MAIOR ALES.

AVERESCU

LECTIUNI
DE

GEOGRAFIE MILITARA
PREDATE,

LA COALA DE OFICIERI
41.046-..-

ANUE I

VcIti

BUCURESCI

TIPOGRAFIA CURTH REGALE, F. GBL FII

19, Strada Regalk, 19
1895

P REFAT A
Hotarindu-m a da publicitatel Iectiunile de geografie militara, predate in scla de oficerf, nu am avut
alta intentiune de cat a inlesni cetirea lor, atat elevilor cat i tinerilor oficeri, cari in oree disponibile
ar don i sa-sf improspkeze cunoscintele asupra geografief Orel.

Nu presint aceste lectiuni ca o lucrare originall, ci

ca o simpla compilatiune. Am colectionat materialul, ce
am creclut necesar tinerilor elevi, adunndu-1 de pe unde
l'am putut gasi, i reproduc6nd chiar, unele ON, pe
d'Intregul.

Sub raportul descrierer regiunilor, se va gasi p6te

metodul urmat de mine cam succint, cad de ordinar se
crede ca geografia trebue s fie o colectiune complecta

de detaliuri de tot felul.

Intentiunea meaa fost de a face studiul acestor lectiuni cat se pte ma atrg'tor; i, nu am gsit alta
cale, de cat acea a eliminrei detaliurilor, car', oil' cat
de bine invtate, se elimina de la sine, dupl putin timp
de intrerupere, rhiar din memoriile cele mal fericite.

De cat a invta mult si slab, am cre4ut mai profitabil, putin si bine.

INDREPTARI
Pag. Hindul
8
22
55 ultimul
211
69
4
87
20
91
14
99

10

102
1 03
103
104
184
112
116
117
125

7
6

17
18
11
12

In loc de

Se va citi

o positiune
Campina
Streinul

o portiune
Comarnic
Streiul

Slatina
Pitescl

Piatra
Campu-lung
Neajlov
Munte

Nenjlov
Multe
300 m.

Doftana si pe
Drajna si Cricov
RacenI
Cricov In cea OM,
Calea VedeI

30 m.
Doftana, pe
Drajna si Virbileti fli pe Cricov

Gherghita
VArbileu

Sud est

Valea Ved el
Clina
Sud-Vest

Sucva primesce

MO jos de gura Suceve1, Siretul

Cudeul
UzuluI

Cuejdiul
Oituzului

9
6
7

Clima

12

prim esce

128
134
159
160
16
166
182
173
190

15
22
91

22

10
3
14
8

191 (5 dejos)
196

21

199 (2 dejos)
202
9
204 (2 dejos)
206 (9 dejos)
215 (8 de jos)
10
217
220 11-12 de
de jos

221 (4 de jos)

laturea N.
Laturea V.
Des-Salva pe marginea superidra Des-Sal va
Bistrita
Blstra
Ostorov
Ropozel

Samesul mic
Reget
Cele-l'alte miline

Dunaree
Moravie1

Ostoros
Ropoezel
Almasul

Regat
Cele-l'alte 2 milidne
DunArea
MoraveI

al eftrul
DunareI
Usub
Iambali
Tmok

a cam!

Filipoli

Filipopoli

actul

Dunare
Uscub
Iamboli
Timok

actual

4.-0--

INTRODUCERE
IMPORTANTA GEOGRAFIEI IN GENERAL

Geografia este una din sciintele cele maI importante,

de re-ce studiul st ne procura o serie de cunoscinte

indispensabile pentru complectarea culture n6stre generale, independent de cariera carel ne dedicam.
In adevr, geografia s ocupa cu studiul pmntului,
aprpe sub t6te raporturile, examinandu-1 atat ca forma
constitutiune fisica In sine, cat i ca locuinte a multi!.
Prin studiul geografier ajungern a cun6sce diferitele
forme, sub care se presinta suprafata globuluI, modul
cum sunt respandite deosebitele populatiunl pe ea, precum si legaturile ce exist& Intre locuitoril pamntulul si
formele terenuldf. Geografia ne arata In ce mod este I'mpartita suprafata pamntulul din punctul de vedere politic, Intinderea i limitele diferitelor state; iar pe de alta
parte, modul cum s'ail repartisat pop6rele ntre aceste
-state, grupandu-se mal mult sat mar putin pe natiuni
si, prin urmare, ne arat, rap6rtele ce exista intre aceste
grupurl.
In fine, geografia s ocupa cu productiunile suprafeter
pamntulul, fie datorite numar naturel fie si intervenirel

modul cum sunt exploatate de om, relatiunilece exista intre popelre din punctul de vedete al schimbulul acestor productiunl i mij16cele disponibile pentrui
inlesnirea schimbuluT.

Tlte aceste cunoscinte evident sunt indispensabile.

orT-careT pers6ne instruite, i de aceia geografia face-

parte din sciintele ce se studiaza de totT, adica faceparte din cultura generalei
Pentru cariera militara ea este Insa de o importantl
exceptionala ; i, pentru aceia, studiul geografieT In 'My&

tmntul militar ea un caracter deosebit. Pe ranga cunoscintele asupra geografieT, capatate In cursul studiilor

menite a forma cultura general& a oficerulu, se mar

adauga o noua serie de cunoscinte de un caracter

exclusiv militar, i care far, parte din cultura profesional& a oficerulul.

In cursul acestor lectiunT, ne vom ocupa cu studiul

geografief din punctul de vedere militar, adica vom studia geografia militara.
Acest studia se baseaza In totul pe eunoscintele dobndite din geografia generala; i de aceia, nu vom intra In aman unte de cat In anumite casuff In general
Irisa ne vom margini a semnala prtile importante dinfi
punctul de vedere militar, aratnd In acelasT timp motivul acestei importante.

Importanta studiilor ge,ografice din punctul de vedere militar. Importanta studiilor geografice, din punctul de vedere militar, resulta din faptul ca o mare parte,.
se pelte qice apr6pe telte chestiunile militare pentru
deslegarea lor rationala, pe langa cunoscinte pur mili--

tare, implica i cunoscinte ce nu putem avea de ca' t prin

studil geografice.
In adev6r, In
chestiune militara, de o important& re-care, fie privitre la preparatiunea pentru r6sbohl, fie privitre la operatfunile propriti gise din resboi,
vom avea de considerat, In ultima analisa, trel elemente
esentiale, i anume: personalul (omul, populatiunile),
materialul (productiunT de diferite naturl) i terenul.

Nu putem obtine resultate bune, aprpe In niel o Intreprindere militara, de cat apreciand exact valrea acestor
elemente i trgnd tot folosul putincios din calitatile
lor, ce pot fi utilisate In avantagiul nostru.
Pe de alta parte Insa, aceste trel elemente sunt, ca
sa 4ic aa, axele principale, Imprejurul caror se Inv6rtesc tte studiele geografice; aa In cat, ne va fi tot-d'auna folositor. indispensabil chiar, sa recurgem la resultatele studielor geografice, ori de cate orl vom voi s'a
ne dam socoteala, In cunoscinta complecta de causa, de
valrea celar trer elemente esentiale mal sus aratate.
Operatiunile militare, In general pot fi grupate In dou6
mar' categoriI 1-iti cele privitre la preparatiunea pentru
rsboiti, i al 2-lea cele privitre la facerea sati conduce-

rea resboiului.
Fie-care din aceste categoriI, Imbra't*az'a o serie de
operatiunT de diferite naturf, avnd In parte o a,numit,
tinta particulara.
Sa luam cate-va din aceste operatinnr, alegnd Intre
cele mal importante, spre a ne da seama In mod mal
pipait de ce valre sunt studiile geografice In deslega,
rea lor practica.
In categoria preparatiunei pentru r6sboiii, daca ne-

am imagina c ne raportam la un stat lipsit Inca de

or-ce preparatiune de asemenea natura, cea d'ant'it
operatiune va fi organisatiunea puterel sale militare,
ceea ce va consta din adunarea elementelor de forta naturala ale statuluI, In scopul de a le supune la diferitele
transformari, MIA, de care nu pot fi utilisate cu profit

In rsboit.
Pentru adunarea acestor elemente, va trebui sa avem
o deplin& cunoscinta de geografia general& a Orel' ; cad,

far& acsta, nu ne-ar fi cu putinta ssa ne dam socotla

de ce elemente de forte naturale dispune tara.

Dar aci ni se presint, imediat o a doua chestiune

Mae important, si care nu pc5te fi de asemenea deslegat& far& cunoscinte geografice.
In organisarea puterei militare a uner tarsi nu este destul sa scim de ce elemente de forta natural& dispune, dar
mal este necesar s, ne d '6,m socoteala si de proportiunea

In care putem lua din aceste forte, ZIA a vatama interesele economice ale t'arel, neuitand c scopul armatel
nu este altul, de cat acela de a garanta existenta si siguranta statulur, In asa mod, ca tara, la adapostul
acestel garantir, sa se NU desvolta sub t6te raporturile.
Pentru ca un stat sa se OVA desvolta, In special pe
terenul economic, este absolut necesar ca s, produca
mal mult de cat consuma.
Dac& organisatorul ar transforma t6te fortele naturale ale Ore! In forte militare, statul ar pierde puterea
sa de productiunI si nu ar trebui multa vreme la mijloc
pentru ca el sa piara, lipsindu-1 mij16cele de desvoltare
si chiar cele de existenta.
Este absolut necesar decr un just echilibru, Intre for-

tele militare si resursele economice ale rel, pentru a

nu vtma existenta si prosperitatea el economica
Organisatorul trebue sa'sI dea bine socoteala de aceste
lucrurI, si el nu va gasi o solutiune rational, de cat ba-

sat pe niste cercetrl geografice frte Ingrijite. Numal

In basa resultatelor unor asemenea cercetarI, acute mai
cu seama, din punctul de vedere economic, va putea sa
determine limita pana la care i este permis a impinge
fara pericol Inarmarile rel.

Elementele de fort destinate a forma puterea militara a statulul, sunt organisate militaresce. Incep8ndu-se cu repartisarea lor pe specialitatl, &lie& pe arme.
In acsta repartisare este nevoe a se tine socoteal
de natura geografia a teatrelor probabile de operatiunI,
precum si de Ore-care consideratiunI de domeniul geografiel economice.

Intr'un teren ses, este de mare important cavaleria,

si de aceia este frte nimerit ca ea s fie numers'.
Intfun teren muntos, cavaleria va fi maI putina, arti-

leria mar sporit, si de este cu putinta o infanterie

anume pentru muntr. Otara cu tarmurr maritime inintinse, va avea nevoe de o flot, puternic, etc.
Pe de alta parte, pentru trupele calrf, avem nevoe
de cal'. carI nu pot fi procuratil de cat In proportie cu
populatia cavalina a trel si a trilor vecine, precum si
cu resursele bnescI de care dispune tara.
Fortele militare o data organisate,. ele sunt distribuite
pe teritori, In diferitele OW ale tarel.
Acst, distribuire nu se face arbitrar, ci In basa unor
consideratiunl, din care mare parte geograflce. Este de

10

mare importanta, ea, declarandu-se resboiul, mobilisarea.

si concentrarea armatei sa, se faca' cu mare iuteala.

Este necesar, de aceia, a se distribui atat trupele cat si,
mar cu seama, materialul potrivit cu cerintele une! repecil mobilisari si coneentrarr.
O ast-fel de distribuire ratdonala nu se 'Ate face, decat determinandu-se d'inainte teatrele de operatiunl, 5i

liniile strategice din aceste teatre; ceia-ce nu se pote

face de cat prin studil geografi ce.
In unele t'Oil, unde populatda nu este tocmal omogen,
din punctul de vedere etnografic, trupele sunt distribuite
pe teritoritl, tiindu-se de apr6pe socoteala si de acst

stare de lucrurl, a carel' justa apreciere resulta tot destudiile geografice, In unire Insa cu cele istorice.

Mergnd maI departe qi raportandu-ne la instructia

trupelor, vedem c6, si In acsta cestiune cunoscintele
geografice 'sI ail partea lor. Fie-care tara, avnd o configuratiune deosebit, va avea o tactica proprie. Ori-cine
'sl: p6te inchipui ca In stepele RusieI sail In sesurile Egipetulul trupele nu pot fi Intrebuintate indentic, dupa
a celeasl metelde, ca In cultivata vale a 1111 Po, sail In
muntil Elvetiel.
Verlem decl ca mal In telte chestiunile prineipale, privit6re la organisatiunea armateI si la pregatirea e! pentru
rsboifi, avem nevoe de cunoscinte geografice.
AcelasI lucru putem constata si In operatiunile mili-

tare de resortul eonducerel armateI, mergnd de la Inceperea ostilitatilor pana la terminarea Ion.

In adev6r. la declararea rsboiulul, politica fixeaza

11

scopul operatiunilor militare ; autoritatea militar hotrsce teatrul de operatiunl i objectivul militar, prini
atingerea crul sa se p6t ajunge la seopul politic stabilit.

Prima operatiune pentru urtnrirea acestuY objectiv

este concentrarea armatel. Nasce imediat intrebarea
unde trebue s se faca acst concentrare?
Strategia ne d urmAtrele principil de avut In vedore la prima concentrare a armatei : 1 s acoperim
partea cea cea mal vulnerabil, a tkrer ; 20 s'A a minintain partea vulnerabil a inamieuluI; 30 s putem proceda la operatiunile ulteri6re cu tta suma fortelor de
care dispunem ; 40 s avem posibilitatea de a lovi pe
inamic In asa chip, ea victoria nelstr s fie decisiva.
Pentru ea sa fim in msur, a satisface aceste conditiunI este necesar s, cun6stem intre altele configuratiunea geografic a teatrului de operatiuni ; cae' numai
ast-fel ne putem da seama de direetiunea probabil a
operatiunilor, si clec' putem determina, In raport cu,
ac6st, directiune, zona pe care convine s, ne concentrm fortele.
Dup, concentrarea armatel, vin o serie de operatiuni
care 6e resum In marsurI si lupte.

Pentru ca s ne putem mica avem nevoe pe de o

parte de drumurI, iar pe de alta de mijlece de existent
si de aceia este necesar s'A cun6scem bine reteaua de
drumurl a teatrulul de operatiunl si centrele populate
prin carl trec ele, ceia-ce Insemneaz c este necesar
cun6seem bine geografia teatruluI de operatiunl, din
punctul de vedere al cilor de comunicatif si al resurselor.

12

Prin acsta ne fixam planul prin care, din operatiune

In operatiune putem ajunge la obiectivul ce urmarim.

Vine In sf,r0t isbirea cu inamicul de In rsboit

-obiectivul principal este armata inamic.

Isbirea cu inamicul trebue sa aiba loe In ast-fel de

conditiunr, In at a putem participa la lupta cu taa

suma fortelor de care dispunem.
Prin urmare, trebue sa dam batalia in un teren favorabil desfasurrilor marl de trupe, i s, luam din timp
n-)6surI ea s. Invingem dificultatile ce ar presenta el.

In I-Fee cas, cunscerea exacta a terenulur ne va

permite s, tragem tot profitul posibil din formele sale,
off-care vor fi conditiunile regiuneI In care va avea loe
isbirea.

Necesitatea unor studii geografice curat militare.

Vedem, prin urmare ca, In cele mat multe din operatiunile militare importante, avem nevoe de cunoscinte geografice, pentru ca s,' putem ajunge la resultate favorabile. Aceste cunoscinte le putem gasi In studiile geografice facute pentru diferite scopurI streine rsboiulul,
dup, cum sunt: geografia politic, geografia fisica; geografia economica, etc.
Acsta cale presint, Ins, In general marI dificultatI ;

-cad, pe lang o mare perdere de timp, s'ar putea, de

multe orI, sa nu gasim aceste date complecte sub raportul cerintelor militare, ele fiind adunate pentru alte
scopurI. S'a simtit, pentru acest cuvnt, necesitatea unor
studii geografice curat militare, In care cercetarile s, fie

facute din punctul de vedere special al operatiunilor

13

militare, utilisndu-se pentru acsta tete datele culese

prin studiile geografice de alte naturr. Studiile geografice facute din punctul de vedere militar, fac obiectul
geografier militare.

Definitiunea geografiei militare. Geografia militara

a fost definita In diferite modurr ; definitiunea care se
'Ate considera ca stabilesce mar bine scopul geografiei

si indica In mod mal botara directia, ce trebue data.

cercetarilor acestar sciinte, este urmat6rea
Prin geografia militara se Intelege : studiul rational
al elementelor geografice de ort-ce natura' , din punc-

tul de vedere al inriurirei ce pot avea ele asupra

operatiunilor militare.
Printr'un asemenea studit, geografia militara ne deprinde s apreciem exact si cu usurint val6rea militara a uner anumite regiunr geografice, cu tot ce se gasesee pe ea, servindu-ne pentru acsta atat de hartr,
cat si de orl-ce lucrare descriptiva, privitre la regiunea
co n si derata

lmportantaterenului in operatiunile militare. Elementele geografice sunt de mar multe naturl, In general,
ele se reduc, ca i elementele esentiale ale resboiulul, la
trel : 1) populatiunea, 2) terenul, 3) productiunile celor
dou d'ant6iti.

Catesi trele aceste elemente atii aprpe o egal importanta. Observand Insa raporturile ce exist Intre ele,.
modul cum se influenteaza reciproc, iar pe de alta parte
raportandu-ne la operatiunile militare, ce se desfasor peteatrul de operatiuni; dupa inceperea ostilitatilor, este-

14

Mite lesne de vOut ca, terenul are partea cea mal mare
de important& De aceia, fara a pierde din vedere pe cele-

l'alte dou, intru cat cun6scerea lor ne este necesara,

atentiunea n6stra se va opri In special asupra terenuluI;
adica asupra elementelor geografice de care este acoperit suprafata pamntultif.
Cu privire la importanta terenului un scriitor renumit
german, Clausewitz, se exprima In modul urmator :
Intre conducerea rsboiulul i teren, exist legatuff
necesare, fatale. fiindu-ne peste putinta a ne imagina o
actiune a armatelor nelstre alt-fel, de cat pe o determi-flat& intindere de teren. Aceste legatuff ail influenta decisiva asupra operatiunelor, de Ore-ce ele pot modifica
chiar schimba cu totul efectele forta"

Elementele geografice, clasificarea lor. Prin elemente geografice se Intelege diferitele obstacole ce se
.gasesc rspandite pe suprafata terenulul i prin earl se
pot stabili deosebirile dintre diferitele part1 ale terenului.
Intre aceste elemente, unele sunt naturale, altele artificiale ; Vote sunt supuse modificatiunilor. Cele d'antkit
se modific frte nesimtitor i la marI intervale de timp,
,cele din urma, depinOnd cu totul de mana omulul, sunt

supuse variatiunilor mal repeql, pot nasce i dispare

dupa trebuintele omului.

Acsta distinctiune nu este Ins& absoluta, putnd

unele elemente naturale s dispara cu aceiaI Inlesnire
i cele artificiale, cum sunt padurile, mlaOinele, etc.
Elementele geografice asupra caror trebuesc indreptate studiile n6stre sunt urmatrele :
,c a

15

Zonele muntse
naturale Zonele sese
I Zonele delurse
Elemente
Termurile maritime
geograflce
Frontierele
Caile de comunicatie
artificiale
1 Fortificatiile
Centrele populate

Valdrea elementelor geografice. Considerat?, din

punctul de vedere militar, elementele geograflce a dou
valorI deosebite : Una absoluta, care depinde de structura fisica a terenulul, 0 alta relativa, care depinde de
cea
precum si de conditiunile tactice sai strategice, In care voim s Con siderm elementul geografic.
Valrea absoluta este decl invariabila, pe cat timp nu
variaza formele fisice ale terenulul; cea relativ variaza
cu conditiunile tactice sail strategice, !titre care se deosibesce mal cu searna directda operatiflor.

u putem determina de mal Inainte de cat valrea

absolut a elementelor ; valrea relativa o putem deter-

mina numal fata cu ipotesele In care ne-am pune, nu

Ins& pentru Vote eventualittile posibile.

Sub acest raport, geografia militara nu pte face de

cat,printfun lung exercititi, a ne deprinde s apreciam
a devrata valre militara a orT-carul element geografic,
de Indata ce am cunste valrea sa absoluta ipotesa
In care avem a'l considera.

Punctele de vedere din, care se vor studia elementele geogrifice. Cand se stabilesce un anumit punct de
vedere, din care urmeaza a se face studiul unel zone de

teren, sail al unuI element geografic 6re-care, atuncI

16

cercetarile nstre sunt Indreptate In asa mod ca conclusiunile la care vom ajunge s se raporteze la scopul
special ce urmarim.

CAM Insa studiul nostru are un caracter generic,

(cum se Intampl intr'un curs de geografie militara)
atund cercetarile nstre trebue A. fie conduse In asa
mod, ca sa ajungem la nisce conclusiuni tot generice.
Adick considerand o zona, 6re-care, s'a putem stabili
care sunt prtile sale favorabile operatiunelor In general, In ce conditiuni se vor desvolta aceste operatiuni
si 'Dana la 6re-care punct, ce cantitate de trupe pte sa
participe la ele. Intr'un cuvnt, studiul nostru va trebui
facut din punctul de vedere al marsurilor cu stAionarea
si al luptelor, cad la aceste forme simple se reduc tte
operatiunile de pe teatrul de resboiti cari sunt in legatura cu terenul.

PARTEA I

CANTOLDL I

STUD1UL ELEMENTELOR GEOGRAFICE

I. M U NV
Influenta muntilor asupra operatiunilor militare si importanta lor..

Natura stancs a muntilor si Inltimea lor fac, In

general, ca terenul s fie practicabil numal In anumite prtI, temperatura s fie mar asprk productiunile
frte rare, pantele repeal si putin accesibile.
Din aceste cause, operatiunile militare se isbesc In
mung, mal In general, de dificulttT, ccl miscarea tru-

pelor se face cu greutate ; apr6pe In tot-d'a-una este

nevoe a se fractiona unittile marl si de multe off
este fcrte greil a le tine In legturk Lipsa de resurse
d, nascere la convoiurI numer6se. Siguranta trupelor
este slabk pentru ca nu se p6te avea un mare camp
de observatie.
De aid decurge necesitatea de a da operatiunilor
In Daunt): un caracter.deosebit, In raport cu greuttile
ce sunt de Invins.
2

is
Raportandu-ne la importanta lor, putem gice ca
muntir sunt un obstacol pentru miscarile maselor; con-

siderandu-I Insa din punctul de vedere tactic, obstacolul ce presinta nu este In tot-d'a-una defavorabil ce-

luI care ar voi si ar sci sa se folossca de formele

lor. De multe off. chiar, eI pot presenta avantage, mal
ales defensivel; cad pot compensa adesea, inferioritatea numerica prin positiunl tarl.
Se pelte vedea de aicI cat este de necesar de al studia cu dearn'runtul, spre a le cun6sce proprietatile,
si vedea care este modul cel mar nemerit de a opera
In er, potrivit cu natura lor.

Acst necesitate se me impune si prin faptul ca,

muna adesea nu pot fi evitatI sat ocolitl. Cand sunt
d'a lungul frontierel, Intre dou state In rsboit, una
din parti va trebui sal traverseze ; de aid', necesitatea de aI cun6sce de aprelpe, d'inainte, spre a ne putea decide la timp, tinnd socotla de fortele rlistre,
de foqele inamiculul si de scopul ce urmarim, daca
trebue sal trecem nol sat sa fmanem dinc6ce sail
chiar In sInul lor, las'and pe inamic a-I traversa pentru
ca, profitand de obstacolul si avantagele ce presint e'f,
s'a facem ca operatiunile ni5stre s'a se desvolte cat se
va putea mal favorabil pentru nol si mal defavorabil
pentru inamic.

Cand sunt In interiorul Ore!, de asemenea trebue

s'a cun6scem inconvenientele si avantagele ce pot oferi,

spre a sci la trebuinta cum s ne folosim de eI.

Studiul muntilon Studiand o zona munt6sa, din

punctul de vedere militar, primul lucru de considerat
va fi, sa ne dam esact sma de dimensiunile muntilor,

19

cae" numar ast-fel vom putea s apreciem dificulta-tile ce el. presint pentru cel ce ar voi
traverseze.
Sunt de considerat : adancimea. zonel munt6se si
inaltimea crestelor.

Adncimea este important a fi cunoscut, caei de

la ea. depinde, In mare parte, durata traversrei zonel
munt6se. Este de observat A adncimea cand se m'&Sra pe harta., este In proectdune orizontal, i pentru a ne face o ideie aproximativa de timpul necesar
traversrif, va trebui s sporim distanta msurata in
proportiune cu panta general& a zonel ; de ordinar se
sporesce cu 1/3 pana la 1/2 din distanta rasurata.
Inltimea crestelor este de asemenea lente important. Ea ne inlesnesce s'a ne darn sma a priori de
variatiunile temperaturel si, prin urmare, putem sci, cu
destul aproximatie, timpul favorabil operatirmilor. Inal-

timea are de asemenea o influenta direct asupra resurselor locale, pe care le putem aprecia sciind ca :
dincoio de 700 metri incetza vita (se pote intinde
ins si pana la 1000 metri In partile favorabile);
arborii fructiferI Incetza la 1000 metri, precum si
productiunile agricole devin f6rte rare;
la 2000 metri nu mal gsim trunchiuri mar%
la 2200-2500 metri Incep z'apeclile eterne;
In fine, raportul intre adncimea zoneI muntse si
Inaltimea crestelor este neaprat a fi luat In s(m.
Pentru o aceeasl baza, cu cat munti" vor fi mar
cu atat pa ntele vor fi mal repe41, terenul mal
putin practicabil.
Vice-versa, pentru o aceeasl Inltime. cu cat baza
va fi mal mare, cu at'at pantele vor fi mal dula, \lile
mal spat6ise, terenul In general mal practicabil.

20

2500Zapadd

2000IncetzIt trunchii mari

1500Incetza ample f i satele
1000-1ncetzet arb. feuctifert
Incetzd vifa

500
AdAncimea zone muntse

Dupa dimensiunI, va trebui sa, trecem la studiul natureI terenului, mal cu srn, din punctul de vedere al
practicabilitateI sale, precum si al resurselor ce putem
gasi prin val.
Aceste date sunt de o importanta", frte mare, av6nd
o Inraurire directa asupra operatiunilor. Lipsa practicabilitatel si a resurselor Intr'o regiune o face cu desaVrsire neaccesibila operatiunilor, si pte fi conside-

rata ca un obstacol de netrecut.

Sunt multd factor! de call trebue sa tinem sma In
studiul practicabilit ter si bogatiel uneI regiunl, cum
este : situatiunea sa geografick In raport cu marile
liniI naturale de comunicatdunl ; constitufrunea geologica a solului ; clima si productiunile soluluT; centrele

populate din vecinatate, etc.

Nu ne putem da socotl de tte aceste lucruff,

daca am Imbratisa regiunea In OVA Intinderea sa,
fara a proceda cu o ordine 6re-care, cacl acsta ar
putea sa ne duca la confusiI si chiar la conelusiunr
greOte.

Ne inlesnesce frte mult studiul amaruntit al off--

21

carel zone de teren, o Impartire metodica a el In partile elementare din care se compune.
Acst Impartire o putem face In zonele muntse
calauzitl de cile de comunicatil, ce pun In legatura
cele done' versante, si care In general urrnza, dou
val principale conrespondente.
In acest chip impartim zona muntsa In maI
masivI, separata de liniele de comunicatie ce-I traversz.

Studiul nostru se reduce atuncI la examinarea, In

parte, a fie-careI din aceste linil de comunicati si a
masivilor ce le separ'
Procedand la examinarea detaliata a masivilor, este

necesar a se lua lucrurile frte de aprpe; cad, judecati dupa aspectul ce presint, masiviI muntosi par
a se opune In general miscarilor de trupe ; acsta
Insa nu este axact de cat pentru masele marl ; pentru
detasamente mid se va gasi In tot-d'auna un loc
de trecere. Ducele de Rohan, vorbind de o recun6scere

facuta In nordul ItalieI, (lice : am gdsit nenumrate

trec'torl, i numal atuncI ne-am convins c muntil
sunt practicabilI ca i campiile ; afar& de drumurile
cunoscute, maI sunt si altele pe carl, cu ajutorul lo.cuitorilor le potI gsi i pota ajunge prin ele la punctul
dorit".

Maresalul de Saxa qice :

Or cat de prapastiosl

par muntil, cautand cine-va de aprpe gasesce trecatoriI, locuitoril InsisI adesea nu le cunosc, cata
vreme nevoia
constringe a le cauta; et de. multe
ori m'am convins de ignoranta si minciunile lor; In
dasemenea casurI este necesar a le cauta nine, Cu

29

ajutorul unor 6men1 ce nu se dail inlaturI In fata,

greuttilor".

0 important, deosibita ati muntil din punctul de

vedere tactic, pentru ea In er gsim adesea positiunl
frte avantagise; este necesar a sci Ins& cum trebuesc apreciate aceste positiuni In muntl si In ce anume

conditiuni sunt ele In adevr favorabile.

Se numesce positie tactic& o positiune de teren, pe

care se opresce o trup pentru a primi lupta, folosindu-se de avantagele ce ()fora terenul. Cand positiile tactice sunt de o intindere mai mic5 sunt numite puncte tactice.
0 portiune Ore-care de teren pte

fi

utilisat ca

positie tactic& numaI atunci, cnd este accesibil,

att nou' cat si inamiculuT, cad' alt-fel nu ar putea,
avea loo lupta pe ea.
Pentru ca aceasta po4iune s ne fie favorabir,
nou', trebue s6, presinte re care adposturi contra
actiunel si vederel inamicului, sa aiba puncte de
reazim, basati pe call s putem neutralisa isbirea inamiculuI, garantandu-ne flancurile ; si in fine, ca
conditia indispensabil, s permita o eficace intrebuintare a armelor.
Acestea fiind conditiunile ce trebue s Indeplinsc
o bun& positie tactick result& cdi voind a studia o

po4iune de teren, din punctul de vedere tactic, va

trebui s examinm practicabilitatea solulul prin natura

lui Inss1; pe urma, s vedem de ate drumurf este

strabatut, lucru ce depinde, In mare parte, de densitatea populaOunel in partile vecine si gradul de civilisatiune al acestel populatiuni; apol' vom examina

23 -formele terenuluT si diferitele accidente, ce s, gsesc

pe el, spre a ne da socoteal de avantagele reale ce

pot aduce ele.
Positiile tactice trebuesc cutate In general In apro-

pierea cilor marT de comunicatiune, cdcl btliele

nu sunt rationale, de c,t, cand sunt resultatul combinatiunelor strategice, carI combinatiunI vor avea
In tot-d'a-una ca pun ct de plecare liniile de operatie.
Se pte stabili deer ca regule generale ca positiile
tactice se get sesc pe directiuni strategice, adica pe
sad in apropierea liniilor probabile de operatiunl.
Independent de aceste conditiunI, In muntil positiiile
tactice se pot gsi : pe crsta principalk in vile principale si la gura \Tailor.

Fie care din a ceste casurl presint avantage si inconveniente propriI, dar carI pot fi agravate sail atenuate de conditiunile locale ale terenuluT.
Unul din defectele ce s Intalnesce de ordinar in
muntl este acela ca positiunile pot fi frte dese oil
dominate.

Trebue s se noteze numaT ca, desavantagiul de a

fi dominatl este cu totul relativ ; o positiune Intinsa

Rind dominat, de una strImta, nu perde mult din

val6rea sa, ccI, resultatele luptel tactice depind In
f6rte mare parte si de fortele desfsurate, independent de conditiunile In call lupt ele.
In resumat, nu se 'Ate stabili o regul, fix5, In cautarea positiilor tactice, de Ore-ce avantagele si defectele

unul punct, pot varia dup casurT sail maI bine cps
dup conditiunile particulare ce individualis6za acel
punct ; trebue dar a se analisa cu mult minutiositate terenul, examinnd Ant6iii crstra, spre a vedea

24

care sunt depresiunile i nodurile orografice favora-

bile actiuner, ce spatiuri presinta aceste noduri, la

ce Inltime sunt, si ce localitatI se gases pe ele.
Trecem dupa, aceia la vile principale, considerand
lrgirile, gturile, relatiunile de comandament ale ccs-

telor intre ele, localittile ce sunt pe c6ste sati In

fundul vael, apoi relatiunile intre aceste va1 si cele1-alte.

Din cele artate resulta c, muntil pot fi considerati in general ca un obstacol pentru miscarea maselor mar!; acest obstacol este neevitabil, fie ca el se ga-

sesc pe frontiera, fie ca trec prin mijlocul tarel; In

primul cas mai cu sma er se impun, ca,c1 vor fi traversati in tet-d'a-una de partea ce va lua ofensiva.
Din punctul de vedere tactic, muntil presinta din
contra avantage, cari pot fi utilizate de partea ofensiva, alegnd puncte de sprijin, sati cel putin silind
pe inamic de a se isbi de o serie de obstacole sericIse.
Muntii deci, prin putina lor practicabilitate si prin
avantagele tactice ce presint, dat mijlocul armatelor

miel de a gsi In el destul spor de forte, spre a se

opune si unor forte superi6re.
Urmatoarea citatiune va face sa resulte f6rte
murit acest fapt.
Trebue a se lua positir In campie si In locuri descoperite, cnd nu suntem inferiori In cavalerie ; In losi grele, cand avem infanterie mal multa;
In locurile stramte cand suntem inferior! In numar.
curi

O armata, cu totul inferi6ra In numar, va trebui

s'a caute un defileti greil si sal ocupe, Intarindul,
Montecuccoli".

25

Pentru ca s putem insa trage tot folosul posibil din

proprietatile muntilor, sunt indispensabile do conditiunI:
NI cun6sce.

A sci s'a operam In el, potrivit cu natura lor.

Pentru satisfacerea primer condiOunl, este necesar a
studia muntii de aprpe dup metodul expus, pana aci,
oprindu-ne atentiunea In mod particular asupra liniilor
principale de invagiune. Pentru satisfacerea celer de a,
.doua, este necesar de a ne familiarisa din timp cu operatiunile de munte I) (ofensive si defensive), organisand
chiar trupe anurne pentru acest sfarsit, daca s'ar crede
ea pot fi de vre-un folos (esemple : Italia si Francia).
II. CAMPIILE
importanO. citmpiilor

Campiile, sa zonele sese, ail o frte mare importanta

militara, de Ore-ce ele permit actiunea maselor malt

fiind practicabile, tiaversate In t6te sensurile de cal de
comunicatdune si preserate de centre populate.
De aci provine faptul eft, mar In tot-d'a-una desnodmantul marilor operativinl are loe In campiI.
generalului Kuhn asupra

in munfr. In apirare trebuesc

3 liniT: o linie inaintati, compusi din armata de a doua mini, meniti a

nu lasa pe inamic sA Inainteze prin muntl frA si Intimpine resistenti;
a doua linie compusi, din reserve tactice, aeqatti prin vAI, cu misiune de
a ei inaiute inamiculuT, silindu-1 a se desfisura i a'qT ariSta intentiile;
In fine a 3-a linie commis& din reserve strategice, puse in cimpie sail la
confluente de vil, cu scop fie de a'l merge inainte, fie de al primi.
Resulti din cele llse CA, in atac va trebui si ne presintim inamieuluT

cu un front, care si ne ascundi fortele i intentiunile; acoperitl In acest

mod s om putea face mal multe bicercirT (demonstrative) pentrn ca In urma

si dim lovitura decisivA intr'o directie, In care inamicul si nu pti. aye&

posibilitatea materiali de a ne coviri en fortele, fie din lipsa de timp,

fie din lipsa de spatiil.

26

Caracterul lor esential este practicabilitatea ; cu tte

acestea c5 mpiile nu sunt practicabile In tte sensurile
si pe Vote punctele, cad sunt taiate si semanate de obstacole, din care unele destul de serise. Campiile din
acest punct de vedere sunt aprpe vice-versa muntilor ;
cad, pe cand in muntr avem spa Our)" nepracticabile, VA-

iate de Inguste zone practicabile, In ves, din potriva, avem spatiurl practicabile taiate de obstacole Inguste, sat
semanate de puncte neacCesibile (mlastine, lazuli) etc.
Conchidem dar ca, campiile sunt importante prin ele

Insesl, cad perrnit miscarile si actiunea in masa', dar

maf sunt importante si prin presenta diferitelor obstacole ce se gasesc semanate pe ele.

Val6rea diferitelor obstacole din anvil.

Cursurile de apd Cele d'anti si cele mal impor.

tante obstacole, In campie, sunt cursurile de apa. Muffle

sunt un element de Intargiere, cad nu pot fi trecute de

cat In formatie cu front restrins, asa in cat pe timpul
traversarel lor, trupele trec printr'un period de crisa. nefiind In stare de a lupta.
Cele maI favorabile puncte de trecere sunt curbele
marl esinde, avnd In vrf un mic unghit intrand. in
or-ce cas, locurile unde exist podurr, sail unde ail existat, inlesnesc f6rte malt operatiunile de trecere si mai
cu sma desvoltarea ulteribra a operatiunilor, cazi
catre aceste puncte converg diferitele drumuff de pe
ambele parti ale rIulul.
In orl-ce cas, trecerea until curs de ap, este o operatiune greti de executat si de aceia riurile, rnaI In tot-d'auna cand directiunea lor este favorabila, sant utilisa te

27

ca linil de aparare sag ca punct de plecare pentru operatiunile ofensive i).

1111astine1e si inuftdatiile. Mlastinele sunt un obstacol absolut ; se pote intmpla sa fie cate-o-data
traversate de zone de teren solid, si atuncl obstacolul
pte fi traversat, dar cu mare greutate, cad: diferitele
col6ne reman separate printeun obstacol absolut, se-

paratiune de care o aparare activa peke profita cu

mult folos.
Inundatiile de asemenea ail o mare val6re cand sunt

preparate din timp de pace ; ele pot obliga pe ina--

') Pentru a se opri trecerea unuI curs de :IA apar area trebue sa ja
asigure superioritatea numerica la punctul de trecere, tie
inainte de trevere, fie chiar pe timpul acesteT operatuniT.
msurT ca

Sunt patru sisteme de aparare a riurilor:

Fortele sunt distribuite pe trite punctele de trecere, ma in cat sit p6ta
opri pe inamic in orT-care din punctele acestea; acsta admite ca noT sa
fim tarT in tte partite, lucru ce de sigur nu e.te cu putinti, pentru care
acest sistem este cu totul defectuos.
Rini e observat de o prima linie, numit de observatie, de putina
consistentA, dar mobili. In urma el se gasesc nisce reserve mal mid, care
sa ptA alerga in ce! 'Hai scurt timp pe punctul amenintat, spre a be opune
la construirea poduluT. In urma acestor reserve se gasesc fortele principale,

reunite sail separate in doua sag treT mase 0 care ati de scop de a e0 in
atace, de este cu putintit, Inainte ca
intImpinarea inamiculuT, cautand
el al fi trecut cu t6te for(ele dinc6ce de riti
A nu pAzi de ice nul, dar a studia bine cale de comunicatie spre a,
deduce pe unde are sa trca inarnicul. Fortele reunite sunt amiate pe
o positiune favorabili, la intretierea drumurilor ce va urma inamicul.
De a avea puncte pe ripa inamica, adica, capete de pod simple sati
duble, cu scopul de a ameninta flancul uneT armate ce ar voi sA trcii prin
intervale, de a exercita, cu alte cuvinte, o aparare activa.
Primul sistem, dupa. cum am spus, este defectuos, cele-l'alte treI prebinni
fie-care avantagele i inconvenientele sale, i alegerea uneia din ele va de-

pinde In tot-da-una de conditiunile de teren qi de forta In care ne your

0.0, i prin urmare, nu se pte precisa in tesi generala, care este mal
de pre'erat.

28

mic sa se abata de la directia cea mar favorabil,

sail pot s-1 fac, sa'si impart fortele.
Padurile presinta inconveniente, atat atacului, cat
si apararel ; atacului pentru cal ridica cohesiunea,
apararel pentru cal ridic, mobilitatea. Ele presint,
insa s't avantage defensiveT, and scie s se folossca
cu dibcie de adapostul ce presinta ; de aceea nu sunt
ocolite, ci din contra, se cauta a se remedia prin
diferite me'surl dificultatile ce presint.
Pentru defensiva, se creiaz, comunicatiuni de mail
Inainte, sail chiar pe timpul ocupare, asa in cat mobilitatea trupelor sa nu sufere. Pentru atac, se cauta
a deprinde trupele sa lupte independent, Mild o mare
initiativ comandantilor unitAilor mid'. Pentru miscarile maselor marl, pdurile sunt un obstacol serios.

Inaltimele. Un obstacol iarasi de mare importar0

ce gsim In campie sunt Inltimele. Paqile ridicate
aft avantagiul dominarei, fie sub raportul vederei, fie
sub acela al tragerel. Este de notat ca Inltimele prea
marl at defectul de a face ca tragerea ,sa fie Infipt,
ceea-ce If micsorza eficacitatea.

Este necesar a se examina partea despre inamic,

din punctul de vedere al practicabilitateT, cad fiind
neaccesibil, devin un punct bun pentru aprarea
pasiva, nu si pentru cea activ.
Lacurile. Lacurile sunt un obstacol absolut; ele
nu pot Inlesni operatiunile de cat In casul cand se
dispune de material plutitor.
In or-ce cas ele sunt favorabile mai mult defensiver.
Orasele si satele. Val6rea satelor depinde mai cu

-sma de positia pe care sunt situate.

Pentru a mari val6rea tactica a unel positiunl, se-

29

recurge la intarirI si adaposturi; satele si orasele sunt

prin ele InssI nisce Intariff, si de aici depinde importanta lor, ca puncte de reazim In positiile defensive.
Partea cea mai importanta, atat a satelor si a oraselor, eat si a padurelor, este marginea lor.

Terene cultivate. and campul este brasdat

in

tte prtile de canale de irigatiune, semanat de porni

si vita, atunci capt o mare important, cad modifica tactica, atat a defensivel cat si a ofensivel.
Ill, ZONELE DELUROSE

Zonele delurse sunt ate o data partile inferi6re

ale zonelor muntse, une off Insa, se gasesc lanturi
sat grupurI isolate de &lull'.
In or-ce cas, aceste zone sunt mai practicabile de
cat muntiI, fie din causa naturel terenulul, fie din
causa ondulatiunelor care sunt mult maI dulci. Se
pte intampla s'a gasim Insa si In (Muff pante atat
de repedI in cat s'a fie neaccesibile.
Zonele delurse sunt In general populate si stra-

batute de drumurI, de aceia ele pot fi strabtute cu

Inlesnire, chiar de trupe numer6se.
In muntl positdile tactice sunt de ordinar stramte,
In zonele delurse din contra, formele terenulul fiind
mai dulcl, desfasurarea trupelor nu presinta &BonitatI, de cat In casurI esceptionale.
Result& decl ca, dlurile nu sunt un obstacol pentru
operatiunr, si ea adesea oil presint conditiuni frte
favorabile, din punctul de vedere tactic, si de aceia
at o mare important militara.
Dlurile se deosebesc de munti, fie prin Inltimea

30

br (in media 500'") tie, prin natura terenulul (care nu

este stancelsa ca In muntI), fie prin Inclinarea pantelor (care In general sunt unite si dulci).
Voind a studia dlurile. din punctul de vedere militar, trebue s. ne dam znal intaf socoteala de practicabilitatea lor prin natura terenulul ; cad dupa cum
scim Intalnifi de forte numer6se nu pot avea loc, de
cat pe un teren practicabil.
Resumand:asupra dlurilor, putem dice ea, ele permit operatiunl cu forte numer6se, si ca presint mal
adesea positiuni- tactice favorabile ; dar nu este mal
putin adevarat ca presint Ore-care dificultatl, cacI de
sigur ca nu se 'Dote manevra In coline cu aceasi iutla si Inlesnire ca In yes; si aceste di(Icultt1 vor
fi Cu atat mal simtit6re, cu cat fortele vor fi mai numer6se.
IV. TERMURILE MARITIME

Termurile marei sunt un obstacoi pentru operatiu-

nile de uscat. Cand se Intampla ca actiunea de uscat sa se combine sail sa fie susinuta de actiunea
mariner, atund cstele capat o Mae mare importan,
ele devin punctul de plecare al operatdunelor de pe
term. Importanta termurilor depinde de desvoltarea
lor; ea cat sunt mai Intinse, cu atat sunt mal vulnerabile, depinde Ins& si de forma lor.
Actiunea marineI asupra termurilor se exercitza In
dou moduli: 1) atacand direct porturile marl, sail
2) transport:And trupe de uscat, si debarcandu-le.

De aici result, si modul cum trebue s studiam

cstele.

Atentiunea n6stra va trebui sa ne opreasc asupra

31

centrelor populate (porturile), ce pot fi atacate direct,

-alauzandu-ne de profitul ce ar trage inamicul dad,

le-ar ataca, sciind a aceste centre sunt cate o data
nodurI de comunicatie, si atund de sigur ati o importanta militara, frte mare pentru operatiunile de uscat.
Trebue dar studiat unul cate unul aceste puncte,

pentru a vedea msurile ce trebuesc luate pentru a

Impiedica atacul.
In ceeia ce priveste debarcarea, este de considerat
forma geometria a termuluT, natura fundulul, comu-

nicatiunile ce sunt In apropiere ; tte aceste ne pot

servi de alauza spre a spune a un punct are mar

multa probabilitate, de a fi ales pentru debarcare, de
cat altul.
Mal sunt de considerat si porturile sail punctele, ce
pot servi ca pivot marine! In operatiunile sale de aparare activa, contra flote! inamice.

V. FRONTIERELE
Importanta frontierelor

Frontiera politic& este o linie conventionala ce pte

fi, sail nu, constituita de elemente geografice naturale

ea are o Mite mare importanta militara, pentru a

limitza teritorul de sub stapanirea nstra ; lucrarile n6stre de aparare si de pregatire pentru resboiil, nu se pot
intinde dincolo de acsta linie. In schimb Insa noI putern sci din vreme prtile pe unde probabil vom fi ata-

ca!, ad orT-ce atac nu p6te porni la inceput de cat

de la frontiera.
Frontierele ma! sunt importante si pentru motivul
ca, mal in general prima concentrare a trupelor se

32

face In apropierea lor si de multe orl, cand presint

conditiunI favorabile servesc de basa de operatiI In

primele fase ale resboiulul.

Voind a studia o frontier& din punctul de vedere mioar, avem de considerat : extensiunea, forma si elementele geografice naturale ce se gsesc pe ea.
Intinderea frontierei are o mare important pentru
ca de la acsta putem sci din (Ate puncte vom fi probabil atacatj; cu alte cuvinte intinderea frontiereI ne-

spune cam ce teatru de operatie vom avea.

Forma are de asemenea o mare important. Daca
este o linie drpt, avantagele si desavantagele sunt
echilibrate. In general Insk frontierile nu sunt in linie
drpt, ci se presint sub form de unghiurI si curbemal mult sail maI putin pronuntate. Dad, unghiul
este cu virful spre no' (intrand), avem o positie Invluit6re fa t cu inamicul si ca consecinta avem avantage, maI cu srna dac dispunem de forte numer6se spre a putea opera pe Intrga frontier. In
acest cas, pentru ca sa evite de a fi Invaluit, sail atacat In flanc, inamicul va trebui sa se retrag& ceva
ma,' InapoI parasind unghiul.

and frontiera are forma until unghiti spre inamic

esind) conditiunile sunt inverse.
Elementele geografice ce constituesc frontiera ail o
f6rte mare important. cad: 'I mresc val6rea defensiva; ele pot fi zone munt6se si cursuri de ap;

si, In cas c&nd nu exista nicI un obstacol natural,

ele pot fi intrite prin lucran f artificiale. Intririle artificiale sunt Intrebuintate Inca si pentru a mri val6rea
obstacolelor naturale, pe liniile probabile de invagie.
Formele frontiere si elementele geografice din care

33

constail, ne pot spune in mod positiv, in ce parte se

vor desvolta primele operaOunI In cas de resboifi.
VI. CALE DE COMUNICATIE

Pe un teatru de resboiti, c'aile de comunivatie se

pot compara cu arterele din corpul omenese; atat In
ap'arare cat i In atac, ele sunt un element de mare
val6re ; sunt un factor de forta.
Trebue sa luam in srna ca niel o miscare de trupe
numerse nu se p6te face afar, din calle de comunicatie.
Arhiducele Carol, vorbind de mijlcele de preparatie
pentru resboiti, pune si caile de comunicatie intre che-

stiunile principale, asupra caror trebue sa se oprsca

atentiunea celor insareinati cu apararea Ord.
Clasificarea edger de contunicafie. Tiind socotl,
de natura lor, eaile de cornunicatie pot fi elasificate
In: cal fluviale, cAl ferate i car ordinare.
Cilc fluviale. Caile fluviale sunt constituite din
cursurile de apa navigabile sat plutit6re.
Cel dantiti lucru de considerat la aceste chi, este
gradul de navigabilitate al cursului de ap, care depinde de volumul ap-A, adie de largimea si adancimea riuluT.

In al doilea Ice, va trebni a se tine socotl, de

num6rul punctelor de abordagift, singurele unde se
pelte face imbarearea i debarearea en inlesnire.
Aceste abordage nu sunt permanente, fiind o consecinta a regimului. Cand apele sunt mari, ele sunt
numer6se, ciao& riul nu se revars, din albia sa ; in
timp de secet, din contr.
3

34

Fluviile ca Unit de transport pentru trupe nu ati

prea mare important, din causa numer6selor vase,
de care am avea, trebuintgt, cand ar fi vorba de cantittI mart de trupe.
In schimb, pentru transportul provisiunilor ele pot
fi utilisate cu mart avantage.
Caile ferate. Caile ferate sunt Mae importante. dar
acst, importanta nu trebue exagerat, pan la punctul de a crede ca, ele pot fi Intrebuintate In t6te casurile si ca, Intrebuintarea lor este lipsita de orr-ce
dificultatI. In practica se Intampl casurl, cand trans-

portul trupelor cu calea ferat cere mat mult timr

de cat marsul ordinar.
Acsta provine din causa timpuluI ce se perde cu
Imbarcarea trupelor, timp ce nu p6te fi compensat
de iut,eala mersulur, de cat pentru distante mart.
Mai aste de considerat Insa i nurn'rul sinelor ce
are calea, adic, dad, este simpl, sa dubl'a.
Gallo duble simplific Mite mult problema transportului ; ele sunt mal productive, cacl trenurile plino
se pot succeda fi-}ra Intrerupere, iar cele Ole pot sa
se reint6rcd, la punctul de plecare, far& niel o 'MM.ziere. Din contra, caile simple presint multe dificultati
transporturile nu se pot face in bune conditiuni
de cat cand sunt executate dupa nisce studit Ingrijite si precise.
Alte consideratiunl mat trebuesc avute In vedere.
Cand calea este In linie drpta i terenul este orisontal, atuncr avem maximum de iuteala. in curbe
Rind, suntem expusl la deraiart si de aceia iuteala e
mai mica, proportional cu raza curber. Aceleast consideratiunI si pentru pante.

Pentru transportul de material si provisiunl, cile

ferate sunt de o mare importantd, i Intrebuintarea
lor In acest cas presinta mal putine greutatr.
De asemenea pentru transporturile unittilor mid
de trupe, sunt de o mare utilitate ; acsta maI cu osehire In concentrarea diferitelor unittl miel, dupa mobilisare, pentru a le grupa In unitti mad; precum
pe timpul mobilisarel, pentru transportarea reservelor.
ile ordinare. Aceste car se pot clasifica, la rindul lor, In: car intretinute, safi sosele i neIntretinute
saU drumuri naturale. La sosele este de considerat
lungimea lor, formele terenului ce strbat, pantele
pericul6se si reped ce presint, etc.
Drumurile neImpietrite se deosibesc: in drumurY pe

car): se pot mica trasurr, potecl pentru cal si potecl

pentru Cornea
La drumurile naturale trebue s, se tie socotld, de
pantele, lor, de natura (geologica) terenuluI pe unde

tree, si punctul pana la care sunt practicabile pe

timp

La potecI e de considerat terenul prin care trec,

precum si la'rgimea i panta lor.
La tae drumurile in general. cnd se considera
retua Intrga, o atentiune deosebita trebue data punctelor obligate, care nu sunt alt-ceva de cat punctele
ce nu pot fi ocolite In niel un chip, si prin ocuparea
erora s'ar Intrerupe comunicatia.
De asemenea, lucrarile de arta ce se gasesc In lungul drumurilor, au o mare importanta, cci adesea-ori
prin distrugerea lor, drumurile devin impracticabile,

pentru un timp mai mult sau mar putin lung.

36.

VII. CENTRELE POPULATE

Obiectivul pi incipal In rsboit e armata

Armatele aU novae pe tinipul operatiunilor de cantittr marl de provisiunr de tot felu, pe call nu le putem
trage de cat din centrele marl de populatir.
De aicl deriva importanta acestor centre. Mt& te-

sAtura operatiunilor strategice este determinatk In

mare parte, de modul cum sunt distribuite centrele
populate pe teatrul de operatiunr.
Mara de acestea. ele mar sunt de considerat qi ea
centre politice, centre de cultura, de comerciti, etc.

din care punct de vedere sunt tot atat de importante ca i din cel economic.
Pentru operatiunile strategice, importanta principal&
provine din faptul ca, mal In tot-d'auna, centrele marl
sunt i nodurile comunicatiilor principale.
VIII. FORTIFICATIILE

Fortificatiile, prin natura lor, nu sunt de cat un mij--

Ice artificial de a Intri un punct, aa In cat s, pat&

fi aparat cu forte mult mar putine, de cele ce ar trebui cand ar lipsi aceste
Prin urmare, ele nu pot avea de cat efectul de a
crea pedicr inamiculur; acest efect Ins& pte Ina mar
multe aspecte :
A sili pe inamic s ocolsc& directia pd care se.
gases fortificatiile ;
Al face s1 Intardie operatiile In CaS cand n'ar fi
Cu putint& sA ocolsc& punctele fortificate ;

-- 37
3. A face sa pue In joc for numer6se, carora se
ne putem opune Cu forte mal micI.
Valrea fortificatiilor este evident& si este usor de
demonstrat. Intaririle nu face de cat sa marsd, va16rea tactica (defensiva) a uner portiunf de teren, si
de aceea s'a clis ca fortificatia nu este alt-ceva de c'at
sciinta ce ne Invata s corect'am formele terenului, potrivit cu trebuintele resboiului.

Daca t6te punctele, ce voirn sa fortificam, ar fi cu

totul corespun46t6re, prin natura lor, cerintelor nstre,
nu ar mai putea fi vorba de fortificare.
Avantagele fortificatiilor sunt indoite. Calitatea lor
ne procura avantage tactice, jar asegarea si Intrebuintarea lor ne procura a vantage strategice. Nu trebue sa se uite ea' punctele tactice nu ail semnificatie cand nu sunt pe directiuni strategice si de aceea,
sistemul eel mai bun de fortificatie nu are nici o va16re, cand punctele intrite .nu sunt bine alese.
Av'nd proprietatea de a opri pe inamic In loe, fortificatale ne pot garanta mobilisarea si concentrarea
armatel, ceea ce este de mare important, ca,ci nu pu-

tem dispune de la inceput de multe forte spre a ne

apune inamiculur.
Nu permit inarnicului de a se folosi de directiile ce
sunt pi-ea periculse pentru noi, cad de sigur ca vom

avea grija s'a intarim destul de serios aceste directif,

asa In cat el sa gassca desavantage, In loe de avantage pe ele.
Pot proteja centre economice si politice importante

a caror cucerire ar putea sa aiba mare influenta asupra conditillor de pace.

Impedic pe inamic de a pune stapnire pe unele

38

puncte ce ar putea sa'l aduc folcse cu operatfile sale

orw bogate, nodurl de comunicatie, etc., precum

pa acele ce ne sunt nou' folosit6re (deposite, etc.).
Tte aceste avantage ne Inlesnesc combinatiile stra-

tegice, obligand in acela, timp pe inamic s opereze

In conditiunl defavorabile.
BasatI pe aceste consideratiunf, voind a studia fortificatiile unel 6r1, va trebui sa examinam :
Ce lucran l de oprire sunt pe frontiere;

Ce Intarirl sunt pe direcOile strategice, ce earacter a, defensiv sa ofensiv ?

Aprarea interna cum este organisata ?
punctele Intarite, valrea acestor positii i natura
fortificatiilor.
CAPITOLUL

PRINCIPII DE STRATEGIE NECESARE IN STUDIILE

GEOGRAFIEI-MILITA RE

TEATRUL DE OPERATIUNI SI SUB-DI VISIUNILESALE

Teatrul de resboitt

Se numesce teatru de resbohl t6ta, regiunea geografica, apartinnd celor doui beligerantI, pe care
pot s'a se atace.
A csta definitiune trebue luata in sensul larg al
cuvintului, caci se pote intknpla ca, unele din partileteritoriale, apartinnd unuI beligerant, s'a nu 'Ata fi
atacata de catre partea adversa., i cu t6te acestea,
sa fie coprinsa In teatrul de resboiii.

39

Prin organisatiiunea actuala a puterel militare, a r-

-rnatele pe picior de pace at un cadru restrins, si

numai la declararea resboiului ating desvoltarea macsima.

Trecerea de pe piciorul de pace pe piciorul de resboit se numesce mobilisare; prin ea, fie- care unitate
institutie militara se pune pe picior de resboit.
'Ma regiunea, apartinnd celor dou state, pe care at
loe aceste operatiuni de trecere din stare de preparatiune (picior de pace) In stare de activitate, cu scop
definit (picior de resboit), se numesce teatru de resboit.

.4a dar, teatrul de resboit se mai pote decI defini:

totaditatea teritoruluI, apartinnd partilor beligerante,
In care trupele i t6te institutiunile militare, tree de
pe piciorul de pace, pe cel de resboitl.
Teatrul de operatiuni.

Teatru de operaOuni se numesce regiunea geogra-

flea, din teatrul de resboit, pe earl at loe opera0unile strategice i tactice, pe timpul ostilitaOlor.
Operatiunile ce se execut In resboit., sunt de dou
felurI : 1) Acele executate de trupe i cad at de scop
de a nimici pe inamic; 2) Operatiunile ce at de scop
alimentarea trupelor, fie In hrana, fie In material, fie
In 6menI.

Operatiunile cu menirea de a face r6t1 inamiculul

In mod direct, se numesc operatiunl strategice sat tactice i ele at loe pe teatrul de operatiunl, cele-l'alte pot
avea loe In off-ce parte a teatrului de resboit.
Un teatru de resboit p6te s presinte mal multe teatre de operatiunI.

40

Esicher strategic.

Formele terenuluI exercita o influen0, bine constatata asupra operat,iunilor militare. si le face sa va-

rieze In raport cu aceste forme. PorOunea de teren

ce are, Intr'un te,atru de operatiune, un caracter uniform, se nurnesce esicher strategic. loa putem, avea
un esicher muntos, un esicher yes, etc
Zona de operaViunl.

Cand armatele nu sunt numenise, ele procedza sub

un acelasl cornandament, concurand la realisarea aceluiasi scop unic si imediat. Cand Irisa ele sunt prea marl,
atuncI se fraetionza i unele paqi pot urmri eventual
scopurI deosebite, operand Intr'o direcOune deosebita,
acsta fie pentru motive geografice, fie pentru motive
strategice.
Terenul pe care ast-fel de armate operza In mod independent, se numesce zona de opera0e. Prin urmare :

Zona de operatde este fsia de teren pe care o

parte din armata operza, urmarind un anumit scop
strategic.

SUPRAFETE, LINII

I PUNCTE STRATEGICE

Basa de operatiuni

Una din condiOunile cele mal esentiale, ca o armata

s, p6ta opera si atinge diferitele scopurI, precum si satisface trebuinOle ce Intampina In resboitl, este ca ea sa

41.

dispun6, In tot timpul si cu lndestulare, de resursele de

.care are nevoe.
Aceste resurse, fiind absolut necesare armateT, trebue
sa fie la dispositia el In tot momentul.

Pe de alta parte, din causa marelor efective ale armatelor, resursele trebue s, fie In cantitti enorme ; de

aid necesitatea depositelor cu reserve mar! de provisiuni, caci ar fi f6rte gret s ne procuram cele necesare.
numai In momentul trebuintei.
Aceste reserve, este necear sa fie c'at se "Ate de

aprpe de armata, ea alimentarea sa se fac, In mod

sigur 5i neIntarziat, iar pe de alta parte sa fie la adj.postul undi atac, spre a nu cadea in mainile
Pentru a Indeplini aceste dou6 conditiuni, se alege
pentru instalarea depositelor o zona de teren Inapoia
undi element geografienatural sari artificialcare sa
p6t, opri In loe pe inamic In cas cand am fi nevoiV sa
ne retragem.
Elementul geografic, ce protegeaza zona pe care se
gsesc resursele n6stre, Impreun cu acesta zona, p6rta

numele de basa de oper4iuni.

Dimensiunile qi, formele basei de operatie. In telte
operaOunile militare este de cea mai mare importanta
a se determina bine frontul de ocupat. El trebue calculat In asa mod ca, In fie-care moment, sa putem
satisface unul din principiile de capetenie ale strate
giei si care este acela ca: pe punctul pe care se da

o Mahe s, dispunem de tae sat, cel putin, de cea

mai mare parte din forOle n6stre.
Result& de aci necesitatea ca frontul, pe care vor
fi respandite trupele n6stre s, fie ast-fel, In cat In

42

ori-ce punct al s'tl, daca am fi atacatI, sa fim In stare-

a resista pana la concentrarea restuluf fortelor.

Putem vedea din cele dise c o basa, prea Intins
presint desavantajul de a fi prea slab& In tte partile, fortele nstre pot fi separate In doll& Are avantagiul Insa, and avem forte proportionale, c flancurile sunt greil de atacat.
Basele micl ail avantagiul de a fi tad, Ins& at desavantagiul de a putea fi Invluite, si nu sunt bune
de cat cand flancurile sunt resemate pe obstacole sigure.

Formele cele maI elementare ce putem Intalni sunt :

Linia drpta, care presinta la rIndul s'e'a dou'e'

cam.' : 1) Pte fi paralela cu basa inamiculuI, si atunc7
conditiunile sunt egale de ambele par!. 2) Pte fi
oblica, si atuncI are avantagiul ofensiver, cad Inlesnesce atacarea flancurilor, sail chiar spatele inamiculul.
Putem avea base curbe-linir, si In acest cas basa
'Dote fi :

Concava spre inamic. Dac inamicul are o basa

rectilinie Inauntrul coneavitateI este cu desavrsire Invluit, cad' putem opera pe flancurile sati In spatele sale.

Daca din potriva, inamicul are si el o basa curbilinie concentrica cu a nstra, atuncl avantagele seschimb In desavantage, cacI inamicul se p6te mica,
pe crda, pe cand nol suntem nevoitI a ne mica pe
are. In acest cas, basa nstra nu 'Ate fi favorabila
de cat numal daca am dispune de o mare superioritate numerica.
Convexa. spre inamic. Daca inamicul are basa
rectilinie, basa convexa nu presint, niel un avantagi

43

de cA,t acela ca avem flancurile sigure. Daca inami-

cul are o basa de operatie uncentrica cu a nstr,

atuncl cadem in casul precedent in mod invers ; adic

avem avantagiul de a ne mica pe c6rda, pe cand

inamicul este nevoit de a parcura un drum mal lung,
pentru a'i concentra forOle asupra unuI punct.

c) Basa de operaOun" ma! 'Ate fi In unghiti, si

atuncl se presint dou casurI: unghiul este esind sail
intrand.

In primul cas basa presint, avantage defensive',

dar i ofensivef. In ofensiva, putem manevra atat pe

o parte cat i pe cea-l-alta, silind pe inamic a face

ocoluri mar!. In defensiva, ea presint, avautagiul ca
pe ori-ce parte ar ataca inamicul, avem posibilitatea
de a ne concentra fortele cu ma" mare iutela de cat e!.
In al doilea cas, basa presint, mar" avantage ofensive. Pentru defensiva se p6te frte bine ca inamicul,
manevrand contra unel laturI s, fie cu desevrsire expus atacurilor pornite de pe laturea cele1-1-alte, ceia
ce l'ar sili A, adopte i el o basa cu dou laturI, paralele cu laturile base" nelstre. Cu acsta mesura ur
evita amenintrile de flanc, dar In cas de inferioritate
numeric& se expune a fi Invluit.
Este lesne de inteles Irisa ca, aceste avantage nu
ail val6re de cat In casul cand aprarea s'ar basa pe
o combinatie rational& a defensivel cu ofensiva.

In ofensiva putem, plecand de pe o lature; sa ne

resfr&ngem la nevoe pe cea-l-alta. ceia ce se numesce
a schimba unja de operatie, manevra grea, dar Maebogata In resultate favorabile.

44

Basa administrativ

Resursele de care o armat, are nevoe In resboiti

:se pot resuma In: 1) alimente, 2) material de artilerie
genit, 3) material sanitar, 4) echipamente, 5) I'mbracaminte. Aceste resurse trebuesc s, fie In tot-d'auna la dispositia armatei, prin urmare, trebue s, dispunem de cantitt1 marl. Pe de alt, parte, basa de
operatie nefiind o garantie destul de sigur, contra
.atacurilor inatnicului, in cas cand am fi obligati de a
ne retrage, result& necesitatea de a nu duce t6te provisiunile Inant8ia linie, ci numai o parte din ele. Re-sursele se dispun de aceia In deposite esalonate spre
interior.

Basa administrativa Imbrtisza t6te aceste deposite si chiar i locurile de unde se alimentz ele. Ea
se devide In dou prtr, o parte care coprinde depo-

sitele ce existat mai dinainte si acsta este partea

fixa a basel; restul din bas este partea mobil& a
ei si coprinde stabilimentele de campanie, adicl cele
infiintate de la Inceperea resboiului.
Pentru ca alimentarea s, functioneze bine, este necesar ca depositele s'a se gssca pe o linie ferata In
sensul adncimei.

Mai este necesar ca ele sa fie pe la noduri de comunicatii si legate In sensul transversal, prin comucatiuni lesnicise.

Din cele aratate resulta c, basa administrativ trebue sa fie o regiune bogat, adica populat i strbatuta de multe cal de comunicatiuni.

45

Base de operatiunl secondare

Dincolo de capetele liniilor ferate, din spatele armatel, transportul catre armata se face dilnic cu convoiurT. Cu cat ne departam maT mult de aceste capete, cu atat transportul devine mal: gre. Ajunge o
limit cand ar fi peste putinta a maT Inainta. AtuncT
se creaza o nou'a basa cu nouT deposite etc. Acst'a
nona basa se numesce: basa secundara.
Basa de operatiunT eventualit

Avnd a intreprinde o operatiune de scurta durata,

armata destinat pentru acst'a operaOune, constitue

o basa de operatiunl a sa proprie, care iea numele

de basa eventuala de operatiunr. Este posibil ca operatiunile s'a continue, iar basa sa dispara, acsta prin
schimbarea liniilor de operatie, operatiune prin care
trupele detasate se pun in legatura cu basa principal.
Zona de concentrare

Este zona de teren pe care se concentrza armata,

Indata, dup'a terminarea mobilis'a'rel
Mobilisarea se dice ca este terrainat cand diferitele
unit41 elementare sunt complectate si unitaOla marT
Isi a serviciile organisate.

Pentru a putea Incepe operatiunile este necesar

unitatile mobilisate s'a se adune la un loe, pe o anumita zona, de teren, caz' numaT ast-fel pot fi Intre-buiqate la th-np si cu folos.

46

Determinarea zonei pe care se face concentrare

-armatei este o chestiune Mae importanta i presinta
multe greutati In deslegarea el practica. Ea implica
o perfecta cunoscinta a geografiei teatrului de operatiuni, fiind In strInsa legatur, cu desvoltarea ulteri6ra
a operatiunilor, i acestea sunt subordinate conditiunilor geografice ale regiunel pe cari se vor desfasura.
De ordinar, concentrarea se face Inapoia base' de
-operatic; se pte face si Inainte, acsta Ins& nurnal

atund cand inamicul nu se pelte concentra In acel

-loo Inaintea n6stra.

Front strategic

Armata mobilisata, se concentka la adapost de atacurile inamiculuT, pe un spatiti mai iestrIns, dar cand
trebue sa se desfasure, ocupa o Intindere mal mare.
in general, desfa'surarea se face pe un accident sail
pe o linie de accidente geografice naturale saU artificiale, care se numesce front strategic.
Front de operatie

Prima desfasurare are loc pe frontul strategic si

acsta trebue a se indica prin o linie pe teren.
Col6nele se pun In miscare, frontul e abandonat
Ins& armata are un front tot momentul, dat de unja
ce trece prin capul saU Oda colnetor, dupa CUIT1
inaintam saU ne retragem.
Acsta linie se numeEice front de operatic.

47

Linil i puncte de apfirare

In operatiunile ofensive armata are nevoe de o basa

de operatiuni, pentru ca in cas de Infrangere s, se

p6ta opri In urma undf element geografic i opune
resistenta inamiculul. In defensiva, ea sta de la in-cepub pe loe, cu intentiunea de a resista. Resistenta
se va exercita In conditiuni cu atat mal bune cu cat
se va alege un teren, care sa-I dea un spor de forte
si o tarie maI mare ; decl, defensiva are nevoe i mai
mult ca sa-1 desfasre fortele inapoia unui element
geografic. Acsta linie, In urma careia se face desfa.surarea defensivei si prima sa resistenta, se numesce
antia linie de aparare.
Diferitele puncte ce serv de puncte de reazem In
acst, linie, pot fi numite puncte defensive, cand ap6rarea se executa, chiar pe unja lor, iar cand ap6rarea
se face manevrand inaintea lor, ele iati numele de

centre sail pivote de manevra.

Obiective
Operatiunile trebue st urmrsca un seop bine definit.

Din punctul de vedere militar, scopul urmrit In

re:313041 este armata inamic. Daca parvenim s distrugem forta militara a inamiculdf, putern impune ad-

versarului vointa n6stra, si el va fi nevoit sa le ac.cepte.

In general Insa, acest scop nu p6te fi atins de cat

prin o serie de operatiunl, tindnd fie-care catre un
scop particular.

48

Scopul militar ce se urmaresce, In o serie de operatiunT, se numesce obiectiv.

Daca ne-am raporta la factorii de folla

uneI
armate, am putea ga'si intre el : 1) Nurnrul; 2)
Calitatea tecnica a armatel ; 3) Avantagele date de

situatiunea sa strategica.
Fie-care din acestl factori pote fi obiectivul operatiunilor de resboir.i.

Putem avea decl obiective de diferite naturl. Punctele teritoriale, prin marea carora privan] pe inarnic
de avantagele ce-I pot oferi ele, se numesc obiective
teritoriale.
Obiectivele teritoriale sunt clasificate In 3 categorii

finale, principale si secundare.

Se numesce obiectiv final, auel punct prin ocuparea
caruia se pelte obtine terminare% ostilitatilor (ca exemplu , capit alel e).

Sunt obiective principale, acele puncte prin once-

rirea canora se introduce o schimbire radicar In situatiunea strategid,. Ele nasc din situatdunea strategic& i at influent tot asupra e7.
Obiectivele secondare ati importanta tot strategica

Insa locala, nu schimba fata operatiunilor, de cat

in parte.
Linii de operatiunl

Drumul urmat de o armata, de la basa spre

obiectiv teritorial, se numesce linie de operatie. Ea

pote consta din un singar drurn saU maI multe.

Cand sunt mal multe drumurr, pentru ca ele s'A faca'

parte din aceasI linie de operatie, este necesar ca dis-

49

tanta ce le separa sa fie ast-fel. ca diferitele col6ne

s'a. se pete ajuta reciproc In cas de atac.
Directia liniilor de operatiuni

Primul lucru de considerat, la o linie de operatil,

este directia sa fata cu basa de operatir. Acsta directie depinde de punctul de unde pornesce, precurn
i de unghiul ce face unja cu basa de operatie.
O linie de operatil pele porni din centrul baseT sad
de la o extremitate a el; de asemenea putem avea
liniT perpendiculare pe basa' sad Inclinate. Casul cel
maT favorabil este cand unja pornesce din centrul
,

base! li este perpendicular& pe ea.

La obiectiv unja pote ajunge de frent, pe flanc sad
In spatele obiectivula Casul cel maT avantagios este
cand ajunge pe flancul obiectivulul, sad chiar In spa-

tele luT, fara Insa a fi expus.

In resumat deci, cele mar bune linif de operatie
sunt cele cari ar cadea pe fiancul obiectivuluT, plecand

din centrul base i fiind normale pe ea.

Linfi multiple

Cand fasiile de drum sunt In ast-fel de conditiunT,

In cat diferitele col6ne nu se pot ajuta reciproc, atuncI
avem mai multe liniT de operatii. Aceste linii pot fi
paralele intre ele, pot fi Irisa i Inclinate, i atund
avem linii divergente sat convergente, fata cu obiectivul

ce se are In vedere.
Liniile convergente se numesc i externe, atund
cand inamicul ocupa punctul catre care tind aceste
4

50

liniI ; In acest cas, liniile divergente, pe care ar manevra inamicul, ieati numele de liniI interne.

O armata care ar voi sa manevreze pe done' linif

interne, IV Imparte fortele In doue; parti inegale; partea

cea mai mica este destinat'a a se opune uneia din

colnele inamice, iar gfosul trupelor caut sa sdrodup care apoI trece asupra
h&c& colna
colne tinuta In loo de partea cea mica.
Acsta manevra este avantagisa, dar ea este cu
totul periculsa si nu 'Ate reusi de cat In anumite
casurI; trebue un exact calcul de timp i spatiu
chiar atuncI, succesul nu este sigur de cat cnd
ne este inferior ca conducere. Liniile externe
sunt si ele periculse i presint de asemenea dificultatI de conducere. Tiind socotla Insa de masa armatelor de adf, se p6te dice ca liniile externe vor fi des
Intrebuintate.
Muff de comunicatiuni

Drumurile cari unesc armata cu basa sa de operatiunI si pe care se aprovisionza, se numesc liniI de
comunicaOurif, sat numaI comunicatiunl.

Mesto liniI sunt organisate In asa mod ea transporturile i tte miscarile din spatele armater s se
pta esecuta cu ordine.
Serviciul prin care se face acsta organisare a comunicatiilor se numesce serviciul etapelor.
Triunghiii strategic

Triunghit strategic este spatdul coprins Intre basa

51

de operatie si un obiectiv. cand s'ar uni extremitatile

basei cu acest obiectiv.
Linil de legiturk

LiniI de legatura nu sunt alt-ceva de cat nisce

trunchiurI de drumurI, care stabilesc legatura futre
diferitele drumurf ale uneI linif de operatie, sat chiar
Intre maI multe liniI de operatil. Aceste linil se mai
numesc si linif de comunicata. termenul lnsa este
impropriu.
Linil de schimb

Linii de schimb sail de rocada% se numesce o linie

care este In lungul basel de operatie si care pune In

legatura diferitele linii de operata sail de comunicatii.

ROMANIA
Privire general

Frontiere. Romania este despartita, la Nord, de imperiul Austro-Ungar, prin lantul Carpatilor, care plca
de la Orsova si se dirige catre Est, apr6pe paralel

cu Dunarea, apoi cotesce catre Nord lute() directie

perpendiculara, Spre Est se desparte de Rusia, prin
cursul Prutului si al Dunarel de la gura PrutuluT In
jos. La Sud se desparte prin cursul Dunarel ; de la
Silistra la gura Timocului de Bulgaria, iar de la gura
Timocului la ITreiorova de Serbia. Frontiera, at'at spre

Bucovina la Nord, cat si spre Bulgaria la Sud -- In

Dobrogeanu este determinata de niel o linie geograflea naturala continua si de Ore-care insemnatate.
Intindere qi populafie. Suprafata Romaniei este
de 131,020 kil. patrate, cu o populatie de 5,400,000,
ceia-ce da, o densitate medie de 41 locuitorT pe kil.
patrat. Lungimea maxima, dinece de Milcov, intre
Trciorova si Braila. este de 450 kil. si latim ea maxima), pe unja Pitesci-Turnu-Magurele, este de 200 kil.,
iar In Moldova lungimea maxima, intre Galati si Mamor-

nita, este de 350 kil. si latimea Intro Husr si Palanca

de 150 kil.

53

Populatiunea este aproape teta romana.; i/8 parta

numar este compusa din straini, intre care cea mal
mare parte ovrel (400,000 ovref, 85,000 slavi, 39,000
nemt", 30,000 ungurI, 200,000 tiganI, restul armen",
greci, francesl, italieni, englest, etc.).
Clima. Clima Romanier este variabila, i diferenta

de temperatura intre ano-timpurl este ferte mare Pe

cand vara caldura ajunge la 40, iarna se scobera uneorl sub 250. De asemenea, yi in timpul dile' se observa

marI deosebir" de temperatura. Frigul Intins dureza

putin, dar iarna adesea este lunga, terenul este acoperit cu zapacla mal adesea 5 luni, iar In munti chiar
yi 8 luni
Ploile sunt abondente toamna yi primvara, cela
ce ingreunza ferte mult practicabilitatea prin partile
unde lipsesc drumuri Impetri te.
Tara fiind deschis, despre Est, da intrare vnturilor de Nord, carl pe timpul zapec,lilor produc viscole
troeni.

Conditiunile higienice sunt putin satisfacatere, din

causa locurilor mlaytinese ce se Intlnesc In partile
jese ale tare". Din acesta causa populatiunea din ve-

cinatatea acestor pan sufera de friguri, pe timpul

caldurilor.
Conditiunile sanitare ale populatiune" Sunt mediocre,

mal cu srna la yes, din causa locuintelor prost conditionate.

Besarse. Bogatia tarel consta mal cu sma din

productiunile agricole, industria yi comerciul sunt inca

la inceput yi va trebui mult timp pana se ja destula

desvolta re, spre a respunde la tete cerintele tare", aya

In cat sa nu mat fie nevoe a se recurge la productiunile straine.

Din punctul de vedere agricol, teritoriul presinta,
53/,, teren cultivabil, 16/0 paduff si 31% steril
necultivabil (lacurI, rIurI, orase, drumurl, etci. Partea
cultivabila este Mite manoasa, parnntul continnd
multa materie organica (pament negru). Muffle sunt

acoperite de pamnt galben. Acest teren este favorabil viilor.

Productiunile consist in cea maf mare parte din

porumb (care serva de nutriment populatiuneI rurale),

graul (care se exporta In marl cantitatI), orz, ovz,

secara, meit, rapita, canepa, In cartofi, etc. Judetele
din zona dealurilor produc si vinurl In mar! cantitatl. 1)

Padurile In general sunt in zona muntsa si In cea

delursa. Aprpe 200.000 hectare sunt acoperite cu
padurI.

Partile cultivabile sunt zona easa vaile cele largl,

de asemenea i coastele dealurilor, cand nu sunt proa
i

repedi.

Fnul iarasi se gasesce in unele partl In abondenta.

Muntil contin substante minerale, dar esploatarea
este Inca forte restransa, afar& de sarea ordinara de
care se extrage In fie care an aproximativ 85 de mil
de tone.

Petrolul de asemenea se ga,sesce In abondenta; se.

estrage anual din puturI cam 20 mg de tone.
Animalele nu sunt tocmaI numer6se, mai cu osebire call, a caror rasa, este cu totul degenerata. Cele
Suprafata cultivabili este de 4.000.000 hectare si se produce 62 militine
hectolitri cereale, din carl 20 mili6ne grin si mal bine de 22
oprumb.

mai numercse si cu care s face si comert sunt oile

(4 mili6ne), apoi vin boll (2 mili6ne) si In fine in unele

par' rmatorli.
Locuintele In general sunt pr6ste in sate si targuOre, numal casele proprietarilor (curtile) si In unele
locurl se61e1e, prim5riele i biserieele pot avea oarecare Insemnatate.
Satele constati din case mici, taeute dupa nieI un
tipsi respandite in mod neregulat. Imprejmuirele sunt
In general de nuele, iar peretil de lut, sail de bftrne,
acoperisul de trestie de pae si arare off de sitA.
Formele terenulul

Romnia se imparte, din punctul de vedere al formelor terenului, in trel zone paralele. care dat aspeetul unul mare amfiteatru.
Aceste zone, IncepOnd de la Nord sunt:
1) Zona munt6s5,.
2) Zona dealurilor.
3) Zona seas.

Pentru a inlesni studiul acestor trei zone, le vom

esamina pe rAnd, mal intr In RomAnia de la Vest de
Milcov i apoi In Moldova.
Rominia de la Vest de Milcov

Zona muntsd. Acst5, zon'a ocup, 1/6 parte din

teritoriti, intinglndu-se pe o fasie coprinsa intre frontiera si o linie ce trece aproximativ prin punctele : GuraVAeI (Vest de Turnu-Severin). Baia de aramft, Bumbesel
(pe Jiti), Bogdnesei (pe Olt), Campulung, CAmpina (pe

56

Prahova), Isv6rele (pe Teljen), Patarlagele (pe Buz66),

Acsta zona este constituita, de versantul meridional

al Alpilor Transilvanr, care coprinde urmat6rele grupurr de muntr :
MuntiiI Mehedintr, Intre Dunarea i frul Bistrita
(afluent al Jiulur).
Mugir Vulcanl, Intre Bistrita
Mugir Paringulur si culmea Platanescr, Intre

Olt si Jit.
Mugir Fgarasulur, intre Olt, Dambovici6d,
Darobovita.

Munir Barser lntre Dmbovita si Teleajen.

6) Mugir Buzulur, Intre Tel6jen de o parte si Zabala, (afluent al Putnel) i Milcov, de alta.
Latimea medie a acestor muntl, socotita de la frontiera, este de 30 kilometri, In miele partl trece peste 40.

Inaltimea lor trece la centru peste 2000 si numal

catre extremitatr se scobra pana la 1300 (muntir
Mehedintului si ar Buzulur).

In general muntii sunt aspri si bogatia lor sta In

lemnaril, pasune. Terenul este cultivabil numar prin

valle mal largI

Zona dealarilor ocupa 2/6 din suprafata totala,

ea este o continuare a zonel munt6se, si se Intinde
pana, la o linie neregulata, ce ar trece aproximativ
prin : Cujmir, Belcin (pe Jiti, mal' jos de Craiova), Ma-

ruge' (mal jos de Slatina, pe Olt), Pitesel. Targovistea,

Ploescl, Buzdri, Ramnic-Sarat.
Spre Est acsta zona este lngusta, i pentru aceia,
ramurile se termina cu pante repeg spre Vest

57

Oltenia), din contra ca este ma' lata, si rarnurile se

perd In campie cu pante dulci.
Zona dealurilor este cultivata si In mare parte acoperita de vil.
Inaltimea dealurilor merge pana la 700 m.
Zona . easci ocupa 1/8 din suprafata acestei partl

a tare, ea este coprinsa ?are Dunare si zona dea. lurilor. Acsta zona constitue partea cea mal productiva a t'arel si cea mat' strabatuta de comunicaOunr.
Sunt 'Ms.& cate-va OW apr6pe sterile, din causa
mal cu deosebire a lipsel de apa, cum este de exemplu campia BaraganuluI la Sud-Vest de cursul inferior
al Ialom4el.
Zona seas& este Ingusta spre Vest si merge din ce

In ce largindu-se spre Est, Inaltimea sa medie de

asupra niveluldf mare este cam de 100 in.
Garsuri de apd . ease cursuri de apa strebat d'acurmezisul cele trei zone enumerate. Inclinandu-se In

partea 'or inferi6ra spre Est.

Trei din aceste riuri isvoresc In interiorul taref
Argesul, Ialomita si Vedea; cele-l-alte trei: Jiul, Oltui

si Buzul, isvoresce din Transilvania si tree lantul

muntilor, deschiglnd trecatoff, cari pun In comunica,
tiune cele dou versante.

Afluentil acestor rind ail cursul lnclinat si une-ori

paralel cu riul caror sunt tributarl ; face escepOe de
la ac6sta regula Lotrul, al carul curs este normal
pe Olt.
intre afluenta eel ma! Insemnatl putem nota:

Ai Jiului :

58

Motru, Gilortu i Arna'radia.

Ai Oltului
Tsluiul, Oltetul (Cu afluentul s Cerna), Lotru
Topologul.

Ai lui Vedea:
Cotmeana i Teleormanul.

Ai .Argesului:
Neajlov, Valsanul, Dmnel cu tiu TarguluI i Argeselul si in fine Sabaru si Dambovita.
Ai Ialornifei:
Prahova, cu afluentii* Teleajenul si Cricovul.
Buzul, afluent al SiretuluT, nu are afluentI insemnati.

Comunicatiuni.Cal ferate. Reteaua cilor ferate

In Muntenia este frte sim pia si Vote liniile sunt cu o
singura cale.

Artera principala a reteleT este linia ce traversza

Ora in lung. mergnd de la Vrciorova spre Moldova
trecnd prin Craiova-Slatina-PitescI-Bucuresci-Ploesci-Buz-Ramnic.
Restul retelei este constituit din trunchiurI trans-

versale, din care unul singur trece frontiera, cele-l-alte

se opresc In muntr, sail la Dunre.
Trunchiurile earl merg spre muntr sunt, Incepnd

de la rsrit :
Ploesci-Predeal (se continua peste frontier), cu
ramura Campina-Doftana.
Buda-Slnic.
Titu-Targovistea.
Golesel-Campulung.
Piatra-Ramnic.

Filial-T.

59

Mal putem adaoga ramura Pitesci-Curtea de Arges

In constructie.
Catre Dunare se despart, de asemenea sse ramurl,
ce merg pan& la malul acestui fluviu :
Piatra-Corabia.
Costescl-Turnu-Mgurele.
Bucurescr-Giurgiu. (Acsta linie este In legatura
cu linia bulgara Rusciuc-Varna).
Bucuresci-Fetescf. (Acst& linie este In legtur&
cu unja Cernavod&-Constanta (din Dobrogea).
Ciulnita-Calrasl.
Buz'il-Braila. (Acst linie este si ea In legatura.
cu Fetesci, prin trunchiul Faurel-Fetesci).
Se maI adoaga i linia Craiova-Calafat, lu constructie.
Reteaua are o lungime total& de 1608 kilometri.

Sosele. Reteaua de sosele este dispusa cam in acelas mod ca si acea a cailor ferate. A.vem o cale nationala In lungul tare", trecAnd prin aceleas" puncte

din .care se despart diferite trunchiurl laterale. l'Are

acestea multe sunt intretinute de judete saU chiar
numal de comune, si de aceia adesea ori se intampla
s& fie In prsta stare soselele nationale iris& In general sunt bine ingrijite, i t6te lucarile de arta sunt
solide; pe cele judetene In unele parta podurile nu
sunt destul de solide, iar cele comunal pe alocurea
nu sunt niel asternute.
Soselele nationale ce se despart din artera principal& sunt urmat6rele :

Spre munti :
1) Soseaua Filias', Targu-Jiulul-Lainici neterminaa

60

Inca la trect6re. Ea se continua in Transilvania prin

Pietrosani spre Ilatzeg.
Soseaua Piatra-Ramnicu-VAlcea-Caineni, prin va-

lea Oltului, care se continua, spre Sibiu.

Pitesci-Curtea de Arges-Tigveni si de ad i da in
precedenta la Wamnic, trimit8nd prin valea Topolo-

gului o ramura la Caineni, tot In valea ()hula

Pitesci-Campu-Lung-Bran-Brasov.
Fu n data-Tirgovistea-Petros4a.
Ploesci-Predeal-Brasov.
Ploesci-Isvelrele (valea Teleajenului)-Brasov, acutn

judeOana, dar positiv va deveni nat,ionala.

Spre Dundre:
Craiova-Bechet, la Gura-Jiului.

Piatra-Corabia prin Caracal, se prelungesce la

Islaz.
Bucuresci-Turnu-Magurele.
Bucuresci-Giurgiu.

Pe lang, aceste sosele nationale, mai putem nota

urmat6rele judetiene sail comunale, ca mal importante :

Intre Craiova si T.-Severin soseaua ce urmeaza

valea pariului Obedeanu.
1

Craiova-Calafat.
Slatina-T.-Magurele.

Costesci-Turnu-Magurele; acsta osea la Rusi,

de-Vede, se bifurca, trimetnd o ramura prin Alexandria, la Giurgiu, care la rindul sifit trimete si ea o
alta ramura la Zimnicea.
Pitesci-Giurgiu.
Bucuresci-Oltenita.
Bucuresci-Calarasi.
Bucuresci-Urziceni-Bugit.

-- 61
Ramnicu-Sarat-Braila,
Focsani-Braila.

Drumuri ordinare. Drumurile neimpietrite sunt

f6rte numer6se, dar din causa naturei terenului ele
nu pot fi utilisabile de cat pe timp frumos i, chiar
atuncea, se intampin& greutati, din causa ca mal adesea lipsesc podetele sa sunt in prst& stare.
In medie ca drumuri Intretinute (sosele nationale,

comunale) putem calcula 1 kilometru

pentru 40 kilometri de suprafat.
judetiene

Centre populate. Intre orasele mal importantegasim :

Bucurescii, capital politica, militara i intelectuala ; nod principal de comunicatie.

Ploescii, nod de comunicatie spre munti.
Craiova, centrul comunicatiilor din Oltenia.
Slatina i Pitescii, puncte de legtura intre Craiovasi Bucuresci.
Trgovistea, punct de legatura direct intre Ploesci
Pitescl.
Filias, de mica importanta politica, ins& are important& fiind situat la Intrunirea a dou comunicatil
importante.

In fine mai putem nota :

Cdmpu-Lung,

Trgu-

Turnu-Severin, situate t6te pe cate un

trunchit de comunicatie, ce merge din artera princi-

Jiulu

pal& spre frontiera.

In partea sudica avem de notat : Calafat, TurnuMagurele, Giurgiu, Braila.

62

Moldova
Zona musstsd. Zona munt6s& in Moldova se g&-

sesee pe frontiera apusean5 a rel, si face parte din

dina oriental& a muntilor mArginasl al Transilvaniel.
EY acopera cam 1/4 din intreaga suprafath a Moldovell
inaltimea lor variaz& Intre 1 400m--1600m.
Zona este formath din maT multe grupurT de muntY,

cae se despart, spre Est, din lantul a caruI crst& se

ghsesce In Transilvania, la o deprtare medie de 10
kilomefril de frontiera.
Aceste grupuri, IncepAnd de la Nord, sunt :
MuntAT

Dornel, intre Ngra-Sarulul, Bistrita

Negris6ra.
Muntil Grintiesulul, intre Negris6ra, Bistrita
Bistricira.
Acesti munti sunt formal* din ramurile orientale

ale masivului Chliman.

La orient, si in sens normal pe aceste ramurT, se

Intind muntil BistriteI intre Moldova si Bistrita.
Munir Ciahlhu, Intre Bicaz, Bistrita i Bistricidra.
MuntiI TarchuluT. Intre Bistrita, TaslAti i Trotus.
Muntil Oituz, Intre Uz i Oituz.
Muntil Zhbrautil, filtre Oituz i Susita.
Muntil Vrancel, Intre Susita, Putna, Milcov, Za-

bala si obarsia Bascer.

Acest1 rnuntT sunt in general phdurosT si putin cultivatT. Directia celor mal multe vl este spre Sud-Est.
Zona delur6scl. De la marginea zoneT munt6se, ramurile muntilor se Intind p&nh, In Siret sub forma de
coline, In general acoperite de padurl.

63

Aceste ramurl nu sunt de c&t prelungirea masivilor muntosi, call constituesc marginea apusan& a MoldoveI si a Bucovina Ast-fel avem: Intre Siret si Moldova dealurile ce sunt o prelungire a muntilor LerseI
din Bucovina.
Intre Moldova si Bistrita, zona dealurilor este constituita din prelungirea muntilor Bistritel.

Intre Bistrita si Taslaa se Intind ultmele ramurf

ale muntilor Tarcaulut
De partea stanga a Siretulul, terenul este de asemenea delnros. Acsta zona pare a fi de sine statatre ; In realitate Insa dealurilct din care se compune
sunt o prelungire a muntilor Prahovel din Bucovina.
Acest lant de dealurI la capul vael Rrladului, se
bifurca, trimetnd o ramura intre Siret si BArlad pana
la confluenta lor si una Intre B6rlad si Prut, ale carel
ondulatiunI se perd ceva maI sus de GalatT. Inainte
de acsta bifurcatie, culmea principal& ma1 trimite

dou ramurl spre Sud-Est. Una Intre Jijiea si Siret

si alta intre Bahluia si Jijiea.
Din acsta dispunere a dealurilor din Moldova, result& c& t6te vaile dintre Siret si Prut ail directia de
la Nord la Sud, saa ceva inclinat spre Sud-Est.
Dealurile ocup& mal bine de 1/2 din Intinderea Mol-

doveI; ele sunt cultivate unde nu sunt acoperite de

padurI, terenul este frte fertil. Comunicatiile Ins& se

fac maI mult prin va!, si trecerea din vale In vale

presint& mal In tte partile dificult&V, din causa pantelor care sunt In general repecp.

Zona feasei . La sudul Moldovel este o portiune aproximativ cam de 1/2 din Intregul teritor ses, care

'-'' 64 ---"'

lncepe pe linia FocsanI-GalatI si se urca cam pana

la Inaltimea orasuluI Tecuciti. De aci se ridica, treI
suvite de ses In spre Nord, si anume :
Sesul SiretuluI, largimea 5-10 kilometri ; popu-

lat si bogat.
Sestil BrladuluI, ceva mar Ingust, maI cu osebire de la Brlad in sus, unde devine o vale larga,
dar al carel fund nu [Oto primi nurnele de adevarat ses.
Sesul Prutuliii, pana la Falda t'Orto Intins, de

aci Incepe s aiba o largime de la 3-5 kilometri si

se stramtza spre Nord de StefanescI, unde valea se
deschide din noil, dar terenul este mal mult undulat
de cat unit, si pentru aceia valea nu presinta aspectul unul ses proprit gis.
Idrografia. Cursurile principale de apa ale Moldover

sunt Prutul si Siretul.

Prutul, isvoresce din muntil Hoyada, are o largime la Cernauti de 200" de aci merge strimtndu-se (ajunge la 160m), adancimea din contra la Inceput de- 1m devine In unele locurr chiar de 41" Nu
plte fi trecut de 6,1 pe podurr.
Prutul este plutitor mal peste tot, iar navigabil de
la Falciu sati chiar de la Drancenl (Branza) In jos.
El are putinf afluentI si de mica, valore; mar de notat
este Jijia, a carel' vale aprpe paralela cu a PrutuluI,
deschide o comunicatie importanta, In lungul frontiereI

de Est, Intre las! si Dorohoit.

Siretut. Siretul isvoresce din muntele Lungul, din
Bucovina, intra In Moldova la MihailenI si desparte tara

In douti par!. Pana la Adjud sa gasesc vadurl, In

general Irisa ele nu pot fi trecute de cal In timp de

65

-8eceta. Ltimea variaz, de la 100 la 200 m., iar adan-

cimea 1-3 m., este plutitor de la Roman si navigabil

de la Adjud In jos.
Intre afluentii, sei se notza, In stanga :
Rrladul, care Imparte zona dintre Prut si Siret In
dot* i deschide comunicatie Intre Iasi si Galati. De
la Vasluiu, comunicatia sa face pe valea VasluetuluT,
iar pe valea B8rladului drumul duce la Roman.
Rrladul iea nascere In dealurile din dreptul Romanului.

Mai numerosi sunt afluentil din dreapta Siretului,

intre care gsim :
Suceava. Confluenta la Rascan", deschide comunicatie cu Bucovina. Valea este larg pana la 15 kilo-

metri In Bucovina, la ItcanI s stramtza la 1 kilometru, spre a se largi din nofi.

Moldova. Confluenta la Roman. Largimea vei in
Bucovina este de 1 kilometru, iar In tara merge pan&
la 4 kilometri. Deschide comunicatia Intre Moldova

si Bucovina, iar cursul s'll superior deschide comunicatiunea Intre Bucovina si Transilvania prin pasurile Putna si Tihuta (Borgo). Este de o mare importanta, de Ore-ce prin ea trece drumul din Rusia In. Transilvania (UnghenI-Gura Humorer-Campulung-BorgO).
Bistrita, isvoresce cu o ramura din muntele Kohorn

(Piatra Inaului); curge prin o vale stramta si se vars,

In Siret la Bacail ; intr In tar& la Dorna-Vatra, deschide aid comunicatie. Afluentii sel deschid pasurile:
Prisecanl (Bistricira) si Bicaz (Bicazul).

Largimea medie 70 m. adandimea pana la 3 m.;

cursul torential i frte repede.
Valea superiora este stramta i aspra, cea mijlocie
5

66

este populata, dar esurf insemnate nu sunt, de la

Piatra In jos lnsa Valea este deschisa.
Trotusul. Pana la Onesci valea in general este
strmta, de la Onescl In jos ea se largeste la 3 kilometri. Deschide comunicatie prin pasul Palanca spre
sesul CiculuI In Transilvania.
Afluentir sel mal deschid pasurile urmat6re: Uz (Uzul)

Oituz (Oituzul), acest din urma este cel mal Insemnat din muntir Moldovei.

Trotusul are ca afluent pe stanga Taslul.

Mal putem nota ca afluentl. aI SiretuluT: Susita
Putna, ambil de o mal mica val6re.
Ccri de contunicatie. Moldova se 'Ate gice ca este
mai bogat In cal ferate sat, cel putin, reteaua este mal
a vantajos dispus.
Dou liniI o traversza in lung de la o extremitate
la alta :
'), i itcani-PascanT-Focsanr
Aceste linil sunt legate prin urmat6rele trunchiud:
Dorohoiu-Leorda-Veresci.

Iasi-Pascanl, care vine de la Unghenl, unde se

leaga, cu linia Rusa, Kiseneu.
TecucI-MarsescI, prin care se face cornunicatiunea directa intre Bucuresci i Iasl.
Trel ramurY se despart din valea Siretului spre muntl
anume :
Dolhasca-Falticenl.

T3acau-Piatra pe valea Bistritei.

Adjud-T.-Ocna (MoinescI) pe \ralea Trotusului.
Portiunea Dorohoi-1a1 nu este Inei construid,. Acst linie se va prelungi pita, la frontiera, spre Nona Sillita (in I3asarabia).

Sose/e. Soselele In Moldova sunt putin numer6se ; directriunea lor este determinat& de orientares, diferitelor
vAT ce brazdeaza regiunea.
Artera principal& este continuarea celei din Muntenia,

care de la FocsanT, se Indrpt& catre valea de mijloc

a Siretului si o sue pan& la Roman. Aid ea se bifurca ;
o ramur& merge pe valea Moldovel la Flticenl, iar
alta, prin zona deluroasa, la lArgu-Frumos, si de aid
la Botosani-Milattileni, precum si prin valea Bahluiulni
la lasi.
A doua comunicatie, In lungul tare', este soseaua
natural, care pornesce de la Galati spre Iasi, trecnd
prin valle Siret, Brlad si Vasluiu. Ea este secondata
de o comunieatie apr6pe paralela. cumpusa din trunchiuri judetiene, care urmeaza valea Prutului.

De la Iai soseaua se prelungesce prin Sculeni in

susul Prutului papa dincolo de Stefanesci. Intre Sculeni
Stefnescl comunicatia const, din trunchlurI judetiene i comunale.
Cele dou sosele nationale (din valea Siretului si a

Brladului) sunt legate prin doif trunchiuri de cal

nationale; Ia$I-rargu-Frumos $i de aici cale judetian,
la Pascani, i TecucI-Marasescl prin Cosmesci; precum si
prin soselele judetiene i comunale: Botosani-Stefanescl, BotosanI-IasI, Roman-Vasluiu, Roman-Brlad
FocsanI-Galati.

Sunt trei ramuri de sosele ce merg spre frontiera

Austriel si anume:
Bacau-Piatra, sesul S-t Miclaus (prin pasul Prisecanil, trimetand o ramura spr,e Dorna-Vatra.
Adjud-Ocna, seal' Ciculdf (prin pasul Palanca).
Onesti-sesul Haromszek (prin pasul Oituz).

68 -Soselele nationale sunt In general In bun stare,

cele judetiene s mal ci seama cele comunale, In mare:
parte In constructie, sunt adesea lipsite de podurf, asa

In ct In multe prtI sunt nepracticabile.

Drumuri naturale. Moldova este acoperitl de o

bogatA retea de drumuff naturale dar ele nu sunt.
practicabile t6te, din lipa de podete, iar pe timp rtiu.
sunt cu totul anevoi6se, din causa terenuluI moale
mai cu osebire din causa pantelor, cc't drumurile urQ
dealurile urmnd, mal In general, unja de cea mal mare
pant&.

Centre Populate. Sunt de notat: Iasif, importanta

politicA. Galatil, comercial& i militar&, iar puncte u
important& pur militare sunt : Flticenr, Roman, Bacau

Piatra, Adjud si mal cu seam& Focsani In valea Siretulul, Vasluf si Mrlad In a arladulul.
OLTENIA

Se da numirea de Oltenia sati de Romania mica

partel din teritoriul trel, cuprins Intre Olt, Dunare
Carpatl.

Interiorul ski este acoperit sa brsdat de diferite

elemente geografice care se buena, fie-care, dupa situatiunea i val6rea sa, de o important& militar& mal
mult sa mal putin mare.
Aceste obstacole interi6re nu sunt In realitate de
GOA o continuare sat ramificare a celar de la periferie
si de aceea se gdesc In cea mai strans& leg&tura cu ele.

Ast-fel, muntii Olteniel nu sunt alt de cat ramurile

69

meridionale ale partil Carpatilor, ce se gases pe frontiera de Nord vi Nord-Est a Olteniei, iar cursurile de
asp& sunt afluentil Dunrei i Oltulu, cari Inchid 01tenia la Sud vi Est-.

Orografia
Muntii Olteniei sunt constituiti din trel grupuri vi
muntil Vulcan vi muntij

anume : muntil
Paringu.
Muntii Mehedintdi

i muntil Vulcan apartin, cu privirea la divisiunea naturala' a terentilui, unui acelavi

masiv muntos, coprins Intro Dunare i Ji, iar muntii
Paringului apartin masivuluT dintre Ji i Olt
Resulta deci ca, studiul orografiei Olteniel se reduce

la pxaminarea pe rind a acestor doul masivi, adic

a masivului dintre Dunare i Jivi a masivulur dintre
Ji:ivi Olt.
filasivul dintre Dunfire si Ji

Masivul dintre Dunare i Jill face parte din grupua

muntos coprins intre: Dunare, Cerna, Mehadia, Teme,
Bistra, Rini mare, Streinul vi Jiul. Partea din Romania,

separata de restul grupului prin cursul Cernel vi al

Jiului roman, dupa denumirile date de locuitori, se
compune din dou vire deosebite de munti, ce pornesc

de la muntele Oslea, situat cam in centrul masivulu, In &RIP' directiuni opuse i anume : muntii Mehedintului In directia Sud-Vest-Sud, vi muntil Vulcan in
directia Nord-Est-Est. Intregul masiv se lg, prin ram),
tele Sturub ou muntil Cernel, ce at o ramura paralel muntilor Mehedintl, i cu grupul Hatzeg, a canal

70

mast& are un mers apr6pe paralel cu acea a muntilor Vulcan.

Muni MehedinL Inaltimea acestor munti nu Intrece 1300m, iar lungimea crestel este de vre-o 60 ki-

lometri. Spre interiorul Orel ramurile lor ati aspect

rnuntos, pe o Intindere de 15 kil., ele se transform&
apor In (Mud, sub care forma, se prelungesc spre
Sud-Est, pe o lntindere de mat bine de 60 kilometri.
In vaile formate de aceste rainurt, curg mal multe
rim' si parae, parte afluenti al Jiulut, intre care putem
nota : Bistrita, Tismana, Motra cu Cosustea, parte at
Dullard, intre cart sunt de notat : Bahna i Topolnita.
Culmea Godnul.ul desparte apele Jiulut de ale Dundrel.

Spre Banat, din contra, el se termin in pante repay pe Cerna, al carul curs, paralel cu direqia cresta!,

este numal la cal-va kilometri de ea.

In general acestI murk' sunt aspri, acoperiti de paduff si pe alocurea pasune; putinele sate ce se gasesc In el, sunt situate prin diferitele vat ce se deschid
Intre ramurile lor.
Nu sunt traversatf de niel un drum, afara de vre-o
trel potecI. In lungul lor, pe unja unde incepe zona
dealurilor, exista o osea comunala, ce duce de la
Turnu-Severin i Vrciorova la Baia de Arama.
Zona dealurilor din contra este mat bogata, mal populata si mal strabatut, de drurnurt.
De la FiliasI pornesc dou6 sosele comunale spre
muntil, una pe valea Motrulut la Baia de Aram6., si

pe valea Jiulut (malul drept) la T.-JiuluI.

Paralel cu crsta muntilor, tot In zona dealuiilor,

71

avem o osea judetian ce taie diferitele culmI, mergand de la T.-Severin prin Brosceni la T.-Jit.

Muntii Vulcan. Acestl muntl se lilting tare vIrful

Oslea si cursul Jiulul, a carul vale superi6ra este paralela cu crsta lor p&na la punctul unde, intorcndu-se brusc spre Sud, o taie, si'si deschide drumul
spre tark prin defileul Lainici.
Muntii Vulcan at o Inaltirne medie de 1500 m.,
unele din Orfurile sale tree peste 1800 m. Lungimea
crestel este de vr'o 40 kilometri.
Natura acestor muntI este aspra ; el sunt acoperitl
de paduri, valle sunt adancl si de aceea c6stele sunt
repecll In spre interiorul Orel si se Intind In ramuri
scurte ; ele at' aspect muntos p&n& la linia ce trece
prin Tismana-llobrita-BumbescI, adic& pe o intindere
In medie 15 kilometri, apoi ramurile se transform In
dealurl, convergnd spre unghiul format de confluenta
Jiulur cu Bistrita.
in vane formate de ramurile muntilor Vulcan, curg

o parte din afiuentil Jiuldf, call sunt mai mult niste

'Arm.
Spre Transilvania muntil nu trimit ramue, ci cad
In pante repay. pe Jit.
Un singar drum traversza muntil Vulcan, cel ce
trece In Transilvania prin trecat6rea Buliga, (pasul
Vulcan) la vest de trecAtrea Lainia numit In vechime drumul NeamtuluI, cl&nd In valea superi6r&
a Jiu1u1; drumul de la Buliga Incolo sa transform& In
potec.
In depresiunea ce separa zona muntilor de a dealurilor esist& o comunicatie, compus& din trunchiuff de

72

sosele comunale pe alonurea Intrerupte care leaga Baia

de ararna cu Targul-Jiulul, In prelungirea soselel de
la Turnu-Severin.
Masivnl dintre Jift

i bit

Masivul dintre Jiu si Olt face parte din grupul de

muntr coprins lam : Olt, Sibiu, Secas, Mures, StreiuL

Jiul Partea nordica a grupului se compune din

muntil Sibiuluf si Sebesulul, separatl intre el prin
rhil Sebe. Partea sudica, pe care trece frontier&

romana, este cunoscuta sub numele de muntil ParinguluI. Culmea principal& a acesteI 041 la 18 kil.
aproximativ, la est de Jiu se bifurca, ramura meridionala pastrza denumirea de muntil Paringulur
se Intinde In directiunea est pan& In Olt, iar cea sep-

tentrionala se Indreapta spre Nord pentru vr'o 13

kilometri i apoI cotesce la Est, mergand iarasI pan5

In Olt, paralele cu muntil Paringulul sub denumirea

culrnea Platanes&
Aceste dou cuing sunt separate printr'o depresiune
de o largime de 20 30 kil. si care constitue
senul Lotrulul, afluent al Oltulul.
Lungimea masivului Intreg, m'esurata Intre Jiu si
Olt, este de 70 kil.; inaltimea medie 2000 metri, unele
varfurl merg pana la 2,200, 2,400 i chiar 2,500.
(Varfu Mandru 2,520)
Versantul meridional al crestel Paringului se Intinde,
spre Sud-Vest, and nascere la diferite val, cu directia

spre Jiu, si parte spre Sud-Est, Intro carI curg diferitiI afluentl din drpta ai OltuluI. Culmea Zanoaga, ce

73

pornesee din muntele Paptwa, normal pe mersul crester,

desparte apele Jiului de ale Oltului

Intre diferitele Ami ce iat naseere din clina meridional& a acestor muntr.putem nota:
,Afluentil din stnga al JiuluI. Gilortul, confluenta
aproape de' Filia0. AmAradia, confluente, mai sus de
Oraiova.

Afluentir din drpta Oltului. Bistrita, confluenta

In apropriere de Babea Luneavetul, confluenta mai
jos de Slavitesel. Oltetul (cu afluentul s'U] principal
Cerna), confluente. la Marunter.

Ramurile conserv aspectul muntos pan& la linia

BumbeseT-Rmnic, -pe o Intindere de 18 kilometre, si

apoi se lntind In forma de dealuri, spre Sud, trecand

cu ultimile undulatil dineolo de soseaua Craiova-Slatina.

Masivul nu este strMtut, de a eurmezisul, de cat

de vr'o dou'e poteci ara importanta. Pe valea LotruMi exista o sosea comunala, care se desparte din soseaua nationala la Gura-Lotrului si merge p*n& la
Voineasa, de unde se prelungesee In form de drum
si mal pe urm& de poteca, pan& peste frontier&, la
Riul satului.
Prin depresiunea ce se Intinde la marginea zonet
muntilor, -Linde Incep dealurile, trece soseaua judetian&
Rimnieu-Valcea-nrgu-JiuluI; de la Horez, o ramur&

de sosea comunal& Merge la Bumbesci pe Jiti.

Mal multe comunicatil pun In legatura soseaua nan
tional& Slatina-Craiova, cu zona muntilor, prin diferi
tele vl din zona dealurilor.
Intre aceste vom nota : 1) FiliasI-Sedorta-nrgu-Jiul,

74

prin valea Gilortului, sosea judetiana. 2) Sosea judotianl Craiova-C&rbunescr, prin valea Am&radier, compus& din trunchiurl de sosea judetiank si c,ornunala ;
la CArbunescI da In soseaua precedent, ducnd prin
urmare la T.-Jiil ; 3) Craiova-Ciupercenl, prin valea 01-

tetulul, In care da la Otetelis soseaua comunal& ce

vine de la Bals ; 4) In fine, se mal pot nota si trunchiurile : Otetelis-Sl&vitescr, prin valea Cerner, sosea
judetian&; si Mena', monastirea Bistrita, prin valea
Bistritel. sosea comunal&.

Hicirografia
Hidrografia Oltenii consta din:
Dunrea 1);

Afluentir miel al DunArel ;

Cursul Jiulur si afluentil s'el;

Cursul Oltului ,i afiuentir s'l din drpta.

Afluentl miel al Duniirel

Cerna, valea Cerner este marginita de culmea central& a muntilor Mehedintl si de culmea Piatra-Godeanulur, iar la capul er de vrfurile Sturul si Oslea,
Intre carI '11 are isvrele Cerna de o parte, Jiul rom&n

de alta.
Partea superiesr& a vael. apartine Romniel, partea inferi6r& Austriel, iar cursul de mijloc al riulul
formeaz& frontiera.

Valea Cerner este str6b&tut& de o sosea si cale fe1) Cursnl DunIrel se va stndia in intregime, mal departe.

75

rat& pan& la confluenta ca Mehadia, de unde apuc&

prin valea acestur r, pentrn a duce, prin pasul Domana i valea Temesuldf, spre Karansebes-Segedin.
Cerna se vars& In DunAre la Est de Orsova.

Bahna, r de mica Insemn6tate. se vars& In Dunare la Vrciorova. Valea sa este lirnitat& de cudmea Motaretulul spre Est, si culmea principal& a munOlor Mehedintr, la Vest.
Prin valea Bahnel exista o sosea comunal& In conditiunl mediocre, care trece culmea Mot5retuluI, Indrept&ndu-se spre Baia de Aram.

Topolnita, curge Intre culrnea MotaretuluI si GodeanuluI si se vars In Dundre la apus de T.-Severin.
Ca volum al apeT este de mica important& ; numai
In timpul crescerilor, adancimea sa trece peste jum6tate de metru.
Prin valea Topolnitel exist& o sosea comunala, care
duce de la T.-Severin la Baia de Aran* si In care
dtl, cea de la Bahna.

Isv6rele, const& mai mult dintr'un canal de sourgere ai apelor ce se aduna In depresiunea din cotul
Dunaref. Se varsa In Dunre la Isv6re.
Drincea, are cam acelas caracter ca Isv6rele; const,

din Intrunirea mal multor paraiase si se vars& In

I/mare la apus de Cetate.
Deisnei utul. Cursul acestur r descrie o curb& paralela ca cursul inferior al Jiului si se vars& In lacul

'76

Balta Nedea. Largimea mijlocie a DasnautuluI este do

20 m., jar adancimea de 111120.

Dasnautul are importanta din causa obstacolulul

ce presinta, atat prin volumul apelor sale, cat i prin
natura funduluI, care este malos.
Cursul Jiulul

Jiul isvoresce din Transilvania, din dou ramurl :

una apusana Jiul romanesc, a carui vale este paralela Cu muntil VulcanI; si alta r6sariteana, Jiul transil-

van (numit si unguresc) Cu o directiune generala de

Ta Nord la Sud-Vest. Aceste dou ramurr se Intrunesc
mal' jos de Barbtenl, de uncid cursul se Indreapta
catre Sud. facnd o taetura In tta adancimea zonel
munt6se, Intre muntil VulcanI i Paringu, cunoscutd,
sub numele de defileul Lainici.
La esirea din regiunea munOlor, Jiul se apleaca spre
Sud-Vest pana la confluenta cu Tismana, unde printr'un
mare cot iea o directiune aprpe normala pe cea d'antl,
Indreptandu-se catre Sud-Est pana, la Craiova. De aid

Jiul se Indreapta direct catre Dunare, In care se varsa

Ta Bechet, trimetand lusa o parte din apa i In lacul
Mide&

Basinul Jiulul este marginit la apus de culmea

Godeanulul, prelungita prin varfurile Oslea i Sturu, la
Nord de culmea centrara a munOlor Hatzeg (Retezatul) si Sebes, ear la r6sarit de culmele Cabanul
Zan6ga. Acest basin este impartit In dou sectiuni, d

o bariera transversala, constituita de creasta principal& a CarpaOlor, (munOI Vulcanl Paringu) si pe

77

care 4111 o te spre, a trece dintr'o sectiune a basinuluf sii, in cea alta.
Valea Jiulul are diferite aspecto. De la Barbaten1 la
Burnbesd strimta si prapastisa; adevrat defile% De

la BumbescI se largeste la 2 kil., ear la T.-JiuluI se

transforma Inteun ses Intins i fertil. ,De la TarguJiuluI la Craiova, latimea 4-6 kilometri, ear In jos
de Craiova merge si pana la 8 kilometrii.
Malurile riulul In zona muntilor se confunda cu
peretil stIncosl ai taeture prin care curge el ; In dealurl ele sunt drepte si se ridica pe alocurea pana la
4 metri de asupra aper.
Volumul apelor este variabil; ast-fel, In timpl ordinail, In difelefi, este In medie de 25 m., la Craiova de
50 m., ear apr6pe de Dunare atinge 100 m. In timpul apelor marI, largimea cresce la Craiova pana la
200 m., ear spre Dunare pana la 300.
Adancimea in medie este de 1.50, numal la ape de
tot scagute este sub 1 m., la ape marl cresce la 3 m.
Iuteala curentuluI este frte mare In muntl, parte
mijlocie i inferira a cursuluI este In medie de 1 m.
pe secunda.
Pe valea Jialul gasim o sosea nationala In tot lungul el, care duce de la Dunare In Transilvania prin
Craiova i T.-Jiulur, si o sosea comunal& pe malul
drept, de la FiliasI la T.-Jiu.
De la Craiova la FiliasI valea este strabatuta si de
calea ferata BucurescI-Verciorova.

Punctele de trecere mai lnsemnate, In care se gasesc podurI In bune conditiunI, sunt: Thrgu-Jiu,
Craicva. In unele par sunt podur1 umblat6re permanente (In cursul inferior) : Zaval, Ghindiova, Tarnava

78

etc sag instalate eventual pe timpul crescerilor (cursul superior).

Afluentil mal Insemnatl al Jiului sunt :

Motrul, isvoresce din culmea central& a muntilor MehedintI, din parae carl se unesc la Closanl
se varsa In Jiu apr6pe de FiliasT, dup& ce primesce
mal ILAN' pe Cosustea si pe Usnita, prin a carel vale
apuca soseaua national& si calea ferata.
Larginiea Motrultif In medie este de 50 metri s't
adancimea In timpi ordinarl este mica.
Gilortul, isvoresce din muntif Paringu (V. Mandru) si se vars& In Jiu la Tantarenl, la Nord de
F ili asl.

Prin valea Gilortului trece calea Ferata FiliasI-Targu-

Jiulul si o sosea judeOana, care la Scrta da In soseaua R.-Valcea-T.-Jiula Atat soseaua cat si calea
ferata lasa valea Gilortulut la CarbunescI, si se Indrpta

spre apus, trecnd prin pasul Copacioasa, dupa care

tae In curmezis valea Amaradia Pietrsa, si daii apoI
la T.-Jiu.

Atat valea GilortuluI cat si a Motrulul sunt populate si spre partea mijlocie si de jos ati o latime
pana la 3 kil.
Ametradia, isvoresce din culmea meridionala a
muntilor Paringu, si are cursul superior intru ct-va
paralel cu acela al GilortuluI; se Inclina apoI usor catre
Est. Ma sus de Craiova, printeun cot brusc spre apus,
d& In Jiu.

Prin valea sa esista o sosea judetiana, care merge

de la Craiova spre Carbunesel, In valea Gilortulul.

-- 79
Cursta Oltultti

Oltul isvoresce din munOi rsaritenl aI Transilvaniel

(muntele Mgusa). Are o directie de la lnceput NordSud, se Indrpt, apoI spre Vest, deschidndu-Sf drumul printfo tetur (defileul Racos) In muntil interior!
asi Transilvanier; si, dupa ce curge paralel cu creasta

muntilor Fagras, este silit, de masivul muntilor Sibiu a coti la spre Sud ; In acst, directie 'si deschide drumul spre Dunre, tind In curmezis AlpiI
transilvneni, intre muntil Paringu si Fgras. Acst,
tetur &lama si lung, 5.0 kil. de la Boita (Rother
Turn) la CalimnescI, este cunoscut sub numele de
defileul Cd inen i.
Cele dou6 defileuri ce strbate Oltul (CainenIsi Racos)

Imparte basinul WI In 3 sectiunI ; cel superior si cel

de mijloc sunt In Transilvania, cel inferior apartine
RomnieI.

Acesta este limitat la Vest de Culmea Zn6ga, la

Nord de culmea central& a Alpilor TransilvanI (culmea
Platanescl si muntil Fgras) si la Est de culmea Lovistea, care-I separ, de basenul ArgesuluI.
Valea Intre Boita si CalimanescI presint, aspectul

unlit defilet continuu si strimt, gall, de miel prtI

unde gsim 6re-carr largituff. Sunt de remarcat portiunile dintre Boita si CainenT si cea de la GolotrenI
la Climnescl.

In prima, Oltul desparte culmea Platnestilor, care

limitza partea de Nord a ver LotruluI, de muntiI

FgrasuluI. In acst, sectiune, de 18 kilometri, valea

este cu desvarsire strmt; nu ail loe de cat rill'

si soseaua ; pantele nu sunt aspre Ins, de cat pe

80 -alocurea, li prin unele parta. sunt i miel luminivel.

De la Caineni la Golotrenl, valea relativ este larga,
trece in unele partI de 500 m.
De la GolotrenI la CalimaneOl (14 kil.) Oltul fac
In munte o taetur, ingusta O adancavalea este ou;

totul stramta. Soseaua este taiata In stanca li urmeasa cotiturile brusce ale dula Acsta este partea,
cea maI aspra a vael. Cbstele muntilor cad In pardo.
repecli, In unele p',41 verticale pe fia ; Inaltimea lor
este considerabila.

De la CalimanescI valea se deschide din ce In ce

pentru a atinge In jos de Ramnic, In unele partl,
10 kil.
Latimea apel variaza intre 70-100 m; In timpul
apelor marI, acolo unde malurile nu sunt lnalte li
apiopiate, ea merge pana, la 2 1 3 sute metri.
Adancimea In zona muntilor este de 2-3 metril,
de la Rarnnic In jos este numal de 1.5; la ape marl
ea cresce pana la 4m, In unele puncte chiar mal mult.
Curentul In munte este f6rte repede, peste 3" pe
secunda; de la Rarnnic In jos este de la 1,5-2"1.
Punctele de trecere sunt la Ramnic, S'atina, Slatik5ra i T.-Magurele, unde sunt podurI statat6re.

In maI multe puncte sunt podurl umblat6re, (Cairienl, Racovita, CalimanescI, Ostrovenr, Bujoranr etc.).
Valea OltuluI este strabatuta de soseaua nationala :
Corabia-Caracal-Ramnic-Riti-VaduluI; ea este Insotita

pana la Ramnic de cale ferat, care se Intretae cu

unja principala BucurescI-Varciorova, la Piatra. Pe
malul stang exista o sosea judetiana T.-Magurele-Slatina-Jiblea, (In fata Calimanetilor).

81

Afluentil din drpta a! Oltulul sunt :

Lotrul, a caruI vale se deschide Intre culmea

PlatanescI si muntif Paringului si este Inchisa la Est de
marginea apusan, a muntilor Fagaras. Cursul sil
superior este In parte pe frontier, lar cel inferior este

normal pe al OltuluI, si confluenta are loe la Golotrenl, -ande Incepe partea cea maI aspr, a deffieuluI.
Latimea Lotrulul este de la 20-30 m., iar adncimea merge pan& la 2 metri.
Valea este str'hatutl, de o sosea comunala, care
merge pan& la Voineasa.
Olteful, isvoresce din munir ParinguluI (V. Pa-

pupa) si are un curs paralel cu al ()hula Ora la

Otetelis, unde primesce pe afluentul s'ti Cerna; de
aid. se Inclin, spre Est si se vars in Olt In fata
Mrunteilor, la marginea zoneI dealurilor.
Lrgimea Oltetuldi variaz, Intre 20-40 m., iar
adncimea In medie este de 1 m.

Luncav'tul 0 Bistrita cu confluenta la SlavitestI si BbenI ; prae de munte de mica important:a

ea volum al apelor ;. prin valea de jos a primului trece
soseaua judetiana, care de la Otetelis da din valea Cernel In a Oltetului ; prin valea celuI de al doilea exista
o sosea comunal, care merge de la BabenI la monas-

tirea Bistrita si da, prin urmare, In soseaua de legatura Ramnicu-T.-Jiulur.

CM de comunicatie

RetAua cilor de comunicatie din Oltenia, se compune din treI linil principale si din diferite trunchiurl
care le secundeaza In aceiasI directie, sail stabilesc
legatura intre ele.
6

82

Liniile principale sunt :

Soseaua Slatina-Craiova-T.-Severin, pe care o
vom numi calea Vrciorova, sati calea Portile de- fer.
Soseaua Bechet-Craiova-T.-Jiulul-LainicI, pe care

o vom numi calea

Soseaua Corabia-R.-Talcea-RIul-VaduluI, pe care

o vom numi calea Turnu-Roqiu.

Calea V'rciorova. Calea Wrciorova este constituid,

din capatul apusan al artereI principale de comunicata a trel n6stre. De la Craiova ea urmza, Insotita, de calea ferat, fundul vael. Jiulul, pana la Filia*I;

de aci apuca pe valea MotruluI ; de la Strehaia pe

valea UsneteT, i, la Poroina (Palota), trece peste culmea Poroina, dnd apol la T.-Severin ; soseaua de aicI
se apropie de Dunare i dincolo de Severin j'Ara In
zona muntilor, din care ese la Bazia In Ungaria.

La Orvva ea se bifurca; a doua ramura las valea

Dunre i apuc, prin valea Cernel i a Mehadiel,
trece In valea Temeplul, prin pasul Domana, i merge

la Caransebe i Temwrar. Calea ferata Insotesce

acsta a doua ramur.
In interiorul trel, soseaua are un punct dificil la
dealul Poroina; pana la acest punct In general ea
travers&, o zona u(5ra i este secondat, de mal
multe drumurl, Intre care se p6te nota cel de la Craiova
la G-helmegioia, prin valea Obedeanului, compus din
trunchiurl comunale ,
soseaua Strehaia-BroFenrSeverin.

Puncte tactice, pe acsta directiune, ce pot presenta

avantaj aparareI sunt : Trciorova, Gura \rae.): i maI
cu seam. Palota pe dealul Poroina.

Calea Lainici. De la Filiasi se desparte o ramura

din calea national, care urcnd valea Jiulul, merge
prin Targu-Jiulul la Petrosani si d apoT, peste pasul
Merisor, In valea Streiulul, prin care se scob6ra In
valea Muresulu, aproape de Deva.
Soseaua este in bun& stare, cu deosebire ca de la
Bumbescl spre frontiera In parte este Inca In constructie.

Ea este Insotita de la Filial de o alta sosea (parte

judetiana si parte comunala), care urmza tot valea
JiuluI (rIpa opusa) 'Ana la T.-Jiu.
In fine, tot din FiliaA se mal desparte prin valea
Gilortulu o sosea judetiana si calea ferata, Filial T
In resumat, de la Filias1 pan& la T.-Jiu, avem trel

cal bune si o cale ferata.

De la T.-Jiulul avem numaT o sosea In parte In
construtie si un drum ce duce la vama Buligasi care
se reduce spre frontier& la o simpla potec.
Putem distinge, prin urmare, urmat6rele trel sectiunk
De la Filias! la Targu-Jiulur. Conditil cu totul
favorabile, din punctul de vedere al viabilitateI; avem

o cale ferat& si treI sosele, din care dou pe aceasl

vale. Valea este bogat&

i larga, se presint& ca o snvita

de yes, a caret lrginie nu este nicaierl mal mica de

3 kil., iar la confluenta
cu Tismana i Bistrita,
sesul se largesce f6rte mult.
De la T.-Jiu la BumbescI. O singura cale prin
vz,.lea Jiulur; un drum In pniste conditiunf o Insotesce
urmand culmea vecina. In orI-ce cas, si In acst&
sectiune, conditiunile sunt anca favorabile, valea fiind
spati6s& si terenul nu tocmaT asprii.
De la BumbescI la frontiera.

84

In acst& portiune conditiunile devin mar mediocre;

avem o singura sosea, In parte in constructie. Valea

este stramta; un adevrat defileil, a carel lrgime nu
trece de cat rar peste 400 m; este coa& si accidentat&; soseaua este t'Adata In unele prtI In stanc&,
trecnd de mar multe orI de pe un mal pe altul pe
poduri. Comunicatia este decr f6rte succeptibila de a
fi Intrerupt cu Inlesnire, de asemenea si valea pote
fi baricadat& cu usurinta, fiind o stramt6re lung& de
vre-o 30 kilometri.

Ca posituinI tactice In valea Jiulul gsim positiunea de la Lainici si cea de la Bumbescl.

Calea Turnu-Ro. La Vest de Slatina, pe malul

drept al OltuluI, atat din cala ferat, cat si din soseaua national& s desparte cate o ramur& In susul
vel acestuI riu. Calea ferat se opresce la R.-Valcea,
iar soseaua se continusa pan& peste frontiera, urmand
valea pan& la confluenta cu Sibiul si de aid urmand
valea acestul rIu, merge la orasul Sibiu.
Soseaua este In bun& stare. Valea fiind stramta,
In multe prtI drumul este taiat In stanca si sustinut prin lucraff de arta, fapt ce-1 face a fi f6rte expus
distructiilor. Ca drumurI secundare exista soseaua T.Mgurele, Slatina-Jiblea, precum si soseaua RamnicTigvenI-CainenT, care are o fcrte mare important, permitnd a se Int6rce defileul MinenI-Calimanescl.
Tiind sm, de comunicatiunile existente si de natura

si aspectul terenuluI, calea ainenI pote fi Impartit&

si ea In trel sectiunI :
1) De la Slatina la ClimnescI (la Nord de R.Valcea).

-- 85
De la CalimanescI la CainenI (40 kil).
De la Cainen1 la Boita In Transilvania (18 kil).
In prima sectiune soseaua este In perfect& stare,
valea are o lrgime medie, pan& la Ramnic, de 7 kil.
presinta, aspectul une fasil de ses populat i bogat;

de la Ramnic ea se stramtza, nu devine Insa mal

mica, de 1 kil. i '/2.
Pe malul stang al Oltulul maI exist& o sosea, parte
judetiana parte comunala, care merge pana la Jiblea
In fata Calimanestilor, In conditiunI destul de bune.
In a doua sectiune, soseaua intr Intr'un adevrat
defile; valea devine frte stramta, in unele locurl soseaua nu mal pote urma fundul vael, urca la jumtate

csta, si este taiata In stancl ; podurI peste diferite

parae expuse f6rte upr destructiunilor.
Orr-cum fie !ma, soseaua presinta conditiunl bune ;
ea este secondata de soseaua Ramnic-TigvenI-Cainenl,
cu care se lga i prin trunchiul CalimanescI-Jiblea-

Suicr. Se mal pote nota ramura din valea Lotrulul,

care de la Voineasa In sus se transforma, Ins'a In

drum si apol In poteca, duc8nd In Transilvania prin
riul Satului la Talmacia (valea Sibiulul).
In orl-ce cas Insa, conditiunI mai avantaj6se presinta soseaua Tigvenl, de cat cea din valea Oltulur,
si de aceia ea capta o important& f6rte mare.
In fine, In a treia sectiune, soseaua este In bun&
stare, Ins& defileul continua, si ea nu este secondatg,
de nicl o alt cale, ceia-ce face ca ori-ce miscare

nu se p6ta executa de cat pe dnsa.

Resumand cele glise asupra acestei cal, putem conchide ca, conditiunile In care se gasesce sunt mediocre, fata cu miscall de trupe numer6se. Valea fijad

86

In muntI cu totul stamtk este nefavorabil& pentru

stationare pe tot lungul defileuluI de la Boita la CalimanescI.

Afar& de aceste trel car principale,

i secondarele

lor descrise pana aid, maI putem nota si urmat6rele

sosele :

Craiova-Caracal, sosea judetiana.

Craiova-Calafat, i Craiova-Cetate, sosele judetiene.

Severin-Calafat, urm&nd malul DunareI, sosea

judetiana.
Calafat-Corabia-Islaz comunicatde In conditiunI

mediocre, consistand In total din trunchiurI de sosele

comun ale.

Bechet-Caracal, sosea comunal.

Consideratiuni asupra frontierei despre Austria

Lantul de munti din Oltenia este compus din douI

masivl, masivul dintre Dunke j Ma, care coprinde
muni Mehedintl si Vulcan, cu o Mtindere total& spre
frontier& de vre-o silt& kilometri, i masivul dintre

Jisi Olt.
Primut este dublat In Transilvania de un lant pai muntil Hateguldf. Depresiunea dintre aceste dou6 lanturI, constituit& de vane
opuse ale CerneI i Jiulul rom&nesc, nu convine niel
o cale de comunicatie.
Masivul dintre Jisi Olt este asemenea format dintr'un dublu lant separat de valea Lotrulul. Lungimea
cresteI este de vr'o 70 kilometri.
ralel : Piatra GodeanuluI

Pe la extremitatile acestor dolli masivI trece ate

87 -o cale de comunicatie, ce traverseaza frontiera. Dou

din aceste treI cr se unesc la

cea d'a treia
este o ramura, ce se desparte din artera principal&
la Slatina. Punctele Filia1 i Slatina sunt decI puncte
de jonctiuni ale comunicatiilor de peste mun14 cu calea principal din interiorul Ore; ele pot fi conside-

rate ca puncte obligate i prin urmare, de o important&vdit. Craiova, Intre ele, care pc5te fi considerat& ca centrul tutulor comunicatiunilor din Oltenia,
la iaras1 mare importanta. Este de notat Ins& ca, fiecare din aceste trer ling, In zona muntsk sunt In
pr6ste conditiunI, plus ca se gasesc la distanta de
4-6 dile de mar intre ele i far& comunicatil de
legatur. Result& c& pe de o parte trebuesc considerate ca treI liniI independente, iar pe de alta, colnele ce vor opera separat pe ele, nu pot fi considerabile.
Acestea fiind conditiunile reteleI de comunicatil, pare

ca acst& regiune nu are probabilitate sa fie teatrul

unor operatiunl Intreprinse cu forte numer6se.
In adevx, din punctul de vedere al ofensivel din
Transilvania, operatiunile ar trebui sa plece din trer
puncte : Caransebeq, Hateg i Sibiti, legate printr'o sin-

gura sosea, ce traverseaz& pasul Portile-de-fer Transilvane 1), qi fe-care linie de invadie (compuse din

cate o singura cale), are Inaintea sa unul sat dou'

defileuri. Legatur& nu exista Intre cal; conditdile de

debuare defavorabile, cad apararea dispune de mat

multe drumuff prin care plite sa concentreze forte
superielre la Turnu-Severin, Trgul-Jiulul i RamnicuV
') Vejl Transilvania, latura de Est.

88

Valcea. Aceste puncte sunt apol legate printr'o bung,

linie transversala, ale carel centre de manevre sunt
pentru portiunea apusana i Craiova pentru
Intrga sectiune, ceia ce face conditiunile apararel si
mal bune.

Vedem dar ca se pae conchide din cele clise

In casul cand Oltenia ar fi aparata cu destule forte,
ofensiva ar avea putinI sort' de reusita succesul
WI nu ar putea fi asigurat de cat In casul cand ar
putea saI procure superioritatea numerica la punctele de debusare, ceia ce defileurile nu'l permit.
ROMINIA MARE

Romania mare este partea tkrel dintre Olt de o

parte, Hilcovul, Putna i cursul inferior al SiretuluI
de cea-l-alta; ea se Intinde din crestele Carpatilor
pan& In Dunare, de la gura Oltulul la a Siretului.
Din punctul de vedere al formelor terenului; csta
regiune nu se deosebesce apr6pe intru nimic de Oltenia.
Gasim i aid treI zone : una rnunt6sa, constituita de

versantul meridional al Carpatilor, una delur6s, care

nu este de cat prelungirea muntilor spre campie

In fine zona seas& ce se Intinde intre p6lele
r i cursul DunareI.
Zona munt6sa este partea cea mal Malta a muntilor noSriI, In unele puncte atinge limita zapedilor
vecinice. Ea este iata de mai multe rIurl , din care
dotu sunt de o important& militara mal mare si
anume Prahova i Buz6ulur.
Luand ca linil de demarcatiune aceste rlurI, Intreaga

89

zona pene fi Impartita, pentru Inlesnirea studiulul sti

din punctul de vedere militar, In trei masivi
i) Masivul dintre Olt si Prahova, compus din muntii
:

Fagarasului si o parte din muntiI Barser.

Masivul dintre Prahova si Buzti, compus din
restul muntilor Barsel si o parte din muntif Buzenlul.
Masivul de la Est de Buz" compus din restul
muntilor Buz'uluI.

I sin acestl masivI ia nascere mal multe cursuii

apa, care se adunl. In dou basinurl principale: Argesul si Ialomita si un basin secundar : Buzul, afluent

al Siretulu. Unele din aceste riuri at o important&

cu totul secondara, notandu-se numal prin faptul ca
deschid comunicatiunl In zona dealurilor si a muntilor, i leaga ast-fel aceste zone cu partea seas& a
trei, care este cea maI bogata i maI populata. Altele
Irisa, ati re-care important, fie prin volumul apelor,
fie mal cu searn, prin directiunea ce al In curmezisul zonel sese, constituind ast-fel o serie de linil de
aprare, care In anumite casurl, ar putea fi utilisate
cu Ore-care succes.

Oro grafia
Masivul dintre Olt si Prahova
Dupa Impartirea facuta, munt,iI dintre valle Olt si Prahoya apartin, din punctul de vedere militar, unul acela$f

masiv, care presinta apr6pe aceleasl caractere In 00',

Intinderea sa. Dupa numirile date Insa de locuitorl, masivul se descompune In cloud partr: muntil Fagra-

sului, de la Olt si pana la Dambovita-Dambovicira,

-50
0 partea occidental& a muntilor BarseI, restul de la
Dambovita pan& In Prahova.
Muntii Fdgeirciqului. Acet1 muntl represinta partea cea mar impunat6re a Alpilor Transilvanr. Inaltimea lor variaza Intre 2000 i 2500m, atingend prin
urmare, cu unele vIrfurT, limita zapeclilor vecInice.
Lungimea crester este de vre-o 80 kilometri. Extrernitatea lor estica se leag& In Transilvania cu muntil
Persanr i Geister, care se Intind spre Nord-Est pan&
la Olt, silindu'l sa curg& prin defileul Rakc*

Spre Nord, ramurile acestor muntl stint scurte i

cad In pante repe41; spre Sud, din contra, sunt lungr,
In medie 35 kil.; de la crest& ; acestea at o directiune
normala pe cresta pan', la unja Bogdanescr, Stanescl,
Campu-Lung, Laicai, unde se termina zona munt6s&.
De aci ramurile de la Vest de culmea Comarnic
(care desparte apole Oltulur de ale Argeplul) at o
directiune curba, cu convexitatea spre Sud-Est.

lntre aceste ramurr curg afluentil din stanga 01tulur, din care cel maI important este Topologul, confluenta la Slavitescr.

Ramurile de la Est de culmea Commie conserv

direcOa lor normala pe crsta. Prin valle formate de
ele curg afluentir din stanga Argeplur
Intre acetI afluentI distingem, Incepnd de la Vest :
Valsanul, confluenta la Merianl; Rini-1)6mnd care prime0e riul TerguluI cu Sora 0 Argeelul, confluenta la
Pitescl ; In fine Dambovita cu Dambovici6ra, confluenta
In zona eas,, la Budescr.
Diferitele sval nu deschid nicl o comunicatiune peste
frontiera; exist Ins& cate-va sosele care pun In le-

-- 91
gatura soseaua principal Pitescl-BucurescI cu locaagile din susul vailor enumerate.
Aceste trunchiurI sunt :
Prin valea Argeu1u1 i a Topologuldf, soseaua national& PitescI-Curtea-de-Arge*-TigvenI-Cainenr, comu-

nicatie importanta, prin care se pae trece din valea

Oltulur In a Argeplul. La TigvenI soseaua se bifurca
trimetnd o ramura la Ramnicu-Valcel.
Prin valea Argeplul, soseaua comunala Arefu-Curtea-de-Arge.
Prin valea Valsan, soseaua comunal& de la MeriqanI la Bradetu.

Prin valea Dmna, soseaua judetiana

canI-StAnescI-NucOra, trimetnd o ramura de sosea
comunala prin valea riuluI Sora, la BerevoescI.
Prin valea D6mner i riul Trgulur, soseaua naional& PitescT-Campu-Lung, care se prelungete prin va-

lea Dambovitel spre pasul Bran, In muntil Barsel.

Prin valea DamboviteI, soseaua judetiana Targovitea-DragomirescI-PitescI, trimetand o ramurA de sosea comunal& pe vale In sus, la Dragoslavele.
Din &Ste aceste trunchiurI sunt importante caile
PitescI-CainenT i Pitescl-Podul-Dambovitel, care duc
la frontiera.
Comunicatil transversa le sunt fcrte putine i nu
continuitate, spre a forma o bun& linie de legatura.
P6te servi ca ast-fel de linie drumul Ramnicu-Valcea-

Campu-Lung, pe la marginea zonel munt6se, care

consta din 3 trunchiuri
1) Ramnicu-Valcea-Curtea-de-Arge, cale nationaM,

2) Curtea-de-Arge-Stane01, trunchiurl comunale In

pr6st& stare, 3) Stnesci-Campu-Lung, sosea judetiana.

92

Munir sunt aspril i puOn populatI, lucru ce se

deduce din faptul putinelor c&I de comunicatie ce se

gasesc In er, ccr zona munts nu este strabatuta

de ct de potecI.
Intre ele pot fi notate cea care duce din valea TopologuluI In a Oltu11.17, trecnd frontiera la pasul SariOra.

Muntii Bcirsei. Aceqtr muntr se intind de la Brsa

pan& in Tatrang, ap, In cat numar o parte din er sunt
coprinr In masivul considerat.
El ail acelaql caracter qi aceea0 structur& ca qi muntir
Fagrar; rarnurile lor cad spre Sud In directia normal&

pe creasta. Ramura Leota, desparte apele Argeplur de

ale IalomiVf. Muffle Incep de la unja Laical, CozienrCam pina.

Muntif Barsel In acsta portiune sunt str8lAtuV, afar&

de importanta cale din valea Prahover, care duce pe la

estremitatea estic& a masivulur, de o singur& cale de
comunicatie qi. anume : soseaua din valea Ialorniter, care
se termina, la MoroenI.
Mar gasim Ins& potecele :
Micloanr-Trtzburg, peste culmea Leota.
Moroenr-Trtzburg prin vama Strunga. Acst din
urm potec& se Mg& prin una lateral& cu cea precedent&
precum qi cu calea din valea Prahover.

Muntil Brser sunt tot atat de aspri ca qi ar Fgraquluf, cu t6te acestea, er sunt mar popular din caus ea
pe aid trece drumul cel mar important ce Mg& Romnia
Cu Transilvania, drum care este Insotit la mic& distant&
de alte mar secondare.

93

Masivul dintre Prahova si Buzki.

Acest masiv este si el Impartit in dou, de valea Teleajenulur, si se compune din o parte din muntiT Barser
(partea de la Est de Prahova) pana* la Teleajen si din
partea Vestica a muntilor Buz6uluT.

Munfii Bei rsei. In acsta, parte n'unta Barser sunt

mar putin aspri.
Inaltimea lor se scob6r5, sub 2000 metri, iar adancimea cresce la 50 km., ceea ce face ca panta generala
sa fie mult mar dulce.
ET sunt strabatutI de drumul ordinar din valea Doftaner, ce vine din Transilvania prin pasul Predelus
la Tesila, trecnd de aci peste cuhne In valea Prahovel,
la Comarni c.

Prin valea Doftane1 se continua. In jos un drum In

conditiunr mediocre, printr'un deffleti numit Secazia, si

merge la Brebu si ampina

Pe marginea oriental& a muntilor Barsel, unde Incep ar Buzulu1, trece calea Bratocea, care urca valea TeleajenuluT si da In valea Tatrang ; iar pe cea
occidental, trece calea Predeal, cea mar importanta
din tac) comunicatiunile din Alpir Transilvanr.
Muntii Buztflui. Acestr muntr sunt coprins1 Intre
Teleajen si 11111 Buzt ; eT devin din ce In ce mar
miel, de la Vest spre Est ; lng'a valea BuzIl Inltimea lor maxim, este de 1400 m., cu t6te acestea
formele lor fiind Incurcate si aspre, putinele comunicatil ce-1 strlat presint marr greutatl.
Mara, de cele dou6 ca ce trec pe la extremit&tile

94

lor, prin valea TeleajenuluI i a Buzaulul, el sunt traversati de un singur drutn In f6rte pi-6sta stare.
Acesta este drumul din valea Drajnel, care duce de
la Valenl la pasul Tat,aru. De la ValenT pana unde
se ramifica din calea Bratocea , la Drajna de sus,
este sosea, de la Drajna la Don drum ordinar, (parte
sosea proectata,) iar restul poteca, care d'a In valea
superira a Buzaulul.
Muntif Buzului mal sunt traversatr de o poteca,

care de la Cislat duce prin valea Basca-Chiosdulul

la Crasna peste frontiera.
Ca comunicatil de legatura, p6te fi considerat, soseaua Cislat-Ogretin-Valenl, care leag calea Buzail
cu calea Bratocea.
,Masivul de la Est de Buzft

Acest masiv se compune din restul muntilor BuzatiluI, carl se Intind pana la Milcov i Zabala, afluentI
al' Putnei.

Inaltimea lor se cob6ra la 1300 m., prin urmare

aci avern partea cea mal j6sa a muntilor notril de
pe frontiera nordica. Adancimea zonel muntse este
de 50 kilometrit, repartisandu-se apr6pe egal pe cele
2 versante. Nicl o comunicatie nu'l traverseaza.

Hidrografie
Hidrografia Munteniel consta din :
Dunarea 1).

Afluentif din stanga af Oltuldf.

Vedea O afluentir s'l : Teleorman i Cotmeana.
! ') Vecll nota de la pag. 74.

95

Argesul si afluentil sl : Valsan, D6mna, Dmbovita si Neajlovu.

Ialomita si afluentul sfi Prahova.
Afluentil Siretulul.
Afluentil din stinga al Oltultii

Oltul primesce In stanga sa numai afluentl de va1(5re neinsemnat ; pot fi notatl Topologul si Oltul mic.

Primul iea nascere din culmea central& a muntilor

Fagarasi (V. Negoi) .si curge In directiune Nord-Sud
p&na la Tigveni, de aid se Incov6ie spre Vest dand In
Olt In fata gurei Luncavtului, in dreptul Slavitestilor.
Ca volum al apei, Topologul nu are niel o InsemnAtate; In stare ordinara el p6te fi trecut cu piciorul
ori si unde; avnd Ins& mai tot cursul WI in munte,
patul este acoperit cu bolovani.
Valea sa, care In unele 041 de la Suici In jos
este spatis, are importanta prin faptul ca este populatA si strabAtut de o sosea, care permite ocolirea
parteI celei mal grele din deflleul Caineni.
Acsta sosea duce de la Tigveni la Cainenr. lasand
valea Topologuldi la Salatruc si dand In a Oltului

peste culmea Spinu. Ea se desparte la Tigvenl din

soseaua national& Pitescl-Curtea de Arges-RamnicuValcea, si se mal leag& cu valea Oltului prin soseaua
comunal6 Suici-Jiblea, care Ins& din causa pantelor
este o comunicatie grea.

0/tu/ mic este un WM de yes, de o important&

cu totul mArginit.

Provine din ape de stansura si infiltratiune : va-

96

lea sa incepe a se observa In dreptul Caraalulur, si

curge paralel cu Oltul de jos, In care se vars.& la Islaz.

Din punctul de vedere militar se p6te observa a

fiind paralel cu Oltul, !Ate In anumite imprejurarl
sari mreasa val6rea.

Vedea
Apr6pe In tot cursul WI, Vedea apartine regiunel
ese; el isvoresce dintre ultimele ramificatiunf ale culmeI Comarnic. Are o directiune generala spre Sud-Est
si se varsa In Dunare, dupa ce trece pe la Rust'. de
Vede si Alexandria, prin dou6 bratet unul spre apus
numit al ZimniceI si altul spre r6sarit numit Garlele.
Volumul apelor este frte variabil, rful este supus umflrilor si secetel ; In medie, lrgimea variaa de la
30-60 m., iar adancimea nurnal exceptional este

att de mare in at sa nu permit trecerea prin vad.

In cas and apele Dunarel cresc, se produce un fel
de reflux, care se pote observa pana apr6pe de Bragadir.

Patul fiului, in partea de sus, este acoperit de pietris, In cea de jos este mlos.
Valea In general este spati6sa 4-5 kilometri, ea
este practicabila; In partea de jos pe alocurea este
mlastin6s5.

Trecerile sunt numer6se, pot fi notate cele de la

Alexandria. Rusil-de-Vede, Potc6va, Mrginenl, pe unde

tree soselele si caile ferate, cart duc din valea Argesulul In a Oltului.
Vedea primesce afluentil Vedita, Cotmeana si Teleormanul, care presint identic acelas caracter, cu deo-

9 7 ---

sebire ca volumul apelor este mult mal mic si sunt

mal supusl secetei complecte.
Intre Olt si Vedea este de notat rlul Calmsatur, care
are cam aceiasI origin& ca Oltul mic. Cursul s'ti este
paralel cu Vedea, si se vars.& In lacul Suha, la NordVest de Zimnicea.

Ar gequl
Basinul ArgesuluI ocup& mal tal partea central&
a MuntenieI ; are o important& insemnat, prin faptul
c, In el se lntretae We comunicatiunile principale,
convergnd catre cel mal important nod de comunicatiune din tail., Capitala BucurescI, situat& cam In
centrul acestuI basin.
El este m'arginit la miaz6.-n6pte de culmea central&

a muntilor Flgaras, la Nord-Est de partea apusean&

a culmelf muntilor FarseI, la apus de culmea Comarnic, prin care se desparte de apele Multil si din p6lele care Incepe basinul Vede!, iar la r6sarit de culmea Leota, care desparte apele Argesulul de acelea
ale Ialomitel.

Directiunea cursuldf este maI antiti de la Nord

spre Sud ; la Curtea-de-Arges rlul se Inclina spre Sud-

Est, care directiune se accentueaz, din ce In ce maI

mult, pan& la confluenta cu Neajlovul, unde se Indrpt&

catre Est pan& la BudescI ; aid Dambovita 'I Indrpta

cursul din noti catre Sud-Est. Argesul atinge Dun&rea
la Oltenita, In fata orasuluI Bulgar Turtucaia.

Valea Argesulul p6te fi deosebita In treI sectiunt

De la origin& (sub vrful Negoi) pan& la Aref, de la
7

- 98
Arel la Pitescr, de la Pitescr la confluenta cu Dunarea.
In prima sectiune valea este o stramtre slbaticsa,

In tt puterea cuvntulnr. Nu exista ca comunicatiunr de cdt nisce trunchiurl de poteci frte grele,
treand adesea prin Insusr patul rlulur. Cstele vaer
sunt stanc6se si abrupte, cu desavarsire ne accesibile.
In a doua sectiune riul curge In regiunea dealurilor;
valea se lrgesce, este populat i practicabil, cstele
sunt mar putin aspre i accesibile. Comunicatia este
lesnicisa.

De la Pitescr In jos, fundul vaer iea aspectul unur

yes, lrgimea sa creste progresiv de la 4-8 kil., este
populat, productiv, i practicabil In t6te sensurile.
Dealurile Inceteaza la Pitescr numar pe.rnalul drept al

rlulur ; pe malul stang ele se continua pana la Gescr,

unde rlul intr cu desa,varsire In regiunea easa.
In acst regiune directiunea Sud-Est este data
rlulur de o terasa, care se prelungesce pana la confluenta

cu Neajlovul, de unde Incepe a se departa de malul

Acsta terasa are Insemntate din punctul de
vedere militar.
Albia riulur este neregulat ; lrgimea sa variaz

filtre 150-300 m., malurile sunt escarpate ; fundul

este acoperit cu pietris In regiunea dealurilor, In cea
seas este mlos.
Argesul are regim torential; volumuI apelor sale variaz cu anotimpul. Largimea pana la Pitescr nu trece

de ordinar de 60 m., iar in jos atinge pe alocurr

200 in. Adancinaea pana la Curtea-de-Arges este mica,
se pte trece prin vad, In jos ea creste ; la Pitescr

trece de 1 metru si merla pana la 2 si 21/2.

Punctele de trecere aj Insemntate mar cu seama

99

de la Curtea-de-Arge In jos, de unde rIul nu mai

'Ate fi trecut prin vad In off-ce vreme. Aceste puncte
sunt :
Curtea-de-ArgesSoseaua Pitesci-TigvenI ;

MerianiSoseaua Pitesci-Curtea-de-Arge;
PitesclSoseaua Pitesci-Campu-Lung ;
Pitesci-GolescICalea ferat& Bucuresci-Vrciorova ;
IonescrSoseaua Gescl-Giurgiu ;
PriskenISoseaua Bucurescsi-Turnu-Magurele ;
CopcenT i DresciSoseaua Bucurescr-Giurgiu
GradisteaCalea ferat, Bucurescl-Giurgiu.

Argesul primete mai multi afluenti, tare earl sunt

de notat :
Pe drpta: Nenjlovul, cu afluentul s Glavacioc. Pe
stanga: Vlsan, confluenta In apropiere de Merisani ;
Rlul Doamna, confluenta la Pitesci; Sabarul i In fine
Dambovita, confluenta la Budesci.
Acesti dol din urm& sunt eel mai importanti.
Riul Doamna isvoresce dintre culmea Gheserea
culmea central& a muntilor Fgras; cursul sal este
apr6pe paralel cu al Argesului, i primesce la Colibas
pe Rlul Targulu, care ud, Campu-lung si In care se
varsa, In apropiere de PiscanT, Argeselul In stanga, Sora

cu Bughea, In drpta.

Ddmbovita are important& prin lungimea cutsului

sal si prin faptul c& ud& Capitala.
Nasce In fata vael Doamnei, dintre culmea Gh6serea

i culmea central& a muntilor Fagras.

In partea superb:5ra a cursulur s, Dambovita deserie un mare are de cerc, determinat de mersul cre-

100 --

stef centrale a Carpatilor ; de la cohfluenta cu Dambovici6ra, cursul se Indrpta apr6pe direct catre Sud;
la esirea din zona munt6sa, la LicIA, se inclina catre
Est si de la Dragomirese, Dambovita curge paralel cu
Argesul, pan& la Budesd, unde se vars In el.
Valea, pana la Podul Dambovitel, este o strimt6re
de muLte, impracticabila; de la podul D'amboviter, Incepe a se mal' Jrgi putin, de si este inc, putin spatdsa, ne-trec'nd peste 500m, iar In unele parV se restringe chiar, transformandu-se In defileil, cum este
la Cetatenr. La GereenI valea s lrgesce treptat pana
la 3-4 kil., iar la Dragemirescl riul ese din regiunea
Muffler.
Lrgimea rluluI este 20 - 40 rnetri, regimul sti este
torential; cu t6te acestea, sectionea care strabate orasul Bucurescl este canalisata i regimul regularisat,
asa In cat variatdunile In partea inferira a cursulul
nu sunt at'at de simOte. A.dancimea rIului In rare lecurl trece de 1. metru.
Puncte de trecere sunt numer6se; riul se 'Ate trece
far greutate prin vad, iar podurT In munt,I si
sunt la: Podul DamboviteT, Rucar, Dragoslavele; In
regiunea ses, sunt maI multe, Intre care sunt de remarcat : podul caeI ferate Titu-Targovistea si cele de
la Bucurescl In num6r de 11, din care 3 de fier, 7 de
piatra si 1 de lemn.
Dambovita primesce In regiunea munOlor pe Dambovici6ra, a card vale corespunde In Transilvania vaef
Barsa, i prin care trece sosdua Campu-Lung-Brasov.
In regiunea sesa primesce pe Colentina.

- 101

Ialomita
Ialomita isvoresce din clina meridionala a muntilor
Barsel, i anume de sub c6stele apusene ale BucegiuluI.
Cursul s't are directiunea Nord-Sud pana In apropiere de Targovite, de unde se inclina catre r6sarit.
De la BilciurescI, Ialomita ia directiunea generala
spre rsrit, descriind numer6se sinuositatr pana, In
Dunre, In care se varsa la Gura IalorniteL Se crede

ca mal de mult, rlul pastra directiunea Sud-Est de

la BilciurescI In jos pana la gura sa, langa oraul C5,-

laraql, directia ce este semanata ast-4i de lacuri qi

ml atine.
Basinul Ialomitel este marginit la Nord de culmea
central a muntilor Barsel, la apus de culmea Leota,
care-1 desparte de basinul Argeulul i la r6srit de
culmea Tatarul, din munir Buzeulul, care-1 desparte
de basinul Siretulut
In partea superi6ra a cursului IalomiteI, valea este

strImta i s'lbatica; c6stele sunt stanc6se i ne accesibile; o sinnpla poteca duce la frontier.,, trecnd prin

pasul Strunga In Transilvania, la Trzburg. La Moroeni valea incepe a se l'rgi, ma cu sma de la Tito,
In jos, de unde rlul curge In zona dlurilor, pana la
Taxgovite. In acest punct, fundul vaei este un es de
apr6pe 7 kilom. lrgime. De la Targovite In jos, riul
curge In regiunea esa, i uda partea cea mal unita
a t'arel. Intre cursul sil inferior li al Dunarei, se Intinde cmpia numita Baraganul, cu desvrire uniforma i lipsita de apa.
Albia riulul In Mun este stInc6sa; de la MoroenI
in jos este acoperit cu pietri ; In regiunea easa

102

cu nisip sat mal. Pan& la Targoviste nu atinge 10Cr

m. largime, In jos Ins merge pe alocurea pana la300 metri.
Volumul apelar in partea superior& este mic, crest&
catre cursul inferior. Pan& la Thrgoviste In timpI
largimea este de 300 m., adancimea sub 1 m.
De la Targoviste In jos largimea merge pana la 50-60,
metri, si adancimea In timpul cresterilor ajunge

la 3 m. In ceea ce privesce punctele de trecere, in

stare normala, p6te fi trecut prin vad, apr6pe
tot lungul cursuluI s65, acolo unde fundul este resistent.
Podurile sunt numer6se de si nu t6te In bun& stare.

Sunt de remarcat cele de la Targoviste, cel de la Catunu, BaRani si Tiganestf, prin carI tree comunicatiflece leaga Ploestil cu BucurestiI; si In fine cel de la CosarenI, prin care trece soseaua Urzicenilor.
Ialomita nu primesce de cat un afluent important :
Prahova; tot' ceI-l'altY afluenti directI al si sunt nisce
parae de munte sa garlete de yes, fa'r niel o Insemnatate. P6te fi notata Ialomici6ra apusan, confluenta

ma jos de Tia; pana aid Ialomita este numita la..

lomici6ra r6sariteana.

Prghova. Va lea Prahovei Imparte In dou6 masivul

muntilor BrseI. Importanta sa este mare, pentru

prin ea trece comunicatia care leaga ma direct capitala Bucurescl cu Transilvania,. Valea sa corespunde
In Transilvania \del Timesulul (Tiinatis).
Volumul apelor In general este mic. Riul pote fi trecut, In timpi ordinarl, aprpe peste tot cu piciorul.
Valea In general este populata ea Ina 13,U este

larga, In unele prtI axe chiar prtl fOrte restrinse

103

De la Frontiera la BustenI largimea variaza Intre 50

si 200 m. ; cstele sunt repecil si In multe puncte aspre. De la Busteni la Floria valea In medie are largimea 300 m., atingnd In unele partI 500 m. Intre
Floria si Comarnic c6stele se apropie, devin drepte si
stancse; riul strabate un defileti, numit al Oratiilor,
stramt In cat soseaua si calea ferat, sunt nevoite a
lasa fundul vael. De la Comarnic In jos valea In fine
se largeste.
La Cmpina riul intr, In regiunea seas& si dupa
ce trece de unja PloescI-Tergoviste, descrie un mare
aro, spre a se Indrepta catre Est, pan& ce da In Ialomita In apropiere de Moldovenl.

Prahova este traversat& de mal multe orl de cala

ferat si soseana BucurescI-Brasov. De la Campina la
Predeal sunt 8 poduff de drum de fer si 5 de sosele.
Prahova priniesce In stanga sa pe Doftana si pe
Teleajin, care la randul sti este marit de Drajna si
Cricov.

Doftana. Volumul apelor acestul rlii este de ordinar mic, vadurile sunt numer6se, prin faptul ca peste
tot, fundul patulul este resistent.
Doftana isvorasce din culmea central& a muntilor
BarseI, si curge de la Nord la Sud pana la SloboziaCampina, unde se vars, In Prahova.
Valea In general este deschisa In partea sa superi6ra ; partea de jos, de la Tesila la Brebu, este mal
aspra, c6stele se restrIng spre a forma un defileti numit Secaria. Din acsta causa comunicatia este dificil& si de aceea drumul, ce vine de la frontiera, cotesce

104 -de la Tesila peste muntele Secaria spre Comarnic in

vales, Prahovel.

Teleajinul. Acest afiuent al PrahoveI deschide, prin

pasul Bratocea, o cornunicatie important& Intre PloescI si Brasov. Valea sa corespunde In Transilvania
vael Tatrang.
Valea TeleajinuluI are in muntl o directdune simetric& cu a vaei Prahova, In raport cu axa Brasov-Ploescl. Dupa esirea din zona dlurilor, Teleajinul descrie
un mare cot, la Nord de PloescI, si merge a se varsa In
Prahova langa Receanu, dupa ce a primit ma' antAti
pe Drajna, In regiunea muntsa, si pe Cricov, In cea
seasa.

In general valea este deschisa, atingnd pe alocurea

chiar 2'12 kil. largime; In dou '6 partr Insa ea se restrange si forrnza defileuff: de la frontier& la Cheia,
unde c6stele sunt apropiate si stanalse, pe o intindere
de vre-o 7 kilom., asa In cat drumul este nevoit sa lase
valea, si de la manastirea Suzana la Valea Larga, unde

iarasI cstele, aspre si verticale, se apropie de a nu

da loe, In unele puncte, de cat trecereI rluluI.
Apele Teleajinului In general sunt mid, in timpl or-

dinarl 'Jae fi trecut cu piciorul prin tot locul ; fundul este pietros.
Afluentii Siretului

Buzeul. Valea Buz6uluI are importanta prin faptul ca

ea contine ultima comunicatiune spre fsarit, care traversza Alpil Transilvani. Acsta comunicatiune este Insa

In conditiunI mediocre, din causa asprimeI terenula

105

Buzul isvorasce din Transilvania, din muntele

inconj6ra masivul acestul munte, tae frontiera la pasul Buzal i curge spre Sud-Est pana la
CisMil; aid, printeun cot brusc, 8e Indrpta intr'o directiune apr6pe norm ala pe cea d'antit. La gura Sratelului reia directiunea Sud-Est 'Ana la Cilibia, de
unde se indrpta spre Nord-Est, pana la Siret, In care
se varsa maT jos de Maxinenr.
Valea Buz'ulul nu este uniforma, de i In general se
'Ate glice ca este asprA, In tt regiunea muntilor.
De la frontiera i pana la Nehoiu, riul curge Intr'un
adevrat defile aspru i stancos. In jos terenul incepe a deveni maI putin aspru, dar valea nu se largete de cat de la 11ajet In jos; De aci ltimea fun-

dului cre0e progresiv, 0 de la Cislt atinge 2-3

kilom. La gura NiscovuluT rIul intra in zona seas-a.
Buz6u1 are un regim cu totul torer4ial. In timp de
seceta adesea un fir de apa, se scurge prin matca sa,
iar In alte epocI se umfia ast-fel, in cat umple cu totul matea, a carel lrgime trece i de 300 m. In cas
de ape rnarT, Buzul se revarsa chiar din matca.
Bann, icut. Ratnnicul ese din muntir Giurgiulur ;

curge la inceput spre Sud-Est pana la oraul R.-Sarat, 0 de aici se int6rce, 13 a 0 Buzul, spre Nord-Est,
varsandu-se in Siret, a pr6pe de Namol6sa. Ramnicul
nu deschide comunicatie spre muntl, 0 apele sale sunt
In general miel, nu maT putin a importanta prin faptul ca tae, ca i Buzul, sosua Foqani-PloescI; pe
de alta parte, cursul sti inferior imparte In dou intervalul dintre Focani. j Na'mol6sa, precum acela al
Buz6ulul Imparte intervalul dintre Namol6sa i Galati.

106

Puntele CiorastI pe Ramnic si Domnita pe Buz6i1

at' fost propuse a se Intari, pentru complectarea sistemulur de aparare de pa Siretul inferior.
CAI de comunicatiune

In lungul Romaniel marI trece, de la FocsanY la

Slatina, prin Ramnio, Buzet, Ploesd, Bucuresd, Pitesd, calea cea, mal important& de comunicatiune a
taref, catre care converg sat de la care pornesc t6te
cele-l'alte drumurI. Ea este constituit, din calea national, si unja mare de drum de fer, care strabate Intrga tar, de la un capat la cel-l'alt (ItcanI-V'rciorova).

Paralel cu acsta linie nu exista apr6pe nicl o cale,

care s, se continue de la Olt la Siret, ci numaI trunchiurl de importanta locala, menite a lega Intre ele
diferite puncte
Miscarea generala, In sensul paralel cu muna, se
face prin urmare numaI pe acsta linie, Intre punctele situate la distante marl.
Exist Ins, diferite trunchiuri de comunicatie, f6rte
importante, ce at o directiune perpendicular pe cea
principall, duc'nd catre Nord spre muntI, sail catre
Sud spre Dunare.

Din c,ile car! due spre muntI, cind se continu,

pan'a la, frontiera, legandu-se cu reteaua de comunicatiunI din Transilvania.
Acestea sunt :
Soseaua national& Pitgscl-ainera, care trece frontier% la Elul Va,duluI, (land In caiea, Turnu-1o.

Soseaua pitesa-Brapv prin pasul Bran.

107 -Soseaua si calea ferata PloescI-Brasov, prin pasul

Predeal.

Soseaua Ploesci-Brasov, prin pasul Bratocea.

Soseaua Buz6ti-Crasna prin pasul Buzri.
Aceste comunicatiunl sunt cunoscute sub denumirile

de: calea Cinenl, Bran, Predeal, Bratocea si BuAil.

Calea Caineni. De la Pitesc1 se desparte din artera principal o ramur de sosea national ce merge

la Curtea de Arges, urcand valea Argesulul; ea trece

peste culmea Comarnic la Tigvera In valea Topologulul, unde se bifurc; o ramur merge la R-Vlcea,
iar alta, urcand valea Topologului, pe care o las, la

Sltruc, duce la Caineni. De aid, pentru a urma

drumul In Transilvania, este nevoe a se trece Oltul, pe

pod umbltor, si a se da In calea Turnu-Rosu.

CondiOunile acestel cl, din punctul de vedere militar, de si nu sunt excelente, totusi ele sunt destul
de bune, fiind multe localitt1 In tot lungul drumului
si netrecndu-se nici un punct de mare greutate, dac,
se face exceptie de punctul unde soseaua tae d6lul
Spinu, pentru a trece din valea TopologuluI In a ()hula
Aici, panta este lunga si repede, ceea ce face ca tran-

situl a nu fe tocmal lesnicios.

Calea Caineni este In legatur cu cea diu valea 01tului priu soseaua uat,ional, TigvenI-Rmnicu-Valcea, si soseaua comunal& Suici-Jiblea (In fa0, Calimlnescilor).

Ea este secondat de o a doua sosea naOonal, In

conditiunl ma' mediocre, care clgce cle la Pitesci direct la R.-Whea.

108

Ca puncte tactice In lungul acesteI cal, putem nota:

Cainenii, Surdoiu, TigveniI si Curtea de Arges.

Calea Bran. Acsta cale se compune din soseaua

ce merge de la Pitescl la Brasov, prin Campu-Lung.
Pana la acest din urma punct, ea este Insotit de
cale ferata, care se desparte din linia principal la
statiunea Golesci.

De la Brasov pana la frontier, calea urca valea

BarseL De la frontier& pana la podul Dambovitel sco136ra valea Dambovici6rel si de aicl pe a Dmbovitel

pana In dreptul Dragoslavelor. Trece apol peste culmea Tefelga la Namaescl, In valea Argeselalul, si peste
culmea Dobriasl la Campu-Lung, In valea Riu-T6rguluI.

Soseaua In general este In bun stare.

De la Campu-Lung spre interior calea se bifurca.
Ramura principala, sosea nationala, merge la Pitescl,
iar cea secondar, sosea judetiana, duce la Gemenl, In
valea Damboviter, trecnd din not culmele Tefel6ga
si Dobrias.
intre Dragoslavele si GemenI exista, In valea Dam-

bovitel, o comunicatie, dar ea este In cond4iunl mediocre, mal ales intre Stoenesci si Miclosanl, din causa
defileuluI ce strabate rIul In acsta parte a yac' sale.
De la Miclosanl In jos Ins, comunicatiunea este
bun, sosea judetiana, care duce la Tlrgovistea, prin
Dragomiresci.

Acsta ramificare a soseleI spre interior da o importanta deosebita orasulul Campu-Lung, prin faptul
ea Inlesnesce f6rte mult concentrarea fortelor apkarel
asupra acestul punct, In cas cand s'ar simte nevoia.
Puncte importante pentru aparare pe ac6sta cale

109 - -

avem : Podu Dambovitei, Dragoslavele si Cam pu-Lung.

Capta, importanta si Stoenescii, mai ales dad, se

vor ameliora conditiunile comunicatiei ce scob6ra valea
Dambovitei.

Calea Predeal. De la Ploesci se desparte o ramura

de sosea, care urcand valea Prabovel, pune In legatura, Romania cu Transilvania. Soseaua In sine e In
perfect& stare, are Ins& multe lucran i de arta, care
se pot distruge si Intrerupe, prin urmare, comunicatia
pentru cat-va timp.
De la Campina pana la frontier'a valea este in general putin spati6sa, la Busteni, Sinaia si Isv6rele, se
mai largesce, atinend 500 metri. Mal sus de Comarnic
se gasesce defileul Oratiilor, larg numai de cate-va
cleci de metri.
Cu tte acestea, se pte gice ca, valea presinta con-

ditiuni bune, din causa, d este populata si nu se restrange de tot, de cat In putine locurT..
Ca puncte tactice sunt mai cu osebire: Bustenr,
Oratiile (defileul) Campina.

In Transilvania soseaua e de asemenea In perfecta

stare, ducnd prin valea Timesuluf la Brasov ; presinta Ins& un punct dificil, imediat dincolo de frontiera, unde pa,nta fiind repede, e nevoita a scoborl
In zig-zag.
Calea de comunicatie din valea Prahovel e secondata de drumul ce unesce Brasovul cu Campina prin
pasul Predelus, si care p6te fi numit calea Predelus.
Intro calea Bran si calea Prahovel exist& o potec
pe culmea Leota, care vine de la Trzburg din Transilvania si scobra, in valea Dambovitier la satul Laicai ;

110 --

ea permite a. se Intrce punctele din susul DambovifeT. 0 alt& potec& vine tot de la Trzburg, trece
prin pasul Strunga In valea lalomiteT, si de la MoroenT
se transform& In sosea, conducnd la TIrgoviscea.

Aceste dou potecT sunt In legatur& cu o poted,

transversala., care pornesce de la CozienT spre poteca
Laical

Calea Predeluff. Pasul Predelusi este legat cu Brasovul printeo sosea In bun& stare.
Spre interiorul treT comunicafia se face printr'un
drum ordinar On& la Tesila, unde din causa defileuluT numit Secarie, drumul apuc& spre valea PrahoveT la Comarnic, transformndu-se In sosea.

In josul \del nu se continua, de cat un drum In

conditiunT prste de tot, dar care de la Brebu devine
iarasT sosea.

Valea In sine nu e larga, ea variaz lntre 200-300

m., terenul Ins& nu este aspru, asa ca, pentru col6ne
mid, conditiunile de mars sunt bune.
Ca puncte favorabile apatreT avem Zon6ga si Tesila.

Intre Prahova si Doftana exist& ma multe potecr:

una care leag& pasul PredelusT cu Predeal, o alta care
leaga Tesila cu Bustenif si Sinaia putin, si o alta care
urrnand crsta se ramifica, spre cele dou6 v&T.

Calea Bratocea. De la Ploesci la Brasov exist, prin

valea TeleajinuluT, o comunicatie simetric& cu cea din
valea PrahoveT ; ea trece frontiera prin pasul BratoOea. De la frontier& pan& la atul Cheia, comunicatia
trece prin muntele Bratocea ; de la Cheia III jos So-

seaua titn6z6 valea ca're incepe a se argi (la

1.

ki-

''"' 111 ---

lom.) pana la Susana, unde se stramtz&, reducandu-se

In unele puncte, numat la catI-va metri.

De la Valea Larg., valea devine mat spatiels& ; c-

stele In general nu sunt aspre, mat cu sm& cea din

drpta rlulul.
Comunicatia consista dinteo osea judetian.
Ca puncte defensive pe acst& cale putem nota:
Valea Larga i Isvrele.
Intre Doftana i Teleajin avem o potec, care unesce
Sl&nicul cu valea Tatrang, urm&nd culmea St. Ilie.

Calea Buz611. Acsta cale pune In comunicatie valea Buzulut cu a Oltulul. Ea este In conditiunr pr6ste

din causa nature' terenulut.

Valea BuzOulul In general e stramt& In OM regiunea munt6s5).
Soseaua de la BuzOil 0 pana la Cislati este In bun&

stare, In sus Ins& este Impetrit numal pe unele locurt ; spre frontier& se transform& In potec&.

Pe acsta' cale ar putea sa se misce numat col6ne

uOre; pentru trsurt drumul este nepracticabil In sus
de fata Obel.
Calea BuzOulul se lg& cu a Bratocer prin soseaua
ce plc& de la Cisrail 0 d prin Ogretin In valea Teleajinulul.

Ea nu se prelungesce spre calea Predeal, ceia ce

face ea leg&tura Intre calea Bratocea 0 Predeal s& nu
pat& avea loe de cat prin PloescI,
Ca puncte favorabile ap6r&ret, In valea BuzOulul, sunt

de notat: Fata Cheil, NehoI 0 Cislatt. Calea Buz6a este

de mica importanta, fie pentru ca conditiunile sale

-- 112 ---

sunt mediocre, fie peutru ca se gsesce cam escen-

trica, fata cu

cele-l'alte

cal carl duc In Transil-

vania
Trunehiurile de comunicatiune spre Dunre.

Cile de comunicatiune mar importante, ce pornesc

sp.re Dunre, sunt urmt6rele :
Slatina-Turnu-Mgurele, In valea de jos a Oltulul.
Sosea judetian'a In cea mal mare parte.
PitescI-Turnu-Mgurele, Insotit de calea ferat
Pitescl-Costestr-Rusi de Vede Turnu-Magurele.

Acst, sosea, trimite de la R* de Vede, o ramura

catre Alexandria prin calea Vede!, care se prelungesce
pana la Zimnicea, trimetnd la rkidul s' o ramura
la Giurgiu.
Pitescl-Giurgiu, urmand In parte valea ArgepluI
(rIpa drpt).
BucurescI-Alexandria-Turnu-M'gurele, sosea natio-

nala.
Bucurescr-Giurgiu, sosea national Insotita de calea ferat'.
Bucurescr-Oltenita la gura Argepluf.
Bucurescl-UrzicenI-Slobozia-CalarasI.

Acst sosea trimite spre artera principal& ramura

Urzicenl-Buzil.

Ramnic-Brila.
Focw,nr-Braila.
Braila-Slobozia-Calra0, sosea judetiana In multe

pa'rtr Intrerupt anca.

113

Consideratiuni asupra frontierei despre Transilvania

Zona munt6sti, din Nordul Romniei mail, de la Olt

la Milcov, compus6, din muntii: Fagaras, Barsa i
Buz6i1, constitue partea cea mai importantsa a muntilor noOri.

inAltimea sa In medie este de 2000 m., In muntil

Fagaraplui 0 aT Barsel unele vrfuri merg pan& la
2500 tu., in spre Est InAltimea descresce; muntii Buzulul scad la 1300 m.
Adncimea zonei munt6se proprifi cjisg, variaz& intre

40 0 50 kil. Spre Nord ramurile sunt scurte 0 cad

In pante repecri, pe valea de mijloc a Oltulur; spre
miaclrgi, din contra, ele sunt mai lung! (30-35 kil.)
0 se prelungesc spre sesul Dunarei, transformndu-se
In dealue. Zona dealurilor scade in adncime de la Vest

spre Est, langb, Olt ea se racordza cu cea din 01-

tenia 0 apoi marginea sa se apropie, din ce In ce

mai mult, de zona muntilor.
La Sudul acestel zone se afla campia DunAril, care
se Intinde !titre p6lele dealurilor qi fluviil, avnd o
lrgime mid, spre apus 0 apoi devenind treptat mal
spatisa ctre fs-arit.
La Nord zona munt6s5, este mArginit de dou6 zone

ese, ale Oltului de mijloc, separate printeo barier,

munt6sa, constituita de munir Persani i Geister, care
pune In legatur latura de Sud a Transilvaniel cu cea
de Nord, 0 pe care o tae Oltul, deschiclndu-0' drumul prin defileul Raco.
Aceste dou qesuri conrespund: unul muntilor F6,-

garaplul, 0 este numit qesul sail tara Fdgra, iar

8

114

cel alt conrespunde in mare parte muntilor Barsd

se numesce sesul sa tara Barsei
Zona munt6sa este traversat de 6 cal de comunicatiune, din earl una singura duce In tara Fagarasuldf, calea Cainerif; cele alte 5 duc in sesul Barsei".
Acestea pornesc din tara din treT puncte deosebite :
Pitescf, PloescT i Buzai i converg spre Brasov, tind
frontiera pe un front aproximativ de 70 kil. Prin
faptul ca, din Ploescl pornesc dou cal i ma departe
se ramilica o a treia, resulta un fel de grupa re a cilor de conaunicatie atre centru ; adica un manunchi
central, constituit de cane Predeal si Bratocea, cu secundara Predelus si clouts' cai laterale : Bran si

Manunchiul central este insotit de o cale ferata.

Acestea fiind conditiunile de teren si viabilitate pe
frontiera despre Transilvania, iata consideratiunile ce
se pot face :
Un atac din Transilvania pte porni spre Romania
mare pe 5 drumuri, din carI dou6 sunt divergente :
calea Bran si calea Buz6f1; aceast, din urma este si
In conditiunf mediocre de viabilitate. Grupul de la
centru are ca prim obiectiv orasul Ploescl, catre care
converg; cele laterale ail ca obiective punctele : Pitesci
Buzff

Apararea este lipsit de o linie de legatura, In zona

muntdlor intre diferitele vaf prin cari tree aceste drumuff, totusf ea pte s, se exercite in conditiunf favorabile pe t6te directiunile sus artate.
La Dragoslave, Isv6re i Cisl apa'rarea dispune
de drumuri convergente din spre interior; la Comarnic
din contra, converg dou6 drumuff de la frontiera spre

115

interior, dar conditiunM de teren sunt cu desavarsire

favorabile a'pararel.

In casul until atac pornit din Romania spre Transilvania, ofensiva ar dispune de asemenea de 5 drumuri, converg6nd ins& t6te asupra aceluiasI obiectiv,
Brasovul, i debuseaza pe un front de putini kilometri. De la frontier& la obiectiv este numal o

mica de mar. Apararea nu pte gasi alt sprijin de

cat In formele locale ale terenulul i In lucrarile de
aparare ce ar face.
Din aceste consideratiuni si din faptul ea partea central& a acestel zone muntse este t6iata de
unja drpt6, ce unesce Bucurescii cu tara BarseI,
find traversat& In acelasi timp de drumul cel mai
important si mai in buna stare din Alpii Transilvanr,
acsta parte pare a avea mal multa probabilitate, de
eat orl-care alta, de a fi strbatut de fortele principa!e,
fie ca am considera casul until atac din Transilvania
spre Romania, fie vice-versa.

MOLDOVA

Prta numele de Moldova partea t6rel ce seintinde intre limita r6sariteana a Romaniel mari (Milcov, Putna

Siretul de jos), CarpaV orientali, Prutul si o linie conventionala, care o desparte la miaza-npte de Bucovina.
Cursul Siretului strabate aosta regiune In lungul

el si o imparte In dou6 OW, earl difer intre ele, din

punctul de vedere al formelor terenulur.
Portiunea de la Vest de Siret este in cea mal mare
parte munts& ; ramurile muntilor, de la unja Falti-

116
cenf-Thrgul-Neamtulul-Piatra-Onescl, se transform Ind

dealuri si se Intind Inclinandu-se simtitor catre SudEst, pana In valea SiretuluI.

Portiunea dintre Siret si Prut esta deluresa, constituita din prelungirea culmeY Rahova din Bucovina.

La partea de Sud a regiunel, cam de la inaltimeal

TecuciuluI, se Intinde o zona seasar cunoscuta sub numele de sesul Focsanulu.
Zona munt6sI este constituita de clima rsariteana.
a Carpatilor oriental!. Acest1 muntT ail cr6sta lor In,
Transilvania, In medie la 10 kil, de frontiera MoldoveI, si trimet catre Est, In ramurr puternice, diferitif;
masivl muntosI al MoldoveY.

In ceea ce privesce idrografia MoldoveI ea consta'

din cursurile SiretuluI si Prutulul, din afluentif de ambele part a! celul d'antlil si din afluentli din drpta.
al' celuI de al douilea.
lntre gurile SiretuluI si PrutuluI, Moldova este udat,

pe o mica portiune si de cursul DunareI, pe care seg,sesce importantul port Galatt

Orografia
Muntil MoldoveI se Intind d'alungul frontiereI apu-

sane, de la obarsia Zabalel pana la obarsia Dornel.

El sunt traversatI de maI multe riurl, lucru ce da
nascere la o divisiune natural& In 4 masivr, si anume :
Masivul de la Sud de Oituz ;
Masivul dintre Oituz si Trotus ;
Masivul dintre Trotus si Bistrici6ra ;
Masivul de la Nord de Bistrici6ra.

La acestl masivI trebue s, mar adaogam si pe cel

117

coprins 'futre Moldova i Bistrita, constituit de muntil

Bistrita-Mare.

Studiul orografiel Moldovel se reduce deCI la examinarea acestor 5 masivl.

Masivul de la Sud de Oituz

Intre Buzti i Oituz se Intinde un lant muntos, In

-forma', de arc, cu convexitatea 111tl-s'a spre Sud-Est ;

o extremitate a arculiff cauta spre Nord, iar cea-l-alta

spre Vest. Lungimea masivulul este de vr'o 85 kilometri, grosimea sa medie 40 kilometri (50 spre Vest,
-30 spre Nord).
Distanta maxima In linie drpta, futre valle Buzl
i Oituz (punctele Cislau i Onescl), este mal bine de
100 kilometri. Acest masiv se compune din dou6'
pa41 distincte ce Se unesc In v'rful Lacoci ; adica
muntil Buz6ulul i muntl Bretcanl (Bereker Geb.).
Munir Buz'ulul aU fost deja studiatr.
Muntil Bretcanl coprinsI intre Milcov, Zabala i Oi-

tuz se compun din 3 grupuri :

Munir Bretcani proprifi cliO, ce se Intind in
forma, de arc din muntele Lacoci pana In Oituz ; crsta
lor este In Transilvania, Intindndu-se paralel cu fron-

tera, la distant de 7-10 kilometri.

Muntil Vrancei, cari se ramifica din muntii
Bretcant, se intind spre rsarit filtre Sqita, Milcov
Zabala, pe o zona de 20-25 kilometri de la fronCrsta lor este frnta, o latura se Indrpta spre
,Zabala i una spre Putna, intre acsta crsta i a
aretcanilor curg Putna i Zabala In directiuni opuse.
Muntil Zabraut, cari se despart de asemenea din

118

muntiT BretcanT, .ie Intind paralel cu muntiT VranceL

Masivul considerat este relativ populat, dar, de-

muntiT Zabrautulni, carl sunt ceva mal aspri.

In ceea ce privesce comunicatiile, avem de notat
treT sosele In zona dealurilor :
Focani-Panciu-Soveja (va/ea Su4a).
Focsanr-Poiana (valea Putnei).
FocanT-OdobescT-Neruja (valea Milcovulut li a
ZabaleT).

Aceste sosele se termin la limita zoneT niuntse, ce-

p6te sa se considere ca marginita pe unja OnescI-CampurT-Poiana-Neruja.

In muntr, soselele cornunale se transforma In potecl, cari duc In Transilvania la satele : Oituz, Ghelentie li Kovasna.
Masivul dintre Oituz qi Trotuq

Acest masiv este constituit din clina oriental& a

munpor Cick li Cason, carT sunt cu totul in Transilvania.

Ramurile dintre Oituz i Uz port numele de muntiT OituzuluT, cele dintre Uz i Trotu nu at numire
generica (culmele Monnu i Bordea).
Basa masivuluT considerat are In tara o forma triun-

ghiulara, avnd ca laturi frontiera, Trotuul li Oituzul.

In Transilvania muntiT CiculuT se intind pan& In
Olt, marginind spre rsarit esurile CiculuT, iar muntiT
Cazonulur strang Oltul In defileul de la Tusnad.

Inaltimea medie a acestor muntl este de 1,500 m.

Masivul este traversat de douiS drumuri : unul prin.
\ralea Uzulul, sosea in proectie pana la frontierk ir

119

de aci sosea bula la Cik-St.-Gyergy. Al doilea drum

e cel din valea SlniculuI, care duce la Berek (Beretiu)
pe drumul Oituzulul.
Masivul dintre Trotus si Bistricira

Acest masiv se compune din muntil Tarcaulul

al CiahluluT, despartitl de apa Bicazulur.
Distanta pe frontier& intre cele dou6 pasurI este de
60 kilometri.

Muntii Tarcdului. AcetI muntl se Intind din Domuc 'Ana In Taslati, pe o zon& de vr'o 40-50 ki-

lometri, din care 10-15 kilornetri In Transilvania.

constati din mal multe ramuri paralele cu frontiera,
printre care curg, In sens opus, afluentif BistriteI
aI Trotuplui (Aseul, Taslaul cu afluentul s60 TaslaulS&rat, afluentI al Trotuplul ; Tarcaul i Domuc-Bicaz afluentI ar Bistritel).
MuntiI Tarcului, de qi Watt de multe v&I, nu deschid, din causa mersuldi culmilor, comunicatil peste
frontier&, nicI In lungul frontiereI; gasim Ins la p6lele lor, unde Incepe zona dealurilor, soseaua PiatraOnesci prin valea TaslauluI care, In apropiere de Tecan'', se Intretae cu soseaua Comane$I-Moinetr-Bacn,

iar la Oraa mare trimete o ramur& spre

Acsta sosea gdsindu-se In legAtura perfectA cu artera

principal& din valea Siretului prin cincI sosele i dou*

c&I ferate, este de o important& militar& frte mare.
Mal g&sim In muntiI TarcauluI dou6 potecl, una de

la Streaja la Moineqti *i alta pe \ralea Tarauldf, de

la Tarcafi la Palanca; importanta lor este Insa

120

Afantii Ciahldului. Acestr mUntl sunt o ramur&

a muntilor Gyergy; basa lor se Intinde intre Putna,
Bistrici6ra, Bistrita, Bicaz si Sedany (*.Mil Jidanulul).
Vaxfurile lor atinge Inaltimea cea mal mare din Car-

patil oriental' (1908 m.). Nu sunt str&batutI de niel

o cale, niel chiar de vr'o poteca us6ra, de aceia pot
fi consideratY ca un obstacol cu totul separator Intre
pasurile Bicaz si PrisacanI.
Masivul la Nord de Bistrita-Bistricira

Acest masiv este format din dou'6 grupuri despart,ite de apa Bistrita. Cel oriental este constituit din
muntil Bistrirei mart, cu aspect muntos pan& la linia Neamtu-Piatra, avnd o Inlti me de 1000-1300 m.;
grupul occidental este format din clina orientala a

muntilor Calimani si coprinde munir Grenfieqului,

1ntre Bistrici6ra si Negris6ra, si muntiI Dorna, Intre
Negri6ra, Bistrita si Neagra-Sarula Grosime a masivuluI total

este de 50-60 kilometri pana la fron-

tiera, care Inaintza In Transilvania In forma de peni nsula.

Sunt mal multe cal de comunicatie ce strabat acest

masiv.

Cea mal important& este cea care urea valea Bistritel, pan& la Broseenl, de unde Intorcndu-se spre
Sud-Vest, merge la pasul Vatra-Dornei, prin valea
Neagra-BrOseen1 maI antkiti, si apol a NegreI-Saruldi.
Calea se continua,. In Bucovina, and In sosua ce
16ga Transilvania cu Bucovina.
De la Broscenl calea se prelungesce si prin valea Bis-

121

tritel In sus, dar In pr6ste condiOunl, i numaI pana

la gura O'er Barnarulul; de aici apuca pe acsta vale,
-In conditiunI Inc& $i mal mediocre, pe alocurea pan'a
acIT nu este de cat poteca.
In fine calea principal & este legata cu Falticenii

prin soseaua ce pleac& de la Borca $i da In valea

SuhiI $i cu Neamtu prin sogua comunala care plca
de la gura Largulul.
Tae aceste .trunchiurT sunt legate In Romania prin
sosua judetian& Piatra-Neamtu-Flticenl, care trece
prin valea Cracaul, prelungind sosua de la OnescI,
ea se lg& Ins& $1 cu Piatra prin valea Cuejdiului.
Masivul esaminat are importanta numar In casul
unel aptiunl locale; fata Ins, cu operatiunile principale Indreptata din Moldova spre Transilvania $i vice-versa, pare a nu avea maT niel o val6re, fiind excentric, fle pentru o parte, fie pentru cea-l-alt& Capata
din contra mal multa importanta, fata cu nisce operatiunI din Bucovina $i Nordul MoldoveI, spre Transilvania.

Idrografia
Idrografia Moldovil consta din o mica portiune din
cursul Dunaril-de-Jos (partea cuprinsa intre gurile Siretului i Prutulu), din cursul Siretului cu afluentil
$i din cursul Prutulul cu afluenta se din. drpta.
Siretul i afluentil.

Siretul. Basinul Siretuluf este marginit la Vest de

culmea central& a Carpatilor orientall, la rsarit de

-- 122
culmea central& a dlurilor MoldoveI, carl prelungindu-se din Bucovina, se Intind printre Prut i Barlad'
pana d'asupra Galatului. Partea septentrional& a basinului este In Bucovina.
Siretul isvoresee din muntele Lungul, In Bucovina,

are la Inceput o directiune spre Nord-Est, pana la

confluenta cu Mihodra, de unde printr'o 'flare curb&
se Indrpta 5pre Est i apol spre Sud-Est. In apropiere de Mihailenl atinge frontiera Moldovif prin mijlocul carel curge Inclinandu-se din ce In ce maI mult
catre Sud. Mal jos de Mara'sesci, riul se Indrpt, din
noil spre Sud-Est printr'o Incovoitura In sens opus i
re cum simetrica cu cea descris, In cursul sil superior; apele sale se vars, In Dunare la vre-o treI kilometri la apus de oraul Galati. Lungimea cursului esteaproximativ de 500 kilometri.
Valea riulul larga In partea de sus, se restrange c&trefrontiera MoldoveT, de aicl merge largindu-se, variind Intre 5 0 10 kilometri; numal lang. Lespecy mal presint,

o restrangere, unde largimea este de 1 kilometru.

Cstele vael cad In pante mai adesea repecy; In

multe prti se presinta ca adevrate malurl, de o Inaltime ma:I bine de 60 m. d'asupra nivelului aper. In general cstele sunt acoperite cu paduri ; In partite In
care pantele sunt maI dulci, terenuleste cultivat.
La Mar4escI riul ese din zona dealurilor i curge In
campie ; in acst, parte malul stang domina continua'
pe cel drept.
Fundul vaei este un adevrat es practicabil i fertil;

el este cultivat ma! peste tot, unde nu sunt padurl,

afar& de unele portiunl ml4tinse, cum este spre gura,

123

Sucevel, In unele puncte intre PascanI si BacAti, si In

partea inferi6ra a cursuluI.
Albia rlulur este neregulata ; largimea sa este In multe
partI de la 5 la 6 sute metri ; rlul nu ocupa In timpr or-

dinarl de cat o parte din ea, avnd un mers cotit, si In

partea de sus a e,ursuluI In unele puncte se rupe In
brate, formand insule, ca de esemplu spre Mardsescr si
Namol6sa.
Fundul albieT In cursul superior si mijlociti este con-

sistent, acoperit de petris; In partea inferi6r, Insa este

malos.

Volumul apelor este variabil; In timpr ordinarit largimea rIulul variaza de la 70 m. (Litenii-Mari) la 200
(Bacati) si 230 (BarbosI), iar In timpul apelor marI, In
partea de jos trece de 400 metri.
Adancimea variad. Intre 1,5-3,00 In timpi ordinarr,
iar la ape mar' ea merge pana la 4 si 6 metri.
In cas de inundatiunT, apele Implinesc Vota albia si pe

alocurea se revarsa chiar afara din ea. Prtile mai supuse inundatiunilor sunt portiunile dintre Serbanescl si
gura Sucevei ; dintre PascanI si gura Moldovel ; si In

fine partea de jos a cursulur de la gura Putner spre

Dunare.

Siretul este plutitor In tot cursul s'g, dar mal cu

srna de la gura Moldover In jos.
Rlul nu 'Ate fi trecut prin vadurr de cAt esceptionat
In partea de sus a cursulur. Vadurile sunt variabile.

Trecerea de ordinar se face pe podurT umblat6re si

pe podurl statatre.
numerse si sunt de dou telurI,
i Cele d'antl sunt
miel si mur. NumaI cele mar' pot lua tr&suff.

Podurile statat6re sunt de asemenea mar multe la

124

num'r, cele mal bune sunt In urmtrele puncte : SerbanescI, LiteniI-Mari, Dolhasca, Lespecli, Pascanl, MiclusenI (Mircescl), Roman, BAtrinescI, Serbnescl, (Baaj), MrsescI, Namol6sa, Maxinenr, BarbosI.

In ceea ce privesce dile de comunicatie, valea Siretulul este strbtut de o sosea natiional si o cale ferata, care Insotesc malul drept al rlulul. Sosua se bifurc mal' sus de Roman ; ambele ramuri lasa valea Siretulul ; una apucA pe valea Moldovef, iar alta trece
riul la MiclusanI si se Indrpt prin rrgul-Frumos
spre Iasr; calea ferata urrne'z valea pan& la confluenta
Suceavel, de unde apuc pe valea acestuI rhl.
Partea de jos a cursuluI este Insotit pe malul stng
pn la confluena cu Barladul, de sosua si calea ferata GalatI-TecucI-Ta; de la confluenta Barladulur, ele
apuc pe valea acestuI rIti.

Suceava. Suceava isvoresce din muntil Bucovinel

(muntele Lucinei) si dup esirea din zona muntilor
curgeintr'o vale sp4i6s, a carel lrgime dup ce atinge

15 kilometri, se restrange la un kilometru la 4canl

langl frontiera MoldoveI. De la JtcanI la StirbescI, face
frontiera Intre Moldova si Bucovina.
De la StirbescI pn la confluenta cu Siretul, valea

are o lrgime 3-4 kilometri, iar la Litenif-Mari, cele

dou val unindu-se ating 8 kilometri de largime.
Fundul vel este supus inundatiunilor si de aceia In
unele 0,41 este mlastinos.

Albia rlulul este neregulatA, si lrgimea sa merge

pana la 120 metri. Malurile sunt Inane si cad In

pante repeql. In timpI ordinarI ltimea riului variaza

125

intre 30-60 metri, iar la ape marI umple t6ta albid,.

revarsandu-se chiar din ea.
Suceava p6te fi trecuta prin vad, fundul fiind consistent si adancimea medi, de 1 m., In timpul cresterilor
merge Ins& 'Ana la 3 metri.
La Litenif mar' i Roscani: exist& pod.
Suceava primesce pe Somuzuf mare si Somuzul mic;.
pe valea celui d'antiti trece calea ferat i sosua Dolhasca-FalticenI.
Moldova. Moldova isvoresce de asemenea din munir
BucovineI (partea meridional& a muntelut LucineI)
intl.& In ar& la Cornul-Luncel.
Basinul sil este marginit la apus de culmea muntilor BistriteI mari, iar la fe'sarit de prelungirea muntilor
LerseI, din Bucovina.

Lrgimea vas' variaza de la 3-5 kilometri, iar la

gura Nearntuluf merge pan& la 7 kilometri. Fundull
st este practicabil, fertil i populat.
Moldova curge mar anti spre Sud-Est, apoI de la
fundul Moldovei (In Bucovina) spre Est pan& la gura
Humord, de aid reiea directiunea spre Sud-Est pana
Roman, unde se varsa In Siret ; orasul este pe malul

Su stang.
Albia rIulur are o largime de 3-400 m., fundul estetare ; spre partea de jos Ins& este malos.
Largimea apef este in medie de 80 m., iar adancimea

1-2 m. In timpul cresterilor rlul umple t6ta albia

adancimea trece si de 3 metri.
Moldova primesce In tar& pe Suha mica, Suha mare,
Risca, i Neamtu. Prin vaile Suha mare si Neamtu se
face comunica,tiunea intre va lea MoldoveI si a Bistritei.

126

Prin valea MoldoveT trece calea national& care duce

-de la Roman In Bucovina prin Cornul Luncer.

Bistrita. Bistrita este cel maT important din aflu-entil SiretuluT, fie ca Intindere a cursuluT, fie ca volum al apelor, fie maT cu sma ca comunicatia ce
-deschide atat cursul WI cat i afluenti1 ce primesce.
Basinul BistriteT este mrginit la apus de culmea
central& a Carpatilor orientalT ; Incepand din muntiT
NegriT din Bucovina si pana In muntil CiculuT, de
ande culmea sinu6sa a muntilor TarcauluT '1 desparte de basinul TrotusuluT. Spre rsarit culmea muntilor Bistritel-marT desparte basinul BistriteT de al
MoldoveT.

Bistrita isvoresce prin dou:6 plraie din rnuntii Rodnei (si anume din vrful Galatilor si piatra In6uluT) ;
cursul, s'ti este lndreptat la Inceput spre Est pan& ce confluentul WI Garla-Babel (Carlibaba) 'I da directiunea Sud-Est, In apropiere de frontiera Molclovei
-primesce pe Dorna, care-f Indrpta cursul din noti catre Est ; isbindu-se Ins& de masivul muntilor Bistri-0T-marT, riul cotesce, pe la p6lele Rar6uluT spre SudEst, trecnd prin defileul (Cotul Acru), format de estremitatea culmel muntilor Dorna si bariera muntilor
Bistritel-marT. La confluenta cu Bicazul, nil se In-dreapt pentru a treia 45ra spre fsarit, dar In apropiere de Piatra se aplca 6rasT catre Sud-Est si pastrza acsta directiune pan& la varsa.rea In Siret, mar

jos de Bacati, care este situat pe malul sUr drept.

Bistrita intr.& In tara la Dorna-Vatra la confluenta
..sa cu Ngra-Sarulur.

Valea BistriteT presinta deosebite aspecte; ast-fel

127

de la frontier& i pan& la BroscenI este str&mt&

frte putin populata ; In unele p&rtI, mal ales d6 la

Crucea In sus, este cu totul slbatec&. De la Brosceni
la confluenta cu Bicazul, ea este de asemenea stramt,
un continutr defilea ; In multe parti de abia trece /1111
si sosua ; nu mar putin este strabatut& de o sosea In
bun stare si, din distan tA In distant, se g&sesc localitatI i largiturl mal mult ser mal putin mari, mar

cu sma de la Bistricira In jos. De la Bicaz la Piatra, valea Incepe a se largi pe nesimtite, fundul s'tl
devine practicabil i culturile apar pe unde este mar
spatios. La Piatra riul ese din zona muntilor, c6stele devin accesibile si se dep&rtz& una de alta de
la 3-5 kilometri, In care spatig se intinde o frum6s& suvit& de ses productiv si populat ; rluI curge pe
sub csta din drpta care cacle In pant& repede pe el,
pe cand cea din st&nga se inclin& pe fundul \raer In pante dulci.
Albia riuluI, stramt& i cu malurl stanc6se pan& la
Bicaz, se l&rgesce din ce In ca mal mult spre gura

treand In unele pArti chiar peste 700 de metri.

Volurnul apelor este supus frte mult variatiunllor,
din causa caracteruluf eminamente torential al rIului.

Ast-fel, pe and In timp de secet& adancimea este

atat de mica, In cat chiar trecerea plutelor este anevois& pan& la Piatra; In timpul apelor marl, albia se umple, adancimea cresce pan& la 4 m., iar iutla din causa pantei simtite a fundului vaeI, In unele punte este

f6rte mare ; iutla medie se socotesce la 2-5 m., pe

secund&.

In timpul apelor mieI, Bistrita pote fi trecut& cu piciorul In tt regiunea munt6s6, ; tr&surile Iris& nu pot

128

sa trca de cat in rare locurr,

Cu anevoe din causa

c& fundul este acoperit pretutindeni cu bolovanr, adusr

de apele marr.
Podurile insa sunt numer6se si In huna'. stare, de si
construite cu barne.
Bistrita primesce In drpta pe : Ngra-Sarulul, confluenta la frontier& ; Neagra-BroscenI, confluenta la
Broscenr (cara la randul s6i1 primesce pe Negrisra);
Bistrici6ra, confluenta In apropiere de Hangu si Bicazul, confluenta la Bicaz In fine TarcAul, confluenta
la gura Tarcaulur. In stanga primesce pe : Sabasa,
Larga Cujdeul i Cracaul, carr deschid fie-care comunicaba prin masivul Bistritel marI, catre vaile
Suha i Neamtul.

En valea Bistriter asista o sosea nationala si o cale

ferata acsta din urm, urca valea numal pan&
la Piatra, iar sosua merge pana la frontiera, la gura Bistricirer se bifurca, o ramur& apuc& pe valea BistricireI si trece frontiera la pasul Prisecanr,
iar cea alta se continua prin valea Bistriter p&nd, la
Broscenr i de aicI prin valea Negrer duce la DornaVatra. Valea Bicazulur deschide si ea o comunicatie

spre Transilvania, dar In conditiunl mediocre, mat

ales dincolo de frontiera.

Trotuqul. Basinul TrotusuluI este m'a'rginit de culmea muntilor Tarcaulul spre Nord, a muntilor Ciculul, Casonulur i Bretcanr spre apus si de a muntilor
Zabrautl spre Sud.
Trotusul isvoresce In Transilvania din culmea central& a muntilor CiculuI ; curge mar ant8iti spre Nord,

numaI de cat Insa, printeun mare arc, se Indrptl

129

catre Sud-Est li pastrz, mar mult sat mar putin

acsta directiune generala, pana la varsarea sa 14
Siret Minga Adjud, care se gasesce pe malul sal stang.

Trotusul tae frontiera la Palanca.

Valea Trotuulur presinta diferite aspecto ; In general

este populata si deschisa ; In unele part ea atinge

2 kilometri, curo este la Comanescr; de la TargulOcner In jos, fundul s'a' este un adevdrat ses larg peste

3 kilometre ; sunt Insa unele part restranse

i mar

aspre.
Ast-fel, de la frontera pana la Comanescr valea este

In general strImt, mar ales pana la confluenta cu

As6u1, unde c6stele sunt aspre si se apropie spre a
reduce valea la un defilet.
De la Comanescr la gura Doftaner valea este spati6s, c6stele se Inclina In pante accesibile In cele mar
multe partr.
De la Doftana la Targul-Ocna valea devine iarasr
strImt, c6stele sunt stanc6se li repecp : ele se apropie
In cal de abia dat trecere rlulur ; un adevrat defileri,
care face ca comunicatiunea s fie usor de intrerupt.
Albia rlulur este frte neregulat, presinta surptiturl ,li grindurr ; mar peste tot in zona munt6sa este
acoperita de bolovant
Valea Trotusulur este urmata de o cale ferata si
o sosea national, pana la Trgul-Ocner, iar In susul
vaer de o sosea judetiana.
Trotusul primesce mar multr afluentr, lntre cae
vom nota In drpta : Uzul, confluenta la Drmanescr,
Doftana, confluenta la Doftana, Slanicul, confluenta la
T.-Ocner, Oituzul i Casinul, confluenta la Onescr. In
stanga primesce pe : Asul, confluenta mar sus de Co9

130

manescl si Taslaul cu afluentul s'il Taslau sarat,

confluenta la Onescl, In fata gurel Oituzului.

Oituzul. Oituzul, afluent al Trotusulul, isvoresce din
muntil BretcanI; curge mal ant8iti spre Nord, printr'-

un defilet salbatic, pan& la satul Oituz, de unde se

Inclina, incovoindu-se catre Nord-Est pana In Trotus.

Basinul sai este Inchis de culmea muntilor Oituz

la Nord, Bretcanl la Apus, ZabrautI la Sud.
In general valea OituzuluI, de la frontier& la OnescI,

se p6te zice ca nu este aspra ; c6stele sunt maI mult

sail mal putin accesibile, si cad In pante line. Intre
Ilerastrae si Harja Iris& valea se restrange si c6stele
devin stanc6se si neaccesibile. Acesta este singurul
punct dificil de la frontiera, spre interior; la GrozescI
riul ese din regiunea muntilor.
In Transilvania, de la satul Oituz si pan& apr6pe
de frontiera, valea este stramta si c6stele neaccesibile.
Apele OituzuluI sunt micl, asa In cat pote fi trecut
cu piciorul peste tot, alar& de casul cand este umflat.
Prin valea OituzuluI trece o sosea national& care
pune In leg&tur& valea Siretulul (Adjudul) cu valea
Oltului (Kesdy-Vasarhely) peste muntil Bretca,nr, comunicatiune de cea mal mare importanta militara.

Putna. Putna nasce din muntif VranceI si strbate

o regiune aspra si putin populata, In partea superis5ra
a cursuldf.

Nu deschide niel' o comunicatiune peste frontier&

si apele sale In general sunt miel.
Primesce pe Zabala si pe Milcov, care ud& Focsanil.

Cursul Putnei pote fi utilisat ca linif de aparare

131

Inapoia SiretuluI, pe ,directiunea TecucI-Marasestl sati

FurcenI-FocyanI.
Bdrladul. Basinul Ba.,rladuliff este marginit de dou6

lanturI de d6lurI, caro se bifurca' la Inaltimea

-din culmea central& a dlurilor Moldovel.

Acest basin este orientat de la Nord la Sud yi cuprinde aprpe tot spatiul dintre cursurile inferi6re ale
SiretuluI yi Prutulul, de ore-ce unja de despartire
apelor se apropie In ambele partl de aceste rlurr.
Barladul isvoresce din dlurile ce se Intind pe malul stang al SiretuluI; curge mal Inti spre Est apol
-descriind o mare curba, se Inclina spre Sud, trecand pe
la Vaslur yi Barlad; ceva maI sus de acest din urma,
ruI Incepe a descri o curba In sens invers, cu concavitatea spre Prut, uda Tecuciul yi se vars& In Siret
mal jos de IvescI.
Valea BarladuluI este In general spatisa, mal ales
de la Vasliii In jos fundul sil se presinta, ca o yu-

vita de yes, larg& de la 3-5 kilometri, cultivat

numaI In unele prtI este mlastinos.
Volumul apelor este mic, In timp de vara adeseaorI numaI un fir de apa curge prin albia rIulul ; funclul este pe alocurea consistent, dar In multe partI
este yi malos, ceea ce face traversarea sa diflcila.
Prin valea BarladuluI, de la gura sa pana la VasluI,
trece sosua nationala i cales ferata GalatI-IayI. In
partea superira, Barladul primesce maI mult1 afluenti
ale caror vl sunt Indreptate de la Nord spre Sud. Intre aceytia se pot nota, In stanga : Vasluiul, prin valea
caruia trece sos6ua i calea ferata spre IayT, Crasna cu
afluentul sau Lohanul, prin valea caror trece sos6ua

-- 132 caleaferata Crasna-HusT; In drpta primesce pe: Racova,

Tutova, Zeletinul si Tecucelul .

Prutul qi afluentil sg din drpta

Prutul. Basinul PrutuluT este marginit la rsarit de
culmea lantuluT dlurilor ce-1 desparte de basinul
NistruluI, iar la apus de culmea Rahovel si dlurile ce

se prelungesc din acst, culme spre partea interi6ra

a Moldovel.
Prutul nasce In Galitia, de sub muntele HavarleT, cur-

ge mi ant8h1 spre Nord, apoT, printr'o mare curba, se

Indrpta catre Est si Sud-Est.
La RadautT riul se aplca spre Sud, iar de la Falciu
curge cu totul de la Nord spre Sud, pana aprelpe de Reni,
unde se varsa In Dunare.

Prutul incepe a forma frontiera de rsarit a Moldovel de la Mamornita In jos.

Valea Prutulul In general este larga. De la Marnornita la Stefanescr este deschisa, Insa fundul si1 este

undulat. De la Stefanescl la Leova fundul este plan,

largimea sa variacya de la 3-5 kilometri. C6stele.

atat de o parte si de alta, se ridica' asupra vael si
cad pe ea In unele partl ma mult safi maT putin repede ; pe alaturT se termina prin malurT verticale cu
surpaturi. Fundul In acst'a sectiune, In timpI ordinarT, este uscat si cultivat.
De la Falciu In jos fundul vaeT se largesce, atingand In unele part,I 8 si chiar 10 kilometri, dar este
acoperit de smarcur1 si miel lacurT de revarsare, ceea
ce-1 face a fi nepracticabil ; catre gura sa, langa Dun'are, s gasesce lacul Bretes, care sa Intinde Intre e-a-

133

lap' si Prut, de care se desparte de o limba de pam6nt

inundabila In timpul apelor mail. De asemenea mime
o limba Ingusta de teren desparte la cul de apele Dunarel. Pe acst, limba' trece sosua Reni-GalatI precum si

terasamentul cael ferate, care a existat pe timpul re'sboiuluI 1877.

Albia rlulul este neregulata pana la Scoposenl, In jos
ea este Ingrijita de o comisiune internationala, pentru a
Inlesni navigatiunea pe rIti.
Spre a se pune stavil, revarsarilor apelor, s'at ridicat in
unele partI zagazurI, care Insa pare ca pan'a acum nu at.
putut fi facute In conditiunI a da resultatele astptate.
Latimea Prutului, In cursul superior, este de 60-100
metri, atingnd In unele p'artI si 200 m. In timpul ape-

lor marl. Spre partea inferi6r5., din contra, latimea nu

trece peste 100 m.; adancimea. In schimb cresce de la 1
pana la 2 m. si In timpul apelor marl trece si de 4 m.
Prutul este plutitor aprpe In tot cursul sri, iar navigabil de la ScoposenI In jos, mal cu sm da la Falciu.
Poduri statatre pe 'hut nu exist& de cat unul la Unghenl, pentru calea ferat, Iasi Bender.

PodurI umblatre se gasesc la LipcanI, tefanescI,

SculenI, GhermanescI, Leova, Flcifi si Rea
Afluentil din drepta PrutuluI ail un curs paralel cu
el, s"i deschid prin urmare comunicatiunl paralele cu
frontiera, ceea ce le da o mare importanta militara, de
0 din punctul de vedere fisic sunt de o Insemnatate liin itat .

Catre gura lor afluentil curg, din causa directiuneI

cursuluI lor, In valea Prutuldi care se largesce In ac6sta

parte f6rte mult. Sunt de notat Intro acestl afluenti :

Volavatul, Ba4eul, ambil de putina importan; Jijia,

134

care deschide comunicatil Intre Dorohol si las!, parald

vi Prutul; (Jijia la rindul s611 primesce pe Melitin sal
Jij6ia si Bahluiul), Elanul si Covurluiul, In partea de jost
a cursuluI.
CM de comunicatiune

Miscarea generala se face In Moldova, prin cele dou6-

mari artero din lungul tare: una prin valea Siretulul si

alta prin a Baria dulul si Jijid, precum si prin trunchiurile transversale ce le pun In legatur& si se prelungesG
spre frontierele de rsrit si apus.
O deosebita important& presinta studiul trunchiurilor transversale, mil tae zona munt6sa, din causa terenului ce strabat, natureI lor si diticultateI lor ce se pot Intmpina In lungul lor. Aceste cal: sunt :
Sos6ua Onescl-Kezdy-Vasarhely, prin pasul Uzulur.
Soska Adjud-Cic-Sereda, prin pasul Palanca.
Sos6ua Piatra-Sn-Miclaus, prin pasul Prisecanl.

Ele pot primi, de la pasurile prin cart trec, denumirea de cala: Oituz, Palanca si Prisecanl.

Ca lea Oituz pune In legatur& valea SiretuluI cu a

OltuluI, stabilind comunicatiunea Intre punctele OnescI
sail chiar Adjud si Kezdy-Vasarbely.
Sos6ua tae culmea Bretcanilor si d', In valea Siretulul,
scoborandu-se In zig-zag la satul Oituz. De ala pn& la
frontiera romn, conditiunile comunicatiuneI sunt mediocre, din causa vaef, care este stramta si Intru ct-va
salbateca.
De la frontier& spre interior conditiunile se arneliorza
din ce In ce ; In general valea este populat si favorabil& miscarilor de trupe; sos6ua este frte burla; zona

135

muntsa de la Bereck la OnescI are o adancime de cel

mult treI gile de mars ; ceea ce face s'a pt'a fi traversat, pe aid mal repede de cat In orl-care alt, parte.
Ca positiun importante pe acsta comunicatie pot
fi: Harjea, unde sosua intra In defileul ce presinta valea Intre acsta localitate i Herestrae ; Onescl, la confluenta Oituzulul cu Trotusul.
Importanta acestuI din urma punct resulta din faptul
ca In el converg 3 comunicatiunI Insemnate : calea Oituz, calea Palanca si sosua Piatra-Onesct

Calea Oituz este secondata de o sosea judetiana ce

merge de la Ocna pe valea Slaniculul pan& apr6pe de
frontier, iar de aci se continua In poteca pana la Bereck. Importanta, acestur drum ar fi mare daca partea
din Transilvania nu ar fi ma de grea. Totusi din punctul
de vedere al apararel locale pte fi de Ore-care val6re.

Calea Palanca. Calea din valea Trotusulul tae frontiera la pasul Palanca (Maims) i pune In legatura sesul
Ciculur cu sesul Siretulul.
Venind de la frontiera, sogua Trotusulul se unesce
la OnescI cu a Oituzulul si se lga cu sosua din valea
Siretului, atat prin valea Trotusuldf la Adjud, cat si prin
trunchiul OnescI-Scrta, care tae colinele dintre
Siret. De la Ocna la Adjud sosua este InsoOta de calea ferata Ocna-Adjud.
In general valea Trotusulul fiind deschisa, populata
numaf pe alocurea maI salbateca, presinta conditiunI
favorabile pentru mist-Arne de trupe; este necesar Ins&

ca aceste micri sa fie regulate In asa mod ca sa se

evite aglomeraVunile asupra aceluiasI punct, de Ore-ce
ar lipsi spaOul necesar pentru stationare.

136

De la T.-Ocna In jos Ins, valea deschidndu-se, oh' ce

dificultate dispare.
Ca comunicatie de la Adjud pan& la T.-Ocna, condi-

tiunl escelente, cale nationala si cale ferat& ; de la

T.-Ocna sosea judetian In conditiunI mediocre; iar de
la ComAnescI la frontier, drum greil (sosea proectata),
lips de podurr, multe cotiturI si pante repedl.
De la OnescI numal pana la frontiera sunt trel dile
bune de mars ; rmane apoI a se strabate masivul inuntilor CiculuI.

Din t6te aceste conditiunI resulta ca pe acsta cale

colne marT nu se pot mica de 6,1 f6rte anevoe si de
aceia ea nu p6te fi considerat& ca o linie principal& de
invadie.
Ca positii tactice gasim : pasul Palanca, Comanescl,
Doftana Ocna si In fine Onescl.
Calea Palanca este secondat& de un drum ce se desparte la Darmanescl, lndreptandu-se catre frontiera prin
valea ThuluI. Acest drum duce la Cik-St.-Gyergy, In
tara Ins& el se gasesce In conditiunl mediocre.

Resum&nd asupra celor dou ca considerate (Oituz

si Palanca), vedem ca, de la OnescI pornesc dou sosele :

una pe valea OituzuluI, si alta pe a Trotusulul spre sosua din valea Oltulul, in care del la Kezdy-Vasarhely
li Cik-Racos. Ele sunt secondate de dou drumurI intermediare, carI pornesc din valea TrotusuluI, duand
unul la Bereck si altul la Cik-St.-Gyergy.
Este de observat ca aceste ca debusz& In dou qesurl separate (60 kilometri In linie drpta) de un masiv
(Cason), strabatut de o cale grea, sosua Tusnad-KezdyVasarhely.

-- 137
Drumul din valea Uzulul, debusza. In sesul sudic al

Cikuluf, separat de Cik-Racos, prin strImtrea de la

Cik-Sereda. Nu are legatura cu calea de la Nord. Cel
din valea Slaniculur, se gAsesce In prste conditiunl, ca
viabilitate, insa este la mica distant& de unja principal&
si debusza In ea.

Calea Prisacani. De la Bacati se despart din artera

principal& o osea si o cale ferat& spre Nord-Vest prin
valea Bistritel; calea ferat& se opresce la Piatra, sosua
continua valea pana la confluenta cu Bistrici6ra unde
se ramifica, trimitnd o ramura' In susul Bistritel, iar comunicatia principal& apuc& pe valea Bistricirel, trece
frontiera, urea crsta Ghyerghy si da' sesul St. Miclos la Ditro.

Pan& la Piatra valea este larga si populata, In sus

devine stramta, totusl Insa mal este populata pan& la
confluenta BistricireI, de unde conditiunile Ineep a deveni sub tte raporturile cu totul mediocre.

Sosua In sine este In buna stare, podurile de si de

lemn sunt solide, ea este secondat& In Transilvania de o

ramura de sosea ce se desparte din ea Mg, Tlgies

merge la St. Miclos, prin valea Putnei.
Mal este secondata de la satul Bicaz si de drumul ce
urca valea BicazuluI si trece frontiera la pasul de ace-

las nume, mergnd la St. Miclos, de cat acest drum

dincolo de frontier& se transforma In poteca.
Traversarea zone' muntse pe acsta cale 'Ate cere de
la 7-8 clile de mar s (in proect orizontala 130 kilom.).
Acest singur fapt face, Impreuna cu conditiunile mediocre ale vaer, conditiunile particulare ale drumuldf, lun-

gimea traseulul, ca unja studiata sa fie de o mica

138

importanta. Fata Cu o invasiune spre Transilvania, ea

presinta dificultatT, mal ales prin faptul ca crsta ese
dincolo de frontiera si procura avantage defensiver; apa-

rarea are avantagiul de a dispune de dou drumuri la

Tlgyes, ceia ce permite o grabnica concentrare de trupe

asupra acestul punct, putnd ameninta In acelas timp

pe invador In flanc.
Spre Romania presint pentru un atac pornit din
Transilvania inconvenientul ca strabate un lung defilel
(de la frontier& pana la Piatra), care p6te fi aprat Cu
multa Inlesnire.
La confluenta Bistrici6reI, aprarea dispune de dou

drumurl diverginte, ceia ce p6te sili pe inamic s'A se

fractioneze ; iar la Piatra, apararea pote concentra fortele cu maI multa inlesnire i repeliciune de cal atacul.

Consideratiunl asupra frontierel munt6se a Moldovei

De o parte si de cea-l'alta a frontierer avem cate

o cale de comunicatie, paralela cu frontiera, prin valea
Siretulul de o parte, prin a Muresuluf i Oltulul de alta;
cea din Moldova este In perfecte condiOuni, cea din
Transilvania In conditiunl mal mediocre ; ele sunt separate de un lant muntos de 40 kilometri grosime medie.
'Legatura Intre aceste cal se face prin trel linil de comunicatie : Oituz, Palanca si Prisecanl, din carl numaI
una are directiune normala pe frontiera, iar cele-l'alte
sunt Inclinate, ceea ce face ca traversarea muntilor
dureze pd.n6, la 8 zile. Mal putem adauga la aceste trel
comunicatil principale alte tre mai putin importante,
$i anume : Uz, Bicaz si Dorna.
Cele treI cM principale sunt separate de muntil Oituz
(Intre calle Oituz si Palanca) si Tarcau-Ciahlau (Intre

139

calle Palanca $i PrisacanT) ; cala Dorna este despAita

de a Prisacanilor prin masivul GrentiesuluT-Dorna.
Din aceste cal numal acea a Oituzultif are o directiune normala pe crsta muntilor, Vote cele-alto sunt Inclinate; $i strabat zona muntilor In piezi$, ceia ce face
ca valrea lor s fie cu Inuit mal mica.
Fat,, cu un atac pornit din Transilvania, este de ob-

servat ca liniile PrisecanI $i Dorna, pe lnga ca sunt

frte lung): $i traversarea muntilor pte s, dureze mal

multe dile, mal presint $i inconvenientul de a da In

valea SiretuluI In partea de sus a MoldoveI, asa In cat
atacul venit pe ele ar fi nevoit sa Infrunte t6t resistenta
activ $i pasiva, ce ar opune apra rea In acst, vale.
Pare decl c, In acsta ipoteza cile Oituz si Palanca,
Impreuna cu secundara Uz, presint conditiura mal favorabile ; ele sunt distribuite pe un front de 60 kilometri,
front ce merge din ce In ce micsorandu-se In spre inte-

riorul MoldoveI. Traversarea muntilor este apoI mai

u$6ra, $i, debu$ind In valea Siretulur, WO, apararea din
sus de Adjud este Intrsa.

Este de notat Insa ca calea Palanca face un mare

ocol si ca este In prste conditiunI, $i este $i cam departe In fine de unja Oituz, de aceea se la crede ca
adevrata linie de invaclie va fi numaI calea Oituz, iar
cele-Falte vor fi numal nisce UM! secondare.
Trebue s, notam c, linia Oituz de $i este In conditi-

uni frte bune, totu$1, ea nu are valre de cat pentru

nisce operatiunI ce s'ar localisa In Moldova, cad spre
Muntenia acsta linie este taiata de fortificatiile de la
FocsanI.

Daca am considera casul unel mi$carl pornit din

Moldova spre Transilvania vom nota de asemenea ca

140

liniile PrisecanI O Palanca se presint In conditiunI defavorabile, fie din punctul de vedere al miFarel propriu
zise a col6nelor, fie ca conditiunI strategice, prin faptul
ca atacul ar avea sa se misce pe drumuff ce se gasese
deprtate intre ele i fara legatur, i apor dupl strabaterea zonetmunt6se s'ar gsi In fata uner a doua barierI:
lantul din interiorul Transilvanier
Linia Oituz din contra este in bune conditiunl, ea da
In esul Haromszec, de unde se p6te procede apoI spre
interiorul TransilvanieI. -- Este de notat ca din causa
directiunel sale, face mal mult sistem cu liniile din Muntenia (cele ce converg spre Brwv) de cat cu restul liniilor din Moldova.

Se pote conchide, prin urmare, ca niel pentru o parte

niel pentru cea-l'alta, conditiunile de invaclie nu sunt
favorabile, i ca probabil operatiunile principale nu se

vor desfapra pe acsta frontiera, de cat In casul cand

situatia generala strategic& ar impune acsta pentru
atingerea unor scopurI speciale, cum ar fi pentru ofensiva din Transilvania, separatiunea Moldovel de M untenia, sati ocuparea Moldovel.

D OBRO GEA

Intinderea f i populathtnea. Dobrogea are forma

unuI trapez, coprins Intre cotul Dunarer inferi6re, Marea-Neagra i o linie conventionala dusa de langa Si-

listra la Sud de Mangalia (Ilanlik).

Suprafata acestuI trapez este de 14,758 kilometri
patraV ; populatdunea atinge cifra de 167,000 locuitorl,

141 -ceea-ce d, o densitate medie ceva maI mica de 12 locuitorI pe kilometru patrat.
Locuitoi iI Dobrogel sunt de nationalitatI deosebite
si anume : RomanI 50.000, BulgarI 30.70o, Rusl 16.600,
Turd 24.200, Tatar' 31.100, ArmenT 1.100, Gred 6.200,

Ebrel 2.300, German 2.600, Tiganl 1.030, iar restul

a mestecatura.

Considerand In parte numrul fie-crel din aceste

nationalittI, vedem ca elementul roman predomina.
Este de notat Ins& In populatiunea din Dobrogea ca
sentimentul national este Inca slab, fie din causa mareI

amestecaturi, fie din causa influenteI ce stapanirea

bulgarilor si mal. cu sma a turcilor a exercitat asupra lor.
Clima. Clima DobrogeI nu difera mult de a Romaniel, Marea Neagra Ins& lasa drum liber Vinturilor din

Asia, care sunt simtite maI cu srna iarna. Pe timpul

verel caldurile sunt destul de ar4t6re si trecerea de
la un anotimp la altul este destul de repede, de aceea
prima-vara si tmna sunt de o durata relativ scurta.
Resursele. Resursele cele mal principale ale Dobrogel constat mal cu deosebire din productdunile agricole, care In particular apartin regiunei sesuldf, din crescerea vitelor si productiunilor forestiere.
Alta data padurile erail o adevrata bogatie In acst
parte, asta-41Insa, prin taerea nesistematica din trecut,
fritinderea lor a scaclut Intr'un mod simtitor.

Dealurile se gases acoperite cu vil, ce del vinurI

bune si In abondenta.
Un venit destul de mare ce mal are Dobrugea este
cel provenit din pescuire, apd productiunile mineral&

care sunt represintate prin cate-va cariere de piatra.

142

Formele terenulni. Din punctul de vedere al formelor terenului, distingem In Dobrogia dou zone deosebite :

Zona seask care constitue partea j6s, ce se Intinde pe marginea mareI si Delta Dunaret A.cst zona
este In general m1astin6s& iacoperit& de baltI, provenite din revarsarile bratelor Dunarer.
Zona delursa, format& dintr'un lant de dealur4 ce
pot fi considerate ca o ultim ramificatiune spre Nord-

Est a sistemuluI Balcanic. Din acest lant se desfac

maI multe ramurI spre Est si Vest, dand nascere la
vile raurilor ce merg fie spre Dun6re, fie spre MareaNeagra.

Hidrografia. Dou din laturile Dobrogef sunt udate

de cursul Dunarel, care o desparte pan& la gura Prutului, de restul trel, iar de la Prut In jos de Basarabia.
La Silistra, din causa directiuner catre Noid a ultimilor ramificatiunl din muntil Binar Dag, cursul Dunrei
este nevoit a's schimba brusc directia c&tre Nord, pentru

ca aib& un mers paralel cu creasta dealurilor.

Intre Braila si Galati Dun&rea se abate brusc spre
Est, si pastrza acsta directiune general& pana la varsarea In Mare.

La 10 kilometri aproximativ la Vest de Tulcea, In

punctul unde Incepe ostrovul Ceatalul Ismail. Dunarea
se desparte In dou brat unul, numit al Kiliel, face
frontiera lntre Dobrogea i Basarabia, i altul, care malt
In jos de Tulcea, la Ceatalul St. Gheorghe .se desparte In
dou, cel de la mijloc numit al Sulinel i cel de la Sud
nurnit canalul S-ftu Gheorghe.

143

Bratul Kiliel apuc mai antkifi spre Nord, trecnd pe

la satul Ceatal i apoi In apropiere de Ismail cotesce
spre Est, mergnd cake Mare. El se rape In mal multe
canalurl cari se reunesc mai nt8it la Kilia i apol la
intrarea In Mare. Frontiera urmza In general canalul

mijlociti, care este si cel mal mare. La gura acestui

brat, din causa mlului transportat i depus de fluviti,
s'ati format mai multe ostr6ve, ceea-ce face ca ast-41
apele s intre In Mare pe mai multe canaluri sati guri
ele sunt In num.& de 8 (Belgarod, Oceacov, Rakov, Ankodinov, Otnoino, Pesceanoi, Nou Stambul, Star Stam-

i Baba-Hasan). Frontiera urrnza canalul Star

Stambul, care vine cam in prelungirea bratului, dar nu
ocup o positiune central fat& cu cele-l-alto canale
col mai important intre ele este canalul Oceacov.
Dintre tte bratele Dunrei numal al Sulinel este
navigabil si aceasta multumit Ingrijirilor ce'i se da.
Se zice cRusia are intentiunea a face navigabil si pe
bul

acela al Kiliel.

Cele-l-alte rinri ce brazdeaz& Dobrogea, sunt de o

important& militar neInsemnat. Putem nota intre ele:

Telita i Taita, care se vars In lacul Baba-Dag si

apol din acesta In lacul Razelm.
Slava, care se varsa In lacul Zmeica i in fine

Tapia, care se vars in lacul de acelas nume.

Pe versantul opus, cursurilor de ap sunt i roai puin insemnate, pot fi notate intre ele rinrile : Pecenga,
.Romanul, Boasicul, Cerna-Vod etc. ailment' al. Du-

nk&
Zona dlurilor. Dupa cum am spus, ultimile ramificatiuni ale unui grup din muntii Balcani, numit

144

Dagh (extremitatea Nord-Est a Balcanilor') se prelungesG

spre Dobrogea, apropiindu-se din ce In ce de Dunre.

De la Megidia, capul vael Cerna-Voda, lantul se Indrpt, spre Nord-Vest pana In dreptul Harywel, iar
cu un mers nel egulat, se Intinde spre Nord pana In
Lantul cresce In Inaltime cu cat inaintza mal
mult catre Nord. In dreptul M'acinulul capul vaeI Taita,
ia nascere o culme mal aspr, i Cu Inltime mal pronuntat, avnd o directiune de la Vest la Est, Intind8ndu-se In lungul Dunrei pan, In Mare sub denurnirea
culmea lul Isac i apol Tavian-Dagh.
Din acst, culme se desparte o ramura sub denumirea de culmea Niculiciulul, care desparte valea Telitel
de a Taitel, prelungindu-se pn, la lacul Baba-Dagh.
Din culmea principalk ce traversza Dobrogea u lung,

se desparte maI jos de capul \raer Taita o alta ramura

de o 6re-care importanta, numita culmea Babadagulur ;
ea se Intinde Intre Taita i Slava pana la lacurile Glavita i Smeica.
O ramura mal putin important se Intinde Intre Slava
Ta011 sub diferite denumirl (Kaijali-Dag). In general

aceste dlurI sunt de mica Irdltime, numal spre capul

vg,eI Telita ating 400 m. In general se scob6ra sub 3001".

de la Mijidia spre Sud variaza de la 100 la 200 m.

Inaltimele cresc de la Mare spre Dun'are, i din acst
dispunere a ramurilor dlurilor, suprafata Dobrogei se
presint5, ca un platon ridicat spre Nord i Apus, scoborIndu-se din ce In ce mai mult spre Sud i Est.
Dlurile In general sunt acoperite de padurl i aft
pante repeglI, dar numaI In unele prt,I presint caractere
mal aspre ; ast-fel este ramura Baba-Dagh i unele
partI din culmea lui Isac,

145

esul Dobrogiei este compus din delta Dunrel

si din o suvit, de teren care, Incepnd de la c6da Nordic

a lacului Taseu, merge lrgindu-se In spre Nord. WM

acst parte a Dobrogel, este acoperit de lacurl
mlastinI, din care caus este nepopulat, i necultivat.
Se deosebesc pe trmul Mrer lacurile Tau Sinoe,
Smeica, Glovita, Razelm, si In apropiere de acesta
Babadag.
Delta Dun,rel este cu desvrsire mlstin6s, numaI
partea Nord-Estic, a poniuner dintre bratele Kilia
Sulina, cunoscut, sub numele de Ostrovul Letea, este
populata. De asemenea o mica parte, numit, Cara-Orman, In portiunea dintre bratul Sulina si St. Gheorghe,
este iarsI populat, fiind ceva mal ridicat. Tot restul
DelteI este supus inundatiilor.
Sunt de notat In Delta Dunrei Sulina, port In semnat
la gura bratulul de acelas nume ; St. Gheorghe, la gura
St. Gheorghe i Periprava, la gura KilieI, localitll de

mal mica importan. Pe malul drept al bratului Kiliel

sunt Ins mal multe localit tl dintre car' mal de notat
este Kilia vechie, In fata Kiliel noul din Basarabia.

Partile j6se, de pe Mg& Dunre, sunt acoperite de

lacurf, Intre care merit a fi notate : Caras sa CernaVoda In valea Cerna-VodeI, Mirlanu, Oltenita
lita Intre Cerna-Voda i Ostrov, precum i lacurile
Jijila i Crapina, In cotul de Nord al Dunrel.
Ceti de comunicatie. Dobrogia nu are de cal o singur cale ferat, acea de la Constants, la Cerna-Voda,
care pune In legatura Marea cu Dunrea si care, dupl

construirea podulul de peste Dunre se va pune In

leglura imediata cu retka din tar.
10

-- 146 -In privinba cailor de comunicatde ordinare, se pte

qice c'a Dobrogia nu e tocmal sraca, fat& cu intin-

derea, populatia si natura terenuluI WI, cad gsim

cate-va sosele judetene, ca aceia ce pune in legatur
Macinul cu Isaccea si Tulcea, precum si sosua TulceaBabadag-Constanba-Mangalia.
Nu mi putin, cea mal mare parte din comunicatdunl

consta din cal naturale, Intre care cele mai de luat in

srna sunt : drumul Ostrov-Mangalia si Ostrov-CernaVoda-Harsova-Macin, pe malul Dunarer.

Alte numer6se trunchiuri pun In legatura diferitele

centre populate; este de observat Ins ca, aceste trunchi nil nu ati Inca continuitatea, r6spun4nd mal mult
intereselor locale si de aceia nisce operatduni seriose ar
Intampina diflcultabI, trebuind a se face ocolurl mar! pe
drumuff In conditiurif frte pr6ste si aprpe impracticabile pe timp urt.
Ca centre populate, de Ore-care importanba, din punc-

tul de vedere militar, sunt : Tulcea, port pe malul Dunarer, si nod de gomunicabir ; are mare importanta In
aprarea Dunarel spre Basarabia. Isaccea, alta data capitala Dobrogel, iarsl important punct pe unja Dun-areI, precum si alte micl orasele ca: Macinul la flancul
stang si Mahmudia la cel drept pe acsta linie.
Are Ore-care importanba si Kilia-Veche, prin positia
sa Inaintata pe bratul KilieI. Constanta, porb maritim,
cap de Iinie ferat. Sulina de asemenea port la gura
DunareI
In fine, se mar pot nota: Mangalia pe Mare si diferitele

puncte pe malul Dunarei ca: Harsova, Cernavoda, Ra..

-147
ova i Ostrova, lntre carI Cerna-Voda are o
special.

importanmilitar&

DUNAREA
Dunrea intra In Romania ranga Vrciorova, curend

de la Bazias pana la Gura \T'ad, la apus de TurnuSeverin, printr o adevrat despicatur& sinuas, de o lungime aproximativa' de 160 kil., mrginita la Sud de

partea septentrional a muntilor Serbir, iar la Nord de

ramurile meridionale ale muntilor Banatului si ale mun%flor Mehedintl.

Intre Vrciorova i Gura Vef, In dreptul satuluI s'rbese Sib, pe o lntindere aproximativa, de 3 kil., valea se

strimptza cu totul i fundul patuluI este accidentat.

Acest punct este cunoscut sub numele de defileul Portilor de fer.
In acsta parte valea nu atinge niel' 500 m. largime
este ocupata In Intregime de matca fluviulul.
De la Varciorova, cursul Dunarel este Indreptat spre
Est, inclinandu-se putin spre Sud ; isbindu-se tus& de

culmea Godnulul, ceva mal jos de Hinova, cotesce

brusc inapol spre Vest, inclinandu-se catre Nord; prin
dou'e' coturI bine pronuntate, se Int6rce apoI spre Sud
pentru a relua directiunea Sud-Est, de la localitatea srba
Palanca. La Cetatea Dunrea descrie iar& un mare cot

pana la Lom-Palanca, de unde apol cursul s''fi se Indrpt& spre re'srit. Conserva acst directiune general& pana la Zimnicea, de aicl incepe a se Inclina spre
Nord, iar In dreptul Raovil este silita de dealurile din
Dobrogea a curge de la Sud la Nord.

148

Se erede ca tuteo epoca deprtata Dunrea a pastrat

directiunea spre Est pana In mare, urmele acestei directiunI ar fi depresiunea smarc6s ce se Intinde In directiunea Cerna-Voda-Mijidia.

In apropiere de GalatI, Incepe un ultim cot mare al

Dunarel, prin care se Indrpta mal Int6iti spre Nord-Est,
iar de la Renl spre Est.
De la Orova la Tulcea, Dunarea presint o diferenta
de nivel de 42 m., cotele fiind urmat6re : la Orqova 44
m., la Calafat 38 m., la Rahova 33 m., la Zimnicea 25
m., la Giurgiu 19 m., la Silistra 13, la Cerna-Vod, 10

m., la Brila 6 m., la Tulcea 2 m. De pe cum se vede

panta devine din ce In ce mar putin repede, cu cat fluviul se apropie de gura sa, In cuprinsul DelteI ea este
apr6pe nesimtita.
Fluviul eurge, dup eirea din defileu portilor de fier,
Intre ramurile rs.ritene ale muntilor Serbiel li culmea
Godnulul pana In jos de gura Timoculul, iar de aje! In
jos, malul drept este margina, de dealurile Bulgariel li ale

DobrogeT a azor parte superi&, se ridica de asupra

apef la Inaltiml de 40-80 m., calnd brusc pe fluviti ;
In unele partI numal, piciorul lor este ceva maI retras de
la tarm. Pe partea stanga a fluviulul, de la Cetatea in jos,
se intinde esul Romanil, al carul nivel este de asupra

fluviuluf la 15-25 m., presentnd aspectul un-el vaste

terase. Din -causa Inclinare! campier Romane spre Sud,
apele fluviuluI bat continut malul drept i prin efectul
erosiuneI se departza pe nesimtite, dar rara incetare, de
cel stang, lasand filtre tarmul apeI i piciorul terasel, o

uvita, de teren smarc6sa li presarat de lacurI, de o

lrgime variabil, In medie de 10-15 kil.
Largimea albieI este variabila, precum i aspectul sit,

149

De la esirea din portile de fer si pana la gura Timocului are o largime medie de 4 kil.; terenul este In mare
parte practicabil si cultivabil.
De la gura Timoculul si pana la Lom-Palanca, albia
se mal stramt6z'a, terenul din partea stanga insa incepe
a deveni mal putin cultivabil ; lacurile si mlastinele
apar ; in unele parti--spre Calafateste acoperit de
n isipurI.

De la Lom-Palanca si pana in apropiere de gura 01tuldi, albia, lea o largime de 7-8 kil. ; fundul s'al este
mlastinos si nepracticabil; fluviul curge de aici tot pe
sub malul drept.
La gura Oltului albia presinta o mica restrngere, ea
se largesce din noti, dar apoi se mar ingustza ceva, de
la Zimnicea pana In apropiere de Calaral.
Do la alarasi piciorul teraseI, de pe malul stng, se
departza brusc de fluviii pan& la Braila ; acsta departare atinge In unele par! si 20 kilometri.
De la intrarea, In tara si pana la CalgrasT, fluviul de si

cu un curs neregulat, nu se rupe In brate de cat pe Intinderl rente miel', lsand intre ele ostr6ve de insemnatate variabile si mal mult sail mar putin supuse inundatiunilor.
La Calaras! se rupe lbs& In brate, care se Imprstie
pe o largime de 15 kil. Matca principal& este sub malul
drept, iar pe cel stang curge canalul Borcea ; terenul, acoperit de vine de apa si smarcuri, intre aceste brate, se
numesce balta Borcea.
La Harsova, Dunarea se reunesce Intfun singur brat

pentru a se Tupe din noil, pana la Braila; terenul acoperit de aceste noui brate se numesce balta Pasca; matca
principal& a fluviuluf este iarasr sub malul drept.

150

La r6sarit de Refl.'', la Ceatalul Ismail, In punctul unde

Incepe Delta fluviulul, Dunarea sa desface In dou brate
de val6re egall, iar la fsrit de Tulcea bratul meridional se desface, la rindul st, de asemenea In dou brat%

formand un total de trel, numite, de la Nord la Sud :

bratul Kiliesi, al Sulinel 0 al S-tuluI Gheorghe.
Numai bratul Sulinel este navigabil, fiind regularisat
de o comisiune internationala. Rusia voesce a face navigabil i bratul Kilier.

Volumul apelor este supus variatiunilor, dar aceste

variatiunl nu sunt frecuente, regimul Dunarel fiind cu
totul fluvial.
Ne putem face o idee de volumul apelor dup, urmatrele cifre, aproximativo.
Largimea : Varciorova 500 metri, T.-Severin 900, Ce-

tatea 1100, Calafat 700, Rahova 1000, Nicopoli 900,

Giurgiu peste 1500, Oltenita 1800, Silistra 1100, Galati
1000, gura Sulinel 200 metri.

Adancimea fluviulul este f6rte variabila, atinge In

unele part,I 50 metri, cum este In partea stransa Intre
muntI ; In nicI o parte Ins nu este mai mica de 10 m.
Fluviul ud, mal multe localitati importante, Intre
care sunt de notat : Turnu-Severin, avnd In fat& Cladova; Calafatul In fata cetatii bulgaria Vidin; Bechetul
la gura Jiultif, In fata Rahovel; Islaz 0 Turnu-Magurele
la gura OltuluI In fata Nicopolulu, Zimnicea in fata Sis-

tovuluI; Giurgiu In fata Rusciuculul; Oltenita In fata

Turtucaef; Ca1ara0 In dreptul Silistrer; Cernavoda; Harwva; Braila, In fata Macinuluf; Galati.; Tulcea In dreptul
Ismailulul; Sulina port la gura Suline.
In lungul malului stang al Dunarel, pe partea retrasa

din albia sa, se gasesc mal multe lacurI, din cari cu

151

dimensiunl importante, sunt : balta Nedea, la Vest de

gura JiuluI ; balta Potelu Intre gura Jiulul ,v,i a Oltulul
balta Suhaiului la gura Calmataiulul; balta Mairu langa Giurgiu ; balta Grecilor la apus de Oltenita ; lacurile
Mostistea, Boian si Calrasil, Intre Oltenita si CalrasI;

In fine lacul Brates la gura Prutula

Ccimpia Dundrei. Intre marginea sudica a zoneI

dlurilor si Dunarea se Intinde campia romana, brazdata de la Nord la Sud si Sud-Est de cursurile de apa,
carl curg din CarpatI in Dunre.
Acsta regiune, care merge din ce in ce deschiclndu-se

de la apus la fsarit, presinta aspectul uner vaste fasiI

plane, Inclinate catre Sud si catre Est.
La p6lele dlurilor In unele parV atinge cota 150 m.
In spre cursul inferior al fluviuldf altitudinea sa nu este
de cat de putinl metri.
Din causa acestei Indoite Inclina/1, cursurile de ap ce
o brazdza, ieat indat, dupa esirea din zona dealurilor,
directiunea Sud-Est, Inclinandu-se cu atat mal mult spre

Est cu cat parcursul lor In zona easa este mal mare.

Intrga ~pie este de formatiune aluvionala; rlurile
ce vin din Carpatl, au depus In drumul lor sendimentele
transportate din muntI ; si supra-punerea diferitelor
straturl at dat nascere la suprafete conice, cari Incetul
cu Incetul s'at racordat futre ele, rara ca urmele lor sa
dispara cu desav8rsire.

Din acsta causa, campia nu este cu desavrsire

plana, ci presinta ondulatiunl mal mult sat mal putin
pronuntate ; In t6te partile Irisa, Inclinarile lar sunt
feIrte line.

Fie din causa moduluI cum sunt grupate cursu-

15 2

rile de apa, fie din natura Insasl a terenulur, fie In

fine din causa JargimeI variabila ce are, campia Romaniel presinta trel sectiunl distincte : apusna, centrall
si r6sAritna.
Sectiunea vesticet, se intinde pan In Olt; ea este aco-

perita de o serie de undulatlunl pronuntate, orientate de

la Est la Vest si devenind treptat mai mid catre Sud;

partea el Sud-Vestica, In cotul Dunarel de la Cetatea la
Rast, regiunea are un aspect particular, fiind nisip6s&
si prin aceea incultivabila si nepopulat. Numal In apropiere de Dunare se gsesc unele localitatI, Intre care
cea mal important& este orasul Calafat.
De la Dasnut spre Olt, si mal ales In spre Jii1, cam-

pia este mal populata, de si spre Dunare si In acst

parte terenul este pe alocurea nisipos si pres6rat de lacud si smarcuri
Spre partea de Nord a ca,mpiel, In apropiere de zona

dlurilor, terenul este cultivabil, populat si In unele

par" acoperit de padurT, mai cu sma In apropiere de
Jit si de la Jiti spre Dunare.
Din causa undulatiunilor si putinelor localitatl, aile
de comunicatiune nu sunt numer6se In acsta parte.
Dou. car ferate (una In constructie), ducnd de la
Piatra si Craiova, la Corabia si Calafat, pun In legtura
artera principall de comunicati cu Dunrea.
Pot fi notate dou sosele nationale oar" duc la Corabia si Bechet, precum si trel sosele judetiene, carl converg spre Calafat, una de la Severin si dou' de la Craiova. 0 sosea intermediara, judetiana, duce de la Craiova
spre Dunre, prin valea Dasnautulur.

Sectiunea centrald. Acsta este partea cea mai a-

153

vuta a tare!, ea se Intinde pana In cursul TeleajinuluI,

cursul mijlociii al lalomiteI si valea Mostistel.
Partea meridional a sectiunel este In unele partI acoperita de lacurI, si, In unghiul format de Vedea si Du-

parea se Intinde o zon& numita campul Prnas, putin

ospitaliera din causa lipser de ara si a terenului nu tocmal fertil ; restul regiunel este lusa cu totul productiva,
populata si acoperit, de o bogata re0a de comunicatiunI.

Diferitele cursurl de ap ce o brdsdeaza sunt Indreptate catre Sud-Est, si dat regiunel aspectul unur Intins

platot brasdat In piezis de numer6se santurI paralele

cu fundul mar mult sal:1 maI putin larg si malurile mai
mult sail mal putin repecri.
Capitala t'arel gasindu-se In acsta campie, comunicatiunile cele mal importante se Intretae In ea.
Din causa Irisa a numer6selor val' de carI este taiata
regiunea, calle de comunicatiune sunt suite a urma directiunea lor, de re-ce constituesc o serie de obstacole
destul de serise, a caror trecere presinta greutatI.
In sensul vailor exista : calea ferata CostestI-TurnuMagurele si soselele Slatina Turnu-Magurele, PitesclTurnu-MAgurele, PitescI-Giurgiu. Taind mal mult sail

mal putin In curmezis valle, sunt: calea ferata Bucuresci-Giurgiu si soselele BucurescI Giurgiu, BucurescITurnu-MAgurele si Rusil de Vede-Giurgiu.
Orasele Turnu-Magurele si Giurgiu, situate pe Dunare,

sunt importante, mar cu sma prin convergenta ailor

enumerate, cae din interior duc la Dunare.
Sectiunea reseiriteanei. Acsta sectiune, de si se aseaman. In totul eI prin uniformitatea formelor sale,
fiind o adevrata cimpie f,r, undulatiurif aparente, si

154

brasdata de putine cursuff de ap, curgnd Intre maluri

putin inalte si adesea revarsandu-se In smarcurI si mid
lacurl, totusI presinta caractero deosebite si p6te fi Impartita, la rindul s'ti, In trel portiunl distincte.
Po4iunea coprins, Intre Ialomita, Mostiste si Dunare,
care 'Arta numirea de campia Baraganulur, este cu de savarsire plan& si lipsita de ap'a, pentru care cuvnt nu
este niel populat, niel taiata de oaf de comunicatiune,
afar& de cane ferate Bucurescl-Fetesd, Slobozia-CalarasI, FetescI-FaureT, precum si soseaua Slobozia-Clarasi. In starea In care se gsesce astacp, strabaterea acesteI campil, prin marsuri ordinare, presinta frte marI
greuttl.
Singurile localitatI In acsta parte sunt : orasul Calarasl pe Borcea, precum si diferitele statiuni de cale
ferata.
Din Ialomita si pana !rite linie determinata de giretPutna-Milcov, campia este tot uniforma si far& undulatiunl ; catre Ialomita ea nu este de cat o continuare a
Brganulul, dar incepe a fi mal populata cu cat Inaintam spre Nord si Nord-Vest.
In acsta parte gasim cursurile Buz6, Ramnic si afluentil lor, care udand regiunea o fac a fi locuibila. Dou

cal ferate due de la Dunare la Buz&I, Impreunandu-se

la FaureI : unja Braila-Buz't si unja deja citata FetescIL
Faurei. Alte oaf de comunicatiune mal sunt : soselele
Rmnic-Braila, Focsanl-Brila si o retea, Intru catrva
deasa de cal comunale, servind pentru transitul local,
Braila situat pe Dunare este un port de primul ordin.
Din unja Siret-Putna-Milcov se Intinde estremitatea

orientala a campieI romane, care se termina cam la

155

Inaltimea Tecuciului, unde Incepe zona dlurilor dintre

Siret si Prut.
Acsta portiune consta din doui5 planuri separate de
cursul Siretului, si planul din drpta rIului mai jos de
cat cel din stanga lui. Prima parte numit sesul Focsanului, este cu desavarsire lipsita de undulatiuni si are o

f6rte mare importanta militara, cacl In ea se Intretae

caile de comunicatie cari duc din valea Siretului spre
capitala.

Portiunea din stanga Siretului, care, dup cum am

spus domina continuti pe cea din drpta, este plan&
numai In spre Siret si Dunre, iar In restul el incep a se

arata ondulatiunile, carI merg treptat crescnd catre

Nord.

In acsta sectiune gasim orasele FocsanI si Galati,

legate prin unja de IntarirI din valea infericra a Siretului;

numal existenta acestor Intarirl, ne denota in de ajuns importanta militara a regiunei.

TRANSILVANIA

lntinderea. Transilvania are o lntindere de 55.000

kilometri patratT, presentand forma unul patrulater cam
neregulat, determinat de: AlpiI TransilvanI, parte din
CarpatiI orientan' si lantul de muntI ce se desparte din

aceOia la vrful InuluI spre apus li cote0e apoI afre

Sud, pentru a se uni, la Sud de Mure.,, cu Alpir Transilvanf.

Lungimea maxim a Transilva niel este spie Sud (de

300 kilometri), lar largimea cea maI mare este spre occident (225 kilometri).
Populatia. Populatia sa este de 2.325.000 locuitorl,
cea-ce da o densitate de 42 locuitorI pe kilometru pa-

trat, densitate slaba; acsta provine din faptul ca maI

bine de 1/3 din suprafata Transilvaniel este munt6sa;
restul este acoperit de dealurI, a caror inalVme oscila
pe Mg& 500 m. li numaI cate-va micI petice sunt qese
(niel 1/10 parte).

Acst, populatie consta In cea maI mare parte din

RomanI, carI sunt In proportie de 60/,3; restul se compune din UngurI li Secul 27/e, Saxoni (Sa0) 10% li

157

In fine 3"/o amestecAtur' (Slavi, Armen!, Greci, Ovrei

Tiganr; acestr din urm sunt cer mar numeresT.

Aceste diferite nationalitati sunt ast-fel distribuite.

UnguriI In mod neregulat pe tt intinderea, mai numerosI prin orase.
Romanir ()cup& partea de Nord, de Apus si de Sud a
tarei.
Secuil partea estica si coital Sud-Est
Saxonil In interiorul tkel, spre r's.rit si Sud-Est.
Restul este distribuit In mod neregulat, amestecandu-se cu cele-ralte nationalitati.
Populatiunea Roman& este animata de un excelent
spirit romOliese, In t6te antele private si publice se vede
tendintiele lor patriotice i nationale.

In general, Romanul din Transilvania, este reputat

ca f6rte bun soldat.
Ungurii sunt mandri, cu simtimntul national f6rte
desvoltat, bunl soldatl.
veniti In Transilvania In secolul XII din Flandra
mal trcliti din Hartz si Turingia, ai caracterul pro-

pri rasel lor (Saxoni), cu deosebire ca sunt mal Inapoiati sub raportul civilisatiunel si a Imprumutat mult
din caracterul populatiunilor cu cari traesc In contact
imediat.
Clima. Este f6rte variabila, in general ins& s'nat6s.

T6mna se prelungeste fara frig pana In Decembre; de

ordinar Ins& ernele sunt grele, ele dureaza cate o data
pan& In Maid, fiind urmate apoi de niste caldurl excesive. Acelas fenomen se observa i In temperatura gild,
ceia-ce face ca In unele localitatI s, fie expusI frigurilor
ceI earl' nu sunt obicinuiti cu clima local.

158

Aceste prtt sunt: Kezdy, Vasarhely, Cronstadt, Karlsburg i valea MuresuluI mal tija.

Resurse. In genere se pae gice ca tara nu este tocmal bogata, productele pamntuluI de abia ajung pentru
populatia local, asa ca s 'Ate conta f6rte putin pentru
rechizitil; orsl si Mil se pte gsi lns In cantitt1 marl.
Vite se pot gsi de asemenea cu Inlesnire i numer6se. Cal iarsI sunt In mare num6r, ras. frum6s, Ins

de tale nu destul de mare spre a putea fi IntrebuintatI

de armat pentru trupele combatante.
Locuintele In general sunt pr6ste, mal cu osebire
ale romnilor prin muntl, cari sunt apr6pe nisce bordee; ceva mal buue sunt casele secuilor. Casele sasilor din contra, sunt frte Incapat6re si solide (de clrmigI).
c61ele In general sunt In constructil bune, bisericile

de asemenl sunt de constructif Ingrijite ; In fine casele proprietarilor sunt cldiff marI i frum6se.

O ro grafia
Din punctul de vedere al formelor terenuluI, Transilvania presint aspectul unuI platal ridicat la 500 m.
In medie, d'asupra nivelulul mrel, i Inconjurat de
jur Imprejur de muntI, a caror Inltime oscil. Intre

1000 si 2000 chiar 2500m., asa In cal facnd profilul Transilvania orr-care ar fi directia als, figura
ce ar resulta ar fi cam aceiasl : dou ridicturI extreme si o depresiune centrala.
Atat In zona muntilor cal i prin dlurl se gases
miel sesurl, mal mult sati mal putin ridicate d'asupra nivelulul mrel, asa In cat Intreg teritoriul Oto

159

fi Impartit In: zona munt6sa, zona delur6s 0 micite zone ese.

Zona muntsi
Diferitii masivi din care este constituita acst zon,
se gasesc pe marginile TransilvanieT, i cum conturul
TransilvanieI presint aspectul unlit pa trulater, result&
o divisiune a muntilor in patru sectiuni distincte, con-

rAspunsikd celor palm latuff ale patrulaterului.

a) _Latarea de ,fi-ord.
1) Munfii Rodnei intro Bistrita Transilvantt, Sanae, Salva, Visso, Bistrita-mare 0 Dorna. Munti aspri
i fnalti (v8rfurl ce tree peste 2000m.).
Dou6 ramuff importante se despart din acetf munti :

una spre N. V. intre Visso 0 Iza 0 una spre S. V.

intre uva, Sa me q 0 Bistrita transilvana. Acsta din
urm rarnur este cunoscuta sub numele de muntii
BistriteT transilvane.
Masivul muntilor Rodnel este inconjurat de VAG par-

tile de urmat6rele cal importante :

Pe laturea N. soska Sziget Carlibaba, prin pasul

Prislop.

Pe laturea N. soska Sziget Salva, ce unete valea

Izei cu a Salvei prin pasul liomului, ea este ins& Intrerupta in partea superi6ra a vaei Salve.
Pe laturea Sud, sosua Bistretz-Dorna (Campu-Lung,

Gura-Humorel) prin pasul Borgo sail Tihufa.

De notat Inca soska ce lga, valea Sameklui mare

160

cu a BistriteI Moldave, traversand crsta la pasul

Rodna, (Carlibaba-Nasa'nd).

Muntii Tiblesului, ce se Intind Intre Lapus cu

afluentul Szaszar, Mara, Iza si Salva ; Inltimea medie 1500 m. AcestI muntI sunt mal pupa aspri si traversa0 de cate-va drumurI, Intre cart cel mal impor-

tant este sosua care viind de la De se duce prin

Lapos-Baia la Sziget ; ea trece crsta la pasul Rotunda
Muntri TiblesuluI se prelungesc catre Nord-Vest In-

tre Tisa si Sames prin muntii ihorldtului, a caror

Inaltime scade simtitor, transformandu-se In dlurl.

AcestI muql sunt traversatI de o sossea ce pune

In legatura Samesul inferior cu valea Tisei la Tecs.
Muntii Ldpuqalui, call pot fi consideraV ca o
ramura a muntilor Tibles. El se Intind Intre L'apus si
Sames. MuntiI frte putin aspri, Inaltimea lor medie
nu ating niel 1000 m.
MuntiI Lapusulul numitl si al Lastagului sunt traversa0 de mal multe drumurl, Intre call se pot nota :
Sosua Des-Lapu ce'I tae d'a curmezisul.
Sosua Des-Salva pe marginea superi6fa.
Sosua ce pornind de la Des urmz marginea inferi6a, traversand marginea vestica pentru a uni valea SamesuluI mare cu a Samesulul intrunit.

b) _Latzzrea de Vest
Pe acsta lature muntil nu at de loe aspectul unur lant, ci se presint ca nisce masivI safi grupurl de
masivI, dispuI In mod neregulat intre diferitele val.
1) Intre Crisul repede si Sames distingem munfii
Mezefulul (Mezes Gebirge) a caror crsta are o di-

-- 161
rectde Nord-Sud, Incovoindu-se putin In form& de arc
Cu convexitatea spre Sud-Est.
EI trimet, din extremitatea lor sudica, o Tamura spre

Vest !are Crasna, Bereteu si Cris, numita muntil

Rez si o ramura spre Est, ce se Int6rce apoI spre
Nord, printre Agris si Almas, sub numele de muntil
P1op*14 avnd un mers paralel cu ramura principala.

Din centru, In fine, muntil Mezesulul trimet o ramura spre Nord, sub numele de muntil Biculul, Tare
Crasna, *flag si Sames.
Inaltimea medie a acestul grup este de 500 m., si
daca nu ar avea cate-va partl mar aspre, ce se ridic& pan& la 800 m., ar putea fi considerat ca Maud parte din zona delur6sa.
0 revea bogata de drumurl '1 traversza, Intre earl
cele maI multe sosele. Intre acestea sunt de notat :
sosua principal& ce trece pe la sudul masivulur, unind valea SamesuluI mic cu a Crisu1111 repede, prin
pasul Dumbravele ; soska ce pune In legatura ValeaBereteulur cu Clujul; din acst sosea se desparte o ra-

mura spre soska principala, aratata mal sus, prin valea superi6r6, a Crasnel.
2) Intro Crisul repede si Samesul mic cu afluentul WI

Capusul de o parte, si Crisul alb si Omp6ele de alta

parte se intinde un alt grup muntos, ce port& numele
generic de muntif Biharulici. Axa acestul grup are direcia N. S., el trimete Insa mal multe ramuri In diferite
directiunI, ramurl ce, din causa modulul cum sunt dispuse si a vailor ce le separa, formza cate un grup bine
distinct, ceea ce a si facut pe locuitorI a le da numirl
deosebite.
11

162

intregul masiv se compune, de aceea, din 3 p&rtt

distincte, i anume :
Partea centrala, constituit, din munfii Biharului
Parlul Verde,
propriii disf, coming intre Crisul

Ariesul, Jara, Samesul cald, obarsia Crisuluf negm

In&ltimea acestor muntl de la 1000m merge pan. la
1850 (Muntele Bihar). Crsta lor principal& are directia

N. S. La extremitatea lor sudica, trimit o ramura bine

distinct& spre N. V. intro Crisul aIb i Crisul negru,
sub numele de muntil Codrului.
Partea Sud-Estica, compus& din munfii _Ara&alai 0 al. Trasce alai,
i coprins& Intre ParLul
Aries, Mures si Omp6iele. Culmea principal& a muntilor Abruduliff se Incov6le in form& de
arc, cu deschiderea spre N., In jurul paraulul Zernicl,
iar muntiI Trasc&ulul 1) nu sunt de cat o prelungire
a acesteI culmI, Intin48ndu-se Intre Aries si Mures p&n&
la Turda. Inaltimea acestul grup nu trece nic&iert peste
1400m.

Partea N. V., compus& din munfit Vleighiesei

coprins& Intre Crisul negru, Samesul cald i Crisul
repede,

Crsta principal& a acestul grup este In prelungirea crestet muntilor Bihar, trimetnd o ramur& spre
Est, lntre Samesul cald i apus, si una ma' mare
spre Vest, Intre Crisul repede Crisul negru. Acest
grup atinge, ca i muntiI Bihar, In&lOmea 1850"' (V.
Vlaghieasa).
1) Valea AriesuluT fiind o linie ma prouunta% de cif) a Qmpedelor, tppirtirea de mal sus este cu totul rconventionalit, ccl zauntil Trascitultit pot
tot asa de bine sit fe considera ti ca o preIungire a muntilor Isletalicl ca si
a muntilor Abrud. A st-fel aunt si consideraft pe Harta Austriaci. (' /750.000).

163

Intregul smashr deScria este strebtut In partea SEd

'Sud-Estica de soska Turda-Abrud-Brad-Arad, cara

pune In legatur Valea Ariesulul cu a Crisulul alb
prin pasul Vulcan.. La Abrud eat se IntAlnesce cu soska Alba-Iulia-Abrud, ce trace pe marginea Sudicl a
muntilor Abrudula Pe marginea Nordic a masivuluI
trece soska si calea ferat Grossvardein-Cluj.
Intre Crisul alb, Omp6iele si Mures, se Intind
"MUntii metalici, a carol' ax', are o directie Est-Vest,
Incovoindu-se cu ambele extremittI putLin spre Nord;

si formand ast-fel un arc prea putin simtit, cu convexitatea spre Sud. Ail o lungime de maI bine de 100

kilometri, pe o adncime de la 20--30 kilometri.

Inaltimea ion medie este de 1000 metri.
Intro masivul BiharuluI si muntil metalicl trece
tosua deja, citat, ce Mg& valea Muresulul cu Aradul
.prin valea Omp6ieror si a CrisuluI alb. Mai' multe dry-

muff pun In legtur acsta sosea cu cea din valea

Muresulul, Intre earl cea mal de notat este SOStia
Brad-Deva.

Muntil Rusca, care se lntind Intro Mures, Temes,

Bistrita, Streiul si RIul-mare, cu axa In directia Nord-Sud,

In4imea pn la 1309m; aspect muntos. Nicl o sosea

nu 'I traversz, afarl de un trunchiti, ce duce prin

Talea Begai, la Temesvar, prin pasul Cosovita.
Pe margiuea lor sudicti, trece Ins& SOS6118/ ce uneste

valea Bistre cu a StreiuluI, prin pasul Portile de fer

Transilvane.
Muntif Cerni. Acestl muntl cup& triunghiul
.dintre Temes, Mehadia, Curia, Rlul mare si Bistra.
Nodul acestor muntl este la; vrful Godeanu, de

:wide pornesc dou culmI spre N. si N-E si una spre

164

Sud, numita Piatra Godeanulul. Culmea despre NordEst se lg& la vrful Sturu cu mur4iI din Romnia.
Acest grup este aspru, In&ltimea peste 2000 m. si
nu este strebatut& de niel o sosea. Pe laturea lor V.
trece sosua Karansebes-Orsova ce uneste valea TemesuluT cu a Mehadiel, prin pasul DomasneI.

e) Latarea de Sud.
Munfii Hafegului, l'Are rlul Strel si RIul mare.
Acestl muntr sunt o prelungire a culmer Piatra Godeanuldf la Est de nodul Sturul ; el ating InAlt,imea
de 2477 m.
Pe marginea Nord-Estica a munOlor Hatzeg trece
sosua, ce de la PietrosanI duce In valea Muresulur,
prin pasul Merisor, dup, ce ese din Romania pe la
Lainicl.

Afuntii Sebefului, se lntind Intre Strel, Mures,

Sebe s si Jiul unguresc ; Ina4imea 1000-1500 m. muntil

aspri si strebltuV numal de potecl.

Muntii Sibiultet, Intre Olt, Sibiu, Sebe s si Lotru;

Inalime de la 1500-2200. Pe marginea E. si N. trece

sogua CAinenI-Sibiu-Mtilbach (Sebe).

Cate si trel acestl masivI sunt aspri, de si crestele

sunt ovale si late. Costele sunt repecy si adesea pr&p&sticise, In general sunt acoperite de pdduri stuf6se.
Munfii Rigeirafului. Intre Olt si BIrsa. El constituesc partea cea mal InaltA si mal aspr, a Alpilor
Transilvanl; InalOmea lor merge pan& la 2500 m.
Pe marginea de Nord a acestor muntl trece sosua.
principal& din valea OltuluI, Sibiu-F&Oras, iar pe mar-

165

ginea Estic, soseua Campu-Lung-Rucar-Brasov prin

pasul Bran.
Spre Romania ramurile sunt lungr si se termina In
campie, transformandu-se In colino; spre Transilvania
din contra, sunt scurte, si prin urmare acolo c6stele
sunt f6rte repecy.
.Muntii Bdrsei, lntre Barsa si Tattrang, represinta

partea cea mal* strabatut de cal de comunicatiunI a

Alpilor Transilvant Pe o tntindere de cema de 50 kilometri sunt patru drumurl, prin pasurile Bran, Predeal,
Predeluqi li Bratocea. Soseua din mijloc este Insotita
de o cale ferata. Si In acesta parte muntil sunt ina1t1

pana la 2500 m.
Munfii Persaner, ce se despart de extremitatea
Estica a muntilor Pagaras si se intind spre Nord-Est
pana la soseua Brasov-Fag'arasi. Inaltimea 100 ) pana
la 1400 m.
Muntii Geister, o prelungire a color precedentT;
se lntinde pana In cotul Nordic al Oltulul (curmtura
Racos). In'alOmea maxima 1100; sunt insa padurosi.
.Munfii Buzeului, lntre Tattrang si isvorul Bascel.

Inaltimea medie scade In acest masiv pana la 1400,

(sunt cate-va varfurI 1700).
Gasirn In acesta, secOune dou6 trecetorI : Tcitarul
Buzeul, dar strabatute de drumurl In pr6st, stare, carl
spre cresta devin potecl.
In t6t'a partea Sudica a Transilvanier, pe ambele versante, numaI vaile sunt practicabile, comunic4iil., sunt,
afara, de soselele principale, In general anevoiese, din
causa c6stelor repecy, care In mal multe part1 sunt In

166

forma de scara; pasurile sunt libere numaI de la Mail)

pan la Noembrie. Resurse frte putine.
d) _Latzzrea Estied

Pe acsta lature sunt dou lanturl, unul interior si

altul marginas.
a) Lantul interior se compune din muntii Gyorgeny,
(Gurghiului) Harghita i Barotul.
JJ1uni4 Gurghiului (Gyorgeny) intre Muresul superior pana la Maros-Vasarhely, Tarnava-Mare si vrful
Ostorov prin care se lg cu muntil Harghita. Inaltimea
medie a acestor muntr. este 1600 m., in unele parti a-

tinge inaltiml mai mail (Mezhavas 1780). Nu sunt

traversa*: de nicl o sosea.
Prin valea Muresului sosua este In conditiuni mediocre intre Toplita i Regen. Pe latura Sud trece drumul st. Miclos-Seghis6ra, care lega sesul st. Miclos cu

valea Tarnavel marl. Paralel cu acest drum, mal la

Nord, trece un altul care lga acelasl ses cu valea Tarnavel micI si cu a Muresulur de mijloc.
Muntii Harghita, Intre Tarnava-Mare, Varghias,
Oltul superior si vrful Ostoros. Partea lor meridionala
forrnza impreuna Cu muntif Geister defileul Racos ac6sta parte, coprinsa intre Homorod i Varghias, este
considerata ca Maud sistem cu munii Geister.
Muntil Harghitel sunt traversatl de soselele: Cik-Sereda-Odorhel (Udvarhely) si Rakos-Odorhel ce lega direct valea 01 ului cu a Tarnavei marl. Pe marginea lor
Estica trece sosua principald, din valea, Oltuldf.

Mun(ii Barotulai, Intre Varghias i Olt. Inaltimea lor spre Nord este de 1500 m., iar spre Sud scade

167

la 1000. Partea r6,rit6n, a lor strInge Oltul In defileul de la Tusnad. Pe marginea lor trece Oltul i sos6ua
ce Insotesce acest rlil.
b) Lantul marginas se compune din urmtoriI muntl:
Miatfii CCIliman, din cart se despart muntil Dorriel; el se Intind Intre 33istrita, Transilvan, si Muresul
superior. In5,1timea 2000 m., aspri si pdurosI. Acestl

muntI nu sant traversati de nid un drum. Pe la Nord

trece sos6ua Bistritz-Dorna.
Muntii Gyergy (Ghiorghiulul), intre Muresul superior, Toplita, Bistrici6ra, Putna si obarsia OltuluI,

sunt taiatI de sos6ua ce 160 valea Muresulul cu a

Bistriter prin pasul Tlgyes (Pris&can1), Inaltimea me-

die de 1500 m.
Muntil Cicului, Intro Trotus, Domuc, Bicaz, Olt
si Uz ; at aceiasi Inltime spre Nord; spre Sud scad.
Sunt traversatI de sos6ua ce MO, valea TrotusuluI cu
a OltuluT, prin pasul Gytne (Palanca).

Din partea sudic, a muntilor CikuluI se despart,

spre Vest, muntil Kason, cart se intind spre =nth:
Barotului, strAngAnd Oltul In defileul de la Tusnad.
Muntii Oituz, intre Oituz, Trotus, Uz si Bardocea.

Inaltirnea lor scade In unele pxtI pan& la 800 m.

Pe marginea lor S. trece importanta sosea din valea OituzuluI ce duce, prin pasul cu acela nume, In
sesul Haromszek (De TreI) la Kezdy-Vasarhely. Pe la
N. trece drumul din valea Uzulul ce duce, prin pasul
UzuluI, In sesul Cikulul.

Muntii Berecker sail Bretcani Intre Oituz si

muna Buz6ii. Acesti muntI represint partea cea mar

168

j(5s6, a lantulul si prin ei se face legatura Intro Carpa01 Oriental! si Alpii TransilvanI

Zonele Delurse
1) Zona centralet dintre Mures si Olt, numita Cetni,

pia, si compusa din tire spinari, call se Intind Intre

cele dou Tarnave, Mures si Olt Lungimea 120 kilometri, pe o lime de 75 kilometri ; inaltimea medie
500 m. Teren practicabil, strabatut de cate-va sosele
si multe drumurI.
Ac6sta zona este taiat In curmezis de mal multe
trunchiurI de sosele si de ca] ea ferata ce duce din
valea Oltulul In a Muresulul prin valea Tarnavel mar'.
2. Zona numita Pet durea sati Mezoseg se Intinde
Intre cele dou6 ramuff ale SamesuluI si Muresul de
mijloc. Acsta zon este Inconjurata de jur Imprejur
de sosele, si taiata prin mijlocul de la V_ la E. de
sosua Clus-Regen ; mal exist si alte trunchiurl de

sosele, dar fait, continuatie ; de la S. la N. zona este

t,iata de cala ferata ce lga valea Muresulul cu a

Bistritel Transilvane.

3) Zona intre Samesul-Mare si Almas 1), care pae

fi considerat ca o prelungire spre Nord a grupulul Biharulul.

Zonele ese
1) Valea Mureqului ; o suvita Ingusta dar lungti,
de vr'o 250 kil. Zon bogat Ina, In condiOuni me1) AcstA zoni pe harta Austriael 1:7500 JO este ',unlit& INI-ti Crasna.

169

diocre din punctul de vedere al practicabilitateL Perea m6le, lipsa de pietris ; soselele si calea ferata
sunt continut expuse stricaciunilor.
Prin acsta zona, tree mal t6te comunicatiunile ce
164 Transilvania eu exteriorul.
2) esul Gyergy In valea superi6ra a Muresului ;

lungime de 25 kil., lime rnaxima de 15 kilometri.

Acest ses este legat cu Moldova prin sos6ua din valea Bistricirel (pasul Priskani) ; eu valea Oltului prin
sos6ua Brasovulul ; se 16ga de asemenea cu vaile celar
dou6 Tarnave, prin drutnuri ordinare. Prin valea Muresuluf sos6ua duce la Szasz-Regen. (Reghenul Sasesc).
In 'valea superir a OltuluI, sesul Cicalui, compus
din dou6 petice, carl comunic lntre ele prin sos6ua
principal din valea Oltulul. Acsta sosea la Tusnad
se bifurca, trimetnd o ramur prin defileul de la Tusnad, iar o alta trece peste muntil Cazon la KezdyVasarhely, unde se 160, cu sos6ua ce vine din Moldova
prin pasul Oituz. Cikul superior se mal 16gA, cu Moldova prin sos6ua din valea TrotusuluI (pas. Palanca),
iar cu valea Tarnovel marl, prin sos6ua Cik-SeredaUdvarhely.

Sesul Ilaromszek, lungime 50 kilometri, largime

15. Parte de loc bogata si strbatuta de multe drumurI si sosele.

Sesul sail tara Bdrsei, o continuatie a sesulul

precedent, Irte bogata, acoperita de o retea asa de
comunicatiunl.

esul sail tara FgetraOlut, intre Oltul de mijloe li muntil FagarauluT ; cmpie spatsisa dar supus
inundatiilor, comunicatiile amenintate de torentii ce
vin din nauntiI cu acelas nume.

170

Acest ses este strabtut In lung de sosua principala Brasov-Sibiti.

esul Sibiului, un ses mic, dar frte bogat.

S) Sesul _Hatzegulului, iarasI restrans, dar roditor.
9) Sesul Samesului, de la Clus la Des, roditor
bogat. In acest ses converg dou din comunicatiile ce
7)

vin din interiorul UngarieT.

Hidrografia
Oltul. lsvorasce din muntele Magua. De la Hevitz
(esirea din defileul Rakos) Incepe sa, devie obstacol (50
latime, 2.50 adanc.). Iutla curentuluT este de 0.70 pe
secunda.
Cand apele sunt scaclute, se pele trece In frte multe

puncte prin vadurl. Inunda de multe off prima-vara,

(MartieIunie).
De la Hevitz la Avrig, cursul este mlastinos, latimea

albief variaza Intre 70 m-90 m., i malul drept domina pe cel stang; nu este Irisa o buna linie de aparare
catre Sud, cacl sosua trece pe malul stang.
Afluentil principalT sunt: Paraul negru, ce ud sesul
Haromszek ; Varghiasul, Homorodul, Cornatelul si Si-

biul. Primul se varsa in Olt la extremitatea muntilor

Barot, Gel doul urmatorl de ambele parti ale defileulul
Rakos, cel doul din urma, dupa ce se Intrunesc, se
vars Maga Boita, la intrarea in defileul Turnu-Rosu.
Muresta. Isvorsce din partea orientar a munteluI
Magua. Devine obstatol de la Maros-Vasarhely (Osiorhei). Adncime 2 m., latime pana la 300 m. Plutitor
de la Kuzfalva si navigabil de la Maros4Tyvar.

-- 171 -Muresul primesce mal multl afluent,I importantI, futre

carl sunt de notat Ariesul, confluent mal sus de Maros-Uyvar ; cele dou Tarnave Intrunite la Blaj, confluent,a mal sus de Alba-Julia; Omp6ile, confluent, la AlbaJulia; Sebesul, confluenta In sesul ou acelas nume ; Streiul, confluent mai sus de Deva.
Samesul. Isvordsce din mun1,i1 Rodnel, devine impor-

tant de la Des (100 M'Orne, 3 adancime), dar directia

cursului seTi face sa nu aib mare valre
Intre afluentii SamesuluI sunt de notat: Salva, confluent la Salva ; Bistrita Transilvan, confluenta la Betten (Betlnu); Samesul mic, confluenta la Des ; Lapus,
confluenta In sesul Samesulul Intrunit.

Comunicatiuni
Clle terate sunt frte platine, i acestea chiar nu
prodac mult. Soselele sunt bine Intretinute, dar retka
este s'arac, si nu t6te trunchiurile a continuitatea, asa
In cat importanta multor din ele este mal mult local.
Acest fapt este cu ata mal important, cu cat drumurile naturale sunt In prsta stare, prin lipsa de podurl,
si pe timp ploios devin impracticabile, din causa naturei terenuluT prin care trec.

Ceti ferate. La pasul Predeal intra In Transilvania,

calea ferat care lga Romania cu interiorul Ungariel.
Acsta cale trece prin Brasov, traversza defileul Rakos
dup care lasa valea Oltului si trece In a Tarnavel mar"
la Seghisra, scobra valea Tarnave" si da1n a Muresului unde se bifurca; o ramura scobra valea Mu-

172

replul ducnd spre Arad, iar cea-l'alta da In valea SameuluI la Clu, pentru a merge prin Grosvardein (Urbea

mare) la Buda-Pesta.

Mara de aceste linil marl, mal sunt cateva trunchiurI prin valle: Same, Mure, Cornatel O Strel..
Sosele. Intre soselele principale vom nota :
Sosua din valea OltuluI, paralela cu frontiera :
Gyergy-St. Miclo (MiclauI)-Kezdy-Vasarhely-Braov-

Sibit-Mlbach (Sebe)
Sosua din valea MuresuluI: Arad-Deva-Alba-Iulia
(Karlsburg)-Maro-Vasarhely-Sas-Regen li de aci prin
valea superiora a MurepluT se unesce cu precedenta.
Spre Nord se continua insa pana la Bistritz, prin Mezoszek.
Sosua Maro*-Uyvar-Clu-De."

In fine, sosua din \ralea Sarneulut mare.

Ca trunchiurl de legatur inauntru, avem :

a) Intre valea Oltului si a Mureqului.

Cik-Sereda-Udvarhely-MarotVasarhely.
Braov-Udvarhely.
Brw v-Seghi Ora-Maro? -Vasarhely.
Sibia-Media-Valea Mureulul, legandu-so cu pre-

cedenta In vaMa TarnaveI mar!.

Sibialliilbach.

b) Intre valea Muresului si a Sameqului.

Sosua ce trece prin Turda-Cluj-De.
Sosua Regen-Cluj.
Sosua Regen-Bistritz-Nasaud.

Comunicatil cu exteriorul avem:

a) Spre Nord:

173

Soska Bistritz-Gura-HumereI, prin pasurile Borgo,

si Putna.
Sosua N'asUd-Karlibaba, prin pasul Rodna.
Soska Salva-Sziget, prin pasul Romuli.
Sosua Des-Sziget, prin pasul Rotunda.

In fine, soska ce trece peste extremitatea vesMe a muntilor Lpusulur si d, In sesul Sa,mesulul
intrunit.
b) Spre Vest :
Soska Cluj-Zilah-Valea BereteuluT, peste muntil
MezesuluT.

Sosua si calea ferat Cluj-Urbea mare, prin pasud Dumbravele, legandu-se, cu precedenta, prin soselele din valea SamesuluT mic si a CrasneT.
Soselele Turda si Alba-Iulia-Abrud-Arad prin pasul Vulcan.
Soska Alba-Iulia-Deva-Arad, prin valea Muresulu.

Sosua ce se desparte de precedenta, maT sus

de Deva si duce la Temis6ra prin Hafeg si Karansebes, trecnd pasul Perfile de fer transilvane.

e) Spre Sud:
1) Sosua Deva-Hateg-PetrosanT-Trgu-Jit, prin pasul Merisor si defileul Lainici.
2. Soska Sibiti-Ramnicu-Valcea, prin defileul BeitaCAiiienT-MlimanestI.

Sostia Brasov-Rucar-Carnpu-Lung, prin pasul

Bran.

Soska Brasev-PloescI, prin pasul Predeal.

Sos6ua Brasev-PloescI prin pasul Bratocea.
Sosua Brasev-Buz611 (Intrerupt) prin pasul Buz't.

d) Spre Est.

174

I) Sosna Kezdy-Vasarhely-Adjud, prin pasul Oituz.

Drumul din valea UzuluI, pasul Uz.

Sosua Cik-Rakos-T.-Ocna prin pasul Palanca.

Drumul St. Miclos-Bicaz, prin pasuL Bicaz.
Sosua Ditro-Piatra, prin pasul Prisacanl (Tlgyes).

Centre populate. Putem nota Intre acestea : Brasovul (30,000 loc.), nod de comunicatie si situat pe
calea principall care lg Transilvania eu Romnia.
Sibiti (30,000 loc.) In sesul de acelas nume, rosedint& militar5, a Transilvania Comunia prin valea.
Oltulul Cu Romftnia si prin dou sosele cu valea Mu-

reulut.
Alba-Iulia (12,000 loc.) la intrarea vestid, a) Tran,
silvaniel. Maros-Vasarhely (20,000) In valea MuresuluI ; se credo a fi cel maI important punct militar
pentru apararea Transilvania Clusul (28,000). Des,
easel mic, (10,000) In valea Samesului, dar important fiind la intrarea septentrional& a Transilvania
Tao acPste puncte trebuese considerate din punctul
de vedere al importantel lor ca nodurf de comunicatie.
Mai putem nota, sub a.cest raport, si urmatrele puncte :
Bistritz, Regan, Ditro, Gyergyo, Cic-Racos, Tusnad, Kezdy-

Vasarhely si Hatzeg, earl pun in legatura retua interi6r6, Cu calle ce vin din Romnia.
Not* istorice
Transilvania In vechime forma o parte &Dacia si a
fost supusA, domnier Romano In anul 107 dupit Chr.,
(ht. e6,tro Impratul Traian si,colonisata cui colonil Romano.

175

De la anul 274 frontiera politic& a imperiulul Roman fu Dunarea. Legiunile Romane fur& retrase In
partea meridional& a DunareI, dinaintea invasiunei
barbarilor, ce se precipitati asupra imperiul Roman.
Ins& partea cea mai mare a coloniilor nu a pardsit
tara, platind tribut, orl trind in alianta de resboiti, cu
barbaril carl se opreail vremelnic In tarile Daciel:.
Pe timpul invasiuneI Ungurilor, Transilvania forma

un principat Roman independent sub domnia principelul Gelu, (904 905). lar dupa intemeiarea regatului
Unguresc, Transilvania, guvernata de cate un voivod)
remas& dependent& de regiI Ungarid, av'and Ins& autonomia sa, avea- administratiunea si legislatiunea sa
particulara.
Dup.& lupta de la Mohaciu (1526) In care Ungaria 'sI
perdu independenta sa, Transilvania forma un Stat independent, pan& la anul 1699 si a fost guvernat& de

principi1 alesi de natiunile feudale ale TransilvanieI

(da Ungurl, Sasi si SecuI).
De la anul 1691 Transilvania ajunse sub domnia
caseI Austriace, si Turcia recunoscu prin tractatul de la
Carlovit (1699) posesiunea Austrie asupra Transilvanielt
Transilvania trecnd ast-fel sub domnia easel Austriace, forma de aci Inainte parte din regatul Ungarie4
Ins& cu autonomia sa provinciala, cum fusese Inainte
de lupta de la Mohaciu (1526).
In anul 1848 dieta (sail Camera) feudala a Transilvaniel vota In mod precipitat si In contra vointeI poporulur Roman, Incorporarea sail unirea Transilvanief cu
Ungaria
RmaniI, In numiSr de 30-40.000i tinura la 15 M'aiil

1848 memorabila adunare de pe camput libertItei de

-- 176
la Blas, si aci protestand In contra acost" reunid facut& fara de Invoirea censilor, declarar actsta unire
de ilegala.

In acelesl an 1848, romanil tinura o nou6 Adunare

la Blas, la care 'tiara parte p&n& la 60.000 mimani din
t6ta Transilvania, aci se declara din not de ilegal& sI
rupta .unirea cu tara ungursca si se decreta Inarmarea
general& spre opunere In contra violentelor.
In anul 1848/49, romanil sub conducerea lui Avram,

Iancu si Axente, avura mar multe lupte eroice cu armatele revolutionare unguresci. Dup& ce Austria cu a-,

jutorul romanilor din Transilvania si ale trupelor rusescr, Inabusi revolutiunea ungurilor, care detronasera
casa austriaca, Transilvania 10 dobandi iarasI indepen-

danta sa de catre Ungaria, si pana la anul 1867, avu

guvernatorul s5 propri si fu guvernata Intocmal ca
cele-l'alte provincli austriaca.
In anul 1866 se tinu Ins& o dieta la Clus, convocata
In mima unel legl de alegare din epoca feudalk care asigura pentru unguri preponderenta In dieta sati Camera
'Arel, si In acsta dieta se vota din noil unirea Transilvania' cu Ungaria.
Din timpul acesta Transilvania IsI perdu administra-

tiunea si legislatiunea sa proprie, mil autonomia sa si

este supus& guvernareI ministeruluf unguresc si legislatiunel ungurescl din Buda-Pesta.

BUCO VINA

lntinderea fi populafia. Intinderea Bucovinei este

de 10.456 kilom. patratY, iar populatia de 650.227 lo-

177

cuitorl, ceea ce d o densitate medie de e4 locuitorl pe

kilometru patrat.
Populatia BucovineI nu este omogen, fiind compusa
din roman'', rutenl, germanI, unguri, ovref, etc. Proportiunile acestor di ferite national itatl aproximativ sunt :

35% roman'', 30/o rutenr, 35/o restul. Romani." predomina mal eles In partea despre Moldova, rutenfi in
cea despre Galitia.
Clima Bucovinel nu difera Intru nimic de cea din Mol-

dova. Tara este cu totul desehisa vnturilor de Nord si

Nord-Est, ceea ce face ca iarna sa fie aspr.
Resursele BucovineT constail mal cu sma In productiunl agricole si In crescerea vitelor. Industria este put:in

desvoltata, totusr se gases cate-va fabric', care sunt

menite maI mult a rspunde trebuintelor locale.

Orografia
Bucovina presinta in general dou forme de teren :
munt" si dlurl se gasesc Ins prin fundul diferitelor
vaf si sesurl Intinse.
Zona muntilor. De la Piscul Infi (Kuhorn) In muntiI
RodneI, punct unde se ramifica CarpatiI, trimitnd o ramur spre Vest, lantul principal se continua spre NordVest sub numele de muntii Negri". Tot sistemul orografic
al Bucovinel este format din ramificatiiile muntiilor Negri.

Intre ramurile cele mai de capetenie putem nota urmt6rele : In apropiere de sorgintea rului Cibo, afluent
al Bistritief mar', se desparte un lant de munti spre Est,
sub nurnele de Stara Vipeina. El se bifurai trimet8nd o
rarnurA spre Nord-Est si una spre Sud-Est.
12

178

Ramura ce merge spre Sud-Est p6rt, numele de

muntii sari culmea LerseI (Lires); ea se prelungesce Intre Sucva si Moldova, trimetnd mal antaia o ramur5,,
din care constati rnuntil Bistritel marl, printre Moldova
si Bistrita mare.

Ramura ce apnea spre Nord-Est, p6rt& numele de

munVi SuceaveI, Intinclndu-se Intre Suceava si Siret

dupa ce trimete si ea o ramur& spre Nord, care se

prelungesce spre Nord-Est printre Siret si Prut, sub numele de munir RacoveI.
Inlt.imea medie a tutulor acestor muntI este de 1500

metri, sunt Ins5, vrfurI si maI inalte. Ramurile sunt

aspre si In mare parte acoperite cu p&duff.

Zona dlurilor
De la linia mrginas5, a muntilor ce trece prin: Visniel (Ceremus). Berhomete (Siret), Ciudin iSiretel), Vicov
(Suceava) si Gura HumoreI (Moldova), intregul teritori

al Bucovinef este accperit de dlurI, exceptand cate-va

sesurl situate In vile diferitelor rlurI.
Printre aceste (Mull putem cita :
Muffle dintre unja muntilor si cursul Siretulul, si
care sunt prelungirea muntilor Lersel si al Suceavel.
Dlurile dintre Siret si Prut prelungire a muntilor
Racovel si care se Intind apoI si In Moldova, Incovoindu-se spre Sud-Est.
D6lurile dintre Prut si Nistru ce se prelungesc apol
si in Basarabia.
In general, dlurile din Bucovina ail acelasl caracter
ca si cele din Moldova ,si acsta se explia prin faptul
c5, fac parte din acelasI sistem orografic.

179

esurile
Sesurile In Bucovina se gases numal prin fundul
vilor diferitelor rluri ce o ud. In uneTe pa,41 largimea

acestor sesurl merge pana la 15 kilom. Intre ele sunt

de notat: sesul Prutuldf, al SiretuluI, al Sucevel si al
IVIoldoveT.

Hidrografia
Mara de Nistru care uda, pe o lntindere de 50-60
kilom. laturea de Nord-Este a Bucovinei, apele ce ud
acsta provincie sunt: Prutul, Siretul si parte din afluentiI, mal' ales al acestul din urm.

intr. In Bucovina maI sus ceva de confluenta sa cu Ceremusu (Orasan1), o traversza pana la
Novoselita de unde Incepe a face frontieia Intre Romania i Basarabia. De la confluenta cu Ceremusul i pana
la Mamornita, pe malul stang al PrutuluI valea se pre-

sint sub forma de ses a carul largime variaza 2-5

kilom. Pe malul drept dlurile se Intind pana In rIti, de
aceea telte comunicatiunile sunt In stanga
Ceremuqul. afluent al Prutului, constitue frontiera de
; cursul sn inferior
Vord-Vest a BucovineI spre
trece prin un ses forte larg, dar din care cea mal mare
parte cade In Galitia. Ceremusul primesce pe Putila.

Siretul isvorsce In Bucovina din muntele Lungu

intra In .Moldova la trgul Siret. Imediat ce ese din

munt,I (la satu Berhomete), Siretul da In un ses f6rte

180

larg (la 15 kilom.), care ses se strImtza la Sadova,

pastrand Insa continuil o largime medie de 5 kilometri.

la acest r, cllurila se apropie de lipa drpta, iar

sestil se Intinde pe cea stnga.
Afluenfi. Restul riurilor din Bucovina se -vars t6te
In Siret. Acestea sunt: Siretul mic, Suceava, Moldova
Bistrita.

Siretul mic, curge printeo vale In general strImt,

afara de punctul unde primesce pe Siretel. AicI ea presint aspectul unuI ses de vre-o 4 kilom. largime.

Suceava. Ese din muntl la Vicov unde intra In un

ses larg, aprpe 15 kilom., Irisa se strImtza din ce In
ce mal mult, asa In Cal la ItcanI, punct unde trece In
Moldova, presinta aspectul unul defileti.

Moldova. Valea acestuI ria, de si populat, este

strimta, numaI de la Gura-liumorel Incepe a se largi,
tara a trece peste 4 kilom. La Cornul-Luncel trece In
Moldova.

Bistrita, prin valea careia trec drumurile ce dat din

Bucovina In Transilvania; isvorasce din muntil Rodnef
primesce pe Cibo, care Impreun cu Ceremusul formza frontiera de apus a Bucovinel; mal primesce pe
Carlibaba si pe Dorna.
CM de comunicatie

Buco vina nu este strbatuta de ct de o singurl cale

ferat, cate pune In legturgi, Moldova en Austria prin
Galitia.

181

Acst linie intra In Bucovina la Itcanl i ese din ea,

la Or4enI, dup& ce trimite de la CernautI o ramura

spre Novosielita pe valea PrutuluI, care se lega cu noua
linie russca Smerinka-Mohilev-Novosielita, deja In constructie.

Ca sosele, Bucovina este acoperit In zona dlurilor

de o retea f6rte bogata, care o lgl atat cu Moldova cat
i cu Galitia orientala,.
In zona muntilor Ins& caile de comunicatie sunt Vide
putine, ele se reduc la urmat6rele dou :
I) Sosua Dorna-Karlibaba, prin valea Bistritei, care
prin pasul Prislop se continua spre Sighet in Maramure.
Acsta sosea se lga, cu Transilvania, prin soselele din
pasurile Borgo i Rodna.
2) Sosua Cornu-Luncel, Campu-Lung, VisnicI-Colomea. Ea trece prin vaile Moldova, Sucva i Putila afluent al Ceremuulul.
De la Carnpu-Lung In sus sosua este In condi iunt
mediocre, transformandu-se In drum ordinar maI ales
In valea Moldova Ea este secondat'a de o alta comunicatie compusa din trunchiur'S de sosele i drumurI ordi-

nare care se despart la Ropoezel (valea SucveI)

apuca peste culmi spre valea SiretuluI, ducnd tot la
VisnicI.

Acsta, sosea este In perfect& legatur cu precedenta

prin pasul Putna.

In regiunea dlurilor gasim :
1) Soska paralela cu frontiera romansca (Falticenl-

Cerna,40, din care se despart mal multe trunchiurI ce

duc la BotoanI i la Dorohoia. Acsta sosea se lga
cu cea din valea Moldovel : a) Prin sosua Siret-Visnicr,

182

prin valea Siretulul ; b) prin o comunicatie mal medioora care pornesce de la RadautI pe valea SuceveI In sus.
ducnd la Rusca si Rapozel.
2) Sosua Cernautl-Orsenl-Colomea (Galitia) pe \ralea

Prutulur In legatur5, cu sosr:a de la Visnicf, prin un

trunchiti din valea CeremusuluI.
) Sosua CernautI-Harodenca (Galitia) peste dlurile

dintre Prut si Nistru, pune In leg5.tura vile acestor

dou rhirl. MaI multe trunchiurl pun In legatura, In diferite modurI, aceste liniI.

Funde importante. Ca puncte importante sunt de

notat : Cernaut1 nodul col mar important de comunicatil ordinare si ferate (28,000 loc.).
Siret si Sucva puncte pe frontier, situate pe &dile ce
pun In legatur5, Moldova cu Bucovina. Gura-HumoreI,
important, prin faptul G5, se gsesce pe comunicatia cea
mal 'puna, singura ce pune In legtura direct Bucovina
cu Transilvania.
Dorna si Karlibaba, gsindu-se pe singurele comunicatil In spre Vest

Importanta militar
Pata cu Moldova, isolat luat, importanta Bucovinel
pentru Austria este de o val6re relativ 5, de si constitue
o seri6s5, amenintare de flanc.
Cu privire la nisce operatiunI In Galitia orientala, Intre Rusia si Austria, impertanta Bucovinel devine frte

mare, att pentru o parte cat si pentru cea-l-alta. i

acsta mal' cu sm5, c5, este In legtur cu Transilvania

si Maramures prin soselele de la Dorna si Karlibaba.

183

Acsta importanp, scade feorte mult In casul and ten.

toriul Moldovel nu ar fi neutru.
Notite istorice

Bucovina forma maI Inainte o parte din Voivodatul

Mold ovel.

In Bucovina elementul Roman era preponderat Inca

din secolul al 14-lea, de cand Incepem a avea informatiunI mal positive despre teritoriul acesta.
Re*edir4a voivodilor MoldoveI a fost pana In secolul
al 17-lea In Bucovina la Sucva ; iar In Cernau0, capitala de astacy a Bucovinel, se afla un staroste care era
boier Moldovean.

in anul 1774, Austria ocupa militarete Bucovina

fara a i se da vre-un motiv, fie din partea Moldova fie
din partea TurcieI; iar prin convenOunea de la 7 Mai
1775, Turcia fara sa aiba dreptul, ceda In mod formal
Austriel acest teritori din corpul MoldoveI. Voivodul
Ghica protesta fara resultat In contra acesteI spoliart.
Sultanul '1 prinse 0 '1 decapita' .

La anul 1776, Austria supuse apoI Bucovina sub

administr4iunea GaliOel, iar de la anul 1849, Bucovina formza provincie autonoma a MonarchieI Austriace, cu titlul de Ducat.

In privinta administrativa, tara Bucovina este Impartita In 9 districte sail capitanate.

Are un tribunal superior, are o diet particularl eu
31 deputati 0 o universite In CernautI.

184
BASARABIA

Basarabia se intinde Intre Prut si Nistru de la Mamornita pana In Marea-Neagra Populatiunea sa este
mal bine de un milion de locuitori din care cea mal'
mare parte Roman.
Ea presinta forma unta platoa Inclinandu-se catre
Mare, si cu dona pante laterale, una Inclinandu-se catre

Nistru si alta catre Prut.

Partea sudica este easa, In parte acoperita de lacurI si In parte sterila, ; partea de Nord este delur6sa
si fertila. avnd multa asemanare ca forma si natura a
terenulul cu Moldova, de care este legat si prin istorie.
Hidrografia

Basarabia este udata de cursul inferior al Dunarel,

de la gura Prutulul la Ceatal si de aci de bratul Kiliel
pana, la Mare, de cursul Prutulul de la Mamornita pana
In Mare, precum si de afluentil lor.
.Nistrul, isvoresce din Carpatii central'; curge prin
Galitia si. ceva mar sus de Horodenca, atinge Basara-

bia, pe care o uda 1 aria la gura sa.

Terenul strebatut de el este f6rte neregalat si de aceia,

cursul se-fi face o mulOme de curbe; pana la Bender

apa este stransa, in albia riulul, Intfun singar canal; de
la acest punct Irisa In jos ea se revars, si inainte de a
intra In mare, formza lacul Leman. Nistrul presinta caracterul ca malul drept domina continuil pe cel stang.
Intre afluentil Nistrului, singurii mal importanti avem
de notat :

185

RAutul, prin va lea carul trece. comunicatia dintre

B1isi
primesce in stanga: Kubolta i Kainar,
iar In drpta pe Copcnca Biicul sa 13Icul prin valea
cam' trece calea ferata Bender-Unghenl,
Balota sail Botna, de notat, prin faptul ca priu valea
sa apuca trunchiul de cale ferat ce duce la Rent

Prutul (A se vedea descrierea la Moldova). Afluentii

PrutuluI sunt In general de mica, importanta avnd caracterul unor parae, din causa ca unja de despxtire a
apelor se apropie frte malt de rI.
Mal de notat sunt afluentif Dunrer, care se varsa mal
totI in lacurile ce se gsesc pe malul stang al fluviulul ;
a st-fel :

Caltulul, ce se varsa, In laf.ul cu acelasI nume.

lalpugul, care se varsa In lacul lalpug, cel mal mare
dintre lacurile Basarabiel.
Catalpugul, In lacul de acelas nume.
Circuta, in lacul Kitaia.
Conducul i Sara la care se varsa In lacul Sasik numit i Conduk.

Orografia
Muffle din Basarabia nu sunt de cat o continuare
a delurilor din Bucovina ce se Intind intre Prut si Nistru. Directiunea lor generala este spre rsarit i apoI
spre Sud, Incovoindu-se In forma de arc In lungul NistruluI.
De la esirea din Bucovina, culmea, dlurilor merge

paralel cu Nistrul i in apropierea sa, pana la capul

186

RutuluI, de unde Ineepe a se departa de el si a se

apropia de Prut, luand numirea general& de dlurile Prutulul. La capul vael Re'utulul, o ramur& pornesce printre
RAut i Nistru sub denumirea de dlurile NistruluI.
Dlurile Prutulur sub diferite numiri se Incov6ie pe la
Sudul \del' Botna despartind apele NistruluT de ale afluenOlor lacurilor. Dou se despart din culmea principala,
catre Sud-Est, printre vaile durilor IMutu, Bicul si Botna.

In general, dlurile nu sunt inalte, numaI In partea

septentrionala unele vrfurl ating 700 m., spre Sud InalVmea descresce la 4, 3 si chiar la 200 metri.

Comunicatiuni
Exista In Basarabia, dou6 cal ferate, una BenderKisineil UnghenI, care se lga cu unja romana UnghenIlasI-PaseanI, i linia Bender-Bolgrad-Renl, care se pelte
lega cu multa lnlesnire cu retua romana la Galata.

O nona linie va pune In legatura retua rusa cu cea

austriaca si cea romana la Noua-Sulita, intrand In Basarabia la Mohilev, ea se va lega prin balt1 cu unja

In ceea-ce privesce cile ordinare, vom nota ea In

Basarabia nu exista niel o sosea, ci numaa drumurl marI
naturale, numite drumuri de posta sail slburI. Unul din
aceste drumurI traversza provincia In lung ; el este In

iegatur cu Cernautul, urmza malul Prutuln, pana la

LipeanI, apol se departza, trece peste dlurI la I3altl,
de unde apol se cob6ra pe valea R6utuluI, se bifurca
trimeVnd o ramur& ce merge la Bender, cu care se

187

pune In cornunicatie cu Odesa, prelungindu-se de la

Bender si pe malul drept al Nistrului pana la Akerman; cea-Talta ramura apuca spre Vest, mergnd la
Leova-Reni.

Ea este secondata de o cale ce lg Kisineul cu Ismailul pe la Bolgrad.

Ca trunchiurl de legaturl intre aceste dou ramurI
avem calea Akerman-Bolgrad, iar spre Prut, trunchiurile Bal0I-SculenI i KiOneu-Ungheni.
Reteaua, dupa cum se vede, este frte saraca si prin

acsta chiar putem prevedea maI mult saft mal' putin

cam in ce directie pot urma operatiunile, In cas e ar
fi Intreprinse cu trupe ceva mar numer6se si indreptate
contra nstra spre Prut.
Din modul cum sunt distribuite calle de comunicata,
lesne se 'Ate vedea ca punctele de prima importanta
in Moldova, fata cu un atac pornit din Basarabia sunt:
las!, Roman, VasluT, Feriad, TecucI, Galag cad catre
ele duc calle de comunicatie din Basarabia ; iar in Basarabia nodurile mal prineipale ce pot servi de prime
obiective une! agresiunr pornite dinspre Moldova par a
fi: Ba101e si Kiineu.

Notite istorice

Basarabia a fcut parte din Dacia-Traiana. Dupa

retragerea legiunilor Romane gasindu-se In drumul di-

feritelor torente barbare ce se varsat din Asia spre

Europa, a fost cotropita rnd Ele rnd In curs de 10
secole de : Gotr, Huni, Aval-1, Bulgari, Slavl, UngurI,
Pecenegi li in fine Mongoli.

In secolul al 13-lea, Genovesa fondza maI multe

188

coloniI pe malurile Nistrulul si tot In acel secol trece

sub dominatiunea lu Radu-Basarab care '1-a dat mimirea ce are astacy.
Mal tamp a fost alipita la Moldova si a urmat maI
mult timp s6rta acesteI Off.
In secolele al 15-lea a fost inundat de Tataff si

a poI intra, prin usurpatiune, sub dominatiunea Turcsca.

In 1812 Basarabia a fost cedat In Intregime Rusiel, de catre 136rta, de si ar fi grea s ne esplicA in
In basa caror drepturI a putut face acst cesiune.
Dupa resboiul din Crimea, prin tratatul de la Paris
(1856), pentru a se depa'rta Rusia de gurile Dunarer,
treI districte meridionale ale BasarabieI : Ismail, Cahul
si Bolgrad ail fost alipite Principatelor-Unite.

In urma resboiulul din Bulgaria (1877-78), Ro-

mania, cu tt partea stralucit ce a luat la acest

resboiil, si cu tot imensul servicia adus armatei RusescI, a fost nevoita s, retrocedeze RusieI aceste treI
districte, primind In schimb Dobrogea.

PENINSULA BALCANICA

Consideratiani generale. Se da numirea generica

de peninsula Balcanica regiunei coprinse Intre Saya,
Dunre, Marea Ngra, Marea de Marmara, Marea Egel,

Mediterana, Ionic& si Adriatica. Acsta regiune nu

este Inca cunoscuta In detalifi ; s'ail putut avea pana
acum asupra eI numal cunoscinte generale.
Sub raportul geografid fisice, regiunea presinta o

-- 18 9

complexitate de elemente de naturi deosebite si cu

directiunl f&te Incurcate.
In unele partI gsim platourI Mahe si aride, dominate de cresta ascAite, sail masivI isolatI si cute despartite de vaI adancl; In altele din potriv, gasim forme
rotunde, acoperite de padurf , In fine se mal. Intalnesc
si lanturl lung' de munti, despartind regiunI ce se

deosebesc, atat prim clima cat si prin aspectul lor.

Aceste forme neregulate si variate, ale solulul peninsuleI, at Inlesnit f6ite mult fractionarea politick
ceea ce ne esplica diversitatea populatiunilor din regiune si causa pentru care cu tab', Indelungata dominatiune turdsc'a nu ail putut sa se contopsea
inteo singura nationalitate.

Inaintea tractatului din Berlin (1878) peninsula

Balcanica, facea parte, apr6pe tta, din domeniele
Europene ale PorteL AstgI ea este Impartit, Intre : regatul Romania, regatul Serbiel. principatul Munte-

negra, principatul BulgarieI si Rumelia orientala' .

Bosnia si Hertzegovina, ocupate de Austro-Ungaria,
regatul Grecia i posesiunele directe ale imperiuluI
Otoman.
Acsta divisiune datza de pAin timp, adica de

la resboiul Ruso-Rornn-Turc, din 1877-78.

Dup nimicirea armatelor Turcescl, de catre RusoRotnanI, urm imediat tratatul de la St. Stefano, prin

care s'a hotart desmembrarea aprpe complecta a

imperiuluI Otoman, reducndu-se posesiunile direete
ale Portel In Europa la ilia% limite ca tang restrInse.
112 Tatta aceStel: complmte nimiciri, puterile marl at

190

intervenit. RepresentantiI lor IntrunitI In congres la

Berlin, impusera restrictiunI seri6se tractatuluI de la

St. Stefano. Tractatul din Berlin, de la 13 Iulie, regul'a In modul urmator noua stare de lucruri In peninsula Balcanicl
Serbia. S'a recunoscut independenta el, primitad
si o sporire de teritoria. In 188 1 Serbia s'a constituit
In ra get ereditar.
Montenegru. I se recunc5sce independenta, si primi
portul Anticart cu litoralul sil ; teritoriul i s'a spo-

rit spre Bertzegovina i Albania; dar flind ca In

partea acsta nu a putut sWs'i largsca hotarele, din
causa resistente! locuitorilor, a primit In schimb portul Dulcigno.
Bulgaria. Se constitui In principat autonom E,4 tributar sub suveranitatea SultanuluI, cu un guvern
crestin ; pe de alt parte, se constitui la sudul Bal-

canilor sub numele de Rumelia oriental o noua

provincie tinuta sub autoritatea politic& si militara
a SultanuluT, dar cu un guvernator crestin. Acst'a
.situatie n'a tinut mult.
In 1887, In urma mal multor evenimente, Bulgaria
Runtelia s'ail Intrunit spre a constitui un singur
principat ereditar sub suveranitatea sublimei porti.
Bosnia gi Hertzegovina. Remannd de nume sub
sublima Oita, aceste provinciI ail fost puse sub admit) istrati a Austro-Ungariei.

In Sandjacul Novibazar, Austria are numaI dreptul

de ocupatiune militara' .

Romania. Independenta recunoscuta, este obligat,

ins& a da RusieI Basarabia luand In schimb Dobrogia.
Principiul liberer navigatiunl pe Dunre fu din noll con-

191

sacrat. Comisianea Europeand a Duneirei se mentine cu atributiunile sale si Inteo complect& independent& de autoritatea teritorial.
Rom&nia se proclam& regat In 1881.

Grecia. Tractatul din Berlin recomand& Turciel de

a da Greciei o rectificare de fronde,* lucru care s'a si
f,cut, tara, a satisface Ins complect aspiratiunile acesta Off.

Elnografia. Peninsula Balcanic& este populat& de

rase deosebite, care cu Ota dominatiunea. turea, s'ala
perpetuat din causa isolOreI lor. Aspiratiunile lor diferite si deosebirea de religiunI, atol contribuit frte mult
la starea de framantare In caro se ga,seste peninsula.
Populatiunile care o locuesc sunt: RomanI, GrecI, Al-

banezI (rasa pelasgidt) ; Serbl si Croad' (rasa slava) ;

BulgarI (i asa tu, amica, slavonisitO prin religi i limb);

Turcr (rasa turamica).

Romanil sunt scoboratorI aI vechilor colonll Romane,
stabilite de Traian pe malul stang al DunAreI. EI se Intind peste frontierele politice ale regatulul, adica In Ungana, Basarabia, Bulgaria, Serbia, etc.
Romnil sunt In cea mal mare parte ortodocsi, si sunt
apr6pe 10 miline. Natiunea romana, are caractere propriI, ea face parte Instt prin tipul si_ moravurile sale din
familia latina,.
Grecii sunt aproximativ in nurne'r de 4 mili6ne, din
care numal 2 mili6ne sunt in Grecia, cele-l'alte .., milln se gsesc In insulele Tarciei de Europa, pe malu-

rile Arhipelagului, ale mrel de _alarmara si m'Arel'

-Negre, precum si pe cstele Asid minore. El formza,
In orasele principale din Turcia, comunitatT comerciale

192

frte influente i bogate, si s'A Oto dice ca sunt in Tercia depositariI unei marI partI din averea publica.

Natiunea Greaca a fa cut rnarl progrese de la regenerarea el, si urrnza mema pe calea revendicarilor sale.
Dupa ce a facut causa comuna cu Serbir i Bulgarir,
In diferitele re'sc6le contra Turciel, astadf este In anta-

gonism de interese ce aceste pop6re, In vederea unel

probabile impartiri a irnperiului Otoman.
formz prin moravurile lor un popor cu
totul deosebit; el sunt pana astadl o enigma din punc-

tul de vedere etnografic. Nume'rul lor este aprpe de

1.500.000, dar nu aU niel o idee de a forma un popor
unic. AU Yemas fideli Turcilor, fiind-ca conditiunea, lor

sub dominatia turca a fost In tot-d'a-una f6rte diferita

de aceia a celor-l'alte populatil, din causa ca dupa cufacut aprpe totl Musulmani. Cu
cerirea tare' lor,
tte acestea, influenta Greaca creste merefl in Albania
si ea se esercita ma cu seama spre partea meridionala
a Albaniei, care este benita de un grup deosebit, cunoscut sub numele de Tintari sati acela de romani meridional'.
Supranumirea de l'ornan" este cu totul justificata,
Ore-ce ea porneste de la asemanarea de tip, de caracter
distinctiv i In deosebl de limba. Tintara locuesc In
jurul laculur Ianina; eI sunt In nume'r apr6pe de 200.000

si se disting prin o mare dibacie In afaceri si de acoja

tin comerciul In interiorul Turciei, IntocmaT ca Grecir
pe litoral, de unde neIntelegerile continua intre aceste
dou nationalittl.
Venitl de pe malurile Uralului In secolul al V-lea, pe
malurile Dunarel, Bulgarii ati uitat stramosil, limba
obiceiurile lor. Vorbesc o bimba slava si in cea !mal

193 -mare parte sunt de religia ortodoxa. EI ati mal perdut

si din instinctul ffisboinic al strmosilor lor si asta-41
sunt o populatiune pacifica, activa, care In numr de
4,000,000 suflete, ocupa malul drept al Dunarel pana la
Timoc si debordza pe cele dou versante ale Balcanilor, In Tracia si Macedonia.
Simtul nationalitatel, multa vreme amortit sub jugul

turcesc, Incetul cu Incetul s'a redesteptat IntrInsil. M

Inceput prin a'si constitui o biserica nationala, independenta de episcopul grec din Constantinopol. Dupa acsta
pacinica, revolutie In contra Greciei, nationalitatea lor

s'a redesteptat sub raportul politic, intr'un mod mai energic, Indreptandu-sl tte aspiratiunile contra dominatorilor de 10 secole; si, In anii din urma, ajutati de evenimente, ail putut confirma nationalitatea lor, constituindu-se Inteun singur principat autonom, compus din
Bulgaria si Rumelia.
S'rbil, de rasa slava, ail creclut pentru mult timp sa
paa, deveni Piemontul peninsulei Balcanice; adic ar
fi voit ca si Piemontul In Italia, sa grupeze Imprejurul lor
t'a populatiunile de rasa srba, pentru a reconstitui regatul srb, ce a existat chiar de la secolul al IV-lea pana
in 1389, cAnd cucerirea turca' 'I pune capt. Acsta pre-

tentie era 6re-s1 cumjustificata prin faptul ca srbil, de

ras, si de limba, populza Irtrga parte occidentala a
Turciel de Europa fara Intrerupere. La Est ajung pana
la Aisava si la Mesta ; la Sud pana la frontiera Nord a
trilor de rasa si limba greaca. Srbil se Intind prin urmare : In Bosnia, Macedonia, Muntenegru si Dalmatia.
Acsta rasa gasea dar In expansiunea el tte elementele necesare pentru a justifica ambitia poporului srb
de a constitui un vast regat In peninsula. Ocupatiunea
13

194

HertegovineT din partea Austriacilor, constituirea principatuTur bulgar, par a Intardia pentru mult
timp reaTizarea acestel dorinte, si explica in aceTas1
BosnieT

timp ostilitatea patribtilor srbr in contra Austro-U

giwie' i HuTgariet.

Turcii, In florar frte mic In peninsula (2 mil. nurnal din cer ce Tocuesa peninsula), represinta singuri
Yam cuceritre. Cuceritori dar nu colonisatorT, a supus rasele mat slabe tn mijlocul cal-ora s'ati stabilit ;
convertit cu sila la islamism, dar nu s'ati pudesi
tut fusiona nicf o data cu ele".
In fine, presrate in mijlocul tuturor acestor population', sunt grope numerse de ovreT ET provin maT ales
din israelitil espanioll si portugezT, refugiatI in peninsula,
in. urma expulsiuner lor.

Bulgari, Tura, Srbi, Roma,' ni, Albaneet, Tin(art Greci, Ovrel, far a mal socoti bandele ratacit6re
ale tiganilor, fac, dupa cum se vede, din peninsula Balcanica un adevrat chaos de natiunT, apr6pe tte cu

ambitia de a recastiga autonomia, independenta

viata lor proprie. Numar ele sunt asa de suprapuse In
unele partr, in cat cel mat mare obstacol al emanciparel Ibr provine din rivalitatea, pretentiilor lor asupra acestor OAT. Deosebirile de nationalitate se complica cu
deosebirile de religiune, care are o mare importanta la
aceste pop6re, la care interesele religise represinta adev6rate legator" sociale.
NumaT cu antagonismul religios al acestor popre,
ne putem explica (5re-cum mentdnerea Turcilor In peninsula, cu tlit ostilitatea mere' crescanda a populationilor in mijlocul crora sant stabilitT.
disputa prepondeAsta-cli dou influent puternice

195

renta in peninsula.. Influenta Austriaca , tare a Os r5,dacina prin anexarea Botniel i Ilertzegovinel; iar
&lb', parte influenta Rusa, protect6rea natural, a populatiunilOr d rasa s'aya. Diferitele state ale peninsuld,
de turnd inttate In viat politica, fiind prea slabe pntru a se putea lipsi de orI-ce reazim, sunt nevoite a Se
8prijini pe una din atest &li' marl

Aidrografia9
Riurile peninsulef Balcanice curg In t'el directa deo-

sebite, ntrntid pantele genetal ale stprafeteI peninsulel, cae se inclin spre Nord, spre Sud-Vest Si
spre Sud.
Cursurile de ap ce Curg pe panta Inclinat spre
Nord, sunt afluentI aI Savl si al DunreI; cele de pe
patita Inclinat spre Sud-Vest, al m'arel Adriatice; iat
tele de pe panta Inclinat spte Sud, al m'arel Egee.
Cate-va rInfl urrnz i directiunea de la Vest la Ese,
acestea se vars In marea Ngr.
AfluentdI Saver si DunreI sunt:

Kulpa, care ese din Capella si se vats la Si set.

Importanta sa provine numai din faptul t, frontierd
imperiuluI Turc s'a intins In trecut pn'a In o parte

a tursulul st.
Una, ese din Alpil DinaricI, formnd o parte dirk
frontiera Bosnief

Verbas, uda Banialuca, punct de 6re-care impor-

tanta militar, ad In el pune capt linia tetata, ce

vine de la Agram, prin Novi.
') A se urmari pe harta Austriaca 117501)60.

196

Bosna, ud, Sarajevo (Bosna-Serai), capitala Bosniel,

care este aprat de o fortareta.

Drina, care vine din Muntenegru, curge de la Sud
la Nord, formand frontiera Serbief, ud, fort:al-eta Zvor-

nik pe teritoriul Bosniac si Malo-Zvornik pe teritoriul

srb, cap de pod sclrb.
Din sus de Wisigrad, primesce pe Lim, prin a caruI
vale se continua, In parte, drumul de fer al Salonicula
Lim este mrit de Uvat, care urmz, cat-va frontiara s8rba.
La esirea din Muntenegru, Drina primesce afluentul
Tara, care formza frontiera, MuntenegruluI catre NoviBazar.

_Morava, compusa din Morava oriental sat Bul-

garb', si cea apusana sat srba, intrunite In jos de

Deligrad ; se vars In Dunare la Semendria. Valea
Morava.' intrunita este f6rte fertil si populata. Valea
Moravel bulgare este orientata de la Sud spre Nord,
si ea este taiata de o despicatura transversal, In care
curg in sens opus Morava Apusana si Nisava. Prima
direqiune pune In legatur Dunree cu platoul MoesieT ; a doua, Tracia cu Dunarea, prin valea Marital' si
a NisaveI, si deschide comunicaOune si cu regiunea
padur6sa a Serbia', pana in Drina.
Afluer4ii Dunarer In Bulgaria, strebat terasa Bulgara in taeturf adanci ; er sunt numerosi: dar nu ati
voluin considerabil de apa.
Notm intre dnsil :
Timok, de Ore-care importanp, fcnd In parte frontiera Intre Bulgaria si Serbia ; el presint, si Ore-care
valre ca obstacol.
Arcer si Loin, vrsandu-se la Arcer si Lom-Palanca..

197

Ogostue i Skitul, care se varsa In Durare langa

Rahova, In f4a gurer Jiului.
lskerul, cel mar important fit de pe acest versant,
isvorasca. din Rilo-Dag, traversza sesul Sofiel si apor,
deschiclndu'sr drumul prin masivul Balean, trece pe

versantul septentrional, si d In Dunare In fata Corabid.

Vidul i Osma, se varsa In fata Oltulur In apropiere de Nicopoli.

Un alt rid important este apor lantra. care deschide comunicatia Cu versantul meridional prin pasul
Sipca, el primesce In stanga pe Rusica.
In fine, se mar 'Ate nota Lomul compus din Ak-Lom,
Banic-Lom si Kara-Lom, care se vars, la Rusciuc.
Afluentir Karel Egee
Manta, iese din Rilo-Dagh, ud, Belova, Tatar-Bazargic, Filipoporf, Trnova, Adrianopoll, Feregic, mar
jos de care se vars In mare. La Tatar-Bazargic, primesco pe Topolnita, In valea caria este Zlatita ; mar
primesce pe Giopsu, care ud, Karlova ; pe Tundja, care
uda Kazanlc, Sliwen si Iamboli i se varsa la Andria-

nopoll; pe Ergina, valea creia este urmat, de calea ferat, spre Constantinopol.

Cel mar mare afluent al Mariter pe drpta este

Arda, care face putin frontiera intre Rumelia si Turcia.

Marita este cel mai important fluviu al peninsuler

Balcanice, valea sa este frte fertil, i populata.

Mesta, sat Cara-Su, vale stramta, deschide o cornunicatiune secondara i f6rte anevoisa spre mare.
La apusul el, pe csta, se afla micul port Cavala.

Struma, ese din

Vito

i Rilo-Dagh ;

valea re-

star's& de mal multe off Intre defileurr; se vars, la

198

Orfanl, dnpa ce a strabatut un lac. Basinui sa superior comunica cu Sofia, Manta i platoui Moesia
Wardarul, nasce din platoul Moesiei, pe caret pune
In comuuicatie cu marea sail cu basinul Wistritel. War-

darui curge prin cea mal importa,nta vale Macedonief; In ea se

drumul je fer al SaloniculuI.
Uda Uscub si se varsa la apus de Salonic. Prirnesce
pe Cema-Plato (Carasn) In valea care' se gsesce
Bitolia (Monastir) capitala Macedonief, si pe Bregai-

nita, care curge In sens opus.

Wistrita, deversorul laculuf Kastoria nasce In Gramos, trece la Nerdul lantulu Mezovo, se varsa in mare
la rsarit de Salonic.
La Nordul sorgintilor WistriteI, exista o depresiune

In care se afla, afara de Kastoria, lacurile Presba

Qkrida.
Salambria, care strange apele regiunel dintre Find
Olimp.
AfluentiI

AdriaticeI sunt maI tot4 de o mica im-

portanta, avnd cursul scurt, din causa crestel muntilor ce se apropie de Ormul marei.
Vern ngta ea mat' principale:
Cetina, care curge spre Si4 paralel cu crsta Diflan i ci tor. .

Ncfrenta, al ca'rul basin forrnz, mare parte diu

Hertzegovina, trece la Ostrozak, Mostar si se varsa
la Fort opus.
Morata, pare nd'a Muntenegrul, se varsa In lacul
ScutairI, are este in legatur cu marea printr'un brat,
Drinul, compus dir Drinul negru i Drinui alb,
Drinul pegru, care nasce din lacul Okrida, eurge de

199

la Sud spre Nord, pe cand Drinul alb curge in sens

opus.

Voinsa, a carel vale superir corespunde pasulul

Mezo vo.

Arta, se vars, in golful Arta, formza In parte

frontiera GrecieT.

O r ografia
Intre Macedonia, Albania si Serbia se Intinde o vasta
ridicatur, granitica, cu Inaltime medie de 600 metri,
care pte fi considerat ca nodul Intregulul sistem orografic al peninsuleT balcanice.
Acsta riclicatur, se numesce platoul Moesiel; din
ea ieati nascere Morava (bulgara) i Iskerut spre Nord,

Drinul spre Vest, Marita spre Est, Vardarut

Str urna spre Sud. Suprafata so este acoperita, de mal
multe lanturi i grupurl muntse, a caror Inalt,ime aparenta este relativ mica, din causa nivelulul ridicat al
baseI pe care repausza. Se deosclbesc spre Sud-Vest
grupul Shar-Dag, In spre Nord-Est Rilo-Dagh si muntele

Vitos, care sunt samburif tuturor acestor deosebite ramificatiuni.

Intrga regiune este frte aspra i neroditre, comunicatiunile se fac adesea pe nisce potecT strImte, greil de
strabatut si expuse vanturilor de Nord-Est, care de multe
ori sunt nisce adevrate vijelil periculse ; ea insa are si
partI deschise, pe unde comunicatiunile sunt mai us6re.

Platoul domina cele doud marl linii de cornunicatie

naturale din valle Maritei si a WardaruluT, care duc spre
Constantinopol i Salonic, precum comunicatiile ce
duc prin valea Moraviel spre Serbia si prin valea Iskerulul spre Dunarea de jos.

200

Din acest platot, pornesc In directiunl divergente trel

marl lanturl, carl prin ramificatiunile lor formza oro-

grafia peninsula
Spre Nord-Vest lantul Alpilor Dinaricl, care se lga
cu Alpir Iulienl si prin ramificatiunile lor acoper,
partea Nord-Vestica a peninsulel.
Spre Nord-Est si Est lantul Balcanilor care formza
orografia Bulgariel si a Rumelia
Spre Sud lantul Pindul care formza orografia par-

el meridionale a peninsula

Alpii Dinarici. Alpil Dinarici, care se Intind intre

Alpii IulienI si grupul Shar-Dagh, lungime aproximativ

600 kilometri, consta t din o serie de lanturl paralele,

aspre, In unele Darfi terminandu-se In creste ascutite,
In altele sub forme ovale, ramificandu-se prin Croatia,
Dalmatia, Hertzegovina, Bosnia, Muntenegru si o parte
din Albania.
Lantul cel mal lnalt este cel care se Intinde In lungul
termulul Adriaticel (c6stele Dalmatiei).

Din causa aceste dispunerl a laqurilor, comunicatiunile sunt Inlesnici6se numaI In directiunea paralell
cu crestele, adica prin vaile ce despart diferitele lanturi;
comunicatiile de la vale la vale sunt In general f6rte
grele, afara de miel esceptiunI unde depresiunl, mai mult
sat mal putin simtite, intrerup barierile ce presinta crestele ; cum este de pilda Intro muntil Bosniel i aI Serbiel.
Una din cele rnal importante de asemenea depresiunl
este cea de la Novi-Bazar, unde converg mal multe Val
ce deschid cornunicatiunl, si fac din acest punct un important nod de comunicatiunI.
Inaltirnea diferitelor creste i v'rfurl, rnerg micsoran-

du-se de la platoul Moesiel spre Saya. In Croatia, de

20

abia se atinge pe alocurea 1500 metri, la capul vailor

Bosna i Narenta avem 2200, lar In Hertzegovina si
Muntenegru, gasim vrfurl cu 2600 metri (masivul Dor-

mitor). In fine, pe frontiera dintre Muntenegru

Al-

bania, se ridica Offal Coni cu o Inalt,ime de 2850 metri.

Alpil Dinaricl se termina la estremitatea lor sudid, sub denumirea de Alpil AlbanesT, care se Intinde
la capul vaeT Drinulal alb pan& la confluenta cu Drinul
negru si se leaga cu platoul MoesieT, pe malul stang al
DrinuluT, prin masivul Shar-Dagh.
Creasta masivulul Shar-Dag are, la partea septentrional, o directiune perpendicular& pe acea a Alpilor DinaricT; vrful s cel maT Malt Linbotin atinge 3050 m.
La Nord-Est de Linbotin, Inltimea scade f6rte repede
si, Tare capul vilor Morava si "lardar, se Intinde, cu o
Inalvime de cel mult 1500 In vrfurile cele mal ridicate,
platoul MoesieT, care leg& AlpiT Dinarici cu sistemul
Balcanic si cu muntii Pindulul.
Atat lantul principal cat si ramificatiunile Alpilor DinaricT a diferite numirr, intre call se disting urmatrele. prin importanta lor :
Lan01 principal si cel maT apropiat de trmul Adriaticer si care se Intinde de la cursul riuluI Isonzo, si
pana la Shar-Dagh. Extremitatea nordica estecunoscut,
sub numele de Karst sail Carso, ale canal- ramificatiunT formza orografla peninsuleT Istria. Din dreptul

golfulul Fiume si pana la Sud de obarsia rinluT Una,

muntil ieail denumirea de Marea Capella si Mica Capella. Restul lanViluT prt, numele de AlpiT DinaricT
propri

Muntil Cerna-Gora intre Sana, afluent al rIulur

202

Una si Verbas; acestea nu sunt de cAt o ramificatie spre

Nord a Alpilor
Muntil Rodovan Intre Verbas si Bosna se lga cu
Cerna-Gora, si prin urrnare cu 1antn1 principal al Alpilor Dinaricr, prin MuniI Radusa, ce se Intind Intre Narenta i capul vael luI Verbas.
Partea meridionala a Alpilor Dinaricl, ce se intinde
din capul vaeI riuluf Bosna 'Ana In cursul Drinulul. Ma-

sivul principal al carul crst se incovie In forma de

arc spre Nord-Est, este cunoscut sub numele de
Albanes1 sa muntil Albanie de Nord.

Muntii dintre Bosna si Drina cu diferite numirI;

partea principala este constituita de Vrania-Planina.
Muntii Serbiel, Intre carI gasim regiunea numita
Sumadia Intre Drina, Morava s'rba si Morava Intrunita;

Jagor-Planina (numita si Golia) Intre Uva, lbar i Morava s'rba ; lastrovt si Cupaonik Planina, Intre Ibar,
Morava srba si Morava bulgara. AcestI masivI pot

fi consideratI ca facnd un sistem intru cat-va deosebit de acela al Alpilor DinaricI, fiind mal mult o trsatur de unire spre partea Nordica Intre sistemul Dinaric si cel Balcanic.
Structura Intregului sistem al muntilor Din aricI este
f6rte incurcat i aspr.
Vaile sunt strInate, unele din ele Inchise, formand basinurI lacustre. Adesea riuri chiar de un 6re-care volum
de apa dispar de la suprafata parnntulu, pentru a
urma patuff subterane i reapar apoi In alte partt ; terenul peste tot stances si arid in Hertzegovina, Dalmatia
Nordul Albaniel; In Bosnia din contra' este fertil, acopen k de padurI i vegetatiuni de tot felul, ceea ce face
ca acsta provincie sa fie destul de bogat.a.

2 03

Munfii Pindului. pin masivul propriti cps har-Dagh,

un lant impun&tor d muntl se Intinde de la Nord spre

Sud de a lungul Drinului negru, prelungindu-se Intre

Egea i Adriatic, pan& In estremitatea sudic,a Greciel. Rartile din care se compun acestr munt,1 sunt urmat6re1e :

De la Linbotin pan& In cursul Vistritel, intre Drift

i Vardar, lantul apartine muntilor Shar-Dagh, el Ins&
port si numele de Peristeri.
Paralel cu ansiT, pe malul opus al DrinuluI negru,

se Intinde un alt lant sub diferite numiri, (partea cea

mai importanta este constituita de muntil Tmr la
Vest de lacul Okrida, 2200).
Pe malul drept al Vistritei gasim muntif Grainmo6,
a caror Iraltime scade pan& la 1000 m. i chiar
putin, presentand aspectul unel seriT de platouri.
La capul v.-AO Salambria, se desparte catre Est,
urmand cotitura Vistrite, muntif Mezovo carI se Mg& cu
lantul Olimp-Ossa-Pelion, ce are o directiune perpendicular pe a muntilor Mezovo, formAnd malul apusan al
golfuluT Salonic.

De la Mezovo In jos, la ntul iea numirea de muntiI

PinduluI propria gisr, termin'andu-se cu ramurile Oeta,

spre Sud si Othrys cAtre Est.

Diferitele grupurf din Peloponez cu numirl variate,
ce nu sunt de cat o continuare a muntilor Pindului, dincolo de golful Corint.

Balcanii. La Est de masivul Shar-Dagh se intinde

pan& la sorgintele Ischerulul, platoul Moesier, care formz prin positiunea sa central& nodul IntreguluI sistern orografic al peninsulel balcanice.
Printre culmile care dornina platoul Moesiel, sunt mat

204
de Insemnat inasivul Vitoq, care se ridic, Iritre cele dou6

ramure ale Iskerulul cu o Inaltime de 2330 metri

Rilo-Dagh, ce se gsesce maI la Sud, atingnd Inalh
timea de 2750 metri.
Din Rilo-Dagh se desparte importantul lant denumit :

Muntii Rodope, ce se Intinde catre Sud-Est, Intre

rurile Struma si Marita, separand Tracia de Macedonia.
Masivul munt.ilor Rodope consta din dou6 creste desprtsite de adnca vale a lui Karasu
Intre masivul Vitos i Etropol- Balean. se Intinde fertila depresiune In care se gsesce_Sofia ; prin ea trece,
de la Sud-Est la Nord-Vest, principala comunicatiune

ce pune In legatura Constantinopolil cu Dunrea de

mijloc.

Depresiunea este deschisa catre Nord-Vest, din contra

ea este Inchis catre Sud-Est prin culmele ce separ ca-

pul vel Iskerului de aceea a MariteI. Calea de comunicatie trece din valea MariteI In a IskeruluI prin pasul nurnit p6rta Traian (800 m.).
Balcanii proprii qiT constituesc o culme avnd forma
unul arc de cero, cu concavitatea Int6rsa spre Nord-Est

si care se sprijin cu o extremitate pe Dunare si cu

cea-l-alt pe marea Ngra, iar cu centrul gil se lega pe
la capul vilor Marita, lsker i Nisava cu munt,iI din
interiorul peninsuleI.

Acst crst este adanc taiata i prin urmare despartita In dou de valea lskerului care '11 are sorgintea
la pici6rele munteluI Vitos si al munteluI Rilo. Portiunea de crsta coprins Intre Isker i Durdrea, care iea
numirea de Stara Planina i Golubinia Planina, se
lga peste DunreI cu AlpiI Transilvaniel, constituind
Impreunti, un singur lant, rupt de Dunre.

205
Comunicatiuni destul de numerse traversza vane
Balcanilor si pun In legatura Bulgaria cu Serbia si
Moesia.

Cea-l-alt, portiune de lant, care sub numele de Velichii

sat Hogea-Balcan (Hemus) se intinde de la Esker la

marea Negra, cu o Inltime medie de 1700 metri, presint, caractere cu totul diferite pe cele doue versante.
Versantul septentrional const, din terase suprapuse
In forma de amfiteatru, descindnd catre Dunare ; versantul meridional din contra presinta pante destul de
repecli ce cad pe riul Marita.
Crsta are In general reliefurI Impunt6re, catre
centrul sal; descresce Insa cu cAt ne apropiem de mare,
unde lantul iea denumirea de Emineh-Balcan.
Spre partea r6saritna a lantuluI, terenur fiind mad
putin aspru, comunicatiunile sunt mal numer6se si In
general nu grele ; din contra, catre centrul lantuluT, trecerea din valea MariteI In a DubareI este cu totul anevoisa, drumurl prste i f6rte rare, cel mar important
este cel de la pasul Sipca. Prin urmare, o armata ce ar
veni despre Dunare, nu ar putea s patrunda repede si
cu forte numer6se In basinul riulul Manta, de cat treand pe la Vest sail Est de partea centralA a lantulul.
CM de eomunicatiune

Din causa orografief complicate a peninsulei si a nature.' aspre a terenuldf, comunicatiile sunt putine si acele care esist chiar, sunt In stare mediocra.
Pe de alta parte, din causa deosebirel de interese Intro diferitele provincii ale peninsulel, de si a fost reunite mal mult timp sub o singura dominatiune, ele nu

at format niel o data un stat compact, fie-care a avut

2'.O6 -

um centtit proprifi, cgtre care converged tag, activitatea

economica a provincier. Lipsind corrtmitatea d'e inte'rese,
prin urmare i relatiunr stranse Intro provinciT, reOua cailor de cornunicatiunI s'a desvoltat mar mult In
sensul de a respunde intereselor locale ale provinciilot,
de cat celor generale.. Asprimea terenulul a impus peste
tot, cailor de comunicatie s urmeze prtile cele mar in
lesnicise, odic& s urmeze liniile naturale de comunicatie, ocolind obstacolele si de aceia dlrumurile impottante le gsim In vgile riurilor Marita, Isker, MoraVa,
Vardar, iar trunchiurile de legatura lntre ele se ggseso
pe platoul Moesiet.
Ceti ferate. Retua de cal ferate consta din dou
marT, care lgg, Constantinopolul i Salonicul co retua
Austrier i cate-va trunchiurr mid. Linia Constantinopolulul urmdza valea Maritel pang, la obarsie, trece in

vaile superire ale Iskerulul si prin valea Nisaver, dS

In a Moraver pe care o scob6r.6 pang, la Semendria, bifurcandu-se Inca si spre Belgrad, unde are legatura cu
unja Austriaca Setnlin-Temesvar.
Unja Saloniculur urea valea Vardarulur pang. la Uscub (Scopolie) si de ad, trecnd peste I-until Cara-Dagh,

da In valea Moravier si se unesce cu precederita la

Ni. De la Usub se desparte o ramura prin campia
Cosova pang. la Mitrovita In valea Ibarulur, destinat
a fi prelungit pangs la Serajevo.
0 a treia linie importanta, prin sitruaVune,a sa, este
cea de la Brood (pe Saya) la portul Opus (Adriatica). Ea
urca valea Bosnier pang, la Seraj evo si de ad, peste Oul.
mea Radusa, da In valeai Narenter, pe care e sCobra
pang, In mare.
Afar& de acestea, ca trunchiurl mar micr, gasim :

- 207 nia kusciuc-Varna, de o 6re-care importanta, comerciala ;

unja Sofia-Kstendil, important locala ; unja Sisec-Ba-

nieluca, menita 'Ate a fi prelungita prin ,alea VerbasuluI pana, la Seraj evo.

Sose/e. Cea mal lung si mal importand, sosea este

cea de la Belgrad la Constantinopoll care trece prin Deligrad, Ni, Pirot (basenul Moraviel) Slivnita, Sofia (basenul IskeruluI), lcitiman, Tatar-Bazargic , Filipopoli,
Adrianopoli, Luleh Bergas, Constantinopole.

Paralel cu acsta sosea, gasim o alta ce lg5, cursul

mijiocit al Savei cu Constantinopole, unindu-se cu precedenta la Tatar-Bazargic.
Ea pornesce de la Sisek si Brod, se reunesce la Sa-

rajevo, de aci se continua in dou6 ramurl, merend la

Priepolie prin Visegrad si Ciainita ; de la Pripelie d,
la Novi-Bazar, la Mitrovita si la Uscub ; de aid, lsand
valea Vardarulul apuca spre Est la Kstendil, de unde
se unesce en sosua Belgrad-Constantinopol prin dou6
trunchiurI : Kstendil-Sofia si Kstendil-Dubnita-TatarBazargic. Legatura se mal face i prin trunchiul Pristina-Nis.
De la Sarajevo, sosua, considerata, trimite o l'amura
ce cobra valea Strumel pana l Siros.
Sosua Belgrad-Sofia-Constantinopole este In legatura

cu Dunrea prin cate-va sosele ce traversza lantul

Balcanilor. Spre extremitatea vestic avem sosua, ce
ple'ca de la Vidin si Lom-Palanca, mergnd In valea NisaveI la Palanca, sos6ua, Lom-Palanca-Sofia si sosua
Nicopoll-Plevna-Sofia prin valea Iskeruluf,
Catre centrul lantulul, sosna Sistov-Rusciuc prin valea lantrer la, Trnova, si de aicI se bifurca', ducnd

208

valea Maritel la Eski i Eni-Zagra prin pasurile Sipka

Ferdris.

La extremitatea Estica exista, sosua umlel, care

vine de la Rusciuc i Silistra i merge la Karna bad.
Punctele Eschi-Zagra, Eni-Zagra i Carnabad sunt
legate prin sosua longitudinaVa care prin Ciorpan,
punctele citate i Aidos, merge la Burgas pe termul
mare' Negre.

In fine, paralel cu marea Ngra, gasim o cale de comunicatie, ce pune in legtura cursul inferior al Dunarel cu Varna, pornind de la Tulcea i mergnd prin
punctele Baba-Dagh, Megidia i Bazargic.

Consideratiuni. Raportndu-ne la directiunea generala a cailor mari de comunicatiune, putem observa

c atacurile pe uscat, pornite din afara catre interiorul
peninsulel, nu pot veni de cat din doue directiunl : din
spre cursul mijlocia i inferior al Save'. i din spre valea
de jos a Dun'arel.

Prima directiune dispune de dou cal, care se unesc

In valea Marite, trimitnd o ramur spre Salonic (cale
ferata) 0 una prin valea Strumei ; iar a doua de dou
grupurl de comunicatiI care da in valea MariteI, traversnd BalcaniT pe la estremittile partel centrale a
lantulur.

Ambele directiunr ail a lupta cu greutatI seri6se pana

In valea MariteI, de unde numaI terenul Incepe a deveni
favorabil operatiunilor cu mase marl.
Tiind Irisa, socotla, pe de aka', parte, de formele aspre
ale terenului, de obstacolele naturale ce despart diferi-

tele provinciI, din care se compune peninsula, putem

vedea ca, fie-care din aceste provincii constituesce, din

209

punctul de vedere militar un esicher distinct, un reduit

pentru apararea loc,ala. Ast-fel sunt : Grecia, Albania,
Bosnia, Serbia, Bulgaria si Macedonia Cea mal important& dintre acestea, prin situatiunea i prin Intinderea
sa este Tracia sat basenul rfuluI Marita, In care se reunesc, dup& cum am vclut, drumurile ce vin de la Saya,
precum si cele de la Dunre si In care se gsesc principalele obiective ale peninsuler Balcanice: Andrianopole
Constantinopole. Tracia asa dar este menit& a fi teatrul

marilor operatiunI decisive, este regiunea In care se va

decide de srta imperiulul Otoman. Ocupaba ea, se p6te
4ice ca sunt tiate Vote comunicatiile dintre capital&
cele-l-alte provinciT Europene ale imperiulul Otoman,
In care vor mai putea avea loc lupte de partisanI, din
causa natureI muntse a terenuluT, dar niel' de cum operatiunI de natura a schimba resultatul resboiuluI.
Ac6sta apreciare este confirmat de peripetiele ultiresbol, in care imperiul Otoman, de Indata ce Rusa
patrunser In Tracia, fu constrans a accepta conditiunile impuse prin tractatul de la San-Stefano."

BULGARIA
.Noti(e istorice. ,Bulgarif s'aj aratat la DunAre pe la
sf&rsitul secoluluI al 5-lea. El navalir& In Tracia ame-

nintand Constantinopol, care n'a putut sa scape de

cat prin abilitatea Generalul Belisario (559). Intari0
prin al douilea curent de imigratiune, reusira a cuinstalat pe langa slaviI agriculceri MoeSia
tor!; alesera drept capital& Preslav langa Sumla.
14

210

La sfaisitul secolulul 8-lea, bulgaril sa am& cu Carol Magnusi cucerira apr6pe Intrga peninsula balcanica ; puterea lor crescu In asa grad In cat at
ajuns sa' imnue tribut imperiuluI Bizantin, pentru al
garanta existenta. Dupa acsta era de glorie Insa, nu
Vargiti, Incepe decadenta (pe la 963) din causa mal
cu sma a desbinarilor. Capitala lor calu si Bizantiul
putu s 's1 Intinda din no frontierele pan& la Saya.
(acesta pe la anul 1018). Dou" secole maI tarcliti (Ji 86)

fratiI Aean pun basele unul not imperit bulgar, cu

capitala In Tarnova. Mai targit insa, tara fu din not
Impartit In mal multe bucatI, lucru ce favorisa Mae
mult cucerirea el de catre turd. Putin dupa batalia
de la Kossova, el Ala Cu totul Invins de Bajazet I
(1392). Bulgarii subjugatl perdura instinctul lor resboinic si in timp de 5 secole, domingiunea turca II
reduce la o stare de decadent& generara. Revoltele
agrarie din 1838 si 1841, fura InAbusite Intfun mod
crud, asa In cat nimenf nu me Indrasni sa se misce.
In 1865 Midhat-Pasa, numit guvernorul vilajctulul
DunareI, introduce resl-care bune reforme, si transform& frte repede tara ; dar o miscare insurectionala
isbucni In 1867, care fu pedepsita de &mu' frte
aspru; dupa putin timp el fu rechernat la Constantinopol.

Succesoril si parasira opera Inceputa de el, ameliorarea acesteI provinciI Inceta Cu t6te acestea, In
1872 se dadu o satisfactie bulgarilor, care pana atund
mat aveati sa suporte un al douilea jug, pe acela al
clerului fanariot; un firman imperial a acordat autonomia bisericil lor.
Mal multe rescle partiale de la 1868 Inc6ce, afir-

211

mar& desteptarea nationalitatel bulgare. Masacrele prin

care s'ail Insabusit rescla din 1876, ail miscat

Europa si aU provocat de o cam data intervenirea
puterilor, iar nu mult dupa aceia declararea de resbol
din partea rusilor. Dup nimicirea armatelor Turcesci,
lmp'ratul Alexandru a voit, prin tractatul de la Sf.
Stefan, sk nimicsca apr6pe cu totul imperiul turc si
sa constitue pe ruinele sale un mare Stat, cc,princlnd
t6te trile bulgare din peninsula ; dar tractatul din
Berlin n'a lasat sa subsiste de cat actualul principat
al Bulgariel.

Organisatia politicd Noul principat este un Stat

constitutional, sub suveranitatea sublimei Porft, membril adunareI nationale, 1 la 10,000, sunt alesi direct

de popor prin plebiscit. Ministai sunt responsabill

de actele lor, atat catre print, cat si catre adunarea
nationala.

In urma alegerei printulu ca guvernator al Rumelief de catre locuitorif acesteI provincir, exista In Bul-

garia o stare de lucrurI nc nehotarata ; de drept

Rumelia si Bulgaria, formz dou parti ale imperiu!di turc, bine distincte i cu drepturI politice cu totul deosebite ; de fapt Insa, ele formza un singur Stat
sub printul BulgarieI si In acelasi timp sub suveranitatea Portel.

Intinderea fi populatiunea. Teritoriul. BulgarieI

propria gise, este coprins Intre Timok, Dunarea, Marea
Mgr& i Balcanil, Intinclndu-se In partea occidental&

pana In valea Strumel.

Ea are o Intindere de 64,000 kilometri patratI, cu
2,000,000 locuitorr ceea ce da o densitate de 31 locuitoff
pe kilometru patrat. Rumelia este coprinsa Intre BalcanI,

212 -Despot 0 Cara-Dag 0 Marea-Ngra ; are o tntindere

de 35,900 kilometri patratI cu o populatiune de
816,000 locuitort ceea ce da o densitate de 23 lo-

cuitori pe kilometru patrat. Result& de aci ca teritoriul Intreg al Bulgariel are o Intindere de 99,900
kilometri Wrap', cu o populatiune de 2,816,000 locuitorl, avnd o densitate medie de 28 locuitorf pe
kilometru patrat, densitate MAO slaba.
Populatiunea Bulgariel nu este omogen'a ca nationalitatd, cacl cifra de mal' sus coprinde aproximativ :
67
la suta BulgarI,
26 3
2.4
2.4
1.9

9,

/7

"

TurcI,

Rcmant
amestecaturI de Greet Ovrel, Germaul', Tintart
Tigani.

Poporul bulgar se diqinge mal cu osebire. prin activitatea sa, pe care o aplica In special la munca pamntuluI; suferintele indurate In cursul lunguluI timp
de dominatiune, '1 a Inasprit caracterul, 0 tot din
causa dominatiunei a remas f6rte lnapor sub raportul nouilor progrese, tot4 este plin de energie 0 aspiratiunt
In general Bulgaril sunt considerati ca burif soldatI ;

In 1885 ail dat probe vadite de bravura.

Clima. Clima BulgarieI in general se as6man, cu
a Romaniet mal cu sm: versantul septentrional al
Balcanilor.

Pe versantul meridional, clima este mal dulce, dar

maI variabil'a fiind expusa vnturilor, care din causa
muntilor ce Inconjra valea superira a Maritiel, se
schimb adesea In vijelit mal cu sma pe timpul iernel_

213

Res urse. Resursele principale In Bulgaria ca si In

Romania, sunt productiunele agricole, industria este
f6rte Inapoiata.
Comerciul se exercitz, pe o scara mica si este

de un caracter local, din causa lipsel de cal de comunicatie.

Satele In general sunt rare, din causa miceI densitatI a populaOunel, asa In cat trupe numer6se vor
fi In tot-d'a-una constranse a recurge la bivuacurT.

Orografia
Orografia Bulgariel consista din diferite ramurI ale
Balcanilor, al caror nume s'a Intins la Intrga peninsula balcanica.
In orI-ce cas, ca relief Bulgaria ne presinta dou6
zone: zona d6lurilor si zona munOlor, la carI se mar
pote adaoga si cate-va miel' porOunI de yes.

Zona muntsa. Din grupul Shar-Dag, mil. este

unul din nodurile orografice cele mal' importante ale
peninsuleT balcanice, se desparte o ramura spre NordEst, sub denumirile de Cara-Dag si Kiistendil-Dag,
legandu-se prin grupul Rilo, cu partea central& a sistemulul Balcanic.

lntre Struma si Marga, se Intinde spre Sud-Est

muntiI Rodop, a caror inaltime trece In multe partI
peste 2000 de metri, despartindu-se In dou6 marI
ramurI, una Despot-Dag intre Karasu si Marga snre
Sud-Est si apoI Intorcandu-se brusc spre Est paralel
cu cstele MareI-Egee, si alta Perim-Dag paralel cu
cea d'antl, dar conservnd direcOa Sud-Est si lntin-

214

crandu-se Intre Struma i Ka.rasu. Crsta muntilor

Despot, pan& la cursul ArdeT, constitue frontiera intre
Rumelia i Imperiul Turc.
La Nord de grupul Rilo, se afl, masivul Vitcq (2300)
care pune In legatura mun01 Rodop i Kiistendil cu

lantul Balcanilor propri 4i0, prin grupul Cara-Bair.

Aceti munti se lntind In forma de arc cu concavitatea spre Nord-Est, de la capul Emineh, pan& la

portile de fer, unde se pun In legatura cu sistemul

Carpatic.

Spre Nord, Balcanil conserv aspectul muntos pana

la o linie ce ar trece prin: Belogracick, F3ercovat, Vrata,

Tarnova qi ceva ma1 la Sud de Sumla.

Dincolo de acsta linie, el s intind In forma de
coline [Ana la Dunare; Spre Sud, Balcanir din contra
cad in ramurI scurte i repecy pe Tundja i Toplita,
afluentr ar MariteI i pe Asimac, afluent al TundjeI.

Lantul Balcanic este taiat In dou parV de cursul

Iskerulur, care pune In legaturd Dunarea cu platoul
Sofia. Sectiunea la Vest de Isker, se Intinde spre Nord-

Vest, sub denumirea Stara-Planina, intr In Serbia

0 se leaga cu Galubinie-Planina. dupa ce constitue
frontiera lntre aceste dou' t,e'rl, pe o Intindere de 80
kilom.

Inaltimea acestor muntI este inferioara la 2000 m.

Versantul lor nordic este acoperit de padurT, i spre
Ole este productiv; cel de Sud este arid; eI sunt traversatT de dou caf de comunicatie: Lom-Palanc-Sofia
prin pasul Gincl i calea de la Vidin in Serbia la
prin pasul St. Nicola.
La Sudul acestor muntT, trece principala cale de

215 -comunicatie si calea feratd dintre Serbia si Bulgaria

prin Sofia, Pirot si Nis.
SecOunea centrala este coprinsa Intre Isker si sorgintele Camciculul, sat mai bine calea de comunicatiune dintre Sumla si Iamboli.
lnaltimea medie In acsta sectiune este de 1700 m.
Versa ntul de Nord se seobra In forma, de terase, dis-

puse ea niste trepte spre Dunare; iar spre Sud dupa

curn am spus, versantul cade brusc pe vlle superi6re
ale riurilor, ce ail un curs paralel cu acest lant. Dincolo

de aceste vaI, sd Intinde un al doiloa lant, paralel cu

cel d'antiti, format din grupurl aproape isolate si anume
de: Sredna-Gora intre Giopsu, Isker si Marita si Karad-

jia-Dag lntre Tundja si Marita.

Baleanil centrall ieati diferite numirr; Intre cele cloud

Iskere (Iskerul mare si Iskerul mic) se numeste Etropol-Balcan si Bogdan-planina. Apol Intre Isker si
Iantra, Troian-Balcan, iar de la Iantra spre Est pand,
la Camcic, ja numirea de Kogea-Balean, numire care
se da, In mod generic, la tta regiunea oentrala.
In acst, seqiune sunt mal multe pasurl; In general
comunicaOunile sunt grele, cele maT bune sunt: sos6ua
Tarnova-Eschizagra, prin pasul Sipca si Tarnova-Enizagra, prin pasul Haiduk (Ferdris).

La Est de sos6ua Sumla-Iambali, munta se deprim

continuandu-se sub denumirea de micil Balcani, intre
Deli-Camcic si Bujuk-Camcic.

Ramurile laterale ce trimit, devin mar mult nisce

lanOrI de d6lurl de cat munV. Intre aceste ramurl
putem cita : Emineh-Dag paralel cu micil Balcanl,
Intinclandu- se spre mare la Sud de Deli-Camcik si
ramura Binar-Dag, care face cu totul parte din zona

-216
delursa Intingandu-se spre Dobrogea. Din causa ca
lantul perde In acsta sectiune caracterul muntos,
este strabatut de multe si bune cal de comunicatie,
ce pun In legatura Dunarea cu Manta, Intre care este
de notat, ea cea mal importanta, calea
prin pasul Araptepe si calea Varna-Burgas, pe tarmul
marer (drum ordinar).
Zona dlarilor. Este constituit. de tot terenul coprins
Intre limita septentrionala a zonel ,.munt6se i Dunre
pe al caraf mal, dlurile cad cu o In'altime de col putin

50, cea ce face ca malul drept sa domine continua'

malul stang, afar& de putine 041. unde Muffle se
opreso la Ore-care departare de flluvit.
Acsta zona este In general populat i strabatuta
de dese comunicatiuhl, care Insa nu sunt In t6te partile
In bune conditiunI.
In orI-ce cas, este zona cea maI productiva a Bulgariel

proprit disk i cea mal populat, In acelast timp. Tot

din acsta zona' face parte ramura ce am v'dut ca sa
desparte de extremitatea orientala a Balcanilor spre
Nord-Est, Intinclandu-se catre Dobrogea.
Zonele sese. Zonele sese In Bulgaria sunt constituite
de miel portiunl sa uvitI de teren plan, In gt,neral de
mica Intindere.

Stint de notat intre sesuff .

Sesul Sofiel populat i strabatut de comunicatiL Sesul
mat spatios al Mantel, care comunica cu cel precedent
prin Oita Traian si, In fine, Ingustul dar frumosul ses
al Tundjer.

-- 217

Idro g rafie
Pe versantul septentrional, t6te cursurile de ap, at
directiunea catre Nord, varsandu-se In Dunre ; carac-

terul lor este mat mult sat mat putin torential, totust
ele constitue nisce obstacole de Ore-care val6re, avnd

In general albia cu mult mat jos de cat nivelul ambelor malurr, aceste provin din faptul ca partile cele
maI deprimate ale versantului, sunt cel putin 50 m.
deasupra Dui-are, In care, dupa cum am spus, se varsa

numitele rluri. Intre dansele sunt de citat :

Tmok, important pentru ca face frontiera 'nitre Bulgaria si Serbia ; el presinta si Ore-care valre ea, obstacol.
Arcer i Lorn vrsandu-se la Arcer i Lom-Palanca ;

Ogost t Skit, care se varsa In Dunare langa Pahova, In fata guret Jiulut.
Iskerul, cel mat important rtu de pe aest-if, versant
Isvoreste din Rilo-Dagh traversz, sesul Sr,fiet si apol
deschicyandu-st drumul prin masivul Balean, trece pe
versantul septentrional si da in Dunare In fata Curabiel.
Vidul i Osma, se vars.& In fata Oltuluf, In apropiere
de Nicopoll.

lantra, care deschide comunicatia cu versantul

meridional prin pasul Sipca, el primesce In stanga
Rusica.
In fine, se mat pot nota Lornul compus din Ak-Lom,

Banic-Pom si Kara-Lom care se va rs, la Rusciuc.

Teke-Dere la Turtucaia i Taban-Dere la Silistra.

Alte multe parae se mat gasesc pe a,cest versant

afluentt al riurilor enumerate sat direct at Dunret,
dar de o mat mica importanta.
Pe versantul meridional intre, Balcant si grupul

218

Despot-Dag, curge Marita intr'o vale spati6sa. Ea primeste pe Toplita, Giopsu si Tundja, ale caror val supe-

ri6re separ lantul proprit gis al Balcanilor de antelantul constituit din muntilf Sredna-Gora i CaradjaDag Mai este de notat, Asimac, afluent al Tundjer,
care deschide comunicatia Intro valea Tundjel si
golful Burgas si Sasli, afluent al Mar4e.i.
In fine Buiuc-Camcic i Deli-Camcic care se varsa,
intrunindu-se, In Marea-Ngra i !titre care se intind
micil Balcanl.

Ceii de comunicatie. Bulgaria dispune pana acum

numal de 2 linil de cal ferate.
Linia dintre Rusciuc si Varna.
Linia din valea MariOI care vine de la Andrianopole la Sofia si de aci merge prin Pirot la Ni, In
Serbia.

Din acst'a linie se desparte un trunchit, de la Tarnova prin Iamboli, spre Marea-Ngra la Burgas; un
alt trunchiti de la Sofia se desparte spre sud, mergnd
la Kiistendil.

Se crede ca aceste dou unii vor fi puse In legtura printfo linie nou'a peste BalcanY, (Sumla lamboli). Fata cu Romania, Bulgaria se gasesce in condiiiuni
totul mediocre, cad' nu pote utilisa de cat
linia Rusciuc-Varna, care nu este In legatura cu Rumelia niel cu Sofia.
Mal multe linif sunt proectate care se duca din
interiorul Ord catre Dunare.
Sosele. Si sub raportul soselelor, Bulgaria nu se gasesce In condiVutil mal escelente.
Pe versantul septentrional, exista In lungul Dunrel

un drum de caruO, care legandu-se cu drumul din

219

Dobroge a ce vine de la Megidia, trece prin Silistra,

Turtucaia, Rusciuc, Lom-Palanca, Vidin si apoi trece
In Serbia.
Pe versantul meridional esista, din contra' , o sosea
care pornesce de la Burgas, trece prin Aidos, Slivin,
Eni si Eschi-Zagra, Filipopoli, Sofia si apoi duce In

Serbia pe la Pirot.
La Filipopoll se desparte ramura, ce prin Andrianopole merge la Constantinopoli.
Intre aceste dou6 cat longitudinale, sunt YnaI multe
trunchiuri de sosele ce pune in legatura malul Dunarei cu interiorul rel.

lntre aceste trunchiuri sunt de notat :

Soska Rusciuc (sati Silistra, drum ordinar),-Varna

care se continua spre Burgas in drum ordinar.

Sosua Sumla-Iamboli, prin pasul Kiris-Kedi sail'
Arap-tepe.

Acsta sosea este secondata, la mica distanV (25

kilometri) de sostia Rasgrad, Sliven prin pasul Kazan
Intre Slivno sl Kotel, nu este de cat drum de care.
Sostia Rusciuc, Tarnova, Kazanlak, Filipopoli

prin pasul qipca

Din acsta sosea se desparte de la Tarnova, un
trunchifi ce merge la Ienizagra prin pasul Ferdris.
Sos6ua Plevna-Sofia prin pasul Baba-Konak;
se gasesce In legatura cu Nicopol, printeun drum
de care.
Acsta sosea este secondata de un alt trunchifi care
prin Lovcea si pasul Traian, duce In valea lui Giopsu,
precum 0 de trunchit ce trece prin pasul Teteven In valea Toplitei. A mbele aceste cai Ins& sunt In pr6sta stare
In munti.

220

Sosua Rahova-Vrata care se prelungesce apol

peste BalcanI la Sofia In drum ordinar.
Sosua Lom-Palanca prin Bercova i pasul Gina
Sosua Vidin-Belogragic-Ni, trec8nd In Serbia apr6pe de Pirot, prin pasul St. Nicolae.
Sosua Biela-Plevna-Telis.
Tarnova-Lovcea-Iablanita
Sliven-Carlova-Sofia; aceste treI din urrn, pun In

legatura soska Plevna-Sofia cu sosua Rusciuc-Tarnova.

Afar& de aceste marl trunchiurl, mai sunt si altele

mal miel, ce pun In legatura diferitele localitatI cu liniile marI de comunicatie.
Drumuri ordinare. In general se pote gice ca Bulgaria posed& o retea suficienta de cal ordinare, care pe
timp uscat pot permite acelasi transit ca si cele impetrite.
Acsta retea are ca centre principale Sofia, Tarnova
Sumla, care sunt nodurile principale ale comunicatiunilor dupa versantul septentrional.
Pe versantul meridional nodurile principale sunt: Filipoli, Tarnova (valea MariteI) i Slivno. Este de notat
In fine ca nod de cumunicatie i Oglu-Bazargic, In apropiere de frontiera Dobrogel, In care se Intlnesce drumurile de la Mangalia, Constanta, Silistra, Pravad, Balcic
si Varna.

Centre populate. In general orasele Bulgariel sunt

cel mar mare este Filipopoli, care numra la 45,000
locuitori.
Intre cele mai importante mal putem nota : Sofia, capitala principatului 32,000 locuitori situat In sesul Sofiel, nod frte insemnat de comunicatif.

221

Trnova 12,000 locuitorl, Sumla 23,000 locuitoff,

apoi vin orasele situate pe malul Dunarel : Silistra, Turtucaia, Nicopoli, Rahova, Lom-Palanca i Vidin In fata
Calafatul ul.

1ntrir. Inainte de rPsboiul din 1877, aprpe telte

orasele de pe malul Dunarel erail fortificate, intre care
cele mal tari se nota Silistra i Rusciuc, care impreuna
cu umla si Varna format renumitul patrulater al Bulgariel.

In basa tractatulu de la Berlin, aceste Intariff trebuiati s fie desfiintate; unele a fost daramate cu totul,
unele numai superficial, iar altele ail remas neatinse.
Considerafiuni generale. Bulgaria confinza cu Ro-

mania, Serbia si Turcia; un atac In contra sa, trebue

pornsca din una din aceste trl.
Forma general a terenuluI fiind accidentat, se pelt&
dice, In tesa general, ca Bulgaria nu se gsesce In con-

ditiunl pr6ste, din punctul de vedere al aparare teritorulul ; din contra, tiind socotl, de val6rea elementelor
geografice de care dispune, cum sunt Dunrea i Balca-

niI, s'ar putea, conchide c conditiunile sale sunt escelente.

Nu mal putin Insd, din causa orientare acestor elemente In raport cu forma frontierilor i val6rea lor,
Bulgaria nu 'Ate trage pe deplin profit din avantagele
ceI oler terenul si In off-ce cas, conditiunile sale defensive, sunt cu totul diferite fat cu fie-care din cele

tre tff considerate.

Teritoriul actul al Bulgariel, adica impreuna cu Rumelia presinta dou'. HMI de aparare spre Romania :.
Dunarea i Balcanif. Prima este constituita de un element geografic de primul ordin ; valrea riurilor este

222

Ins& In raport invers cu Intinderea portiunel de aparat, si In raport direct cu nunArul fortelor disponibile pentru a'l apara. Din acest punct de vedere, Bulgaria se gasesce In conditiuni cu mult inferi re celor In care se gsea Turcia, care dispunea de
forte suficiente spre a trage tot folosul putincios din
valrea Dunarel; plus ca, stapanind cursul rluluI de la
Mare pana la Orsova, avea flancurile pe deplin asigurate; Bulgaria din contra, este lipsit de mijlce a Intri
si ocupa telte punctele de pe fluvid, pe unde s'ar putea
Incerca trecerea, si niel nu dispune de o marina fluviala, care sa-lInlesnsca aparara; In fine, ambele flancurl sunt nesprijinite, cad flancul drept este expus atacurilor pornite din Dobrogea, iar tara flanculul slang,
depinde exclusiv de atitudinea Serbiel.

In casul cand lupta ar avea loe numal tare Romania si Bulgaria, admitnd Ca Serbia ar fi neutra
absolut, cele dou pri s'ar gsi cu forte mal mult
saU mal putin egale. Totusl Romania, put6nd sa aiba
(V&A-care superioritate, ar gsi mijlocul sa gramadsca
forte suficiente In Dobrogea spre a Intrce flancul

drept al aparrel, atragnd In acelasI timp atentiune

pe taa Intinderea frontului, de la Timok pan'a la

Silistra.

In acest cas, totul va depinde pentru aparare de

resultatele ofensiveI din Dobrogea, i prin urmare de

energia cu care se v'a putea exercita apararea In

patrulaterul Silistra, Rusciuc, Sumla si Varna, a care!
important& In acst ipoteza devine de t6ta evidenta.

Nu trebue sa se uite Ca, Romania ar putea sa Incerce printeo miscare repede si la timp, trecerea fluviului spre partea sa centrala, daca Bulgaria ar gra-

223

madi grosul fortelor In patrulater

acsta apararea de front.

i ar slabi prin

Din t6te aceste consideratiunl, resulta ca spre a

trage un profit real de val6rea Dunrer, Bulgaria

trebue s, se garanteze contra until atac de front, ocupand punctele principale de trecere, carI sunt indicate Intru cat-va de vechile intraff turcescI de pemalul drept al fluviulul, i lua,nd masurI seri6se pentru a'0 garanta flancul drept, expus atacurilor din
Dobrogea.

Daca Serbia este neutr, flancul stang al apararel

sprijinit pe Timok 0 Stara planina este In deplina

siguranta, ap. In cat nu pote fi nicI o temere din

acst parte.
Tiind socotla Ins, ca, rlurile nu ail putut fi nicl
data un obstacol absolut 0 ca, ele Impiedeca trecerea

cu atat maI putin Cu cat sunt mal Intinse, putem

conchide ca acst, prima linie, mai curnd sail mal
tarcliti, va trebui sa cada, neputnd fixonsiderata de

cat ca un element Intarclietor, cu ant maI slab cu

cat superioritatea ofensiver va fi mal prontn4at fata
cu fortele apararer.
AdmiOnd Ins& ca Serbia este favorabila ataculul,
atuncI val6rea, liniel de aparare scade i mal mult.
cad nu numaI ca flancul stng rmne cu totul expus,
dar Intriun asemenea cas chiar spatele apararel sunt
serios amenintate In acsta directiune.
In orl-ce chip am considera lucrurile, dupa perderea
acestel prime linii de aparare, Bulgaria dispune de o
a doua, care este 'Ate superior& celeI d'antiil, adic&
unja Balcanilor.

Acsta linie nu este de o egala tarie In URA in-

224

tinderea sa, aripele sale sunt mult maT slabe de cat

centrul, ceia-ce se pte cu usurinta deduce din InssI
distribuirea cailor de comunicatie.
Pentru aceea, se pte afirma ca apararea sa cere
a se lua masurl serise pentru asigurarea flancurilor.
Flancul stang, intarind positiunele de la Sofia, pe unde
trec drumurile din acsta parte si ca consecinta punct

obligat pentru o armata, ce ar voi sa debuseze de la

Dunre spre valea MariteT, si a cam! posesiune Intrce tt apararea Balcanilor. Flancul drept, consorvalid cu trie punctele Sumia si Varna, pentru a
Impedeca pe agresor s'a trca In valea CamciculuT
apoi In a Tundjet.
Centrul Balcanilor presinta 6re-care puncte de trecere, dar ele sunt usor de aparat i pentru aceea
ar fi o erre de a se In cerca patrunderea In valea
MariteT, prin acst& parte, inainte de a se fi trecut
pe la una din aripT.
In resumat, se 'Ate conchide ca unja Balcanilor
este mal tare de cat a DunareT, dar si ea fiind mai
slab& spre flancuri, cere ca tt atentiunea aprarel
sa fie ctre ele.
Si aid' daca facem sa intre In complicatiune
Serbia, problema se schimb& cu totul.
Positiunile de la Sofia pot fi luate In flanc din
acst& parte si chiar Int6rse, operandu-se pe la Vranja
prin valea MoraveT bulgare spre Kstendil, pentru a
trece apol direct In valea MariteT.

225 ---APARARE A ROMANIEI

Studiul apararel unel r, basat pe esaminarea conditiunelor geografice, se face In raport cu invadiunile
ce pot porni din th'rile vecine.
Este clecl necesar, s esaminara de apr6pe conditiunile In care se g&sesee tara, considerat& fata en
fie-care din tarile vecine, i elementele geografice care
o separa de ele, pentru a ne da srn& de greutatile,
mult sa maI putin marY, cu eari ar avea de luptat invadiunea, si deduce msurile ce se pot lua spre a face
drumul eat se Oto de greu, acolo unde terenul hu presint& obstaeole seri6se.

Studiul aparkel Romanief trebue facut, prin urmare,

lata cu Austria (frontiera Carpatilor), fat& cu Rusia
(frontiera Prutulul) si fata eu Bulgaria si Serbia (frontiera DunareI).

a) Frontiera spre ,fizzstria

Partea marginas& a trel n6stre, c&tre Austria-Ungana, este constituita de lantul Carpatilor, pe a azor
crst& general& trece frontiera politic& Pe partea convex& a lantulul, adic& pe versantul Roman, ramurile
sunt lungi i prea putin selbatice, prelungindu-se spre
Sud sub form, de dluff, ce se pierd In sesul Dunarel.

Apr6pe jumtate din Intinderea Romaniel de dincce de Milcov este yes, iar Moldova, cea mar mare
parte este delurs, ins& Mulle sunt In general practicabile si productive.
In Transilvania din contra, unghiul este ocupat de
lanturI i grupurl de munti, dispusI In form& neregu15

226

Jata, iar Carpatil se termin brusc In valle diferitelor

riurT, ce ati un curs paralel cu mersul creste! principale. Partile sese sunt frte limitate, nu ail continuitate si se termin prin limbl inguste.
Din acsta dispositie a formelor terenului, resulta
ca Transilvania presinta conditiunI favorabile pentru

defensiva, din care causa a si fost numita: reduitul

Transilvan.
Se pte admite, multumita acestor conditiunT avanta-

gise In care se gsesce Transilvania, si la care se maI

adaoga si positiunea sa geografica, fata cu tara nstra,
ca o invagiune din Austria catre no! va porni din ea.

In orI-ce cas Insa, tiind sma de Intinderea frontiereT n6stre cu Austria, care trece peste 700 kilometri,

este peste putinta a se admite c s'ar putea destina

contra n6stra o armata, care s, fie In stare s opereze pe Intregul cerc al Carpatilor.
Acsta fie pentru consideratiunT strategice, (cad de
sigur el noT nu am putea nicT o data sa fim singur1

In resboit cu Austria) fie pentru motivul ca, natura

Inssi a soluluT se opune unel concentrarl de forte
considerabile In Transilvania

Pe de alt parte, luand in sm forma geometrica

a frontiereT, care se presinta ca o linie franta compus& din trel partI, noT putem admite ca operatiunile,
din lips& de forte, fat cu lntinderea intr6g'a a frontiereT, se vor desvolta, cel putin cele principale, pe
una din aceste par!; de unde result, Impartirea frontiereI In trer fronturr :
AlpiI TransilvanT;

Carpatir orientalt ;
Frontiera Dorna-Mamornita.

227

Aceste dou6 din urma Ins6, formza In realitate un

singur front.

A determina asupra caruI din aceste treI fronturi

se vor concentra operatiunile principale, este o chestiune
te depinde aprpe In Intregime de situatiunea politico-

strategica, In care se vor g6.si cele dou6 OW, la !neeperea ostilitatilor.

Cu Vote acestea, un re-,i care paralel se pte face
Intre ele.
In adev6r, admitnd casul unuI atac pornit din Transilvania, este de observat ca frontul Alpilor Transilvarif
permite invagiune1 a merge direct si in conditiunI favorabile de mars, catre obiectivul principal, Bucuresci.
Prin frontul Carpatilor orientall, conditiunile generale
sunt maI mediocre, iar In special cele strategice sunt
defavorabile, prin existenta liniei FocsanI-GalatI i prin
-directia escentrica a liniilor de invacpe, in casul cnd
obiectivul principal ar fi BucuresciI. Este prin urmare

gret de admis o Invagliune pe acest din urma front,

afara de casul cand situatiuna generala ar face ca obiectivul Austrie sa fie ocuparea MoldoveI.
Considerand In fine frontul de Nord (Dorna-Mamornita) se pte observa ca, de si conditiunile pentru miscarea maselor mari, sunt favorabile i nicI un obstacol
natural nu se opune invaziuneI, totusT, obiectivul fiind
BucuresciI, sa chiar numaI Sudul Moldova ofensiva ar
trebui s str6bata Moldova in Ir.ng, ceia ce i-ar produce
mare dificultate; cad ar permite apararer s'a hartuiasca
continua pe inamic, folosindu-se de tte avantagele ce
pte oferi terenul. Mal putem adaoga In acsta consideratiune c, finja Focsani-Galatl ar fi un obstacol greti

228 -de trecut, dup.& un mar s agresiv atat de lung si att deobositor.

Prin urmare, niel prin acsta parte operatiunile nu

pot avea loe de cat In casurl speciale, adica, spre exem-

plu, atunci end nu s'ar avea In vedere de cat ocuparea Nordulul Moldova spre a garanta flancul uneI armate concentrate In Galitia oriental, contra amenin.trilor din Basarabia.

.Apdrarea frontierei munt6se de la Vrciorova.

la muntii Vrancii, adica frontul Alpilor Transilvania
Tiind sm, de Intinderea acestui front, care atinge,
400 kilometri, putem stabili ca o actiune generala, pe
tt Intinderea sa, nu e posibil; pentru ca, nu ar
putea fi puse In joc, de niel una din cele dou6
destule forte, spre a presenta o suficient'a, taxi In t6te
punctele.

Pe de alt.& parte, el este Impartit chiar de la natura, In dou6, de un obstacol serios (Oltul).

BasatI pe aceste consideratiunI, putem afirma el

operatifie principale se vor desfasura numal de o.
parte sail de cea-l'alta, a acestuI obstacol, iar pe restul frontulur vor avea loe operatiunl secondare.
In ce loe aU sa aiba loe operatiile principal% o
putem deduce din dou6 consideratiI : 1) din directia
generala a operatiunilor, si 2) din conditiile speciale
ale terenulul.
Directia general& e data de objectivele teritoriale
mai probabile. Pentru Romania objectivul general e
BucuresciI, iar pentru Transilvania, valea de mijloc
a MuresuluI.

Operatiunile pornite din Romania, vor cauta dect

229.
s'a ajunga, pe drumul cel mal scurt, catre valea de
mijloc a Muresula
Partea cea mai bogata In cal de comunicatie, ce clue
spre valea Muresulul, este tara Barser (Impreuna cu sesul

Harom-Szek), asa ca, primul objectiv al operatiunilor

va fi Brasovul, nodul acestor comunicatiuni.

Result& ded, ca partea din front, mal favorabila

de a fi traversata de grosul fortelor, este cea de la
Estul Oltului, cad ea se gasesce pe unja drpta ce
unesce cele dou objective.

Tot la aceste conclusiunl ajungem, si din punctul

de vedere al conditiilor speciale ale terenulul
In adevr, avem dou cal de comunicatie paralele
cu frontul strategic, separate de un masiv muntost
adanc de 50-80 kilometri. Masivul este traversat de
maI multe cal; aceste cal Insa nu presint t6te aceleasi
caractere, niel ca lungime, niel structura a drumulul,
niel ca conditiuni ale vailor prin care tree.
Apo' este a se tine socotl, si de departarea la care
se gases una de alta.
In Oltenia, pe un front de 160 kilumetri avem 3
cal In conditiuni, unele mediocre; iar la Est de Olt,
pe o Intindere mal mica de 100 kilometri, avem 5
sosele, caile : Predl, Bran, PredelusI, Bratocea si Buzil si o cale ferata. Ceva mal mult, In acsta ultima
sectiune la centre eI, pe un front de 30 kilometri,

avem calea ferata

si 3 ,sosele (caile Predl, Pre-

delusl si Bratocea), din care una In conditiunile cele

mal bune din tte caile ce tae muntil nostri.
Pe de alta parte, mai putem adaoga, ea traversaxea muntilor In Oltenia cere pan, la 8 clile de mar;
la Est de Olt, numaI 3 411e, 4 cel mult.

-- 230
Din tte punctele de vedere, partea central& a sec-

tiunel la Est de Olt este cea maI favorabila, si de

aceea se 'Ate dice aprpe Cu siguranta, ca ea pare
sa fie destinat& a servi de drum marelor operatiunl,.
atat din Romania spre Transilvania, cat si din Transilvania spre Romania.
In ceea-ce priveste val6rea obstacolulu! din care
este constituit acest front, adicl a z6neI muntse de
pe frontiera, iata consideratiunile ce putem face:
Transilvania presint& frte multe avantage defensive, ceea-ce face ca, percIndu-se frontiera, apararea
acesteI provincil sa nu fie de loo compromisa, mulOmit& liniilor defensive formate de diferitele cursurf
paralele, i positiilor tactice ce presinta zona dlurilor, unde ea se pte esercita cu aceiasl sortI de reusita. Prin urmare, pentru Transilvania, zona muntsa
de pe laturea sa sudica, trebuesce considerata numal
ca o prima, iar nu ca o singura linie de aprare,
contra und invadil din Romania.
In Romania, din contra, comparand adancimea
te'reT cu lungimea el, lesne se pte vedea c apararea
se gasesce In conditiunl de manevra frte mediocre,
pentru ca perlnd unja muntilor, nu mal exista Ina-

poia lor nicI un obstacol destul de serios, care sa

creeze dificultatl progreselor inamicula Singurul avantaj deci al aparare! este obstacolul presentat de muntr,

pentru aceea actiunea sa trebue sa se exerciteze

Cu WO, energia posibila In el.

M'esitri de aparare. In Romania, pan& in present,

nu avem de cat eampul Intarit de la Bucurescl. Valrea sa este frte mare, caci dupa cum am spus,
esind din muntI niel un obstacol geografi nu se mar

231

opune inamiculul, aa ca capitala ar fi cu atat mai

expusa, 'cu cat este frte apr6pe de frontiera; chiar
apararea manevrat, In zona easa, nu ar mal putea
s, se eserciteze cu avantage, fiind restrans spatiul
la spate.
Este deci un fapt evident, e, tara Romanier spre
Austria sta In muntif sT, i de aceea va trebui sa
cautam a resolva lucrurile fie In muntd, fie cel mult
la e0rea din el.
Terenul presinta re-care avantage ; inamicul va
trebui s'a faca cel putin trei gile de mars In teren
dificil ; dar acsta nu este destul, mal ales daca am
-

Vne socotla de superioritatea AustrieI, fie ca num'r,

fie ca iutla In mobilisare.
Este necesar ded a lua alte me'surl spre a opri
atacul In drum, 0 a'l opri cu forte puOne ; cu alte
cuvinte, a'l face s, piarcl, timp, pana la complecta

mobilisare a apararet
In acest scop apararea are nevoe de posiOunI de
oprire, organisate defensiv prin Intarirl permanente, sat
numal prin simple corectiunl ale terenulul i baricade.

Are nevoe apor de o linie de positiuni defensive,

pe care s'a se rezime reservele tactice pentru ape'rarea
vailor, i chiar la trebuinVa s primsca lupta cu ele;
0 In fine, este necesara o linie de puncte pe care s,

se pta resema reserva strategica, sat s'a permita

reservelor tactice a resista, concentrandu-se p'ana la
sosirea el.
Aceste positiunl In sectiunea la Est de Olt, ar putea
Incepand de la drpta:
Linia.
Pe calea Buzdt : Fata-CheI-Nehol.

- 22 Pe calea Bratocea : Suzana-Valea larga.

77

77

77

Predelusl : Tesila-Defileul-Secaria.
Predeal : BustenI-Defileul-Horatiilor.
Strunga : Defileul-Strunga si Cosieni.
Bran : Podul-Dambovita-Dragoslave.
Cainenl : Prip6re (tanga Surduc).

Linia a-a.
Cislati, Isvcrele, Comarnic-Campina, Stoinescl-CampuLung. TigveniI-Curtea-de-Arges.

Linia III-a.
Ploescl-Targovisce-PitescI ;

Cu posqiuni preparate :
Campina-Pitescl

Centrul apeiretrei mobile:

BucuresciI.

Vote aceste msurI fiind luate, resistenta ar deveni

destul de solida, pentru ca sa OM opri pe inamic in
drumul sil, si a'l pune In necesitate de a primi bd.talia In conditiunl defavorabile.
In Oltenia, apararea este mal simpl, conditiunile
ofensivel fiind ma:I pr6ste, fie ea linil de invaclie in
sine luate, fie ca distanta intre ele; totusl, mastiff
seri6se trebuesc luate si aci, de si nu se pte presupune o invagie a fortelor principale prin acea parte.
Am vdclut ca, in cas cand resistenta muntilor ar fi
Invinsa la Est de Olt, apararea nu ar mal avea destul

spatiu spre a manevra In adancime, de aceia ea va

h nevoita s, se int6rca spre una din laturI. Spre
Moldova, cum vom vedea, conditiunile sunt desavantagi6se; mal bune sunt spre Oltenia. Decl, voind a impinge resistenta pana la ultima extremitate, apararea

va cauta sa pue Oltul intre ea si inamic, si sa orga-

233

niseze resistenta In acsta parte a

rel, luand un front

perpendicular pe directia invacpuneI. In acest cas,

fiancurile i spatele aparareI ar remanea expuse atacurilor, daca nu s'ar lua din timp Vote m'surile, pentru
ca aprarea s, se p6te exercita In siguranta. Va trebui
In acest cas, o actiune pasiva pe flancurl, rezemata pe

lucrarl de intarire, si una activa, tap', cu grosul

in-

vagiun ei.

Apararea se p6te esercita In spre muntil :

In punctele :
Caineni, Lainici. Burnbescl, Varciorova, Gura-VaeI, Poroina.

Inunja II-a: La FiliasT, care resurnza apararea por.

tiunel ofintre Dunare si Jill La Ramnicu-Valcea.

Este bine sa amintim ad, ca Austria dispune de

o flota fluviala de mare valre, i ea In cas cand
am voi s resistam In Oltenia, si m'surile ar fi bine
luate, nu este cu neputinta ca ea sa cerce a Int6rce
acsta aparare, Intrebuintand flota sa; de aci resulta
importanta Hotel nstre pentru ap'ararea Duna'rel,
precum si a orr-caror altor msurl mate in scopul de
a Impedica trecerea vap6relor pe Dunare.
Spre Olt, Slatina este de o vallire capitala.
Craiova, de sigur, devine centrul apararel, fiind nodul tuturor comunicatiilor din Oltenia.

Frontiera de apus constituita" de Carpatii ortentali. Din nodul cum sunt distribuite caile de comunicatiune, si directia lor fata cu crsta muntilor, se
p6te deduce ca pe acsta parte a frontierei comunicatiunile sunt mal putine In conditiuni mai mediocre ca pe frontiera de Nord a Romanief marl.

-- 234
Pe o Intindere de peste 300 kilometri avem numai
trer cal mar principale (Oituz, Palanca, PrisecanI)
alte dou cu tutul secundare (Uz, Bicaz).
Mal putem adaoga i unja Dorna, de si ea este
cu desavarsire excentrica.
Este de observat acum c liniile Prisecanl si Dorna
sunt frte lungI, traversarea muntilor pote s'a dureze mar bine de opt que, ceea ce le face sa devie
cu totul defavorabile pentru operatiunf importante.
Pare deer ca numaI caile Oituz si Palanca, Impreund
cu secundara Uz, presint conditiunr mar favorabile;
ele se gases, este drept, pe un front de 60 kilometri;

dar sunt singurile care pot fi adoptate, fie ca frontul

merge din ce In ce micsorandu-se In spre interiorul
Moldovel, fie ca traversarea muntilor este mar us6ra.
Este de notat ns, ea linia Palanca face un mare
ocol i ca este In proiste conditiunr, plus c este si
cam departe de unja Oituz, de aceea se p6te crede
c adevrata linie de invaclie va fi numar calea Oituz,
iar cele-l-alte vor fi numar nisce linii secondare.
Trebue sa notarn c unja Oituz, de si este In conbune, totusr, ea nu are valbre de cat pentru
nisce operatiunr ce s'ar localiza In Moldova, cacr spre
restul trer acst linie este taiat'a de fortificatiile de la
Focsani.

In resumat putem conchide, ca frontiera sa munt6sa

din Moldova e mar putin expusa de cat cea din Romania mare si acsta pentru urmatbrele cause :

1) Trectorile In munti sunt strImte si Inalte i opentru a le trece, formatiunr In col6ne subtirI
lung'.

235

Singur drumul de la Oituz este favorabil.

Debuseurile vailor In Moldova permit de a Itnpedica esirea din muntI.

Nu se pot lua msurI spre a asigura, legatura Intre
col6ne, daca, trecerea este contrastata.
Inaintarea spre interiorul VreI cu totul grea (lipsesc drumurt de fer).
Se gasesc positil tarI defensive.
Singurul avantaj ce p6te avea atacul In acsta parte,
este unja relativ scurta de la Oituz la GalatT, (4-6 qile
de mar). Tinndu-se Irish sma de dificultatile enumrate, asemenea de cursul rlurilor, de directiunea liniilor
ferate, resulta fara nicI o Indoiala ca intrarea In Mol-

dova prin Bucovina este mult maI us6ra, de si acsta

este nu mal putin desavantagi6sa.
Orl-cum Insa, posibilitatea unul atac d'inspre frontiera muntsa a Moldovel, nu 'Dote fi esclusa si cum
conditiunile defensive In acsta parte, de si favorabile,
nu sunt atat de bune, In cat s fim sigurI c, orl-ce Incercare va fi zadarnicita cu forte relativ restransa, este
nevoe i aicr, ca si In Alpil Transilvanr, a se lua m6suff

de aparare, care s'a faca inaintarea inamiculur cat s'ar

putea de grea. i aid m6surile de aparare ar putea sa
consiste din treI liniT de puncte, Intarite si esalonate
prin vane strebatute de cal de comunicatiunI
M'O'surI de aparare :

I-a Linie.
Pasul Oituz-Harja (Valea Oituz).
Pasul Uz (Valea Uz).
Palanca, ComanestI, Doftana, (Valea Trotus).
Prisecanl, (Bistrici6ra), Hangu (Bistrita).

-236
11-a Linie.

OcnaValea Uz s'i Trotus.

OnesclValea Trotus si Oituz.
PiatraValea BistriteI-Bistricira.

Ill-a Linie.
Adjud.

Centru aparareI, la FocsanI.

b) Frordiera Dorna-illamornqa
Acsta frcntiera nu este determinata de niel un
element geografic continut, sat de rnare valre, cad
nu urmza niel o bole natural& ; bine definita'.
Intre Bistrita si Moldova, frontiera traversza muntif
Bistr4el mari, urmand mal anti ersta principal& si
apol crsta ramureI dintre Suha si Ostra, incovoindu-se
pe la capul vaer acestul din urma I'M. lntre Moldova

si Sucva, ea unnza cursul mai multor rlusre; de

la StirbescI urea valea Sucvei, pan& la Itcanl, si de
aci pana in Siret, precum si din Siret In Prut. este
determinata. sat de nisce pirae far& insemnatate, sag
trasa peste diferitele cme de dlurI ce despart aceste
pirae.

Frontiera se presinta In forma' de unghi drept. In

lungul-sti existe dou linil de comunicgil, cate una
de fie-care parte. Acestea sunt: In Bucovina, unja Dorna-

Gura Humref, Sucva, Siret, Cernauti, in Moldova,

arul Dorne1-Falticeni-Botosani-Dorohoit-Mamorn4a.
Aceste linii nu ai1 aceasI importanta, ca pe frontierile

cele-l'alte, de re-ce obstacolele naturale nu sunt In

lungul lor, ci In curmezis; totusl, si aci probabil, primele

237

operatiunf, se vor desvolta pe trunchiurile ce le pun In

legatura.
Este de observat c5, unja Austriaca este in mal bun5,
stare ca practicabilitate, dar are defectul de a fi frte
apr6pe de frontiera; cea din Romania este In condltiunl
inferire, dar este maI putin expusa.
Trunchiurile de legatura Intre ele sunt :
Sarul Dornel---Dorna-Vatra,

FalticenlGura Humrel,
FalticenI--Sucva,
Botosanl Su cva,
BotosanfSiret (Mihailen1),
DorohoitiSiret (Mihailen1),
IVIamornita--Cernaut.

Pana la Valea MoldoveI terenul este muntos i ne

strebatut de comunicatie, singura legatur Intre cele
dou linil considerate, este drumul din pasul Dorna,

care atat Intr'o parte, cat si In cea-l-alta se continua

prin teren gre, vat' strimte; asa In cat esta aprpe sigur c5, operatiunl lnsemnate nu se vor desfasura In
acsta parte, ci In partea de frontiera, coprinsa Intre
Moldova si Prutul superior.

In acqa parte, retua este bogata i liniile paralele

cu frontiera sunt legate prin sase trunchiurI.
Examinand cum sunt distribuite aceste trunchiurr,
putem vedea G5, ele pornesc din Bucovina din patru
puncte situate pe unja Austriaca : Gura-Humorel, Sucva, Siret i Cernautfi, ducnd In Moldova la FalticenI
Botosanf.

La Botosanl converg tte drumurile de la Sucva

Siret i Cernautr, iar la Falticerff cele de la Sucva
Gura-Humorel.

238

Admita-ad casul uneI invagiunT pe aceste cal, este de

notat 6, : de la BotosanI se pote vrma In spre interiorul
t'arel dou6 sosele : BotosanT-T6rgu-Frumos si BotosaniSoldanescI-Lespezile-Thrgu-Frumos.

Primul este prin Mur', iar al douilea de pr6sta constructie.

De la FalticenI, din contra, exista numal o singur&
sosea, dar conditsiunile sunt bune sub tte raporturile".
Va lea Moldovei este larga si populata.
In orI-ce cas, ambele aceste drumurT duc in valea
SiretuluT la Roman, asa ca orl-care ar fi ales din ele,

saa chiar de ar fi urmate amndou6, Romanul are o

important& v6dita ; si daca FlticeniT si BotosaniT sunt

dou6 puncte de oprire, Romanul este punctul pe care

va trebui s'a se rezeme ap6rarea MoldoveI despre Bucovina.

Romanul pte fi Intors prin soseaua Falticeni-Piatra-Bacat ; si din acsta causa, spre a complecta aprarea In ac6sta directie, este necesar de a se intercepta acsta linie, Intarind Piatra si puind acest punct
In legatura cu Romanul prin IntrirT intermediare.
De la Botosanr, operatiunile ar putea fi Indreptate
si asapra IasuluT, de i Romanul constitue o amenintare frte seris& pentru o ast-f el de intreprindere.
In orI-ce cas, importanta IasuluI este netagduit6,
l'ata cu o invaclie venita din spre Bucovina, si de aceea
se p6te crede ca apararea MoldoveT In acst& directie sa
implice a se lua resT-care m6surT defensive si la lasT.

M6suri de ap6rare.
I-a Linie. Vatra Dorner-Flticenl-Botosanr.

Ira Linie. Piatra-Roman (IasI).

III-a Linie. Adjud si FocsanI.

239

c) Fronttera spre Rzzsta

Cel d'antkiti obstacol de care se vor isbi operatiunile
ofensive pornite din Rusia spre teritoriul nostru, cat si
vice-versa, este linia Prutulul, de la Mamornita la gura
sa, i unja Dunrer, de la .confluenta Prutulur la Mare.

Linia Dunarei constitue un obstacol prea serios,

fata, cu Prutul, pentru ca operatiunile principale sa
fie atrase In acsta parte; gait de casurI exceptionale,
In care situatiunea strategica s mpue alegerea acestuI din urma drum, cu t6te greuttile ce el presinta.
Abstractie f cand chiar de obstacolul ce presinta Du-

narea In acst, parte, greutatile mal provine si din

faptul, c reteail de comnnicatie din Dobrogia nu are
desvoltare suficienta spre a favorisa miscarea maselor
marl, asa In cat se p6te afirma ca numal cand dificultatile ar fi prea mali In Moldova, invadiunea Rusa sa
se Indrepte spre Dobrogia. Dar chiar In acest cas, nu

se va opera probabil prin Dobrogia de cat In scopul

de a Int6rce apararea din Moldova, iar nicI de cum
pentru a trece esclusiv pe aid.
ConsiderInd din contra, cursul Prutulul, obstacolul
ce el presinta nu este atat de serios pentru ca s se
paa, presupune c atacul va prefera sa forteze unja
Durarel, spre a Int6rce apararea Prutulul. Prin urmare
primele operatiunI vor fi indreptate catre Prut;
numai din acst'a singura consideratitme, resulta t6t
importanta acestul curs de apa pentru not
Valrea strategici a Prutulul

Valeffea undf curs de apa, din punctul de vedere

militar, consista din obstacolul material, ce el presint

240

trecerilor de pe un mal pe altul. Acsta pentru ca, cel

care Inaintza este silit sa piarda timp, si apararea
profitand de el 'Ate sa 'si coneentreze forte suficiente
pe punctul amenintat.
Vedem de aci ca valOrea unul rliri depinde, in primul loe, de doI factorf:

Intinderea cursula
Volumul apelor.

In adev6r, cu cat cursul va fi maI Intins, eu atat

supravegherea va fi Imprastiat si concentrarea aparare' maI anevoi6sa, de unde decurge di atacul are mal
multa probabilitate sa forteze trecerea, mad Inainte ca
apa'rarea s.a se fi putut concentra asupra puntuluI
amenintat cu forte suficiente.
Din contra, cu cat apele vor fi mar marI, trecerea
va presinta mal multe greutatr si va cere prin urmare
maI mult timp, ceia-ce va permite apa'rareI sa se concentreze.

Din aceste puncte de vedere, val6rea Prutulul este

mica, de Ore-ce pe de o parte cursul s'Oti este lung si
concentrarea pe un anumit punct ar avea nevoe de
un timp lndelungat, In cas cand s'ar supraveghea tot
cursul s'ii; iar pe de alta parte, volumul apelor sale este

mic, asa ca' operatiunile de trecere se pot executa In

putin timp, ceea-ce va face de sigur ca anrarea sa
nu p6ta alerga la vreme, In fata punctulul ales pentru
trecere, cu forte concentrate.
Dar pe Mpg& factoril aratatI mal sus mai este un al
treilea, care trirturesce pote in aceasr masura asupra,
val6rei unuI curs de apa; acest factor este retua de cal
de comunicatie.
Cand volumul apelor este mare, punctele de trecere

-- 241

sunt rare 0 supravegherea este mai u6ra, putnduse limita numal la aceste puncte.
Din contra, cand volumul este rnic, punctele de trecere sunt ma' dese *i supravegherea presinta dificultatT;

mal este de observat ea, din aceste numer6se puncte,

multe din ele nu ail val6re de cat pentru micl detaamente; cad', de, catre masele marI, nu pot fi Intrebuintate de cat punctele, ce se gasesc pe prelungirea
cailor mar' de comunicatiune, sail In apropierea lor.
Resulta de aci ca, cu cat punctele principale vor fi mal
putine, cu atat masurile contra trecerilor vor fi mal
uwr de luat i, prin urmare, i val6rea riulur va fi mal
mare, fata cu operatiunile Insemnate.
Sub acest raport, Prutul se gasesce In conditiunI favorabile, de Ore-ce punctele marl de trecere sunt f6rte
limitate.
Se Intelege Insa, ca, valrea acestel Con ditiuni favorabile depinde, In primul loc, de distantele ce separa diferitele puncte de trecere; cu cat ele vor fi maI mid, cu

atat va fi mai avantagios pentru aprare; cu cat vor fi

mal marl; conditiunile vor fi mal mediocre; In al douilea loe, depinde de conditiunile tactice defensive In care
se gasesc punctele de trecere.

Punctele de trecere, indicate de caile de comunicatiune, sunt :

Galati. Linia de comunicatie Renl-Galatl.
Cahul. Linia de comunicatie Cahul-Oancea-GalatI.
Leova. Linia de comunica,tie Kiqinet-Hu0 sail
Barlad.

UnghenI. Linia de comunicatie Kiqineil-Ial.

Sculenr. Linia de comunicatie Balta-Iaqi.

Aceste puncte se intind pe un front de mal bine

16

242

de 200 kilometri; ceea ce este mult. Totu0, conditiunile nu ar fi cu desvr0re defavorabile, dac nu s'ar
maI putea trece absolut prin alte puncte; dar In casul
nostru
Intampla tocmaI contrariul cad', pe langa
punctele citate, riul mai p6te'fi trecut prin alte puncte de

cu forte mal putin Insemnate; aceste puncte sunt

Gura-Sarata, Cotu-MoreI, Bivolarii, Stefnescil,

In fine, chiar afar& de acestea, Prutul pte fi trecut

$i PTin alte prtI de detasamente uOre, mal cu seam
de pavalerie; i acsta din caus ea malul drept are

osea In tot lungul s, iar pe malul stang este o

retea bogata de cal naturale, ca 0 pe cel drept, precum 0 pentru ca volumul a pelor este mic.
o

Se p6te observa numaI ca, de la Leova In jos, adic,

pe o Intindere de vr'o 120 kilometri, 11111 nu pte fi

trecut de cat prin punctele indicate, acsta din causa

mlaOinelor de care este acoperit fundul Ida
Aa. In cat, tiind seam c trupele inamice vor avea
centrul lor de pornire la Kiinefir putern admite ca
portiunea ce va trebui supraveghiat, In tot lungal
$i Leova, adic
s'ti, de aprcipe, este cea dintre
cam 100 kilometri, iar restul numaI la punctele
Cahul

Putem conchide deci c sub acest raport, Prutul,

de 0 nu se gsesce In bune conditiunl, totu0 nu este
lipsit cu totul de Ore-care val6re defensiva, In cat
s nu Oa fi utilisat, ca prima linie de resistenta,
spre a ingreuia mersul inamiculul spre interiorul Ord.
Sub raportul conditiunilor tactice, putem face ur-

mt6rele consideratiunI: Prutul nu pote fi trecut de

cat pe pqdurr, a caror constructie ar presenta grte

243

marl greutatl, daca ar trebui 0, se faca, sub focul ape,rarer.

In adever, fundul v'aei mal in tot cursul rfului are

o largime de cel putin 3 kilometri i dui nu curge
priu mijlocul
ci cand pe langa un mal and pe
langa altul.
In cas cand este Mug& malul nostru, atuncr de sigur

ca conditiunile sunt favorabile, cad' apararea are actiune pe tot sesul de dincolo de AO, plus ca rtul este
protegiat direct de focurile er.
In acest cas, trecerea nu pote reusi de cat cu forte
cu mult superi6re, si chiar atund, ea remane o operatiune de prima dificultate.
In casul al 2-lea, trecerea dulul este mai us6ra de
-efectuat maI ales cand distanta intre rib i cresta, pe
care ar lua positie aperarea, este superira bataer tunulur. Totusr insa, remane faptul c dupa trecerea pe
pod, inamicul va trebui sa traverseze un ses expus
actiuneT aperare!.

Ca conclusiune putem gice ca, de si Prutul nu este

un obstacol natural impuitor, totusr trecerea sa fortata
va fi o. operatiune grea, si acsta maT cu sma in

casul and dui este In apropierea malulul aparare!.

Totul ins& depinde de fortele disponibile, pentru ocuparea punctelor principale de trecere si de observarea
prtilor. pe unde detasamente mai usere pot sa trecti,

de pe un mal pe cel-alt.
In ori-ce cas, mesurile luate nu vor putea sa impedice caderea acestel prime linil, care de alt-fel nu
pote fi considerata, ca o linie principala de resistenta,
din causa slabiciuner sale.

0 data perdut Prutul, alta linie de aperare natu-

244

rala, bine hotrta, nu exist. Cursul inferior al SiretuluT 'Ate servi ca linie de ap6rare, dar si el presinta
diferite inconveniente ; mar anti, malul stang (ache&

al ataculuT) domina perfect pe cel opus; apoi nu Inchide In curmezis tot frontul atacului; In fine, curba
ce descrie permite ataculur o actiune mar concentrata de cat aparrer.
Pentru aceea. s'a cautat prin lucrari de fortificatil
a se remedia aceste inconveniente. Cele trei grupurr
de fortificatii, de la Focsara, Namol6sa si Galati, dati
destula tarie Maier SiretuluT, pentru a servi de linie
principal& de aprare, in defensiva, si de prima basa
solid& In apararea linier Prutului.
Este evident ca terenul Intre Prut si Siret va fi de
asemenea disputat, cu atat mal mult ca liniile de invadie sunt bine indicate prin formele terenula Ele nu
pot fi de cat :
I.) Prin valea Dunarer propriti disa, de la Reni spre
Galati; linia acsta este deja apa' rat& pria fortificatiile
de la Galati; probabil Ins, el, msurile vor fi complectate prin lucran permanente sail provisora ; la ne-

voe chiar lucran pasagere, timpul permit6nd, pot inlesni apararea.

Prin valea Barladului; acsta este unja cea mai
avantaj6sa pentru primele operatiuni; de unde result&

necesitatea unor m'suri de aprare Intre Bnad si

Vaslui.

Un cap de pod la Grozescr p6te tnlesni cu mult

ap'ararea acestei linii.

Prin valea Bahluiului si apoi a Siretului ; important& prin faptul ca este urmata de calea ferata.
Apararea acestei linii va depinde de msurile mate

_J
direct pe ea, dar va depinde mat cu Wm& de taria
vael Barladuldf, cu care comunica In conditiunT fOrte
bune i !Ate decI fi Int6rsa prin ea.
Linia SiretuluI, cu msurile mate i cu cele ce se

vor maf lua, devine o linie frte tare, si de aceia nu

trebue esclusa ideia une! IncercarI de Int6rcere prin
Dobrogia.

Trebue sa se observe Ins& c Dun&rea deja constitue o aparare destul de puternica In acsta parte,
taus' se crede ca obstacolul presentat de ea pentru
a fi In adevr eficace, are nevoe de a fi sustinut de
vr'un punct de sprijin ales In interiorul Dobrogiel,
cum ar fi Babadag, saU chiar numai Cerna-Vocl.

d) _Frontiera spre Bulgaria qi Serbia

Frontiera spre Bulgaria si Serbia este constituita

de fluviul Dunarea, a carul important& militara este

de taa evidenta; primele operatiunl, fie dintr'o parte,
fie din cea-l'alta, vor consta din trecerea aceste serise bariere
Obstacolul ce presinta un curs de apa este In raport direct cu volumul apelor sale si cu greutAtile ce
presinta trecerea de pe un mal pe altul; val6rea sa este
Ins& In raport invers cu Intinderea frontuluI ce pote
fi amenintat.
Volumul apelor. Ca volum al apelor, Duna'rea este
un fluvia de antiul ordin; adancimea sa medie se

'Ate (lice ca este de 80 m., in putine partI gasim

adAncimI mai mid de. 20 m., cum este la Calafat,
unde la ape miel se reduce la 15 rn In un ele puncte
adancirnea trece chiar de 50 m., (Gura vaei).

246

In ori-ce cas, se Oto gice ca, Dunarea nu pcSte fi

trecuta In niel o epoca a anulul pe poduri expeditivo

sa facute pe mi.
Largimea medie a fluviulul p6te fi considerata de
1000 m. i la ape marl 1500 m.
Tn unele puncte fluviul presinta ltimi miel, dar acolo
apele sunt rupte In mal multe brate, cum se Intampla Intre gura IalomiteI i Braila. intre Tulcea i Marea-Ngra.
In conclusiune, volumul apelor este destul de mare,

pentru ea operatiunea de trecere sa presinte

independent de orr-ce alte consideratiunI ; ea nu

se p6te efectua de cat, sail pe bastimente sati pe un

pod de vase, a cardi lungime va trebui sa fie, mal
in tlte partile, cel putin un kilometru.
Greutd tile de trecere. In ceea ce privesce greutatilo de trecere, de pe un mal pe cel-l'alt, vom nota ca
M'ara de constructia material& a podulul, mal este de
considerat siguranta ce se pote avea pe timpul constructief si a trecerei primelor trupe. Acsta siguranta depinde In primul loe de raportul, conditiunile de dominare

Intre cele dou =lar!. Sub acest raport In general,

malul drept al Dung,rel domina pe cel stng, pentru
motivul ca, pe cand terenul de pe malul drept este
constituit din coline de ridicare, cel de pe malul stang

este o campie aluvionala, al carur plan este la mai

bine de 50 m., sub p'rtile cele mai lasate ale maluluf drept.
Terenul imediat vecin malulur stang, pe o intindere

medie de 15 kilometri de la fluviti, este mal jos si

de cat planul ~piel si de aceia comandamentul

rnalului drept se pronunta si mal mult ; fluviul perde
dar din val6rea sa defensiva pentru malul stang.

247

Un alt fapt compenseaza Ins, in mare parte, acsta

stare de inferioritatd a malului stang,
In general, terenul dintre fluviil si piciorul terasei
-este mede si mlastinos, asa in cat el nu pote fi traversat de cat pe acolo unde mana omuluf 'ha facut practicabil, creand caf de comunicatiune.

Solul de sub terasa danubiena si pana In Dunre

este supus revarsrilor fluviuluf, formand lacurile, hal-tile si vinele de ap, ce se gsesc pe terenul ce forma

alta data matca fluviului. Aceste lacuri, bait!, smarturf, etc., reduc nurarul punctelor favorabile trecerei
fluviuluT, representate prin istinurile dintre ele.
Ast-fel, In lungul Dunarei se insira lacul Bistretul,
balta Nedea, balta Potelu, lactil Suhaiul, smarcurile si
bratele ce preceda balta de la apusul Giurgiulul, balta

Grecilor, balta Maras'. Bratul Borcea, las Intre el

si bratul principal un teren plin de mocirle, ball, brate
si insule acoperite de trestie; bratul Pasea ce Incepe la
nordul Harsovei, las de asemenea, hltre el i bratul

principal, un sol supus inundatiunilor si de aceasr

natura cu solul dintre bratul Borcea si fluviti. Mai jos,
intre Braila si Isacea, solul din drpta fluviului este pe
o mare lrgime supus inundatiunilor (10 kilometri).
inainte de a ajunge la Tulcea, Dunrea se desparte
In dou brate : bratul KilieT la nord, si braVil de la sud,
descompus In bratul Suline1 si sf, George. Bratul Kihet presinta mai multe vine Intre Ismail si Kilia, si intre
Kilia si Vilcov, apol se arum& in mare prin mai
multe gurr.
Bratul Sulinel, singurul navigabil, se vars la Sulina.
Insula Letea la nord si sf. George la sud, despart acele
trel brate.

248

Din causa acestor conditiuni ale fluviului, puntele de

trecere sunt rare, de Ore-ce nu pot fi de cat acolo unde
terenul este practicabil.
Afar& de acsta, inferioritatea malulul stang fata cu
cel drept mai este compensata prin existenta terasei.
In adev6r, comandamentul malului drept se intinde numai asupra trecerei fluviului nu i asupra terenului ce
trebue strbatut spre a se eci din fundul vechiulur pat al
Bunke, caci acest teren este afar& din actiunea eficace

a tunurilor de camp, asegate pe malul opus; el este

Inca cu totul sub focul primel terase. Resulta de aei
ecirea din vechiul pat al fluviului, va fi o operatiune tot
atat de grea ca i trecerea lui, caci terasa domina tot

terenul dintre ea si fluviil, teren deja putin favorabil

manevrei prin natura sa
Din t6te cele spuse rezulta ca, trecerea de pe malul
sang pe cel drept presintL mari dificultati, dac, ea ar
trebui sa se esecute sub focul direct si eficace al aparare!, i, de aceia, nu este prudent de a fi incercata, de
cat In acele puncte unde malurile sunt la acelac nivel;
sail in casul contrar, va trebui, prin manevre bine combinate, a se efectua prin surprindere.
Trecerea in sensul opus presinta mai putine greutati,
multumita diferentei de nivel intre cele dou maluri;
totuci, ea nu se p6te efectua In conditiunl favorabile, de

cat in punctele unde terenul de pe malul sang este

practicabil i favorabil manevrei, acsta mai cu osebire in casul (And trecerea ar trebui sa se esecute sub
focul aparrei.
Intiuderea cursului. FaVa cu Serbia Intinderea Dunarel este fikte mica, apararea sa va fi lesne de facut,
prin acsta, val6rea obstacolului ce ea presinta a-

249

tinge maximul s't, mal ales daca' am tine socotla,

de la Orsova la Gura Timoculdf, malul stang domina
pe col drept.
Fata cu Bulgaria, conditiunile sunt mal putin favorabile, totusl Ins& nu atat de mediocre oat ar parea la
prima vedere. In adev6r, daca s'ar tine sma de tta, portiunea ce constitue frontiera Intre cele dou6 State, &lie&
de la gura Timocului la Silistra, cu alte cuvinte mal 500
kilometri, de sigur c val6rea defensiva a Dunrel ar
deveni pte Indoelnica fata de fortele de care dispune
atat Romania cat si Bulgaria; nu trebue sa uitam c spre
Dobrogia niel un obstacol nu se opune invadiuneT si ea,
prin urmare, o parte din forte vor fi atrase In acea directie.
Din causa Ins a moduluI cum sunt dispuse cele dou6

capitale, preoum si din modul cum sunt ele legate cu

Dunrea, se [Ate prevedea c operatiunile principale- nu
se vor intinde pe Intrga portiune ce considerrn. el numa," pe o parte.

Care va fi acst parte als pentru eseentarea trecerel, este greti a se determina, totul depindnd de situatiunea strategica In care se vor gasi cele dou partl;
puten3 admite Ins, judecand numal dup eletnentele
geografice (obstacole i cal de comunicatie), ca aceste
portiunI vor fi :
In casul unei ofensive Romano: portiunea dintre gura

TimoculuI si a Vidinulul, avnd ea objectiv Sofia; iar

pentru o ofensiva Bulgar, portiunea dintre Vidin si
listra avnd ea objectiv Bucurescil.
In adev6r, o ofensiv Bulgara, daca ar ptrunde In
tar& prin Oltenia, ar avea de invis resistenta organisata
pe unja Oltulul precum si pe cele-alte cursurI mal putin

-- 250 -importante dar carl.pot crea dificultatl, de natur a- Intarzia mersul inainte, cum sunt : Yedea i Argesul. In
plus, ofensiva ar trebui sa Inainteze spre BucurescI, expuindu2s1 continut flancul stang atacurilor ce ar putea
porni din vaile Carpatilor.
De asemenea, daca ofensiva Roman& ar voi s'a patrunda prin centrul frontuluI pe la Rusciuc saSistov,
independent de orI-ce alta consideratie, chiar daca trecerea s'ar efectua cu succes, va trebui ra% faca un ocol
spre drpta, pentru ca sa inainteze catre Sofia, expuind
ast-fel flancul s'ti atacurilor din Balcarif, i 'Ate chiar
spatele.
Inaintarea direct spre Sud, prin pasurile din BalcaniI
central!, spre valea Tundjei, nu ar presenta avantaje de
-cat In casul, c'and centrul vitalitate Bulgare s'ar transporta In Rumelia, parasind basenul Sofia. Result& ded
ca, pentru Romania calea sa de invadie este din Oltenia direct spre Sofia, iar a BulgarieI prin centrul frontuldr.
Ast-fel stand lucrurile, frontul serios amenintat, atat
pentru o parte cat i pentru cea-l'alta, se reduce la jum'tate i prin urmare valrea defensiva a fluviuluI, fata
cu directia probabill a opergiunilor principale, nu este
maI de loc slabita de intinderea cursulul sti.
Puncte de trecere. Punctele de trecere sunt limitate
pentru ambele tali din causa natureI malurilor.
Pentru Romania, ele nu sunt favorabile de cat acolo
uncle malul stang nu este sub col drept, iar pentru Bulgaria acGlo unde malul stang este mal putin mlastinos.
Din Impartirea ce am facut cursuliff DunareI, result&
c pentru Romania, din punctele favorabile de trecere

25i
sunt de mai mare val6re cele din Oltenia; iar pentru
Bulgaria, cele din portiunea dintre Vidin si Silistra.

De la Timok la Vidin. In acsta parte ultimele ramuri ale dlurilor din rrnintii MehedintI se Intinde catre
Dunare, silind'o s ia o directde generala cam spre Sud,
de la Turnu-Severin la Calafat. Aid dar fluviul nu

curge Inteun ses si o margine de &lull, ci fare dou

lanturI de colMe, prin urmare nu exist& terasa pe malul stang si ca consecinta comandamentul malului
drept nu este continuia. Din contra, In multe puncte
malul stang domin pe cel drept, si de sigur aceste
sunt punctele cele mail favorabile de trecere.
In fata Gruel' se gasesce gura Timocului, care presinta, un mic ses, asa In cat malul stang domina pe
cel drept, dar punctele de trecere sunt prea escentrice si p6te mai importante fat, cu Serbia. De la
Cetatea la Ciuperceni malul stang domina continuil
pe cel drept, si prin urmare trecerea p6te fi Inlesnici6sa.

Acsta explica existenta Intririlor de la Vidin. In

jos de Ciupercenl malul drept domina appipe neIntrerupt pe cel stang.
lntre Vidin i Isker. Um, colinelor din Bulgaria se
retrage departandu-se de fluvit la vre-o 10 kilometri,
asa ea malurile sunt cam la a celasi nivel, ha In unele
puncte pare mai rasarit cel stang. Result& ca II-Are Corabia si gura Oltului trecerea nu presint, alt inconve-

nient de cat acela e malul opus este mlstinos, el

este Insa strabtut de drumurile ce pun In legatura,
Magura, cu. Golentz si Gigin. In Romania converg spre
acsta parte dou6 ci ferate: Costesci, T.-Magurele
Slatina-Corabia, precum i mai multe sosele judetene

252 -comunale, ceea ce p6te permite o concentrare destul

de repede a fortelor asupra acesteI portiuni.

Asa dar, punctele de trecere par a fi cele de pe

law& Calafat si la Vest de T.-Magurele. Cele d'antl
presint Insa inconvenientul ca sunt prea excpntrice
fata Cu capitala BucurescI, si nu sunt destul de legate
prin comunicatif cu interiorul Varet pe cata vreme cele
din prma sunt cu totul lipsite de aceste inconveniente;
se gsesce pp unja ce unesce Bucurescil cu Sofia, si
sunt legate cu o retea bogata de comunicatiunI.

intre gura Vid ului qi Silistra. In acsta portiune

punctele de trecere de pe malul drept pe cel stang sunt
limitate. dupa cum am spus, din causa mlstinilor ce se
gases pe malul Roman.
Putem nota ca favorabile: Nicopoli-Turnu-Mgurele,
Sistov-Zimnicea, Rusciuc-Giurgiu si Turtucaia-Oltenita.

Dintre Vote, cel mai indicat este cel de la Rusciuc,

pentru motivul ca, atat de o parte cat i de cea-lalta a
Dunarel converg ma multe caI de comunicatiunl si are
capat aid unja ferat bulgara Varna.
in Dobrogia. In acst portiune Dunarea presinta
un obstacol f6rte serios, rupnclu se In mar multe ramuff, si de aceia probabil o ofensiva bulgara, indreptata

contra Dobrogiel, nu va fi Intreprinsa de cat In cavil

cand ar avea ca objectiv final ocuparea acesteI
vincii,

In orl-ce cas, Harsova pare a fi punctul cel mar

vorabil de trecere; iar daca se va construi podul cl!
Cerna-Voda, acesta va fi punctul cel mal important,
motiv pentru care se credo c fortificarea sa va fi indispensabila.

FINE

TABLA DE MATERIE

INTRODUCERE
Importanta geografiel 5.-Importanta studiilor geografice din puncte de
vedere militar 6.-Nocesitatea unor studil geografice curat militare 12 --Definitia geografie militare 13.-Importanta terenuluY In operatiunile militare

13.-Elementele geografice, clasarea lor 14.-Punctele de vedere din carI

se vor studia elementele geografice 15.

PARTEA I
Cap. I.-Studiul elementelor geografice
Mal(a. Infiuenta muntilor asupra operatiunilor militare si importanta

lor 17.-Cdmpiile.--Importanta campiilor 25.-Valrea diferitelor obstacole

din campiI 26.-Zonele delur6se 29. Termurile maritime 30. - Frontierile.
Importanta lor 81.- Celite de comunicatie 32.- Centrele populate 36.-Fortificaliile 36.

CAP. Il.-Principil de strategie necesare In studiul geografid militare

Teatrul de operatiuni i subdivisiunile sale. Teatrul de resboifi 38.-Teatrul

Esicher strategic 40.-Zona de operatie 40.-Suprafete,

linii punete strategice. Basa de operatie 40.-Zona de concentrare 4
Front strategic 46.-Front de operata 46.-Linil si puncte de apirare 47. Obiective 47.-LiniT de operatil 48.-LiniI de comunicatiT 50.
de operatiun)

PARTEA II
ROMANIA

Privire yenerald 62.- Formele ter enuluT 55.-Rominia la Vest de Milcov :

sa munt6s5. 65. -Zona dealurilor 66 -Zona seas& 57. - CursurI de api

57 -Comunica(iunT 68. - Centre populate 9 .-Moldova : Zona muntelsi
62.N. Zona dlurilor 62 -Zona seasi 64.-Ridrografia 64.-Comunicatil 66. Centre populate 68.

Oltenia 68 -Orografia 69 -Masivul dintre Duniire i Jifi 69. -Masivul

dir k6e Jiii si Olt 72. llidrografia: Afluentil mid al DunArd 74.
Cursul

Jir il 76.-Cursul Oltulul 79. - CM de cornunicatie 81. - ConsideratiuM

asuota frontierel despre Austria 86.
Rominia mare 88.-Orografia. - Masivur dintre Olt si Prahova, 83.Masivul dintre Prahova i Buzati 93.-Masivul la Est de Buztlii 94 -Bidrografia: Afluenti1 din stanga OltuluI 95. - Vdea 96.-Argesul 97. -1- talomita 1. )1.- AiluentiI SiretuluI 1O. - CM de comunicatie 106.- ConsideratiuM aqupra frontierel despre Austria 113.
Moldova. 115.-Orografia 116.-Masivul de la Sud de Oituz 117.-Ma-

II
sivul dintre Oituz 0 Trotul 118. - "Masivul dintre Trotm iii Bistricira
119.-Masivul de la Nord de Bistricira 120 -Hidrografia: Siretul 0 ailuentil sal 121.-Prutul 0 afluentiT sal din drpta 132. - Cal de comunicatie 134.-Cunsideratiunl asupra frontierel muntse a Moldovel 138.
Dunarea 14S.-Campia DunareI 151.
TRANSILVANIA

lntinderea i populatia 156.-Clima 157.-Orografia 158: Latura de Nord

159.-Latura de Vest 160.-Latura de Sud 164.-Latura de Est 166.-Zonele delurse 168.-Zonele qese 168. - Hidrografia 170. - Comunicatiunt
171.-Notite istorice 174.
BUCO VINA

1ntindere 0 Populatie 176.-Orografie 177.-Zona dealurilor 178. - $esurile 179.-Hidrografia 179.-Cal de comunicatie 180.-1mportanta militara 182. -Notite istorice 183.
BASARABI A

Generalitate 186.-Hidrografia 184.-Orografia 184.- Comunicatil 186.Notite istorice 187.

PENINSULA BALCANICA

ConsideratiunT generale 188.-Hidrografia 195.- Orografia 199.-Cif de

comunicatie 205.-ConsideratiunI 208.
11ULGARIA

Notite istorice 209. - Intindere 0 populatie 211. - Orografie 213.-Hidrografle 217. ComunicatiT 218.-Centre populate 220.-Intarirl 221.-ConsideratiunT generate 221.
APARAREA ROMANIEI

Consideratiunl 225. -a) Frontiera spre Austria 225.- b) Frontiera Dorna-Mamornita 236. -- c) Frontiera spre Rusia 239. - d) Frontiera spre Bulgaria 0 Serbia 245.
4.-- --411,-