafata -construita parter = 490 mp,

-construita etaj 1= 394 mp,

-construita etaj 2 = 290 mp.

-utila totala aproximativa = 950 mp

1.4 Obiectivul proiectului

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

a. Cresterea numarului de turisti, valorificarea bogatului potential turistic.

b. Cresterea locurilor de munca.

c. Decongestionarea zonelor turistice supraaglomerate.

d. Înviorarea traditiilor populare, dorinta de perpetuare a unor mestesuguri traditionale

1.5 Justificarea necesitatii implementarii proiectului

1.6 Potentialii beneficiari ai proiectului/grupul tinta

Cap 2: Managementul proiectului

2.1 Activitatile proiectului

Terenul pe care urmeaza a se construise afla în intravilanul localitatii, nu se afla în circuitul

Proiectul implica de la bun inceput doua posibilitati:

Un proiect se desfasoara in etape / faze succesive:

1. studiu de fezabilitate (conform HG 28);

CONTINUTUL-CADRU al studiului de fezabilitate

CAPITOLUL A: Piese scrise

1.denumirea obiectivului de investitii;

2.amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numărul);

(2)Informatii generale privind proiectul

1.situatia actuală şi informatii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;

(3)Costurile estimative ale investitiei

1.valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;