Sunteți pe pagina 1din 14

Proiect Dispozitive Tehnologice II

Dispozitiv de verificat batai pentru roti dintate cu dinti drepti


Capitolul I
Date despre semifabricat
Materialul ales pentru executia reperului "Roata dintata" este otelul laminat de calitate
OLC45. Acest otel este destinat executiei pieselor tratate termic cu adâncime de calire garantata
conform curbei de calibilitate a marcii. Caracteristicile mecanice si compozitia chimica ale
acestui otel sunt reglementate prin standarde. Acest material se foloseşte pentru elemente de
construcţii mecanice supuse la solicitări mecanice ridicate, cum ar fi: bare de tracţiune, arbori
drepţi şi cotiţi, arbori pentru pompe şi turbine, etc.
În tabelul 1.1 este prezentată compoziţia chimică a materialului C45.
Tabel 1.1 Compoziția chimică în % a oțelului C45 (1.0503): EN 10277-2-2008
Cr + Mo + Ni = max 0.63
C Si Mn Ni P S Cr Mo

0.43 - 0.5 max 0.4 0.5 - 0.8 max 0.4 max 0.045 max 0.045 max 0.4 max 0.1

În tabelul 1.2 sunt prezentate proprietățile mecanice a oțelului C45.


Tabel 1.2 Proprietățile mecanice a oțelului C45 (1.0503)
Grosimea nominală(mm): până la 16 - 100 - 250 - 500 -
16 100 250 500 1000

Rm - Rezistenţa la tracţiune (MPa) 620 580 560 540 530


(+N)
Grosimea nominală (mm): 5 - 10 10 - 16 16 - 40 40 - 63 63 - 100

Rm - Rezistenţa la tracţiune (MPa) 750-1050 710-1030 650-1000 630-900 580-850


(+C)

Grosimea nominală(mm): până la 100 100 - 250 250 - 500 500 - 1000

Re – Limita de elasticitate (MPa) 305 275 240 230


(+N)
Grosimea nominală(mm): 5 - 10 10 - 16 16 - 40 40 - 63 63 - 100

Rp0.2 0.2% Limita de curgere (MPa) 565 500 410 360 310
(+C)
Grosimea nominală (mm): 5 - 10 10 - 16 16 - 40 40 - 63 63 - 100

A - Alungirea la rupere (%) (+C) 5 6 7 8 8

Grosimea nominală (mm): până la 16 16 - 100 100 - 250

A – Elongația minimă Lo = 5,65 √ So 14 16 16


(%) (+N)

Duritate Brinell (HBW): (+S) 255


Duritate Brinell (HBW): (+A) 207
Duritate Brinell (HBW): (+SH) 172 - 242

Masurarea si controlul rotilor dintate cilindrice


Controlul rotilor dintate presupune masurarea unui mare numar de
parametric si indici de precizie , putindu-se efectua in doua moduri distincte si
anume :- c o n t r o l u l s e p a r a t e a l e l e me n t e l o r r o t i i d i n t a t e , d e n u mi t
c o t r o l u l p a r t i a l ; - c o n t r o l u l c o mp l e x a l r o t i i d i n t a t e , c u o r o a t a
de referinta sau cu perechea sa .
Desenul de executie al unei rotii dintate cilindrice , prezentat in fig . 5.1 ,
pune in evidentaelementele care se controleaza in mod obisnuit . Sunt precizate
de asemenea elementele carecaracterizeaza angrenajul din care face parte roata
dintata . Pentru a defini cremaliera dareferinta se specifica : unghiul de
angrenare , coeficientul inaltimii capului de referinta la fund.
Pentru a se compensa erorile de executie si de montaj , precum
sideformatiile termice din timpul functionarii , intre flancurileopuse celor aflate
in angrenare se va prevedea un joc minim Jmin. Acest joc se realizeaza prin
imprimarea unei valori negative deplasarii de profil ξin raport cu pozitia
nominala a profilului de referinta . Controlul indirect al deplasarii de profilse
asigura prin masurarea grosimii dintelui (corzii pe cercul de divizare sau corzii
constante)sau a cotei peste dinti .In cadrul acestei lucrari se vor masura
urmatorii parametrii : coarda constanta scd, cota pestedinti Ln , bataia radiala br
si pasul de baza Pb.
Angrenajele cilindrice se compun din rotile dintate proriu-zise si din
piesele ajutatoare datorita carora se asigura pozitia necesara a rotilor dintate in
procesul de angrenare.
Deşi angrenajele cu roţi dinţate sunt folosite aproape în toate domeniile
construcţiei de maşini, îndeplinind funcţii foarte variate acestea, conform STAS
6273-81, se pot împărţi în trei grupe:
• angrenaje pentru viteze mari;
• angrenaje pentru mecanisme de măsurare, divizare sau calcul;
• angrenaje pentru transmiterea eforturilor mari cu viteze mici.
Condiţiile impuse angrenajelor din prima categorie constau în asigurarea
unei funcţionări fără zgomot şi fără vibraţii (criteriul de funcţionare lină). Acest
lucru se poate obţine atunci când dinţii sunt executaţi cu erori minime de formă
şi de aşezare reciprocă. Exemple de angrenaje din această primă grupă sunt cele
utilizate la reductoarele de turbine, turbopro-pulsoarele de avion, maşinile de
curse, etc.
Din grupa a doua fac parte angrenajele lanţurilor cinematice precise ale
aparatelor de măsurare şi ale maşinilor de divizat (criteriul de precizie
cinematică). Roţile acestor angrenaje au, în general, module şi lăţimi mici,
lucrând la încărcări şi viteze neînsemnate. La aceste angrenaje se impune o
precizie cinematică foarte ridicată, adică o concordanţă ridicată între unghiurile
de rotire ale roţilor conducătoare şi ale celor conduse.
Angrenajele din grupa a treia sunt folosite la reductoarele pentru utilaj
petrolier şi la construcţia laminoarelor (criteriul privind contactul dintre dinţii).
Roţile acestor angrenaje sunt caracterizate prin module şi lungimi mari ale
dinţilor.
Pentru angrenajele la care se schimbă sensul rotirii în timpul funcţionării,
mai este necesar ca jocul dintre flancuri să fie minim. Roata dinţată este un
organ de maşină complex, cu o dantură determinată de mulţi parametri. Pentru
definirea preciziei danturii sau ales componentele caracteristice, cele mai uşor
de măsurat şi evaluat. Aceste componente de precizie sunt numite indici de-
precizie.
La fiecare criteriu de precizie s-a ales cîte un indice de precizie de bază,
care exprimă sintetic calitatea funcţională a roţii după criteriul respectiv şi s-au
stabilit totodată complexe de indici de precizie, care pot înlocui indicele de bază.
Fiecare complex are avantaje s-au dezavantaje din punct de vedere al
rigurozităţii preciziei de măsurare, durata măsurării şi alte considerente tehnico-
economice. Alegerea variantei optime de verificare este de competenţa
tehnologului care o stabileşte în funcţie de seria de fabricaţie, de destinaţia
angrenajului şi uneori de aparatele de măsurare care îi stau la dispoziţie
Lungimea (cota) peste dinţi W reprezintă distanţa dintre două plane
paralele tangente la flancurile neomoloage aparţinând la doi dinţi diferiţi. Se mai
numeşte şi lungimea normalei comune, iar în cazul roţilor dinţate cu profil
evolventic, aceasta este tangentă la cercul de bază, Figura 1a.
Pentru controlul cotei peste dinţi trebuie să se cunoască două elemente: - cota de
măsurat W; - numărul de dinţi n peste care se face măsurătoarea. 2 Pentru
diverse valori ale unghiului normal de angrenare α0 , numărul de dinţi peste care
se face măsurătoarea este dat în Tabelul 2, iar formula de calcul a cotei peste
dinţi este dată în Tabelul 3

.
Tabel 2.1 – Numarul de dinti peste care se face masurarea

Tabel 3.1 – Formule de calcul a cotei peste dinti


Controlul în cazul producţiei de serie mare se poate face cu ajutorul
calibrelor potcoavă, partea ”trece” (T) sau “nu trece” (NT), În cazul unor
producţii de serie mică, controlul poate fi absolut şi se poate folosi un şubler sau
un micrometru cu fălci sub formă de talere.
De asemenea, în cazul în care se cere variaţia cotei peste dinţi (măsurare
relativă), se foloseşte un instrument numit calibru cu comparator, corespunzând
roţilor dinţate de mari dimensiuni.. Reglarea instrumentului, în acest caz, este
făcută în prealabil cu ajutorul unui bloc de cale.
La măsurarea cotei peste dinţi Wn se poate utiliza unul din aparatele:
micrometrul cu talere, aparat prevăzut cu comparator cu cadran sau calibre
potcoavă fixe. Alegerea aparatului se face în funcţie de clasa de precizie, de
dimensiunile şi volumul de producţie a roţii dinţate ce se verifică. Micrometrul
pentru roţi dinţate cu valoarea diviziunii de 0,01 mm, sau micrometrul pârghie
cu valoarea diviziunii de 0,01 mm pe tamburul micrometric şi 0,002 mm pe
cadranul indicatorului. Mai poate fi folosit aparatul comparator pentru
măsurarea cotei peste dinţi. Aparatele menţionate mai sus folosesc la măsurarea
cotei peste dinţi indiferent de axa roţii dinţate.

Diferitii parametrii geometrici ai rotilor dintate nu influenteaza in egala masura


buna functionare a angrenajelor , mai ales ca rolul functional al acestora nu este
intotdeauna acelasi. Unele angrenaje servesc la divizare (angrenajele de divizare
de la aparatele de masura sau din lanturile cinematice de divizare ale masinilor
unelte) punandu-se accent pe precizia cinematica, altele trebuie sa asigure o
functionare lina (angrenajele de viteza) iar altele servesc la transmiterea unor
momente mari de rotatie (angrenajele de forta) fiind necesar un bun contact de-a
lungul dintilor ce intra in angrenare. Pe de alta parte , la toate acestea trebuie
asigurat, de la inceput un anumit joc intre flancuri.

De aceea, la proiectarea rotilor dintate, proiectantul trebuie sa analizeze


carei categorii de angrenaje apartin rotile dintate respective si sa asigure
respectarea criteriului de precizie impus de buna functionare.

In STAS 6273-81 au fost standardizate 12 trepte de precizie pentru roti


dintate si angrenaje notate de la 1 la 12 in ordinea decrescatoare a preciziei.
Fiecare treapta de precizie este determinata de urmatoarele criterii de precizie: [2],
[6], [8-9]

- criteriul de precizie cinematica

- criteriul functionarii line

- criteriul de contact intre dinti


La fiecare criteriu de precizie s-a ales cate un indice de precizie de baza care poate
caracteriza singur calitatea functionala a rotii dupa criteriul respectiv si s-au
stabilit totodata complexe de indici de precizie, care pot inlocui indicele de baza.

Criteriul de precizie cinematica stabileste eroarea maxima a unghiului de


rotire al rotii dintate in limitele unei rotatii complete.Printre indicii de precizie ce
determina aceasta eroare sunt : eroarea cinematica (indice de baza) , eroarea
cumulata de pas , bataia radiala, variatia lungimii peste dinti, eroarea de
rostogolire, abaterea de la distanta nominala de masurat intre axe.

Criteriul functionarii line stabileste valorile componentelor erorii maxime


a unghiului de rotire ce se repeta de mai multe ori in timpul unei rotatii complete,
fiind caracterizat de indicii : eroarea ciclica (indice de baza) , variatia pasului,
abaterea pasului de baza ,eroarea formei profilului , variatia distantei de masurat
intre axe la rotirea cu un dinte.

Criteriul privind precizia de contact stabileste precizia de executie a


flancurilor dintilor prin raporul minim , in procente, dintre dimensiunile petei de
contact si dimensiunile suprafetei active a flancurilor , si este caracterizat de
urmatorii indici de precizie : pata de contact (indice de baza) , abaterea pasilor
axiali, eroarea rectilinitatii liniei de contact , (abaterea pasului de baza) , erorile
de la paralelismul axelor in plan orizontal si vertical.

Se admite combinarea criteriilor de precizie, avand tolerante in trepte de


precizie diferite, in functie de conditiile de functionare ale angrenajului, cu
conditia respectarii a doua reguli:

- criteriul de functionare lina poate fi mai precis cu cel mult doua trepte,
sau mai putin precis cu o treapta fata de cel de precizie cinematica;

- criteriul de contact intre dinti poate fi prescris in oricare treapta mai


precisa, sau cu o treapta mai putin precisa decat cel de functionare lina;

Independent de treapta de precizie s-au stabilit 6 tipuri de ajustaje ale rotilor


dintate
Bataia radiala (Frr)

Bataia radiala reprezinta diferenta maxima a distantelor coardelor


constante ale dintilor sau golurilor fata de axa de rotatie.

Masurarea bataii radiale se


face conform schemei din figura 2.a.
Roata dintata 1 este montata pe
dornul 2 care materializeaza axa rotii
de masurat 1. Diametrul palpatorului
sferic 3 al aparatului 5 este astfel ales
incat sa contacteze flancurile dintilor
chiar in punctele extreme ale corzii
constante a golului, materializand-o.
Diferenta dintre valorile maxima si
minima indicate de aparatul 5 la
Fig. 2 palparea tuturor golurilor, in acest
caz, reprezinta bataia radiala a rotii. Indicatiile aparatului 5 pot fi inregistrate intr-
o diagrama care va reprezenta variatia bataii radiale. Palpatorul 3 al aparatului
poate avea si alte forme: prisma (fig. 2.b), materializand coarda constanta a
dintelui sau trunchi de piramida (fig. 2.c).

In figura 3 sunt reprezentate schemele


de principiu a doua aparate folosite la
masurarea bataii radiale.

Bataia radiala a unei roti dintate se


datoreaza atat excentricitatii coroanei dintate,
cat si erorilor de divizare, avand deci o variatie
sinusoidala, peste care se suprapune eroarea
ciclica a fiecarui dinte. Preponderenta fiind
excentricitatea, se poate accepta ca:

2 × e = Frr
Fig.3 – Scheme de principiu
Fig.4 – Exemple de determinare a bataii radiale
Proiectarea dispozitivului
Pentru masurarea abaterilor mai sus amintite am proiectat urmatorul
dispozitiv avand ca reper un dispozitiv similar prezentata in figura.5.

Fig.5 – Dispozitiv de verificat roti dintate


Fig.6 – Dispozitiv reproiectat avand acelasi principiu de functionare

Fig.7 – Vedere 3D a dispozitivului

Fig.8 – Vedere 3D a dispozitivului de verificat roti dintate


O caracteristica a acestui dispozitiv o reprezinta varietatea larga de roti
dintate care pot fi masurate datorita celor doua pene care se pot schimba in
functie de diametrul butucului rotii dintate. In cazul de fata se preteaza pentru un
diametru de ϕ30.
Fixarea se face intre varfuri nefiind nevoie de forte mari de strangere,
conul interior asigurand astfel autocentrare celor doua elemente ale
dispozitivului.
Pentru masuratori se vor folosi echipamente de control dimensional, in
cazurile de fata ceasuri comparatoare.

Fig.9 – Ceas comparator cu suport magnetic


Trusa contine:
Ceas comparator cu diviziune 0.01mm
- mecanismul de precizie cu cadran 55mm si blocare.
- cadran rotativ pentru pozitionarea ceasului la 0
- varful tijei interschimbabil
- cursa : 10 mm
- diviziune : 0.01mm
- diametru tija fixare : 8mm
Suport magnetic articulat cu reglaj fin
- baza magnetica detine un buton pentru conectare si deconectare a magnetului
- bratele au 3 articulatii care permit pozitionarea in orice unghi
- reglajul fin este montat pe al doilea brat si permite un control strict de precizie
- inalțimea maximă: 365mm
- dimensiune baza: 62 x 50mm

Acelasi dispozitiv se poate automatiza cu ajutorul unui cilindru pneumatic care este
dispusa pe dornul conic.

Fig.10 – Vedere 2D a dispozitivului automatizat

Fig.11 – Vedere 3D a dispozitivului automatizat


Fig.12 – Cilindru pneumatic

Fig.13 – Proprietatile cilindrului folosit


Pentru o prelucrare a datelor cat mai precisa, masurarea se poate realiza si cu un ceas
comparator conectat printr-o placa de achizitii de date si un traductor de pozitie la un
calculator.
Fig.14 – Ceas comparator cu traductor de pozitie integrat