Sunteți pe pagina 1din 15

REFERAT

Amenajarea Turistica a Statiunii Predeal

Seminar:Ecoturism si turism rural Student:Teianu Ana Maria Specializarea:ECTS


1

Anul: III, IFR


INTRODUCERE. 3 CAP. I CONTEXTUL NATURAL SI SOCIO - ECONOMIC AL ZONEI 6 1.1. Localizare, delimitare, accesibilitate ........6 1.2. Cadrul natural ...7 1.3. Cadrul socio-economic al zonei.... 8 CAP.II RESURSE TURISTICE.......9 2.1. Punctele de atractie turistice......9 CAP. III ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE .11 3.1. Elemente de infrastructura ...11 3.2. Starea mediului natural.11 3.3. Circulatie turistica 12 BIBLIOGRAFIE. 14

Introducere

Prin amenajarea turistic trebuie s nelegem aciunea de punere n valoare estetic i economic a unui obiectiv , complex atractiv sau zon turistic .Ea genereaz prin edificarea unei anumite pri din infrastructura turistic produsul turistic sau oferta turistic integral . Simpla existen n spaiul geografic a unui fond turistic remarcabil nu genereaz o micare turistic important , este nevoie de intrarea n scen a unor elemente infrastructurale care s asigure accesul n zon dup care trebuie edificat baza tehnico-material necesar unui turism modern. Dezvoltarea echilibrat a spaiului rural poate fi privit ca o mbuntire pe termen lung a condiiior de existen ale rii, n concordan cu imperativele de ordin economic, social, cultural i ecologic, pe fondul respectului autonomiei populaiei respective. Romnia este nzestrat cu un potenial turistic extremede variat, diversificat i concentrat, caracterizat prin existena unor forme generoase de relief( muni, dealuri, podiuri, campii, chei i defile, litoral ,delt) i a unui patrimoniu cultural istoric apreciat la nivel internaional. Clima temperata permite practicarea turismului pe toat perioada anului. De asemenea, clima poate fi un element indispensabil practicrii sporturilor de iarn pe toat perioada anului i determin sezonalitataea activitii turistice.

Aparitia statiunii Predeal se datoreaza manastirii Predeal; dupa anul 1700 au fost ridicate mai multe hanuri, localitatea fiind mentionata documentar in anul 1805. Urmele istorice ale acestei asezari sunt pe cat de sporadice, pe atat de indepartate in timp. Ca a existat aici o straveche asezare preistorica nu poate fi negat, desi s-au facut mai putine lucrari arheologice decat in alte zone istorice. Putinele sapaturi au confirmat la sfarsitul veacului trecut existenta, in zona Predealului, a unui depozit de bronz datand din neolitic (1200-800 i.H), compus din coliere masive, o sabie frumos mestesugita si un topor cu tortita si gura imbucatoare. Coincidenta acestui depozit cu cel descoperit la Predeal (unde s-au aflat intre altele 26 de topoare din bronz) permite sa credem ca aceasta zona a Vaii Prahovei era populata in neolitic. Absenta urmelor de arheologie romana presupune ca legiunile romane, speriate de Defileul de la posada, au ocolit zona, preferand Valea Teleajenului si pasul de la Tabla Butii, in trecerea lor spre Transilvania. Numele asezarii a starnit interes pentru mai multi experti, majoritatea ramanand la concluzia ca este o numire latina, traducand termenul latin "Pre Deal" prin "mai sus decat dealul", "in fata dealului" sau "mosie dependenta". Dupa cum se stie localitati cu acest toponim sunt numeroase: "Predeal" in Plaiul Teleajenului, "Predeal ul" la Bran si "Predelus" in partile Bratocei. La 1880 Predeal, numita pana la 1874 "Podul Neagului" si unita cu Posada, Comarnic, devine comuna. Predealul, Azuga, Busteni si Poiana Tapului se desprind de aceasta si formeaza o singura comuna sub numele de Predeal, la 7 mai 1885, acoperind astfel o zona de cca. 22 kilometri, pana la apa Pelesului, din varful Bucegiului, pana la varful Unghiei si a sirului de munti din partile Doftanei. In Predeal si imprejurimi intalnim la tot pasul locuri sfinte legate nemijlocit de luptele duse pt. apararea orasului, in care s-au jertfit mii de militari romani.Predealul este plin de locuri incarcate de istorie, peste care pasim nepasatori si nestiutori, lucru care se transmite din pacate din generatie in
4

generatie. In 1946 a devenit oras, incluzand si localitatile Paraul Rece, Timisul de Sus si Timisul de Jos . Oraul Predeal este aezat la cea mai mare altitudine urban din Romnia, ntre 1030m-1110m. Statiune de odihna de mare atractie, beneficiaza de o pozitie exceptionala ce deschide privirilor o splendida panorama spre Vaile Timisului si Prahovei, spre peisajul muntilor impaduriti din jurul sau (Bucegi, Postavaru, Piatra Mare). Are avantajul de a dispune de excelente partii de schi (cu diferite grade de dificultate) precum si de transport pe cablu (telescaune, teleschi, babyskilift) fiind un centru de practicare a sporturilor de iarna deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de zapada depaseste 40 cm n februarie). Este si un important punct de plecare in excursii pe muntii din jur care sunt usor accesibili. Aici se organizeaza serbari, carnavaluri, diverse alte manifestari de amploare. Confortul modern, atmosfera deconectanta, mijloacele optime de cazare, numeroasele posibilitati de agrement i confera valentele unei statiuni ce se ridica la standardele international.

CAPITOLUL I CONTEXTUL NATURAL SI SOCIO - ECONOMIC AL ZONEI 1.1. Localizare, delimitare, accesibilitate. Localizare. Staiunea Predeal este situat n centrul Romniei pe Valea Prahovei, ntre rurile Prahova i Timi, la poalele munilor Bucegi la nord -est de acetia i cele ale munilor Baiului la nord-vest. Oraul Predeal este aezat la cea mai mare altitudine urban din Romnia, ntre 1030m-1110m, la 45'30" latitudine nordica si 25'26" latitudine estica. Cai de acces: Rutiere: Bucuresti - Brasov pe DN1 (E 60) dinspre Rasnov pe DN 73 A,jonctiune cu DN 1. Feroviare: Gara Busteni,pe linia Bucuresti - Brasov. Destinatie: odihna,sporturi de iarna,drumetii si excursii diferentiate in functie de varsta si preferinte. Statiunea se afla pe o axa de circulatie feroviara si rutiera extrem de importanta care uneste Bucurestiul cu Brasovul peste Pasul Predeal (1032 m); se gaseste la o distanta de 140 km pe calea ferata fata de Bucuresti, si la 144 km de acelasi oras pe DN1 (E60), la 26 km si, respectiv, 24 km de Brasov, la 81 km de Ploiesti, la 11 km de Busteni si 19 de Sinaia. Aeroportul international Otopeni se afla la 123 km, iar cel national, de la Baneasa, la 136 km. Distanta fata de Bucuresti este de 143 km. Cel mai apropiat punct de frontiera se afla la Giurgiu, la 207 km (rutier si feroviar). Delimitare
6

Munii care nvecineaz staiunea Predeal sunt M-ii Piatra Mare (1843m) la Nord, M-ii Bucegi (2508m la Vrful Omu) la Sud-Vest i M-ii Postvarul (1799m) n Nord-Vest. Localitile componente care formeaz oraul Predeal sunt: Predeal, Prul Rece, Timiul de Jos, Timiul de Sus. Suprafaa total este de 58,4km, dintre care 78,047m reprezint suprafaa locuit, dei aceasta s-a extins tot mai mult n ultimii ani. Predealul se afl la aproximativ: - 140 km distan de aeroportul Henry Coand din Bucureti - 25 km de municipiul Braov - 25 km de castelul Pele din Sinaia - 30 km de castelul Bran 1.2. Cadrul natural Depresiune bine adpostit de munii Bucegi, Baiu, Piatra Mare si Postavarul - se dovedete a fi foarte benefic pentru ora. Temperatura medie este de 14 C in timpul verii i -5 C pe timpul iernii. Furtunile de zpad sunt o raritate in aceste locuri dar stratul de zpad poate atinge caiva metri i poate dura mai mult de 100 zile ceea ce este ideal pentru sporturile de iarn. Staiune de odihn de importan naional, accesibil n toate anotimpurile , Predealul este un cunoscut centru al sporturilor de iarn. Climat montan tonic-stimulativ, cu veri racoroase ( temperatura medie in iulie este de 15C) si ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5C). Aerul curat, fr praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, Atmosfera ionizata si presiunea relativ scazuta a aerului sunt principalii factori de cura recomandati in tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor
7

slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamantul tulburarilor endocrine si a problemelor de crestere a copiilor. Statiunea Predeal este recomandata tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale. Principalii factori de cura sunt aerul curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si ultraviolete, atmosfera ionizata si presiunea relativ scazuta a aerului. 1.3. PROIECTE SI PROGRAME DE DEZVOLTARE Proiecte in derulare : Elaborarea strategiei de dezvoltare a orasului Predeal finantat cu fonduri europene prin PODCA Proiecte depuse : Implementarea si certificarea sistemului de management integrat calitate mediu la nivelul Primariei Predeal,in evaluare ,propus spre finantare prin PODCA Eficienta si transparenta-Modernizarea activitatii de lucru cu publicul si si introducerea unui program informativ pentru buna gestionare a documentelor in cadrul Primariei orasului Predeal-in evaluare pentru finantare prin PODCA Cresterea gradului de siguranta pe strazile T.Vladimirescu,Libertatii,(pasaj CFR)-oras Predeal depus spre finantare prin POR Axa prioritara 1 In faza de proiect sunt urmatoarele: Reabilitare iluminat public folosind solutii cu consum redus de energie si utilizand energie neconventionala (2010-2011) Extindere si modernizare domeniu sociabil, Predeal(2010-2012)
8

Centru multifunctional pentru tineret si varsta a 3a , Predeal , Reabilitarea infrastructurii sociale(2011-2015) Reabilitare si modernizare strazi, trotuare, parcari, pasaje(2010-2012). CAPITOLUL II RESURSE TURISTICE

2.1. Punctele de atractie turistice Punctele de atracie ale staiunii sunt cele opt prtii de schi alpin cu grade diferite de dificultate, prtia de schi fond de pe Valea Rnoavei, traseele montane marcate pentru turism, traseele atv realizate n ultimii ani, telescaunul i teleschiurile de pe Clbucet, precum i marea diversitate de localuri specializate n arta culinar romneasc i internaional. Cu excepia anotimpului de iarn la Predeal munii din jurul oraului ofer posibilitatea realizrii drumeiilor de neuitat i admirarea peisajelor, care au fost, sunt i vor fi atraciile turitilor din toat lumea sosii n aceast frumoasa staiune. Concursurile culinare din Predeal, prezint o atracie nemaipomenit deoarece, la toate acestea, maetri culinari specializai n ar, dar i n strintate, ncnt privirile, gusturile i simirile, cu preparate care mbie orice gurmand. Printre obiectivele turistice din zon menionm: - Canionul apte scri - Cascada Tamina - Petera de ghea - Cheile Rnoavei
9

- Mnstirea Sfntul Nicolae - Mnstirea romano-catolic Timiul de Jos - Biserica ortodox Sfinii mprai Constantin i Elena - Capela romano-catolic Timiul de Jos - Monumentul Eroilor de pe Valea Rnoavei - Monumentul poetului Mihail Sulescu - Monumentul Eroilor din faa grii Predeal Agrement Prtia de schi Clbucet din Predeal beneficiaz i de instalaii de iluminat i instalaii de produs zpad artificial pentru prelungirea sezonului de schi. Deasemenea staiunea beneficiaz i de dou patinoare, primul situat n cadrul Complexului turistic "Fulg de Nea" la baza partiei Clbucet, iar cel de-al doilea este situat lng piaa agroalimentar i a fost amenajat pentru prima dat n iarna 2008-2009. n Predeal mai exist i o sal de sport multifuncional construit de Primria oraului Predeal, unde se organizeaz ocazional diferite competiii sportive naionale i internaionale. Numele prtiei de ski Grad de dificultate Lungime prtie Clbucet Cocoul Subteleferic Mediu Mediu Dificil
10

2100m 2250m 1200m

Prul Rece

Mediu

520m

CAPITOLUL III ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE 3.1.Elemente de infrastructura a.Accesul la reteaua de cai ferate: statia CFR Predeal,Coridorul IV European b.Accesul la Drumuri Nationale: DN1(E60)si DN 73A c.Dotari edilitar gospodaresti: DRUMURI NATIONALE DN1 DN73A Drumuri judetene DJ102P Drumuri locale Drumuri forestiere retea alimentare cu apa potabila retea canalizare telefonie televiziune internet Lungime 24 km 7 km 5km 65 km cca 40 km 58.4 km 16,9km stare buna satisfacatoare rea 50% rea;50% satisfacatoare nesatisfacatoare 80% veche veche;subdimensionata cca 1800 abonamente cca 2300 abonamente exista furnizori ;nu cunoaste numarul de abonamente

se

(Sursa: Profil socio-economic al localitatii-lucrare in curs de pregatire in cadrul proiectului Elaborarea strategiei orasului Predeal) 3.2. Starea Mediului Pe teritoriul orasului Predeal nu exista surse de poluare a aerului,apelor sau solului.

11

Nu exista depozite de deseuri(de pozitul neconform din Poiana lui Manole) a fost inchis in 2009) Nu exista rampe ecologice. Teritoriul administrativ al orasului Predeal este afectat de Parcul Natural Bucegi (8% din teritoriu) si siturile Piatra Mare(9%) si Postavarul(6%). Potrivit Raportului Anual privind Starea Mediului n Judeul Braov 2008, pe teritoriul orasului predeal,exista o suprafata de 34 ha succeptibila de producerea alunecarilor de teren. (Sursa: Profil socio-economic al localitatii-lucrare in curs de pregatire in cadrul proiectului Elaborarea strategiei orasului Predeal) 3.3. Circulatia turistica Leagn al schiului romnesc Predeal este o destinaie sigur a schiorilor, zpad se gsete din abunden de la nceputul lunii decembrie pn la sfritul lui martie. Are avantajul de a dispune de excelente prtii de schi (7 prtii cu diferite grade de dificultate) precum i de transport pe cablu modern (telescaun, teleschi, babyskilift) fiind un centru al practicrii sporturilor de iarn deosebit de apreciat (grosimea medie a stratului de zpad depasete 40 cm, n luna februarie). Predealului, pe drept cuvnt i se poate atribui numele de leagn al schiului romnesc, fiind unul din primele locuri unde se practic acest sport al sniuului pe picioare cum l numete, n 1892, revista Hercules, cnd un grup de schiori condus de Carol Ganzert, parcurge Clbucetele Predealului. De atunci munii din zona Predeal ptrund n sfera de interes a schiorilor: Susaiu este parcurs n 1903, iar Piatra Mare n 1905. Clubul sportiv Predeal, nfiinat n 1926, acionat n direcia iiniierii copiilor n schi i a organizrii de concursuri.
12

Acest club a lansat schiori de seam ca Vasile Munteanu, Ion Nistor, fraii Zpad etc. ncepnd cu anul 1929 Predealul va deveni gazda unor importante competitii de schi, interne i internaionale. Din anul 1932 n zona Diham a activat Clubul german de schi (DSCB), iar ncepnd cu anul 1949 a funcionat, sub diferite denumiri, un liceu cu profil schi. Graie unei ndelungate activiti performante n domeniul schiului, Predealul a dat nume de prestigiu la olimpiade i competiii internaionale: Mihai Br, Dumitru Fril, Cornel Crciun, Magdalena Br-Morotinenanu etc. Astzi, Federaia Romn de Schi i are sediul n Predeal. Suprafaa domeniului schiabil depete 45 kmp, iar lungimea celor 8 prtii (incluznd Prtia Cocos din Prul Rece) este aproximativ 10 km. Toate prtiile au intrat ntr-un mare proces de modernizare prin montarea instalaiilor de iluminat i de produs zpad artificial, iar n viitorul apropiat se va amenaja prtia dintre Clbucet Plecare i Azuga, din care se vor dezvolta i alte prtii. Programul Superschi n Carpai va face din zona Predeal un paradis al iubitorilor sporturilor de iarn. Prtia Clbucet Sosire este cea mai cutat pentru lungimea sa i dotrile moderne care i asigur funcionalitatea pe o perioada indelungata chiar i n zile mai calde. Plimbare cu telecabina pe muntele Clbucetul Taurului. Aici se organizeaza serbari, carnavaluri, diverse alte manifestari de amploare. Confortul modern este asigurat de numeroase hoteluri elegante, vile cochete, pensiuni, atmosfera deconectanta, numeroasele posibilitati de agrement i confera valentele unei statiuni ce se ridica la standardele internationale. Nu trebuie omis Mnstirea Predeal care deine o valoroas catapeteasm datnd din 1740, care poate fi admirat in biserica mnstirii.

13

Mounment arhitectonic datnd din sec XVIII (ctitoriea clugrului Ioanichie care primise de la paharnicul Grigore Buzoianu terenul pentru construirea unui schit. n 1819 este refcut din piatr i crmid n plan treflat. Pictura aparine lui Nicolae Zugravu). Biserica Nasterea Maicii Domnului, monument de arhitectur i art, ridicat ntre anii 1835-1841, ca biseric de mir, are plan treflat. Pictura mai recent (19601961) aprtine lui Iosif Vasu. Prima coal din Predeal a funcionat n chiliile mnstirii de la 1870, iar n 1873 Pantelimon Vidrighinescu a construit o cldire nou din crmid i piatr. Monumentul Eroilor situat in piaa grii, construit n bronz i piatr de sculptorul C. Baraschi n memoria eroilor czui n luptele pentru aprarea grii. Monumentul Inginerul Carol Gartner, ntemeitorul oselei Predeal-Braov, construit n 1862.

BIBLIOGRAFIE Cristina MICU,- Dezvoltarea turismului durabil www.primaria-predeal.ro www.cesavezi.ro www.romaniaturistica.ro

14

15