Facultatea Ingineria Materialelor şi Mecanică

Specializarea Ştiinţa Materialelor, anul II

PROIECT M.O.M.
CRIC AUTO

Îndrumător
Şl.dr.ing. Alexis NEGREA
Student

BOSNETE I. MARCEL - MARIUS

Semestrul II
Tema:
Să se proiecteze un cric auto care suportă sarcina maximă F = 8300 N şi are
următoarele date de intrare:
Δ = 80 mm
Hmin = 250 mm
Hmax = 400 mm
αmin = 300
H = Hmin – Hmax = 150 mm

Caracteristici tehnice:
Tonaj: F = 8300 N;
Cursa: H = 150 mm
 Cuprins:

Cap. I Caracterizarea transmisiei şurub-piuliţă

Cap. II Sinteza dimensională şi studiul cineto-static al mecanismului
Cap. III Proiectarea şurubului
III. 1. Precizarea solicitărilor şi a formelor de deteriorare posibile
III. 2. Alegerea materialelor pentru cupla şurub-piuliţă
III. 3. Predimensionarea filetului. Alegerea tipului de filet şi a
dimensiunilor standardizate
III. 4. Verificarea condiţiei de autofrânare
III. 5. Verificarea la flambaj
III. 6. Determinarea numărului de spire în contact
III. 7. Verificarea spirei filetului
III. 8. Verificarea preliminară a porţiunii filetate a şurubului la solicitarea
compusă
III. 9. Proiectarea celui de al 2-lea reazem al şurubului
III. 10. Definitivarea constructivă şi verificarea finală a şurubului
Cap. IV Proiectarea sistemului de acţionare
IV. 1. Alegerea sistemului de acţionare
IV. 2. Proiectarea la scară a sistemului de acţionare
IV. 3. Proiectarea ansamblului dintre pârghie şi şurub
Cap. V Proiectarea sistemului de preluare-transmitere a forţei de către
piuliţă
V. 1. Precizarea solicitărilor
V. 2. Dimensionarea piuliţei
V. 3. Proiectarea sistemului de blocare al piuliţei
Cap. VI Proiectarea corpului
VI. 1. Proiectarea articulaţiei dintre pârghii şi cuplă şi dintre pârghii şi
talpă
VI. 2. Proiectarea pârghiilor
I. Caracterizarea transmisiei şurub-piuliţă
Transmisia şurub-piuliţă, alcătuită dintr-un şurub şi o piuliţă aflate în
mişcare relativă în timpul funcţionării, realizează transmiterea şi
transformarea mişcării şi a forţei. Transmisia şurub-piuliţă se întâlneşte
frecvent în construcţia unor maşini simple cum sunt cricurile şi presele
manuale, în construcţia maşinilor unelte, a unor dispozitive de lucru, a unor
aparate de măsură.
Modul de mişcare:
 Piuliţa se află în mişcare de translaţie;
 Şurubul se află în mişcare de rotaţie şi de translaţie.

Transmisia şurub-piuliţă prezintă:

 Avantaje:
- construcţia şi execuţia relativ simple;
- precizie bună;
- funcţionarea fără zgomot;
- gabarit redus;
- posibilitatea transmiterii unor forţe relativ mari.
 Dezavantaje:
- Existenţa unor frecări importante între spirele filetelor, care
determină randamente mici, uzuri mari (ce conduc în timp la
jocuri mari) şi în consecinţă viteze de lucru limitate.
Şurubul
 Şurubul este un organ de maşină folosit pentru asamblări demontabile
având ca parte caracteristică filetul. Filetul este format dintr-o nervură cu
profil transversal constant executată pe o suprafaţă cilindrică sau conică,
exterioară sau interioară după o linie directoare – elice (spirală). După forma
secţiunii transversale a spirei, filetele pot fi:
- triunghiulare
- pătrate sau dreptunghiulare
- trapezoidale
- ferăstrău
- rotunde
Pasul filetului este distanţa dintre două spire consecutive măsurată pe
aceeaşi generatoare. După cum pasul se măsoară (în milimetri sau în inci)
filetul se numeşte metric, Withworth sau în inci.
Filetul metric are profilul triunghiular cu unghiul flancurilor de 60 0,
filetul în inch are profilul tot triunghiular cu unghiul flancurilor de 55 0. După
sensul de rotire al şurubului, pentru a înainta în piuliţă, filetul poate fi pe
dreapta sau pe stânga. În funcţie de rapiditatea şi mărimea avansului
şurubului în piuliţă, la o rotaţie completă a acestuia, filetul poate fi executat
cu unul sau mai multe începuturi. Filetul se poate executa manual, cu filiera
pentru şuruburi şi cu tarodul pentru piuliţe, pe strung sau la maşini – unelte
speciale.

III. Proiectarea şurubului

III.1. Precizarea solicitărilor şi a formelor de deteriorare posibile
Dimensiunile cuplei şurub-piuliţă – deci ale celor două filete în
contact – sunt determinate pentru următoarele:
  rezistenţa corpului (tijei) şurubului la solicitările compuse şi la
flambaj (pentru şuruburi supuse la compresiune); pentru că diametrul
corpului şurubului este egal cu diametrul interior al filetului acestuia.
 Rezistenţa spirelor filetului şurubului şi al piuliţei; spirele se pot
distruge prin uzare sau rupere. La viteze mici la care are loc
acţionarea sistemelor, hotărâtoare pentru tipul şi intensitatea uzării
sunt tensiunile de contact (presiunile) între spire.
Ruperea spirelor poate avea loc ca urmare a solicitărilor de încovoiere
şi forfecare la piciorul filetului.
Se face observaţia că în realizarea rezistenţei filetului sunt deopotrivă
implicate dimensiunile filetelor cât şi numărul de spire în contact.
III.2. Alegerea materialelor pentru cupla şurub-piuliţă
Pentru a asigura rezistenţa la uzare şi un coeficient de frecare redus se
utilizează un cuplu de materiale cu bune proprietăţi antifricţiune.
Întrucât solicitările corpului şurubului sunt relativ mari – materialul
acestuia este de regulă oţelul.
Voi executa şurubul din oţel laminat de uz general: OL50, iar piuliţa
din fontă cenuşie cu grafit lamelar: FC250. Prezenţa grafitului sub formă
lamelară conferă bune proprietăţi antifricţiune.

III.3. Predimensionarea filetului. Alegerea tipului de filet şi a dimensiunilor

standardizate:
Alegerea tipului de filet se face în funcţie de:
 caracterul sarcinii (constanţa, variabila, etc.);
 mărimea sarcinii (constanţa, variabila, etc);
 direcţia şi sensul sarcinii;
  destinaţia şi condiţiile de lucru;
 randamentul dorit.
Tipul de filet ales este filetul trapezoidal pentru că are o bună
rezistenţă şi rigiditate; randament cu circa 4-5% mai mic decât al filetului
pătrat; permite eliminarea jocului axial rezultat în urma uzării – prin utilizarea
unei piuliţe secţionate; poate transmite sarcini mari, variabile, în ambele
sensuri.
Predimensionarea filetului
Dimensiunile filetului trebuie să corespundă simultan următoarelor
cerinţe:
 rezistenţa corpului şurubului la solicitarea compusă: compresiune (sau
tracţiune) şi răsucire (solicitarea de încovoiere trebuie eliminată pe cât
posibil);
 rezistenţa spirelor la strivire (uzare);
 rezistenţa spirelor la solicitarea compusă de încovoiere şi forfecare;
 dacă şurubul este solicitat la compresiune să nu flambeze;
 să asigure condiţia de autofrânare.
În principiu, dimensionarea filetului ar putea fi făcută pornind de la
oricare din cerinţele de mai sus – cu condiţia ca apoi să se verifice pe rând şi
celelalte.
Predimensionarea la solicitarea compusă se face la compresiune (sau
tracţiune) pe baza unei forţe de calcul F c = γF1, F1 fiind forţa care acţionează
asupra şurubului, iar γ (γ > 1) factor de majorare a forţei F 1 pentru a
considera şi solicitarea la răsucire.
Valoarea lui γ se ia dintr-un tabel, iar în cazul presei poate fi cuprins
între 1,27 şi 1,32. Voi lua pe γ = 1,30.
 Fc = 1,30 · 8300 = 10790 N;
Fc   F1   d 32 c
Anec    a 
a a 4 Cc

σa – tensiunea admisibilă la compresiune (tracţiune)

σc – limita de curgere
Cc – coeficient de curgere
d3 – diametrul interior al filetului şurubului
σa = (0,25 – 0,4) σc – pentru d3 < 30 mm;
σa = (0,4 – 0,6) σc – pentru d3 < 30 mm;
σa = 0,25 · 280 = 70 MPa
Fc 10790
A nec    154,14 mm 2
a 70

4   F1 4  1,30  8300
d3    14,01 mm  30 mm
  a   70

Am ales d3 = 16,5 mm < 30 mm

Din tabel, pentru tipul de material ales: OL50 avem:
σc = 270 – 290 MPa. Am ales σc = 280 MPa.
Din Anexa A3 extras din STAS 2114/3-75 am ales filetul trapezoidal
cu următoarele caracteristici:
- diametrul nominal al filetului d = 22 mm;
- pasul p = 5 mm;
- diametrul nominal mediu d2 = D2 = 19,5 m;
- diametrul nominal exterior al filetului interior D4 = 22,5 m;
- diametrul nominal interior al filetului exterior D1 = 17 m;
Filetul trapezoidal (extras din STAS 2114/1-75):
H = 1,866 · P = 1,866 · 5 = 9,33 mm
H1 = 0,5 · P = 0,5 · 5 = 2,5 mm
 H4 = h3 = H1 + ac = 2,5 + 0,25 = 2,75 mm
D2 = d2 = d – 0,5 · P = 19,5 mm
D3 = d - 2· h3 = 22 – 2 · 2,75 = 16, 5 mm
D3 = d - 2· h3 = 22 – 2 · 2,75 = 16, 5 mm
D4 = d + 2· ac = 22 – 2 · 0,25 = 22, 5 mm
D1 = d - 2· H1 = d – P = 17 mm
R1max = 0,5 · ac = 0,25
Ac = 0,25 pentru P = 2 ÷ 5 mm
III.4. Verificarea condiţiei de autofrânare
În cazul construcţiilor cu şuruburi de mişcare apare ca cerinţă
asigurarea autofrânării. La sistemele acţionate manual este preferabil ca
autofrânarea să se realizeze direct de către filet. Filetul asigură autofrânarea
atunci când unghiul de înclinare al filetului, Ψ, este mai mic decât unghiul
de frecare redus, φ’:
  '

unde:
P
tg 
  d2

în care:
α – reprezintă unghiul profilului filetului. Pentru filetul trapezoidal, α = 300
p – pasul filetului şurubului
d2 – diametrul nominal mediu al filetului
P 5
tg    0,0816    arctg (0,0816)  5,1830
  d 2   19,5

Din tabel pentru cuplul de materiale oţel pe fontă coeficientul de

frecare, μ = 0,08 … 0,20.
μ = 0,14
  0,18
tg '   '    tg '  0,186   '  arctg (0,186)  11,7070
 cos(15)
cos
2

Deci,   ' (se verifică condiţia de autofrânare)

III.5. Verificarea la flambaj
Se realizează verificarea la flambaj pentru pârghiile cricului auto.
L ‚ (1,35 ÷ 1,45)H
2
unde: lf  L - lungimea de flambaj
2

H – cursa de realizat
L  1,37  30  L  41,1 mm

Se calculează coeficientul de zvelteţe λ şi se determină tipul

flambajului:
lf   d 32
 A
imin 4

I min   d 34
imin  I min 
A 64
A  B  H  10  30  300 mm 2

B  H 3 10  303
Iy    22500 mm 2
12 12

B 3  H 103  30
Iz    2500 mm 4
12 12

I min  min( I y , I z )  min(22500,2500)  I min  2500 mm 4

I min 2500
imin    2,886 mm
A 300
lf 41,1
   14,241
imin 2,886

unde:
 A – aria secţiunii şurubului;
 Imin – inerţia minimă;
  Imin – raza de inerţie minimă.
Valoarea limită a coeficientului de zvelteţe, λ0 se găseşte tabelat în
funcţie de materialul ales pentru cupla şurub-piuliţă.
Din Anexa A2 vom avea pentru OL50 STAS 500/2-80 λ0 = 89
λ0 = 89
λ < λ0  flambajul este plastic
Ff = σf · A cu σf = a – bλ
unde: Ff – forţa de flambaj
σf – tensiunea de flambaj
a, b – coeficienţi de flambaj
Din acelaşi tabel din care am ales pe λ0, am găsit şi valorile lui a şi b.
a = 335 MPa
b = 1,62 MPa
σf = 335 – 1,62 · 14,241 = 311,92 MPa;
Ff = 311,92 · 300 = 93576 N;
Coeficientul de siguranţă la solicitarea de flambaj se calculează astfel:
Cf = 3 ÷ 5 ceea ce înseamnă că piesa nu se va deforma plastic.
Am ales Cf = 3,5
Ff 93576
Cf    6,75  3,5
F1 13856,40

III.6.Determinarea numărului de spire în contact

F
z
 2
( d  D12 ) as
4
Din tabelul cu valorile orientative ale presiunii admisibile de strivire
între spire:
Presiunea admisibilă pentru cuplul de materiale oţel pe fontă  as  5...15

MPa şi am ales  as  10 MPa.

 13856,40 13856,40 13856,40
z    6,96  7
  1990,98
(22 2  17 2 )13  2535
4 4

z = 7 spire
III.7 Verificarea spirei filetului
 Pentru şurub
Solicitarea la încovoiere:
F
l
Mi Z i
i  
W W
Hi
li   ac
2

Pentru filetul trapezoidal interior avem: H i  0,5  P  0,5  5  2,5 mm

- pentru P = 2 – 5 mm  ac = 0,25 mm
unde: Mi – moment încovoietor
W – modul de rezistenţă
Li – lungimea de încovoiere
Hi – înălţimea filetului trapezoidal
Pentru verificarea şurubului în relaţiile lui W şi A se înlocuieşte D 4 cu
d3.
Hi 2,5
li   ac   0,25  li  1,5 m
2 2
2 2
P  5 
  d 3    2li  tg150    16,5    2  1,5  0,24 
W 2   2     16,5  10,26  W  88,64 mm
6 6 6

p 
A    d 3    2  li  tg150     16,5  3,303  166,925 mm
2 

Solicitarea la încovoiere
 F 13856,40
 li  1,5
i  Z  7  33,497 MPa
W 88,64

Solicitarea la forfecare
F
k z
f  m
A

Coeficientul de corecţie km = 0,55 ÷ 0,75  km = 0,65

13856
0,65  7
f   18,243 MPa
166,925

Tensiunea echivalentă se calculează cu teoria a III-a de echivalenţă:

 ech   i2  4 2f  33,1422  4  18,2432  49,29 MPa ;

 ech  49,29 MPa

 c 280
a    112 MPa;  a  112 MPa
Cc 2,5

unde: Cc = 1,5 ÷ 3,(4)  Cc = 2,5

σc = 280 MPa (din ANEXA A2 extras din STAS 500/2-80)
 ech   a  49,29  112 ceea ce înseamnă că spirele filetului şurubului rezistă la
solicitările de încovoiere şi forfecare.
III.8. Verificarea preliminară a porţiunii filetate a şurubului la solicitarea
compusă
Este util să se efectueze şi o verificare la solicitarea compusă a
porţiunii filetate a şurubului, care este de obicei secţiunea periculoasă, având
diametrul cel mai mic.
De regulă, solicitarea este de compresiune (tracţiune) cu forţa F, şi
răsucire cu momentul de înşurubare M12.
d2
M 12  F tg (   ' )
2
 19,5
M 12  13856,40 tg (5,183  11,707)  M 12  36708,36 N  mm
2

F 13856,40
   64,802 MPa;   64,802 MPa
d 3
2
  16,52
4 4
M 12 36708,36
   41,618 MPa;   41,618 MPa
  d 32   1,52
16 16
 ech   2  4 2  64,802 2  4  41,618 2  105,487 MPa;  ech  105,487 MPa

 c 280
a    112 MPa;  a  112 MPa
Cc 2,5

unde:Cc = 1,5 ÷ 3  Cc = 2,5

σc = 280 Mpa
Observăm că σech < σa
Şurubul va rezista la solicitarea compusă.
III.9. Proiectarea celui de al II-lea reazem al şurubului
Cel de al II-lea reazem este un lagăr axial.
Înşurubarea în piuliţă trebuie să se poată realiza pe la capătul celălalt
al şurubului.
Din Anexa A3 se alege degajarea standardizată.
Se alege un rulment axial din Anexa A6 cu capacitatea statică de
încărcare C0 > F1; din tabelul A6.1 laegem un rulment 51105 STAS
3921 – 80.
D = 42 mm
d = 25 mm
D1 = 26 mm
T = 11
r=1
C0 = 29 kN
 dm
Se estimează momentul de frecare din rulment: M f  M 41    F1 
2
d r  Dr
dm   33,5 mm
2
Alegem μ = 0,009
33,5
M f  0,009  13856,40   2088,85 N  mm
2

III.10. Definitivarea constructivă şi verificări finale ale şurubului principal

Definitivarea constructivă a şurubului unui cric simplu acţionat
printr-o pârghie trecută prin capul şurubului.
H p  z  p    7  5  2  37 mm

Se verifică la solicitare compusă secţiunea slăbită din dreptul

degajării:
F1 13856,40
- compresiune:  
A

213,824
 64,802 MPa

  d 02   16,5 2
A   213,824 mm 2
4 4

M 36708,36
- răsucire:   W  882,026  41,618 MPa
21

  d 03   16,5 3
Wp    882,026 mm 2
16 16

Efortul echivalent:
 ech   2  4 2   a

280
a   112 MPa
2,5

 ech  64,802 2  4  41,618 2  105,487 MPa

Se reprezintă în desen zona degajării.

Lungimea Lf:
L f  H  z  p  180  7  5  215 mm

IV. Proiectarea sistemului de acţionare

Pentru sistemele în discuţie acţionarea se face, de regulă, prin
elementul care execută mişcarea de rotaţie. Această acţionare poate fi privită
ca o introducere de energie în sistem – energie necesară învingerii
rezistenţelor în cupla şurub-piuliţă şi în cel de al doilea reazem.
IV.1. Alegerea sistemului de acţionare
Acţionarea mecanică a sistemului se face prin şurubul principal.
VI.2. Proiectarea la scară a sistemului de acţionare
- acţionarea cu pârghie simplă
 Se determină raza Ra, la care trebuie aplicată forţa muncitorului Fm:
M tot
Ra 
Fm

Fm  (100  150) N  Fm  135 N

M tot  M 12  M 41  M tot  36708,36  2088,85  38797,21 N  mm

M i  Fm  Lc  135  267,38  M i  36096,3 N  mm

Dc
Lc  Ra   287,38  20  Lc  267,38 mm
2
Se alege constructiv diametrul Dc = 40 mm
 Se determină diametrul minim necesar pentru pârghie – dp:
  d 3p M i M  32 3 36096,3  32
Wnec    dp  3 i   d p  14,95  15 mm
32  ai    ai   110

550
 ai   110 MPa
5

Se alege din Anexa A2 valoarea lui σai = 550 MPa

Diametrul găurii se poate lua:
d p'  d p  (0,5  1)  d p'  15  0,7  15,7 mm

Se realizează verificarea la răsucire:

 2 ,82
M 2 ,82
 t  tot , unde: Wt  2 ( Dc )  2  hc   2  12,15 
3
(40) 3
 2    1370,802 mm3
Wt 22,9  Dc  22,9  40 

H c  (1,5  2)d p  1,7  15  22,5 mm

Ls = 50 mm
38797,21
t   28,302 MPa
1370,802

V. Proiectarea sistemului de preluare – transmitere a forţei de către

piuliţă
V.1. Precizarea solicitărilor
Cupla şurub – piuliţă a fost proiectată pentru o forţă alegându-se
pentru calcul unghiul αmin = 300
F1 max  F  ctg( min )  8300  ctg30  13456,21 N

H p  z  p    7  5  2  37 mm

V.2. Dimensionarea piuliţei

F   8300  4
M iv    8300 N  mm
4 4
F 8300  4
M ih   ctg  ctg30  31401,768 N  mm
2 2
2 2
Mi  M iv  M ih  83002  31401,7682  32404,79 N  mm

Mi   d f
2
32  M i 32  32404,79
Wnec    df    15,14 mm
 ai 32  ai   95  

Se adoptă df = 15 mm
Se alege din Anexa A2 Fc200 cu rezistenţa σa = 380 MPa
380
 ai   95 MPa
4

Cc = (2,5 ÷ 4)
În final se face verificarea la strivire între pârghie şi fus:
 1 F 8300
 0,5 
s  2 2  sin   2  sin 30  73,42 MPa
df   15  4

Se dimensionează corpul piuliţei şi se alege constructiv B 1 = 40 mm şi

B2 = 40 mm.
VI. Proiectarea corpului
VI.1. Proiectarea cricului auto cu pârghii
Cunoscându-se dimensiunile şurubului, ale piuliţei, lungimea l p,
grosimea δ şi diametrul fusului dr se pot determina celelalte necunoscute.
VI.2.a. Proiectarea articulaţiilor dintre pârghii – cupă şi pârghii – talpă.
Necunoscutele sunt:
- δ1 – grosimea talpei din care se confecţionează cupa şi talpa;
- db – diametrul bolţului de articulaţie;
- db1 – diametrul exterior al bucşei pe care sunt montate pârghiile.
Materialele elementelor se aleg constructiv.
Solicitările elementelor sunt:
1 F

- strivirea între cupă (talpă) şi bolţ:  s1  2 2  sin    as1
d b  1

8300
0,5 
s1  2  sin 30  91,77 MPa
16  3
410
 as1   136,666 MPa
3

σas1 se alege din anexa A2 pentru OL42.

- strivirea între bolţ şi bucşă
1 F

 în zona cupei:  s  2 2  sin    as
d b  ( B1  2 1 )
 8300
0,5 
s  2  sin 30  5,73 MPa
16  (40  8)

490
 as   122,5 MPa - se alege din Anexa A2 pentru OL50.
4
1 F

 în zona tălpii:  s  2 2  sin    as
d b  ( B1  4 )

8300
0,5 
s  2  sin 30  4,91 MPa
16  (40  16)

- strivire între bucşe şi pârghii:

1 F

 s  2 2  sin    as
d b1  

8300
0,5 
s  2  sin 30  86,73 MPa
17  3

- forfecarea bolţului în planul dintre cupă şi pârghii:

1 F

 s  2 2  sin    af
 2
db
4
8300
0,5 
s  2  sin 30  22,06 MPa

 (16) 2
4

VI.2.b. Proiectarea pârghiilor

Pârghiile sunt solicitate la compresiune. În zonele de contact din
articulaţie solicitarea este de strivire. Solicitările de contact au fost deja
considerate în determinarea mărimilor δ, df şi db1.
Lăţimea pârghiilor bp se alege constructiv şi se verifică la
compresiune.
 1 F 8300
 0,5 
  2 2  sin    ac    2  sin 30  34,41 MPa
bp   ) 32,25  4

490
 ac   122,5 MPa - se alege din A2 pentru OL50.
4