Sunteți pe pagina 1din 19

Tema VIII a

EXPUNEREA

8.0 Expunerea, reprezinta cantitatea de lumina pe care o primeste materialul fotosensibil pe unitatea de suprafata. Expunerea corecta, reprezinta cantitatea de lumina primita de suprafata fotosensibila, astfel incat aceasta, sa fie impresionata corect ( sa pastreze raporturile de lumina pe care le are subiectul) Notand E - expunerea Q -cantitatea de lumina S -suprafata Q= .t I = -------S inlocuind obtinem Q E = ---------S

( 35 )

Deoarece

( 36 )

- fluxul luminos I - iluminarea t - timpul de actiune

si

( 37 )

E =

I.t

( 38 )

Rezulta ca expunerea, va depinde direct de iluminare ( I ) si de timpul de actiune al luminii asupra materialului fotosensibil ( t ). Latitudinea de expunere Latitudinea de expunere reprezinta marja de eroare in care materialul raspunde suficient de corect. ( va exista o proportionalitate intre marimea expunerii si efectul pe care aceasta il determina ) Materialele sensibile au marja mai mare de expunere in timp ce materialele mai putin sensibile au o marja mai mica de expunere. 8.1 Factorii care influenteaza expunerea Urmatorii factori vor actiona simultan asupra expunerii materialului - Sensibilitatea materialului expunerea se va face diferentiat functie de sensibilitatea materialului - Miscarea subiectului si a aparatului de fotografiat vor determina neclaritate in imagine , ceeace va impune expuneri cu timpi scurti ( compensate de marirea cantitatii de lumina care trece prin obiectiv - diaframa marita ) - Marimea subiectului - va impune alegerea unor campuri de profunzime care vor determina alegerea unor diafragme anume ,

www.photocami.ro

- Distanta la subiect - respectiv scara acestuia care influenteaza la randul ei campurile de claritate deci diafragmele - Contrastul subiectului va necesita expuneri diferentiate, functie de zona de interes a subiectului . Functie de contrastele de iluminare a subiectului se face o expunere diferita, care va permite ulterioare compensari la developare. - Culoarea subiectului culorile reflectand in mod diferit lumina - Tipul de prelucrare ulterioara a materialului - Efectul Schwarschield - In domeniul timpilor foarte lungi sau foarte scurti de fotografiere, sunt necesare corectii ale timpului initial de expunere . 8.2 Modul in care se alege expunerea Revenind la relatia ( 38 ) E = I . t prezentata anterior, putem observa ca oricare din cei doi factori I sau t , influenteaza expunerea direct proportional. In aceasta situatie, pentru expunerea aleasa, avem doua optiuni : a ) alegem initial o anumita deschidere a obiectivului ( k ), functie de campurile de claritate dorite si pentru aceasta deschidere corelam timpul de expunere ( t ) b ) alegem initial un anumit timp de expunere ( t ), functie de miscarea subiectului ( sau conditiile de fotografiere ) si pentru timpul de expunere ales corelam deschiderea obiectivului ( k ) In cazul in care avem conditii impuse de fotografiere ( k si t dat ) putem influenta expunerea prin : - schimbarea sensibilitatii materialului fotografic utilizat - schimbarea iluminarii - schimbarea prelucrarii materialului fotosensibil - schimbarea distantei de fotografiere, ( etc. ) Practic se lucreaza astfel : - daca avem o anumita diafragma k impusa de campul de profunzime, alegem timpul de expunere corespunzator expunerii corecte pentru un anumit material fotosensibil si putem alege alt material cu alta sensibilitate, pentru a ne largi gama respectivilor timpi de expunere sau schimba conditiile de fotografiere si prelucrare, a materialului respectiv . - daca avem un anumit timp t de expunere impus datorita miscarii subiectului, alegem diafragma corespunzatoare si schimbam sensibilitatea materialului sau conditiile de fotografiere, pentru a ne largi posibilitatile 8.2.1 Coeficientii lui Schwarzschield Am stabilit anterior relatia E = I . t in care : I = este iluminarea obtinuta cu ajutorul diafragmei t = timpul de actiune al luminii dat de obturator S-a constatat, ca materialele fotosensibile, lucreaza aproximativ liniar numai in gama de timpi de expunere 1- 1/1000 sec., pentru timpi mai lungi sau mai scurti acestor valori, fiind necesare compensari de expunere p astfel relatia ( 35 ) va deveni : E = I.t ( 39 )

www.photocami.ro

in care p vor fi coeficientii de compensare ai lui Schwarzschield ( care se gasesc in fisele tehnice ale materialelor fotosensibile ) 8.3 Timpii de expunere ai aparatelor de fotografiat S-a comentat faptul, ca timpii de expunere t influenteaza expunerea in acelasi mod ca si deschiderea obiectivului ( k diafragma ). Pentru ca efectul sa fie acelasi, tinand cont de faptul ca variatia iluminarii se face prin dublarea sau injumatatirea sectiunii de trecere a fluxului luminos (diafragma ), timpii de expunere se vor injumatatii sau dubla la randul lor. Astfel timpii de expunere ( in secunde ) utilizati curent la aparatele de fotografiat sunt : B; 1: ; : 1/8; 1/15; 1/30; 1/60; 1/125; 1/250; 1/500; 1/1000 sec. La setarea B, expunerea actioneaza atat timp cat declansatorul este actionat ( bineinteles se utilizeaza pentru timpii lungi ) Aparatele de fotografiat pretentioase pot avea si timpi mai scurti: 1/2000; 1/4000; 1/8000; 1/12000 sau mai lungi: 2; 4; 8; 15; 30; 60 sec. fata de seria prezentata mai sus sau, sau chiar timpi intermediari 1/90 ; 1/100; 1/200 etc. ( in ultima vreme, aparatele avand obturator actionat de ceas electronic nu mai respecta seria prezentata mai sus ) 8.4.0 Mecanismul de expunere, obturatorul Obturatorul, este mecanismul care permite trecerea razelor de lumina spre materialul fotosensibil intr-o perioada determinata de timp. Precizia perioadei de expunere, este asigurata de un mecanism de ceas, mecanic sau electronic . Modul in care se poate face expunerea ( obturarea ) este prezentat in Fig.204 a si b Oc Of

a Fig.204

Dupa cum se vede din schita de mai sus se utilizeaza doua pozitii pentru plasarea obturatorului : a - fie in apropierea centrului optic al obiectivului, la obturatorul central Oc b - fie in apropierea planului focal, la obturatorul focal Of

www.photocami.ro

Diferentele si caracteristicile lor se vor analiza in continuare. La aparatele de fotografiat digitale se fac cercetari de substituie a obturatorul mecanic, cu un sistem de activare-dezactivare al senzorului de imagine. Bineinteles ca sistemul ar fi mai sigur si mai fiabil, obturatorul mecanic fiind un subansamblu pretentios usor de defectat . Expunerea materialului fotosensibil se desfasoara in trei etape distincte: - perioada de deschidere completa a obturatorului = timp de deschidere (td ) - perioada de mentinere a obturatorului deschis = timp de expunere ( t o ) - perioada de inchidere completa a obturatorului = timp de inchidere ( t i ) Rezulta ciclul complet de functionare: Te = td + to + ti ( 40 )

In acest caz caracteristicile obturatorului sunt urmatoarele: randamentul optic gama timpilor de expunere - cel mai mic timp calibrat - cel mai lung timp calibrat - precizia timpilor realizati modul in care se realizeaza trecerea fluxului luminos sistemul de actionare a obturatorului timpul cel mai scurt de sincronizare a obturatorului cu blitzul

8.4.1 Obturatorul central Oc Dupa cum s-a prezentat in Fig.204 a , obturatorul central este situat in apropierea centrului sistemului optic al obiectivului ( ideal ar fi sa fie plasat chiar in planul optic central ). Astfel s-ar asigura o buna eficacitate si uniformitatea iluminarii in campul imaginii, pozitia sa asigurand expunerea concomitenta a tuturor portiunilor imaginii. Mecanismul este format dintr-un manunchi de lamele suprapuse situate in acelasi plan care se inchid si se deschid simultan, permitand trecerea fascicolului de lumina . In Fig.205, sunt prezentate trei lamele suprapuse, in pozitie intermediara. Lamelele, au un profil special, pentruca inchiderea si deschiderea sa se faca cu pastrarea in permanenta, a unei suprafete circulare. Daca numarul de lamele este prea mic, suprafata de trecere se transforma intr-un poligon. lamela

Fig.190

Fig.205

www.photocami.ro

Daca numarul lamelelor este prea mare, atunci pachetul de lamele devine prea gros ingreunand functionarea. Caracteristica acestui tip de obturator, este faptul ca, atat la deschidere cat si la inchidere, centrul sectiunii , va sta mai mult timp deschis, fata de margini . 8.4.1.1 Randamentul obturatorului central La expunere, sectiunea de trecere a fascicolului luminos nu va fi constanta, variind in timp asa cum este prezentat in schitele din Fig.206

deschidere

inchidere

timp scurt de expunere

deschidere timp lung de expunere Fig.206

inchidere

Urmarind deplasarea lamelelor obturatorului , observam ca apar urmatoarele secvente : - t d timpul de deschidere - t e timpul de expunere - t I timpul de inchidere In graficele din Fig. 207 a, b, c, prezentam diagramele de functionare ale unui obturator central, pentru trei timpi de expunere diferiti

td

te a

tI

td

te b

tI

td c

ti

Fig.207 timpul de functionare total va fi T = td+te +ti

www.photocami.ro

iar randamentul obturatorului va fi

te = --------T

( 41 )

Dupa cum se vede in Fig.207 la expunerile lungi, randamentul luminos al obturatorului este mult mai bun. Astfe, in Fig.207 a, timpul de expunere, este aproape asemanator cu timpul de functionare, ceeace va face ca obturatorul, sa aiba un randament acceptabil. Cum timpul de deschidere t d si cel de inchidere t I , vor fi in permanenta aceeasi, rezulta ca randamentul obturatorului va scadea din ce in ce mai mult cu cat timpul de expunere va fi mai scurt . Limita timpilor scurti la care pot functiona astfel de obturatoare este de 1 / 500 sec. ,deoarece pentru un timp mai scurt randamentul scade sub 80% ( neacceptabil ) Dezavantaje: - timpi scurti sunt limitati datorita randamentului - necesitatea fiecarui obiectiv de a avea propriul obturator 8.4.2 Obturatorul focal Of Obturatorul focal, este situat, asa cum arata si numele, in apropierea planului focal. Se utilizeaza doua variante : obturator focal cu deplasare pe orizontala obturator focal, cu deplasare pe verticala 8.4.2.1 Obturatorul focal cu deplasare pe orizontala Constructia acestui meca1 2 3 4 5 6 nism este prezentata in Fig.208 Initial,fereastra de expunere 4 este acoperita de perdeaua 3, care impiedica fascicolul luminos sa ajunga la materialul fotosensibil La declansare, aceasta perdea, se retrage, infasurandu-se pe tamburul 2, urmata de cealalta perdea, 5, care acopera fereastra de expunere din nou . Fig.208 Marimea fantei dintre cele doua perdele, va determina timpul efectiv de expunere. Cu cat decalajul dintre deplasarea perdelelor este mai mic, materialul fotografic va fi mai putin expus .( variatia timpului de expunere la

www.photocami.ro

obturatorul cu perdea se face fie prin defilarea cu viteza variabila a unei fante de expunere, fie prin modificarea latimii respectivei fante ). La rearmarea aparatului, cele doua perdele 3 si 5 , suprapuse partial, se rebobineaza impreuna in pozitia initiala de pe tamburul 6, obturand fereastra de expunere pentru a nu reexpune materialul fotosensibil . Perdelele sunt confectionate dintr-o panglica din material textil, cauciucat, si sunt prevazute cu doua bretele laterale actionate, de tamburii mecanismului . Obturatorul focal cu deplasare orizontala prezinta dezavantajul ca, prin defilarea intr-un anumit sens (totdeauna acelasi) al fantei care efectueaza expunerea, viteza relativa dintre miscarea fantei si cea a unui subiect care se deplaseaza si el pe orizontala este diferita functie de directia de miscare a subiectului . Vom urmari efectul asupra imaginii, in Fig.209 a si b a b

deplasare perdele

Fig.209

deplasare perdele

Dupa cum se vede in figurile de mai sus, in cazul in care directia de deplasare a a perdelelor obturatorului, este in sens contrar cu directia de deplasare a mobilului, atunci la acesta din urma apare o comprimare a imaginii 8.4.2.2 Obturatorul focal cu deplasare pe verticala Datorita fenomenului de comprimare a imaginii, prezentat mai sus, s-a apelat la solutia obturatorului cu deplasare pe verticala. Bineinteles ca fenomenul descris la pct. anterior ramane, insa subiectele cu deplasare pe verticala sunt mult mai rare in practica fotografica. Constructiv, acest obturator este format din doua obloane, formate din lamele metalice subtiri, care se deplaII seaza succesiv pe verticala in dreptul ferestrei de expunere ( Fig.210 ) In acest caz, se formeaza o fanta pe orizontala, prin care trece fascicolul luminos, timpul de expunere, depinzand I de marimea acestei fante . La rearmarea aparatului de fotografiat, lamelele, revin la pozitia initiala Fig.210 alaturate, pentru a proteja de expunere materialul fotosensibil . Datorita rezistentei superioare a lamelelor metalice ( fata de perdelele obturatoarelor cu deplasare pe orizontala ) , timpii de obturare sunt mult mai scurti . Un alt avantaj al obturatoarelor cu perdele metalice este opacitatea lor la razele infrarosii . ( sunt recomandate pentru fotografia tehnica si stiintifica )

www.photocami.ro

Obturatorul focal Nikon este un obturator focal dublu, cu lamele articulate cu deplasare pe verticala. Deschiderea-inchiderea obturatorului se produce in 4 timpi asa cum este prezentat in cele 4 schite ale Fig.211

1 2
3 4

Fig.211

In Fig.211 a obturatorul este complet inchis impiedicand trecerea fascicolului luminos. In Fig.211 b ( timp 1) se deschide prima parte a obturatorului iar in Fig.211 c ( timp 2) este prezentata deschiderea partii a doua. In Fig.211 d se prezinta inchiderea obturatorului tot in doi timpi ( 3 si 4 ) Cu obturatoare de acesta constructie, s-au obtinut timpi de expunere de 1 / 8000 1 / 14000 sec. Acesti timpi scurti de expunere ( viteze si acceleratii mari in functionare) produc solicitari mecanice mari. Din acest motiv lamelele obturatoarelor de calitate se confectioneaza din titan. Obturatoarele cu lamele metalice, sunt sensibile la mediul salin ( inclusiv la salinitatea secretiilor mainii umane), asa incat trebuie protejate cu atentie . 8.4.2.3 Randamentul obturatoarelor focale Randamentul obturatorului focal se poate analiza pe graficele din Fig.212, in care sunt prezentati trei timpi de obturare diferiti :

td te

ti

td te

tI

td te

ti

Fig.212 www.photocami.ro

Se poate observa, ca timpul de deschidere t d , se compenseaza cu timpul de inchidere t I , asa ca, indiferent de timpul de expunere folosit, randamentul obturatorului este apropiat valorii de 100 % . Dupa cum am spus cu acest tip de obturatoare se obtin timpi de expunere foarte scurti, 1/4000; 1/ 8000; 1/ 12000; , insa constructia lor este pretentioasa si sunt mult mai scumpe fata de obturatoarele centrale . 8.4.3 Etapele functionarii obturatorului ( SRL mecanic ) - conditiile initiale : -filmul se afla pe o pozitie noua ( arcul mecanismului de transport este tensionat ) - oglinda de inversare a imaginii se afla in pozitia de vizare ( arcul de rabatere a oglinzii este tensionat ) - diafragma obiectivului este complet deschisa ( arcul de inchidere tensionat ) - obturatorul este inchis, in pozitie initiala ( arcurile de deschidere a obturatorului, tensionate ) ACTIONARE DECLANSATOR

EXPONOMETRUL STABILESTE PARAMETRII EXPUNERII SE INCHIDE DIAFRAGMA OBIECTIVULUI

OGLINDA SE RABATE

OBTURATORUL SE DESCHIDE ( prima perdea incepe sa descopere fereastra de expunere, la terminarea cursei stabilindu-se si contactul de sincronizare a blitzului )

OBTURATORUL SE INCHIDE ( a doua perdea incepe sa acopere fereastra de expunere )

www.photocami.ro

OGLINDA REVINE IN POZITIA INITIALA

DIAFRAGMA OBIECTIVULUI SE DESCHIDE COMPLET Etapele functionarii obturatorului ( SRL - AF ) - conditiile initiale : - filmul se afla pe o noua pozitie - oglinda de inversare a imaginii in pozitia de vizare - diafragma obiectivului complet deschisa - obturatorul inchis, in pozitie initiala ( control AE activat ) - extensia obiectivului pe pozitie (control AF activat ) ACTIONARE DECLANSATOR

APARATUL EMITE RAZE IF

SENZORII STABILESC COINCIDENTA IMAGINILOR SI OPRESC MODIFICAREA EXTENSIEI

ESTE ACTIVATA ACTIONAREA EXTENSIEI

SE INCHIDE DIAFRAGMA LA VALOAREA PRESTABILITA SI SE RABATE OGLINDA

EXPONOMETRUL STABILESTE PARAMETRII EXPUNERII

IN CAZUL ILUMINARII SLABE ESTE ACTIVAT BLITZUL INCORPORAT

ESTE ACTIONAT OBTURATORUL IN CELE DOUA FAZE

www.photocami.ro

BLITZUL SE REINCARCA AUTOMAT

SUNT RESETATE COMENZILE, APARATUL REVENIND LA STAREA INITIALA

Etapele functionarii obturatorului unui aparat de fotografiat cu sistem AF pasiv sunt aproximativ aceleasi. Bineinteles ca la aparatele nereflex nu mai apar fazele rabaterii oglinzii. 8.4.4 Sincronizarea obturatoarelor cu blitzul Blitzul, este o sursa luminoasa care lucreaza in impulsuri de diferite durate , iar problema, este ca pe perioada actiunii impulsului luminos obturatorul sa fie deschis complet pentru ca intreaga imagine sa fie luminata . 8.4.4.1 Sincronizarea blitzului cu obturatorului central In Fig.213 a este prezentat graficul impulsului luminos al blitzului iar in Fig. 213 b sunt prezentate graficele deschiderilor unui obturator central, pentru diferiti timpi de expunere .

Fig.213

Se poate observa ca indiferent de timpul de deschidere al obturatorului , impulsul luminos se va incadra in timpul de deschidere, deci sincronizarea se va face pentru orice timp de expunere . 8.4.4.2 Sincronizarea blitzului cu obturatorului focal Vom analiza aceasta sincronizare, in Fig.214 pe diagramele de functionare ale obturatorului focal : 1 / 250 1 / 125

impuls luminos

1 / 60

Fig.214

Se observa ca numai dupa un anumit timp ( in schita 1 / 60 s. ) , impulsul luminos se poate incadra in deschiderea completa a obturatorului. Acest timp de obturare in care impulsul luminos se poate strecura prin fanta dintre perdele, se

www.photocami.ro

numeste timp sincron, este marcat pe butonul de selectare al timpilor de expunere variind de la un aparat la altul . ( 1/30; 1/60; 1/125; 1/250 ; etc. ) In cazul in care timpul de expunere este prea scurt, pentru ca deschiderea completa a obturatorului sa cuprinda impulsul luminos, in imagine expunerea va aparea sub forma unei dungi mai dense fata de restul imaginii . Fata de obturatorul central, la care fascicolul luminos actiona numai prin portiunea centrala a sectiunii de trecere, la obturatorul focal se va obtine o definitie mai buna, lumina trecand prin toata deschiderea diafragmei . Dezavantajul, ramane acel timp sincron cel mai scurt care depinde de calitatile constructive ale obturatorului focal ( de timpul de deschidere t d ) La aparatele moderne sincronizarea blitzului cu timpii lungi de expunere se poate face odata cu deschiderea primei perdele sau odata cu inchiderea celei de a doua perdele. Fig.215 a si b

b Fig.215 Avantajele acestui sistem constau in faptul ca in imagine apare mai bine reprezentat fundalul, iar subiectul principal ( iluminat preponderent cu blitzul ) capata o neclaritate de miscare anterior sau posterior iluminarii cu blitzul. 8.4.5 Obturatorul aparatului de fotografiat digital Ca si la aparatul de fotografiat clasic ( cu pelicula ) accesul fascicolului de lumina care vine de la subiect este controlat de obturator. Aparatele de fotografiat digitale sunt echipate cu urmatoarele tipuri de obturatoare: - Electronically shuttered sensors care utilizeaza chiar senzorul de imagine pentru a determina timpul de expunere - Electromechanical shutters este un dispozitiv mecanic comandat electronic - Electro-optical shutters este un dispozitiv electronic situat in fata senzorului de imagine care actioneaza prin modificarea transmisiei optice. 8.5 Expunerea multipla Prin expunere multipla, se intelege expunere repetata pe aceeasi fotograma cumulandu-se efectele. Unele aparate de fotografiat au aceasta optiune, pentru celelalte se va proceda in modul urmator: - se executa prima expunere in mod obisnuit - se roteste usor butonul de rebobinare in sensul acelor de ceasornic, pentru a verifica faptul ca filmul este ( tensionat ) asezat corect in dreptul ferestrei de expunere

www.photocami.ro

- apasand pe butonul de decuplare a tamburului de antrenare ( care se afla la fundul aparatului ) armati aparatul ( obturatorul ) fara a antrena o noua pozitie de film. - se executa urmatoarea expunere Repetand operatiile descrise mai sus puteti expune de cate ori doriti pe aceeasi fotograma. Alte posibilitati de a realiza expunere multipla pe aceeasi fotograma sunt: - readucerea fotogramei expuse din nou in dreptul ferestrei de expunere ( se readuce prin rebobinare pentru o noua expunere ) - expunere multipla cu ajutorul unui obturator ( capac sau oblon ) montat in fata obiectivului ( procedeul este utilizabil la expunerile cu timpi foarte lungi ) - expunere repetata cu blitzul intr-un mediu intunecat care nu impresioneaza pelicula Observatii: - suma timpilor tuturor expunerilor care se realizeaza pe o fotograma trebuie sa fie aproximativ egala cu timpul de expunere necesar pentru expunerea corecta a filmului respectiv - pastrandu-se regula de mai sus, se poate varia timpul fiecarei expuneri, obtinandu-se densitati diferite pentru expunerile respective - la expunerile partiale se pot utiliza masti si filtre tinandu-se cont de factorul acestora 8.6.0 Expunerea subiectelor in miscare La fotografierea subiectelor in miscare , imaginea poate sa apara de multe ori neclara. Este necesar sa stabilim timpul de expunere pentru care subiectul apare suficient de clar in imagine.(adica punctul subiect nu va depasi pata de neclaritate de 0,03 mm ). Pentru aceasta vom apela la schita din Fig. 216 pentru a obtine relatia necesara . D Fig.216

d a a1 f

Dupa cum se vede in figura, pe durata expunerii pentru o deplasare D a subiectului, in planul imagine apare o neclaritate d admis D a Prin asemanari de triunghiuri : -------- = ---------- in care avem : d f D = v . t ( v = m/ sec d 1 / 1500 f t = sec )

www.photocami.ro

in acest caz

a D = -----------1500 f. v

si

a t ----------------1500 . f 2 . v

( 42 )

In cazul in care directia de deplasare a mobilului nu e perpendiculara pe axa de fotografiere ci inclinata, ( Fig.217 ) relatia 42 se va modifica : Fig.217

a t --------------------------1500 . f 2 . v . sin

( 43 )

8.6.1 Micsorarea vitezei relative a subiectului Daca fotograful s-ar afla intr-o masina care s-ar deplasa paralel cu subiectul, cu viteza acestuia, atunci viteza subiectului fata de aparatul de fotografiat ar fi nula. Astfel , miscand aparatul de fotografiat in directia urmaririi subiectului, obtinem ca viteza relativa, diferenta celor doua viteze. Fenomenul este prezentat in Fig.203 Fig.218

v R = v a - v aparat

( 44 )

In practica, aceasta urmarire se face prin pivotarea operatorului in jurul axei sale, cu aparatul de fotografiat la ochi . Declansarea, respectiv expunerea se face in timpul miscarii . ( vezi schita din Fig.219 )

Fig.219

www.photocami.ro

Dupa cum se vede in schita, deplasarea de urmarire, este periferica pe cercul de raza a ( distanta la subiect ) Pentru obtinerea unor rezultate bune, trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii in timpul efectuarii miscarii de pivotare : - obiectivul sa fie diafragmat suficient, pentru ca subiectul sa se gaseasca in permanenta in campul de claritate - miscarea de rotatie sa fie cat mai constanta si lina, pentru a nu aparea acceleratii sau stagnari care ar anula-o in momentul declansarii - timpul de expunere se va alege cat mai scurt ( asta implica si utilizarea unui material mai sensibil la fotografiere ) - in timpul efectuarii rotirii, fotograful trebuie sa urmareasca cu atentie iluminarea subiectului care se poate schimba pe traiectoria parcursa La fotografierea cu miscare de urmarire, subiectul se poate obtine clar, insa datorita miscarii efectuate de aparat, fundalul, va aparea neclar in imagine . In cazul unei pivotari in sens invers miscarii subiectului, se va obtine cresterea vitezei relative a acestuia ( acesta este un procedeu utilizat pentru a se obtine subiecte mai dinamice ) Procedeul de urmarire a subiectului in miscare cu aparatul de fotografiat, se utilizeaza mult , in cazul in care se folosesc obiective cu distante focale mari ( fotografia de reportaj si fotografia sportiva ).Trebuie acordata insa, multa atentie folosirii acestui procedeu, deoarece incremenirea subiectului in anumite pozitii, scade mult din dinamicitatea imaginii. Se recomanda la utilizarea procedeului, exercitii si probe anterioare. La pct. 8.6.0 s-a demonstrat ca subiectele care au o traiectorie inclinata fata de axa de fotografiere, au o viteza relativa mai mica fata de subiectele care se deplaseaza perpendicular pe axa de fotografiere .( relatia 43 ) Pe de o parte, viteza se schimba in permanenta pe traiectoria subiectelor, pe de alta parte, traiectoriile respective pot fi in planuri care isi schimba pozitia fata de axa de fotografiere. Vom analiza cateva subiecte pe traiectoria lor apreciind variatia vitezei in timp ( Fig.220 a, b, c, )

Fig.220

a) la aruncare sau la saritura in inaltime, in punctul de amplitudine maxima viteza mobilului va fi 0 b ) in miscarea de pendulare, in pozitia de apogeu viteza este 0 c ) la rotirea unui brat in articulatia sa, punctele sale periferice au o viteza mult mai mare fata de cele apropiate de centru

www.photocami.ro

Schimbarea de directie, se face cu micsorarea vitezei in momentul schimbarii ( inscrierea intr-o curba, ocolirea, etc. ) Cunoasterea acestor fenomene, permite operatorului, anticiparea si aprecierea corecta a vitezei mobilului, pentru a-si corela expunerea . 8.7 Miscarea aparatului de fotografiat in timpul expunerii Cu cat timpul de expunere este mai lung si distanta focala a obiectivului este mai mare, cu atat riscul de miscare a aparatului in timpul expunerii este mai ridicat. ( determinand neclaritate in imaginea realizata ). Din aceasta cauza se recomanda utilizarea trepiedului la fotografierea cu timpi lungi. Deasemenea se recomanda utilizarea unui declansator la distanta ( sau a autodeclansatorului ) O regula empirica recomanda ca timpul de expunere din mana sa fie mai mic decat 1 / f ( masurat in sec ) de exemplu: cu obiectiv cu f = 300 mm se va expune cu minimum 1 / 300 sec. Risc de miscare a aparatului apare la utilizarea teleobiectivelor, la fotografierea in lumina slaba, la fotografierea subiectelor in miscare, in macrofotografiere, in timpul efectuarii unei panoramari de urmarire a subiectului, etc. Miscarea se datoreaza si unor particularitati constructive ale aparatelor de fotografiat ( time-lag ). Astfel inainte de inregistrarea imaginii, odata declansatorul actionat, subansamblele specializate ale aparatului indeplinesc urmatoarele functii: - fac evaluarea distantei pana la subiect stabilind focusarea obiectivului - stabilesc expunerea pentru unul din modurile setate ( P, A, S, ) masurand iluminarea subiectului (spot, mediu, matrix ) - daca subiectul este iluminat insuficient activeaza blitzul - in final, incarca in memorie imaginea realizata Fiecare din aceste functii realizandu-se intr-un anumit timp apare o intarziere totala de 0,2 2 sec ( lag time ) intre momentul declansarii si momentul obtinerii imaginii. Aceasta intarziere, poate fi prea mare pentru realizarea instantaneului dorit, respectiv subiectul apare in imagine in alta stare fata de cea observata in momentul declansarii Micsorarea acestui decalaj, se poate realiza prin: - fotografierea fara autofocus - la fotografierea cu autofocus se actioneaza declansatorul pe jumatate de cursa ( timp in care o parte din functii sunt indeplinite ) ultima parte a cursei fiind actionata numai dupa ce subiectul este in starea dorita Elemente care contribuie la intarzierea obtinerii imaginii sunt starea proasta a bateriilor ( descarcate), buffer prea mic, memoria prost formatata, sau supraincarcata. Pentru a se reduce miscarea aparatului, tineti-l corect, sprijiniti-l si tineti-va respiratia. La fotografiere este de preferat sa utilizati vizorul optic, deoarece in aceasta pozitie bratele impreuna cu capul formeaza un suport mai stabil.

www.photocami.ro

Recomandarile de mai sus sunt valabile si pentru cazul in care se utilizeaza miscarea de aparat pentru scaderea vitezei relative. 8.8 Obturarea manuala Aproape toate obturatoarele, au un timp de expunere B , care mentine obturatorul deschis, atat timp cat este actionat declansatorul. Acest timp de expunere se foloseste la expunerile lungi, de ordinul secundelor sau minutelor . Pentru ca aparatul de fotografiat sa nu miste in timpul expunerii, sau sa-si schimbe pozitia, va fi fixat rigid pe un suport ( trepied ) . Se recomanda , sa nu se execute expuneri manuale in plaja 1- 5 sec. deoarece, eroarea de timp poate fi semnificativa ( 1s. eroare poate reprezenta 20-100 % din timpul de expunere ). Inchizandu-se diafragma cu doua trepte, timpii de expunere se vor lungii de 4 ori si vom obtine timpi care pot fi mai bine controlati. Pentru ca aparatul sa nu se miste la declansare se va folosi declansatorul flexibil cu amortizor ( arc sau pneumatic ) Obturarea se poate face si prin descoperirea-acoperirea obiectivului cu propriul sau capac . Se fabrica si accesorii speciale, fie asemanatoare obturatorului central fie ca un sertar cu sibar, care se monteaza in fata obiectivului, pentru a se putea executa pe aceeasi imagine, expuneri multiple . 8.9 Expunere accidentala Prin expunere accidentala se intelege o expunere necontrolata a materia lului fotosensibil. Datorita acestei expuneri se va produce un voal care va impiedica obtinerea unor valori mici de densitate pe materialul fotosensibil. Cresterea densitatii de voal se poate produce prin supraexpunere, sau datorita unor cazuri accidentale enumerate in continuare. Aceste fenomene se produc nu numai la fotografiere ci pe intregul traseu de manipulare a materialului fotosensibil. Supraexpunerea se produce datorita: - incorectei setari a sensibilitatii materialului, a diafragmei de lucru sau a timpului de obturare - incorectei utilizari sau functionari a sistemului de masurare a aparatului ( sau a sistemului independent de masurare ) Expunerea accidentala se poate produce: - la infasurarea filmului pe spul, sau anterior, prin descarcari de electricitate statica - la deschiderea accidentala a camerei obscure a aparatului de fotografiat ( capacul spate al aparatului nu este bine inchis sau prin sistemul de vizare se strecoara lumina din exterior ) - obturatorul nu lucreaza corect ( are intarzieri sau blocari la expunere ) - diafragma prezinta inertii la inchidere - s-a produs accidental multipla expunere pe acelasi cadru ( mecanismul de antrenare a filmului n-a functionat )

www.photocami.ro

- lumina accidentala in timpul expunerii ( reflexe, sursa necontrolata, descarcare luminoasa, etc. ) - camera obscura in care filmul este scos din caseta ( de pe spul ) si introdus in tancul de developare nu este bine etansata - tancul de developare nu este bine etansat ( sau este confectionat dintrun material prin care trece lumina ) - filtrele pentru lumina de laborator nu sunt corect calibrate sau se utilizeaza cu surse prea puternice 8.10 Autoexpunerea Aparatele moderne dispun de automatisme, care asigura in majoritatea situatiilor obtinerea unor imagini satisfacatoare. Unul din aceste automatisme este autoexpunerea ( AE ) functie care masoara lumina alegand automat parametrii care asigura expunerea corecta a subiectului. Etapele care sunt parcurse sunt urmatoarele: - focalizarea subiectului pentru obtinerea claritatii - masurarea cantitatii de lumina care ajunge pe senzorul de lumina ( sau in planul filmului ) urmata de stabilirea diafragmei si a timpului de expunere - reglarea balantei de alb pentru a asigura redarea corecta a culorilor - dozarea si aprinderea blitzului in caz de lumina insuficienta - pregatirea aparatului pentru urmatoarea expunere Variante ale alegerii parametrilor de expunere sunt : - prioritatea de diafragma care presupune selectarea deschiderii obiectivului ( pentru a se obtine campul de claritate dorit ) aparatul asigurand automat timpul de expunere necesar. - prioritatea de timp care presupune selectarea timpului de expunere ( functie de deplasarea subiectului ) aparatul regland automat diafragma necesara unei expuneri corecte. Functie de particularitatile iluminarii subiectului, fotograful isi poate manifesta preferintele setand compensarea expunerii . Aceasta functie permite modificarea cantitatii de lumina fara a actiona direct asupra diafragmei sau a timpului de expunere. Rezultatele care se obtin sunt prezentate in Fig.221

-2

-1

0 Fig.221

+1

+2

www.photocami.ro

Din butonul de setare, se alege subexpunere cu doua sau o treapta ( -2 ; 1) sau supraexpunere cu o treapta sau doua ( + 1 : +2 ) Alte aparate de fotografiat , sunt echipate cu functia autoexposure bracketing (AEB) care realizeaza automat intreaga serie de imagini cu expunere variabila. Aceasta facilitate este mult utilizata la fotografia de reportaj.

www.photocami.ro