Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
20.1
Despre compozitie
Rolul compozitiei
- sa atraga atentia asupra imaginii
- sa creeze o stare, un sentiment
- sa imbogateasca imaginea cu semnificatii
Perceptia imaginii se face analitic, prin acumularea progresiva a informatiilor prezentate. Prin compozitie, intelegem asezarea informatiilor ( elementelor
de imagine) in cadru, astfel incat sa fie percepute unitar, intr-o anumita
succesiune.
Unitatea se obtine prin :
- continut
- forma de prezentare
Din punct de vedere al continutului, in imagine nu trebuie sa se
regaseasca, decat elementele strict necesare pentru prezentarea subiectului si
pentru clarificarea circumstantelor de loc, timp si mod in care se afla acesta.
Informatiile suplimentare care afecteaza claritatea mesajului se vor elimina.
Din punct de vedere al formei de prezentare, se va apela la un stil
corelat cu subiectul ales.
Unitatea imaginii se poate obtine fie prin armonia elementelor de imagine,
fie prin contrastul acestora intr-o forma conflictuala.
Pentru obtinerea claritatii, se va apela la : - simplitate
- echilibru relational
Pentru simplitate, apelam la sintetizarea subiectului principal si a
celorlalte elemente care-l caracterizeaza. In general, se vor utiliza subiecte
comune cat mai usor de identificat,
Echilibrul relational, permite privitorului sa descopere intreaga
complexitate a situatiei in care se afla subiectul, mentinandu-i continuu treaza
atentia si obligandu-l sa parcurga cu privirea imaginea intr-un anumit sens, pana
la descifrarea mesajului continut de imagine.
Aceasta forma de prezentare a subiectului trebuie sa conduca in final la
realizarea unitatii si la stabilirea unei perceptii clare si ordonate intr-o anumita
succesiune pana la dezvaluirea unui context, care nu este totdeauna prezentat
explicit in imagine. Contextul sugerat, va fi descoperit treptat de privitor, ceeace
il va determina sa acorde in permanenta atentie imaginii. Fara participarea
activa a privitorului, imaginea poate fi parcursa fugitiv fara a se recepta mesajul
conceput de autor.
www.photocami.ro
www.photocami.ro
www.photocami.ro
privitori. Iar o imagine prea simpla, prea banala, a carei citire se poate face dintro singura privire, nu va retine atentia privitorului suficient timp pentru ca acesta
sa perceapa intregul ei mesaj .
Deaceea , prin organizarea elementelor imaginii in cadru, prin compozitie,
trebuie retinuta atentia privitorului atat timp, cat ii va fi acestuia necesar pentru a
receptiona mesajul respectiv . Un alt rol al utilizarii sugestiilor in compozitie este
ca mesajul respectiv sa fie transmis in succesiunea dorita de autor.
20.3.0 Marginile imaginii si cadrul
Intr-un spatiu nelimitat exista doua tipuri de orientare: ingradirea si existenta unor centre ( repere ) fata de care se raporteaza elementele existente in
spatiul respectiv.
O ingradire, devine la randul ei centru de energie, deoarece limitele sale
au extensii excentrice (ca o radiatie) si centrice (ca un focar). In aceste conditii,
rolul marginilor unei imagini ( sau rama ) este de a concentra atentia privitorului
asupra imaginii ca entitate de sine statatoare si nu in relatiile sale complexe cu
mediul inconjurator.
Aceasta suprafata delimitata prin marginile ( rama ) ei, pe de o parte tinde
sa se concentreze prin actiunea laturilor ramei ( cele laterale o strang spre mijloc,
cea de jos tinde sa se inalte iar cea de sus sa coboare ), pe de alta parte prezinta o expansiune centrifugala in toate cele patru directii. Centrul de echilibru al
acestui spatiu, nu va fi totdeauna cel geometric, fiind determinat de tensiunile din
imagine si nu va fi nici explicit marcat, ci numai sugerat.
Rolul marginilor, al ramei imaginii, este acela de a sublinia pregnant,
faptul ca in spatiul respectiv exista o lume de sine statatoare cu conventiile si
legitatile ei particulare.
Imaginea cu cadrul sau, poate fi la randul ei puternic influentata de
fundalul pe care este prezentata si de celelate obiecte din jur prin : izolare, completare, contrast, etc.
Pentru a ilustra cel
mai bine cele prezentate
mai sus, vom analiza
Fig.479
Desi personajele
sunt independente, fara
legatura intre ele, prin
simpla lor alaturare, depasesc spatiul delimitat si
creaza un univers comun.
Fig.479
Aceasta perceptie devine mai puternica decat restrictiile cadrelor , caz in
care ramele vor devin nepotrivite si inutile.
Alt fenomen interesant este faptul ca in noua imagine perceputa, va fi
inclus si spatiul dintre personaje, spatiu ocupat de legaturile create dintre ele.
www.photocami.ro
Rezulta clar ca spatiul din imagine, aparent liber , contine de fapt o serie
de lega-turi intre elementele imaginii pe care le percepem inconstient.
Dupa cum spuneam, ingradirea creaza un centru de energie. Cele doua
centre initiale ( portretele celor doua personaje ) interactionand , vor crea alt
centru comun in raport cu care se va percepe imaginea de ansamblu.
Fenomenul prezentat scade in intensitate, odata cu departarea celor doua
imagini de baza, ajungand sa nu mai fie perceput odata cu depasirea unei
anumite distante dintre ele.
20.3.1 Forma si echilibrul cadrului
Formatul obisnuit al cadrului unei imagini este dreptunghiular datorita
particularitatii sistemului vizual care percepe mai mult pe orizontala decat pe
verticala. Problema discutabila este raportul dintre laturi.
Teoretic, acest raport depinde de unghiurile de cuprindere pe orizontala si
pe verticala ale sistemului vizual ( se presupune un raport intre laturi de aprox.
1 : 1,33 1,41 ). In fapt se utilizeaza curent formate 2 : 3 si 4 : 3 asezate atat pe
orizontala cat si pe verticala. La cadrul cu laturile mari orizontale, excentricitatea,
expansiunea pe orizontala este mai mare si deaceea acesta este indicat pentru
imaginile cu multe personaje, cu intrari si iesiri din cadru, in general pentru
reprezentari de spatii largi. Cadrul cu laturile mari pe verticala, este indicat pentru
portrete sau pentru actiuni pe verticala .
Unghiurile de perceptie depind insa si de continutul imaginii respectiv de
interesul privitorului fata de elementele de imagine cuprinse de unghiul pe
orizontala raportat la elementele de imagine cuprinse de unghiul pe verticala.
Cum dimensiunile cadrului sunt influentate in mare masura de continutul
imaginii vom avea in realitate de aface cu un cadru perceput ( de multe ori
deosebit fata de cel real ). Elementele imaginii, pot sa actioneze in asa fel, incat
sa lungeasca sau sa inalte cadrul, sa-l dezaxeze sau sa-l roteasca fata de
centrul si axele sale caz in care in mintea privitorului se vor induce o serie de
ambiguitati, care vor tulbura claritatea mesajului transmis de imagine.
In schitele de mai jos, Fig.480 a si b vom ilustra modul in care percepem
cadrul, in cazul in care in imagine exista elemente cu o pondere mare, care -l
influenteaza :
Fig.480
a
www.photocami.ro
www.photocami.ro
In Fig.482, s-au ales trei pozitii pentru un punct si statistic s-a analizat
modul in care acesta este perceput
c
Fig.482
Fig.483
www.photocami.ro
Fig.484
Fig.485
www.photocami.ro
Fig.486
Fig.487
Cele mai stabile linii inclinate, sunt diagonalele cadrului. Datorita vectorului
de citire pomenit anterior care actioneaza ca in Fig.485b,diagonala 1 se numeste
diagonala descendenta fiind cel mai logic traseu de parcurgere al imaginii.
Cealalta diagonala, 2 , se numeste diagonala ascendenta si parcurgerea
ei in sensul aratat in figura , sugereaza realizarea unei aspiratii.
1
1
2
Fig.488
Fig.489
www.photocami.ro
B
1
B
1
C
D
a
Fig.491
C
b
www.photocami.ro
c
Fig.492
Fig.493
www.photocami.ro
Fig.496
Fig.494
Fig.495
O consecinta a acestui fenomen, este faptul ca o linie subtire, in apropierea unei linii mai accentuate, tinde sa se lipeasca de aceasta .Fig.497
Fig.497
Lungimea unei linii, se poate limita numai printr-o intersectie cu alte linii
Fig.498, sau o intersectie sugerata Fig.499. Daca liniile se termina ca in
Fig.500, lungimea lor va fi perceputa diferit ( apare o iluzie optica )
www.photocami.ro
Fig.498
Fig.499
Fig.500
Fig.501
Fig.502
Fig.503
a
b
c
-unghiurile ascutite vor ghida privirea in afara, in sensul sugerat de varful lor
www.photocami.ro
Fig.504
- unghiurile obtuze, tind sa ghideze privirea central intre laturile lor, efectul
fiind cu atat mai accentuat, cu cat unghiul este mai deschis
Analizand figurile prezentate se pot trage urmatoarele concluzii :
- unghiurile drepte sunt cele mai echilibrate, iar in cazul in care laturile
lor sunt paralele cu laturile cadrului, sunt si cele mai stabile
- efectul de directionare, de centrare sau de echilibrare este influentat
de raportul dintre lungimea, grosimea si contrastul laturilor ( cu cat una din laturi
este mai evidenta, cu atat directia imprimata se va apropia de ea ) si raportul
care se realizeaza cu ceilalti vectori existenti in cadru ( creati de laturile cadrului
si de alte figuri apropiate )
Tendintele imprimate de unghiuri, interactioneaza reciproc si dau tendinte
majoritare (compunere de vectori) sau creaza stari conflictuale ( Fig.505 a si b)
b
Fig.505
www.photocami.ro
Fig.506
Fig.507
www.photocami.ro
b
Fig.508
In cazul in care laturile patratului, nu sunt paralele cu laturile cadrului,
atunci patratul va tinde totdeauna sa se rastoarne pentru a ajunge la o pozitie
stabila .
Centricitatea proprie a cercului, nu era raportata la nici un fel de
coordonate si din acest motiv cercul ca figura, se preta la reprezentarea unor
valori spirituale nelegate de lumea materiala.
Dimpotriva patratul, prin axele sale de simetrie, se raporteaza tot timpul
la dimensiunile lumii materiale, iar forma sa inspira stabilitate. Nodurile formate
de intersectiile laturilor sale intaresc aceasta stabilitate.
Totusi, datorita dimensiunii sale verticale, forma de patrat permite si spiritualizarea subiectului, elevarii temei.
Dreptunghiul este o figura geometrica, cu numai doua axe de simetrie,
mult mai stabila decat patratul. Efectul generat de aceasta figura depinde de
raportul dintre laturile sale. Vezi Fig.509 a, b, c
In general, dreptunghiul in picioare ( Fig.509 a ) sugereaza biruinta
asupra greutatilor, iar dreptunghiul culcat ( Fig.509 c ), lupta cu piedicile vietii.
c
Fig.509
Dupa cum se vede in Fig.509 b, tendinta unui dreptunghi inclinat, de a
reveni la pozitia stabila este foarte puternica. Dreptunghiurile apropiate de
marginile cadrului, creeaza intre ele si cadru o zona de presiune maxima, de
strivire , sugerand corpuri foarte grele si masive.
Ca si patratul, dreptunghiul, sugereaza mult stabilitatea, figura nefiind
recomandata pentru subiecte dinamice.
www.photocami.ro
Fig.510
Rombul , reprezentat in Fig.511, desi
este o figura cu doua axe de simetrie, este instabil in cadru, sugerand miscarea.
De altfel, rombul ca figura nu se regaseste in natura.
Fig.511
Trapezul si paralelogramul, ca forma sugereaza plane, suprafete,
niciodata volume. Ca pozitie in cadru aceste figuri sunt instabile datorita
unghiurilor din varfurile laturilor. ( vezi Fig.512 a, b, c )
Fig.512
Triunghiul este o figura stabila in cadru, numai daca are baza paralela cu
latura de jos a cadrului. Daca are unghiul de la baza optuz, sau este pozitionat
cu baza inclinata fata de marginile cadrului sugereaza directii de actiune. Si in
acest caz triunghiul ramane o figura stabila , sugerand trasee sau forme spatiale
ascutite. (Fig.513 a, b, c)
www.photocami.ro
Fig.513
Fig.514
Fig.515
www.photocami.ro
Fig.516
Fig.517
- figurile patrat si dreptunghi, alaturate trapezului, paralelogramului si
triunghiului de aceeasi suprafata , le subordoneaza pe cele din urma ( Fig.518 si
Fig.519 )
Fig.518
Fig.519
Fig.520
Fig.521
www.photocami.ro
Fig.522
Fig.523
Fig.524
Fig.525
Fig.526
Fig.527
Fig.528
www.photocami.ro
Fig.531
Fig.532
www.photocami.ro
Fig.534
Fig.535
- cercul inscris intr-o figura geometrica ( Fig.536), tinde sa-i rupa acesteia
legaturile cu lumea exterioara, s-o concentreze, in timp ce un cerc circumscris
tinde sa mareasca figura, s-o faca sa iradieze ( Fig.537 )
www.photocami.ro
Fig.536
Fig.537
- mai multe elemente inscrise intr-un cerc sau arc de cerc ( Fig.538),
dau impresia de apartenenta la acelasi grup, in timp ce aceleasi elemente situate
in afara cercului sau a arcului de cerc, tind a fi dispersate ( Fig.539 )
-
Fig.538
Fig.539
Fig.540
Fig.541
Fig.542
www.photocami.ro
Fig.543
c
Fig.544
In Fig.544 a, repartitia in mod egal a celor doua culori dezechilibreaza
complet cadrul . In Fig.544 b, prin divizarea cantitatilor de alb si negru, cadrul
incepe sa se echilibreze dar in Fig.544 c unde trecerea de la alb la negru se
face de jos in sus , cadrul pare neechilibrat, nenatural.
Reiese o alta proprietate a celor doua culori, albul este mult mai usor
tinzand in sus in cadru, in timp ce negrul este mai greu, tinzand in jos. Dintre
cele doua culori, negrul are o stabilitate mult mai buna.
Ca semnificatie, albul indica si indruma, iar negrul delimiteaza si
contureaza.
In cadrul imaginii cele doua culori se vor utiliza in urmatoarele scopuri :
- albul , sau zona de culoare deschisa
- stabileste centrele de interes
- indica trasee de parcurgere a imaginii
- mareste dimensiunile si importanta elementului de imagine
- efecte momentane ( straluciri, sclipiri, scantei )
- negrul, sau zone de culoare inchisa
- delimiteaza imaginea
- delimiteaza forme
- indica trasee
- sugereaza reprezentarea celei de a treia dimensiuni
- alternantele de alb si negru
- creaza forme asigurand grafica lor
- creaza spatiul, succesiunea de planuri
- asigura dinamica si ritmul in cadru
- asigura succesiune sau simultaneitate
- indica loc, pozitie, timp, fata de subiectul principal
www.photocami.ro
Fig.545
a
b
In Fig.545 a, elipsa cu mijlocul intunecat, va reprezenta o concavitate in
timp ce Fig.545 b cu mijlocul luminat, va reprezenta o convexitate. De retinut, ca
niciodata concavitatile nu pot transmite reflexe, deci in mod natural nu pot fi
reprezentate prin culori deschise ( alb )
In Fig.546 dreptunghiul colorat
este perceput ca un plan inclinat la care
partea intunecata este situata intr-un plan
mai indepartat, iar partea luminata intr-un
plan mai apropiat.
Fig.546
Acelasi efect, poate fi produs de cercurile concentrice sau de liniile de
hasura, caz in care, pasul dintre ele se micsoreaza pe masura dispunerii lor in
adancime.
www.photocami.ro
Fig.547
a
b
In Fig.547 a, este reprezentata o convexitate in timp ce in Fig.547 b, este
reprezentat un plan dispus in adancime .
20.9 Culoarea in cadru
Pentru a se asigura unitatea si echilibrul imaginii, este necesar ca :
- iluminarea generala sa fie intr-o singura tonalitate
- distributia de straluciri sa fie dupa o singura sursa principala
- saturatia culorilor sa fie corelata cu sursa principala ( o sursa puternica pune in evidenta saturatia culorilor calde adica rosu, portocaliu si galben ,
in timp ce o sursa mai slaba evidentiaza saturatia culorilor reci, verde, albastru
si violet )
Virarea culorii, adica aparitia unei dominante, se produce atat in cazul
utilizarii unei surse de lumina cu temperatura de culoare nepotrivita, cat si sub
influenta reflexiei luminii de pe suprafete colorate ( surse secundare ). In aceste
cazuri, perceptia unei nuante de culoare ( rosiatica, verzuie, sau albastruie ) la
un obiect pe care il stim alb (de exemplu pe o camasa) devine deconcertanta
. Cel mai neplacut va fi perceptia unei nuante nenaturale a pigmentului pielii unei
persoane cunoscute ,
Referitor la virarea culorii, stim ca aceasta se petrece si in cazul unor subexpuneri ( datorate insuficientei iluminari ). In planul cadrului, trecerea de la o
zona cu iluminare puternica la o zona cu iluminare insuficienta, trebuie sa se
petreaca treptat , astfel incat cromatica elementelor din cadru sa se modifice
continuu, nu in trepte pentru a nu se pierde continuitatea perceptiei spatiului ,
Virarea culorii, se poate utiliza intentionat, pentru crearea unei atmosfere
particulare in imagine. Amintim tonalitatile speciale, pe care le au imaginile cu
rasarit si apus de soare, departarile muntoase, atmosfera dinaintea furtunii, etc.
Despre culoare, se stie ca, datorita perceptiei fiziologice , unele culori, cele
calde ( rosu, portocaliu, galben ) sunt mai excitante, in timp ce culorile reci ,
( verde, albastru, violet ) sunt neutre . Astfel , culorile calde , vor deveni imediat
centre de interes ale imaginii. Datorita agresivitatii culorilor calde, acestea sunt
percepute in planuri mai apropiate fata de situarea lor in spatiu in timp ce culorile
reci se vor indeparta in adancime.
Culorile calde au in planul cadrului, rolul de a sugera centre de dinamism, actiune, dramatism, iar cele reci , sugereaza zone de calm, liniste ,
echilibru, stabilitate.
www.photocami.ro
Fig.548
www.photocami.ro
Dupa cum se vede din exemplele prezentate , vederea din stanga sus
este o nedeterminare deoarece nu caracterizeaza suficient forma reala a
corpului.
Aici trebuie sa se manifeste, indemanarea si talentul fotografului pentru ca
prin mijloacele care-i stau la indemana sa poata reprezenta ( sau sugera ) forma
subiectului cat mai veridic.
Posibilitatile pe care le are la dispozitie sunt ;
- in primul rand, alegerea unui subiect bine cunoscut, reprezentativ,
caracteristic, care se recunoaste la prima vedere, fara sa mai aiba nevoie de alte
detalii suplimentare
- alegerea unui punct de statie din care subiectul sa poata fi inregistrat
cat mai complet in forma sa caracteristica
- iluminarea cu reliefarea subiectului pentru a-i evidentia forma si
detaliile
- evidentierea interactiunii subiectului, cu celelalte elemente din jur,
ceeace contribuie la caracterizarea subiectului
- oglindirea subiectului, in obiecte din jurul sau
Esentiala este obtinerea unei imagini care sa reprezinte subiectul in esenta
lui, in ceeace este si ceeace face , pentru a se putea neglija unele detalii .
Procesul consta in sintetizarea subiectului in planul imaginii, ceeace se
poate face, numai dupa o analiza amanuntita a lui . De multe ori prin sintetizare,
se ajunge la modalitatea de a reprezenta subiectul numai partial insistand pe
exprimare, lipsindu-ne de reprezentarea completa dar neconvingatoare .
20.11. Despre estetica imaginii
Frumosul artistic este una din valorile culturii umane , alaturi de celelalte
valori: economice, teoretice, politica, morale, etc.
Un obiect oarecare dat in experienta noastra, se constituie in bun estetic
numai in masura in care-l vom introduce printr-un act al spiritului in sfera valorii
estetice, iar pentru ca acest act al spiritului sa se produca, obiectul (imaginea in
cazul de fata ) trebuie sa posede insusiri proprii, care sa-l caracterizeze printre
celelalte obiecte de acelasi fel ca obiect de arta
Obiectele de arta, sunt patrunse de semnificatia anumitor valori, a caror
origine se gaseste in sufletul artistului, in modul sau personal de a intelege si a
reda lumea si viata, iar acest mod personal transferandu-se operei, ii acorda
valoarea spirituala
Deci o caracteristica de baza a operei de arta , a obiectului estetic,
este valoarea spirituala .
O alta caracteristica a obiectului estetic, este placerea, satisfactia pe care
ne-o produce, intalnirea cu el . Ori placerea, izvoraste tot din procese psihice,
precum senzatii, perceptii, reprezentari si corelatii ale acestora. Aceste procese,
vor trezi sentimente de placere in suflet, in momentul in care vor gasi conditii
favorabile, respectiv se vor reflecta in acord cu constiinta privitorului .
www.photocami.ro
www.photocami.ro
www.photocami.ro
- linii orizontale sau verticale dau imaginii o impresie statica ( comparativ cu liniile oblice )
- liniile intersectate sau convergente, devin centre de interes, incetinind
sau oprind procesul de explorare al imaginii
Privitorul va acorda atentie cu prioritate:
- elementelor mari
- elementelor stralucitoare ( luminoase )
- elementelor contrast
- elementelor clare
- elementelor situate in centrele de interes
Imaginea trebuie tratata ca un tot unitar - unde este multa umbra ar trebui
sa existe si multa lumina
- multa umbra si multa intunecime creaza sentimentul de gravitate, seriozitate, severitate, tristete..
- multa lumina si stralucire presupune exuberanta, buna dispozitie, veselie, bogatie.
Daca partea intunecoasa a imaginii este in partea de jos, subiectul va fi
greoi, masiv, stabil, in caz contrar aparand o instabilitate a subiectului si o stare
tensionata, conflictuala, dramatica
Distributie elementelor de imagine trebuie executata judicios pe intreaga
suprafata a imaginii. Aceeasi judicioasa distributie va trebui efectuata si pentru
campurile de claritate prin utilizarea diafragmei adecvate
In mod natural, claritatea este prezenta in prim plan urmand sa scada
odata cu adancimea cadrului
Formele se pot reliefa numai cu ajutorul luminii
Imaginile dinamice sunt mai atractive fata de o imaginile statice
- actiunile care se desfasoara de la stanga la dreapta sunt mai rapide
decat actiunile care se desfasoara de la dreapta la stanga ( cele din urma par
infranate )
- subiectul care priveste, actioneaza sau se deplaseaza va fi incadrat
astfel incat pe traiectoria actiunii sa nu aiba obstacole care-l infraneaza
- daca traiectoria actiunii este descendenta dinamismul scade
Simetria creaza monotonie, in schimb ce aritmia creaza dinamism,
vioiciune.
Deformatiile de perspectiva includ fotograful in spatiiile prezentate
Fotografierea in plonjeu minimalizeaza, scade importanta subiectului in
timp ce fotografierea in racourci majoreaza subiectul
Se va urmari ca punctul de tensiune maxima al imaginii sa fie prezentat
intr-un punct de maxima stabilitate a cadrului
- pentru claritate si simplitate, din imagine se vor elimina elementele
care n-au nici o legatura cu subiectul
- se vor introduce in imagine elemente care sa contribuie la unificarea
ideatica si compozitionala a elemente existente
Imaginea poate prezenta dezechilibre compozitionale care-i maresc
impactul vizual, tensiunea, sau dinamismul actiunilor prezentate
www.photocami.ro
Se vor evita :
- cadre dezechilibrate care tind sa se roteasca
- curbe in imagine care sunt tangente sau intretaie marginile cadrului
- pete mici de alb, negru sau culoare la marginea cadrului care zimteaza imaginea
- includerea de lumini cu temperaturi de culoare diferite
- contraste exagerate
- prezentarea unor spatii fara repere pe adancime
- subiecte care nu pot fi identificate instantaneu
www.photocami.ro