ASOCIA IA CULTURAL

„VALERIU FLORIN DOBRINESCU”

PITE TI

COORDONATORI : Colonel dr. Petri or FLOREA

Dr. Cornel UC
Dr. George UNGUREANU

ARMATA ROMÂN

I EVOLU IA ARMEI TANCURI.

DOCUMENTE

(1919 – 1945)

Editura Universit ii de Stat din Pite ti

Pite ti – 2012

1
Coordonatori: colonel dr. Petri or FLOREA
dr. Cornel UC
dr. George UNGUREANU

Autori: comandor dr. Marian MO NEAGU

dr. Iulian-Stelian BO OGHIN
prof. Mariana-Daniela MANOLESCU
dr. Leontin-Vasile STOICA
prof. Mihai-Cosmin OITARIU

Tehnoredactare: Oana-Mihaela BURGHELEA

Mihaela OLTEANU
Felicia UC

Prelucrare electronic : prof. Cristian ENACHE

lt.col. ing. Marius-Marian OLTEANU

Scanare documente: Oprica ANCA

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României

FLOREA, PETRI OR

Armata român i evolu ia armei tancuri. Documente

(1919-1945) / Petri or FLOREA, Cornel UC , George
UNGUREANU. – Pite ti:Editura Universit ii din Pite ti, 2012

Bibliogr.
Index
ISBN 978-606-560-252-6

2
 CUVÂNT ÎNAINTE

Abordarea unor aspecte inând de problematica evolu iei tehnicii

blindate în cadrul Armatei Române nu constituie, nici pe departe, un
demers istoriografic ini iatic.
De-a lungul deceniilor opt i nou ale secolului al XX-lea, cel
pu in la modul secven ial, episodic sau tangen ial, istoria armei Tancuri a
fost prezentat , cu specula iile ideologice specifice perioadei postbelice,
fie integrat într-o serie de lucr ri ample, cu o tematic general , precum
„Istoria militar a poporului român”, vol. VI sau „România în anii celui
de-al Doilea R zboi Mondial”, fie în articole i studii reduse ca
dimensiuni, fie, în sfâr it, în cadrul unor crea ii literare, precum romanul
„Cu orice pre ”, datorat regretatului Nicolae Frânculescu, ini iatorul
genului western în literatura român .
În general, contribu iile istoriografice consacrate armei Tancuri
din anii ’70 i ’80 au un solid suport documentar, îns , din acelea i
considerente ideologice, accentul cade asupra celor opt luni i jum tate
(23/24 august 1944-9 mai 1945) când România s-a aflat în stare de
r zboi cu Germania hitlerist .
Dup 1989, lucr ri, studii i articole consacrate, în special ori
într-o m sur semnificativ armei Tancuri, au ap rut într-o propor ie
substan ial , gratie mai multor autori, printre care s-au remarcat la loc de
cinste i ofi eri superiori cu titluri academice, precum Dumitru Dobre,
Ion Dr gan, Constantin Oni or, Ioan Talpe , Ion Gâdiu , Constantin
Ucrain i al ii. Astfel, un numeros colectiv de autori sub coordonarea
colonelului Ion Dr gan, a elaborat o solid lucrare intitulat „Istoria
armei tancuri în armata României”, demers tiin ific publicat în 2001 de
Editura Militar iar generalul de brigad (r) Emil Gheorghi i colonelul
(r) George Gheorghiu au publicat în 2007 la Editura „Vasile Cârlova”
din Bucure ti volumul „File din istoria cavaleriei i tancurilor din
Armata Român ”.
O lucrare de referin este i „Fascina ia o elului”, publicat în
anul 2009 de coloneii dr. Emilian Pîsu i Ion Constantin la Editura
Militar . Vast ca întindere, tematic , portofoliu bibliografic i arhivistic,
lucrarea se constituie într-un demers perfectibil din numeroase alte
puncte de vedere: unitate stilistic , mod de redactare i procesare,

3
tratarea critic a unor surse, în special a celor legate de istoria recent sau
ultra-recent .
Un demers valoros îl constituie republicarea în anul 2011 de
c tre Muzeul Militar Na ional „Regele Ferdinand I”, în prestigioasa
colec ie „Doroban ul”, a tomului 6 intitulat „Trupele blindate din Armata
Român (1919-1947)”, realizat de Cornel I. Scafe , Horia Vl.
erb nescu i Ioan I. Scafe .
În ceea ce prive te actuala lucrare, sugestiv intitulat „ARMATA
ROMÂN I EVOLU IA ARMEI TANCURI. DOCUMENTE (1919-
1945)”, ap rut cu sprijinul i sub egida Asocia iei Culturale „Valeriu
Florin Dobrinescu” din Pite ti, coordonatorii i autorii – colonelul dr.
Petri or Florea, dr. Cornel uc , dr. George Ungureanu, dr. Iulian-
Stelian Bo oghin , dr. Leontin-Vasile Stoica i Mihai-Cosmin oitariu -
i-au propus - i în egal m sur au i reu it - s identifice un punct de
leg tur convergent între istoria militar i istoria imaginarului. Dac
pentru mul i autori sau pasiona i de lecturi de profil, istoria militar poate
p rea restrictiv i încorsetat prin îns i natura ei, istoria imaginarului a
dobândit o extraordinar for de seduc ie. În acest context, construirea
unor pun i de leg tur între orient rile istoriografice tradi ionale i cele
recente este un demers dezirabil i util, fapt exploatat cu succes de
profesioni ti.
Din acest punct de vedere i numai, lucrarea de fa reu e te s
înf i eze, prin natura preocup rilor colegilor arhivi ti pite teni, apari ia
i evolu ia armei Tancuri, coroborând eforturile depuse în interior cu
maniera în care au fost urm rite i evaluate evolu iile externe în acest
domeniu, precum i impactul lor, la nivel teoretic i practic, în mediile
române ti de decizie i de specialitate.
Nucleul volumului îl constituie documentele de arhiv reproduse
cu celeritate, inclusiv h r i, schi e si un num r semnificativ de fotografii,
la fel de atractive i valoroase ca informa ie.
Un consistent studiu introductiv are rolul de a-l ajuta pe cititorul
ini iat sau doar pasionat al genului s dep easc barierele limbajului
militar de acum câteva decenii, dar, în primul rând, s sistematizeze
multitudinea de informa ii oferite de documente i s le integreze
contextual.
Scopul nedeclarat al lucr rii de fa a fost, la nivelul particular al
informa iei de specialitate, introducerea în circuitul tiin ific a unor texte
edite, dar par ial ignorate, con inând viziunile unor ofi eri români asupra
planurilor i proiectelor premerg toare apari iei propriu-zise a tancurilor.

4
 În structurarea studiului introductiv i a culegerii de documente
aferente a prevalat criteriul cronologic, cu excep ia unor documente
voluminoase i cu un mare grad de coeren i consisten intern , care
au fost voit plasate spre final, evitând astfel fragmentarea acestora i
aglomerarea textului propriu-zis.
i, nu în ultimul rând, lucrarea constituie un omagiu pe care
reputa ii arhivi ti militari îl aduc camarazilor de ieri i de azi, pentru care
bolizii enila i – de la carele de lupt de odinioar la temutele tancuri din
cel de-al Doilea R zboi Mondial - au fost i neîndoielnic vor constitui i
în continuare, în pofida diminu rii rolului lor combativ, o provocare, o
revela ie i un crez al datoriei de împlinit.

Comandor dr. Marian MO NEAGU

eful Serviciului Istoric al Armatei

5
 Partea I
I. DE LA PRIMUL LA AL DOILEA R ZBOI MONDIAL
I.1 ETAPA ÎNCEPUTURILOR PROMI TOARE

Istoria universal a societ ii omene ti se caracterizeaz ,

paradoxal poate, printr-o coexisten i complementaritate între
continuitate i inova ie. Cele dou idei formulate în antichitatea clasic
elen („Nimic nou sub soare” – Parmenide i „Totul se schimb /curge! –
Heraclit din Efes) nu se exclud reciproc total în sensul c multe realit i
ap rute la un moment dat au la baz , într-o propor ie mai mare sau mai
mic , elemente, fie c este vorba de obiecte de natur material sau
ideal 1.
Un element cât se poate de material, prozaic i modern precum
tancul nu face nici el excep ie de la regul . Elementele sale definitorii
( enile, motorul, blindajul) au ap rut în condi iile progreselor tehnice
uria e din epoca modern , cunoscute sun denumirea generic de
„revolu ie industrial ”2. Prin urmare, despre o istorie propriu-zis a
tancurilor putem vorbi abia din septembrie 1916, când se înregistreaz
prima lor utilizare în B t lia de pe Somme3. Dintr-o alt perspectiv ,
istoricist , evolu ia armelor tancurilor nu ar reprezenta altceva decât un
stadiu mai recent i înainte din evolu ia general a carelor de lupt , cele
dou denumiri fiind practic sinonime în secolul al XX-lea, în diferite
limbi, inclusiv în române te, conform calculului fran uzesc.
În ceea ce ne prive te, înainte de a trece la istoria propriu-zis a
tancurilor care face obiectul demersului nostru, vom prezenta succint
câteva etape ale evolu iei generale a carelor de lupt , pe plan universal.
Asemenea arme vehicule de lupt au fost cunoscute în
Antichitate, practic, la toate popoarele din Orient i Europa aflate pe o
treapt important de dezvoltare a structurilor statale sau de tip statal, în
cadrul c rora nu putem omite armata (vechii egipteni, popoarele

1
Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, Bucure ti, 2000, p.
19-23
2
Eric Hobsbawm, Era revolu iei (1789-1848), Editura Codex, Bucure ti, 2000, p. 37-67
3
Mircea N. Popa, Primul r zboi mondial, Editura tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti,
1975, passim

6
mesopotamiene, chinezii, per ii, respectiv grecii, romanii, mai ales cel ii,
dar i tracii în Europa)4.
Apari ia i generalizarea armelor de foc, începând cu secolul al
XIV-lea (anul 1313 marcheaz inventarea prafului de pu c ), a f cut,
treptat, inutil , chiar contraproductiv , cuirasa de produc ie sub feluritele
ei forme (scut i casc , armurile metalice integrale – specifice Evului
Mediu). S-a pus, aproape ipso facto problema adopt rii carelor de lupt ,
ale armelor în general, la noua situa ie. Autorul britanic Fuller cita, într-o
contribu ie de la începutul anilor ’20, câteva antecedente medievale ale
tancurilor moderne:
- modelele de care de lupt descrise de c tre Conrad Kyesser,
între anii 1395-1405;
- carele de lupt ale lui Fontarei i Archanger, capabile s
transporte circa 100 de oameni;
- încerc rile ecosezilor de a construi câteva care de lupt , cu
dou locuri i cu spa iu pentru pulberea necesar (1456);
- proiectele lui Leonardo da Vinci (1452-1519) expuse începând
cu o scrisoare din 1482, în general cunoscut în istoria militar ;
- planurile de construc ie a unor care automobile, întocmire în
Anglia în 1634 i 1658;
- proiectele lui François Marie Arouet (1694-1778), zis i
Voltaire, în veacul al XVIII-lea5.
În alte lucr ri de specialitate sunt prezentate citate i alte modele
de care de lupt medievale, mai ales din spa iul german i italian, unde
fragmentarea politic a favorizat o multitudine de conflicte locale între
diferitele entit i mai mult sau mai pu in viabile6.
Speciali tii sunt îns unanimi i nu pot fi altfel, în a recunoa te
c , dincolo de diversitatea i ingeniozitatea acestor proiecte i realiz ri
medievale, r m sese nerezolvat problema autopropuls rii vehiculelor
de lupt , iar protec ia lupt torilor prezenta i ea lacune. Cuceririle
revolu iei industriale, vor oferi îns noi anse i posibilit i în aceste
privin e i nu numai.

4
Istoria armei tancuri în România, coord. Col. Ion Dr gan, Editura Militar , Bucure ti,
2001, p. 18-19; lt. col. Constantin Oni or, Curs introductiv de istorie a tancurilor,
Bucure ti, 1992, p. 5-6
5
Maior Constantin, Influen a tancurilor asupra opera iunilor militare (dup conferin a
colonelului englez Füler), în „România Militar ”, LIII, nr. 9-10/septembrie-octombrie
1921, p. 502
6
Istoria armei tancuri …, p. 20

7
 Dac pentru istoria universal anul 1870 are o dubl semnifica ie
(r zboiul franco-prusian, respectiv declan area celei de-a doua faze, cea
mondial , a revolu iei industriale), pentru istoria blindatelor înregistr m
proiectul Nadar. Inginerul omonim propunea construirea i utilizarea
unei ma ini blindate, care s se mi te cu ajutorul aburilor. Peste 12 ani, la
Buenos Aires, apare o prim ma in prezentând caracteristicile foarte
apropiate de blindatele secolului al XX-lea, iar autovehiculele blindate
vor fi folosite i în cursul r zboiului burilor7.
Evolu iile în sensul cristaliz rii unei noi arme de lupt , cea a
automobilului blindat, nu au r mas f r ecou în România, în pofida unui
notabil decalaj economic i tehnologic fa de statele occidentale, clinaj
asupra cauzelor c ruia nu mai insist m.
Astfel, într-un articol publicat într-o revist de profil în anul
1898, locotenentul Constantin erbescu se f cea ecoul unor lu ri de
pozi ie pe aceea i tem din mediile fran uze ti. În articol accentul cade
asupra rolului bicicli tilor în viitoarele confrunt ri armate, referirile
aparent colaterale la rolul automobilelor blindate sunt foarte interesante,
îndeosebi prin prisma evolu iilor ulterioare. Autorul român considera c
bicicli tii militari puteau ac iona în serviciul etapelor, pentru sus inerea
cavaleriei i a infanteriei, ca „eclerori” ai coloanelor de infanterie, ca
partizani sau, respectiv, ca membri ai unei for e de rezerv . În sus inerea
cavaleriei i a infanteriei, se aprecia c bicicli tii aveau s poat p r si
grupurile de baterii, urmând apoi drumurile care flancheaz pozi iile
ocupate de aceste baterii, în timp ce alte grupe de lupt tori aveau s
coboare din tr surile automobile, legând astfel artileria de infanterie. În
plus, convoaiele regimentare se puteau uni totdeauna la timp cu unit ile
lor de baz , deoarece ele urmau s fie alc tuite din trupe automobile8.
În ceea ce prive te utilizarea velocipedi tilor ca eclerori, se
aprecia c „tr surile automobile, prin jocul lor de du-te-vino, vor
transporta mici deta amente pentru a înt ri linia de lupt ocupat anterior
de cicli ti9. În cazul utiliz rii acestora din urm ca partizani, se impunea

7
Centrul de Studii i P strare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare C.S.P.A.M.I.),
fond Ministerul Înzestr rii Armatei i Produc iei de R zboi, (în continuare: M.I.A.P.R.),
Direc ia Tehnic , dosar nr. 435, f. 180
8
Lt. de artilerie Constantin erbescu, Rolul bicicletei i tr surii automobile în r zboiul
viitor, în „Revista Armatei”, nr. 8/1898, p. 696-697
9
Idem, p. 700

8
sprijinul tr surilor pentru misiuni mai dificile, inclusiv de tip terorist
(cuvântul nu este evitat)10.
În finalul articolului, locotenentul erbescu concluzioneaz c :
„Tr surile automobile, ce vor transmite diferite aprovizionamente în
muni iuni i mai cu seam diferite materiale explozibile pentru
distrugerea obstacolelor ce vor trebui s le fac velocipedi tii, vor aduce,
de asemenea, mari foloase”, dup care citeaz un autor francez, cu
ini ialele H.C.L.: „Artileria, sus inut de bicicli ti, va deschide bre a,
masele de infanterie precedate de bicicli ti se vor uni pe bre i, în fine,
masele de bicicli ti le vor da drumul, c ci întrebuin area velocipedi tilor
i a tr surilor automobile în marea mas , va da trupelor acea sporire de
energie i acea confluen (n.n.- încredere) nestr mutat într-un succes
care sigur asigur victoria11.
Pe plan interna ional, începutul celui de-al doilea deceniu al
secolului al XX-lea, aduce pe fondul general de iminen a unei
conflagra ii generale (mondiale), o mare efervescen creatoare în
domeniul blindatelor.
Într-o serie de state mari sau dezvoltate (S.U.A., Fran a, Marea
Britanie, Germania, Austro-Ungaria, Rusia etc.) apar o multitudine de
proiecte i prototipuri de vehicule blindate, tot mai asem n toare cu
viitoarele tancuri. Conservatorismul forurilor decizionale i al opiniei
publice, pe de o parte, împreun cu dificult ile i disfunc ionalit ile
specifice oric ror începuturi practice, pe de alt parte, au determinat o
situa ie general de stagnare12 în domeniu, care va fi dep it odat cu
transformarea rapid a Primului r zboi mondial în r zboi de pozi ii.
Eforturile fiec reia din cele dou tabere beligerante de a sparge
liniile de ap rare inamice s-au canalizat pe trei direc ii:
- folosirea masiv a pieselor de artilerie performante;
- utilizarea gazelor de lupt ;
- introducerea la asalt a vehiculelor blindate (începând din
septembrie 1916 – carele de lupt moderne – tancurile).
Dac prima metod a fost folosit în egal m sur de ambele
tabere, iar cea de-a doua mai ales de germani, cea de-a treia variant a
apar inut în primul rând cronologic i factologic Antantei.

10
Idem, p. 705
11
Idem, p. 707-708
12
Istoria armei tancuri …, p. 25-26; Constantin Oni or, op.,cit. p. 7-8

9
 Englezii au fost cei care au folosit primii tr surile/automobilele
blindate, pe diferite teatre de opera iuni militare, începând din anul
191413, în timp ce germanii de ineau asemenea mijloace de lupt înc din
anul 1909, la cap tul a patru ani de experimente14. În anul 1915, în
revista „România Militar ” era reprodus un grupaj de articole din
„Artilleristiche Monatshefte” sub genericul „Diverse patente”, unde
reg sim i „Automobilul cuirasat” al lui Franz Wiemmer din Viena.
Vehiculul militar respectiv avea 3 locuri, destinate comandantului,
oferului i servantului, iar conforma ia ma inii l sa un câmp liber de
vedere comandantului i conduc torului, precum i o raz de ac iune
destul de intens, pentru tun. În partea de dinapoi puteau fi instalate
mitraliere, astfel încât la deplasarea în mar arier s se poat trage
normal. Cuirasa, alc tuit conform imperativelor de a mic ora greutatea
i de a m ri rezisten a, consta din 15 pl ci mici i sub iri (3 mm gr sime,
60 cm lungime i 40 cm l ime). În plus, vehiculul blindat Wiemmer
poseda i o serie de dispozitive necesare trecerii prin/peste an uri chiar
foarte largi15.
Armata român a luat contact cu autoblindatele germane nu doar
din descrierile speciali tilor, ci i direct, pe câmpul de lupt , în perioada
R zboiului de reîntregire na ional , a campaniilor din 1916-1917. Astfel,
începând de la 10/23 octombrie 1916, pe frontul românesc – deschis prin
declara ia de r zboi a României fa de Austr -Ungaria, la 15/28 august
1916, au activat trei automobile blindate „Ehrhard”, grupate într-un
pluton.
Ca date tehnice, vehiculele respective aveau dimensiunile de 5 m
lungime total , 2 metri – l ime maxim i 1,6 m lungime între osii.
Bazinul de benzin avea o capacitate de 175 l, motorul: 8 cai putere, iar
viteza maxim era de 60 km/h, cele dou cârme permi ând efectuarea de
manevre complexe. Mai pu in reu it era modelul „Ehrhard” din punct de
vedere al posibilit ilor de înarmare, inapte s poarte tunuri i muni ia
aferent . Vehiculele blindate germane aveau un blindaj de pân la 11
milimetri i puteau fi dotate, pe lâng 3 mitraliere, i cu arunc toare de
fl c ri, arm folosit tot de germani, începând din toamna lui 191416.

13
Col. L. Bârzotescu, Automobilele blindate i întrebuin area lor în r zboiul modern
(1916-1918). Contribu iuni la istoria r zboiului nostru, în „România Militar ” LIV, nr.
5-6/mai-iunie 1922, p. 342
14
Idem, p. 342-343
15
Automobilul cuirasat, în „România Militar ”, XLVII, 1915, p. 23-24.
16
Col. L. Bârzotescu, op. cit, p. 352

10
 Revenind la activitatea plutonului de trei ma ini blindate
„Ehrhard” pe teritoriul României, men ion m c ele au fost semnalate
efectuând misiuni de recunoa tere i de lupt ini ial pe Valea Oltului,
apoi pe Jiu i în zona Teleormanului, sem nând frustrare în rândurile
unei armate române17, în general, slab dotate i nesprijinite de alia ii de
la 4/17 august 1916.
Contextul i însemn tatea reorganiz rii armatei române în
prim vara anului 1917 sunt binecunoscute în istoriografie. O anticipare a
sprijinului acordat de Fran a aliatei sale, prin intermediul misiunii
Berthelot, s-a produs în toamna târzie a lui 1916, în luna noiembrie,
trupele române fiind echipate cu un grup de 4 autoblindate, repartizate în
subordinea Diviziei 1 Cavalerie.
În anul urm tor, dou autoblindate române ti au participat la
opera iunile declan ate chiar de ziua Fran ei (!), 14 iulie, în zona oselei
Soveja, în contextul ofensivei Armatei a II-a Române.
Aceste prime blindate ale armatei române au luat parte i la
opera iunile defensive din zona defileului Groze ti, al turi de Divizia 6
Infanterie, în condi iile în care vehicule similare ac ionau i în slujba
inamicilor direc iei din acele zile de august 191718.
Între timp îns , pe frontul de lupt occidental ap ruser tancurile
propriu-zise în perioada septembrie 1916-noiembrie 1917.
În lupta de pe Somme, cunoscut îndeob te ca debutul tancurilor,
ziua de 15 septembrie 1916 a consemnat folosirea a 18 asemenea noi
ma ini de lupt . Model englez „Mark I” perfec ionat, cu un echipaj de 6
militari capabili s mânuiasc dou tunuri mici i 3-4 mitraliere.
Vehiculul avea un blindaj de 12-15 milimetri, nefiind prev zut cu turel
i nici cu dispozitive de atenuare a zgomotului produs de motor19.
Rezultatul de moment a fost unul favorabil atacatorilor, îns succesul s-a
datorat, în primul rând elementului surpriz i nu calit ilor intrinseci ale
noii ma ini de lupt , botezat „tanc” din motive de siguran
(discre ie)20.

17
Ibidem
18
Idem, p. 353
19
Dr. George Ungureanu, Mihai oitariu, Câteva repere pentru apari ia i consacrarea
carelor de lupt moderne (1914-1945) în „Statul-Major în arhitectura organismului
militar românesc (1859-2009)”, coord. Gen de brigad Mihai Chiri , dr. Cornel uc ,
lt.col. dr. Petri or Florea, Editura Centrului Tehnic al Armatei, Bucure ti, 2009, p. 114
20
Idem

11
 Dup introducerea turelei de c tre francezi i definitivarea
modelului de car de lupt /car de asalt (aceasta a fost terminologia
francez ) „F.T. 1917 – Renault”, luna noiembrie 1917 a consemnat
prima folosire a tancurilor ca for masiv i compact de oc.
Rezultatele au fost, de data aceasta, chiar mai evidente decât în lupta de
pe Somme, îns nesincronizarea între tancuri – infanterie a împiedicat
exploatarea integral a succesului ini ial21.
Cre terea produc iei de tancuri i remedierea disfunc ionalit ilor
ini iale au permis for elor Antantei, care, oricum, dispuneau de un
poten ial de resurse net superior, s de in , în a doua parte a anului 1918,
succese incontestabile cu ajutorul noii arme (Soissans, Amiers–
Montidier)22. Încerc ri de construc ie i utilizare a tancurilor s-au
înregistrat i din partea germanilor, care au adoptat denumirea de
„panzere”, îns num rul total de „Panzere” abia dac a atins ordinul
zecilor, fa de cele câteva sute ale Antantei. Un aspect notabil,
explicabil, probabil, prin impactul psihologic produs asupra solda ilor
germani în septembrie 1916 de primele tancuri, este reprezentant de
tendin a spre care de lupt foarte grele23. Or, între timp (1916-1918), a a
cum am ar tat, tancurile Antantei î i dovediser i alte virtu i pe câmpul
de lupt , în afar de masivitate. În plus, la momentul 1918, mobilitatea
era, în multe cazuri, invers propor ional cu masivitatea, ceea ce va
constitui o problem important de specialitate, în anii interbelici.
În pofida colabor rii militare i politice în general fructuoas
între România i Fran a, nu am identificat informa ii certe despre
problema înzestr rii cu tancuri a armatei române, în perioada cuprins
între începutul fazei a treia a luptei de pe Somme (septembrie 1916) i
preparativele P cii de la Buftea, de la începutul lui 191824.
Printre explica iile acestei situa ii, s-ar putea num ra lipsa unor
succese decisive indiscutabile pentru noua arm , pân la jum tatea lui
1918, ca i situa ia concret de pe frontul românesc, unde for ele
Puterilor Centrale nu au folosit tancuri propriu-zise, ci doar automobile
blindate; iar o serie întreag de lipsuri ale armatei române, din punct de
vedere al înzestr rii cu tehnic de lupt i muni ie, erau mult mai

21
C.S.P.A.M.I, fond M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dosar nr. 432, f. 198
22
Dr. George Ungureanu, Mihai oitariu, op.cit, p. 115
23
Cpt. Radu Dinulescu, Reflec ii asupra evolu iei tacticii carelor de lupt în raport cu
perfec iunile tehnice, în„ Revista Militar ”, LX, nr. 2/februarie 1928, p. 23
24
Hadrian C. Gorun, Rela ii politice i militare între România i Fran a în anii primului
r zboi mondial, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2009, p. 164-209

12
pregnante. De pild , conform unor surse consultate de c tre Keith
Hitchins, industria româneasc în 1916 nu putea produce mai mult decât
un glon pentru fiecare pu c i dou obuziere pentru fiecare tun zilnic25.
Problema introducerii carelor de lupt moderne (tancurilor) în
dotarea for elor militare ale statului român va intra în actualitate, în
prim vara anului 1919.
Între timp, ecourile succesului de la Amiens Montidier se
f cuser auzite în cercurile militare de pe întreg b trânul continent, iar
noua ma in de lupt începuse s se r spândeasc tot mai mult în Europa
i în afara ei, pe un fond militaro-politic incert, înc în multe zone ale
lumii, printre care i teritoriile dintre Baltica i Marea Egee.
Confrunt rile interne din fosta Rusie arist , implicându-i pe bol evici,
alb gardi ti, diverse for e na ionaliste locale, conflictul polono-sovietic,
tentativele de „revolu ie socialist ” din centrul Europei, r zboiul greco-
turc etc., toate aceste pe fondul complicatelor jocuri de interes ale
marilor Puteri în cadrul Conferin ei de la Paris, au creat în zonele central,
est i sud-est europene o situa ie politic extrem de instabil i fluid la
începutul perioadei zise „postbelice”26.
În acest context, în care confrunt rile militare î i f ceau din plin
sim it dac nu prezen a, cel pu in probabilitatea s-a produs i exportul
de tancuri fran uze ti i britanice spre alte centre de putere. Astfel, în
Fran a s-au produs 3500 de care de lupt „Renault F.T. 1917”, cu o
greutate maxim de 7 tone i o vitez maxim de 7,4 km/h din care 260
au fost livrate Poloniei, începând chiar din anii conflictului polono-
sovietic (1919-1921), încheiat cu victoria trupelor lui Pilsudski. Tancuri
de acela i fel au fost livrate i armatelor american , sârb (iugoslav ) i
japonez 27.
În spa iul fost arist i viitor sovietic, în anii 1918-1920, tancurile
au fost prezente în dotarea unor for e anti-bol evice, fie c avem în
vedere aici trupele poloneze, pe care le-am amintit deja, fie diverse
forma iuni alb-gardiste sprijinite material i logistic din Antant
(Vranghel, Denikin etc,.)28. În ceea ce îi prive te pe bol evici, ace tia au

25
Keith Hitchins, România (1866-1947), edi ia a III-a, Editura Humanitas, Bucure ti,
2004, p. 304
26
Jean-Marie le Breton, Europa Central i oriental între 1917 i 1990, edi ie Neagu
Djuvara, Editura Cavallioti, Bucure ti, 1996, passim
27
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dosar nr. 633, f. 279-281
28
Gen. Iosif Iacobici, Ap rarea contra carelor de lupt i a autoblindatelor, în
„România Militar ”, LXXI, nr. 7-8/iulie-august 1934, p. 92

13
dispus de ni te vehicule de lupt destul de rudimentare, denumite
„ta nka”. Era vorba, de fapt, de c ru e r ne ti ceva mai mari, echipate
cu un dispozitiv de dou mitraliere, dispuse lateral sau chiar opus fa de
direc ia de trac iune pentru a nu r ni caii utiliza i în continuare ca for
de trac iuni29. În 1920, a ap rut i primul tanc sovietic, care împrumuta
supra-numele fondatorului Rusiei sovietice: Vladimir Ilici Ulianov
Lenin30.
Statul român nu f cea excep ie de la aceste coordonate ale
situa iei, noi generale i complexe, din centrul i r s ritul Europei.
Nici incertitudinile politice, nici preocuparea pentru înzestrarea
cu armament nu a lipsit din caracteristicile României anului 1919. De i,
teoretic, r zboiul mondial se încheiase, statul român se confrunta direct
cu situa ii incerte din punct de vedere politic i militar, în toate cele patru
puncte cardinale. La vest, amenin area bol evic ungar , poten at de
colaborarea Lenin-Bela Kuhn, a fost lichidat în urma a dou opera iuni
militare (16 aprilie-3 mai; 19 iulie-4 august 1919). La r s rit, în
Basarabia, s-au înregistrat atacuri atât din partea bol evicilor, cât i a alb-
gardi tilor ru i. La nord s-a vehiculat ideea împ r irii Bucovinei între
români i un proiectat stat ucrainean, care nu a supravie uit r zboiului
polono-rus. La sud-est soarta Dobrogei, mai ales a p r ii sale meridionale
(Cadrilaterul) a fost tran at abia spre finalul anului, pân atunci în zon
fiind dislocate trupe ale Antantei. În fine, la sud-vest, o parte a Banatului
s-a aflat sub ocupa ia militar a for elor sârbe ti, între noiembrie 1918 i
iulie 1919, când ocupan ii au acceptat s abandoneze partea din
provincie recunoscut României la Paris, dar în favoarea trupelor
franceze, nu direct a celor române ti31.
În acest context destul de tulbure, una din ideile care au circulat
i s-au impus a fost aceea a ini ierii unui program de înzestrare cu
tancuri/care de lupt a armatei române, ca parte a unui plan mult mai vast
de salvgardare a unit ii na ionale, pentru care î i jertfiser via a,
s n tatea sau mureau sute de mii de români.
Programul ini ial de introducere a armatei tancurilor i în
România, poate fi privit la dou nivele, din dou perspective. Este vorba
de problema înfiin rii unei institu ii de înv mânt militar specifice i a
primelor unit i militare, fiecare din cele dou chestiuni implicând atât o
29
Dr. George Ungureanu, Mihai oitariu, op.cit., p. 118
30
Ibidem
31
Constantin C. Kiri escu, Istoria r zboiului pentru întregirea României (1916-1919),
volum III, edi ia a II-a, Editura Casei coalelor, Bucure ti, p. 400-527

14
latur intern , cât i una interna ional , inând de raporturile cu marea
aliat din timpul r zboiului, Republica Francez .
Tratativele cu partea francez în aceast chestiune au debutat în
prim vara anului 191932, când intransigen a lui Br tianu punea unele
sincope în rela iile politice bilaterale33. În aprilie 1919, la începutul lunii
devenit mijloc în urma schimb rii calendarului, a fost emis Decretul
Regal nr. 1527 prin care era consfin it înfiin area colii de Care de
Asalt la conducerea c reia era numit colonelul Pandele Predescu, atunci
în vârst de 41 ani34.
Pentru ca hot rârea sanc ionat de Regele Ferdinand I
Întregitorul (1914-1927) s fie efectiv implementat , era nevoie de
aducerea în ar a „materialului didactic” corespunz tor, în cazul de fa
tancurile i piesele aferente. Partea francez a fost ini ial de acord s
pun la dispozi ia românilor. Compania 303 Care de Asalt, incluzând 6
ofi eri, în frunte cu c pitanul comandant, 108 trup , 19 care de lupt i
12 automobile, fapt comunicat de generalul Graziani omologului s u
român Radu R. Rosetti la data de 1 iulie 1919, sub rezerva suspend rii
sprijinului în cazul degrad rii situa iei în alte zone în care Fran a era
angajat 35.
Rezerv rile enun ate la 1 iulie au fost invocate destul de repede
din partea francezilor, la 9 iulie 1919, Graziani informându-l pe Rosetti
c rolul de sprijinitor concret al colii de Care de Asalt urma s revin
Companiei 30236. Data de 21 iulie 1919 a consemnat începutul primului
ciclu de instruc ie (21 iulie-10 septembrie 1919), în cadrul primei coli
române ti destinate tanchi tilor. Personalul instruit la Mihai Bravu: 16
ofi eri, 2 reangaja i, 5 mai tri militari i 4 oferi37.
Personalul românesc a fost complet instruit în patru sub-domenii
specifice armatei tancuri:
- Instruc ia tehnic a Carului u or „Renault”;
- Instruc ia tactic a aceleia i ma ini de lupt , conducerea-auto,
armament i tragere.
Dac instruc ia teoretic i-a atins, în mare m sur , scopurile, la
partea practic se mai înregistrau unele lacune, datorate mai ales

32
Istoria armei tancuri …, p. 60
33
Keith Hitchins, op.cit, p. 325-328
34
C.S.P.A.M.I., fond Ministerul de R zboi, Secretariatul General, dosar nr. 144, f. 38-40
35
C.S.P.A.M.I., fond Ministerul de R zboi, Direc ia 3 Artilerie, dosar nr. 404, f. 4
36
Ibidem, f. 14
37
Ibidem, f. 410-412

15
timpului scurt avut la dispozi ie, lipsei unei perioade îndelungate de
exerci ii la capitolul „instruc ie tehnic ”. Cele mai bune rezultate se
înregistreaz în privin a conducerii auto, colonelul Pandele Predescu
avansând concluzia c : „orice elev poate conduce carul pe orice teren, în
toate împrejur rile, atât ziua, cât i noaptea”38. Activitatea colii era
grevat de o serie de probleme, inând atât de partea român (ne-
perfectarea bazei materiale corespunz toare: bar ci, combustibili etc.),
cât i de partea francez (indecizie i tergivers ri în problema livr rii
carelor de lupt )39.
În ceea ce prive te prima unitate româneasc de tancuri,
Batalionul 1 Care de Lupt , acesta a fost înfiin at, în mod oficial, la 1
august 1919, având acela i sediu i acela i comandant ca i coala de
Care de Asalt i fiind plasat în subordinea Direc iei a 3-a Artilerie;
procedurile de încadrare vor dura îns pân la 1 octombrie, noua unitate
incluzând 4 companii care de lupt u oare i o companie repara ii (atelier
fix i mobil), cu un personal de 25 ofi eri i 376 solda i40.
La acea dat , procesul de aducere în ar a ma inilor de lupt nu
fusese înc încheiat i acum este momentul s z bovim pu in asupra
acestui aspect deloc neglijabil.
Înc la scurt timp de la antamarea contactelor româno-franceze
pe tema carelor de lupt , în Fran a fusese trimis o comisie ad-hoc,
prezidat de colonelul Traian Pascal. La 7 iunie 1919, ofi erul în cauz
trimitea un raport detaliat c tre Secretariatul General al Ministerului de
R zboi, din care se pot re ine urm toarele idei principale, sub form de
propuneri:
- limitarea comenzii de tancuri la un batalion de care de asalt
u oare tip „Renault”, în greutate de 6,5 tone, armate cu mitraliere
„Hotchins” i tunuri de 37 milimetri.
- dezacordul fa de propunerea Marelui Cartier General, în
sensul de a se m ri num rul carelor de asalt achizi ionate la 225; era
invocat lipsa de mobilitate i de adaptabilitate la condi iile concrete ale
României, nefiind, îns , exclus , posibilitatea unor progrese tehnice
ulterioare;
- era respins varianta cump r rii de care de asalt „grele” de
tipul „Schneider” de 12,5 tone (mijlociu de fapt), considerat „prea

38
Ibidem, f. 414
39
Ibidem, dosar nr. 404, passim
40
Istoria armei tancuri …, p. 60

16
vizibil” i lent pentru spa iul geografic i militar românesc; carele grele
engleze aveau în plus dezavantajul dificult ilor de transport;
- la organizarea din armata francez a batalioanelor de tancuri, se
ad uga o sec iune de „împrosp tare, depanaj, între inere i transport”;
- preferin a pentru personal recrutat pe baz de voluntariat, cu
prioritate din mediul r nesc;
- achizi ionarea de muni ii suficiente pentru 15 zile de lupt ,
adic 80.000 de obuze cu explozibil pentru tunul de 37 milimetri, 3.000
de mitraliere de 37 mm, 150.000 cartu e de mitralier cu bandele
respective;
- achizi ionarea de echipamente complete pentru servan i;
- introducerea de material sanitar;
- numirea în func ia de comandant al Batalionului unui ofi er
distins în lupte (n.n. – condi ie îndeplinit , la 2 august prin numirea lui
Pandele Predescu);
- necesitatea colabor rii între coal , Batalionul de Care de
Lupt i Batalionul de Infanterie, la modul general41.
La 16 iulie 1919, acela i Traian Pascal raporta recep ionarea
urm torului material, constând în 72 de care de asalt tip „Renault” dintre
care 45 cu tunuri de 37 milimetri, iar restul de 27 cu mitraliere, 3 laturi
O2 (unelte pentru cele 3 companii) i 3 loturi R2 (piese de schimb pentru
cele 3 companii).
Nu se realizase înc recep ia a trei care dotate cu sisteme de
transmisie f r fir (T.S.F. în francez , T.F.F. în române te), întrucât
acestea nu erau puse la punct sub toate aspectele tehnice. Pe de alt
parte, fusese realizat recep ia provizorie a 32 de remorchere fabricate la
Ville Franche, pentru unit ile de care i a 7 camionete u oare Fiat. În
calea opera iunii de transport a bunurilor recep ionate în Fran a
intervenise un nou obstacol: deteriorarea deschis a rela iilor Italiei cu
statul iugoslav, având drept cauz principal neîn elegerile teritoriale din
zona litoralului adriatic (Istria, Dalma ia, Triest, Fiume/Rjeka etc.)42; în
aceste condi ii, posibilit ile de tranzit spre România se reduceau
substan ial (în Ungaria era înc la putere regimul lui Bela Kuhn, iar în
Germania i Austria situa ia politic r mânea confuz ).

41
C.S.P.A.M.I., fond Ministerul de R zboi, Direc ia 3 Artilerie, dosar nr. 404, f. 117-
121
42
Ibidem, f. 24

17
 La 17 septembrie 1919, Pandele Predescu raporta c tre
Ministerul de R zboi: „Îmi permit a atrage aten ia asupra necesit ii de a
avea cât mai neîntârziat materialul, c ci personalul Batalionului este în
parte sosit i zilnic corpurile trimit oameni”43. Recep ia final a
materialului s-a produs abia în aprilie 1920, la Giurgiu, opera iune
coordonat de c tre o comisie având urm toarea componen : lt. col.
Pandele Predescu (pre edinte), maior G. Negrescu – ajutor tehnic,
c pitanii Al. Nicolau i I. Vâlveanu (membri)44. Între timp îns , urmare a
unor demersuri ini iate de Predescu i privite favorabil de forurile
superioare ale armatei, la începutul lunii decembrie, Batalionul de
tancuri a fost transportat la Târgovi te45. Primirea definitiv a dot rilor a
fost înso it i de câteva acte simbolice, menite s înscrie în memoria
participan ilor i a contemporanilor importan a practic a momentului.
Astfel, prin Decretul Regal nr. 1629 din 19 aprilie 1920, se
instituia ca semn distinctiv pentru ofi erii combatan i din Batalionul
Carelor de Lupt , un tanc în miniatur , brodat din fir de „aur”, la bra ul
stâng, în timp ce oamenii de trup urmau s poarte acela i semn brodat
din lân galben (articolul 1). Pentru ofi erii care dovedeau cuno tin e
temeinice în domeniul conducerii i întrebuin rii materialului de lupt
era prev zut un alt semn distinctiv, anume tancul alb, care putea fi
acordat i non-ofi erilor, cu condi ia s dea dovad de calit ile militare
respective46.
Actul regal survenea la propunerea f cut de Marele Stat Major,
prin referatul nr. 2336 din 23 martie 1920, ini ial c tre Ministerul de
R zboi, apoi c tre Suveran47.
Cele dou acte, având practic un con inut identic, nu doar în
spirit, ci i în liter , prevedeau i organizarea unor concursuri ad-hoc
între unit ile componente al Batalionului Care de Lupt, urmând ca
semnele distincte specificate în articolele 1 i 2 s fie atribuite în func ie
de rezultatele de la concursurile amintite mai sus.
Data de 10 mai 1920 a consemnat i prima defilare a tancurilor
pe bulevardele importante ale Bucure tilor48, de ziua regalit ii, într-un

43
Ibidem, f. 405
44
Ibidem, f. 637
45
Istoria armei tancuri …, p. 63
46
C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, (în continuare: M.St.M.) Sec ia a 3-a Opera ii,
dosar nr. 962, f. 2
47
Ibidem, f. 1, 3-4
48
Istoria armei tancuri …, p. 63

18
moment în care situa ia politico-militar de la grani e tindea tot mai mult
s se limpezeasc în favoarea aspira iilor na ionale române ti. Peste o
s pt mân , mai precis la 18 mai 1920, a avut loc solemnitatea depunerii
jur mântului de c tre solda ii Batalionului de Care de Lupt .
Luna august a anului 1920 a adus i un prim act de afirmare a
capacit ii tanchi tilor români într-o confruntare interna ional , de tip
sportiv i nu militar, colegii de competi ie provenind din state aliate
României în ceea ce era numit, atunci, Marele R zboi (Primul R zboi
Mondial).”
La competi ia încadrabil în categoria raliurilor, desf urat pe la
jum tatea lui august 1920 în partea germanofon (flamand ) a Belgiei au
participat trei echipaje române ti, 10 echipaje din Fran a, patru din
S.U.A. i unul din Marea Britanie. Românii au câ tigat dou dintre cele
trei premii puse în joc, anume „Cupa ora ului Spoa” prin sergentul
Constantin Vasilescu, respectiv „Fanionul de aur al ora ului
Blackmbergee”, prin sergentul instructor Constantin St nciulescu. Cele
dou succese str lucite au adus delega iei române, în urma întocmirii
clasamentului pe ri, „Fanionul de onoare pentru na iunea înving toare”,
înmânat merituosului colonel Pandele Predescu49.
În condi iile în care românii erau încep tori în domeniu, o
importan deosebit în ob inerea rezultatului l-a avut antrenamentul
metodic, bazat pe conducerea carelor de lupt în teren, cât mai variat cu
trecerea acestora peste anumite obstacole, în regim de vitez crescut .
Aportul antrenamentului temeinic i metodic la afirmarea tanchi tilor
români pe plan interna ional transpare i prin prisma amintirilor
laureatului din august 1920, Constantin Vasilescu: „Pe la jum tatea lunii
august, am fost propus pentru a merge în Belgia la un concurs de care de
lupt cu alia ii din r zboiul din 1916. Nu era tocmai a a de u or, c ci noi
aveam tancurile în dotare abia de un an, pe când ei le aveau de mult.
Lupta nu era egal , dar pusesem toate speran ele în for ele mele. Motorul
îl cuno team de perfect. Tema de lupt o posedam din datele temei
executate la Târgovi te. Ni s-a dat câte un tanc în ajunul concursului,
pentru a-l regla, a-l pune la punct i s-a sigilat pân a doua zi când l-am
luat în primire. Comisiile erau la obstacole. S-au dat alte denumiri la
tancuri i s-au închis toate u ile f r a se cunoa te numele mecanicului
conductor, de ce na ionalitate este. Apoi s-a dat procentajul pe care.

49
Col. (r.) dr. Constantin Ucrain, lt.col. Dumitru Dobre, Tanchi tii, Bucure ti, 1994, p.
18

19
Solemnitatea s-a terminat, urmând ca tocmai seara la Cazinoul din Spoa
s se înmâneze cupa câ tig torului. A fost emo ionant când generalul
Kumary mi-a dat cupa, în timp ce muzica interpreta imnul rii”50.
Debutul armei tancuri în armata român p rea, deci, promi tor,
de i se produsese dup încheierea conflagra iei mondiale i chiar a
campanie din Ungaria, cu cele dou etape ale sale. Se pune, deci,
problema diversific rii, a amplific rii pentru cea mai tân r sub-ramur a
puterii militare române ti. Un act înscris pe aceast direc ie îl reprezint
Înaltul Decret Regal nr. 5488 din 25.12.1920, intrat în vigoare la 1
ianuarie 1921, prin care lua fiin o nou unitate militar , anume
Regimentul Carelor de Lupt , prin fuziunea Batalionului Carelor de
Lupt cu Grupul de motomitraliere, comandant de Eugent Mavrichi.
Regimentul nou creat avea urm toarea structur : 1 stat major, 1 batalion
care de lupt , 1 grup auto-mitraliere i autoblindate, 1 grup de
motomitraliere a 3 plutoane i forma iunea de repara ii, grupând un total
de 26 ofi eri i 764 trup 51.
Primii ani de existen a armei tancuri s-au caracterizat i prin
intensificarea interesului pentru o serie de aspecte doctrinare, teoretice,
un rol important fiind adjudecat de c tre mediul anglofon, aspect oare
cum complementar influen e franceze, resim it din plin la toate
nivelurile.
Astfel, în 1920 era tradus foarte prompt din limba englez o
bro ur de 28 de pagini consacrat exclusiv tancurilor52. Lucrarea
cuprinde o introducere, ase capitole i dou anexe. Capitolele, care nu
poart titluri sunt dedicate caracteristicilor i limitelor de ac iune ale
tancurilor, ac iunii concrete din partea acestor ma ini de lupt , inclusiv
cooperarea cu diverse alte arme, problemelor de concentrare i
desf urare, opera iilor ofensive (inclusiv urm riri), opera iilor
defensive, i, respectiv, leg turilor tactice.
Anexa A const într-un tabel în care sunt inserate principalele
caracteristici ale tancurilor britanice M.K. IV., M.K. III, M.K. V cu stea
i Wipett, din punct de vedere al greut ii, num rului de mitraliere i
cartu e aferente purtate, al vitezei în diferite circumstan e (în medie pe
es, noaptea, autonomia de alimentare cu combustibil). În fine, Anexa B
se refer la instruc ia combinat între tancuri i infanterie.
50
Idem, p. 28-29
51
Istoria armei tancuri …, p. 65
52
Studiu asupra tankurilor i întrebuin area lor împreun cu celelalte arme , traducere
din englez , coala Superioar de R zboi, Bucure ti, 1920

20
 În lucrare, tancurile sunt definite ca „tr suri blindate ac ionate
mecanic, f cute pentru a ajuta infanteria, prin focul, greutatea i efectul
lor moral, distrugând punctele de rezisten ale inamicului i zdrobind
rezisten a lor. În ap rare, pot sluji la contraatacuri, singure sau cu
infanteria, i de asemenea, pot acoperi infanteria în lupta de ariegard ”;
a adar, tancul apare ca arm de lupt eminamente ofensiv i
complementar /auxiliar infanteriei53.
Conform aceleia i bro uri, arma tancuri prezenta urm toarele
avantaje: mobilitate, siguran i putere de artilerie subminate îns de
câteva dezavantaje:
- imposibilitatea ca servan ii s poat rezista mai mult de 12 ore;
- incapacitatea ma inilor de lupt de a trece prin mla tini,
curen i, osele adânci inundate sau p duri dese;
- vizibilitate redus ;
- dificult ile de acces i mobilitate pe terenurile accidentate54.
În anul 1921, revista „România Militar ” a g zduit articolul
intitulat sugestiv „Influen a tankurilor asupra opera iunilor militare”
(dup o conferin a colonelului englez Füler)55.
P r ile cele mai importante i interesante ale contribu iei amintite
se refer la impactul apari iei tancurilor asupra principiilor de art i
teorie militar , respectiv la viitorul armei tancuri. Conform lui Füler,
citat de ofi erul român Constantin, mobilitatea tancurilor permite
surpriza i faciliteaz manevrele de înv luire; de asemenea, posibilit ile
de comunica ie militar sporesc cu 75%. În aceste condi ii, în tactica
elementar , tancul realizeaz , sincronizarea între foc i mi care, iar în
strategie au pus probleme total noi56.
Conform lui Füler, viitorul tancurilor era mai surâz tor decât al
cuiraselor medievale devenite desuete, în urma utiliz rii armelor de foc,
datorit a dou avantaje; anume posibilitatea de perfec ionare a
blindajului i mobilitatea, pe care cavalerii medievali nu le avuseser .
Ofi erul britanic î i imagina tancul viitorului ca un submersibil terestru, a
c rui „muni ie” s fie reprezentat de gazele de lupt 57, alt arm
întrebuin at în prima conflagra ie mondial .

53
Idem, p. 3; vezi i f. 2, 8
54
Idem, p. 4-5
55
Maior Constantin, op.cit., passim
56
Idem, p. 505
57
Idem, p. 506

21
 La începutul anilor ’20, primii pa i în dezvoltarea armei tancuri
pe teritoriul Românie fuseser f cu i, rezultatele fiind promi toare. De-a
lungul unui sfert de veac (1898-1922), armata român dovedise c avea
în componen a sa ofi eri în stare s observe, s analizeze i mai ales s
implementeze cu succes la ei în ar o realizare important a unor state
mai avansate: tancul.
În general, putem aprecia c , în privin a tancurilor, exceptând
unele disfunc ionalit i minore, ceea ce se putea face în anii 1919-1922
s-a f cut, neîmplinirile fiind cu prec dere de natur obiectiv .
De asemenea, putem aprecia c , de i influen a francez în
domeniu a fost covâr itoare, modelele engleze i chiar premodelele
germane, n-au r mas necunoscute pentru români.

I. 2. ECLIPSA (1922-1931)

Perioada 1922-1931 constituie, pentru istoria armei tancuri, atât

pe plan interna ional, cât i na ional, o continuare mai pu in substan ial
a debutului impetuos din ultimii ani ai r zboiului i primii ani postbelici.
Din punct de vedere cronologic, anul 1921 marcheaz suspendarea
temporar a produc iei de tancuri de c tre statele înving toare, în
condi iile dificult ilor social-economice postbelice58, iar în anul 1932 se
produce e ecul Conferin ei pentru dezarmare de la Geneva, inclusiv
respingerea unei ini iative în sensul interzicerii totale a fabric rii i
utiliz rii de tancuri59.
Nu este mai pu in adev rat c în deceniul despre care tocmai am
vorbit s-au formulat o serie de probleme i solu ii teoretice privind
avantajele armei tancuri, nelipsind total nici probele i nici realiz rile
practice. Printre problemele universale privind carele de lupt , în anii
’20, se num r : cre terea puterii de foc proprii, diminuarea
vulnerabilit ii în fa a artileriei inamice (arunc toare de fl c ri, tunuri
grele, avia ie), p strând sau chiar sporind, pe cât posibil, mobilitatea
(afectat ipso facto prin m rirea blindajului) i cre terea posibilit ilor de
utilizare ale ma inilor de lupt inaugurate în septembrie 1916. O solu ie
în acest ultim scop a fost i m rirea enilelor, ceea ce diminua greutatea
specific (masa cu care tancul presa fiecare cm2 de sol)60. O problem

58
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dosar nr. 644, f. 57
59
Lt. col. Constantin Oni or, op.cit., p. 15
60
Dr. G. Ungureanu, M. oitariu, op.cit, p. 117

22
deloc neglijabil cu care s-au confruntat în aceast vreme promotorii
armei tancuri a fost persisten a unor mentalit i conservatoare, atât în
rândurile opiniei publice i ale factorilor de decizie politic , cât i în
rândurile unor ofi eri de carier , nu lipsi i de merite i rezultate, inclusiv
pe câmpul de lupt .
În aceste condi ii pu in favorabile, nici evolu ia armei tancuri nu
s-a putut face într-un ritm accelerat, multe din proiectele i solu iile
avansate în anii ’20 g sindu- i concretizarea, în propor ii variabile, de-a
lungul deceniului urm tor. Situa ia general prezentat comport
anumite nuan ri i delimit ri.
O prim delimitare prive te statutul diverselor ri dup prima
conflagra ie mondial , respectiv dihotomia învin i-înving tori, inerent
în r zboi.
În cadrul taberei alc tuite din înving tori în r zboi i/sau
beneficiari ai Tratatelor de Pace (f r a intra în analize legate de
amploarea i juste ea beneficiilor) se înregistreaz o tendin de del sare,
de disolu ie. Astfel, între Fran a i Marea Britanie încep s ias la
suprafa o serie de divergen e, manifestate inclusiv în atitudinea fa de
sistemul versaillez i în primul rând fa de Germania, viziunea i
politicile Foreigh-Office-ului fiind mai elastice decât proiectele
concepute la Quai d’Orsay61. Italia i Japonia, nemul umite de amploarea
redus a câ tigurilor post-conflict, vor evolua pe parcursul anilor ’20
spre revizionism, orientare politico-diplomatic pe care i-o vor
manifesta plenar în anii ’30. Statele Unite al Americii se vor retrage din
afacerile Europei, limitându-se la zona de interes proclamat în urm cu
un secol prin doctrina Monroe” (continentul american i zona
Pacificului). Conferin a de la Washington (1921-1922) consfin ind
suprema ia naval a S.U.A. i a Marii Britanii în apele Pacificului, în
defavoarea preten iilor japoneze62.
Nici între statele mici i mijlocii, care î i ob inuser sau
des vâr iser independen a ori unitatea na ional-teritorial la finalul
Primului r zboi mondial, nu exista o concordie deplin , un simptom în
acest sens fiind, de pild , e uarea par ial a ini iativei lui Take Ionescu în

61
V. Fl. Dobrinescu, I. P troiu, Gh. Nicolescu, Rela ii politico-diplomatice i militare
româno-italiene (1914-1947), Editura Intact, Pite ti – Craiova, 1999, passim
62
Henry Kissinger, Diploma ia, Editura All, Bucure ti, 2003, p. 207

23
sensul constituirii unui bloc politic de la Baltica la Egee, care s grupeze
Polonia, Cehoslovacia, România, statul iugoslav i Grecia63.
În tab ra învin ilor sau marginaliza ilor se observ , pentru anii
’20, tendin a de regrupare, de revitalizare, par ial frânate sau estompate
de teama unui nou e ec, ceea ce are ca rezultat principal conceperea i
aplicarea unor stratageme politico-diplomatice menite s adânceasc i
s speculeze tendin ele de disolu ie i del sare din cadrul celeilalte
tabere. Printre manifest rile de solidaritate sau tendin ele de solidarizare
ale adversarilor diver i ai sistemului Versaillez se num r în elegerile
germano-sovietice de la Rapalllo (aprilie 1922), sprijinul acordat de
sovietici kemali tilor (inclusiv pe plan militar), lozinca „solidariz rii
tuturor na iunilor proletare” (ru i, germani, italieni, unguri, bulgari etc.),
vehiculat de Mussolinni în anii 1919-192264, leg turile regimului
horthist cu diferite nuclee germane i din Austria65, ca i încerc rile
bulgare de a stabili rela ii militare clandestine, ini ial cu kemali tii, apoi
cu nucleele revizioniste din Europa Central 66. În cazul învin ilor,
tendin ele i tentativele de refacere a puterii militare întâmpinau
obstacole suplimentare, precum controlul militar inter aliat (existent pân
în 1927) i plata desp gubirilor de r zboi, în cazul Germaniei, Austriei,
Ungariei i Bulgariei, izolarea interna ional în cazul U.R.S.S. O situa ie
particular prezint Turcia kemalist , care, dup o perioad ini ial de
strânse leg turi cu U.R.S.S., f r a- i deteriora rela iile cu colosul
bol evic, abandoneaz orice veleit i imperiale i se apropie, treptat, de
Marea Britanie, Fran a i micile state înving toare din sud-estul Europei
(România, Grecia, Iugoslavia)67.
Atmosfera de destindere general-european de la jum tatea
anilor ’20 („spiritul locarnian”) i criza economic mondial declan at
în toamna anului 1929 au influen at, în acela i sens, eforturile de
înarmare ale diverselor state, diminuând, cel pu in temporar,
disponibilitatea politic i apoi resursele financiare concrete pentru
dezvoltarea sectorului militar.

63
Eliza Campus, Din politica extern a României (1913-1947), Editura Politic ,
Bucure ti, 1980, p. 250-255
64
George Ungureanu, Problema Cadrilaterului în contextul rela iilor româno-bulgare
(1919-1940), Editura Istros, Br ila, 2009, p. 237
65
Paul Lendvai, Ungurii, Editura Humanitas, Bucure ti, 2002, p. 400-416
66
G. Ungureanu, op.cit., p249, 252.
67
M.A. Ekrem, Rela iile româno-turce ti în perioada interbelic (1918-1944), Editura
tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti, 1993, passim

24
 Dincolo de aceste caracteristici i tendin e de ordin mai general,
problemele militare i aspectele inând de arma tancuri pot fi urm rite în
cadrul fiec rei ri în parte.
Analiza noastr începe cu Fran a, al doilea produc tor de care de
lupt , în ordine cronologic , ini iatoarea tancurilor cu turel în anul 1917
i furnizoarea de asisten moral i material în domeniu pentru state ca
Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia i România. În urma înv mintelor
desprinse în cursul r zboiului polono-sovietic din 1919-1921, generalul
Weygand a elaborat o doctrin având ca finalitate motorizarea armatei
franceze, iar începând din 1925, împreun cu generalii Camon i
Allehaut a ini iat i condus o serie de aplica ii experimentale cu unit ile
mecanizate68. Ulterior, promotorul acestei orient ri în teoria militar
francez va deveni generalul Charles de Gaulle (1890-1970), a c rui
voce nu va avea îns ecoul meritat69.
În domeniul concret al tancurilor, pentru perioada 1919-1925
not m o multitudine de încerc ri, în sensul m ririi rezisten ei, vitezei i
manevrabilit ii, al c ror principal rezultat a fost atingerea vitezei de
12km/h.70. Dup câ iva ani de eforturi, în general nefructuoase, anul
1927 a consemnat apari ia tancului u or „N.C. 1927”, în greutate de 7,8
tone, capabil s ating 18 km/h i dotat cu un blindaj de 30 milimetri
grosime71.
Marea Britanie, ara de origine a primelor tancuri, beneficia, i în
domeniul resurselor militare, de avantajul unui imens imperiu colonial,
în ciuda cristaliz rii unor mi c ri de tip na ional modern în India, Egipt
sau dominioane72. Scopul strategic principal r mânea siguran a
insulei, ceea ce a determinat ca principalele eforturi militare s aib ca
obiect dezvoltarea flotei i a avia iei73. În pofida acestei orient ri de
ordin general, premisele favorabile i-au spus un cuvânt sensibil,
rezultatul de ansamblu fiind dezvoltarea armei tancuri într-o m sur net
superioar Fran ei. Înc din toamna anului 1917, în armata britanic
fusese organizat primul corp de tancuri, structurat pe o schem ternar (3
echipaje un pluton, 3 plutoane 1 campanie, 3 companii 1

68
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dosar nr. 435, f. 252
69
Istoria armei tancuri …, p. 46
70
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dosar nr. 633, f. 279
71
Ibidem, f. 280
72
André Maurois, Istoria Angliei, Editura Orizonturi, Bucure ti, p. 650-661
73
România în anii celui de-al Doilea R zboi Mondial, vol. I, Editura Militar , Bucure ti,
1989, p. 127

25
batalion, 3 batalioane 1brigad , 3 brig zi corpul de armat )74. La
finele anilor ’20, Imperiul Britanic, dispunea de o gam destul de variat
de tancuri, între care amintim Mark I i Mark II, apoi Mark IV, Mark V
cu stea i Wipett, dar îndeosebi mai noile Vickers i Carden Lloyd; ca
greutate, unele tancuri britanice le surclasau pe cele fran uze ti75.
În Germania anilor ’20 nu se înregistreaz evolu ii deosebite în
produc ia de tancuri, îns acordurile germano-sovietice din aceast
perioad (Rapallo – 1922, Berlin – 1926 etc.) aveau i o component
militar secret substan ial . Pe lâng controlul militar inter-aliat
exercitat pân în 1927, dezvoltarea industriei militare germane a fost
frânat de datoriile de r zboi (reduse i ree alonate prin planurile Young,
Dawes i moratoriul Hoover), ca i, în strâns leg tur cu acest aspect,
de unele m suri ale Fran ei, între care se eviden iaz deta at ocuparea
zonei industriale carbonifere a Ruhr-ului, în ianuarie 192376.
Dimensiunea militarist nu a fost neglijat nici de ac iunea i
propaganda politic fascist italian , chiar dac în anii celei de-a Doua
conflagra ii mondiale, rezultatele s-au dovedit modeste sau chiar ridicole
uneori, inând de anecdotica istoriei militare77. În primul deceniu de
conducere mussolinian , poten ialul r zboinic al Italiei se consum într-o
serie de expedi ii contra popula iei rebele din Libia de ast zi, a c rei
rezisten la colonialismului italian era condus de tribul Senussi78.
Acum apar i primele tancuri italiene u oare, produse în cadrul uzinelor
Fiat de la Torino79, în nordul industrializat i dezvoltat al peninsulei.
Situa ia în domeniu a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
(înfiin at oficial la 22-30 decembrie 1922) este mai complex , aici
existând o diversitate de premise i impedimente, atât obiective, cât i
subiective, în favoarea/defavoarea dezvolt rii noii arme. Printre
premisele favorabile dezvolt rii sectorului moto-mecanizat al armatei, în
particular perfec ion rii armei tancuri, merit amintite anumite tradi ii în
domeniu, bog ia resurselor interne, prezen a unor speciali ti competen i

74
Lt.col. Constantin Oni or, op.cit., p. 19-20
75
Dr. G. Ungureanu, M. oitariu, op.cit., p. 120
76
H. Kissinger, op.cit., p. 229-243
77
Jacques de Launay, Mari decizii ale celui de-al Doilea R zboi Mondial, edi ie
româneasc de Fl. Constantiniu, vol. I, Editura tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti,
1988, p. 141-148
78
Jacques de Launay, Ultimele zile ale fascismului în Europa, Editura tiin ific i
Enciclopedic , Bucure ti, 1988 p. 11
79
Dr. G. Ungureanu, M. oitariu, op.cit., p. 118

26
(Tuha evski etc.), temerile izola ioniste ale regimului bol evic i
tenta iile sale expansioniste, precum i un anume tip de simbolistic , axat
pe for a brut (de pild Stalin = om de o el; Molotov = ciocan, Kamenev
= piatr etc.)80. Printre circumstan ele defavorizante pentru dezvoltarea
armei tancuri i altor arme de tip nou men ion m starea de înapoiere
tehnologic , ritmul lent de ie ire din izolarea interna ional , rivalit ile
din cadrul Partidului Comunist (Stalin vs. Tro ki)urmate de campanii
represive81.
În ceea ce prive te realiz rile concrete ale U.R.S.S. în domeniu,
conform lui Kliment Voro ilov, în anul 1929, Armata Ro ie atinsese un
grad de motorizare exprimabil prin raportul 2,6 C.P. per soldat82. Statul
sovietic a început, în anul 1927, produc ia de tancuri M.S.1, dup ce, în
anul 1920, ini iase produc ia de tancuri „Lenin”. Ambele care de lupt se
încadrau în categoria celor u oare (7 tone), fiind dotate cu un tun de
calibru 37 mm i o mitralier , iar grosimea blindajului variaz între 8 i
16 mm. Ceea ce le diferen ia era viteza tancului produs în 1927, de 17
km/h, dubl fa de cea a tancului „Lenin”; de altfel, tancul M.S.1 a i
fost folosit în anii 1927-1931 în luptele interne din China, de c tre for ele
sus inute de U.R.S.S.83. Conform îns unor date, de inute de serviciile
specializate ale armatei române, greutatea tancului M.S.1, f r echipaj i
combustibil, era de 5,3 tone, în circumstan e specifice luptei, aceasta
crescând la 5,9 tone. Aceea i surs indica pentru tancul în cauz
urm toarele caracteristici: lungime 4,38 m, l ime 1,76 m, în l ime 2,12
m, motor de 40 C.P., cu 3 viteze i mar arier, blindaj 8-16 mm, raz de
ac iune 120 km84.
O situa ie, în unele privin e asem n toare cu Marea Britanie,
avea i Japonia sau Imperiul Nipon, în sensul c , datorit pozi iei
insulare, accentul principal în plan militar c dea pe flot i pe avia ie85.
Diferen a principal între cele dou (formal) imperii consta în faptul c ,
pentru arhipelagul japonez, statutul de metropol era unul dorit, nu
efectiv. O ans pentru extinderea sferei de influen japonez în

80
Vezi de ex. Lucian Boia, Mitologia tiin ific a comunismului, Editura Humanitas,
Bucure ti, 1999, p. 110-117
81
Nicolas Werth, Istoria Uniunii Sovietice de la Lenin la Stalin, edi ia a II-a, Editura
Corint, Bucure ti, 2004, p. 50-58
82
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dosar nr. 435, f. 35
83
Lt.col. Constantin Oni or, op.cit., p. 140
84
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dosar nr. 435, f. 22-23
85
Keneth G. Henschall, O istorie a Japoniei, Bucure ti, 2002, p. 137-140

27
Extremul Orient fusese reprezentat de Primul r zboi mondial, când
produc ia industrial i veniturile nete ale Japoniei au crescut substan ial.
Boom economic artificial scump pl tit, dup încheierea p cii, printr-o
grav criz economic deschis de pr bu irea pre urilor la orez în anul
191886. În anii ’20 se va acorda o deosebit aten ie industriei o elului87,
ceea ce va permite i fabricarea primelor tancuri japoneze, a c ror
utilizare efectiv va fi posibil dup începutul primei faze a r zboiului cu
China (etapa „manciurian ” – 1931-1933).
Cealalt Mare Putere extra-european , Statele Unite ale
Americii, dispunea atât de resursele colosale ale unui spa iu comparabil
ca întindere cu întreaga Europ sau cu China, cât i de un grad înalt de
tehnologizare a industriei, nefiind afectat direct de r zboiul mondial.
inând seama de aceste condi ii, ca i de înv mintele conflagra iei
recent încheiate, generalul Pershing a f cut demersuri sus inute în
favoarea dezvolt rii armei tancuri în armata nord-american . Astfel, în
1920, acest ofi er superior recomandase guvernului ca armata S.U.A. s
fie dotat cu 1800 de tancuri i 30.000 de tanchi ti, sugestie luat în
calcul doar par ial; la începutul anilor ’30, S.U.A. dispuneau de circa
1000 de tancuri, în imensa lor majoritate vechi, multe din ele de
fabrica ie francez 88.
Programe proprii de fabricare au tancurilor a fost demarate i de
alte state care aveau avantajul unor resurse considerabile, ori al unei for e
de munc de înalt calificare: Spania, Suedia, Cehoslovacia sau Polonia.
Care a fost situa ia i atitudinea României, a factorilor ei
responsabili, într-un asemenea context general i specific?
În cadrul armatei române, au existat cadre bine preg tite, care au
continuat s urm reasc evolu iile diverselor aspecte ale problematicii
militare, pe plan interna ional, c utând s deceleze acele înv minte
valabile i necesare în condi iile concrete ale României.
Un asemenea cadru a fost i Alexandru Golgoti, care, în calitate
de c pitan în Regimentul 35 Artilerie, publica în toamna anului 1922
articolul intitulat „Armata român i automobilul”, în fapt o micro-
analiz la dou paliere: impactul introducerii automobilului în armat ,
respectiv situa ia armatei române din acest punct de vedere. Ofi erul
român constata c „prin introducerea automobilului în artilerie s-a
86
Constantin Bu e, Zamfir Zorin, Japonia – un secol de istorie, Editura Humanitas,
Bucure ti, 1990, p. 126-128
87
Idem, p. 131-132
88
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R. , Direc ia Tehnic , dosar nr. 435, f. 152-155

28
realizat o mobilitate foarte mare” i, în particular, c , „tancurile au dat un
nou avânt r zboiului de mi care, deoarece, prin posibilitatea ruperii
oric rui front i posibilitatea urm ririi imediate i continue, s-a ajuns iar
la r zboiul de mi care, mai încet decât cel din 1914, dar i mai
metodic”89. Situa ia României, din acest punct de vedere, se prezenta
pu in satisf c tor. „Noi nici ast zi nu avem o artilerie grea mobil . Toat
încrederea noastr este în artileria de câmp, ca a Fran ei în 1914, îns noi
nu avem industria acestei ri, care a f cut minuni”90.
Maiorul Ion Luca era preocupat, pe la jum tatea anilor ’20, de o
serie de probleme mai concrete privitoare la construc ia propriu-zis i
organizarea tancurilor din armata român . Într-un articol din anul 1925,
I. Luca avansa nu mai pu in de 12 propuneri de perfec ionare a tancurilor
Renault:
- înlocuirea t ieturilor lineare din blindaj cu un periscop;
- înlocuirea sistemului de transmitere a mi c rii ventilatorului cu
un angrenaj corespunz tor;
- m rirea grosimii pinioanelor (ro i din ate) din cutia de viteze a
tancurilor;
- îngro area manetei de schimbat vitezele;
- înlocuirea lan ului de patine cu un lan de cauciuc;
- a ezarea orificiilor de aerisire la în l ime;
- ata area unui filtru fix pentru gaze, la m tile portative de
protec ie contra gazelor;
- instalarea de supor i laterali pentru fumigene;
- metalizarea ro ii directoare a lan ului de patine;
- alungirea cozii de reazem pentru cabrare i trecerea an urilor;
- izolarea cu azbest a rezervorului mic de benzin (care se
dovedise vulnerabil la arunc toarele de fl c ri - n.n.);
- protejarea prin blindaj a p r ilor slabe ale track-ului, precum i
a remorcilor transportatoare de benzin i muni ii pe câmpul de lupt ,
spre a le feri de diversele tipuri de proiectile91.
Alte trei modific ri tehnice sugerate de c tre Ioan Luca se
refereau la urm toarele aspecte:

89
Cpt. Alex. Golgoti, Armata român i automobilul, în „Revista Artileriei”, octombrie-
noiembrie 1922, p. 358, 365
90
Idem, p. 363
91
Maior Ion Luca, „O propunere privitoare la construc ia i organizarea carelor
noastre de lupt ”, în „Revista Militar ”, 1925, p. 41-42

29
 - l rgirea carcasei (cutiei blindate), pe toat lungimea, cu 20-30
de centimetri, în dublul scop de a m ri stabilitatea tancurilor pe terenuri
accidentate i de a spori capacitatea tr g torului de a manevra arma i
motorul interior;
- plasarea mitralierelor pe ma in mai jos, pentru a da o tragere
mai razant prin mic orarea unghiului de înclinare fa de teren, întrucât
tragerile se executau la distan e mici;
- m rirea puterii de trac iune a motorului, prin l rgirea camerei
destinate motorului, pentru a limita efectele dot rii tancului cu
echipamente suplimentare grele92.
Pe plan organizatoric, maiorul Luca a conceput o schem
detaliat având la baz plutoane alc tuite din câte 6 tancuri dintre care
trei dotate cu tunuri, iar celelalte trei cu mitraliere. Plutoanele se grupau
în companii, companiile în batalioane, iar batalioanele în regimente.
Merit remarcat folosirea pluralului („regimente”) într-un moment în
care armata noastr avea o singur asemenea unitate de tancuri, ceea ce
arat aspira ia unor ofi eri români spre multiplicarea num rului de
regimentelor de care de lupt . În concep ia lui Ion Luca, regimentele de
tancuri urmau s fie alc tuite fiecare în parte din câte 2 batalioane, un
stat major redus, un serviciu de aprovizionare cu materiale de tot felul,
un tren cu muni ii i combustibil i un atelier de vagoane. Regimentele
de tancuri (dou , în concep ia lui Luca), împreun cu un batalion de
motomecanizate i autoblindate, trebuiau plasate în subordinea Marelui
Cartier General, prin intermediul unui Comandament al Carelor de
Lupt 93.
Un ofi er preocupat de problemele moderniz rii tehnicii i
tacticilor de lupt a fost c pitanul Nicolae Pandelescu, semnatar al
articolului cu titlul sugestiv „Despre motorizarea armatei”, publicat în
num rul pe ianuarie 1928 al revistei „România Militar ”. Pe lâng o
serie de considera ii generale despre importan a i amploarea proceselor
de motorizare, Pandelescu se refer concret la situa ia statului sovietic,
considerat „cel mai redutabil inamic al nostru” i reaminte te cititorilor
dictonul „si vis pacem, para bellum!”94. Cu alte cuvinte, statul român i
armata român trebuiau s fie preg tite în orice moment i din toate
punctele de vedere s reziste unei agresiuni de la r s rit, avertisment pe
92
Idem, p. 43
93
Idem, p. 45-46
94
Cpt. N. Pandelescu, „Despre motorizarea armatei”, în „Revista Militar ”, LX, nr.
1/ian. 1928, p. 59-73

30
care evolu ia ulterioar a evenimentelor îl va confirma. Revenind la
momentul 1928, autorul nostru îl citeaz pe locotenent-colonelul francez
Gille, cu urm toarele afirma ii categorice: „În Rusia se d o aten iune
deosebit tankurilor i gazelor de lupt . Între altele, programul sovietic
prevede înfiin area de deta amente, de vagoane blindate, tankuri,
automobile i avioane blindate […]. Tancurile ruse ti, sau mai bine zis
nem e ti, c ci sunt construite i organizate de Germania, prezint o
superioritate evident fa de ale altor state”95. Suntem la ase ani dup
Tratatul de la Rapallo, la doi ani dup Tratatul Cicerin-Rathenau de la
Berlin i la doar câteva luni de la apari ia celui de-al doilea model de
tanc sovietic M.S.1.
O analiz asupra dezvolt rii armei tancuri la nivel mondial face
i c pitanul Radu Dinulescu, sub titlul „Reflec iuni asupra evolu iei
tacticii carelor de lupt în raport cu perfec iunile tehnice.” În evolu ia
postbelic a armei tancuri, autorul nostru distinge dou etape, desp r ite
cronologic de anii 1925-1926. Prima etap ar fi fost caracterizat prin
„încerc rile de a realiza care de lupt puternice i rapide, în scopul de a
ob ine aparate proprii r zboiului de mi care i pentru a da un tempo mai
rapid opera iunilor”, fiind date ca exemple tancurilor italiene (Fiat),
nord-americane, britanice (Light-Vickers), fran uze ti (cu enile de
cauciuc) i cehoslovace (K.A. 50), capabile s ating viteze de peste 20
km/h, mergând pân la 35 km/h. Cea de-a doua etap ar fi reprezentat,
dup Dinulescu, un timp al specializ rii i diversific rii tancurilor,
diferitele tipuri de care de lupt având propriet i specifice, în func ie de
misiunea pre-stabilit pentru lupt (asalt, urm rire, recunoa tere etc.)96.
Deosebit de inspirat este urm toarea aser iune a autorului: „În aceast
privin (a doctrinei utiliz rii tancurilor), tactica a r mas cu mult în urma
tehnicii, deoarece vom vedea c fa de progresele tehnice, acest mod de
întrebuin are (exclusiv auxiliar al infanteriei – n.n.) nu mai corespunde
absolut deloc”, dublat de aprecierea c „pân a ajunge la transformarea
radical a infanteriei i a cavaleriei, carele de lupt apar ast zi ca o nou
arm capabil nu numai de a ajuta i înso i infanteria, ci i de a îndeplini
misiuni proprii bine definite i aproape independente de celelalte
arme”97. În ceea ce prive te situa ia tancurilor în România, diagnosticul
pus de c pitanul Dinulescu nu este deloc optimist. Ofi erul eviden iaz
95
Idem, p. 72-73
96
Cpt. Radu Dinulescu, Evolu ia tacticii carelor de lupt , în „Revista Militar ”, nr.
2/februarie 1928, p. 24-25
97
Idem, p. 23

31
lipsa de preocupare pentru arma tancuri, pe care o explic (nu o
justific !) prin costurile relativ mari ale ma inilor de lupt respective, i
condamn imobilismul forurilor de conducere din punct de vedere al
rolului tactic rezervat armei tancuri. Caren ele men ionate apar cu atât
mai grave, întrucât „toate statele mari fac sfor ri neîncetate pentru
perfec ionarea la maximum a acestor ma ini de r zboi”98.
Întâmpl tor sau nu, acela i num r al revistei „România Militar ”
g zduia un articol semnat de generalul M.P. Botez, scris de pe pozi ii
conservatoare: „Problemul cailor în România, în leg tur cu nevoile
armatei”. Pe lâng unele statistici despre contribu ia cavaleriei franceze
la efortul de r zboi din anii 1914-1918, generalul Botez mai invoc
„mobilitatea mai mare a bateriilor tractate de cai în fa a unor obstacole
naturale”, în provincii ca Basarabia, dup care emite un pronostic
invalidat de istorie, îns relevant pentru mentalitatea a numero i factori
de decizie din armata român i nu numai: „Pe frontiera oriental a
Germaniei, importan a cavaleriei nu a dec zut, ci, dimpotriv , marile
câmpii poloneze, cu re elele lor de drumuri i c i ferate insuficiente, îi
vor îng dui s î i desf oare toate calit ile.”99 Calit ile cavaleriei
poloneze, de i incontestabile în sine, aveau s se dovedeasc net
insuficiente în toamna anului 1939, în confruntarea cu Panzerele
germane, îns cei care intuiau o asemenea evolu ie erau, de fapt, în
minoritate.
Printre ei s-a aflat i colonelul Gheorghe Buiucliu, care în 1930
î i expunea propria viziune prospectiv asupra unei armate integral
motorizate, alc tuite din urm toarele componente:
„- tancuri u oare special construite pentru recunoa teri la distan e
mari;
- forma iuni de tancuri independente i u oare, purtând infanterie
i artilerie, care vor înlocui cavaleria tradi ional ;
- tancuri de lupt grupate în batalioane, în armate cu mitraliere,
emi toare de gaze i instala ii de protec ie contra gazelor (n.n.
asem nare cu proiectele lui Fuller);
- tancuri de artilerie, grupate pe batalioane;
- artilerie grea pe enile – capabil s se deplaseze în orice teren;

98
Ibidem
99
General M.P. Botez, Problema cailor în România, în leg tur cu nevoile armatei, în
„Revista Militar ”, LX, nr. 2/februarie 1928, p. 3-7

32
 - infanteria – transportat spre câmpul de lupt cu tancurile, unde
s lase toat înc rc tura nenecesar în lupta propriu-zis ;
- tancuri emi toare de gaze;
- tancuri distrug toare de gaze;
- forma iuni sanitare în camioane;
- avia ie puternic ”100.
Chiar dac lu rile de pozi ie în favoarea unui rol mai mare al
armei tancuri au fost mai numeroase decât cele explicit tradi ionaliste,
acestea din urm au dominat, de fapt, la nivelul factorilor de decizie i al
opiniei publice. Au contribuit la acest raport de for e sui-generis, o
multitudine de factori, de la factorul iner ial general, pân la tendin a de
supralicitare a decalajului tehnic între România i statele vest-europene.
Totu i, ce s-a f cut concret în România anilor ’20, în domeniul
organiz rii i dot rii unit ilor de tancuri?
Pân în ianuarie 1926, când în cadrul singurului Regiment de
tancuri al armatei române s-a înfiin at un al doilea batalion de care de
lupt , reorganiz rile au avut o amploare minor . Astfel, la 1 aprilie 1922,
Regimentul Care de Lupt era alc tuit din Batalionul Carelor de Asalt,
Grupul Automitraliere Blindate i Grupul Tren Blindat, v rsat ulterior la
alte unit i. Dup exact un an, Regimentul era organizat astfel:
- Comanda Regimentului;
- Compania Depozit;
- Batalionul Care de Lupt , alc tuit din trei companii de tancuri
i o companie de transport;
- dou companii moto-mitraliere;
- o companie autoblindate.
La 1 ianuarie 1924, pe lâng Batalionul Carelor de Lupt , având
vechea alc tuire, în componen a Regimentului mai intrau: Comanda
Unit ii, Compania de Repara ii, Compania Depozit i Batalionul Auto-
mitraliere Blindate, format din dou companii motomitraliere i o
companie auto-blindate.
În fine, în urma unui ordin emis la 1 iulie 1925, dar intrat în
vigoare (pus în aplicare) pe 3.11.1925, Batalionul de Motomitraliere i
Autoblindate a fost mutat la Centrul de Instruc ie al Cavaleriei, unde a i
plecat101.
100
Col. Buiucliu Gheorghe, „Scurt privire asupra progreselor tehnice realizate pe
terenul militar de la r zboiul mondial i pân ast zi. Influen a asupra procedurilor de
lupt ”, în „Revista Militar ”, LXII, nr. 3-4/martie-aprilie 1930, p. 112.
101
C.S.P.A.M.I. , fond Inspectoratul General al Infanteriei, dosar nr. 168, f. 2

33
 Înfiin area celui de-al doilea batalion de tancuri era considerat ,
într-un studiu întocmit în vara anului 1924 la Sec ia a 4-a a Marelui Stat
Major, drept o urgen , un minim realizabil, necesarul fiind de 7
batalioane, corespunz toare celor 7 corpuri de armat 102.
Dup reorganizarea din ianuarie 1926, Regimentul Carelor de
Lupt avea 34 de ofi eri, 385 trup i 22 civili. Batalioanele de tancuri
aveau fiecare câte 3 companii, dintre care dou de specialitate i una de
transport. Companiile de tancuri, în num r de patru, erau echipate cu câte
19 ma ini de lupt (deci, în total 76 tancuri Renault F.T.1917)103. Dup
retragerea colonelului Pandele Predescu, pe motive medicale (aprilie
1922), la conducerea unit ii a urmat o perioad de instabilitate, care a
luat sfâr it odat cu numirea colonelului Virgil Bianu, în septembrie
1923104. Alte evenimente demne de semnalat, pe linie organizatoric , au
fost înfiin area Biroului instruc iuni în cadrul Regimentului, structur
specializat în planificarea i coordonarea activit ilor pe linie de
instruc ie (martie 1928), eveniment urmat, un an mai târziu, de
solemnitatea înmân rii drapelului de lupt 105.
În privin a dot rii unit ilor de tancuri, existau, cel pu in teoretic,
dou variante complementare: importul, respectiv – produc ia proprie. În
cazul importurilor, primele state avute în vedere erau, firesc, putem
spune, Fran a i Marea Britanie, din motive asupra c rora nu mai
insist m. Raporturile politice ale României cu cele dou state nu vor
avea îns intensitatea dorit la Bucure ti. Astfel, nu s-a reu it încheierea
unui tratat bilateral cu Marea Britanie, iar Tratatul româno-francez din
10 iunie 1926 avea un con inut de o maxim generalitate; 7 din cele 9
articole ale sale f când trimitere la Pactul Societ ii Na iunilor106. Printre
succesele politicii externe române ti se num r , totu i, ratificarea de
c tre Parlamentele britanic (1922) i francez (1924) a Tratatului din 28
octombrie 1920, referitor la Basarabia, document pe care Italia îl va
ratifica în 1927, iar Japonia nu l-a mai ratificat107.

102
C.S.P.A.M.I., fond M.St.M. , Sec ia a 4-a Dotare, dosar nr. 87, f. 89
103
Fascina ia O elului. 90 ani de tradi ii, onoare i glorie, coordonator Colonel dr. Ion
Constantin, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucure ti, 2009, p.41
104
Ibidem, p.41
105
General de divizie Ion Gâdiu , col.dr.Dumitru Dobre, Divizia Blindat „România
Mare”, Editura Militar , Bucure ti, 1997, p. 8-21
106
Keith Hitchins, op.cit., p. 498-499
107
Alberto Basciani, La difficile unione Bessarabia nel grande Romania (1918-1940),
edizione secunda, prefazione di Keith Hitchins, Roma, Aracne, 2007, p. 185-205

34
 Revenind la problema concret a importurilor de materiale
necesare între inerii i perfec ion rii tancurilor din armata român , not m
faptul c , în vara anului 1924, forurile decizionale române ti au dezb tut
i analizat asiduu problema dot rii tancurilor de inute cu enete de
cauciuc, marca „Kegresse”, dar i a importului de noi ma ini de lupt .
Într-un referat întocmit la 14.08.1924, generalul Panaitescu
aborda atât problema procur rii de material nou, cât i a transform rii
celui existent. Dup ce trecea în revist avantajele enetei Kegresse
(m rirea vitezei pân la 15 km/h,menajarea carului în timpul mar ului,
cre terea rezisten ei la uzur de la 500 km la 1500 km i diminuarea
vulnerabilit ii la loviturile de infanterie), generalul f cea o serie de
calcule estimative ipotetice, pe baza c rora avansa concluziile: dintr-un
credit eventual de 20 de milioane lei s se efectueze atât repararea
materialului existent, opera iune în valoare de 2 milioane lei, cât i
cump rarea fie a 10 tancuri noi, dotate cu enete Kegresse, fie a 20 de
tancuri vechi108.
Finalmente, repara iile care se impuneau a fi f cute la marea
majoritate a tancurilor de inute s-au desf urat în ar , la atelierul
Regimentului, iar apoi la atelierele „Leonida” din Bucure ti, în cursul lui
1925109.
Ideea fabric rii de tancuri în România a început s fie vehiculat
pe la jum tatea anilor ’20, pe fondul politicii „prin noi în ine”,
promovat de P.N.L., aflat la guvernare pentru un mandat întreg între
ianuarie 1922 i martie 1926110, perioad de avânt economic i de
dep ire a dificult ilor i convulsiilor primilor ani de dup r zboi. În
acest context politic i social-economic na ional a fost analizat i
posibilitatea fabric rii în ar a unor diferite tipuri de armament i
muni ie, misiunea studierii acestor oportunit i revenind Marelui Stat
Major i Direc iei 11 Tehnice.
Într-o adres din februarie 1926, directorul Direc iei 11 Tehnice
solicita, în vederea realiz rii studiului men ionat, detalii în leg tur cu
prevederile de fabrica ie ale Uzinelor Cop a – Cugir în timp de pace i
de r zboi, mai concret, în leg tur cu posibilit ile de fabricare a unei
game variate de arme i muni ii, inclusiv tancuri111.

108
C.S.P.A.M.I, fond M.St.M., Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 87, f.27-28.
109
General divizie I. Gâdiu a, col.dr. D. Dobre, op.cit., p. 25-48
110
Ion Bitoleanu, Din istoria României moderne (1922-1926), Editura tiin ific i
Enciclopedic , Bucure ti, 1981, passim
111
C.S.P.A.M.I., fond Inspectoratul General al Infanteriei, dosar nr. 123, f. 176

35
 În toamna anului 1926 a fost studiat o ofert din partea Uzinelor
Re i a, constând în realizarea acolo a unui model de tanc u or, licen
Vickers. Comisia întrunit ad-hoc, alc tuit din maiorul Ion Luca
(Direc ia 11 Tehnic ), c pitanul Constantin Ghiulai – Regimentul
Carelor de Lupt i colonelul Victor Negrei (Direc ia 8 Armament), a
respins oferta Vickers. Motiva iile acestei decizii au fost legate strict de
caracteristicile tancului respectiv (greutate de 10,5 tone, vitez maxim
de 24 km/h i propulsie numai pe enile), neconforme cu exigen ele
românilor (greutate de sub 6 tone, vitez i raz de ac iune cât mai mari,
dublu sistem de propulsie etc.). Printre argumentele în favoarea unui tanc
mult mai u or de 10 tone se num ra i calitatea infrastructurii
române ti112.
Finalmente, rezolu ia semnat de c tre cei trei ofi eri români
recomanda achizi ionarea unui tanc „u or” (dup standardele române ti,
nu britanice) de la Vickers, pe baza studierii c ruia s se ia o decizie în
privin a fabric rii la Re i a a unui asemenea model. În aceast chestiune,
opinia celor trei speciali ti era clar : „este imperios necesar ca s existe
în ar o uzin specializat în construc ia de care de lupt , iar uzinele
Re i a trebuie încurajate pentru a se utila în acest scop”113.
Din p cate, e aloanele superioare au v zut în procesul-verbal
elaborat de comisie mai mult o dep ire a competen elor, o imixtiune în
aria de activitate a altor departamente i organe, decât un document
con inând propuneri vrednice de analiz 114. Oricum, dup 1926-1927,
pentru câ iva ani, problema fabric rii tancurilor în România, sau m car a
dot rii cu tancuri de import, va intra într-un con de umbr , în condi iile
instabilit ii politice, apoi ale crizei economice, dar i ale ascensiunii
P.N. ., partid care promova o politic economic opus celei
protec ioniste i industrializatoare a P.N.L..
Pe lâng problemele de organizare propriu-zis i de dotare,
Regimentul Carelor de Lupt a trebuit s fac fa i unor dificult i de
cazarmare, cu repercusiuni sensibile asupra procesului de instruc ie. Mai
concret, Depozitul de Arm tur Târgovi te ocupase o parte din terenul
destinat din 1919 pentru instruc ia Batalionului Carelor de Lupt ,
obligând astfel la desf urarea instruc iei în alt localitate i la
desp r irea batalioanelor din cadrul Regimentului Carelor de Lupt 115.
112
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R., Direc ia tehnic , dosar nr. 123, f. 43
113
Ibidem
114
Ibidem, f. 41-42
115
C.S.P.A.M.I., fond Inspectoratul General al Infanteriei, dosar nr. 168, f. 3

36
 O asemenea situa ie a stat la originea unui mare num r de
inconveniente, trecute în revist de c tre eful Direc iei Infanteriei,
colonelul Diamandy, în septembrie 1930:
- din punct de vedere al comandamentului i al administra iei,
batalioanele fiind cazate la 4 km unul de cel lalt, distan pe care factorii
de r spundere trebuiau s o parcurg zilnic, de mai multe ori;
- din punct de vedere al instruc iei, mai ales al instruc iei trupelor
în probleme de conducere auto, cu alte consecin e negative decurgând de
aici;
- din punct de vedere al rela iilor dintre regiment i alte corpuri
de trup sau autorit i administrative, se înregistraser numeroase
plângeri în leg tur cu deteriorarea pavajului i a drumurilor la
deplasarea tancurilor, respectiv afectarea terenurilor arabile folosite drept
câmpuri de instruc ie116.
Finalmente, factorii de decizie au recunoscut juste ea preten iilor
colonelului Biam, comandantul regimentului, în aceste probleme, îns
aplicarea efectiv a deciziei de evacuare/ocupare a terenului în disput a
mai întârziat câteva luni117.
Dup debutul promi tor din anii imediat consecutivi „Marelui
R zboi”, început anticipat de unele lu ri de pozi ie anterioare, arma
tancuri din armata român a trecut, pentru un deceniu, printr-o perioad
de eclips . La disfunc ionalit ile obiective ini iale, s-au ad ugat, mai
ales în anii 1926-1931, al i factori defavorizan i, precum propriile
deficien e de organizare i planificare, influen a anumitor elemente ale
contextului interna ional, atât la nivel doctrinar-militar, cât i al
percep iei asupra sistemului de rela ii externe ale statului.

I. 3 RELANSAREA PREOCUP RILOR (1932-1939)

Anii ’30 au marcat un reviriment al preocup rilor pentru arma

tancuri, pentru armament, în general, în contextul mai larg al evolu iilor
politice i economice ale vremii.
E ecul Conferin ei pentru Dezarmare de la Geneva din 1932 i
ascensiunea lui Adolf Hitler la conducerea Germaniei, împreun cu
delimitarea net acum a Italiei i Japoniei de sistemul Tratatelor de Pace

116
Ibidem, f.12-14
117
Ibidem, f. 35-36

37
de la Paris – Washington (1919-1922), au condus la o escaladare a
revizionismului la scar mondial , climatul politic interna ional devenind
tot mai nesigur. De i, în sine, reprezint un element pozitiv, dep irea
perioadei de criz economic mondial (1929-1933) a facilitat, în mod
obiectiv, eforturile de înarmare, în scopuri ofensive ori defensive,
punând la dispozi ia factorului politic resurse financiare suplimentare. În
aceste condi ii, s-au putut cristaliza, atât la nivel teoretic, cât mai ales
practic, r spunsuri clare pentru o serie de probleme ridicate în perioada
anterioar , în sensul perfec ion rii armei tancuri i, într-o accep ie mai
larg , în sensul motoriz rii i mecaniz rii for elor armate. Dac
motorizarea avea drept con inut i finalitate substituirea mi c rii umane
sau animale prin motor, procesul de mecanizare merge mai departe,
ma inile neservind doar ca mijloace de transport, ci constituind un mijloc
de lupt complet i de sine-st t tor , capabil s fie întrebuin at în
totalitate pe câmpul de lupt .
Una din cele mai importante probleme tactice privind utilizarea
tancurilor r mânea aceea a cooper rii cu infanteria, în condi iile unui
substan ial decalaj de vitez între cele dou arme complementare (la
momentul 1930, raportul între viteze era de 4-1, în defavoarea
infanteriei). O asemenea discrepan crea posibilitatea apari iei de rupturi
tactice, între care de lupt i infanterie, situa ie întâlnit pentru prima
dat în istorie la Cambrai (noiembrie 1917)118 i repetat în decursul
celui de al Doilea r zboi mondial i al altor confrunt ri militare, mai
mult sau mai pu in ample
Pe de alt parte, viteza era, al turi de num r, unul din elementele
cardinale de protec ie a tancurilor, deoarece posibilit ile de m rire a
blindajului erau limitate; dup calculele speciali tilor, pentru asigurarea
unei protec ii depline a tancului, exclusiv prin blindaj, ar fi fost necesar
ca greutatea vehiculului s ating 90 de tone119.
Dezvoltarea armei tancuri a determinat, aproape ipso facto,
putem spune, i perfec ionarea acelor arme menite s contracareze carele
de lupt moderne. Astfel, potrivit teoreticianului austriac al folosirii
tancurilor, generalul Eimannsberger, ap rarea optim anticar consta într-
o aglomerare de tunuri de calibrul 47 mm, în propor ie de 1 tun la 3
tancuri, respectiv 8-16 piese de artilerie pe un kilometru de front120. Al i

118
Dr. G. Ungureanu, M. oitariu, op.cit., p. 115
119
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dosar nr. 435, fila 232
120
Ibidem, f. 234

38
teoreticieni ai utiliz rii tancurilor în anii ’30, au fost Basil Liddel Hart
(Marea Britanie), Charles de Gaulle (Fran a), Herman G ring i Heinz
Guderian (Germania), Tuhacevski (U.R.S.S.) i George Marshall
(S.UA.).
În Marea Britanie, un produc tor consacrat de tancuri era
„Uzinele Armstrong”, unde erau fabricate mai multe modele de care de
lupt :
- carul extra-u or Carden Lloyd, în greutate de 2 tone, cu un
blindaj de 9 mm, dar apt s ating o vitez de 40km/h.;
- carul „Carden Lloyd M.K. II Vickers” (3,6 tone, 56 km/h.,
13mm);
- carul extra-u or „Carden Lloyd Amfibie” (3 tone, 60km/h –
uscat; 3 km/h – în ap , blindaj de 9 mm );
- carul de asalt u or „Vickers Armstrong”, (6,5 tone, 35 km/h.,
14 mm.);
- carul u or „Vickers Armstrong”, tip regulamentar – de 12 tone,
24 km/h., 14 mm.121.
Alte modele britanice de tancuri produse în anii ’30 au fost Mark
1, Mark 2, Valentino, Matilda, tancul mijlociu Cromwell, ca i modelul
amfibiu Vickers Garden 1935, capabil s urce pante cu peste 45°
înclina ie122. În general, tancurile britanice se caracterizau, deci, printr-o
anumit diversitate i o propor ie de tancuri mijlocii mai mare decât în
Fran a i în statele aflate sub înrâurirea doctrinei tradi ionale franceze
asupra locului i rolului tancurilor în cadrul sistemului militar na ional.
În pofida unor posibilit i în materie, legate de st pânirea unui
imperiu colonial destul de vast, mai ales în Africa de Nord i de Vest, i
de existen a unor tradi ii în domeniu, ca i de activitatea lui Charles de
Gaulle, Fran a interbelic a acordat dezvolt rii armei tancuri o
importan , eufemistic vorbind, minor . Practic, din acest punct de
vedere, ara care d duse lumii pe Napoleon I, s-a plasat pe ultimul loc
între Marile Puteri.
Conform concep iei promovate de factorii decizionali parizieni
cu o perseveren demn de o cauz mai bun , produc ia de care de lupt
se limita la tancuri u oare, utilizabile exclusiv în sprijinul infanteriei. O
u oar tendin de dep ire a limitelor anterior enun ate poate fi
identificat în anul 1933, când este produs tancul Renault D1, având

121
Ibidem, dosar nr. 633, fila 281
122
Dr. G. Ungureanu, M. oitariu, op.cit., p. 119-120

39
urm toarele caracteristici: greutate de 11 tone, vizet maxim de 15
km/h. i blindaj de 10-33 mm123.
Observ m, deci, cum cre terea grosimii blindajului a atras
aproape automat dup sine m rirea masei vehiculului124.
Un alt tip de tanc fran uzesc, par ial asem n tor cu D1, era carul
de lupt 35 S, care se diferen ia, totu i, de cel dintâi printr-o greutate
pu in mai mare (12 tone în loc de 11) i printr-o grosime a blindajului
per ansamblu (în medie) mai mare, respectiv 20-55 mm125.
Mult mai evidente au fost progresele Germaniei pe calea
înarm rii cu tancuri, în acest domeniu putându-se vorbi despre o
revolu ie sui generis, manifestat la nivel organizatoric, tehnic i tactic.
Ascensiunea lui Hitler la putere a dat un nou impuls produc iei germane
de armament i muni ii, chiar dac noua putere de la Berlin a rupt
colaborarea cu U.R.S.S., politic inaugurat prin Tratatul de la Rapallo i
clauzele lui secrete.
Anul 1934 a marcat apari ia atât a primei divizii germane de
tancuri, cu garnizoana la Weimar, urmat de alte dou divizii în 1935,
cât i inaugurarea produc iei de tancuri Panther 1, urmat de Panther II
(1935) i Panther III (1939)126. Anexarea Austriei (martie 1938) i
aservirea Boemiei i Moraviei, dup destructurarea statului cehoslovac
(martie 1939), au oferit posibilit i suplimentare de perfec ionare a armei
tancuri pentru Al Treilea Reich, inând cont de poten ialul i tradi iile în
materie ale teritoriilor acaparate „pa nic” (f r confrunt ri militare
propriu-zise). În momentul declan rii agresiunii asupra Poloniei i ipso
facto, a r zboiului devenit ulterior mondial, Germania hitlerist dispunea
de circa 2500 de tancuri, în majoritate mijlocii127.
Un document militar românesc de pe la jum tatea anilor ’30 nu
men ioneaz vreo „doctrin german ”, ca idee general asupra
întrebuin rii tancurilor, ci doar doctrinele american (bazat pe vitez ,
surprindere, ac iune independent ), francez (subordonarea fa de
infanterie), englez (o sintez între cea american i cea francez ) i, în
final, „doctrina rus ” (sovietic – n.n.), constând în organizarea de unit i

123
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R, Direc ia Tehnic , dosar nr. 633, fila 279
124
Ibidem
125
Ibidem, f. 281
126
Istoria armei tancuri…, p. 50
127
România în anii celui de-al Doilea R zboi Mondial, vol. I, Editura Militar ,
Bucure ti, 1989, p. 220

40
de care de lupt plasate în func ie de misiuni128. Doi ani mai târziu îns ,
generalul german Guderian a f cut public , într-o lucrare de specialitate,
o nou concep ie de lupt , constând în utilizarea masiv a tancurilor ca
for de oc, în cooperare cu avia ia de lupt , nu (doar) cu cea de
recunoa tere129.
Statul fascist italian avea avantajul dezvolt rii unor ramuri
industriale, precum construc ia automobilelor, respectiv a vaselor de
r zboi i de comer , ceea ce a permis ini ierea produc iei de care de lupt .
Primele încerc ri s-au f cut cu un car „Ansaldo” pe ro i mari cu
bandaje de cauciuc special aplicate, spre a nu derapa, îns rezultatele nu
au fost concludente, iar la finalul anilor ’20 s-a impus ideea construc iei
de tancuri Fiat i Fiat Ansaldo, de 3 tone, respectiv 5 tone, proiecte
demarate efectiv în 1930-1932. Ca num r, Italia dispunea în 1932 de
circa 700 de buc i, în majoritate de 5 tone130. Conform informa iilor
de inute de exper ii tehnici români, carul u or Ansaldo avea o putere de
43 C.P., viteza maxim atingând 40-42 km/h.. Tancul în cauz , care
ad postea doi servan i, putea urca pante înclinate 40°, iar autonomia sa
(raza de ac iune) era de 100 de kilometri131. Se observ tendin a
italienilor de a adapta arma tancuri la relieful montan, predominant în
peninsul . La vremea lor, carele de lupt produse în Italia lui Mussolini
s-au bucurat de interesul i aprecierea cercurilor str ine, mai multe state
europene, inclusiv U.R.S.S., importând asemenea vehicule militare.
Calit ile tancurilor italiene au fost puse par ial în lumin i de campania
contra Abisiniei, din perioada octombrie 1935-mai 1936. Spunem
„par ial”, deoarece nivelul de înarmare al statului est-african atacat era
prea redus pentru a permite o compara ie veritabil .
Din punct de vedere strict cantitativ în domeniul tancurilor,
raportul de for e între Fran a i Italia era de 5-1, la jum tatea anilor ’30,
celor 700 de care de lupt italiene, Fran a opunându-le, teoretic, 3500 de
care u oare, 50 mijlocie i 100 grele, ceea ce o plasa pe primul loc în
Europa, cu excep ia probabil a U.R.S.S.132.
Într-adev r, în statul sovietic, în prima parte a anilor ’30 s-au
înregistrat progrese substan iale pe calea industrializ rii, în general, i a
moto-mecaniz rii for elor armate, în particular. A contribuit la aceast

128
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dosar nr. 644, fila 59
129
Dr. G. Ungureanu, M. oitariu, op.cit., p. 117
130
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dosar nr. 644, fila 68
131
Ibidem, dosar nr. 1743, passim
132
Ibidem, dosar nr. 432, f. 201-202

41
orientare i concep ia lui I.V. Stalin, victorios în confruntarea cu Tro ki
la finalul anilor ’20. Pe de alt parte, oricât de impresionante ar fi
progresele colosului sovietic pe calea industrializ rii, nu mai pu in
impresionante, din alt perspectiv , r mân costurile umane ale acestui
salt economic: uciderea literalmente prin înfometare a milioanelor de
cet eni sovietici, mai ales din fertila Ucrain 133.
Revenind la motomecanizarea Armatei Ro ii, conform viitorului
mare al Kliment Voro ilov, în anul 1933 se înregistra un coeficient de
7,74 cai putere pentru fiecare soldat, fa de 2,6 în urm cu 4 ani.
Coeficientul de motomecanizare înregistrat în 1933 plasa armata
sovietic în fa a celei franceze i nord-americane, dar i în fa a celei
britanice, considerat cea mai motorizat (pân ) la acea dat 134.
Afirma ia precedent se cuvine îns nuan at , în sensul c , în cadrul
statului i al societ ii sovietice, aspectele cantitative treceau de multe ori
în fa a celor calitative, iar asupra altor caracteristici ale declara iilor cu iz
propagandistic nu mai este cazul s insist m. i alte date informative
de inute de structurile militare române ti conduceau la concluzia c , din
punct de vedere al motoriz rii i mecaniz rii, „U.R.S.S. este perfect
dotat ”. Mai concret, la jum tatea anilor ’30, Uniunea Sovietic de inea
10.000 de care de lupt , 150.000 de tractoare militare de tot felul i
10.000 de autoblindate, pe lâng camioane grele i alte automobile135.
Tancurile de inute de statul fondat de V.I. Lenin nu proveneau
exclusiv din produc ia proprie, ci i din cump rarea licen elor de la o
serie de firme britanice i americane, acte facilitate de doctrina stalinist
a „consolid rii socialismului într-o singur ar ” i a „abandon rii ideii
de revolu ie permanent ”, trâmbi at de Tro ki. În plin criz economic
mondial ( i foamete programat , pe propriul teritoriu), U.R.S.S. a
cump rat licen a pentru urm toarele modele de tancuri:
- Carden Lloyd extra-u or, diferen iat de cel britanic prin
ata area unei perechi de ro i directoare, ceea ce îi conferea o mai mare
stabilitate i u urin la trecerea peste obstacole. Varianta sovietic de
Carden Lloyd avea 2,7 tone, un blindaj de 10 mm. i putea atinge viteza
de 35 km/h.;
- Vickers u or, transformat în tancul sovietic T26, în greutate de
6,65 tone, cu un blindaj de 13 mm, capabil s ating 34 km/h.;

133
Eric Hobsbawm, XX – secolul extremelor, Editura Lider, Bucure ti, p. 442-444
134
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dosar nr. 435, fila 35
135
Ibidem, dosar nr. 644, f. 60

42
 - Christie (model nord-american), în greutate de 9 tone, dotat cu
un dublu sistem de propulsie (pe ro i, cu pân la 110 km/h. i pe enile –
pân la 60 km/h.) i cu un blindaj de maximum 13 mm.136.
O statistic mai detaliat privind num rul de tancuri de inut de
U.R.S.S., la finele anului 1934, men ioneaz 100 de tancuri grele, 1000
de tancuri mijlocii Christie, 4000 de tancuri Vickers i 5000 de tanchete.
Nu era men ionat num rul de tancuri produc ie proprie, tancurile MS 1
fiind marginalizate ca importan dup 1931137.
Din punct de vedere organizatoric, trupele sovietice de tancuri
erau grupate, la nivel superior, pe brig zi i regimente, diviziile speciale
de tancuri fiind înfiin ate în timpul celui de-al Doilea r zboi mondial,
dup debutul agresiunii germane138.
Din punct de vedere doctrinar, conform unui raport al
locotenent-colonelului N. Diaconescu, ideile principale sovietice asupra
utiliz rii tancurilor, erau urm toarele:
- instaurarea surprizei, prin suprimarea preg tirii de artilerie
premerg toare atacurilor decisive;
- economisirea unor mari cantit i de proiectile i materiale
indispensabile pentru crearea drumului de p trundere a infanteriei
atacatoare;
- asigurarea for elor de infanterie aflate în ofensiv contra
efectelor focului ap r rii adverse139. Generalul Iosif Iacobici identifica în
anul 1934 o serie de elemente din doctrina de lupt sovietic marcând o
tendin de salt calitativ în domeniu, facilitat de numeroasele acumul ri
cantitative. Mai concret, ofi erul român, ardelean de origine, observa c
„doctrina sovietic prevede îns , pe lâng întrebuin area masei carelor de
înso ire, ce conlucreaz cu infanteria în ofensiv […] i ac iunea
simultan sprijinit de artilerie i avia ie a unor grup ri de care de
înso ire în contra infanteriei de pe linia de oprire, iar a altor grup ri de
care grele de ruptur , contra rezervelor i artileriei” (s.n.). De altfel,
articolul 206 din Regulamentul Serviciului de Campanie Sovietic de
Care de Lupt prevedea inclusiv folosirea tancurilor în mas i pe
fronturi largi140. Afinit ile germano-sovietice în privin a viziunii de

136
Ibidem, dosar nr. 633, f. 281-282
137
Ibidem, dosar nr. 498, f. 73-74
138
Istoria armei tancuri…, p. 48
139
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dosar nr. 632, f. 58-60
140
General Iosif Iacobici, Ap rarea contra carelor de lupt i blindatelor în „Revista
Militar ”, LXXI, nr. 7-8/iulie-august 1934, p. 98

43
tactic a utiliz rii tancurilor nu trebuie s surprind , inând seama de
colaborarea între cele dou state în deceniul consecutiv perfect rii
Tratatului de la Rapallo i premerg tor instaur rii regimului politic
nazist.
Produc ia i importurile de tancuri au înregistrat cre teri
substan iale i într-o serie de state europene mici i mijlocii.
Astfel, în Spania func iona o fabric utilat pentru construc ia de
tancuri u oare, marca „Turbia”, în greutate de 6-7 tone, echipate, un tun
i o mitralier , protejate de un blindaj de grosime variabil (8-20 mm) i
capabile s se deplaseze cu pân la 20 de km/h.141, ceea ce, pentru anul
1935, nu (mai) era o performan deosebit . Înaintea r zboiului civil
(1936-1939), tancurile spaniole ac ioneaz în zona Rif (Maroc),
împotriva for elor tribale berbere anticolonialiste.
Mai performante erau tancurile suedeze, cel mai populat stat
scandinav producând, pe la jum tatea anilor ’30, patru tipuri Landsverk,
mai mult destinate exportului142. Tancul suedez Landsverk – 60, cel mai
cunoscut, cânt rea 8,3 tone i avea o capacitate a motorului de 160 de cai
putere. Echipajul vehiculului era format din 3 solda i (1 ofer, 1 tr g tor
i un ef), iar arma consta într-un tun de calibru relativ mic (20-37 mm).
În privin a posibilit ilor de deplasare, tancul produs în Suedia putea
atinge viteza de 50 km/h. i urca pante cu o înclina ie de pân la 40°,
vizibilitatea fiind realizat exclusiv prin mijloace optice143. Mult mai
cunoscute erau în România realiz rile în domeniu ale Poloniei i
Cehoslovaciei, dou state vecine rii noastre la acea dat , dar relativ
ostile una celeilalte i ale c ror alian e cu România prezentau unele
fisuri144.
Ca i în cazul statului nostru, ini ierea armei tancuri în armata
polonez se f cuse în strâns leg tur cu Fran a, îns evolu ia ulterioar a
evenimentelor a prezentat o serie de particularit i. În cazul polonez,
influen a doctrinar englez în materie a prevalat net asupra viziunii
tradi ionale franceze. Astfel, factorii români de r spundere în domeniu
constatau c : „polonezii consider , ca i englezii, carele s fie
întrebuin ate în lupt cu totul independent, diferit de concep ia francez ,
care consider carul de lupt un auxiliar al infanteriei”. Din punct de
vedere tactic, se miza pe „aruncarea blindatelor înainte, f r a se ine
141
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R, Direc ia 11 Tehnic , dosar nr. 435, fila 202
142
Ibidem, dosar nr. 644, f. 69
143
Ibidem, dosar nr. 1700, passim
144
Keith Hitchins, op.cit., p. 493-527

44
cont de alte arme”, cu avantajul posibilit ii ocup rii de pozi ii, dar i cu
dezavantajul unei posibile rupturi în dispozitiv, pe care inamicul s o
speculeze145.
O alt caracteristic distinct a polonezilor a fost preocuparea
mai accentuat pentru crearea unei industrii proprii de ap rare, un rol
deosebit în acest sens revenind regimului autoritar al Sana iei instaurat la
12-14 mai 1926 de Josef Pilsudki146. La moartea acestui important
personaj al istoriei contemporane poloneze (1935), ara dispunea de 3
regimente de tancuri cu circa 600 de ma ini, 2 divizioane de trenuri
blindate, 10 divizioane de automobile, un divizion autoblindat. Procesul
general de motorizare f cea i el progrese sensibile, la începutul anului
1933 existând 5 regimente motorizate, dotate cu material de fabrica ie
indigen 147.
Influen a britanic asupra Poloniei în domeniul carelor de lupt
nu s-a limitat la elemente de doctrin , ci a inclus i aspecte mai concrete
legate de fabricarea tancurilor. Astfel, tancul polonez T.K. (dup
ini ialele proiectantului s u, colonelul Tadeusz Korsakovski) era inspirat
de modelul englez Carden Lloyd. Carul de lupt T.K. avea dimensiunile
de 2,5, 1,78, respectiv 1,32 metri, cânt rea 2,2 tone i puterea de
trac iune se ridica la 1,2 tone.
Viteza sa maxim era de circa 45 km/h., iar o performan deosebit
consta în posibilitatea de a ac iona pe o raz de 250 kilometri, inclusiv în
pante înclinate la 45-47°148. În armata polonez se mai aflau în serviciu
un num r de peste 250 de tancuri vechi fran uze ti Renault, achizi ionate
din timpul conflictului polono-sovietic (1919-1921), precum i câteva
zeci de tancuri britanice Carden Lloyd, achizi ionate ulterior celor
franceze i anterior demar rii campaniei de dotare prin mijloace proprii.
Un obiectiv al conducerii armatei poloneze în anii 1935-1936 era
ob inerea unui tanc mijlociu, dup modelul celor fran uze ti similare149.
În momentul atac rii sale de c tre Germania hitlerist , Polonia dispunea
de circa 700 de tancuri, de 3 ori i jum tate mai pu in decât agresorul150.

145
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dosar nr. 638, f. 197
146
Înzestrarea armatei române în perioada interbelic (documente), coord. Comandor
dr. Marian Mo neagu, lt. col. dr. Petri or Florea, prof. Vasilica Manea, vol. II (1931-
1938), Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucure ti, 2008, doc. 14
147
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dosar nr. 435, f. 20
148
Ibidem, dosar nr. 628, f. 198-200
149
Ibidem, dosar nr. 632, f. 57
150
România în anii…, vol. I, p. 220

45
Astfel, de i l udabile în sine i demne de urmat, eforturile poloneze în
direc ia înarm rii, motoriz rii i mecaniz rii se vor dovedi, totu i,
insuficiente pentru a garanta securitatea frontierelor i chiar existen a
statului polonez.
Mai intense decât rela iile militare româno-poloneze au fost
rela iile rii noastre pe plan militar cu Cehoslovacia, care în anii ’30 era
o mare produc toare de tancuri pentru export. La uzinele
„ eškomoravska”, „Škoda” i „Tatra” se experimentau i construiau noi
modele de care de lupt , adesea în func ie de exigen ele transmise de
reprezentan ii partenerilor str ini151, dar, în general, era vorba de tancuri
u oare.
O realizare a industriei cehoslovace de profil, mai precis a
uzinelor, eškomoraska – Kolben – Danik, a fost tancul u or P.1 (2,6
tone, 1,35 m. în l ime). Acesta putea rula cu 50 de km/h pe drumuri bune
i cu 26 km/h pe teren obi nuit. În ceea ce prive te spa iile mai
problematice, men ion m capacitatea vehiculului de a urca pante de pân
la 45° înclina ie, de a traversa terenurile n moloase, gra ie greut ii
specifice de numai 0,4 kg/cm2. Un element demn de semnalat este
autonomia de 600 metri sub ap . Armamentul propriu consta în dou
mitraliere (ambele instalate în fa ), iar blindajul gros de 15 mm nu putea
fi penetrat de gloan e normale pân la 25 de metri. Costul unui tanc P.I
(produs în 400 de exemplare) reprezenta, f r armament, circa 750.000
lei152.
Din punct de vedere organizatoric, în cadrul armatei cehoslovace
erau constituite batalioane de tancuri i escadroane de autoblindate.
Batalioanele de tancuri erau considerate entit i aparte, subordonate
direct, fie Comandamentului Diviziei, fie colii de Infanterie, sub
raportul exerci iilor speciale, fie Ministerului, pentru chestiunile tehnice
speciale153.
Preocup ri pentru motorizare i mecanizare puteau fi identificate
i în cazul celor dou mici state revizioniste vecine României, Ungaria i
Bulgaria, în strâns dependen , în special în cazul Bulgariei, de centre
de putere i de produc ie str ine, în spe de Puterile Axei154.
În România, în mediile de specialitate, s-au f cut auzite i ecouri
ale realiz rilor în materie de armament din Japonia. Astfel, generalul Gh.
151
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dosar nr. 644, f. 66
152
Ibidem, dosar nr. 435, f. 16
153
Ibidem, f. 146
154
Dr. G. Ungureanu, M. oitariu, op.cit., p. 120-121

46
V. Popescu observa, într-un articol publicat în martie 1937, c în urm
cu circa 9 luni, în Imperiul de la Soare-R sare începuse programul
ambi ios, de motomecanizare integral a armatei pân în vara anului
1938, pe baza unui buget de circa 40.000.000 de lire sterline155. Înc
înainte de demararea programului de înarmare men ionat, mai precis la
14 noiembrie 1935, N. Hoveanu ar ta într-un raport c „trustul
Mitsubishi din Tokyo […] fabric în uzinele sale tot ceea ce mintea
omeneasc poate s conceap în materie de armament…”, enumerând,
printre multe alte produse, tancurile i autoblindatele. În ceea ce prive te
posibilitatea aprovizion rii armatei române cu armament japonez, autorul
raportului eviden ia c vânz rile se f ceau numai în lire sterline, iar
raportul calitate-pre era unul foarte avantajos, îns nu punea în ecua ie
costurile transportului efectiv pân în România156.
În Statele Unite ale Americii, eforturile sistematice de produc ie
a tancurilor au demarat la finele anilor ’30, în contextul încerc rilor
pre edintelui Franklin Delano Roosevelt de a dep i limitele iner iei
izola ioniste a concet enilor s i. Centrul tanchi tilor nord-americani va
fi, începând de acum, Fort Knox, iar personalitatea cu rolul cel mai
însemnat în domeniu va fi generalul George Marshall157. Eforturile sale
în domeniu au avut drept predecesor pe generalul Pershing, care în anii
’20 insista pentru dezvoltarea noii arme, sesizând o anume r mânere în
urm , cel pu in din punct de vedere cantitativ. La jum tatea anilor ’30,
un alt ofi er superior nord-american, generalul James E. Fecket, atr gea
aten ia c , dup informa iile sale, Statele Unite ale Americii dispuneau
doar de 12 tancuri moderne, fa de 1000 de tancuri de tip vechi. În
acela i timp, eful Statului Major American, mult mai cunoscutul general
Douglas MacArthur, solicita procurarea, în regim de urgen , a 200 de
tancuri mijlocii model Christie, în greutate de 14 tone, dar i a 300 de
tancuri mai mici de 3,5 tone, capabile îns de a transporta cu maximum
80 de km/h, un echipaj de 5 solda i, înarma i cu un tun de 37 milimetri i
câteva mitraliere158.
Anii ’30 au consemnat i folosirea modelelor mai vechi sau mai
noi de tancuri, cu rezultate variabile, în mai multe conflicte armate
locale, din spa iul extra-european (Manciuria, Paraguay-Bolivia,

155
Gen. Gh. E. Popescu, Motomecanizarea la noi, în „Revista Militar ”, LXX, nr.
3/martie 1937, p. 6
156
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dosar nr. 632, f. 91-92
157
Istoria armei tancuri…, p. 47
158
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia 11 Tehnic , dosar nr. 435, f. 152-155

47
Abisinia) i, finalmente, european (R zboiul civil din Spania, în multe
privin e o „repeti ie general ” pentru viitoarea conflagra ie mondial ).
Dac în campania din Manciuria, declan at de japonezi în
august 1931, efectul utiliz rii tancurilor de c tre agresori a fost unul
minor159, evenimentele militare de la jum tatea anilor ’30 din America
de Sud i Africa de Est s-au caracterizat i prin eviden ierea rolului
blindatelor pe enile în fa a unei defensive de tip tradi ional160.
O situa ie cu totul aparte s-a înregistrat în cursul r zboiului civil
spaniol, izbucnit dup câ iva ani de virulente confrunt ri politico-
electorale, la 18 iulie 1936, prin faimosul îndemn cifrat al generalului
Francisco Franco (1892-1972): „În toat Spania, cerul este f r nori161.
Foarte rapid, în sprijinul uneia sau alteia dintre cele dou tabere
hispanice („republicanii” i „na ionali tii”) au intervenit for e str ine
(U.R.S.S., Mexic, Brig zile Interna ionaliste vs. Germania, Italia,
voluntari de extrem dreapta etc.)162. Republicanii dispuneau de o
varietate de modele de tancuri, îns num rul lor total nu era foarte mare.
Dintre tipurile mai r spândite, cit m Renault F.T. 1917, Vickers (12
tone) i tancul Christie (12 tone, 60km/h, 3 mitraliere, tun de 37 mm,
motor 750 C.P.), de concep ie nord-american i fabrica ie sovietic .
Na ionali tii dispuneau de un num r mai mare de tancuri, în special Fiat
Ansaldo, model 1933-1934163 .
În ceea ce prive te folosirea propriu-zis a carelor de lupt pe
enile, trebuie spus c ambele tabere au recurs la tancuri, pentru diverse
misiuni, inclusiv de cercetare, îns limitele tehnologice i-au spus
cuvântul, mai ales în mun i i ora e, unde posibilit i de camuflare a
armelor anticar erau mai mari. Cu toate acestea, r zboiul civil spaniol a
consemnat i dou exemple de folosire fructuoas a tancurilor, în atacuri
de la colinele Brunete-Belchide, respectiv ofensiva franchist final , pe
direc ia Aragon-Catalonia164.
Pornind de la diverse date ale unei probleme complexe,
teoreticienii militari au v zut în r zboiul civil spaniol, fie sfâr itul armei

159
Gen. I. Iacobici, op.cit., partea a III-a, în „Revista Militar ”, LXXI, nr. 11/nov.1934,
p. 9
160
Gen. Gh. E. Popescu, op.cit, p. 3-8
161
Joseph Perez, Istoria Spaniei, edi ie C t lin Mihai, Artemis, Bucure ti, 2007, p. 766-
768
162
Ibidem, p. 776-778
163
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R, Direc ia Tehnic , dosar nr. 1157, f. 8
164
Ibidem

48
tancuri, fie dovada necesit ii unor îmbun t iri la nivel tehnic, dar i
tactic, al cooper rii cu alte arme165.
Evolu iile i evenimentele având în prim-plan arma tancuri nu au
r mas f r ecou în mediile i structurile specializate ale armatei române,
înregistrându-se atât lu ri de pozi ie la nivel doctrinar (teoretic), cât i
ini iative i unele rezultate practice. Concep iile „tradi ionale” privind
trac iunea animal au trecut în plan secund, de i decalajul economic i
tehnologic fa de statele occidentale i decalajul demografic fa de
Uniunea Sovietic se men ineau. Pe un plan mai larg, al realit ilor
politice i economice na ionale, men ion m nuan area atitudinii P.N. .
fa de problema industrializ rii rii (1932) i perioada de avânt
economic corespunz toare grosso-modo guvern rii lui Gheorghe
T t rescu166. Pe de alt parte, nici degradarea tot mai evident a
climatului politic interna ional nu putea s r mân f r urm ri în spa iul
românesc, cel pu in la nivelul viziunii generale.
Revenind la problema specific a tancurilor, men ion m, în
primul rând, un studiu datorat generalului Iosif Iacobici, publicat în
revista „România Militar ” pe parcursul p r ii a doua a anului 1934, în
cuprinsul a trei numere distincte ale publica iei amintite. Ofi erul român,
viitor ef al Marelui Stat Major sub regimul Antonescu, pân la ruptura
de „Conduc tor”, aborda spinoasa problem a ap r rii contra carelor de
lupt i a blindatelor, în special prin prisma iminen ei unui atac sovietic.
Iacobici începea prin a constata c „instruc ia noastr tehnic i tactic ,
prezint actualmente un atât de mare gol în ce prive te toate problemele
în leg tur cu motorizarea, încât […] însu i M.S.Regele a crezut necesar
de a ne indica aceast lacun ordonând m surile drastice”; articolul
continua cu eviden ierea progreselor sovietice în materie, analiza
posibilit ilor române ti de ripost i avansarea unor propuneri concrete
privind desf urarea instruc iei antitanc167. În privin a posibilit ilor
momentane de ap rare ale României, Iosif Iacobici distingea, ca grad de
eficien , tunurile de 37 mm i 53 mm, ultra-proiectilul Holger i î i
exprima convingerea c era imperios necesar achizi ionarea de tunuri
antitanc.168.

165
Ibidem
166
Aurelian Chistol, România în anii guvern rii liberale Gh. T t rescu (1934-1937), Ed.
Cetatea de Scaun, Târgovi te, 2007, passim
167
Gen. I. Iacobici, op.cit., partea I, „Revista Militar ”, LXXI, nr. 7-8/iulie-august 1934,
p. 92
168
Idem, p. 100-112

49
 În eventualitatea unui atac sovietic, generalul român estima un
raport de 45 de tancuri sovietice în fa a a 35 pu ti mitraliere române ti i
eviden ia necesitatea ca focul infanteriei s fie organizat optim. Varianta
apelului la artilerie (tunari) era privit cu scepticism, accentul decisiv
fiind pus pe organizarea dispozitivului de infanterie, în adâncime, i pe
m surile de ap rare pasiv . Concluzia era c , pentru respingerea unui
atac cu tancuri, era necesar cooperarea foarte bun între infanterie, cu
tot armamentul ei i „munca bra elor”, artilerie, îndeosebi prin tunurile
puse la dispozi ia infanteriei, i trupele de geniu, care s valorifice i s
construiasc obstacole naturale169.
În cea de-a treia parte a amplului s u studiu, publicat în
noiembrie 1934, Iosif Iacobici abordeaz problema organiz rii instruc iei
pentru defensiva anticar, chestiune considerat de autor „aproape total
necunoscut ap r rii noastre”. Pe lâng aspectele de ordin tehnico-tactic
ale instruc iei, autorul distinge i „un aspect moral”. Astfel, în timpul
orelor de preg tire, se impunea a fi scoase în eviden lacunele i limitele
armei tancuri (vizibilitatea slab pe câmpuri acoperite cu praf, precum i
exemplele concrete de e ec al tancurilor, în timpul r zboiului civil din
Rusia (1918-1920), al luptelor nipono-chineze de la Shanghai (1932), dar
i al revoltelor tribale din Siria, la acea vreme teritoriu aflat sub mandatul
Fran ei, incluzând i Libanul de ast zi. Pornind de la acest ultim
exemplu, era avansat ideea concret a folosirii pr jinilor cu grenade la
cap t, ca arm antitanc, în zonele muntoase, dup exemplul druzilor170.
A adar, ideea general care se desprinde la cap tul prezent rii asupra
studiului realizat de Iacobici, este aceea c , pentru statul român, solu ia
optim era dezvoltarea armelor anticar, pentru a nu fi total dep i i de
progresele la nivel mondial în materie de tancuri. O idee similar
expunea i colonelul C. Ionescu, la începutul anului 1937, argumentând
c posibilit ile de dezvoltare în materie erau minore, în cazul statului
român, în raport cu Marile Puteri, i concluzionând c „dispunând de un
num r redus de care de lupt , suntem datori s ne gândim atât la
organizarea ap r rii contra lor cu mijloacele de care dispunem, cât i la
procurarea de noi mijloace de ap rare”171.
Nici generalul Gheorghe E. Popescu nu merge mai departe în
privin a tancurilor, de i era un adept fervent al motomecaniz rii armatei
169
Idem, partea a II-a, în „Revista Militar ”, LXXI, nr. 10/oct.1934, p. 5
170
Idem, p. 8-9
171
Col. C. Iona cu, Artileria i Carele de Lupt , în „Revista Militar ”, LXXIV, nr.
3/martie 1937, p. 56-83

50
române. Astfel, în fa a argumentului cu slaba calitate a drumurilor din
România, v zut ca un impediment în calea motomecaniz rii, generalul
Popescu invoca o serie de contraexemple („Sunt drumurile noastre mai
rele decât cele din Abisinia? […] Sunt ploile din Basarabia mai
dezastruoase pentru comunica ii decât ploile din Abisinia?”), amintind
de realiz rile U.R.S.S., ale unor state sud-americane i neuitând s aduc
în discu ie resursele petroliere ale României172. În programul minimal
elaborat în consecin a exemplelor i contraexemplelor prezentate,
generalul propunea, între altele, „dotarea armatei cu tunuri antitanc
absolut i urgent necesare (s.n.), în num r minim de o pies batalion”, i
doar „reorganizarea i dotarea cu materiale moderne a Regimentului
Carelor de Lupt .”173.
O viziune asem n toare reg sim i la locotenent-colonelul I.
Rudeanu, care considera c tancul „este un factor important în atac, f r
a fi totu i esen ial i indispensabil, a a cum este artileria. Lipsa lui în atac
va trebui s o suplinim cu alte mijloace cum ar fi: o mai bun preg tire
de artilerie, consum mai mic de muni ie, progresie mai lent a atacului,
densitate mare a carelor de lupt , acolo unde sunt folosite”174. I. Rudeanu
a con tientizat, mai bine decât mul i al i ofi eri români, adev ratele
semnifica ii ale r zboiului civil spaniol pentru dezvoltarea armei tancuri:
„Cu toate c în r zboiul din Spania, carele nu au dat întotdeauna
satisfac ie, e ecul s-a explicat nu prin lipsa lor de valoare, ci prin
întrebuin area în condi ii neprielnice, f r sprijin de artilerie, f r
anihilarea artileriei anticar inamice, pe teren prea fr mântat…”175.
Viziunea oficial în aceea i chestiune a fost îns , alta, destul de departe
de realitate: o sintez special privind luptele din Spania, întocmit la
Sec ia a 2-a Informa ii a M.St.M. român con inea i aser iunea potrivit
c reia tancurile ar fi pierdut definitiv competi ia cu contra-arma
reprezentat de tunurile utilizabile anticar176.
Ce s-a f cut îns concret, pentru dezvoltarea armei tancuri, la
nivelul serviciilor de specialitate, al diverselor institu ii i structuri cu
atribu ii?

172
Gen. Gh. E. Popescu, op.cit., p. 3-8
173
Idem, p. 9-11
174
Lt. col. I. Rudeanu, Contribu ii cu privire la întrebuin area carelor de lupt la o
armata slab dotat , în „Revista Militar ”, LXXV, nr. 9/septembrie 1938, p. 48
175
Idem, p. 36
176
C.S.P.A.M.I., fond M.St.M. , Sec ia a 2-a Informa ii, dosar nr. 805, f. 57-59

51
 În primul rând, merit amintit faptul c forurile decizionale au
con tientizat din ce în ce mai clar starea de înapoiere a României din
punct de vedere al înzestr rii cu armament, situa ie valabil nu numai
prin raportarea la Marile Puteri occidentale sau U.R.S.S., ci i prin
compara ie cu alte state mici i mijlocii din regiune, element destul de
incomod. Astfel, generalul Aristide T n sescu, eful Inspectoratului
General Tehnic al Armatei, constata, la începutul anilor ’30: „România
este, din punctul de vedere al industriei de r zboi, exact în situa ia de
acum 15 ani”, pe când în Polonia începuser s se vad rezultatele unor
eforturi sus inute ne tiute în domeniu177. Trei ani mai târziu, generalul
Constantin S n tescu (1885-1947), faimos pentru rolul pe care avea s -l
îndeplineasc la 23 August 1944, se exprima astfel: „Au trecut 15 ani de
la r zboi, în care timp toate armatele s-au înt rit i continu a se înt ri i
a se preg ti de r zboi. Armata noastr a stagnat, însumând, an dup an,
efectele lipsurilor de tot felul, care ne-au dat contingente dup
contingente tot mai mediocru preg tite de r zboi. Starea actual de
nepreg tire nu mai poate dura, f r a primejdui viitorul rii. Sunt
cheltuieli care, în aceste timpuri, pot p rea sacrificii, dar care, totu i,
trebuiau f cute neap rat, pentru ca, mai târziu, s nu devin imposibil de
acoperit sau tardive178.
În ceea ce prive te domeniul mai concret al armei tancuri,
semnalul unei schimb ri de percep ie în domeniu s-a consemnat cu
prilejul edin ei din 6 noiembrie 1931, în Comitetului Materialelor de
R zboi, consacrat par ial carelor de lupt . La cap tul reuniunii militare
men ionate, au fost avansate urm toarele propuneri:
- acordarea unei aten ii preferen iale pentru tancul „Renault –
1927”, considerat cel mai adecvat caracteristicilor poten ialului teatru de
r zboi din România (greutate 7,8 t, tun scurt de 75 mm pe o mitralier ,
calibru 7,92 mm, echipaj din 2 servan i; viteza maxim 18,5 km/h.,
motor 60 C.P., raz de ac iune 12km, blindaje puternice, capacitatea de a
urca pante de 45°;
- organizarea a patru regimente de tancuri, incluzând 324 de
vehicule, dintre care dou treimi (216) dotate cu tunuri calibru 75, iar
restul (108) cu mitraliere calibrul 7,52 mm. La baza organiz rii fiec ruia
din cele patru regimente urma s stea plutonul, alc tuit din 3 echipaje cu
trei tancuri, din care 2 dotate cu tunuri i unul cu mitralier , iar la vârful

177
Înzestrarea armatei române…, vol. II, doc. 14
178
Idem, doc. nr. 83

52
structurii de organizare urma s stea o brigad , grupând toate cele patru
regimente179.
Propunerile de mai sus au fost re inute, într-o m sur
substan ial , de c tre Comitetul Consultativ al Infanteriei, care le-a i
reiterat la data de 14.06.1932180.
Efectele practice ale acestor reorient ri au întârziat îns s apar .
De pild , o situa ie a comenzilor de materiale în ar i str in tate nu
include nicio referire specific la arma tancuri sau „care de lupt /asalt”,
pentru a respecta terminologia vremii.
Problema motomecaniz rii armatei române, în particular a
înzestr rii cu tancuri, a continuat s fie abordat într-o serie de studii cu
caracter oficial i confiden ial.
Într-un asemenea material, elaborat în anul 1934, erau ini ial
trecute în revist trei doctrine privind motorizarea i anume:
- reorganizarea complet a armatei de uscat, prin motorizarea
total (cazul anglo-american);
- reorganizarea armatei actuale prin utilizarea de unit i
motorizate în cadrul actualelor mari unit i, în scop ofensiv (modelul
francez);
- reorganizarea armatei actuale prin utilizarea de unit i
motorizate, f r a renun a la principiile tactice ini iale (cazul
Germaniei)181.
Autorii studiului apreciau c solu ia a treia („german ”) era cea
mai adecvat României, unde infanteria r mânea principala arm , iar
posibilit ile tehnice erau considerate modeste. O preferin de ordin
concret avea ca obiect tancul britanic u or Carden Lloyd182, despre al
c rui renume am amintit în prima jum tate a sub-capitolului.
Referiri la arma tancuri g sim i într-un amplu i bine structurat
studiu semnat de generalul Ion Antonescu, eful Marelui Stat Major, tot
în anul 1934: „Carele de lupt demodate. Nu mai pot fi utilizate într-un
r zboi viitor”. Pentru remedierea acestei situa ii erau luate în calcul mai
multe variante, precum diverse mijloace improvizate, utilizarea carelor
de lupt de inute sau ajutorul statelor (considerate) aliate: Fran a (tancuri
u oare Renault), Cehoslovacia, Polonia (tancul Carden Lloyd etc.). Nu
era omis nici posibilitatea fabric rii de tancuri u oare i mijlocii în ar ,
179
Idem, doc. nr. 14
180
Idem, doc. nr. 87
181
C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia a 2-a Informa ii, dosar nr. 445, f. 19-21
182
Ibidem, f. 36-38

53
la Uzinele Re i a, pornind (tot) de la modelul Carden Lloyd, a c rui
licen era cump rat . În fine, nu era neglijat nici posibilitatea strângerii
de fonduri, prin instituirea unor taxe suplimentare, care s permit , dup
estim rile lui Antonescu, achizi ionarea a 1/4 din carele de lupt
necesare într-un interval de 5 ani183. Oricum, dup expresia de mai târziu
a lui Marin Preda, „timpul nu mai avea r bdare”, iar situa ia armei
tancuri, ca, de altfel, a armatei române în ansamblul ei, nu era deloc
mul umitoare.
Num rul de tancuri de inute r mânea acela i din urm cu 10 ani
(76 din care 48 dotate cu tunuri i 28 cu mitraliere), iar dotarea cu piese
de artilerie anticar acoperea abia 10% din necesar în anul 1934, din punct
de vedere strict cantitativ, calitativ situa ia fiind înc mai pu in
satisf c toare184.
În consecin , perioada 1931/1932-1934 a fost una a planurilor, a
proiectelor, dovedind, într-adev r, o schimbare de orientare, îns primele
încerc ri efective de materializare a imperativelor de modernizare a
armatei, s-au consumat dup 1935.
În anul 1935, s-a adoptat ini iativa organiz rii unui concurs de
tancuri în România, pentru a facilita luarea unei decizii privind modelul
de tanc care urma s fie achizi ionat de statul nostru. La competi ie au
fost invitate s participe un num r de 7 firme, îns pân la data de 26
septembrie oferte complete nu veniser decât din partea Poloniei
(fabricile poloneze de tancuri erau monopol de stat). La polul opus se
situau uzinele Vickers i Renault, care nu formulaser niciun r spuns.
Uzinele eškomoravska nu puteau prezenta decât o parte din modelele
de armament produse, iar uzinele Škoda i Fiat-Ansaldo comunicaser
doar acceptul de principiu pentru participarea la concurs, f r niciun fel
de preciz ri suplimentare ulterioare185. În aceste condi ii, competi ia a
fost amânat , pentru a fi definitiv contramandat în luna noiembrie, când
s-a constat c , de fapt, toate firmele contactate preferau s î i prezinte
materialul la sediul propriu186. În consecin , o comisie ad-hoc a vizitat,
la finele lui 1935, uzine produc toare de care de lupt din Marea
Britanie, Fran a, Elve ia i Cehoslovacia187.

183
Înzestrarea armatei române…., vol. II, doc. 82
184
Idem, dos. nr. 72
185
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dosar nr. 1157, f. 8
186
Ibidem, dosar nr. 635, f. 109-110
187
Ibidem, f. 113-123

54
 În contextul eforturilor vizând organizarea concursului respectiv
de tancuri, merit amintite încerc rile reprezentan ilor firmei nord-
americane Otto Kafka Incorporated, cu sediul la New York, de a lua
contact cu oficialii români. Astfel, la 24 iulie 1935, un anume B.D. Zissu
f cea cunoscut, în scris, conducerii armatei, faptul c firma new-yorkez
amintit se afla „în m sur a furniza României tancuri de absolut ultimul
tip la pre uri i condi ii de plat avantajoase”, de tip Dinton-Impenetra;
avantajele modelului de tanc în cauz erau, conform lui Zissu, pre ul
mult inferior, posibilit ile rapide de înlocuire a pieselor defecte (firma
având sucursale peste tot), construc ia foarte solid i compact ,
varietatea combustibililor accepta i (inclusiv alcool!) i posibilit ile de
reconversie în tractor agricol188.
Invita ia Ministerului Ap r rii Na ionale, din 20 august 1935,
pentru participarea la concursul de tancuri planificat, la acea dat , pentru
luna septembrie, nu a fost acceptat de partea american integral i
imediat, ci a fost formulat condi ia ca modelele prezentate s fie imediat
achizi ionate de statul român189, condi ie greu de acceptat pentru oficialii
bucure teni. O nou ofert a concernului reprezentat de B.D. Zissu la
Bucure ti, a fost înaintat la 12 noiembrie 1935 i consta în suportarea de
c tre partea nord-american a cheltuielilor de voiaj pentru o delega ie
român în S.UA. i înapoi, cu condi ia ca partea român s comande cel
pu in 25 de unit i complete. În cele din urm , varianta unei în elegeri cu
Otto Kafka Incorporated a fost abandonat din cauza a dou
impedimente considerate de c tre români insurmontabile: cuantumul
mare al cheltuielilor de transport i imposibilitatea aprovizion rii în caz
de r zboi190.
Tot o idee nematerializat în fapt a fost i aceea a achizi ion rii
de tancuri suedeze Landsverk, o ofert în acest sens fiind transmis
Inspectoratului General Tehnic al Armatei în prim vara anului 1936 de
c tre inginerul Herbert Wiessner191.
Amplificarea eforturilor în direc ia achizi ion rii de tancuri i de
alte vehicule blindate a avut drept consecin reluarea dezbaterilor asupra
calit ilor i capacit ilor infrastructurii române ti. Astfel, la finele lunii
octombrie 1936, Direc ia 11 Tehnic se adresa Marelui Stat Major cu
solicitarea de a se comunica date despre rezisten a podurilor pe oselele
188
Ibidem, dosar nr. 632, f. 9-10
189
Ibidem, f. 18-40
190
Ibidem, f. 149-150
191
Ibidem, dosar nr. 638, f. 73

55
na ionale, jude ene i vicinale, în perspectiva achizi ion rii de „tr suri
blindate”192. R spunzând prompt acestei solicit ri, eful Sec iei a 6-a –
Comunica ii i Transporturi – din cadrul M.St.M., colonelul Stavrat
Olimpiu, preciza c limita maxim de rezisten a podurilor permanente
era de 23 de tone, indiferent de materialul de construc ie (metal, beton,
piatr ) i de amplasament (drum na ional, jude ean sau comunal), în timp
ce podurile mixte i provizorii puteau suporta greut i mergând de la
minimum 3 tone, pe drumurile comunale, pân la 10-12 tone pe oselele
na ionale193.
Finalmente, anii 1936-1937 au consemnat achizi ionarea de
tancuri din Cehoslovacia, detaliile acestei opera iuni fiind, în general,
cunoscute în istoriografia româneasc de specialitate. În ceea ce ne
prive te, vom prezenta în cele ce urmeaz , câteva repere mai importante
ale acestei ac iuni, în care un rol de seam a revenit Ministerului
Înzestr rii Armatei pentru R zboi (M.I.A.P.R.), înfiin at în anul 1935. În
anul urm tor au fost comandate din Republica Cehoslovac un num r de
35 de tancuri R1 .K.D. i 126 care de lupt R2 Škoda194. Conform unui
document militar românesc, din august 1936, caracteristicile principale
ale tancului R2 Škoda erau greutatea de 10,35 tone, dimensiunile de 5,2,
respectiv 2,32 metri, blindajul cementat i 125 cai putere. În ceea ce
prive te aprovizionarea cu muni ii pentru tun, erau stocate 75 de lovituri,
dintre care 10 de ruptur perforante, iar restul de 65 percutante. Stocul de
muni ii pentru cele dou mitraliere includea 2500 de lovituri. Echipajul
era alc tuit din 3 oameni (conductor, tunar, telegrafist), iar viteza
maxim de deplasare era de 35 km/h195. Tancurile .K.D. erau mult mai
u oare, greutatea lor nedep ind 4 tone, fapt compensat par ial printr-o
vitez de deplasare superioar – 45km/h.196.
Livr rile de tancuri din Cehoslovacia au debutat în mai 1937,
îns disfunc ionalit ile nu au întârziat s apar , din cele mai diverse
cauze, începând cu inadecvarea ini ial a carelor de lupt la specificul
fizico-geografic al României i terminând cu agravarea situa iei statului
cehoslovac, pân la disolu ia acestuia, în intervalul 28.09.1938-
17.03.1939.

192
Ibidem, dos. nr. 809, f. 10
193
Ibidem, f. 12
194
Ibidem, dosar nr. 1251, f. 49
195
Ibidem, dosar nr. 739, passim
196
Lt. col. Constantin Oni or, op.cit, p. 161

56
 Alte comenzi au vizat Fran a; la 21 decembrie 1937 au fost
comandate 200 de care de lupt R35, în multe privin e asem n toare
carelor de lupt cehoslovace R2 Škoda, iar în aceea i perioad au fost
comandate 300 de buc i enile tip U.E., model Renault. Pentru cele 200
de care de lupt s-a prev zut posibilitatea unor adapt ri ulterioare la
condi iile concrete ale spa iului românesc, ele urmând a fi aduse în ar
f r armament197. Au intervenit, i în acest caz, mai mul i factori
perturbatori, atât de ordin politic (încrederea româno-francez reciproc
începea s î i arate limitele), cât i de ordin strict tehnologic, primele
livr ri efective consumându-se la începutul anului 1939198. Noi
disfunc ionalit i au ie it la iveal cu prilejul primelor aplica ii practice
desf urate la cump na lunilor mai-iunie din anul 1939, ceea ce a obligat
pe speciali tii români la regândirea unor aspecte de înzestrare cu tancuri
a armatei199.
Din punct de vedere cantitativ, merit amintit faptul c , pân la
15 iunie 1939 în ar fuseser primite 35 de care de lupt R1, din cele
417 comandate, dar i toate cele 126 care de lupt R2, comandate200.
Accelerarea evolu iilor negative în planul rela iilor interna ionale
a atras dup sine, direct sau indirect, oricum, destul de rapid, îngustarea
posibilit ilor de aprovizionare a României cu armament, reliefând cum
nu se putea mai bine consecin ele gravelor erori i omisiuni în materie,
din primul deceniu interbelic. A fost reluat precipitat ideea fabric rii de
tancuri în ar , de data aceasta rolul primordial în aceste planuri revenind
uzinelor „Malaxa” din Bucure ti, patronate de un apropiat al
ambi iosului i autoritarului suveran Carol al II-lea (1930-1940). Astfel,
un imperativ na ional se dorea a fi îmbinat cu interese de ordin
particular, clientelar.
La 3 aprilie 1939, dup dezmembrarea statului cehoslovac, într-
un moment când situa ia la grani ele de vest i nord ale României era
destul de incert 201, a fost încheiat un act, contractul în 18 articole, între
Uzinele „Malaxa” i M.I.A.P.R.. Obiectul în elegerii îl constituia un lot
de 300 enile U.E. model Renault cu remorc U.K. i 382 care de lupt
R1, model .K.D.. Acestea din urm trebuiau s corespund caietului de

197
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dosar nr. 1254, f. 83
198
C.S.P.A.M.I., fond. M.I.A.P.R., Cabinetul Ministrului, dosar nr. 8, f. 97
199
Istoria armei tancuri…, p. 59
200
Ibidem
201
A se vedea de ex. Henri Prost, Destinul României (1918-1954), Editura Compania,
Bucure ti, 2006, p. 190

57
sarcini care servise la recep ia acelora i materiale de c tre armata
român . Livrarea materialelor de c tre Uzinele „Malaxa” era planificat
a se face într-un interval de 4 ani (1 septembrie 1939-1 septembrie
1943), într-o caden trimestrial mai accelerat în ultimii doi ani. Pre ul
total al comenzii era de circa 1 miliard de lei, dintre care 60%
(584.460.000 lei) era reprezentat de costul celor 382 de tancuri202.
Evolu ia ulterioar a evenimentelor nu a marcat materializarea acestui
proiect, în sensul stipulat în contractul din 03.04.1939, primele tancuri
române ti fiind produse spre sfâr itul perioadei de regim antonescian203.
Data de 1 septembrie 1939 va r mâne îns în istorie ca zi a atacului
german asupra Poloniei, ostilit ile începute atunci necontenind pân în
1945 i cuprinzând, practic, întreaga planet . Evenimentele dramatice
din septembrie 1939 g seau armata român deficitar la capitolul
motomecanizare, inclusiv în domeniul tancurilor. De altfel, de i
importan a motomecaniz rii nu (mai) era t g duit (acum) de nimeni, în
privin a tancurilor, unele cadre cu func ii de r spundere, tributari
concep iilor defensive, acordau mai mult aten ie, în planurile lor,
ap r rii anti-car. Astfel, la 26.05.1938, în cadrul edin ei Comitetului
Materialelor de R zboi, generalul A. T n sescu a ridicat (doar) problema
dot rii carelor de lupt R1 cu aparate de emisie-recep ie, în timp ce
generalul Arge eanu a pus problema dot rii pe scar larg cu tunuri
anticar de 47 mm.. Concret, ca o prim urgen , se propunea dotarea
fiec rei divizii de infanterie cu o companie de 6 tunuri, inta final fiind
un raport de 3 companii anticar la fiecare divizie de infanterie (câte una
pentru fiecare regiment)204.
Din p cate, era destul de târziu pentru asemenea planuri,
l udabile în sine. Dar, în timp ce la Bucure ti se punea problema asupra
ce mai era de f cut, în multe alte centre se realizaser performan e
notabile.

202
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dosar nr. 814, fila 83-84
203
General de divizie Ion Gâdiu , col.dr. Dumitru Dobre, op.cit., passim
204
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R , Direc ia 11 Tehnic , dosar nr. 1157, fila 5-6

58
 I.4. NEUTRALITATEA (1939 – 1941)

La începutul anului 1939, pericolul unui conflict mondial

mocnea, chiar dac puterile occidentale încercau, prin toate mijloacele,
men inerea p cii. Chamberlain i Daladier considerau c semn turile
puse pe acordurile de la München i Paris aveau s fie suficiente pentru
pacea i stabilitatea în regiune.
În aceea i perioad , Austria nu mai exista, Cehoslovaciei îi
fuseser luate fortifica iile, iar Italia dorea s - i l rgeasc sfera de
influen în Balcani205. În afara considerentelor personale ale lui Hitler,
ocuparea Austriei din 12-13 martie avea un scop bine definit –
împiedicarea reconstituirii vechii Austro-Ungarii sub control italian.
Profitând de mobilizarea trupelor cehoslovace, dou luni mai târziu,
Hitler va deschide problema sude ilor i va for a reglementarea
interna ional a crizei. În acest sens se perfecteaz Acordul de la
München (29-30 septembrie 1938), prin care este recunoscut dreptul
Germaniei de a ocupa regiunea sudet începând cu 1 octombrie.
În acela i context, al expansiunii germane în Europa, se
înscrie,practic, i începutul r zboiului, prin intrarea, în septembrie 1939,
a trupelor naziste în Polonia. Dac în vara i la începutul toamnei lui
1938, pe fundalul crizei sudete, Polonia s-a aflat de partea Germaniei,
acum datele problemei erau radical modificate. La 24 august 1938,
guvernul de la Var ovia a semnat un acord cu Germania în leg tur cu
coordonarea ofensivei diplomatice i politice împotriva Cehoslovaciei,
iar în zilele de 2-3 octombrie 1938, trupele poloneze au ocupat zona
râului Olše (Te in), teritoriu aflat pân atunci sub suveranitatea
guvernului de la Praga206. Curând îns , rela iile germano-poloneze s-au
r cit, ap rând chiar momente de încordare.
Neoficial, la 24 octombrie 1938, într-o convorbire purtat de von
Ribbentrop cu Józeph Lipski, ambasadorul Poloniei la Berlin, ministrul
de externe german a pus pentru prima dat problema restituirii c tre
Germania a portului Danzig (Gdansk), precum i construirea prin
teritoriul polonez a unei c i de comunica ie cu drept de
205
Zanfir Zorin , Baciu Jean, Tratat de istorie universal . Al doilea r zboi mondial, vol.
I, 1939 Ultimul an de pace, întâiul an de r zboi, Editura Pro Universitaria, Bucure ti,
2007, p.62
206
Idem, p.98

59
extrateritorialitate207. De asemenea, Germania a invitat Polonia s
semneze o nou alian cu Berlinul, cu Roma i Tokyo, în schimbul
c reia Reich-ul oferea garan ia frontierelor poloneze. Guvernul polonez
n-a dat îns un r spuns favorabil Germaniei. În aceast perioad Joseph
Beck a sprijinit Ungaria, chiar dac nu direct, în vederea ocup rii
Ucrainei subcarpatice.
Pe 21 martie 1939, Germania reînnoie te cererile f cute Poloniei,
dar guvernul de la Var ovia, bazându-se pe declara ia lui Chamberlain
din 17 martie, prin care Marea Britanie urma s participe „cu toate
for ele ei la rezisten a împotriva provoc rii”208, decide s nu fac nicio
concesie Germaniei.
În acest timp, profitând de dinamica evenimentelor, Mussolini
invadeaz Albania pe 7 aprilie 1939.
Înainte de a ataca Polonia, Hitler se str duie te s strâng
leg turile sale cu Italia. Astfel, pe 28 mai 1939, Ciano i Ribbentrop
semneaz „Pactul de O el”, alian cu caracter ofensiv. Mussolini face
totu i cunoscut lui Hitler c Italia nu poate intra în r zboi mai devreme
de 1943.
Stalin, b nuindu-i pe francezi i britanici c -l încurajaser pe
Hitler, dup München, î i va întoarce privirile spre vest. În acest sens el
va trata în paralel cu Germania. Încheiat pe 23 august 1939, pactul
germano-sovietic are efectul unei lovituri de teatru. Acesta era un tratat
de neagresiune valabil pe o perioad de 10 ani, înso it de un protocol
secret în care sunt recunoscute drepturile U.R.S.S. asupra Finlandei,
rilor baltice i Basarabiei i care prevedea împ r irea Poloniei între cele
dou puteri209.
La 1 septembrie 1939, trupele germane p trund în Polonia,
Mussolini încearc , f r succes, s provoace un al doilea München.
Fran a încearc s sprijine ini iativa italian , dar Marea Britanie va
decide. Astfel, pe 3 septembrie, Fran a i Marea Britanie declar r zboi
Germaniei210.
În acest r zboi România va intra în acela i timp cu debutul
opera iunii Barbarossa, pe 22 iunie 1941. Decizia de participare la
conflagra ie fusese luat în contextul ocup rii Basarabiei i nordului

207
Enzo Collotti, Germania nazist , Editura tiin ific , Bucure ti, 1969, p.209
208
Martin Gilbert, Richard Gott, Conciliatorii, Editura Politic , Bucure ti, 1966, p.271
209
Pierre Milza, Serge Berstein, Istoria secolului XX, vol .I, Editura All, Bucure ti ,
1998, p. 356
210
Ibidem

60
Moldovei. Cu toate acestea U.R.S.S.-ul a continuat s duc o politic
agresiv fa de România, încurajând revendic rile Bulgariei i Ungariei
la adresa rii noastre. Înc din 1937, U.R.S.S. –ul sugera Bulgariei o
jonc iune teritorial în zona Deltei Dun rii211, iar în august 1940, odat
cu întreruperea tratativelor româno-ungare de la Turnu-Severin, Molotov
declara lui István Kristöffy (ministrul ungar din capitala sovietic ) faptul
c existen a României a fost întotdeauna o ofens la adresa Rusiei212.
G sindu-se descoperit în fa a pericolului bol evic, România a
încercat o apropiere fa de Germania, care era direct interesat de
petrolul i grânele române ti. În lunile martie i mai se încheiaser
în elegerile Petrol–Armament213. De asemenea, Carol al II-lea va solicita
conduc torului german trimiterea unei misiuni militare214.
Scopul principal al lui Hitler era men inerea stabilit ii în
Balcani i, în acest sens, împreun cu Italia, Germania nazist va stabili
noile frontiere ale României cu Bulgaria i Ungaria, dup care a dat
garan ii rii noastre, fapt ce a nemul umit profund Moscova215. Astfel, la
11 octombrie 1940, primele trupe germane ajung în România. În
condi iile nou create Carol al II-lea va abdica, iar generalul Antonescu î i
va asuma imensa responsabilitate a conducerii statului.
Modul în care au evoluat ostilit ile pe câmpul de lupt în
perioada septembrie 1939-iunie 1940 a dus la o schimbare radical a
strategiei i în special a rolului jucat de tancuri în zonele operative. Dup
ce, timp de mai mul i ani, tancurile au jucat un rol marginal în planurile
diferitelor armate, înc de la începutul celei de-a doua conflagra ii, mai
mul i exper i din cadrul M.St.M concluzionau: „Marile unit i blindate s-
au dovedit a fi un excelent mijloc pentru surprinderea strategic .
Aruncându-le prin surprindere asupra unei por iuni slabe sau vulnerabile
de pe frontul advers, comandantul poate ob ine cele mai bune
rezultate”216. În acela i timp, mai marii armatei realizau riscurile lipsei

211
G. Ungureanu, op.cit., p. 314
212
Informa ie comunicat de c tre cercet torul Ottmar Tra c , pe baza unor surse
sovietice, ungare i italiene
213
Rebecca Haynes, Politica României fa de Germania (1936 – 1940), Ia i, 2003,
p.134-136
214
Idem , p.152
215
I. Scurtu, Gh. Buzatu, Istoria românilor în secolul XX (1918-1948), Bucure ti , 1999 ,
p.426
216
Gen. de divizie Ion Gâdiu , col.dr. Dumitru Dobre, op.cit., p.43

61
de tancuri, situa ie nefavorabil , dar cu care se confrunta i armata
noastr 217.
În leg tur cu subiectul „tancuri”, în discu iile din 15-16
septembrie 1940 dintre Antonescu i generalul von Tipplekirch, a fost
stabilit i instalarea unei misiuni militare germane în România, precum
i reorganizarea, instruc ia i dotarea armatei române.
S-a convenit cu aceast ocazie i trimiterea unei divizii germane
de tancuri în România, complet echipat , cu scopul de a-i instrui pe
militarii români. În privin a armamentului nu a existat o în elegere strict
între cele dou p r i, cu toate c România dorea s p streze armamentul,
contra cost218.
Anterior, la 23 martie 1939, fusese încheiat un tratat economic româno-
german, ce prevedea, la art. 1, ca statul german s livreze rii noastre
mai multe companii de care de lupt de diferite dimensiuni, în schimbul
unor avantaje economice219. Acest tratat a r mas îns f r niciun rezultat
în privin a livr rii carelor de lupt .
Un nou tratat a fost semnat între cele dou ri, la 30 septembrie
1939, prin care Reich-ul se obliga s livreze României, în schimbul
petrolului i cerealelor, armamentul capturat din Polonia220.
Pân la începutul campaniei antisovietice, în dotarea armatei
române intraser care de lupt germane T3 i T4221. Caracteristicile
acestor tancuri erau:
- T3 avea o greutate de 20,5 t i o vitez maxim de 50-55 km/h,
era dotat cu un tun semiautomat de 57 mm i 2 pu ti mitralier de 7,92
mm, iar grosimea blindajului varia între 30 i 60 mm222, iar echipajul era
format din 5 oameni;
- T4 avea o greutate de 23,7 t, un tun de 75 mm, dar o grosime
mai mic a blindajului223- 15-50 mm.
De asemenea, în armata român fuseser achizi ionate, pân la 1
noiembrie 1940 , înc 40 de tancuri R 35224.

217
Ibidem
218
Idem , p. 52
219
Idem , p. 53-54
220
Rebecca Haynes , op.cit., p. 115
221
Istoria armei tancuri …, p.72
222
Lt.col. Constantin Oni or , op.cit., p.161
223
Idem , p. 161-162
224
Istoria armatei tancuri …, p.70

62
 În toamna anului 1940 s-a început organizarea armatei române
pe noi baze, fiecare regiment de lupt fiind alc tuit din trei batalioane,
din care unul de autotunuri. Batalioanele de care de lupt au fost
organizate pe 3 companii, fiecare companie având în subordine 3
plutoane225.
Pentru perioada 1940/1941 erau prev zute în buget i sume
alocate celor dou regimente de tancuri, cea mai mare parte a banilor
fiind folosit în special pentru între inere. În acest sens, Regimentului 1
Care de Lupt îi fuseser alocate 8,5 milioane lei (bani pentru solde,
hran , telefon, telegraf i între inere), iar Regimentului 2 Care de Lupt
5,5 milioane lei226.
În ianuarie 1941 Brigada 1 Motomecanizat s-a transformat în
Divizia 1 Motomecanizat , iar ulterior în Divizia 1 Blindat , cu
garnizoana la Târgovi te227.
Comparativ cu celelalte armate, men ion m c în aceea i
perioad Germania dispunea de 10 astfel de unit i, francezii înfiin aser
prima divizie blindat cu un an înainte, iar unit ile similare din armatele
sovietic i american vor lua fiin abia la un an dup cea
româneasc 228.
Decretul nr. 1124 din 1 martie 1941 stabilea atât transformarea
Brig zii în Divizie, cât i structura acesteia. Astfel, Divizia cuprindea:
- Comandamentul Diviziei
- 2 regimente de vân tori – moto
- Regimentul 1 Artilerie Motorizat
- Regimentul 1 Care de Lupt
- Regimentul 2 Care de Lupt
- Batalionul 1 Specialit i Motomecanizate
- Batalionul 1 Geniu Moto229
Mai târziu, prima divizie blindat a armatei române a primit
denumirea de „România Mare”.
Regimentul 1 Care de Lupt era condus în februarie 1941 de
lt.col. Emilian Ionescu, în structura sa aflându-se la acea dat 42 de
ofi eri230.

225
Lt. col. C. Oni or , op.cit., p.36-37
226
C.S.P.A.M.I., fond Inspectoratul General al For elor Motomecanizate, dosar nr. 55, f.
70-76
227
General de divizie I. Gâdiu , col.dr. D. Dobre , op.cit., p.26
228
Istoria armei tancuri …, p.47
229
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 27, f. 49

63
 Batalionul 2 Care de Lupt din cadrul Regimentului era
comandat, începând cu data de 11.03.1941, de maiorul Matei Gheorghe,
i era cantonat în localitatea Câmpina231.
La 27 aprilie 1941 Diviziei i-au fost ad ugate:
- un batalion de pionieri;
- un batalion de armament special (ce a cuprins în prim faz o
companie, iar apoi dou companii anticar);
- o companie de transmisiuni232.
La comanda Diviziei a fost numit la 16 mai 1941 pite teanul
Ioan Sion, de curând ridicat la gradul de general de brigad 233.
Evaluând starea în care se afla Divizia în acel moment, generalul
Sion a constatat o serie de neajunsuri, atât din punctul de vedere al
înzestr rii cu armament i tehnic de lupt , cât i din cel al încadr rii cu
personal de specialitate corespunz tor instruit.
Efectivul complet de care de lupt al armatei române se ridica la
374 de buc i, dintre care mai mult de 200 erau repartizate Diviziei 1
Blindate. Capitolele la care armata era deficitar erau: atelierele de
repara ii din cadrul unit ilor, care lipseau cu des vâr ire, oameni
specializa i în motoare, radio, transmisiuni, precum i materialele de
pontonieri.
Reparti ia carelor de lupt era urm toarea:
- 75 de care de lupt Renault F.T.1917 – care se constituiau într-
un batalion independent;
- 45 de tancuri (grupate în trei plutoane de câte 15 buc i) erau
încadrate într-un Batalion Mecanizat subordonat Centrului de Instruc ie
Motomecanizat;
- 53 de tancuri se aflau dispersate diviziilor 1, 2, 3, 4 cavalerie i
la regimentul de pe lâng centrul de instruc ie al armei respective234.
Din tancurile Renault o parte fuseser aduse direct din Fran a, iar
altele proveneau din Polonia, ca rezultat al acordului germano-român din
30 septembrie 1939235.
Existau, de asemenea, deficien e în ceea ce prive te necesarul de
motociclete i de oferi speciali ti. În acest sens exista numai un sfert din

230
Ibidem, dosar nr. 40 , p. 89-93
231
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 1 Care de Lupt , dosar nr. 122, f. 222
232
Gen.de divizie I.Gâdiu , col.dr. Dumitru Dobre , op.cit., p. 27
233
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1Blindat , dosar nr.1, f. 163
234
Istoria armei tancuri …, p.102.
235
C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 3 Opera ii, dosar nr. 1986, f. 220.

64
necesarul de oferi, iar num rul de motociclete era de numai 1/8 din
necesar. Înaintea începerii ofensivei contra sovieticilor, speciali tii din
cadrul motomecanizatelor nu aveau decât o instruc ie de cel mult dou
s pt mâni, timp în care nu deprinseser tainele armei din care f ceau
parte, iar perspectiva unei confrunt ri de amploare i durat nu putea fi
decât una sumbr din punctul nostru de vedere236.
Totu i, în prima parte a anului 1941, au fost organizate statele
majore de tancuri, subunit ile de transmisiuni, precum i motocicli tii
pentru cercetare237.

236
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1Blindat , dosar nr.1, f. 164.
237
Istoria armei tancuri …, p. 68.

65
 PARTEA a II-a

II. AL DOILEA R ZBOI MONDIAL

II. 1. CAMPANIA DIN 1941

O parte a istoricilor români apreciaz c actul de la 22 iunie a

fost r spunsul României la notele ultimative sovietice din iunie 1940, o
stare de ostilitate persistând între cele dou ri înc de la p trunderea
trupelor sovietice în Basarabia, urmat de noi acte de agresiune la adresa
statului român238. Ion Antonescu fusese informat de Hitler, înc din 12
iunie 1941, în cadrul unei întâlniri la München, despre declan area
opera iunii Barbarossa, în timp ce Mussolini va afla acest lucru abia
dup declan area evenimentelor239.
În acest timp, una dintre primele unit i puse în stare de
mobilizare a fost Divizia 1 Blindat , la data de 16 iunie 1941.240 Aceast
unitate fusese mutat anterior de la Târgovi te în zona Foc ani-Râmnicu-
S rat, iar în conformitate cu ordinele de opera iuni nr. 20232 i nr. 20310
era preg tit s treac Prutul pe la tef ne ti241.
Dup realizarea unor capete de pod pe malul estic al Prutului,
Divizia a pornit în urm rirea trupelor sovietice pân în zona
Moghilevului, la est de Nistru242. Pe data de 4 iulie este atins localitatea
Br tu eni, cu toate greut ile legate de timpul nefavorabil i terenul
ml tinos din acea zon . În aceea i sear are loc i prima ciocnire între
tanchi tii români i trupele sovietice. Batalionul 1 Care de Lupt va
declan a o nou ac iune împreun cu Regimentul 203 Infanterie german
împotriva ru ilor care sub aceast presiune vor fi obliga i s se retrag . În
aceast încle tare vor c dea i primii eroi români,sublocotenentul
Gheorghe Su al i frunta ul Vasile Baicu243.
În ziua urm toare blindatele române ti continu înaintarea
ocupând localitatea Chetro ica Veche244. Pe 5 iulie luptele continu , în

238
I.M. Oprea, România i Imperiul Rus, vol.II (1924-1947), Editura Albatros, Bucure ti,
2003, p. 224-225.
239
***România în anii celui de-al doilea r zboi mondial, vol. I, Editura Militar ,
Bucure ti, 1989, p. 336.
240
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 1 Care de Lupt , dosar nr. 174, f. 1-2.
241
Ibidem, f. 26.
242
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1Blindat , dosar nr. 1490, f. 29.
243
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 1 Care de Lupt , dosar nr. 174, .f. 1-4.
244
Ibidem, f. 4-5.

66
timpul acestora fiind r nit i locotenentul Cristian Cristescu245. În aceea i
zi, Compania 6 Care de Lupt sub comanda c pitanului Florea
Pârv nescu va reu i s anihileze o companie de infanterie ruseasc în
zona Parcova, ocupând, ulterior, cota 229, pozi ie strategic de unde
putea fi controlat întreaga zon . Cu toate c au existat unele probleme
în cadrul Diviziei Blindate,legate în special de coordonarea dintre
subunit i i dotarea cu aparatura radio, începutul opera iunilor a fost un
succes total, lucru ce a îmbun t it substan ial moralul trupei246. Alte
deficien e vor fi constatate i de c tre colonelul Emilian Popescu, care
men iona într-o dare de seam c tre e alonul superior c din cele 103
piese din dotare numai 36 se aflau în stare de func ionare, restul
suferiser avarii în timpul atacului, r m seser împr tiate pe traseu
pentru repara ii sau erau distruse, iar 18 dintre acestea se aflau la Ploie ti
pentru repara ii capitale247.
Aflat acum în zona Mo na-Clim u -Corbul, din centrul
Basarabiei, Divizia 1 Blindat va intra în subordinea Corpului 30 Armat
german, ac ionând, ini ial, în zona B l i, iar apoi, dup jum tatea lunii
iulie, în masivul Corne ti. Strategic, masivul Corne ti era deosebit de
important, deoarece ad postea ora ul Chi in u. În acest sens, generalii
Antonescu i von Schobert concep un amplu plan de înv luire a ora ului
prin nord i sud, lovitura principal urmând a fi dat de pe malurile
Bâcului. Atacul porne te în diminea a zilei de 13 iulie, trupele germano-
române înaintând în for , destul de rapid. Pentru aceast opera iune
Divizia Blindat va fi împ r it în 4 grup ri operative, astfel:
- Gruparea Nistor;
- Gruparea Petrea;
- Gruparea Emilian;
- Gruparea de cercetare i siguran 248.
O puternic lovitur a fost dat trupelor ruse ti pe 15 iulie,dat la
care for ele germano-române reu esc s elibereze Orheiul. Este prima
victorie cu adev rat important .
Impulsionat de succesul repurtat, Divizia Blindat se va
îndrepta spre Chi in u, încercând cu aceast ocazie s intercepteze i

245
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr.31, f. 90.
246
Ibidem, f.86-88.
247
Ibidem, dosar nr. 164, f. 19.
248
Gen.de divizie I.Gâdiu , col.dr.Dumitru Dobre , op.cit, p. 107.

67
comunica iile cu Tighina249. Astfel,situa ia general la jum tatea lunii
iulie se prezenta în felul urm tor:
- o bun parte a trupelor ruse ti p r seau Orheiul, încercând s
treac Nistrul prin punctele Vadul lui Vod , Pujoceni i Criuleni;
- cealalt parte încerca s in piept Diviziei 35 Infanterie
române i Diviziei 72 Infanterie germane pe valea Bâcului;
- dup nimicirea inamicului în sectorul Hânce ti, Corpul 3
Armat român continua înaintarea pe dou direc ii, Tighina i
Chi in u250.
Dup un mar de 150 km, prin zone dificil de parcurs, Divizia se
va opri în sectorul Cobâlca. Înaintarea grup rilor din cadrul Diviziei se
va desf ura astfel:
- Gruparea lt.col. Petrea va ajunge pe pantele de la Cricova dup
ce fusese întâmpinat de o puternic rezisten în zona Pa cani-
Dr sliceni251; dar,cu toate acestea, va reu i s - i continue înaintarea.
- Gruparea col. Nistor va înainta pe traseul Dr sliceni, sud-
Gra ie ti, întâlnind pe parcurs r m i e ale trupelor sovietice, ce au opus
o slab rezisten . Rolul principal a fost preluat de Plutonul de care de
lupt , care în confrunt rile avute a pierdut dou care de lupt , iar din
rândul oamenilor trei solda i r ni i împreun cu comandantul lor252.
- Gruparea col. Emilian Ionescu (incluzând Regimentul Care de
Lupt ) s-a aflat în ariergarda Grup rii Petrea, preg tit în orice clip s
ac ioneze253.
În diminea a urm toare trupele noastre au continuat înaintarea,
reu ind s preia controlul c ii de comunica ie rutier Chi in u-Str u eni
i ajungând în jurul orei 8 la Chi in u. P trunderea primelor unit i
române ti în ora i-a luat prin surprindere atât pe ru i, cât i pe locuitorii
ora ului,care nu se a teptau la o evolu ie atât de rapid a
evenimentelor254. Pân la ora 19 for ele române ti au reu it s cure e
ora ul. La ora 19 sublocotenentul Aurel Marinescu în l a tricolorul
românesc pe turla Bisericii Sfânta Treime255. Bilan ul luptelor din zona

249
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 1480, f.90-92.
250
Ibidem, dosar nr. 363, f.8.
251
Ibidem, f.11.
252
Ibidem, f.10.
253
Ibidem, f.10-12.
254
Gen.de divizie I.Gâdiu , col.dr.Dumitru Dobre , op.cit, p.110-111.
255
Idem, f.111.

68
Chi in ului cuprindea peste 350 de mor i i r ni i, un car de lupt distrus
i alte 5 avariate256.
Întrucât ru ii continuau retragerea, generalul Ioan Sion a ordonat
Diviziei Blindate s continue urm rirea inamicului pe direc ia Tighina.
Astfel, Gruparea col. Nistor, înt rit cu o baterie de artilerie grea i o
companie de care de lupt , trebuia s înainteze pe direc ia Po ta Veche-
Mereni- ân reni-Garbov -Tighina; iar Gruparea lt.col. Petrea, înt rit
cu dou companii de care de lupt i dou baterii de artilerie grea; în
avangard , urma s se deplaseze pe traseul Mereni-Chirca-Bulboaca-
Tighina. Tot pentru aceast misiune Divizia î i p strase o rezerv , pentru
orice eventualitate, cu scopul de a interveni în zona Tighinei, dac acest
lucru era necesar257.
Confrunt rile cu trupele sovietice continu i pe data de 17 iulie
în zona localit ii Chirca. Pe parcursul acestor confrunt ri vor c dea la
datorie caporalul T.R. Vi an i frunta ul Gheorghe Tomachi258. Un
pluton condus de locotenentul Cristescu va reu i s resping inamicul pe
linia oselei Tighina-Bulboaca. Cu aceast ocazie au fost captura i câ iva
ofi eri din cadrul statului major al Diviziei 95 Infanterie sovietic , ce
aveau asupra lor mai multe documente operative deosebit de valoroase.
Din documentele capturate reie ea faptul c trupele ruse ti urm reau s
p trund pe flancul stâng i în spatele trupelor române ti de pe valea
Bâcului259. Din acelea i documente se desprindea ideea c ru ii sim iser
pe pielea lor vigoarea i duritatea ofensivei Diviziei 1 Blindat .
Grup rile principale Nistor i Petrea al turi de Regimentul 1
Care de Lupt î i vor relua ofensiva în diminea a de 20 iulie. A doua zi,
Divizia 15 Infanterie, aflat sub conducerea generalului de brigad Marin
Popescu, va ocupa Tighina. Concomitent, Corpul 54 German î i va
continua înaintarea spre Nistru. Continuând ofensiva pe valea Bâcului,
Divizia 1 Blindat se va instala pe pantele de est ale p durii Gârbov , de
unde va ini ia mai multe opera iuni de recunoa tere la Gura Bâcului i
Varni a260.

256
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 363, f. 25.
257
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 1 Care de Lupt , dosar nr. 153, f. 265.
258
Ibidem, f.304.
259
Ibidem, dosar nr. 155, f. 279.
260
Ibidem, dosar nr. 159, f. 307-309.

69
 Începând cu 23 iulie Divizia Blindat era scoas din subordinea
Corpului 54 german,urmând a se regrupa în sectorul Mereni-Sângera-
Chi in u261.
În cele 26 de zile de lupt Divizia 1 Blindat a înregistrat
pierderi ce se ridicau la 110 mor i, 346 r ni i i 29 disp ru i, iar 10% din
autovehiculele din dotare au fost distruse. A reu it s captureze în
schimb 4 obuziere de 120 mm, 26 de camioane Ford, 12 tractoare, 1
vagon cu muni ie, 300 de pu ti mitralier de calibrul 7,62 mm i peste
300 de tone de benzin 262. Cel mai important succes înregistrat r mâne,
totu i, eliberarea Chi in ului. Dup eliberarea ora ului Cetatea Alb i
atingerea Nistrului pe întreaga sa lungime de c tre unit ile române i
germane, Marele Stat Major Român anun a la sfâr itul lunii iulie: „Din
Carpa i pân la Mare suntem din nou st pâni pe hotarele str bune”263.
Tot cu acest prilej au fost trasate obiectivele i misiunile unit ilor
române ti dincolo de Nistru.
Una dintre cele mai controversate decizii strategice din acest
r zboi luat de partea român a fost aceea a trecerii trupelor noastre
dincolo de Nistru. Din punct de vedere strategic teritoriul situat la est de
Nistru reprezenta un virtual punct de plecare al atacurilor în adâncimea
U.R.S.S.. În acela i timp aceast zon reprezenta un adev rat cordon de
siguran pentru statul român. Înc de la început decizia de angajare a
trupelor române ti dincolo de Nistru a fost considerat una gre it de mai
mul i politicieni români, dar a fost v zut ca una necesar din punct de
vedere strategic i militar. Divizia Blindat va primi misiunea de a for a
Nistrul în cursul nop ii de 5 i apoi 6 august prin punctele Criuleni,
Karantin i Vadul lui Vod . În acest sens, Divizia a fost organizat pe 3
grup ri tactice.
Gruparea de nord, comandat de locotenent-colonelul Gheorghe
Popescu, era format din:
- Centrul de Transmisiuni;
- Compania Cercetare din Regimentul 3 Vân tori Moto;
- Compania Pionieri;
- Divizionul 1 din Regimentul 1 Artilerie Moto;
- Compania 1 Anticar;
- 1 pluton de artilerie antiaerian ;

261
Ibidem, dosar nr.153, f.332.
262
Ibidem, f.334.
263
Gen.de divizie I.Gâdiu , col.dr.Dumitru Dobre , op.cit, p.117.

70
 - Divizionul 3 din Regimentul 1 Artilerie Moto;
- Cartierul Diviziei;
- 1 pluton de control i îndrumarea circula iei.
Gruparea tactic de sud, aflat sub comanda colonelului
Constantin Nistor era alc tuit din:
- Centrul de Transmisiuni
- 1 pluton de artilerie antiaerian .
Gruparea nr. 3, condus de colonelul Emilian Ionescu, avea în
componen a sa urm toarele structuri:
- Centrul de Transmisiuni;
- 2 regimente de care de lupt ;
- Comandamentul Diviziei;
- Comanda Regimentului 1 Artilerie Moto264.
În noaptea de 6 august, Regimentul 1 Care de Lupt a fost
surprins de avia ia de vân toare sovietic în punctul de la Vadul lui
Vod , chiar pe marginea Nistrului. În urma acestui raid Regimentul a
pierdut un car de lupt i înc dou automobile265.
La jum tatea lunii august trupele române ti ating Bugul de sud
urmând înaintarea c tre c ile de acces spre Odessa. Anterior, la 7 august
Divizia 1 Blindat primise ordinul de a urm ri inamicul aflat în retragere
în punctual Catargi. Divizia se va confrunta cu o replic puternic la
Veseli Kut, fiind atacat atât de la sol, cât i din aer de 16 avioane
sovietice. În pofida aprigei rezisten e sovietice satele Terbikava i Veseli
Kut vor fi cucerite, trupele noastre reu ind astfel s fac jonc iunea cu
Divizia 72 german . În ziua urm toare Compania 1 Care de Lupt , sub
comanda c pitanului Miclescu, reu e te s distrug ultimele rezisten e
aflate la sud-vest de localitatea Marciakok.
Urm rirea inamicului a continuat în mai multe sectoare.
Gruparea tactic de nord s-a deplasat pe direc ia Kursanova-Rosenfeld-
Kraicov-Andrunka, iar Gruparea condus de colonelul Emilian Ionescu
se afla la est de Catargi. În acela i timp,Gruparea de sud se îndrepta spre
Buzinova-Kol Bol Bujalik266. În zilele de 9-10 august trupele noastr
reu esc sa ating obiectivele propuse f r a înregistra nicio pierdere.
Trupele române ti înainteaz ajungând în zona Semplavi-Cârciuma
Arghirovskaia-Spiridonova unde vor întâmpina o rezisten teribil din

264
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 1 Care de Lupt , dosar nr. 160, f. 10.
265
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 1480, f. 141.
266
C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 3 Opera ii, dosar nr.1986, f. 204-205.

71
partea armatei sovietice. Acum se va remarca în mod deosebit Compania
1 Care de Lupt , care va reu i s cure e localitatea Kremdonski i zona
limitrof de trupele sovietice. Aceast Companie va
asigura,ulterior,spatele Grup rii conduse de colonelul Nistor267.
Grup rile Emilian i Petrea se aflau acum în raionul Movila Volkova. În
luptele ce au avut loc în cursul zilei de 11 august în zona Spiridonovka
comandantul Plutonului 2 din Compania 7 Care de Lupt , din cadrul
Grup rii Petrea, locotenentul Angel Popa î i va g si sfâr itul268.
De asemenea, în cursul luptelor ce au urmat, în zona sectorului
Arghirovskaia, din cadrul Companiei 5 va c dea la datorie soldatul
Nicolae Popescu, iar trei camarazi de-ai s i vor fi grav r ni i.
Contraatacurile puternice ale Diviziei 25 Infanterie sovietice din
zilele de 12, 13 i 14 august nu au f cut Divizia Blindat s dea
înapoi,aceasta r mânând pe aliniamentul aflat la 15 km de Odessa.
Izolarea i cucerirea Odessei erau puncte de prim importan în
planurile lui Antonescu, datorit pozi iei strategice, dar i importan ei
demografice a ora ului-port, care avea în 1939 600000 de locuitori, fiind
un nod de comunica ii feroviare i maritime foarte important. Începând
cu data de 17 august Divizia Blindat va fi pus la dispozi ia Diviziei 11
Infanterie,urmând ca pe 18 august s execute un atac asupra localit ii
Karpova269.
În conformitate cu planurile stabilite,Regimentul 1 Care de
Lupt va declan a ofensiva concomitent cu Divizia 11 Infanterie, în
diminea a zilei de 18 august 1941. Dup numai o or , va c dea eroic pe
câmpul de lupt maiorul Gheorghe Spirescu, comandantul Batalionului 1
Care de Lupt , care va fi rapid înlocuit la comand cu locotenent-
colonelul Nicolae Harhas270. Cu toate acestea,tancurile noastre î i vor
continua înaintarea, gre eal ce a costat regimentul 13 mor i, 39 de r ni i
i 32 de care de lupt distruse271. Se pare c necoordonarea dintre
unit ile de tancuri i cele de infanterie a dus la acest deznod mânt
sângeros. Astfel, Karpova a r mas un reper înscris cu litere de sânge în
istoria militar a românilor, un loc de jertfe grele ale tanchi tilor i nu
numai, dar a însemnat i un moment de un indescriptibil eroism.

267
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 1 Care de Lupt , dosar nr. 160, f. 112.
268
Ibidem, f.113.
269
Gen.de divizie I.Gâdiu , col.dr. Dumitru Dobre , op.cit, p.128
270
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 1 Care de Lupt , dosar nr.160, f.136-139.
271
Ibidem, f. 136-142.

72
 În luptele de aici s-au remarcat,printre al ii, sergen ii C t lin
Stratulat, Constantin Pantazi i Gheorghe Petriceicu, care au fost ulterior
decora i cu medalia B rb ie i Credin clasa a II-a. Un exemplu de
curaj i devotament a fost dat i de sergentul Nicolae Afrim, care,în
ciuda faptului c tancul s u era în fl c ri, iar comandantul fusese ucis,a
continuat s trag asupra inamicului pân la epuizarea muni iei.
Sergentul avea s fie mai târziu decorat cu medalia B rb ie i Credin ,
clasa a III-a. Drept recunoa tere a meritelor i curajului lor,din cadrul
Regimentului 1 Care de Lupt au fost decora i în urma luptelor de la
Karpova 34 de militari272.
Imediat dup încheierea acestor lupte Divizia 1 Blindat nu va
mai func iona ca entitate unitar . Astfel, la 20 august se va constitui, sub
conducerea colonelului Eftimiu, Deta amentul Moto, denumit o lun mai
târziu Deta amentul de Asalt273. Misiunea acestui Deta ament era
deosebit de important , ea constând în a: „dezorganiza complet for ele
inamice din fa a Odessei, care sunt în retragere”274. În acest context, la
31 august 1941 Deta amentul va intra în subordinea Brig zii 7 Cavalerie.
În condi iile relu rii asaltului asupra Odessei, începând cu 15
septembrie, Deta amentul Moto trebuia s acopere localit ile Majaki–
Belgovka, Fridentahl275. O lun mai târziu, dup evacuarea trupelor
ruse ti i p trunderea armatei noastre în Odessa, Deta amentul
colonelului Eftimiu se afla în zona localit ilor Suhoi-Liman i Tatarka.
C derea Odessei, victorie scump pl tit , nu mai putea pune la îndoial
un lucru evident-importan a tancurilor, destul de neglijate de armata
noastr în perioada interbelic .
Cu dou luni înainte de c derea Odessei, conform unui raport
înaintat de comandantul diviziei Marelui Cartier General, situa ia tehnicii
de lupt blindate era dezastruoas . Astfel numai 23 din cele 134 de
tancuri mai erau în stare de func ionare, celelalte necesitând repara ii
capitale. Dup regruparea i organizarea în zona Chi in ului, Regimentul
1 Care de Lupt se va înapoia la 15 septembrie la Târgovi te276.
Spre sfâr itul anului 1941 Comandamentul Diviziei Blindate se
afla dislocat în Bucure ti, str. Anton Pann, nr.44, având un efectiv de 66
de militari. Cele dou regimente de care de lupt cu efective de 500 i

272
Ibidem, dosar nr. 162, f. 17-25.
273
Ibidem, dosar nr. 160, f. 168-170.
274
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 10, f. 2.
275
Ibidem , f.10-25
276
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 1 Care de Lupt , dosar nr. 160, f. 173.

73
600 de militari se aflau dislocate la Târgovi te i, respectiv, Bucure ti.
De asemenea, la Târgovi te se afla i Regimentul 3 Vân tori Moto cu un
efectiv de 500 de oameni. Subordonate Diviziei Blindate erau i
Regimentul 1 Artilerie Moto, dislocat la Bucure ti, Regimentul 6
Vân tori Moto, dar i batalioanele de Specialit i Moto aflate la Câmpina
i Pite ti. Un moment important în eforturile de refacere a for elor
blindate române ti l-a reprezentat numirea, în cursul lunii ianuarie 1942,
la conducerea Diviziei Blindate a generalului Radu Gheorghe277.
În afar de posibilitatea achizi ion rii de tancuri noi care
depindea de Germania, conducerea armatei române a g sit o solu ie de
compromis prin repararea carelor de lupt avariate. În acest sens, imediat
dup c derea Odessei, s-a constituit o comisie alc tuit din comandantul
Regimentului 2 Care de Lupt , colonelul Aurel S ndulescu, i maiorul
Constantin Prejbeanu, din acela i regiment, precum i maiorul
Constantin Ghiulai i inginerul Nicolae Co ulschi din partea Direc iei
Superioare a Motomecaniz rii278.
Dup examinarea a 61 de tancuri avariate, comisia a ajuns la
urm toarele rezultate:
- carele de lupt incendiate nu se puteau repara decât la fabricile
constructoare Renault din Fran a;
- carele avariate de proiectile se puteau repara în ar cu condi ia
procur rii pieselor de schimb originale – lucru foarte greu de realizat;
- toate tancurile aveau nevoie de o revizie general ;
- motoarele i cutiile de vitez necesitau de asemenea o revizie
general , care se propunea a se face la Atelierele Leonida;
- schimbarea enilelor i a coroanelor din ate nu era considerat
o necesitate de prim rang, dar uzura acestora avansa rapid, impunându-se
ca rezervele s fie preg tite din timp;
- deterior rile blindajului erau foarte greu de remediat, în cazul
lor, pentru repara ii, fiind indicate atelierele particulare;
- sistemul de propulsie al carelor cu blindaj intact se putea
realiza în cadrul Regimentului 2 Care de Lupt ;
- prioritar trebuia s fie interven ia pe lâng atelierele i uzinele
capabile s furnizeze piesele de schimb necesare , în cazul în care
acestea nu s-ar fi putut ob ine singura solu ie fiind amânarea repara iilor.

277
Gen. de divizie I. Gâdiu , col.dr. Dumitru Dobre, op. cit, p 143.
278
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar .nr 27, f. 513.

74
 - în cadrul remizelor i atelierului Regimentului 2 Care de Lupt ,
care erau lipsite de orice mijloace de înc lzire, era necesar procurarea
unor surse de înc lzit;
- o alt problem , care urma a fi discutat de Comisia Tehnic ,
era lipsa de precizie a tunurilor279.
În procesul de reorganizare a diviziei s-au luat în calcul toate
înv mintele de ordin militar rezultate din ac iunile de lupt desf urate
în Basarabia i Ucraina. S-a urm rit ca aceasta s cuprind toate
compartimentele, armamentul i tehnica de lupt necesare, care s -i dea
posibilitatea s îndeplineasc misiunile corespunz toare pe câmpul de
lupt . Dintre acestea amintim desf urarea ac iunilor de cercetare
operativ sau tactic ce vizau for ele principale ale inamicului, ocuparea
unor puncte strategice importante pentru desf urarea ulterioar a
opera iilor, ac iuni ofensive executate rapid i prin surprindere în flancul
i în spatele inamicului, precum i exploatarea succesului i urm rirea
inamicului aflat în retragere în adâncimea dispozitivului.

279
Ibidem , f. 517-521

75
 II. 2. CAMPANIA DIN 1942

În perioada 20 noiembrie 1941-10 ianuarie 1942, conform

instruc iunilor M. St. M., un accent deosebit s-a pus pe desf urarea
instruc iei ofi erilor i subofi erilor în scopul de a le men ine
antrenamentul fizic i pentru rezolvarea unor probleme de ordin tactic. În
cadrul unit ilor Diviziei Blindate s-a executat un program de instruc ie
pentru cunoa terea i exploatarea autovehiculelor i carelor de lupt 280.
În ceea ce prive te materialul capturat, prin ordinul M. St. M. nr.
37217/1942 se stipula ca toate carele de lupt provenite din capturi s fie
strânse la Regimentul 2 Care de Lupt pentru a fi triate, reparate,
îmbarcate i dirijate c tre ar . Cele clasate la fier vechi urmau a se preda
Uzinelor Re i a281. Piesele i materialele aflate în stare de func ionare
urmau a fi demontate i v rsate Depozitului Parc Armat Târgovi te, iar
materialul autoblindat i tractoarele capturate urmau a fi trimise la G e ti
unde fusese înfiin at Atelierul Central de Repara ii282.
În leg tur cu folosirea materialelor capturate, începând cu 28
aprilie 1942, centrele de instruc ie (F g ra , Mihai Bravu, Sibiu,
Boto ani, Râmnicu Vâlcea) urmau s primeasc câte un tanc rusesc
reformat pe care s -l foloseasc drept int la tragerile de instruc ie cu
materiale anticar283.
Din Basarabia, Bucovina i Odessa fuseser recuperate, pân la
28 iulie 1942, 62 de tancuri de diferite tipuri, 72 de tanchete, 38 de
enilete i 18 autoblindate. Dintre acestea 17 fuseser puse în stare de
func ionare (tancuri, tanchete, amfibii, enilete, blindate) i distribuite
unit ilor pentru coal i paza interioar 284. Din Transnistria, pân la 10
iulie 1942, au fost strânse i expediate în interior p r i întregi i p r i
demontate din 11 tancuri, 29 de tanchete i 18 autoblindate sub
supravegherea Comandamentului Etapelor de Est, iar din materialul
capturat în luptele de Kerci i Harkov nu s-au putut strânge decât 4 care
blindate.
Num rul redus al carelor de lupt ce se puteau repune în stare de
func ionare se datora st rii extrem de proaste a materialului capturat, dar

280
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 108 , f. 197-198
281
C.S.P.A.M.I., fond Direc ia Superioar a Motomecaniz rii, dosar nr. 383 , f. 7-8
282
Ibidem , f. 11, 22
283
Ibidem , f. 45
284
Ibidem , f. 126

76
 i a lipsei totale a pieselor vitale care trebuiau fabricate, deoarece nu se
puteau procura pe alt cale.
În linii mari se poate concluziona c la sfâr itul perioadei de
reorganizare i refacere, în august 1942, preg tirea de lupt a unit ilor
era satisf c toare. Astfel, între 5 i 8 august, a avut loc o aplica ie în
teren ce avea ca scop executarea mar ului în coloan , ac iunea
avang rzilor i desf urarea coloanelor pentru atac. Rezultatele aplica iei
au fost apreciate ca satisf c toare. Divizia 1 Blindat a fost încadrat cu
ofi eri activi în propor ie de 59% i cu subofi eri în propor ie de 80%,
majoritatea fiind speciali ti reangaja i. În ceea ce prive te trupa, aproape
jum tate din militari erau proveni i din contingentele 1941, 1942, 1943.
Divizia comandat de generalul Radu Gheorghe, ajutat de
colonelul Alexandru Pastia, era organizat astfel: Grupul Specialit i
Moto, compus dintr-un grup cercetare cu 2 companii de motocicli ti, o
companie purtat i o companie specialit i; Compania antiaerian cu 12
piese de calibrul 20 mm; Batalionul anticar compus din 2 companii de 75
mm; Regimentul 3 Vân tori Moto, comandat de colonelul Constantin
Nistor; Regimentul 4 Vân tori Moto; Regimentul 1 Care de Lupt ,
comandat de colonelul Emilian Popescu i dotat cu 112 care de lupt R2
Skoda i 22 care de lupt model german T3 i T4; Regimentul 1 Artilerie
Moto, comandat de colonelul Mihai Vasile; Batalionul Pionieri Moto;
Compania Transmisiuni; Compania Jandarmi Paz Motorizat ; acestora
li se ad ugau i alte forma iuni de servicii285.
La numai câteva luni dup c derea Odessei, Armatele a 3-a i a
4-a române intrau din nou în lupt împotriva for elor sovietice care
primiser un ajutor nea teptat din partea anglo-americanilor pe de o parte
i prin decizia Japoniei de a ataca în zona Asia-Pacific i nu în Siberia i
Extremul Orient sovietic pe de alt parte. În acest context Divizia 1
Blindat prime te ordinul de a se deplasa din garnizoanele de pace
(Pite ti, Bucure ti, Târgovi te) pe linia frontului. La data plec rii pe
front, 20 august 1942, Divizia dispunea de 515 ofi eri, 606 subofi eri i
11.128 trup , din care peste 90% erau sub 30 de ani. Dintre cele 112 care
de lupt R2 doar 93 puteau intra în lupt , restul aflându-se în repara ii la
Dniepropetrovsk sau r mase în pan la Petrovsk i Vernij-Cerenski. Din
cele 22 de tancuri mijlocii de fabrica ie nem easc doar 20 puteau fi
utilizate, restul aflându-se în pan . La 1 septembrie 1942 Divizia
continu înaintarea, la 15 septembrie ajungând la Sene al, iar la 20

285
General de divizie I. Gâdiu , col. dr. Dumitru Dobre , op.cit, p 143-144

77
septembrie va lua deja contact cu marile unit i din subordinea Corpului
5 Armat unde va trece la executarea recunoa terilor i studierea
ipotezelor de interven ie în caz de atac. Deplasarea a fost una dificil , nu
atât din cauza distan ei mari, cât mai ales din cauza c ilor de comunica ie
i a pericolului permanent fie din partea for elor aeriene sovietice, fie a
partizanilor286.
Pân la începutul lui noiembrie 1942 activitatea efectiv pe front
a Diviziei a stagnat , prima ac iune cu adev rat important primind-o
Regimentul 1 Care de Lupt la 9 noiembrie, când trebuia s înt reasc
paza din zona de N i N-E a satului Petrovka287.
Începutul contraofensivei sovietice din zona Stalingradului – 19
noiembrie 1942 - a g sit Regimentul 1 Care de Lupt în zona Verehni
Terenski. Divizia 1 Blindat va fi prins în încercuire în valea Zariza,
sector ocupat de Divizia 5 Infanterie. O zi mai târziu va fi atacat i
Regimentul 1 Care de Lupt ce va înregistra pierderi importante – 3 care
de lupt mijlocii i 8 care de lupt R2 Skoda288.
Ziua de 21 noiembrie 1942 a adus o grea pierdere unit ilor
române ti prin dispari ia unuia dintre cei mai capabili ofi eri români, fost
comandant al colii Superioare de R zboi i comandant al Grup rii de
Sud a Diviziei Blindate – colonelul Alexandru Pastia. Militarii no tri au
trecut repede peste acest moment dificil reu ind s resping inamicul i
provocând acestuia grele pierderi în toate sectoarele289. Divizia Blindat
va ataca prin surprindere Divizia 21 Blindat Sovietic reu ind s
provoace acesteia pierderi însemnate i s ocupe cotele 207,4 i 202,3
din zona satului Doncinski. Pân pe 26 decembrie Divizia 1 Blindat va
fi atacat constant de for ele sovietice i se va confrunta cu o nou
problem – epuizarea rezervelor de carburant. Cu toate acestea, se va
reu i jonc iunea cu Divizia 22 Blindat German , iar leg tura tactic
dintre cele dou divizii va fi men inut pân a doua zi de Cr ciun.
Un alt eveniment important avusese loc la 24 noiembrie într-un
alt sector de la Cotul Donului, unde a c zut eroic în lupt fostul
comandant al Diviziei Blindate, generalul Ioan Sion, la acea dat
comandant al Diviziei 15 Infanterie. Cu toate c la data dispari iei
generalul comanda o unitate de infanterie, el a r mas pentru totdeauna în

286
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 1 Care de Lupt , dosar nr. 204, f 65-70
287
Ibidem , f. 119
288
Ibidem, dosar nr. 206 , f. 40
289
Ibidem, dosar nr. 204 , f. 41

78
istoria militar a poporului român drept primul comandant al Diviziei 1
Blindat .
Potrivit unui raport al Diviziei 1 Blindat , pân la 21 noiembrie
1942, unitatea pierduse 40% din efective si aproximativ 50% din
armament, lucru care nu i-a împiedicat pe nem i s -i fixeze noi misiuni
ofensive în continuare. Aceast stare de fapt a durat doar pân la 3
decembrie, când Divizia a ie it din subordinea Corpului 48 Blindat
German i a intrat în subordinea Corpului 2 Armat român comandat de
generalul D sc lescu.
La 16 decembrie Regimentul 3 Vân tori Moto, cel mai greu
încercat în lupt , se va retrage întrucât nu mai putea face fa situa iei. În
ziua urm toare trupele sovietice reiau ofensiva cu i mai mult for .
Dintre ultimele ac iuni ale Diviziei Blindate amintim pe cele desf urate
în zilele de Cr ciun ale lui 1942, când militarii no tri au rezistat ferm pe
pozi ii în fa a Diviziei 22 Motorizate sovietice repliindu-se într-un final
în zona localit ii Morozovskaia.
Dup 38 de zile infernale, în fa a unui inamic superior în efective
i tehnic de lupt i în ciuda rezultatului final al b t liei de la
Stalingrad, ie irea din încercuirea de la Cotul Donului i de la
Solotonski, ca i faptele de arme ale tanchi tilor români, au fost i vor
r mâne pilde vii genera iilor urm toare. Se impunea o nou perioad de
refacere a diviziei care fusese grav afectat , exemplul cel mai concludent
fiind dat de Regimentul 1 Care de Lupt care mai avea în stare operativ
doar un pluton de tancuri. Raportul de for e pe frontul r s ritean se va
schimba de acum decisiv în favoarea U.R.S.S., lucru evident în vara
anului 1943.

II. 3. REFLUXUL (1943-1944)

În cadrul celei de-a doua conflagra ii mondiale, anul 1943 a

marcat trecerea definitiv a ini iativei strategice, pe toate fronturile i din
toate punctele de vedere, în mâinile Coali iei Na iunilor Unite, ale c ror
for e au izbutit, în cursul anului urm tor, s invadeze ceea ce Goebbels
numea pompos „Festung Europa” (Fort rea a Europa), respectiv s
izoleze arhipelagul nipon. Se dovedea astfel c succesele Alia ilor de la
finalul anului 1942, din Caucazul de Nord i Africa septentrional nu
fuseser victorii conjuncturale, ci semnalele unei cotituri definitive în
desf urarea ostilit ilor.

79
 F r a minimaliza importan a altor teatre de r zboi, r mâne o
realitate obiectiv incontestabil faptul c osatura principal pe care s-au
m cinat for ele Axei a fost reprezentat de Frontul de R sarit, cu pre ul
unor grele sacrificii umane i materiale din partea popula iei sovietice,
sacrificii amplificate i de conduita politico-militar stalinist . Un
eveniment de importan capital în evolu ia confrunt rii militare
germano-sovietice s-au consumat între 5 iulie i 23 august 1943, în zona
ora elor Kursk-Orël-Belgorod-Harkov. În tentativa de a contracara
efectele ofensivei sovietice din iarna 1942-1943, comandamentul german
a proiectat o opera iune ofensiv în sectorul central al Frontului, rolul
fundamental revenind blindatelor. E ecul acestui plan ambi ios a scos în
eviden faptul c vara încetase a mai fi aliatul germanilor, iar în
favoarea sovieticilor începuser s „joace” i al i factori decât „Generalul
Iarn ”, „Generalul Distan ” i „Generalul Noroi”.
Potrivit speciali tilor militari cita i de autorul român Alesandru
Du u, insuccesul german din vara anului 1943 s-ar fi datorat unui
complex de trei factori:
- superioritatea sovieticilor în efective i mai ales în mijloace de
lupt ;
- caren ele de dirijare unitar a atacului;
- anularea elementului surpriz , din cauza activit ii fructuoase a
serviciilor sovietice de spionaj290.
În vederea b t liei de la Kursk, Hitler a hot rât s introduc în
lupt nu mai pu in de 18 divizii de tancuri i grenadieri tanchi ti,
reprezentând aproape întreaga for blindat de care dispuneau germanii
pe Frontul de Est. În cadrul confrunt rii putem distinge mai multe etape
temporale.
Ini ial, pre de o s pt mân (5-12 iulie), avem de-a face cu un
atac masiv german în zona ora ului Kursk, îns ritmul i, implicit,
rezultatele ofensivei se dovedesc sub a tept ri. Un impediment greu
surmontabil au fost câmpurile de mine, amplasate optim de sovietici, în
urma cunoa terii prealabile a planurilor de atac ale inamicului.
Ziua de 12 iulie 1943 semnific începutul ofensivei Armatei
Ro ii în zona ora ului Orël, sub conducerea generalului de origine
polonez Rokosowski, un supravie uitor norocos al epur rilor staliniste.

290
Mihai Retegan, Alin Matei, Contextul interna ional, în Istoria românilor (Tratat),
coord. Acad. Dinu C. Giurescu, secretar Fl. perlea, Editura Enciclopedic , Bucure ti,
2008, p. 24-25.

80
Rezisten a înver unat german , pe de o parte, i superioritatea
cantitativ sovietic , pe de alt parte, au transformat înaintarea trupelor
blindate bol evice într-o veritabil împingere lent a for elor inamice,
încheiat totu i la 5 august 1943 prin eliberarea ora ului int .
Concomitent,spre flancul sudic, generalul Nikolai Feodorovi i Vatutin
intra în Belgorod; câteva luni mai târziu avea s î i g seasc moartea
într-un atentat pus la cale de for ele ucrainene anti-sovietice.
Un nou succes al Armatei Ro ii a fost preluarea controlului
asupra ora ului Harkov, la 23 august 1943291. Se încheia astfel cea mai
mare b t lie de blindate din cadrul celei mai distrug toare conflagra ii
cunoscute de omenire. Comentând desf urarea i rezultatele confrunt rii
colosale men ionate, reputatul analist britanic Basil H. Liddel Hart
(1895-1970) nota: „Pe parcursul acestor opera ii, pierderile ru ilor au
fost semnificativ mai mari decât ale nem ilor, dar ace tia din urm au
pierdut mai mult decât î i puteau permite, din cauza e ecului costisitor al
propriei ofensive”292.
În toamna anului 1943, ofensiva sovietic a continuat, data de 24
septembrie consemnând c derea Smolenskului, iar începutul lunii
noiembrie alungarea germanilor din Kiev, capitala Ucrainei i leag nul
medieval pentru cele trei popoare est-slave (ru ii, ucrainenii, bieloru ii).
La începutul anului 1944, circa 2/3 din teritoriul ocupat de germani i
alia ii lor, începând de la 22.06.1941, trecuse din nou sub controlul
Armatei Ro ii. În primele luni din 1944, s-a reu it, grosso-modo, cu
excep ia, dar i cu dep iri, atingerea grani elor ideale ale statului
sovietic, frontierele din 1939 fiind dep ite începând chiar din ianuarie
1944. În aceea i lun s-a produs i împingerea definitiv a germanilor
dincolo de zidurile Leningradului, o prim bre în dispozitivul
asediatorilor fiind efectuat în urm cu un an.
Înaintarea inexorabil a Armatei Ro ii spre centrul i sud-estul
Europei a creat de facto o nou situa ie politico-militar în aceste p r i
ale b trânului continent, m rind considerabil marja de manevr a lui
Stalin în negocierile cu ceilal i „Doi Mari” (Roosevelt i Churchill)
asupra configur rii Europei postbelice. Relevant este, în acest sens,
con inutul unui document elaborat de Anthony Eden, în primele
s pt mâni ale lui 1944: „Noi nu putem ignora faptul c victoriile ruse ti

291
Basil H. Lidell-Hart, Istoria celui de-al doilea r zboi mondial, vol. II, Bucure ti,
Editura Orizonturi-Lider, p. 134-136.
292
Idem, p. 136.

81
au tran at în bun m sur problema rilor Baltice, a Bucovinei i a
Basarabiei”293.
Ministrul se gândea c preten iile ruse ti nu aveau s dep easc
fostele hotare ariste i c în anumite zone, preten iile aveau s fie mai
mici decât acele grani e.
Printre atuurile sovieticilor în rela ia lor cu anglo-americanii se
mai num rau o tradi ie diplomatic destul de veche, de factur bizantin ,
ambivalen discursului comunist fa de „democra ia burghez ”, dar i,
într-un plan mai concret i pragmatic, posibilitatea unei p ci separate
germano-sovietice.
Efectele acestui complex de cauze profunde sau conjuncturale nu
au întârziat s apar i astfel, la 1 februarie 1944, Churchill îi trimitea lui
Stalin un mesaj consacrat problemei frontierelor în Europa de R s rit, în
care pleda în favoarea stabilirii grani ei de est a Poloniei pe linia Curzon,
iar a celei de vest pe linia Oder-Neise294. Practic, statul polon era
translatat teritorial mai spre vest, în beneficiul U.R.S.S. i în defavoarea
Germaniei virtual învinse, manevr nu tocmai dezavantajoas pentru
polonezi.
Evolu ii defavorabile Axei se înregistrau îns i în alte zone
geografice. În Africa de Nord dup ce penuria de carburant l-a obligat pe
Rommel s opreasc ofensiva în de ert (în limba arab , R’mel înseamn
chiar nisip!), la 28 august 1942, dou luni mai târziu s-a declan at
ofensiva Armatei a 8-a Britanice, conduse de Montgomery. Raportul de
for e denot o inferioritate net a germano-italienilor la toate capitolele:
(2,8-1 la efective, 1,8-1 la piese de artilerie, 2,6-1 la tancuri, 4,2-1 la
avioane de lupt )295. Ofensiva de la El Alamein va fi completat cu
opera iunea „Torch”, constând în debarcarea de trupe americano-
britanice în Maghreb; finalmente, la 12 mai 1943296, „continentul negru”
era definitiv golit de trupe germano-italiene. Epilogul b t liei pentru
Africa de Nord, început prin intrarea în r zboi a Italiei, la 10 iunie 1940,
s-a consumat, practic, în vara anului 1943, când, dup c derea Siciliei,

293
Gheorghe Buzatu, România sub imperiul haosului (1939-1945), Centrul de Istorie
„Constantin C. Giurescu”, Bucure ti, 2007, doc. 72, p. 78-181
294
Idem, doc. 74, p. 194-196
295
M. Retegan, A. Matei, op.cit., p. 27
296
Ibidem

82
regimul mussolinian a fost r sturnat (25 iulie 1943), iar statul italian a
încheiat armisti iul cu Na iunile Unite la începutul lui septembrie297.
Profitând de fidelitatea unei p r i a armatei italiene i de
condi iile fizico-geografice ale Peninsulei (deloc un „pântece moale” al
Europei, din acest punct de vedere), trupele germane au reu it s îi in
în loc pe Alia i pân la 22 mai 1944, la Monte Cassino, iar Roma a c zut
la 4 iunie 1944298. Între timp, peste numai 48 de ore, aten ia întregii
omeniri se va concentra asupra Canalului Mânecii, unde alia ii
occidentali aveau s declan eze opera iunea „Overlord”, anume
debarcarea în Normandia i deschiderea celui de-al doilea front, insistent
cerut de Stalin, ini iativ e uat la Dobai, în iulie 1942 i reafirmat la
Teheran. F r a insista asupra detaliilor ac iunii de la 6 iunie 1944 i a
luptelor ulterioare, ne vom limita s trecem în revist câteva cifre legate
de raportul de for e între taberele beligerante. Astfel, în ajunul debarc rii,
Alia ii îi surclasau pe germani de 3 ori din punct de vedere numeric (1,6
milioane la 526.000) i al dot rii cu tancuri i autotunuri (6000 la 2000)
i de nu mai pu in de 67,8 ori la avioane de lupt (10.859 contra 160)299.
Nici în Extremul Orient fanatismul solda ilor japonezi nu a putut
suplini la nesfâr it handicapurile tehnologice i nu numai, anul 1944
consemnând înfrângeri grave ale acestora în Birmania, China i
Indochina300.
Acestea fiind datele generale ale problemei, tot mai multe cercuri
din statele Axei i-au pus problema ie irii din r zboi, în condi ii cât mai
onorabile, dar într-un context din ce în ce mai defavorabil. Un
impediment în calea încheierii unor p ci separate/de compromis a fost
constituit odat cu adoptarea la Casablanca (ianuarie 1943) a principiului
„capitul rii necondi ionate” pentru statele din Ax , idee emis de
Roosevelt, din dorin a de a împiedica repetarea scenariului post-
Versailles, respectiv, a conflagra iei mondiale.
Cum au afectat toate aceste muta ii de ordin militar i politico-
diplomatic, situa ia i conduita statului român?
În primul rând, trebuie consemnat faptul c mare alul Ion
Antonescu a exclus posibilitatea unei rupturi bru te i totale cu
Germania, dar a permis i chiar încurajat efectuarea de contacte

297
Jacques de Launay, Ultimele zile ale fascismului în Europa, prefa de Fl.
Constantiniu, Bucure ti, Editura tiin ific i Enciclopedic , 1985, p. 27-68
298
Idem, p. 112
299
M. Retegan, A. Matei, op.cit., p. 31-32
300
Idem, p. 38

83
diplomatice cu reprezentan ii alian ei tripartite Washington-Londra-
Moscova. Efortul de r zboi al României poate fi urm rit la nivelul mai
multor etape, în cadrul perioadei cuprinse între înfrângerea de la
Stalingrad i cotitura de la 23 august 1944. În primele opt luni
consecutive catastrofei de la Stalingrad, un num r de 7 divizii române ti
al turi de 11 divizii germane, au rezistat atacurilor sovietice în capul de
pod de la Kuban301. A urmat apoi mult mai cunoscuta b t lie defensiv
din Crimeea care în prim vara anului 1944 a c p tat un caracter de lupt
pentru supravie uire, amplificându-i duritatea. Un rol important în acest
sens l-a avut decizia lui Hitler de a nu accepta niciun fel de retragere, în
contradic ie cu sfaturile a numero i ofi er superiori germani, dar i ale
mare alului Ion Antonescu. În peninsula nord-pontic au r mas s lupte
12 divizii , dintre care 7 române ti i 5 germane, iar aceste unit i au
trebuit, dup 8 aprilie 1944, s fac fa unei teribile ofensive sovietice,
practic imposibil de învins. În aceste condi ii, între 14 aprilie 1944 i 13
mai 1944, au fost evacua i 120.000 militari din Crimeea, dintre care
36.000 români i circa 60.000 germani, reprezentând 55%, respectiv
70% din totalul for elor române ti i germane din zon . De i atacurile
aeronavale inamice au condus la pierderea a înc 11.000 de vie i
omene ti, opera iunea de evacuare a peninsulei Crimeea este considerat
un succes al armatei române, în condi iile cu totul vitrege ale anului
1944302.
Aportul românesc la r zboi a cunoscut o cre tere substan ial în
prim vara anului 1944, când trupele sovietice au atins i dep it Nistrul,
apoi Prutul, înaintând în teritoriul na ional românesc.
Pre de câteva luni (aprilie 1944-august 1944), frontul a fost
stabilizat pe linia Ia i-Chi in u, un nou efort ofensiv fiind posibil pentru
sovietici abia în var . În paralel cu degringolada frontului terestru
antisovietic, ara noastr a trebuit s suporte i rigorile
bombardamentelor aeriene anglo-americane, din ce în ce mai intense în
anii 1943-1944, având inte în continu diversificare, inclusiv obiective
civile303.
Într-un asemenea context, rela iile de arme româno-germane, la
diferite niveluri, au cunoscut tot mai multe momente tensionate, marcate
de repro uri i suspiciuni reciproce. Un moment semnificativ din acest
301
Alesandru Du u, Armata român în cel de-al doilea r zboi mondial, în Istoria
românilor (Tratat), vol. IX, Bucure ti, 2005, p. 275
302
Idem, p. 281
303
Idem, p. 282-284

84
punct de vedere a fost reprezentat de hot rârea Comandamentului
german de a retrage nu mai pu in de 11 divizii, dintre care 7 blindate, de
pe frontul românesc, în vara anului 1944, sl bind considerabil puterea de
rezisten antisovietic , în special în sectorul Târgu Frumos-Ia i304.
Deteriorarea continu i ireversibil a situa iei militare a statului
român a pus cu acuitate problema unei alternative la politica de alian
cu Puterile Axei (de fapt cu Germania, dup colapsul regimului
mussolinian).
Un moment potrivit pentru desprinderea de Germania poate fi
considerat, acum, la mai bine de ase decenii de la evenimente, intervalul
de timp cuprins între stabilizarea frontului pe linia Ia i-Chi in u (martie-
aprilie 1944) i preparativele pentru opera iunea Ia i-Chi in u305. Dac
momentul prielnic (în ciuda unor riscuri inerente) nu a putut fi fructificat,
faptul are dou explica ii complementare. În primul rând, avem în vedere
iner ia lui Ion Antonescu în privin a ruperii de Hitler, iluzia mare alului
c , prin prelungirea rezisten ei pe diferite aliniamente strategice, pot fi
ob inute condi ii de armisti iu (pace) mai bune de la sovietici, care,
credea Conduc torul, ar fi i respectat stipula iile amintite306. În al doilea
rând, avem în vedere faptul c , în prima jum tate a anului 1944, în ciuda
unor tendin e i tentative, înc nu se cristalizase o grupare politico-
militar intern solid i coerent , capabil de a opera schimbarea de
orientare politic f r Antonescu, împotriva eventualei sale opozi ii307.
Treptat îns , cercurile Palatului Regal, diver i ofi eri superiori ca
i liderii partidelor „istorice” (P.N.L., P.N. , P.S.D), vor strânge
leg turile între ei, urm rind scoaterea rii din r zboi, cu salvgardarea
independen ei i a suveranit ii, dar i cu recuperarea acelei p r i a
Transilvaniei pierdut la 30 august 1940308. Situa ia de facto a impus
cooptarea în aceste planuri i a minusculului Partid Comunist din
România pentru a înlesni captarea bun voin ei din partea U.R.S.S.. La
rândul ei, aceast manevr a fost facilitat prin hot râre privind
autodizolvarea Cominternului, din anul 1943.

304
Idem, p. 291
305
A se vedea, de exemplu, excelenta lucrare a lui Auric Simion, Preliminarii politico-
diplomatice i militare ale insurec iei române de la 23 august 1944, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1979
306
Ibidem; vezi i Gh. Buzatu, op.cit., doc. 77-79, p. 205-209
307
Dinu C. Giurescu, Actul de la 23 august 1944. Aspecte politice, în Istoria românilor
(Tratat), IX, p. 133-178
308
Ibidem

85
 Pe de alt parte, comuni tii români au ac ionat pe mai multe
direc ii; ei nu s-au limitat la semnarea declara iei de constituire a
Blocului Na ional Democrat, în iunie 1944309, ci au antamat leg turi i cu
alte partide sau disiden e, anticipând o serie de ac iuni, evenimente i
evolu ii din perioada 23 august 1944-30 decembrie 1947. Mai concret,
este vorba de rela iile cu M. Ralea, Gh. T t rescu i Petre opa, liderul
grup rii iorghiste, dup moartea fondatorului acesteia, în noiembrie
1940310. În ceea ce prive te guvernul sovietic, acesta a dat publicit ii, la
2 aprilie 1944, o declara ie în care afirma c înaintarea Armatei Ro ii pe
teritoriul românesc era dictat exclusiv de necesit i militare, f r a avea
ca finalitate modificarea sistemului social-politic intern românesc311. La
12 aprilie, respectiv 31 mai 1944, au fost comunicate prin d-na
Kollontay, ambasadorul la Stockholm, condi iile de armisti iu, pe care
guvernul antonescian le-a respins în luna iunie, principalele obiec ii fiind
legate de soarta Basarabiei i a Bucovinei de Nord (pe care românii ar fi
dorit-o decis la Conferin a de pace), dar i de posibilitatea neocup rii
integrale a României de c tre sovietici, afla i în urm rirea germanilor312.
Dezacordurile între cele dou p r i erau prea mari pentru ca
tratativele s mai poat continua, îns dup 20 august, când sovieticii au
reluat ofensiva i spargerea frontului la Ia i era iminent , s-a pus
problema relu rii urgente a contactelor diplomatice cu U.R.S.S., spre a
evita un dezastru total313.
Care a fost situa ia armei tancuri în contextul eforturilor
regimului antonescian de revitalizare a puterii armate a rii, în scopul
ob inerii de condi ii mai avantajoase pentru ie irea din r zboi?
Pentru cele aproape 20 de luni scurse între înfrângerea de la
Stalingrad i actul de la 23 august 1944, evolu ia armei tancuri în armata
român s-a desf urat mai ales la nivel organizatoric i preparativ i mai
pu in la nivelul implic rii propriu-zise în confrunt ri armate. Aceast
realitate nu trebuie absolutizat , implicarea direct a tanchi tilor români
în luptele din Kuban, Crimeea i, îndeosebi, în apriga încle tare din nord-
estul Moldovei, l sând în urm episoade memorabile.

309
Idem, p. 155-156
310
Auric Simion, op. cit, p. 457
311
Istoria politicii externe române ti în date (coord. I. Calafeteanu), Editura
Enciclopedic , Bucure ti, 2003, p. 338
312
Gh. Buzatu, op. cit., doc. nr. 77, 79
313
Dinu C. Giurescu, op.cit., p. 163-170;

86
 Factorii de decizie din domeniul militar remarcau, în anii 1943-
1944, progresele, de altfel incontestabile, f cute de industria de r zboi a
Coali iei Na iunilor Unite, inclusiv în privin a produc iei de tancuri.
Foarte adesea, în sinteze informative de strict specialitate, pe lâng
datele tehnice inerente, sunt inserate i o serie de concluzii i aprecieri
axate, aproape invariabil, pe ideea dificult ilor de contracarare a
tancurilor americane i sovietice314.
În ceea ce prive te propriile dot ri în materie, cit m în acest sens
datele consemnate într-o sintez din prim vara anului 1943. Astfel, la 15
aprilie 1943, armata român dispunea de 149 care de lupt , de tipul R2,
R35, T3, T4, dintre care erau opera ionale 15 tancuri R2, 54 de tip R 35 i
câte unul T3, T4, împreun cu alte 34 care de asalt. O alt statistic ,
referitoare la aceea i chestiune, men ioneaz un total de 113 tancuri
pierdute, din cele 176 ini iale, deci un procent de 64%, diferen a pân la
149 fiind acoperit din importuri germane315. În ceea ce prive te
necesarul de tancuri, acesta era evaluat la circa 450 vehicule, cu
posibilit i de foc i de rezisten corespunz toare i superioare, calibrul
75 mm. Pornind de la situa ia mai sus descris , era propus o organizare
considerat de tip mixt, mai precis constituirea a cel pu in câte „o
companie de 88 milimetri” în fiecare batalion, împreun cu 2 companii
T4. Pentru comandan ii de batalioane i unit i militare mai mari se
punea problema achizi ion rii de care de comandament, în timp ce
pentru grupurile de cercetare divizionare erau considerate adecvate
carele de lupt germane T4316.
O problem important r mânea i cea a repar rii
(recondi ion rii), un procent de 77% din carele de lupt existente în ar
necesitând asemenea opera iuni (procent atenuat prin faptul c tancurile
române ti aflate în lupt pe teritoriul U.R.S.S. nu erau luate în calcul)317.
Situa ia de la 15 aprilie 1943 nu a r mas mult timp aceea i. Varia ii au
început s se înregistreze în ultimele s pt mâni ale lunii aprilie, când s-
au primit din Germania un num r de 164 autoturisme, 172 autocamioane,
56 tractoare, 21 autosanitare i 50 care de lupt T38, trimise direct
unit ilor318. Între lunile mai i august 1943, la Divizia Blindat au fost
reparate 12 tancuri, num rul carelor de lupt func ionale din cadrul

314
C.S.P.A.M.I., colec ii arhivistice, fond nr.549, dosar nr. 8, f. 11-20;
315
C.S.P.A.M.I., fond M.St.M, Sec ia a 4-a Dotare, dosar nr. 540 passim
316
Ibidem, f. 62
317
Ibidem, f. 28-29
318
C.S.P.A.M.I., fond Direc ia Superioar a Motomecaniz rii, dosar nr. 506, f. 8-12

87
diviziei sporind de la 15 la 27, dintr-un total pe unitate de 61. Întrucât
modernizarea tancurilor vechi de tip R2 p rea o opera iune mig loas i
pu in util , s-a trecut la transformarea a 40 de asemenea vehicule în
tunuri anticar, cu calibrul de 76,2 mm, primele teste indicând rezultate
pozitive. În schimb, la modelul R35 a fost preferat varianta înlocuirii
armamentului i a modific rii turelei319.
O situa ie sintetic privind evolu ia carelor de lupt R2 Škoda a
fost întocmit la aproape doi ani de la deschiderea ostilit ilor. Conform
sintezei amintite, la data de 22 iunie 1941 au plecat pe front 112 tancuri
R2 Škoda, alte 12 r mânând în ar . La 1 octombrie 1941, cele 112
vehicule s-au întors de pe front, 15 fiind trimise la uzinele din Pilsen (azi
Plžen, Cehia), unde 7 au fost transformate în piese de schimb. În anul
1942, celor 117 tancuri r mase li s-au al turat 26 venite din Germania,
ajungându-se la un total de 143, din care 3 plasate în custodia Centrului
de P strare a Motomecanizatelor. La 21 august 1942 au fost trimise pe
front (tot) 112 tancuri, 81 fiind pierdute în cursul ostilit ilor (30 – pan
de motor, 24 pan de benzin , 27 distruse)320.
Un impediment în calea unei evolu ii ascendente pentru arma
tancuri a fost reprezentat ( i) de lipsa mijloacelor de trac iune pentru
carele de lupt , inconvenient ce î i va pune amprenta în principal asupra
opera iunilor de transportare a tehnicii de lupt capturate de la
sovietici321.
Liniile directoare în privin a recondi ion rii tancurilor vor fi
stabilite cu prilejul edin elor Consiliului de Colaborare, desf urate la
datele de 19 mai, 31 mai i 6 iunie 1943. Mai concret, s-a decis limitarea
opera iunilor de transformare a tancurilor în tunuri cu enile la modelul
R2, unde motoarele puteau fi reparate în bune condi ii; era vorba, de fapt,
de maximum 50 de care. Un imperativ consemnat în cadrul aceluia i
ciclu de edin e era atingerea parit ii de vitez între tunurile anticar i
tancuri. Se constata c , pân la momentul respectiv, nu se ob inuser
decât tractoare cu vitez maxim de 17 km/h. În fine, o alt constatare se
referea la problema autonomiei României în materie de aprovizionare cu
tehnic de lupt . Verdictul nu era deloc încurajator, chiar i fabricarea
pieselor de schimb pentru care de lupt i tractoare fiind considerat ,
momentan, imposibil 322. O alt edin important a Consiliul de
319
Ibidem, f. 14-15
320
C.S.P.A.M.I., fond Direc ia Superioar a Motomecaniz rii, dosar nr. 793, f. 265
321
Ibidem, dosar nr. 385, f. 299
322
C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia a 4-a Dotare, dosar nr. 540, f. 9

88
Colaborare militar s-a produs la 3 decembrie 1943, una din concluziile
desprinse aici fiind aceea c „azi, întreaga capacitate a industriei
na ionale trebuie folosit pentru construirea tractoarelor necesare
artileriei (în primul rând anticar)323. Situa ia carelor de lupt , la finele
anului 1943, indica (la Divizia Blindat ) un total de 264 piese, dintre
care 172 în stare de func ionare, iar 92 de reparat.
Cel mai r spândit model era R2, cu un total de 64 exemplare,
dintre care îns 51 trebuiau reparate. În schimb, toate cele 54 exemplare
din modelul R35 erau func ionale324.
La 20 august 1944, înainte de declan area de c tre sovietici a
opera iunii „Ia i-Chi in u”, Divizia 1 Blindat dispunea de un total de
241 de tancuri, inclusiv 68 care trebuiau reparate, cifre la care trebuie
ad ugate tancurile apar inând armatei de uscat, în total 76, dintre care 28
necesitând repara ii325.
Sporirea capacit ii trupelor blindate române ti, prin
suplimentarea i repararea materialului de lupt , implica aproape
automat, putem spune, înfiin area de noi structuri i unit i blindate, iar
gradul de acuitate al acestei probleme a crescut pe m sur ce trupele
sovietice avansau spre grani ele, apoi spre interiorul României.
Chestiunea l-a preocupat inclusiv pe Conduc torul Statului, fiind
discutat în am nun ime cu generalul Gheorghe Rozin, la data de 18 iulie
1944, în cadrul întrevederii vorbindu-se despre 3 divizii blindate.
Divizia 1 Blindat (care, între timp, primise supranumele de
„România Mare”), era obiectul unor dispozi ii vizând consolidarea sa i
lichidarea unor lipsuri. Se preconiza, astfel, procurarea de artilerie grea
(150 mm), tunuri antiaeriene, cu calibrul de 75 mm, precum i
completarea efectivului de camioane. Tancurile erau, se pare, considerate
a fi în num r suficient. În ceea ce prive te Divizia a 2-a Blindat , care î i
avea, de fapt, originea în Divizia a 8-a Cavalerie (Moto), mare alul Ion
Antonescu a aprobat propunerile f cute de Marele Stat Major i ale
Consiliului de Colaborare din 12 iunie 1944.
F r a intra în prea multe detalii legate de opera iunile de
transformare a Diviziei 8 Cavalerie în Divizia a 2-a Blindat ,
men ion m, totu i, faptul c grosul noii unit i se g sea în zona
Târgovi te, misiunile (re)organizatorice principale revenind chiar lui

323
Ibidem, f. 18
324
C.S.P.A.M.I., fond Direc ia Superioar a Motomecaniz rii, dosar nr. 793, f. 10
325
Ibidem, dosar nr. 914, f. 82-84

89
Gheorghe Rozin. Parcurgând sinteza documentar a discu iilor
Antonescu-Rozin de la 18 iulie 1944, constat m c , îndeosebi în cazul
Diviziei a 2-a Blindat , planurile de (re)organizare i dotare includeau o
multitudine de referiri, la aportul (ajutorul) german, situa ie clar
dezavantajoas pentru o armata gata s î i urmeze o alt orientare.
Mai pu in cunoscut , datorit în primul rând gradului mai redus
de materializare, r mâne tentativa de înfiin are a Diviziei a 3-a Blindate,
prin transformarea Diviziei 5 Cavalerie, la un termen destul de vag
precizat „deîndat ce va putea fi scoas de pe front i adus spre interior
(zona Filia i)”.
În fine, pe lâng aceste trei divizii propriu-zise, existau i un
num r de elemente blindate neîndivizionate ale Corpului Blindat, colii
Comandamentului, Centrului de Instruc ie al Blindatelor, coala de
Ofi eri ai Arma Blindate326. Tot la 18 iulie 1944, au fost stabilite
misiunile i principiile de organizare ale Comandamentului Trupelor
Motomecanizate. Astfel, aceast structur urma s îndeplineasc atribu ii
în urm toarele domenii:
- organizarea i instruc ia cât mai rapid a diviziilor Blindate,
Centrului de Instruc ie al Armatei i colilor de Ofi eri i Subofi eri;
- asigurarea fabrica iei vân torului de care „Mare al”, în orice fel
de împrejur ri;
- organizarea i instruirea cât mai rapid a divizioanelor de care
„Mare al”, pentru trimiterea lor în lupte;
- recuperarea de mijloace auto în folosul nevoilor militare, prin
restrângerea la strictul necesar a altor sectoare327.
În ceea ce prive te Divizia a 2-a Blindat , un ordin datat 26 iulie
1944 prevedea organizarea acesteia într-un mod analog Diviziei 1
Blindate, cu toate eventualele schimb ri ulterioare, dup care, la punctul
2, erau explicate toate detaliile acestei întreprinderi328.
Oricum, în decursul lunii august, situa ia celei de-a doua divizii
blindate a armatei române se prezenta în parametri pu in satisf c tori, în
compara ie cu planurile ini iale de factur româno-german . Planurile
respective implicau o organizare destul de complex , necesitând un
num r variat de autovehicule, dep ind net posibilit ile de atunci ale
românilor i germanilor, oricum în continu diminuare, din cauza

326
C.S.P.A.M.I., colec ii arhivistice, fond 333, dosar nr. 120, f. 753-757
327
Ibidem, f. 762
328
Ibidem, f. 728-729

90
evolu iei defavorabile a r zboiului i, în particular, a bombardamentelor
aeriene anglo-americane asupra centrelor industriale i petrolifere. În
domeniul capital al dot rii, dependen a de o Germanie în deriv î i
spunea un cuvânt foarte greu. Astfel, divizia în formare dispunea de 30
de tancuri T4 i 20 de tunuri de asalt, cu posibilit i interne de sporire a
acestor indicatori la 55 de tancuri i 31 tancuri de asalt, net sub valoarea
unei divizii veritabile.
Mai bine st teau lucrurile la capitolele organizare, mobilizare i
instruc ie. În acest ultim domeniu, putem distinge dou perioade, anume,
perioada 10 iunie 1944-6 august 1944, când a func ionat Centrul de
Instruc ie al Transmisiunilor Blindate, i etapa post 6 august 1944, când
întreg personalul Diviziei a 8-a a trecut la instruc ie total
motomecanizat 329. La jum tatea lunii august 1944 a fost elaborat la
Comandamentul Trupelor Motomecanizate, o not studiu referitoare la
reorganizarea trupelor motomecanizate, pornind de la obiectivul
constituirii a 3-4 divizii blindate.
În documentul men ionat, dup ce se consemna situa ia existent
în momentul acela, se propunea înfiin area unui Comandament al
Motomecanizatelor, subordonat direct Ministerului de R zboi, care s
colaboreze cu Marele Stat Major, f r interferen a altor institu ii. În
subordinea acestui Comandament ar fi urmat s intre:
- Direc ia Superioar a Motomecaniz rii, care, la rândul ei,
trebuia reorganizat , disjuns de colile tehnice;
- un Corp Blindat, alc tuit, în esen , din 4 divizii blindate i 3-4
divizioane anticar;
- un Comandament al Armei Vân tori de Care „Mare al”;
- o Direc ie a colilor Motomecanizate, care s aib în subordine
colile de ofi eri i subofi eri;
- Centrul de Instruc ie Motomecanizate330.
În replic , Marele Stat Major, propunea urm toarele:
- men inerea organiz rii i atribu iilor pentru Comandamentul
Trupelor Motomecanizate, în calitate de Comandament unic pentru
întreaga sec iune motomecanizat a armatei i economiei na ionale;
- eventuala transformare a Comandamentului Trupelor
Motomecanizate în Comandament operativ al Corpului, cu condi ia ca
Diviziile 8 i 5 Cavalerie s poat fi blindate total;

329
Ibidem, f. 719-724
330
Ibidem, f. 768-769

91
 - neincluderea în organizarea de pace a blindatelor a unui
Comandament de Corp Blindat, distinct de Comandamentul Trupelor
Motomecanizate331.
Pân la c derea regimului antonescian, nu se ajunsese la o
reorganizare substan ial a elementului blindat din armata român .
Un proiect important al conducerii militare române ti a fost
realizarea primului model de tanc românesc, anume „Vân torul de
tancuri Mare al”, sau, cum a mai fost numit în documentele de
specialitate, „piesa M”. Ideea fabric rii unui car de lupt românesc nu
era nou , unele succese par iale în acest sens fiind înregistrate la finele
anilor ’30, în cadrul Atelierelor Malaxa332. În anii guvern rii
antonesciene, problema a devenit mai acut , din cauza r zboiului, iar
militarizarea economiei a oferit posibilit i suplimentare de concentrare
i coordonare a resurselor umane i materiale necesare.
Spre finele anului 1942, conducerea Marelui Cartier General
român i a Armatei a III-a au definitivat un set de propuneri axate pe
dezideratul construirii unui tanc românesc. Preferin a pentru tancurile
u oare era, în sfâr it, abandonat , în virtutea argumentului pertinent c
un astfel de model ar constitui „o nou prad u oar pentru inamic i o
mare deziluzie pentru lupt tori, prin pierderea încrederii în materialele ce
posed m”; în consecin , ca elemente de reper pentru construc ia
tancului românesc erau luate ultimele realiz ri în materie ale germanilor,
considerate superioare celor ruse ti333.
În aceast chestiune s-a cerut, a a cum era de altfel normal,
concursul Regimentul 1 Care de Lupt , pe baza experien ei dobândite în
decursul a aproape un an i jum tate de lupte. Conducerea acestei unit i
înclina spre un tanc având o mas de 16-18 tone (deci mijlociu), capabil
s ating o vitez de 50km/h; echipajul era alc tuit din 4 oameni,
înarma i cu un tun de calibru de minim 50 de milimetri, plus una sau
dou mitraliere, proteja i de un blindaj gros de 40-60 mm. La originea
propunerilor Regimentului 1 Care de Lupt s-au aflat o serie de
evenimente militare de pe Frontul de Est, cum ar fi succesele pu ca ilor
anticar sovietici, dota i cu arme de foc de calibru 20 mm., eficiente la
distan e de 200-300 m334.

331
Ibidem, f. 770
332
***Istoria armei tancuri…, passim
333
C.S.P.A.M.I., fond Direc ia Superioar a Motomecaniz rii, dosar nr. 793, f. 76-77
334
Ibidem, f. 78

92
 Proiectul primului car de lupt românesc i-a câ tigat, spre
sfâr itul anului 1943, un loc din ce în ce mai important în ordinea de
priorit i a autorit ilor. De pild , la 28 octombrie 1943, un proces-verbal
întocmit de c pitanul Gh. Sâmbotin (Comisia de Control i Recep ie de
pe lâng Uzinele Rogifer-Malaxa) i inginerul Radu Vere (director al
Uzinelor Rogifer-Malaxa) consemna aceast tendin i efectele sale.
Mai concret, în urma ordinelor clare primite chiar de la Cabinetul Militar
al Conduc torului, fusese acordat prioritate absolut complet rii a trei
modele de piese tip „Mare al”, fiind, în schimb, întrerupte unele lucr ri
de turn torie i model rie, inclusiv în domeniul militar. S-a ajuns pân
acolo, încât atelierul M.F.8, destinat accesoriilor de bomb , i-a întrerupt
complet activitatea, pe timp de 25 de zile lucr toare, întrucât personalul
acestei structuri fusese pus în întregime la dispozi ia Atelierului de
Montaj al pieselor tip „Mare al”335.
Meticulozitatea imprimat de Antonescu în diferitele ramuri de
activitate ale statului român s-a f cut sim it i la nivelul detaliilor legate
de fabricarea tancurilor „M”, începând cu data de 1 ianuarie 1944 fiind
introdus plata cu ora pentru lucr rile efectuate de salaria ii angrena i în
proiect336.
La 10 februarie 1944, fi ele tehnice ale tancului M (incluzând
aici caracteristicile generale i performan ele tehnice ale noului car de
lupt ) au fost expediate, tot de la Cabinetul Militar al Conduc torului
Statului, c tre Biroul de Studii i Regulamente al Sec iei 5 Instruc ie din
cadrul M.St.M. i Sec iei 4 Dotare a aceleia i structuri337.
În vederea p str rii secretului asupra lucr rilor de fabricare a
unui tanc românesc, comisia prezidat de c tre lt. col. Paul Dr ghicescu
a emis la 18 februarie 1944 dou dispozi ii c tre Fabrica de Muni ii:
- interzicerea accesului în atelierul Comisiei Militare pentru orice
persoan din afara Atelierului de Experien e;
- instituirea unei insigne pentru personalul lucr rilor în cadrul
Atelierului de Experien e338.
În realizarea concret a „piesei M”, a a cum a fost numit întâiul
tanc românesc în unele documente, s-au ivit, totu i, o serie de

335
C.S.P.A.M.I., fond Comisia Militar de Control i Recep ie, Uzina „Malaxa” – Tohan,
dosar nr. 141, f. 2
336
Ibidem, dosar nr. 130, f. 14
337
C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 540, f. 316
338
C.S.P.A.M.I., fond Comisia Militar de Control i Recep ie, Uzina „Malaxa” – Tohan,
dosar nr. 130, f. 141

93
impedimente, mai ales în domeniul transportului materialelor necesare
fabric rii i asambl rii tancului. De fapt, carul de lupt românesc era
fabricat în dou stabilimente distincte, situate la 1,5 km unul de cel lalt,
ceea ce implica o deplasare continu în ambele sensuri, pe direc ia
„Uzinele Rogifer” – „Fabrica Drota”339.
O amenin are la adresa lucr rilor era reprezentat i de
bombardamentele aeriene anglo-americane, un episod elocvent în acest
sens consumându-se la data de 3 iulie 1944, când mai multe bombe
incendiare au p truns prin acoperi ul Atelierului de tancuri de la Uzinele
„Rogifer”. Cu riscul vie ii, soldatul jandarm Cristea Turcescu a reu it s
localizeze i s sting începutul de incendiu, drept pentru care
locotenent-colonelul Dr ghicescu îl propunea la decorare340.
Acela i ofi er, împreun cu inginerul Radu Vere , a întocmit la
20 iulie 1944 un inventar par ial al impedimentelor ivite în realizarea
piesei „M”, referitor, în esen , la lipsa dactilografelor, desenatorilor i a
rechizitelor necesare lucr rilor Comisiei Mixte alc tuite din cei doi, a
c rei activitate era, astfel, pus sub semnul întreb rii341.
Oricum, în ciuda impedimentelor de cea mai divers natur (de
la bombardamentele anglo-americane pân la indispozi iile unei
dactilografe), primele rezultate concrete au ap rut la finele lunii mai,
când au fost construite primele ase exemplare ale întâiului car de lupt
românesc. Blindatul, de concep ie i realizare autohton , avea motorul,
cutia de vitez , enilele, aparatele optice i aparatul de radio de
provenien cehoslovac , francez i german , pornind de la asiurile
tancurilor T60 capturate de la sovietici342. Luând cuno tin despre stadiul
lucr rilor la piesa „M”, Conduc torul Statului a aprobat începerea
omolog rii provizorii, dar i m surile de evacuare în zona Sibiu a acelor
sec ii din cadrul „Uzinelor Rogifer”, implicate în proiectul „M”, i a
ordonat ca, împreun cu avia ia, s fie luate m surile de camuflare i
protec ie antiaeriene343.
O investi ie necesar i îndelung proiectat începea s se
materializeze, îns într-un context politico-militar, tot mai defavorabil
intereselor i drepturilor na ionale române ti.

339
Ibidem, dosar nr. 147, f. 73
340
Ibidem, dosar nr. 130, f. 172
341
Ibidem, f. 151
342
Armata român 1941-1945, Editura R.A.I., Bucure ti, 1996, p. 136
343
C.S.P.A.M.I., colec ii arhivistice, fond 333, dosar nr. 120, f. 757

94
 În leg tur cu planurile de dezvoltare a propriilor capacit i i
for e blindate se afl i eforturile de refolosire i recondi ionare a
tancurilor capturate de la armata sovietic , în perioada ostilit ilor.
Ac iunile de reparare au demarat la începutul lui februarie 1943, în
atelierele Leonida, fiind planificate s dureze pân la finalului lui aprilie
1943, pentru un total de 33 de care. Tot în februarie 1943 s-a luat
hot rârea folosirii de piese capturate din U.R.S.S., pentru recondi ionarea
tancurilor R35; mai concret, dup consult ri între Direc ia Superioar a
Motomecaniz rii i M.I.A.P.R. s-a convenit asupra mont rii în locul
tunului a unor tunuri anticar de calibru 45 mm, opera iune care implica
modificarea turelei, lucrare destul de lent i laborioas 344.
Nici opera iunile conexe procesului de recondi ionare a tehnicii
de lupt capturate (transportul, depozitarea) nu au fost total lipsite de
disfunc ionalit i. Pentru eliminarea unor asemenea situa ii jenante i
contraproductive, la data de 24 februarie 1943, generalul de divizie A.
Nicolaescu, ef al Direc iei Superioare a Motomecaniz rii, a dispus ca
niciun material s nu poat fi expediat la Re i a f r avizul prealabil emis
al lt. col. ing. Constantin Ghiulai, considerat „singurul în m sur s tie
ce este necesar i ce trebuie expediat la Re i a, întrucât este îns rcinat de
M.I.A.P.R. s lucreze la repara ii i reconstituiri de care de lupt ”345.
În ceea ce prive te cuantumul tancurilor capturate de pe Frontul
de Est, o statistic de la data de 4 august 1943 consemna un total de 60
de tancuri346.
Un alt document, redactat câteva luni mai devreme, consemna 45
de tancuri tractate pân la sta ia de îmbarcare, 10 care de lupt T60
tractate pân la atelierul Leonida, dar i un tanc de fabrica ie american ,
firma Chrysler347.
Revenind la jum tatea lunii august 1943, men ion m un raport
detaliat întocmit de generalul A. Nicolaescu, în chestiunea lucr rilor de
recondi ionare/reparare. Ofi erul raporta, în primul rând, repararea
complet a tunurilor de asalt rezultate din transformarea tancurilor
sovietice T60, în num r de 44 guri de foc, dintre care 34 predate la
Centrul de Instruc ie al Motomecanizate, 6 recep ionate i trecute la
vopsit, iar 4 se aflau pe punctul de a fi recep ionate. Mai greu progresau
lucr rile de reparare a tancurilor model vechi R2, opera iune dependent ,
344
C.S.P.A.M.I., fond Direc ia Superioar a Motomecaniz rii, dosar nr. 793, f. 24-25
345
Ibidem, dosar nr. 385, f. 302
346
C.S.P.A.M.I., fond M.St.M. , Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 625, f. 330
347
C.S.P.A.M.I., fond Direc ia Superioar a Motomecaniz rii, dosar nr. 383, f. 295

95
în mare m sur , de asisten a material i de specialitate a germanilor: un
num r de 50 de care de lupt R2 se aflau, totu i, la Uzinele Metalurgice
Ploie ti.
În privin a modelului R35, prototipul fusese definitivat i
parcursese testele de rigoare, în lucr rile efective de blindare urmând a fi
antrenate mai multe stabilimente industriale348.
Problemele conexe opera iunilor de transformare/utilizare a
tehnicii capturate de la sovietici nu fuseser complet dep ite pân la
începutul lui 1944. Astfel, la 7 februarie 1944, generalul Nicolescu
aducea la cuno tin a conducerii Marelui Stat Major faptul c numai
carele de lupt B.T. Christie, de concep ie nord-american i fabrica ie
sovietic , nu se v rsau prin t ierea blindatelor. Blindajul tancurilor
marca amintit , putea fi utilizat pentru transformarea unui num r limitat
de care de lupt R2 (15) în T.A.C.A.M.-uri (tunuri anticar pe afet mobil).
Pe de alt parte, o transformare a numai 15 tancuri ar fi dus la scindarea
unit ii blindate în dou unit i incomplete (15 care de lupt + 15
T.A.C.A.M.-uri), ceea ce venea în contradic ie cu o serie de ordine
anterioare. La rug mintea de a se lua o decizie în acest h i de ordine
contradictorii, la 9 februarie 1944 s-a luat decizia de a fi transformate în
T.A.C.A.M.- uri un num r de 40 de tancuri marca R2349. Defensiva la
care fuseser constrânse trupele române ti îi determina, a adar, pe
factorii de decizie s acorde o importan mai mare artileriei anticar
decât tancurilor propriu-zise, arm de baz a inamicului invadator
sovietic. Erau astfel reactualizate unele idei care circulaser , f r prea
mult succes la vremea lor, spre mijlocul anilor ’30.
De altfel, perioada 1943-1944 a consemnat i participarea
tanchi tilor români la diferite episoade ale unei încle t ri tot mai grele cu
for ele colosului sovietic, aflate în plin ofensiv spre centrul i sud-estul
Europei.
Astfel, la 9-11 mai, câteva sute de tanchi ti români au demarat
un program de instruc ie intensiv cu tancuri T35, de fabrica ie german ,
în zona Karasubazar, din Crimeea, la finele lui iunie fiind înfiin ate trei
companii independente de tancuri (51, 52, 53), introduse efectiv în lupt
dup aproape o lun . În decursul confrunt rilor, tanchi tii români au
oferit adesea exemple de vitejie i pricepere, mai ales în condi iile de
dup 7 septembrie 1943, când s-a intensificat presiunea sovietic .

348
Ibidem, dosar nr. 793, f. 181
349
C.S.P.A.M.I., fond M.St.M. , Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 625, f. 12-14

96
 O pagin de glorie în istoria armei tancuri a scris cu pre ul
propriei vie i c pitanul Ioan Cernea, la data de 3 noiembrie 1943. În
fruntea Companiei 53, ofi erul român a participat la un atac româno-
german, contracarat puternic de sovietici, dar pân la urm f r succes.
Victoria a apar inut, de aceast dat , românilor, care au reocupat satul
Karanki, înaintând 6 km, dar r nile c p tate i-au fost fatale c pitanului
Cernea, înmormântat la 8 noiembrie 1943, în ora ul Simferopol, cu mari
onoruri militare350. Episodul Crimeea-Kuban s-a prelungit, pentru
solda ii tanchi ti români, pân la finele lui ianuarie 1944, când întreg
deta amentul a fost retras în ar .
Se punea acum problema implic rii în efortul de ap rare a
propriului teritoriu na ional, în sensul de baz al sintagmei.
Între 24 februarie 1944 i 1 mai 1944, pe frontul din nord-estul
Moldovei istorice a ac ionat Grupul mixt blindat „Cantemir”, alc tuit din
4 companii de tancuri i 3 baterii de artilerie351. În paralel, a fost
restructurat , în jurul Deta amentului Blindat Rapid, prima divizie
blindat româneasc , supra-numit , începând de acum „România Mare”.
La 19 august 1944, aceast mare unitate avea urm toarea organizare:
- Regimentul 1 Care de Lupt ;
- Compania de Cercetare;
- Batalionul de Pionieri Moto;
- Regimentul 3 Vân tori Moto;
- Compania de Artilerie Antiaerian ;
- Divizionul de Artilerie Antitanc;
- Regimentul 1 Artilerie Moto352.
În prim vara lui 1944, Divizie Blindat „România Mare” se afla
la nord-est de Roman.
În perspectiva iminentei ofensive sovietice din anul 1944,
Divizia 1 Blindat român a fost plasat în subordinea Grup rii de
Armate W hler, dislocat la vest de Prut, între Kuty i vestul raionului
Corne ti. Raportul de for e, per ansamblul frontului, era, la 20 august,
total în favoarea sovieticilor: 1,4 contra 1 la efective, 2 contra 1 la
artilerie i avia ie i 4,5 contra 1 la tancuri. Anticipat printr-o serie de
ac iuni locale din data de 19 august, asaltul sovietic general a debutat în
zorii zilei de 20 august. În zona acoperit de Divizia 1 Blindat , efortul

350
C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 2 Care de Lupt , dosar nr. 153, f. 320
351
Ibidem, f. 321
352
Ibidem

97
ofensiv principal din partea sovieticilor viza sectorul cuprins între Ia i i
Podul Iloaiei. Divizia româneasc , aflat din aprilie sub conducerea
generalului Radu Korne, succesorul lui Nicolae Stoenescu, urma s intre
în subordinea Grupului de Corpuri Kirschner i s contracareze for ele
infiltrate în zona Bahlui-Podul Iloaiei353. Raporturile de for e erau îns
net în defavoarea trupelor române i germane. F r a intra în am nunte
legate de evolu ia ostilit ilor în zilele de 20-23 august 1944 sau de
aportul tanchi tilor români la efortul na ional disperat, vom men iona,
totu i, o caracteristic general a ostilit ilor, anume imposibilitatea
românilor de a contracara eficient i durabil ofensiva sovietic . Succesele
locale nu au lipsit, îns se dovedeau efemere, insuficiente, în fa a unei
formidabile presiuni umane i materiale din partea inamicului sovietic354.
Parafrazând o afirma ie despre situa ia Fran ei napoleoniene în
1814-1815, putem spune c România î i epuizase în mare parte
poten ialul militar, în timp ce U.R.S.S. abia acum începea s î i
concentreze i desf oare for ele. Oricum, toate eforturile militare
supraomene ti din partea românilor aveau ca int facilitarea unei ie iri
onorabile din r zboi i nu „Victoria Final ”, înc trâmbi at de nazi ti.
Ziua de 23 august 1944 g sea, deci, armata i na iunea român în
a teptarea unei solu ii politice pentru o situa ie militar deosebit de grea.
Întrebarea era, totu i, cum se va înf ptui acest lucru: cu sau f r
Ion Antonescu? R spunsul va venit în chiar seara zilei respective.

II. 4. CAMPANIA DIN VEST (23 AUGUST 1944-9 MAI 1945)

De-a lungul ultimelor ase decenii i jum tate, ini ial

publicistica, apoi istoriografia din România i str in tate, au întrebuin at
pentru denumirea actului de la 23 august 1944 o diversitate de sintagme.
Ini ial, evenimentul din acea dup -amiaz de miercuri a fost numit, chiar
de c tre unii promotori sau inspiratori ai s i, „lovitur de stat”, în sensul
de atunci, oarecum neutral i deloc peiorativ al formulei, adic , pur i
simplu, schimbarea raportului de putere între diferitele institu ii
statale355.
În entuziasmul imediat urm tor reu itei clare a ac iunii de
desprindere din orbita militar i politic a celui de-al Treilea Reich, un

353
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 919, f. 10-12
354
Ibidem
355
Dinu C. Giurescu, op.cit., p. 133-178.

98
lider politic de anvergura lui Iuliu Maniu, caracteriza evenimentul de la
care trecuser 10-11 zile drept „o lovitur de stat echivalent ca
importan cu o mare revolu ie”356. Practic, calificativele „revolu ie” i
„lovitur de stat” nu erau considerate opuse, a a cum apar ast zi cu
motiva ii politice ceva mai aproape din punct de vedere cronologic.
Revenind la actul de la 23 august 1944, vom men iona faptul c , dup
instaurarea regimului „democrat-popular”, de inspira ie leninist-
stalinist , istoriografia oficial a valorizat pozitiv r sturnarea regimului
politic antonescian, regim autoritarist i anticomunist, rolul principal în
evenimente fiind atribuit ini ial factorului sovietic, iar apoi, intr-o
propor ie din ce în ce mai mare, factorului intern, reprezentat, în primul
rând, dar nu exclusiv, de comuni ti357. S-a vorbit astfel, despre
„insurec ia armat de la 23 august 1944” (traducere literal a expresiei
ruse ti voennoe vostanie)358, sintagm introdus de Gheorghe
Gheorghiu-Dej, pentru ca, în perioada de apogeu a na ional-
comunismului ceau ist, expresia consacrat s fie „începutul marii
revolu ii de eliberare social i na ional antifascist i
antiimperialist ”359.
Istoriografia româneasc din exil i cea intern clandestin au
privit altfel evenimentele din august 1944, unele voci contestând chiar
oportunitatea întoarcerii armelor. Totu i, majoritatea istoricilor români
necomuni ti sau, mai exact, nesupu i controlului ideologic al partidului
unic, au eviden iat caracterul dramatic i dilematic al situa iei rii în
vara lui 1944 i au reliefat rolul monarhului în luarea unei decizii nu
u oare, dar practic, inevitabile; în acest context, un autor precum Victor
Ioan Frunz , scria despre încetarea unilateral a focului de c tre trupele
române ti, dup 23 august 1944360.
În istoriografia occidental , tendin ele de pragmatism, dar i o
anume superficialitate în evaluarea realit ilor din zone geografice
considerate periferice, au determinat caracteriz ri ceva mai categorice
ale schimb rii de pozi ie a României; o serie de autori vorbesc, pur i

356
Idem, p. 172
357
Idem, p. 173-177
358
Florin Constantiniu, De la R utu i Roller la Mu at i Ardeleanu, Editura
Enciclopedic , Bucure ti, 2007, passim;
359
Idem, p. 362-363
360
Victor Ioan Frunz , Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, Bucure ti,
1990, p. 130-133

99
simplu, despre „capitularea României”, la 23 august 1944361, sintagm
nu tocmai deplasat având în vedere raporturile de putere între ara
noastr i Coali ia Na iunilor Unite, ca i evolu iile ulterioare.
În ceea ce ne prive te, f r a propune o sintagm original i
preferând mai prozaicele „actul de la 23 august 1944”, respectiv
„evenimentele de la 23 august 1944”, ne permitem s eviden iem aici o
caracteristic a ceea ce s-a petrecut în România ultimei decade din vara
calendaristic a lui 1944, anume caracterul precipitat al evenimentelor,
care a favorizat, de altfel, divergen ele i diferen ele de interpretare i
evaluare.
Astfel, de i foarte mul i factori politici i militari, inclusiv
oamenii afla i în posturi de conducere cheie, î i puneau de mult timp
problema ie irii din r zboi, mi carea politic respectiv s-a înf ptuit în
mod precipitat, nelipsind improviza ia. A lipsit îns , cel pu in ini ial, un
acord politic interna ional, care s statueze sau chiar s anticipeze noua
situa ie.
Mai concret, avem în vedere deosebirea substan ial fa de
situa ia din Italia, unde armisti iul cu Na iunile Unite a fost încheiat la 3
septembrie 1943 i f cut public la 8 septembrie, sau din Finlanda, unde
încetarea focului de ambele p r i (finlandez i sovietic ) a fost urmat
de negocieri de armisti iu, la Moscova, finalizate la 19 septembrie
1944362.
În schimb, în România la 23/24 august 1944 s-a produs efectiv
întoarcerea armelor, ca o consecin a ordinelor regale române i a
reac iei germane, actul politic care consemna aceast schimbare de 180°
fiind încheiat în capitala sovietic a 12/13 septembrie 1944363.
Cum s-a ajuns, totu i, ca un act dorit i preg tit, în principiu, de
mai bine de un an de zile, s fie implementat într-o manier atât de
precipitat , par ial improvizat (îns nu i defectuoas )? Situa ia aparent
paradoxal se datoreaz , a a cum am ar tat, atitudinii ezitante a
oamenilor politici cu autoritate, precum Ion Antonescu sau cu prestigiu
i experien , exemplul cel mai potrivit fiind Iuliu Maniu. Dorin a de a
scoate ara din r zboiul dus al turi de Hitler îi anima, indiscutabil, pe
amândoi, îns primul nutrea iluzia ob inerii unor condi ii mai avantajoase

361
A se vedea de ex. Basil H. Liddel Hart, Istoria celui de-al doilea r zboi mondial,
Bucure ti, Editura Orizonturi-Lider, f.a., p. 261
362
Jacques de Launay, „Ultimele zile ale fascismului în Europa”, Bucure ti, Editura
tiin ific i Enciclopedic , 1985, p. 69, 134-136
363
Victor Ioan Frunz , op. cit, p. 130-133

100
de la Stalin i era reticent fa de posibila întoarcere a armelor, în timp ce
al doilea evita s î i lege numele de un act care ar fi consfin it rapturile
teritoriale din iunie 1940, ca i alte condi ii oneroase pentru statul
român364. În aceste condi ii, mai mult ini iativ au dovedit o serie de
personalit i, persoane i grup ri cu mai pu in experien politic . Avem
în vedere aici, în primul rând, pe tân rul rege Mihai I (n. 25 octombrie
1921), cel ce avea s fie ultimul suveran al României, pe o serie de cadre
militare marginalizate de sau ostile lui Ion Antonescu i politicii sale
(Constantin S n tescu, Dumitru D m ceanu, Aurel Aldea, dar i Emilian
Ionescu, ex-comandant al Regimentului 1 Care de Lupt ), precum i pe
unele cadre ale Partidului Comunist, ca Lucre iu P tr canu i Emil
Bodn ra 365.
Pl nuit ini ial pentru 26 august 1944, ac iunea decisiv a fost
devansat cu 3 zile, ca urmare a deciziei Conduc torului de a se întoarce
pe front la 24 august, dup ce sosire în Bucure ti în dup -amiaza de 22
august366. Modificarea astfel intervenit a sporit gradul de precipitare i
improviza ie, îns , nu a împiedicat reu ita în sine a ac iunii, constând în
arestarea lui I. Antonescu i a principalilor s i colaboratori, datorit
refuzului de a accepta încheierea imediat a armisti iului cu U.R.S.S., în
condi iile prezente de sovietici, f r a informa Germania367, cu care, de
altfel, ara noastr nu avea nicio Conven ie de alian militar , de tipul
celei încheiate cu Antanta, în august 1916.
De i reac ia german la ceea ce p rea a fi, din mai multe puncte
de vedere, o repetare a evenimentelor petrecute în Italia la 25 iulie 1943,
a fost mult mai prompt decât se a teptase suveranul, actul din dup -
amiaza de 23 august 1944 nu a putut fi contracarat, a a cum avea s se
întâmple la jum tatea lui octombrie, cu tentativa lui Horthy de a încheia
pace separat cu U.R.S.S.368.
De altfel, în eforturile i planurile germane vizând anihilarea
ac iunii regale, a fost prezent i Divizia 1 Blindat , al c rei comandant,
generalul gorjean Radu Korne, a refuzat îns categoric, propunerea de a
deveni eful unui guvern-marionet filogerman, de i ofi erul respectiv

364
Dinu C. Giurescu, op. cit., passim
365
Idem, p. 170
366
Auric Simion, Preliminarii politico-diplomatice ale insurec iei române din august
1944, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 474
367
Idem, p. 474-476
368
Jacques de Launay, op.cit., p. 133, 143-145;

101
era considerat un redutabil adversar al bol evismului369. Peste numai
câ iva ani, bravul general român va deveni una din primele victime ale
terorii staliniste, el fiind arestat la pu in timp dup 23 august370.
Reu ita actului de arestare a Mare alului, cu toate urm rile sale
imediate, pe de o parte, i refuzul lui Hitler de a respecta op iunea
românilor de a ie i din r zboi, pe de alt parte, au condus la izbucnirea
ostilit ilor germano-române, în condi iile în care nici raporturile statului
român cu Coali ia Na iunilor Unite, în special cu U.R.S.S., nu erau
l murite. Astfel, în ultimele 8 zile ale lunii august (24-31), armata
român a trebuit s îndeplineasc trei obiective majore, foarte ambi ioase
ini ial, anume:
- eliminarea prezen ei militare germane pe un teritoriu
cuprinzând aproximativ grani ele României din toamna lui 1940;
- „acoperirea” liniei de demarca ie impuse prin Dictatul de la
Viena, mai precis blocarea posibilit ilor ca trupele germano-maghiare s
p trund la sud de Carpa i;
- retragerea i reorganizarea armatelor a 3-a i a 4-a, de pe
frontul din Moldova371.
O premis important a acestor succese militare fusese pus , în
mod con tient, chiar de c tre I. Antonescu, prin reorganizarea Armatei I
i plasarea ei în sudul Transilvaniei, în perspectiva unui conflict armat cu
Ungaria, pentru tran area litigiului transilvan.
Cum au surprins pe tanchi tii români cele opt zile insurec ionale
din cadrul Campaniei din Vest, încheiate la 9 mai 1945? În primul rând,
trebuie precizat c , în seara zilei de 23 august 1944, majoritatea
efectivului românesc de tancuri, se afla concentrat în Moldova unde
situa ia Diviziei 1 Blindate era critic . Regimentul 1 Care de Lupt se
afla la Gheboieni-Dâmbovi a, iar Regimentul 2 Care de Lupt în
Capital . Un num r notabil de tancuri (16) se aflau la Târgovi te, în
subordinea Centrului de Instruc ie al Motomecanizatelor. Misiunea
principal a tanchi tilor români, în seara de 23 august 1944, era blocarea
c ilor de acces spre v ile Prahovei i Ialomi ei pentru trupele
sovietice372.

369
*** Revolu ia de eliberare social i na ional în România în anii celui de-al doilea
r zboi mondial, vol. I, Editura Militar , Bucure ti, 1989, p. 99
370
Fl. Constantiniu, O istorie sincer a poporului român, edi ia a III-a, rev zut i
ad ugit , Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti, 2002, p. 451
371
General de divizie I. Gâdiu , col. dr. Dumitru Dobre, op.cit., p. 183
372
Idem, p. 184-185

102
 Evenimentele politice „la vârf” au imprimat îns o alt finalitate
eforturilor de lupt ale tanchi tilor români, care, începând chiar din
diminea a de 24 august, au fost angaja i în lupta contra noului inamic,
armata german . Pentru tanchi tii români, ca i pentru armata român în
ansamblul s u, situa ia unit ilor aflate pe frontul din Moldova a fost
mult mai complex decât a celor din spatele frontului ini ial, din cauza
prezen ei masive a sovieticilor în zon .
Primul ordin c tre Divizia 1 Blindat , dup 23 august 1944,
prevedea deplasarea imediat c tre sud, pân la Foc ani, prin Roznov,
Tazl u i Tg. Ocna. Executarea acestei misiuni s-a lovit atât de opozi ia
germanilor, cu care au izbucnit lupte în zona Roznov, cât i de ac iunile
întreprinse de c tre avang rzile Armatei a 7-a sovietice, în zona Tazl u-
Frumoasa, unde au fost interceptate elementele mai înaintate spre sud ale
for elor române ti373. Trata i cu ostilitate de c tre fo tii alia i germani,
dar cu în elegere i respect de c tre sovietici, prin generalul Lozev,
românii au început s se organizeze pentru a sprijini trupele U.R.S.S.,
aflate în urm rirea inamicului de acum comun. La 27 august, în zona
localit ilor Buda- ipote, a avut loc o întâlnire a unor ofi eri superiori
români i sovietici (generalii Radu Gheorghe, Avdeenko, Bogdanov i
Lozev). Dup ce s-a convenit, în principiu, asupra cooper rii militare
având ca finalitate eliberarea întregii Transilvanii, au fost stabilite
detaliile concrete. Practic, în urm toarele 2-3 zile, s-a constituit
deta amentul locotenent-colonel Gheorghe Matei, alc tuit din
urm toarele unit i:
- Batalionul Vân tori Moto din Regimentul 3 Vân tori Moto, sub
comanda lt. col. R c nescu;
- Batalionul Blindat (c pitan Arcadie Duceag) al c rui nume îl
vom reg si i în luptele de pe teritoriul cehoslovac din prim vara 1945;
- Divizionul 101 Anticar – Re ita 75 mm (Diaconescu A);
- Compania Pionieri;
- Compania antiaerian 25 mm;
- Grupul Servicii – maior Mihail B descu.
Conducerea Deta amentului Gh. Matei era asigurat pe lâng
ofi erul omonim de c tre un stat major alc tuit din 6 ofi eri, având în
frunte pe c pitanul Alexandru Mihailovici.

373
C.S.P.A.M.I., fond Corpul Motomecanizat, dosar nr. 10, f. 1-2

103
 În ceea ce prive te dotarea acestei structuri militare blindate
constituite ad-hoc, aceasta include 16 tancuri i autotunuri, 33 de tunuri
i arunc toare, pe lâng 133 de ma ini de transport374.
Intrarea în ac iune a Deta amentului Gheorghe Matei s-a produs
la 30 august 1944, având ca int imediat zona sud-estic a Ardealului,
apoi centrul acestei provincii istorice române ti. Prima etap a
Companiei din Vest, cea insurec ional , fusese îns dep it de c tre
unit ile blindate din Moldova.
Mai bogate în evenimente au fost zilele de 24-31 august 1944
pentru unit ile blindate din zona Capitalei, respectiv petrolifer . Dup
ordinele ini iale consecutive schimb rii de orientare politic a rii din
noaptea de 23 spre 24 august 1944, diminea a zilei a adus i primele
ac iuni armate antigermane, constând în capturarea unui post radio auto
i a ase solda i, ca i ordinul de a intercepta oseaua Bucure ti-Ploie ti,
prin c dere în spatele inamicului375.
În dup -amiaza zilei de 24 august, s-a constituit Deta amentul
Blindat, structurat în dou grup ri, una interioar sub conducerea
generalului Constantin, iar alta exterioar , sub conducerea generalului
Gh. Rozin. Cei doi generali erau subordona i direct generalului Iosif
Teodorescu, întrucât misiunile celor dou grup ri erau complementare:
izolarea i zdrobirea for elor germane din Bucure ti376. Acest obiectiv de
importan vital pentru îns i soarta politic a na iunii române, a fost
îndeplinit dup aproape 100 de ore de confruntare cu un inamic
înd r tnic i dispunând de mijloace de lupt performante.
Printre zonele unde au fost purtate lupte mai importante, amintim
gara Buftea, Fabrica de Zah r de la Chitila, aeroporturile Romeo
Popescu i Otopeni, precum i p durea B neasa. Printre caracteriz rile
luptelor din zilele de 24-26 august 1944 se num r , pe lâng caracterul
sinuos (schimb tor) uneori al luptelor, i interven ia for elor aeriene în
lupt . Ne referim aici atât la bombardamentele efectuate de c tre
Luftwaffe în dimine ile de 24, 25 i 26 august 1944, cât i la raidul
efectuat cu deosebit eficacitate de c tre avia ia anglo-american asupra
zonei Otopeni (aeroport, sat, p durea B neasa), în diminea a zilei de 26
august 1944, ceea ce a afectat for ele germane locale, dar i o arip
avansat din Deta amentul Niculescu377. Într-adev r, zona respectiv a
374
Ibidem, f. 3
375
Ibidem, f. 2
376
Ibidem, dosar nr. 13, f. 66
377
Ibidem, dosar nr. 10, f. 14

104
constituit, practic, unul din ultimele bastioane ale trupelor germane din
Capital . Astfel, la jum tatea zilei de 26 august 1944, germanii rezistau
înc în P durea B neasa, recuceriser zona Chitilei i atacau satul
Od ile.
Dup respingerea ac iunii ofensive germane men ionate, for ele
române i-au reluat ac iunile de cur ire a zonei f r prea mare succes în
noaptea de 26 spre 27 august 1944, dar cu rezultate substan iale în ziua
de 27, caracterizat de c tre generalul Gheorghe Rozin, drept „o zi de
lupt foarte grea, dar cu rezultatele evidente, care au dus la îndeplinirea
aproape complet a misiunii”378. Mult mai rapide i categorice fuseser
succesele din ziua de 24, când au fost ocupate definitiv g rile Buftea i
Mogo oaia, iar un num r de peste 200 de solda i germani au fost lua i
prizonieri, pierderile for elor armate române abia atingând, în total,
ordinul zecilor379.
Revenind la ziua de 28 august 1944, men ionând ocuparea
satelor ig ne ti i Potigrafu, de c tre Deta amentul General Niculescu,
ceea ce a permis încercuirea i dezarmarea, pân la ora 1400, a 2500 de
militari germani la Moara S rac 380. Aceast ac iune str lucit a trupelor
blindate române marca, de fapt, încheierea b t liei pentru Capital ,
eforturile principale din partea trupelor române, inclusiv a grosului
for elor blindate, concentrându-se acum spre Valea Prahovei, ax de
leg tur între Bucure ti i trec torile carpatice, dar în primul rând zona
petrolifer principal a României. Preluarea deplin i definitiv a
controlului asupra V ii Prahovei implica, de fapt, trei obiective
complementare, anume:
- preluarea controlului asupra zonei Dari te-S cele, la nord de
Carpa ii Meridionali, spre a preveni infiltrarea sau afluirea unor for e
inamice din direc ia respectiv ; obiectivul urma s fie îndeplinit de c tre
Deta amentul Blindat, prin ocolirea prealabil a ora ului Ploie ti;
- închiderea c ilor de acces din zona Câmpina, pentru ca trupele
germane s nu se poat replia la nord, ceea ce ar fi periclitat situa ia
trupelor române ti din proximitatea Depresiunii Bra ovului obiectivul
c dea în sarcina componentei mobile a Diviziei a 8-a Cavalerie Moto
(fosta Divizia a 2-a Blindat );

378
Ibidem, f. 36
379
Ibidem, f. 6
380
Ibidem, dosar nr. 14, f. 32

105
 - lichidarea complet a rezisten elor germane din regiunea
Ploie ti-Câmpina, misiune care trebuia îndeplinit de c tre Deta amentul
General Ceau u381.
Toate cele trei structuri militare blindate române ti i-au
îndeplinit cu succes i pierderi minime obiectivele încredin ate, astfel
încât, în ziua de 30 august 1944, un vast teritoriu na ional românesc,
incluzând Valea Prahovei i trec torile Carpa ilor, era definitiv pierdut
de c tre germani. Concomitent, trupele sovietice intrau în Bucure ti, la
dou zile dup eliberarea complet i definitiv a acestuia de c tre
trupele române ti. Cele opt zile de lupte cu unit ile germane aflate pe
teritoriul na ional românesc au avut ca rezultat i capturarea unui mare
num r de autovehicule apar inând inamicului, printre care nu se aflau
îns i tancuri, cel pu in conform unor documente. Reglementarea
statutului acestor vehicule a fost plasat în sfera de competen a
Direc iei Superioare a Motomecaniz rii382.
Trecând în revist consecin ele imediate ale actului de la 23
august 1944 i ale ac iunilor întreprinse de armata român în zilele
urm toare, analistul B.H. Liddell Hart, scrie, referindu-se la înaintarea
trupelor sovietice: „Tancurile parcurseser 400 de kilometri în 12 zile. În
urm toarele 6 zile s-au mai deplasat înc 320 de kilometri, pân la
Turnu-Severin, pe Dun re, la grani a cu Iugoslavia. O mare parte a
for elor germane au fost prinse în curs pe pozi iile din Basarabia sau
zdrobite din mers. Întreaga Armat a 6-a German totalizând 20 de
divizii a fost pierdut . Din acest punct de vedere înfrângerea s-a dovedit
tot atât de zdrobitoare, precum cea de la Stalingrad”383.
Însu i Adolf Hitler, în convorbirile avute la 18 septembrie 1944
cu dictatorul croat Ante Paveli , a eza actul de la 23 august 1944, din
punct de vedere al importan ei, pe acela i plan cu debarcarea anglo-
american în Normandia, respectiv pr bu irea grupului de armate
„Centru”, din Bielorusia384. Pentru compara ie, reamintim faptul c , la 23
iunie 1944, trupele lui Jukov au declan at ofensiva, cu un efectiv de 1,5
milioane militari, înarma i cu 32.000 de tunuri i arunc toare, 5200 de
tancuri i tunuri anticar i nu în ultimul rând, 6000 de avioane. Ofensiva
sovietic a avut ca rezultat retragerea Wehrmacht-ului din ora ele

381
Ibidem, dosar nr. 21, f. 6-7
382
C.S.P.A.M.I., fond Direc ia Superioar a Motomecaniz rii, dosar nr. 914, passim
383
B.H. Liddell Hart, op. cit., vol.II, p. 262
384
Fl. Constantiniu, O istorie sincer …, p. 414

106
Vitebesk, Minsk, Vilnius, Kaunas, Orodna etc. i încercuirea a circa
750.000 de militari germani385.
Dincolo de aspectele inând de analiza militar comparativ , este
cert c actul de la 23 august 1944 a avut câteva importante consecin e
strategice pentru Germania, constând în:
- pierderea aliniamentelor Foc ani-N moloasa-Br ila i
Carpa ilor, implicit p trunderea sovieticilor în zon i pr bu irea
dispozitivului german în Balcani;
- pierderea resurselor de grâne i petrol ale României;
- pierderea aportului reprezentat de efectivele armatelor române,
acum puse la dispozi ia Coali iei Na iunilor Unite386.
La finele lui august 1944, România era definitiv pierdut pentru
Germania. Dar care erau interesele i inten iile U.R.S.S.?
Nu mai încape niciun fel de îndoial c scopul lui Stalin era
extinderea sferei de influen sovietice, implicit a modelului politic,
economic i cultural stalinist într-o arie vast din estul, sud-estul i
centrul b trânului continent. Politician dur, abil i extrem de prudent i
precaut, tiranul de la Kremlin i-a impus punctul de vedere în diversele
state cucerite de Armata Ro ie, în mod variabil ca ritm, intensitate i
mijloace. România, în ciuda apropierii geografice de U.R.S.S., r mânea
unul din statele cele mai pu in apropiate de ru i, ca afinitate, i de
comunism ca op iune politic . Era o ar de mici proprietari agricole,
individuali ti, dotat cu o elit divizat tradi ional între francofili (cei
mai numero i) i germanofili. În plus, forma de guvern mânt era i ea
una total opus modelului sovietic: monarhia constitu ional , în fapt, un
amestec fluid, în anii interbelici, de democra ie i autoritarism, departe
îns de excesele totalitariste bol evice sau naziste. Dat fiind o asemenea
situa ie general i, în particular, sl biciunea extrem a Partidului
Comunist, ascensiunea la putere a sateli ilor locali ai Moscovei urma s
se fac relativ lent, prin coexisten i cooperare ini ial cu personalit i,
institu ii i categorii sociale reprezentând România interbelic . Cuvintele
de ordine erau, deci, pentru agen ii Moscovei, camuflarea, disimularea,
infiltrarea, garnisite cu izolarea treptat a nucleelor de rezisten
anticomunist , oricum stabilite i divizate între ele „tactica salamului”.
În eforturile sale progresive de comunizare a României, Uniunea
Sovietic dispunea de dou atuuri interdependente. Pe de o parte, avem

385
M. Retegan, op.cit, p. 39
386
Fl. Constantiniu, op.cit., p. 411-414

107
în vedere statutul s u de hegemon regional, recunoscut i de anglo-
americani în anii 1943-1944, cel mai explicit prin acordurile de procentaj
de la Moscova, din octombrie 1944, între Churchill i Stalin, cu faimoasa
partajare pentru România (90% influen sovietic , respectiv 10%
influen britanic ), simetric aceleia din Grecia, unde englezii aveau
interese majore387. Al doilea atu al U.R.S.S. consta în marele efort uman,
militar i material f cut de acest stat împotriva Germaniei hitleriste (al
c rei aliat non-beligerant fusese, totu i, între august 1939 i iunie 1941).
Mai concret, imaginea Uniunii Sovietice de victim a unei agresiuni
naziste s lbatice, i-a permis acesteia s foloseasc , în modul cel mai
eficient posibil, lozinca „lichid rii totale a oric ror r m ite ale
fascismului”. Or, pentru o ar ca România, care în vara anului 1940
alesese Germania tocmai de teama U.R.S.S., o asemenea tactic oferea
largi spa ii de ac iune, în vederea reducerii la t cere a opozi iei prin
lichidare, prin antaj.
O institu ie a regimului politic de tip monarhic constitu ional era
i armata român poten ial nucleu de rezisten militar împotriva
asaltului declarat de comuni ti asupra puterii politice. Pentru a neutraliza
un obstacol atât de însemnat în calea comuniz rii rii, sovieticii i
for ele prosovietice locale, atâtea câte existau i ele, au recurs la trei
metode complementare. O prim cale de diminuare a puterii armate
române ti a constat în subordonarea unit ilor militare române fa de
cele sovietice i folosirea lor drept „carne de tun”, în opera iuni militare
dificile i pu in eficiente. O a doua metod a constat în reducerea
propriu-zis a efectivelor militare ale României, pornind de la statutul de
facto de stat învins i ocupat al acesteia, situa ie pe care artizanii actului
de la 23 august 1944 nu au dorit-o sau provocat-o, dar nici nu au putut-o
evita, ci doar atenua momentan. Dup 23 august 1944, începând cu
Conven ia de armisti iu din 12/13 septembrie 1944, statutului român i-au
fost impuse o serie de „acorduri” care prevedeau explicit diminuarea
puterii sale armate, cel mai cunoscut act în materie fiind consemnat la 26
octombrie 1944, exact a doua zi dup eliberarea ultimelor localit i din
Ardealul de Nord, de sub ocupa ia str in 388. În fine, a fost foarte intens
vehiculat lozinca „democratiz rii” armatei, a înlocuirii, marginaliz rii i
chiar elimin rii ofi erilor cu atitudine i inut incomod , din punct de
vedere sovietic, sub motiva ia necesit ii de a fi anihilate complet

387
Gheorghe Buzatu, op. cit., doc. 87, p. 214-215
388
General de divizie I. Gâdiu , col. dr. Dumitru Dobre, op. cit., p. 200

108
„elementele fasciste reac ionare”. Întrucât România se aflase pre de mai
bine de 3 ani în conflict direct cu U.R.S.S., nu era foarte greu pentru
sovietici s se lanseze în acuza ii de „crime de r zboi” i profascism.
Aceste evolu ii nu au putut ocoli nici arma tancuri, supus unor
„reorganiz ri” (epur ri, reduceri), începând chiar din septembrie 1944389.
Ini ial, atunci când Armata Ro ie avea nevoie destul de acut de
aportul militar românesc, pentru a crea i exploata o bre cât mai larg
în cadrul sistemului defensiv german, presiunile politice având ca
finalitate convergent imediat crearea de premise pentru ascensiunea
comuni tilor, au avut o intensitate relativ redus . Într-un asemenea
context, marcat deci, preponderent de speran e care se vor dovedi
iluzorii, unii ofi eri români au pus chiar problema continu rii
programului de inaugurare lansat de c tre regimul antonescian, a a cum
ne dovede te, între altele, un document datat 22 septembrie 1944, dar
elaborat, foarte probabil, în zilele premerg toare. Dup ce trece în revist
planurile ini iale din vara lui 1944, realiz rile anterioare lui 23 august
1944, precum i evenimentele (evolu iile) în materie consecutive actului
respectiv, documentul redactat la Comandamentul Trupelor
Motomecanizate se concentra asupra reorganiz rii armei blindate.
Pornind de la exemplele reprezentate de c tre armatele american ,
britanic , sovietic , dar i german , era avansat inta atingerii unei
propor ii de 1/3, în cazul unit ilor blindate din ansamblul marilor unit i
ale armatei române, scop ambi ios i pe termen lung, planificat, deci, a se
produce în mai multe etape, care nu erau îns foarte clar definite. Un
prim pas pe drumul moderniz rii armatei române, în sensul amplific rii
componentei sale blindate, ar fi constat în des vâr irea programului
minimal anterior lui 23 august 1944, de constituire a trei divizii blindate.
În ceea ce prive te posibilitatea de procurare a materialului blindat, din
paginile raportului r zbate o foarte mare doz de optimism, atât în
privin a situa iei de moment, cât mai ales a perspectivelor. Mai concret,
se miza, ini ial, pe materialul existent în Moldova, evaluat la circa 150 de
tancuri, dintre care 90 la Divizia 1 Blindat , iar 60 la Divizia a 2-a.
M rirea num rului de blindate era prognozat a se face cu sprijinul
noilor alia i ai României, „în m sura în elegerilor cu ace tia”390. Or,
Marile Puteri înving toare în cea de-a doua conflagra ie mondial erau
fie dezinteresate (cazul S.U.A. i al Marii Britanii), fie contra-interesate

389
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 879, passim
390
C.S.P.A.M.I, colec ii arhivistice, fond 333, dosar nr. 120, f. 617-627

109
(cazul U.R.S.S.) în dezvoltarea unor ramuri mai noi ale puterii armate
române ti, iar faptul se va vedea destul de repede.
Astfel, la finele lui septembrie 1944, când luptele grele din
Podi ul Transilvaniei erau pe sfâr ite, Divizia Blindat a primit ordinul
nr. 67.000 din partea Marelui Stat Major, ordin stipulând reducerea
efectivului la strictul necesar. Ca urmare imediat a acestui ordin,
întregul efectiv concentrat al Diviziei, dar i o parte din oamenii afla i
sub arme, au fost trimi i în concediu391.
Eliberarea complet a Transilvaniei de sub ocupa ia germano-
maghiar a fost urmat imediat (cel pu in cronologic, de impunerea
Protocolului din 26 octombrie 1944, semnat de generalul Vinogradov,
din partea Comisiei Aliate de Control, i generalul N. R descu,
succesorului lui Gheorghe Mihail în func ia de ef al Marelui Stat Major
Român. Potrivit documentului „bilateral” impus p r ii române, în termen
de 35 de zile urmau s fie desfiin ate mai multe structuri i unit i
militare române ti, printre care un comandament de armat , patru
comandamente de corp de armat , 14 divizii. Una din cele 14 divizii era
i Divizia Blindat 392, dup o existen a de nici patru ani.
Ordinul explicit de desfiin are a primei divizii române ti de
blindate va fi emis la 1 noiembrie 1944 i va purta num rul 70.200.
Practic, actul prevedea trimiterea efectivelor principale apar inând
Regimentelor 3 i 4 Vân tori de Munte la Divizia a 2-a de Munte i
comasarea Regimentului 1 Care de Lupt cu Regimentul 2 Care de
Lupt , r mas, în ciuda p str rii numelui, singurul regiment de tancuri al
armatei române393. Procesul de „reorganizare” a unit ilor respective a
luat sfâr it pân la data de 1 decembrie 1944394, prev zut i în
protocolul Vinogradov-R descu.
Printre alte elemente menite s submineze puterea de lupt a
armatei române, în particular a componentei sale blindate, men ion m
sistarea lucr rilor de produc ie a vân torului de care „Mare al”, precum
i dizolvarea, la 1 aprilie 1945, a Direc iei Superioare a
Motomecaniz rii395.
În paralel cu dizolvarea propriu-zis , de unit i, puterea blindat
a armatei române a fost diminuat i prin angajarea unit ilor române ti

391
C.S.P.A.M.I., fond Divizi 1 Blindat , dosar nr. 879, f. 27
392
General de divizie I. Gâdiu , col. dr. Dumitru Dobre, op. cit., p. 201
393
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 879, f. 39-40
394
Ibidem
395
C.S.P.A.M.I., fond Direc ia Superioar a Motomecaniz rii, dosar nr. 914, passim

110
în misiuni i opera iuni ingrate pe fronturile de lupt , începând din
septembrie 1944. De altfel, luna în cauz este, pentru istoria militar
româneasc , sinonim cu b t lia pentru Transilvania, în condi iile
efectu rii de c tre inamicul germano-maghiar a dou ofensive, la 5 i 13
septembrie 1944, având ca int recucerirea lan ului carpatin i chiar a
zonei petrolifere396.
La nivelul armei tancuri, b t lia pentru Transilvania poate fi
urm rit pe dou paliere distincte, dar nu total independente, în func ie
de luptele la care au luat parte unit ile Corpului Motomecanizat,
respectiv ale Deta amentului Gheorghe Matei.
Astfel, pân la 5 septembrie 1944, în zona de concentrare
Chinchi -Ozd-Blaj-Calvasar Bl jel-Târnave, nu se realizase concentrarea
unit ilor avute în vedere pentru continuarea opera iunilor de eliberare a
Ardealului, mai ales în privin a blindatelor i a mijloacelor anticar397.
A adar, debutul ofensivei germano-maghiare surprindea for ele
române ti într-o situa ie destul de ingrat , fapt care s-a repercutat sensibil
asupra desf ur rii b t liei defensive de pe Târnave (5-9 septembrie
1944), cel pu in în primele ei trei zile. În ciuda unor eforturi importante
din partea românilor, inferioritatea blindatelor i criza materialului
anticar au permis inamicului s ob in o serie de succese, destul de
scump pl tite îns 398.
Oprirea ofensivei inamice a fost urmat de încerc ri zadarnice
din partea românilor de a relua ini iativa strategic , tentative urmate, la
rândul lor, de c tre cea de-a doua ofensiv germano-maghiar în
Transilvania, punând trupele române ti, în ansamblul lor, într-o situa ie
destul de problematic . În acest context, trupele blindate române au
înregistrat câteva succese locale în perioada 16-18 septembrie 1944,
constând în realizarea i consolidarea unor capete de pod la nord de
Mure 399.
Decada 17-27 septembrie 1944 r mâne îns una de foc în istoria
armei tancuri, a armatei române, în general, din cauza atacurilor
infructuoase i costisitoare din punct de vedere uman i material asupra
Dealului Sângeorgiu.
Obiectivul militar amintit constituia din punct de vedere fizico-
geografic o în l ime masiv , în form de amfiteatru, cu o deschidere de 5
396
Fl. Constantiniu, prefa la Jacques de Launay, Ultimele zile…., p. 23-26
397
C.S.P.A.M.I., fond Corpul Motomecanizat, dosar nr.21, f. 13-14
398
Ibidem, f. 15-19
399
Ibidem, f. 37-38

111
kilometri i cu flancurile sprijinite pe cursul Mure ului. Germanii au
valorificat la maximum avantajele terenului, beneficiind i de o
aglomerare de efective i mijloace. Tactica aleas de sovietici, constând
în atacuri frontale nesus inute de tancuri, artilerie i avia ie, era una
primitiv , având, probabil, ca finalitate deliberat decimarea for elor
armate române400. Dup constatarea formal a acestui rezultat destul de
previzibil, de altfel, Corpul Motomecanizat a fost retras din prima linie
de lupt , la 29 septembrie 1944. În cele aproape 6 s pt mâni scurse de la
23 august 1944, structura în cauz înregistrase pierderi grave, totalizând
un num r de 286 ofi eri, 175 subofi eri i 9448 trup , mor i, r ni i i
disp ru i401.
În ceea ce prive te Deta amentul Gheorghe Matei, activitatea sa
operativ în intervalul 30 august 1944-29 septembrie 1944 poate fi
urm rit de-a lungul a trei etape corespunz toare îndeplinirii a trei
obiective militare importante anume:
- cucerirea trec torii (pasului) Ghime -Palanca;
- urm rirea inamicului pân dincolo de Sovata;
- cucerirea Reghinului402.
Lupta Deta amentului Gheorghe Matei pentru st pânirea zonei
Ghime -Palanca, implicit pentru eliberarea Transilvaniei, a început chiar
în noaptea de 30 spre 31 august 1944, la exact patru ani de la Dictatul de
la Viena, îns luptele decisive nu au putut fi angajate mai devreme de 2
septembrie 1944 i s-au încheiat dup 8 zile, cu victoria de la Frumoasa
i p trunderea trupelor sovietice în zona din sud-estul Transilvaniei
locuit de secui. Un impediment major în calea ofensivei române ti l-a
reprezentat posesia de tunuri anticar de c tre germani403.
Rezisten a inamicului s-a f cut sim it i în timpul opera iunilor
de urm rire între Frumoasa i Eremitul, localitate situat la vest de
Sovata404. Nici decada 17-27 septembrie 1944 nu s-a dovedit u oar . În
timp ce camarazii de arme din cadrul Corpului Motomecanizat erau
decima i la Dealul Sângeorgiu, osta ii locotenent-colonelului Gheorghe
Matei î i riscau vie ile pentru eliberarea ora elor Târgu Mure i Reghin.
Într-un prim tempo (17-23 septembrie 1944) este eliberat i ap rat satul
erbeni, dup care sunt atinse obiectivele Sân Mihaiu de P dure i

400
Alesandru Du u, op.cit., p. 331-332
401
C.S.P.A.M.I., fond Corpul Motomecanizat, dosar nr. 21, f. 59
402
Ibidem, dosar nr. 11, passim
403
Ibidem, f. 11-13
404
Ibidem, f. 5

112
Cacuci, iar între 24 i 28 septembrie, condi iile meteorologice au
determinat stoparea ofensivei, reluat îns cu o impetuozitate
remarcabil la 28 septembrie, când în doar dou ore au fost parcur i 17
kilometri, frontul fiind împins pe linia Hodosa-Iclod-Iara de Mure -
Gorne ti405. Pân la retragerea sa din lupt , consemnat (tot) la 30
septembrie 1944, Deta amentul Gh. Matei a reu it s provoace
inamicului pierderi net superioare celor proprii (ex. 1800 de prizonieri
sau 8 tancuri inamice capturate, fa de cele 5 tancuri proprii pierdute sau
avariate)406. Sfâr itul lui septembrie 1944 a consemnat, a adar, încetarea
aportului masiv al tanchi tilor români la r zboiul antihitlerist, odat cu
demararea eforturilor de „reorganizare”, cât i de desfiin are a Diviziei
Blindate, proces despre care am vorbit.
Aportul tanchi tilor români la Campania din Vest a continuat
îns , în prima decad a lunii octombrie 1944 fiind organizat Gruparea
Blindat , care a ac ionat pe front circa o lun de zile pân la atingerea
Tisei407, grani a apusean revendicat în anii primei conflagra ii
mondiale de c tre ambi iosul Ionel Br tianu. Se cuvine s preciz m c ,
dup dep irea rezisten ei for elor inamice în centrul Transilvaniei,
for ele sovietice i române ti au declan at o serie de opera iuni ofensive
în Ardeal i Ungaria r s ritean , între care opera iunea „Debre in”,
ini iat la 6 octombrie 1944, în cadrul c reia s-a consumat, la 11
octombrie 1944, eliberarea Clujului408. În acela i context, merit
remarcat faptul c , începând cu data de 8 octombrie 1944, dar mai ales
cu 25 octombrie 1944, trupele române au fost angajate în opera iuni
militare dincolo de grani a apusean a rii, moment mult mai pu in
discutat în istoriografie i publicistic decât trecerea Nistrului, în urm
cu trei ani de zile. Faptul c , în fond, era vorba de aceea i problem de
principiu (lupta dincolo de grani ele rii, într-un r zboi de coali ie,
sovieticii nefiind cu nimic mai pu in hegemoni ti decât germanii, în
raporturile cu românii), cânt re te, în diferite analize consacrate
subiectului, mai u or decât oportunitatea politic a gestului, judecat ,
totu i potrivit unor criterii i date post-factum.
Revenind la lupte date de armata român în Transilvania nord-
vestic i Ungaria estic (octombrie-noiembrie 1944), men ion m, pe

405
Fascina ia O elului. …., p. 127
406
Ibidem
407
General de divizie I. Gâdiu , col. dr. Dumitru Dobre, op. cit., p. 201
408
Al. D. Du u, op. cit, p. 337

113
lâng faptele de arme ale Deta amentului Blindat409, i primele
consecin e ale reducerii componentei blindate din structura armatei
noastre na ionale. Astfel, la 19-20 octombrie 1944 germanii au atacat cu
dou divizii blindate la limita între Divizia 4 Infanterie român i trupele
sovietice, lovitura principal fiind recep ionat de c tre marea unitate
româneasc , aflat de la început într-o situa ie dificil , atât tehnic (lipsa
tancurilor i a tunurilor anticar), cât i strategic, ceea ce a avut ca efect
pierderi grave, inclusiv capturarea generalului Platon Chirnoag 410.
O nou etap de implicare direct a tanchi tilor români în efortul
de r zboi împotriva Germaniei naziste s-a consumat efectiv dup 25
martie 1945, îns a fost „convenit ” (impus ) înc din luna februarie
1945, în contextul preg tirilor pentru impunerea guvernului pro-
comunist prezidat de c tre fostul ministru averescan din anii ’20, dr.
Petru Groza. Într-o lucrare ap rut în anul 1998, academicianul Florin
Constantiniu avansa ipoteza c , la rândul ei, decizia sovieticilor de a
impune un guvern marionet la Bucure ti ar fi fost cauzat ori precipitat
de un context politico-militar regional marcat, pe de o parte, de
probabilitatea unei/unor (contra) ofensive germane având ca int spa iul
românesc, iar pe de alt parte, de cre tere sensibil a nemul umirilor i a
opozi iei deschise a unor grup ri politice i militare române ti fa de
regimul sovietic de ocupa ie411. Fapt este c una din m surile luate de
sovietici pentru a u ura instaurarea guvernului Groza a fost trimiterea în
zona de front a Regimentului 2 Care de Lupt , la jum tatea lui februarie
1945412.
În momentul trimiterii sale pe front, în Cehoslovacia,
Regimentul 2 Care de Lupt avea urm toarea organizare: dou
batalioane de tancuri, o companie de cercetare i alte subunit i,
totalizând 1000 de ofi eri, subofi eri i solda i, echipa i cu 79 blindate
(tancuri, autotunuri i autoblindate de cercetare)413. Deplasarea spre zona
de lupt , ordonat la 16 februarie 1945 s-a finalizat 10 zile mai târziu, în
localit ile Sahy, respectiv Kostolni Morance414. Situa ia singurului

409
General de divizie I. Gâdiu , col. dr. Dumitru Dobre, op. cit, p. 202
410
Al. D. Du u, op.cit., p. 341-342
411
Fl. Constantiniu, Doi ori doi fac aisprezece, Editura Corint, Bucure ti, 1998, p. 57-68
412
Colonel (r) Vasile Ienceanu, Pedepsi i s înving , Editura Militar , Bucure ti, 1992,
p.23
413
General de divizie I. Gâdiu , col. dr. Dumitru Dobre, op. cit, p. 203
414
România în anii celui de-al doilea r zboi mondial, vol.III, Editura Militar , Bucure ti,
1989, p. 309

114
regiment românesc de tancuri, în cea de-a doua jum tate a lui februarie
1945, era nesatisf c toare din mai multe puncte de vedere:
- deficit la încadrarea în ofi eri i trup , în cazul trupei lipsurile
cifrându-se la 40%;
- insuficien a net a echipamentului i a îmbr c mintei;
- caracterul incomplet al instruc iei;
- absen a experien ei de r zboi;
- inferioritatea numeric i tehnic a carelor de lupt i a
autocamioanelor415.
În aceste condi ii, pre de o lun de zile (26 februarie-25 martie
1945), au fost efectuate, pe p mânt str in, departe de ar , opera iuni
organizatorice i de instruc ie cu totul deosebite pentru circumstan ele
respective416.
Intrarea efectiv în lupt s-a produs la 25 martie 1945, dat dup
care unitatea comandat de colonelul Stan Z treanu a fost folosit pân
la epuizare, în opera iuni ofensive, de c tre alia ii sovietici.
În leg tur cu contextul militar ceva mai larg în care s-a produs
reintrarea efectiv în lupt a tanchi tilor români, trebuie precizat c
ac iunile armatei române pe teritoriul cehoslovac( i austriac) au cunoscut
mai multe etape. Dup luptele din zona frontierei ungaro-cehoslovace
(18 decembrie 1944-12 ianuarie 1945), dup etapa Rožnava-Gron (12
ianuarie 1945-24 martie 1945), la 25 martie 1945, pentru Armata a 4-a
au început luptele din Fatra Mare i Fatra Mic , în timp ce Armata 1 s-a
angajat în opera iunea Gron-Morava. La rândul ei aceast ultim
opera iune men ionat comport mai multe faze: Gron-Nitra (25 martie-2
aprilie 1945), Nitra-Vag (2-6 aprilie 1945) i Vag-Morava (6-11 aprilie
1945)417. În ceea ce prive te, concret Regimentul 2 Care de Lupt , acesta
a fost implicat, dup vizita mare alului Rodion Malinovski pe front (27
martie 1945), în opera iunile de for are a râurilor Gron (Hron), Nitra i
Vag (Vah), iar apoi într-o serie de misiuni în mun i, în colaborare cu
Brigada 27 Tancuri de Gard sovietic , în timp ce Diviziei 141 i-a
revenit sarcina de a manevra Bratislava, la flancul drept i în spate,
metropola slovac fiind finalmente eliberat la 4 aprilie 1945418. Dup
eliberarea ora ului Bratislava (Pozsony, Pressburg), a urmat for area
Moravei, râu pe care Regimentul 2 Care de Lupt l-a traversat la 9 aprilie
415
C.S.P.A.M.I., fond Direc ia Motomecaniz rii, dosar nr. 127, f 13
416
Ibidem, f. 16
417
Al. D. Du u, op. cit., p. 351, 364
418
Ibidem, p. 369

115
1945, p trunzând, al turi de Brigada 27 Tancuri sovietic pe teritoriul
Austriei, anexat de Germania nazist în urm cu 7 ani. Participarea
tanchi tilor români la luptele din raioanele Hohenruppersdof-Schirick
etc., în sprijinul Diviziei 4 Infanterie de Gard sovietic , a fost
consemnat în nu mai pu in de patru ordine de zi sovietice emise în
s pt mâna 11-16 aprilie 1945419, ceea ce nu a schimbat esen ial
atitudinea general a sovieticilor fa de români, „pe teren”.
O pagin deosebit de istorie militar a fost scris de c tre
tanchi tii români în or elul Hohenruppersdorf, între 11 i 13 aprilie
1945. printre elementele de originalitate i dificultate care au caracterizat
confrunt rile de aici, men ion m:
- silen iozitatea p trunderii trupelor române ti în or el în
diminea a zilei de 11 aprilie 1945, f r preg tire de artilerie;
- interven ia avia iei inamice (11 aprilie 1945-prânz);
- luptele car contra car angajate în cursul zilei de 12 aprilie
1945420 (probabil, cel mai dens episod al particip rii tanchi tilor români
la r zboiul anti-hitlerist).
Lupte scurte, dar violente s-au înregistrat i la Schrick (14-15
aprilie), la scurt timp dup c derea Vienei (13 aprilie 1945).
Bilan ul particip rii Regimentului 2 Care de Lupt la eliberarea
Austriei însumeaz 40% din totalul pierderilor înregistrate de aceast
unitate în cadrul Campanie din Vest421. De altfel, înc înainte ca etapa
„austriac ” a particip rii la r zboi a Regimentului s se încheie, la
jum tatea lui aprilie 1945, s-a procedat la o(nou ) reorganizare, prin care
efectivele române ti de blindate participante la r zboi s-au redus la o
companie mixt , dotat cu tancuri T4 i autotunuri aflat (tot) în
subordinea Brig zii 27-a de Tancuri de band sovietice422. La
conducerea companiei române ti de tancuri s-a aflat c pitanul Arcadie
Duceag, secondat, între al ii, de sublocotenentul Iosif Forgaci, al c rui
pluton s-a remarcat în luptele de la Gross-Kurt i Eisenstahl (19-20
aprilie 1945), prin suple ea manevrelor tactice i pierderile grele
provocare inamicului423. La 22 aprilie 1945, în momentul revenirii pe
teritoriul cehoslovac (de aceast dat , în zona colinelor ceho-morave),
compania Duceag era alc tuit dintr-un pluton de tancuri T4, comandat

419
C.S.P.A.M.I., fond Direc ia Motomecaniz rii, dosar nr. 127, f. 17-18
420
General de brigad (rez.), V. Ienceanu, op.cit., p. 210-221
421
Al. D. Du u, op. cit., p. 370
422
C.S.P.A.M.I., fond Direc ia Motomecaniz ri, dosar nr. 127, f. 20
423
România în anii…,vol. III, p. 347-348

116
de Iosif Forgaci, un pluton de autotunuri i un T.A.C.A.M., comandat de
sublocotenentul Marin Vl doianu, un pluton de tancuri R35, comandant
de sublocotenentul rezervist Traian Tiulescu i un pluton de enilete R1,
comandant de sublocotenent Valeriu Florian424.
Compania Duceag a dat luptele grele cu germanii în ultima
decad a lunii aprilie 1945, inamicul folosindu-se cu înd r tnicie de
configura ia terenului i dovedind o putere de contra-atac surprinz toare
pentru situa ia general de pe front425. Pe de alt parte, ultima decad a
lui aprilie 1945 i-a consemnat, de pild , moartea a peste 100.000 de
solda i germani i 200.000 sovietici în luptele de la Berlin426. Dup
câteva zile de acalmie, consecutive sinuciderii lui Adolf Hitler, ziua de 9
mai 1945 a g sit pe tanchi tii români în localitatea Znojmo, de lâng
Brno. În decursul a 45 de zile, din cei 1000 de militari angaja i în lupt , o
zecime pl tiser cu via a, iar din cele 79 de ma ini de lupt , doar dou
mai erau intacte427.

424
Ibidem, p. 348
425
General de brigad V. Ienceanu, op. cit., p. 276-285
426
Jacques de Launay, Ultimele zile…., p. 221-260
427
România în anii…, vol.III, p. 354

117
 PARTEA a III-a. DOCUMENTE
REZUMATUL DOCUMENTELOR
Nr.doc.

Extras din Registrul Istoric al

5 iulie 1919 Regimentului 1 Care de Lupt 1
(05.07.1919-22.06.1941)

Adresa Ministerului de R zboi,

Secretariatul General c tre Direc ia
III-a Artilerie privind deschiderea
2 iulie 1919 2
unei coli preg titoare pentru
instruirea cadrelor înainte de sosirea
materialului comandat în str in tate.

Raportul Comisiei pentru recep ia

Carelor de Asalt c tre Ministerul de
16 iulie 1919 3
R zboi, Secretariatul General privind
recep ionarea unor materiale.

Dare de seam privind func ionarea

21 iulie 1919 colii de Care de Asalt Giurgiu în 4
perioada 21 iulie-10 septembrie 1919.

Adresa Ministerului de R zboi,

Secretariatul General c tre Direc ia
III-a Artilerie prin care face cunoscut
8 august 1919 încheierea recep iei batalionului de 5
Care de Asalt i trimiterea
materialului în ar pân la
15.08.1919.

9 august 1919 Adresa Ministerului de R zboi, 6

Secretariatul General c tre Marele

118
 Cartier General prin care face
cunoscut c în urma în elegerilor luate
de Comisia Român din Paris cu
autorit ile franceze, Ministerul de
R zboi a aprobat dotarea armatei
române cu un batalion a trei companii
de care de asalt u oare.

Raportul colii Carelor de Asalt c tre

Ministerul de R zboi, Direc ia III-a
Artilerie privind studierea i
înfiin area din ordinul generalului
17 septembrie 1919 7
DeLobit a unui centru de instruc ie
pentru armata sârb cu materialul
Companiilor 301 i 303 de la
Neuschatz.

Raportul Comandantului Batalionului

Carelor de Asalt, lt.col.Predescu c tre
Ministerul de R zboi, Direc ia III-a
25 decembrie 1919 Artilerie privind recep ia materialului 8
(circa 50 tancuri, 40-50 alte vehicule,
piese de schimb) în data de 29
ianuarie 1920.

Telegrama cifrat a Marelui Stat

Major c tre Ata atul Militar de la
27 iunie 1924 9
Paris-Londra privitoare la cedarea
prin prelevare a unor tancuri u oare.

Telegram prin care se comunic

Marelui Stat Major, Biroul materiale
3 iulie 1924 10
faptul c Ministerul de R zboi englez
poate ceda numai 3 tancuri model
„Medium a”.

119
 O prezentare asupra carelor de lupt
[1924] 11
din armata român .

Referat al Sub efului Marelui Stat

Major, generalul Panaitescu privitor 12
14 august 1924
la carele de asalt.

Proces verbal al Consiliului Superior

al Armatei întrunit în ziua de
11 iulie 1935 11.07.1935 la M.Ap.N. având ca 13
obiect al dezbaterii chestiunea carelor
de lupt .

Adresa Ministerului Armamentului,

Inspectoratul General Tehnic al
Armatei prin care lanseaz Ata atului
13 august 1935 14
Militar Polon la Bucure ti invita ia de
participare la un concurs în vederea
achizi ion rii carelor de lupt .

Adres prin care se face cunoscut

componen a comisiei care va merge
4 octombrie 1935 15
în Fran a, Anglia i Italia pentru a
examina Materialul de Care de Lupt .

Situa ia invita iilor i r spunsurilor

pentru concursul: care de lupt ;
[1935] 16
concursul material anticar; procurare
de pl ci de blindaj.

Referat privitor la concursul de care

8 ianuarie 1936 17
de lupt care urma a se desf ura în

120
 cursul lunii noiembrie 1935.

Referatul Inspectoratului General

Tehnic al Armatei, Direc ia
Fabrica iei Materialelor de R zboi
privitor la contractul încheiat de
22 ianuarie 1938 18
M.Ap.N. cu Societ ile Furnizoare
pentru primirea unor care de asalt,
tractoare etc. necesare armatei
române.

Referat relativ la dotarea cu care de

mai 1938 lupt de diferite tipuri a armatei 19
române.

Not informativ privind

3 iunie 1939 20
experimentarea Carului R 35.

Înfiin area Brig zii 1 Motomecanizat

prin Î.D. nr.3819 din 20.10.1939 i 21
20 octombrie 1939
organizarea acesteia.

Scurt istoric al Grupului Specialit i

20 octombrie 1939 Moto de la înfiin are 20.10.1939 i 22
pân la 05.03.1942.

Extras din Registrul Istoric al

[1939] 23
Regimentului 2 Care Lupt .

[1939] Care de lupt . Considera ii. 24

Dare de seam asupra probelor

[1940] executate cu enileta prototip Malaxa- 25
Renault.

121
 Înalt Decret din 17.04.1941 privind
transformarea Brig zii 1
17 aprilie 1941 26
Motomecanizat în Divizia 1 Blindat
în data de 01.03.1941.

Ordinea de b taie a
20 mai 1941 Comandamentului Diviziei 1 27
Blindat .

Memoriu adresat de generalul Ioan

30 august 1941 28
Sion mare alului Antonescu.

Raportul Regimentului 2 Care Lupt ,

Serviciul Tehnic c tre Divizia 1
28 noiembrie 1941 Blindat relativ la posibilit ile de 29
reorganizare a unit ilor de care i
stadiul repara iilor.

Tabel cu dislocarea
29 decembrie 1941 Comandamentului Diviziei I-a 30
Blindat i unit ilor în subordine.

Referat al Direc iei Superioare

24 iunie 1942 Tehnice relativ la fabricarea în ar a 31
carelor de lupt i autoblindatelor.

Dare de seam cu privire la starea

1 iulie 1942 materialului motomecanizat la data de 32
01.07.1942.

122
 Referat al Direc iei Superioare
22 iulie 1942 Tehnice relativ la punerea în stare de 33
func ionare a carelor de lupt
capturate.

Raportul Marelui Stat Major, Sec ia 4

c tre Cabinetul Militar al
1 august 1942 Conduc torului Statului referitor la 34
situa ia carelor de lupt i
autoblindatelor ruse ti.

Adresa Lega iei Germane c tre eful

Marelui Stat Major prin care solicit
s i se comunice data plec rii în
1 septembrie 1942 35
Germania a personalului ce urma s ia
în primire tancurile i s se instruiasc
la coala de tancuri din Wünsdorf.

Adres privitoare la organizarea

plec rii în Germania la coala de
3 septembrie 1942 36
Tancuri din Wünsdorf în data de 5
septembrie 1942.

Raportul Marelui Stat Major, Sec ia 4

c tre Cabinetul Militar al
11 septembrie 1942 37
Conduc torului Statului privitor la
Divizia Blindat .

Referat privitor la posibilit ile de

Decembrie 1942 întrebuin are a materialului blindat 38
capturat.

Raportul Directorului Superior al

30 ianuarie 1943 39
Motomecaniz rii, general de divizie

123
 A.Nicolaescu c tre Marele Stat
Major, Cabinet privitor la
transformarea carelor T60 sovietice în
care de asalt.

Itinerariul parcurs de Divizia 1

1 martie 1943 Blindat de la 01 martie 1943 la 31 40
martie 1943.

Referat cu situa ia i starea

15 aprilie 1943 materialului motorizat i mecanizat la 41
data de 15 aprilie 1943.

Ordin circular al M.St.M., Sec ia IV-a

prin care se comunic unit ile care
4 august 1943 vor primi care de lupt provenite din 42
capturi i ordinea distribuirii acestora.

Proces-verbal încheiat între cpt.

Sânbotin Gh. din partea Comisiei de
Control i Recep ie de pe lâng
uzinele Rogifer-Malaxa i ing.Vere
28 octombrie 1943 43
Radu, director al Uzinelor-Malaxa
pentru a justifica întârzierile cauzate
Uzinelor Rogifer în diverse domenii
de fabrica ie.

Dare de seam a Direc iei Superioare

a Motomecaniz rii privind starea
1 ianuarie 1944 44
materialului motorizat i mecanizat.

Not privind propunerea Direc iei

21 ianuarie 1944 Superioare a Motomecaniz rii de a 45
demonta carele de lupt capturate.

124
 Adres privind efectuarea
12 februarie 1944 46
„Transporturilor Mare al”.

Adresa Comisiei „Lt.col. Dr ghescu

Paul” c tre Fabrica de Muni ii prin
18 februarie 1944 care comunic m surile ce trebuie 47
luate pentru p strarea secretului
construc iei „Armei Mare al”.

Situa ia întocmit de Atelierul Care

de Lupt privitoare la piesele care au
17 martie 1944 48
fost întrebuin ate pentru realizarea
Carelor de Lupt .

Tabel cu vagoanele necesare Uzinelor

„Rogifer”, Fabrica Turn torii, pentru
25 mai 1944 49
transportul materialelor, necesare
fabrica iei piesei “M”.

Tabel cu vagoanele necesare Uzinelor

„Rogifer”, Fabrica Turn torii, pentru
26 mai 1944 50
transportul materialelor, necesare
fabrica iei piesei “M”.

Adres prin care se face cunoscut

numele celor care-l vor sprijini pe ing.
29 mai 1944 51
Bârsu Ion în des vâr irea lucr rii
pentru piesa „M”.

7 iulie1944 Raportul Comisiei de Control i 52

Supraveghere la Uzinele „Rogifer”

125
 c tre Comandamentul Militar al
Uzinei „Rogifer” referitor la
bombardamentul din 03.07.1944
asupra Uzinelor „Rogifer”.

Dispozi iile date de Mare alul

Antonescu generalului de Corp de
Armat Gh.Roza referitoare la 53
18 iulie 1944
organizarea i instruirea armei
blindate, controlul vehiculelor auto i
al circula iei lor, în întreaga ar .

Adresa Comandamentului Trupelor

Motomecanizate c tre Divizia 8
26 iulie 1944 Cavalerie Moto prin care comunic 54
constituirea Diviziei 2-a Blindat din
Divizia 8-a Cavalerie Moto.

Not -studiu cu privire la

14 august 1944 reorganizarea trupelor moto- 55
mecanizate.

Raportul Comandamentului Trupelor

Motomecanizate c tre Ministerul de
17 august 1944 56
R zboi, Cabinet privind Divizia 8
Blindat .

Jurnal de opera ii al Diviziei 1

21 august 1944 Blindat (21 august 1944-23 august 57
1944).

27 august 1944 Raportul Comandamentului Trupelor 58

Motomecanizate c tre M.St.M.,

126
 privind misiunea operativ primit de
Comandament prin ordinul 678.591
din 24.08.1944.

Raport operativ pentru ziua de 29

29 august 1944 59
august 1944.

Not privind reorganizarea armei

22 septembrie 1944 60
blindate i motorizarea.

Raportul Comandantului Trupelor

Motomecanizate c tre Ministerul de
22 septembrie 1944 61
R zboi relativ la reorganizarea armei
blindate i motorizarea.

Proces-verbal prin care se face

30 noiembrie 1944 cunoscut încheierea opera iunilor de 62
desfiin are a M.St.M.

Not privind contopirea Regimentului

1 Care Lupt cu Regimentul 2 Care
13 decembrie1944 63
Lupt i m surile luate.

Not informativ a Ministerului de

R zboi, Cabinetul Ministrului c tre
Ministerul de R zboi, Secretariatul
General, S.S.A.U. i M.St.M. prin
64
31 martie 1945 care se face cunoscut desfiin area
Inspectoratului General al
Motomecaniz rii pe 01.04.1945.

127
 *
* *
DOCUMENT NR.1
REGIMENTUL 1 CARE DE LUPT P.S.
134

Extras
din Registrul Istoric al acestui Regiment
A. – A luat fiin la 5 iulie 1919 prin Ordinul nr. 1401/919 al
Ministerului R zboi.
B. – „ coala Care de Asalt”.
C. –S-a creat din Compania 303 Care de Asalt francez , care se afla în
România.
D. –O singur Companie coal cu instructori francezi, având sediul la
Giurgiu.
E. – „Steaua României” cu spade i panglic de “Virtute militar ”
Brevet Nr. 981/1942.
F. –La 1 noiembrie 1919, prin Ordinul Ministerului de R zboi Nr.
2451 se constituie din coala carelor de asalt, Batalionul Carelor de
Asalt, pe trei Companii care i o companie transport. Sediul la Mihai
Bravul.
-La 4 decembrie 1919 Batalionul este mutat la Târgovi te.
-La 6 decembrie 1920 prin Ordinul M.St.M. nr. 6395 se ata eaz
Batalionului de care, grupul III Moto Mitraliere, organizat pe trei
plutoane.
- Prin Î.D. nr. 5488 din 25 decembrie 1920 se grupeaz sub
denumirea de Regimentul Carelor de Lupt , urm toarele unit i:
a) Batalionul Carelor de Asalt compus din: 3 Companii Care i 1
Companie Transport.
b) Grupul Trenuri Blindate, compus din: Tren blindat linie
normal , nr.1 i Trenurile blindate cale larg nr. 1 i 2.
c) Grupul III Moto Mitraliere i Autoblindate, compus din: 2
Companii Moto mitraliere; 1 Companie auto blindat ; 1 Companie
repara ii i 1 Companie Depozit.
La 1 iunie 1922, prin Î.D.R. Nr. 2920, Regimentul trece de sub
ordinele Dir. III Artilerie sub ordinele Inspectoratului tehnic al
Infanteriei.

128
 - La 20 noiembrie 1922 Grupul trenurilor blindate este v rsat
Regimentului Artilerie AA prin Ordinul M.St.M. nr. 7795/922.
- La 1 octombrie 1923 prin Ordinul M.St.M.nr. 1099 Regimentul
trece în Circumscrip ia teritorial a Corpului Vân tori Armat .
- La 28 octombrie 1925 prin Ordinul nr. 4466 al Inspectoratului
Tehnic al Infanteriei Batalionul de autoblindate i motomitraliere trece la
C.I. Cavalerie Sibiu.
- Prin Ordinul M.St.M. nr. 586/925 ia fiin al II-lea Batalion al
regimentului.
- La 15 februarie 1935 prin Înalt Ordin nr. 1 Regimentul intr
sub ordinele Inspectoratului General de Armat .
- La 10 iunie 1937 s-au primit primele 15 care R.2 constituindu-
se „Compania R.2”.
- La 1 aprilie 1938 Regimentul are un batalion Renault i un
batalion „R2”.
- La 1 noiembrie 1939 prin Î.D.R. nr. 3818 se înfiin eaz
Regimentul 2 Care Lupt , cu oameni din Regimentul 1 C.L. i Care
„R.35”.
- La 5 iunie 1940 prin Ordinul M.St.M. nr. 9363 se disloc din
Regimentul 1 Care Lupt câte un batalion care intr în componen a
Grupurilor 11 Vân tori Moto i 4 Vân tori Moto.
- La 29 iunie 1940 conform Ordinului M.St.M. nr. 6122
regimentul pleac pe zon desp r it în dou batalioane, care devin
corpuri aparte cu sediile la Bac u (Batalionul I) i Tecuci (Batalionul II).
- La 11 noiembrie 1940, conform Ordinului M.St.M. nr. 16300
batalioanele se contopesc i revin în Garnizoana Târgovi te.
- La 1 martie 1941 batalioanele din Grupurile Vân tori Moto
revin în regiment conform Ordinului M.St.M. nr. 26000.
- La 22 iunie 1941 regimentul mobilizat pleac pe front,
organizat pe 2 batalioane i ia parte, în cadrul Diviziei 1-a Blindat , la
toate luptele din Basarabia i pentru cucerirea Odessei.
Comandantul Regimentului 1 Care de Lupt P.S.
Lt. Colonel Gh. Matei
Adjutantul Regimentului
ss indescifrabil
Centrul de Studii i P strare a Arhivelor Militare Istorice, Pite ti (în
continuare: C.S.P.A.M.I.), fond Marele Stat Major (în continuare:
M.St.M.), Sec ia I Organizare-Mobilizare, dosar nr. 2637, f. 134

129
 *
* *
DOCUMENT NR. 2

REGATUL ROMÂNIEI
MINISTERUL DE R ZBOI
SECRETARIATUL GENERAL
Nr. 1401
2 iulie 1919
Ministerul de R zboi
c tre
Direc ia III-a Artilerie

Cu onoare, vi se face cunoscut c , Ministerul a rugat

Comandamentul Francez s -i pun la dispozi ie câteva Care de Asalt,
pentru ca înainte de a ne sosi materialul ce am comandat în str in tate, s
putem face cu ofi erii no tri o coal preg titoare, constituindu-ne un
sâmbure instructor.
Comandamentul Francez ne încuno tin eaz prin adresa nr. 158/3
– al turat în copie - c ne poate pune la dispozi ie compania 303 – aflat
actualmente la Reni – cu tot personalul i materialul ei.
În urma recunoa terii f cut la fa a locului, Ministerul a hot rât de acord
cu Comandamentul Francez – ca instruc ia cadrelor de baz s se fac la
Giurgiu.
Aceste cadre vor fi cele din al turatul tablou.
S-a dat Comandamentului Garnizoanei Giurgiu i Direc iei 4-a
Geniu ordin s aranjeze cantonarea trupei i ofi erilor.
S-a dat ordin ofi erilor cadre, s se prezinte Secretariatului
General; v rug m s urm ri i prezentarea lor la Serviciu.
Cu onoare, v rug m s binevoi i:
1) A lua în elegere cu Comandamentul Francez, hot rând data
începerii colii care trebuie s fie cât mai grabnic ; Carele de Asalt vor
pleca din Reni la 5 iulie a.c.
2) A studia func ionarea colii cu materialul nostru – coala se
va face la poligonul Mihai Bravu sau la tab ra Slobozia (Giurgiu), i
imediat ce materialul ne va sosi.
Ofi erii i personalul ce se va instrui – prin cadrele de baz vor fi
chema i în serii i a a ca serviciul la corpuri s nu sufere.
Se va organiza cazarmarea, între inerea etc.

130
Se vor întocmi instruc iuni potrivit regulamentelor de întrebuin are a
Carelor de Asalt, luând avizul unit ilor Franceze de Tancuri din ara
noastr i inând seam de practica ce se va face la Giurgiu.
Proiectul i instruc iunile vor fi supuse Ministerului.
Ve i raporta de asemenea, data începerii colii de la Giurgiu,
cum i data probabil când coala se va termina.
Chestiunea comport urgen .
p. Ministru
Secretar General
General
S.S. indescifrabil

C.S.P.A.M.I., fond Ministerul de R zboi (în continuare: M.R.),

Direc ia 3 Artilerie, dosar nr. 404, fila 2.

*
* *

DOCUMENT NR. 3
COPIE
Nr. 10
16 iulie 1919 Paris

Comisia pentru recep ia Carelor de Asalt

c tre
Ministerul de R zboi (Secretariatul General)

Am onoare a raporta c Comisia a recep ionat urm torul

material:
72 care de asalt tip Renault din care 45 cu tunuri de 37 m/m i 27
cu mitraliere.
3 loturi O 2 (unelte pentru cele 3 companii)
3 loturi R 2 (piese de schimb pentru cele 3 companii).
Cele 3 care T.S.F. prev zute în tabelele de efective nu ni s-au
prezentat pentru recep ie comunicându-se de c tre subdirec ia Carelor de
Asalt, c materialul nu este pus înc la punct pentru a corespunde
scopului cerut. Acest material va urma s fie completat mai târziu atunci
când se va putea realiza a a ca s dea rezultate bune i s asigure leg tura

131
prin T.S.F. în condi ii perfecte. Pân atunci unit ile de care dup
organizarea ce o au dispun de toate mijloacele terestre de leg tur , fiind
foarte bine dotate. Carele prezentate la recep ie au fost lucrate de uzinele
Herliot din Lyon care le-a terminat cu pu in timp înaintea armisti iului i
le-a predat – fiind recep ionate în regul – Centrului de aprovizionare de
material automobil din Lyon, de la care comisia român le-a recep ionat.
Mai fiind de f cut unele mici complet ri i cur iri din cauz c
materialul a stat câteva luni afar sub prelate, comisia nu le-a recep ionat
înc definitiv, îns rcinând Centrul de Aprovizionare de material de
automobil din Lyon cu aceast lucrare care va trebui terminat la 20 iulie
a.c. când materialul se va recep iona, se va îmbarca i expedia în ar ,
dac pân atunci se vor relua transporturile militare prin Italia i
Iugoslavia, ast zi întrerupte.
Procese verbale de recep ie atât ale francezilor cât i ale noastre
vor fi înaintate dup 20 iulie a.c.
În acela i timp comisia a mai recep ionat provizoriu 32 remorci
fabricate la Villefranche pentru unit ile de Care; 7 camionete u oare
„Fiat”; 1 buc t rie rulant de la parcul de automobile din Lyon, toate noi,
îns inute câteva luni afar din lips de depozite acoperite. i pentru
acest material am cerut vagoane pentru 20 iulie a.c. când comisia se va
transporta din nou la Lyon pentru a face recep ia definitiv i a asista la
îmbarcare. Pentru a nu se face confuzie în destina ia materialului
automobil necesar unit ilor de Care u oare, am onoare a raporta c vom
interveni la Ministerul de R zboi Francez ca toate transporturile acestei
unit i s fie destinate Arsenalului Armatei din Bucure ti.
Acest stabiliment dup ce va primi materialul i-l va verifica
punând în regul ceea ce s-ar fi stricat pe drum îl va distribui unit ilor
de Care u oare evitând în acest mod ca materialele, automobilele,
camioanele, echipamentele etc. – destinate acestei unit i s ajung la
alte servicii sau la alte depozite ale armatei.
Anex m un tabel de tot materialul destinat a fi trimis unit ilor
de Care u oare, rugând a-l trimite Arsenalului pentru a avea cuno tin i
a putea urm ri transporturile a a ca distribu ia s se fac unit ilor de
Care de Asalt conform proiectului de organizare.
Pre edintele Comisiei
Colonel (ss) Pascal

Tabel
De materialul destinat unit ilor de Care u oare de Asalt.

132
 72 care u oare de asalt
25 camioane
15 tractoare Latil
1). 2 tractoare Baby-Kolt
7 camionete Fiat
54 remorci
12 automobile turism
7 motociclete
8 biciclete
2). Material i piese de schimb pentru cele 3 companii i S.R. (tabloul
O1, R1, O2, R2 i depanaj ).
3). Material telefonic
4). Material sanitar
5). Cinci sute echipamente complete
p. conformitate
Registrator Arhivar cl.I
(s.s. indescifrabil)

C.S.P.A.M.I., fond M.R., Direc ia 3 Artilerie, dosar nr. 404, f.24.

*
* *

DOCUMENT NR. 4

Dare de seam
asupra
func ion rii colii de Care de Asalt Giurgiu
de la 21 iulie – 10 septembrie 1919

I. ORGANIZARE
coala a început s func ioneze la 21 iulie 1919 la Giurgiu, cu
materialul Companiei 302 francez i s-a terminat la 10 septembrie 1919,
adic dup func ionare de 7 s pt mâni.
Personalul român instruit se compune din :
13 ofi eri
2 reangaja i
5 mai tri civili

133
 4 oferi
(a se vedea tabelele nr. 1, 2, 3, 4)
Pe lâng acest personal destinat încadr rii primului batalion de care de
asalt român, a mai luat parte la instruc ie i un num r de mai tri mecanici
trimi i de Arsenalul Armatei spre a cunoa te materialul.
Din ace ti mai tri civili acei prev zu i în tabelul nr.5 au terminat
complet tot programul de instruc ie.
Acei prev zu i în tabelul nr. 6 prezentându-se prea târziu la
coal , 10 zile înainte de terminarea cursurilor, au c p tat sumar
cuno tin e teoretice i practice asupra materialului.
Timpul de instruc ie stabilit de c tre personalul instructor francez
nu a fost dep it, limitându-se strict la programul alc tuit dinainte.
II. PROGRAMUL DE INSTRUC IE

Personalul român a fost complet instruit asupra urm toarelor

materii :
a) Instruc ia Tehnic a carului u or „Renault”
b) Instruc ia Tactic
c) Instruc ia Conducere
d) Instruc ia Armament i Tragere

a) Instruc ia Tehnic
Elevii au c p tat cuno tin e complete asupra materialului a
tuturor organelor constitutive, atât teoretice cât i practice.
Rezultatele sunt foarte bune atât în ceea ce prive te ofi erii cât i
pentru reangaja i, care sunt la curent cu orice chestiune, putând servi ca
instructori.
S-a insistat în special asupra p r ii practice ca : repara ii, pene,
între inerea materialului etc. i rezultatele la care s-a ajuns sunt mai
presus de orice a tept ri.
Se poate considera c în chestiunea instruc iei tehnice, care de
fapt este cea mai grea, personalul este perfect preg tit i capabil a servi
ca instructori.
R mâne ca aceste cuno tin e c p tate, s le perfec ioneze în
special sub raportul practic, lucrul ce nu s-a putut ob ine în mod
des vâr it în cele dou luni de coal , deoarece sunt chestiuni ce nu se
pot prinde decât printr-o practic îndelungat .

b) Instruc ia Tactic

134
 1) Instruc ia Teoretic
2) Instruc ia Practic (exerci ii, manevre)

1. Instruc ia Teoretic
S-au c p tat cuno tin e teoretice complete asupra:
Istoricul Carelor de Asalt. Clarificarea i întrebuin area lor pe câmpul de
lupt .
Organizarea Carelor U oare: Sec ia, Compania, Batalionul.
Manevrarea pe câmp a sec iei.
Serviciul în campanie
Lupte (de zi i de noapte).
Exerci ii de îmbarcare i debarcare a materialului pe
cheiuri de îmbarcare, i în plin cale etc.
2. Instruc ia Practic
S-au f cut numeroase exerci ii de manevra sec iei i a companiei
în diferite momente de lupt .
Teme executate împreun cu infanteria pe poligonul Centrului de
Instruc ie al Diviziei 12-a la Slobozia.
Aceast din urm chestiune, prezentând o importan capital a
format obiectul unei aten iuni speciale a noastr .
S-au executat 6 manevre combinate cu infanterie (un batalion
infanterie, sprijinit de o sec ie de care u oare).

Rezultatul a fost foarte instructiv atât pentru noi cât i pentru

infanterie, concretizând principiile de întrebuin are ale carelor u oare de
asalt în leg tur cu infanteria.
c) Instruc ia Conducerii
Întreg personalul colii a trecut prin tot felul de exerci ii pe teren
variat, prev zut în programul de instruc ie.
Orice elev poate conduce carul pe orice teren, în toate
împrejur rile, atât ziua cât i noaptea.
Pe lâng instruc ia practic , fiecare elev posed no iunile
teoretice i pedagogia necesar unui bun instructor al conducerii. S-a
insistat mult asupra acestui lucru, întocmindu-se în acest scop i un
„Livret al Mecanicului Carului U or”. În acest manual este scris sub o
form u oar de în eles, tot ceea ce este necesar unui bun instructor de
conducere.
d) Armament. Tragere

135
 Se cunoa te în mod complet: Mitraliera Hotchkiss i Tunul de 37
m/m i anume:
Nomenclatura. Montarea. Demontarea. Func ionarea.
Incidente de tragere. Între inerea armei i muni iuni.
S-au executat 10 edin e de tragere mixt cu mitraliera i cu
tunul, fiecare elev tr gând circa 700-800 cartu e mitralier i 40 lovituri
de tun.

CONCLUZII

Întreg programul analitic propus a se urma de c tre elevi, s-a

executat cu precizie i cu randament foarte bun.
Personalul colii, ofi eri i subofi eri au c p tat no iunile
indispensabile, pentru a putea instrui cadrele primului batalion de care
u oare ce urmeaz a se constitui.
III. REGULAMENTE ÎNTOCMITE
1. Un proiect de regulament asupra întrebuin rii carelor de asalt
în lupt .
2. Un proiect de regulament asupra manevrei unit ilor de care
de asalt u oare.
3. Un proiect de regulament asupra mitralierelor Hotchkiss i
tunul de 37m/m.
4. Un manual practic de tehnic cuprinzând:
a) Date numerice asupra carului u or Renault.
b) Descrierea materialului carului u or Renault.
c) No iuni sumare de mecanic , electricitate i magnetism.
5. Un manual practic de conducere „Livretul Mecanicului
Carului U or Renault”.
Toate aceste lucr ri sunt terminate, îns au nevoie s fie rev zute
pentru a c p ta forma definitiv . Odat acest lucru f cut se va înainta
câte un exemplar celor în drept.

IV. PROPUNERI
Pentru începerea instruc iei primului batalion se propun
urm toarele:
1) coala s înceap instruc ia la Poligonul Mihai-Bravul pe ziua
de 1 octombrie 1919.
2) coala va începe chiar în cazul când carele nu vor sosi pân la
acea dat .

136
 Principii de conducere în organizarea programului sunt
urm toarele:
1) Des vâr irea instruc iei militare a trupei
2) Instruc ia Tehnic . Se va face instruc ia teoretic prin ajutorul
plan elor, a unui car demontat i a pieselor demontate ce le putem
procura cu u urin de la Compania 302 francez .
3) Armament: Instruc ia cu mitraliera i tunul de 7 m/m, cu
material împrumutat tot de la Compania 302 francez .
4) Conducerea. Se va începe coala de conducere a
automobilelor.
În acest scop coala cu raportul Nr. 184/22 a cerut 6 asiuri de
exerci iu care se g sesc în curs de montare la Socola prin îngrijirea
Corpului cu Trac iune Automobil . Cu ajutorul acestor asiuri, întreg
personalul batalionului va face coala de conducere, r mânând ca la
sosirea carelor s se completeze instruc ia special , lucrul care va fi
foarte u or.
5) Instruc ia Tactic . Se va face instruc ie teoretic i practic ,
prin conferin e, manevre de cadre, înlocuind carele prin fanioane.
Cu modul acesta vom putea temporal substitui lipsa carelor de
asalt, utilizând timpul i mijloacele cele mai apropiate de instruc ia real ,
încât la sosirea carelor de asalt, instruc ia s se poat completa cu
u urin i în scurt timp.

V. OBSERVA II ASUPRA MATERIALULUI

Carul de Asalt U or Renault este o tr sur automobil chiurasat .
Caracteristica lui este c nu are ro i în contact direct cu p mântul, ci este
un aparat cu aderen total cu p mântul, prin ajutorul unui lan articulat
format din patine cu gheare, care se mi c pe ni te gale i conduc tori.
Aceast caracteristic a carului îl face capabil de a trece aproape
orice obstacol ce întâlne te în calea sa.
Carul U or Renault nu prezint pân acum o siguran absolut
în func ionarea sa. În cursul exerci iilor foarte adesea ori intervin pene
u oare de altfel, care îns cer un personal îndemânatic pentru repararea
lor.
Asemenea, puterea motorului este mic (15 H.P.) iar greutatea
moart de material prea mare fa de randamentul balistic al armei
(greutate 6,5 tone, 1 tun de 7m/m sau o mitralier ).

137
 Capacitatea interioar a turelei prea mic , abia are loc un om.
Din aceast cauz oboseala echipajului este enorm . Dup 2 ore de lucru
continue se simte nevoia absolut a schimb rii personalului sau a
acord rii de repaus. Aceast oboseal provine din cauz c personalul
este insuficient iar ocupa iile multiple. Tunarul sau mitraliorul are de
îndeplinit prea multe func iuni: p strarea leg turii cu celelalte care i
Comandantul Sec iei, conducerea mecanicului prin semne, observarea
obiectivului i tragerea cu piesa.
Viteza carului (7 km pe or ) este prea mic . Acest inconvenient
se resimte mult în manevra pe câmp, când carul e chemat a dep i
infanteria, spre a reduce rezisten ele ce aceasta a întâlnit sau a face fa
unui contra-atac.
Unul dintre inconvenientele cele mai mari ale carului este
limitarea capacit ii sale de mar . În adev r carul se transport în
apropierea zonei de atac cu ajutorul c ilor ferate, a tractoarelor sau
îmbarcat pe camioane. Carul nu poate executa mar uri lungi f r a uza
considerabil motorul i lan ul cu patine. Asemenea prezint i un
inconvenient de ordin tactic deoarece zgomotul ce patinele îl fac pe
p mânt face ca, în apropierea pozi iei de plecare la atac, s se ia m suri
mari de precau ie pentru a se putea p stra secretul opera iei.
Este incontestabil c industria de r zboi va realiza îmbun t iri
viitoarelor modele de care, lucrând asupra urm toarelor puncte:
1. M rirea vitezei Carului. Tehnica trebuie s lucreze în sensul
ob inerii unui car cu dubl aderen pe p mânt i anume:
a) O aderen total , prin lan cu patine pentru a servi la trecerea
obstacolelor;
b) O aderen pe roate, ca la orice tr sur automobil necesar
execut rii mar urilor.
Acest dublu sistem de mi care, care nu va lucra simultan
i succesiv i dup nevoie, ar elimina gravele inconveniente semnalate
mai sus. În adev r, transportul spre zona de atac, executarea mar ului de
apropiere i ori de câte ori se cere o vitez mare s-ar putea utiliza
sistemul de aderen pe roate, iar pentru trecerea obstacolelor s se
utilizeze sistemul aderen ei totale prin lan .
2. M rirea randamentului balistic fa de greutatea moart a
materialului. A se studia m rirea capacit ii interioare a cupolei spre a
face loc la 2 mitraliere sau un tun i o mitralier . Realizarea acestui lucru
ar avea ca avantaj pe lâng c m re te capacitatea de foc a carului, se

138
poate la nevoie continua tragerea cu o singur mitralier , dac unul din
servan i sau eventual mecanicul va fi scos afar din lupt .
3. O organizare tehnic astfel încât s se asigure carului o
func ionare mai sigur i în condi iile cele mai grele de teren. Acest lucru
se poate realiza prin adoptarea a dou motoare, ceea ce nu-i imposibil
fiind deja aplicat la unele tractoare. Cu acest mijloc vom avea un motor
fie ca rezerv fie a fi întrebuin at ca s mi te roatele în cazul când s-ar
realiza sistemul aderen ei duble.
4) O organizare interioar , care s procure echipajului un
serviciu mai u or . Acest deziderat este un corolar al punctului 2 (m rirea
capacit ii interioare a cupolei). În acest chip se va putea împ r i munca,
l sând efului de car îns rcinarea de a se p stra leg tura, a conduce pe
mecanic, a observa obiectivele, iar servantului numai sarcina de a trage.
Deci cupola s permit a ad posti 2 oameni.

Comandantul colii Carelor de Asalt

Lt. Colonel Predescu

C.S.P.A.M.I., fond M.R., Direc ia 3 Artilerie, dosar nr. 404, f. 410-

412.

*
* *

DOCUMENT NR. 5

REGATUL ROMÂNIEI
MINISTERUL DE R ZBOI
SECRETARIATUL GENERAL
Nr. 3275

Ministerul de R zboi
c tre
Direc ia 3-a Artilerie

Urmare la Nr. 2497 din 25 iulie a.c.

Colonelul Dumitrescu Toma ne face cunoscut c recep ia
batalionului de Care de Asalt s-a terminat i c materialul va fi trimis în

139
 ar începând de la 4 august, câte 3 trenuri pe s pt mân , a a c pân la
15 august ele vor fi complet expediate.
Cu onoare v rug m s binevoi i a lua degrab m surile necesare
în vederea execut rii celor indicate în ordinul sus indicat.

p. MINISTRU
Secretar General
General
(s.s.indescifrabil).

8.VIII.1919
f. urgent
Se va trimite în copie chiar apoi
D.G. , Serviciul Remont , Serviciul Personal
M.C.G., Tab ra M. Bravul, coala de la Giurgiu, Direc ia
Armament,
D.7.Intenden cu indica iunea ca s accelereze executarea
normelor anterioare primite.

C.S.P.A.M.I., fond M.R., Direc ia 3 Artilerie, dosar nr. 404, f.128.

*
* *

DOCUMENT NR. 6
01974
9 august 1919
Ministerul de R zboi
Secretaritul General
c tre
Marele Cartier General

Am onoare a v face cunoscut:

În urma în elegerilor luate de Comisia Român (Colonel
Dumitrescu Toma) din Paris cu autorit ile franceze i în urma studiului
f cut la fa a locului de Comisia Român sub pre edin ia colonelului
Pascal Traian, Ministerul de R zboi a luat hot rârea i a aprobat s se
doteze i armata româneasc , deocamdat , cu un batalion a trei companii
de care de asalt u oare a c rui compunere ca material este:

140
 72 care u oare de asalt tip Renault armate cu mitraliere
Hotschkiss i cu tunuri de 37mm
25 camioane 7 motociclete
15 tractoare Latil 8 biciclete
2 tractoare Baby-Kolt diferite materiale necesare (piese
7 camioane Fiat de schimb, material telefonic,
sanitar i 500 echipamente)
54 remorci
12 automobile, turism.

S-a renun at deocamdat a dota acest batalion i cu care de asalt

ce poart tunul de 75mm, fiindc organizarea acestui car nu este înc
pus la punct.
Fiecare companie de care de asalt francez , dup ordinea de
b taie, trebuie s aib i un car de T.S.F. Cum aceste care nu sunt puse
înc la punct pentru a corespunde scopului cerut, s-a amânat
recep ionarea lor pân când modific rile ce i se vor aduce, vor putea
asigura leg tura prin T.S.F. în condi iuni perfecte.
I. ORGANIZARE

a) Material
Dup tabelele de efectiv franceze s-a adoptat organizarea în
material, dotând fiecare companie cu 24 care de asalt dintre care 15
armate cu tunuri de 37 mm i 9 mitraliere Hotschkiss. S-a ad ugat,
pentru batalionul românesc o sec iune de împrosp tare, depanaj,
între inere i transport capabil s pun în bun stare, prin propriile ei
mijloace, f r a mai fi nevoie de arsenal, i în imediata apropiere a
câmpului de lupt toate ma inile scoase din serviciu dintr-o cauz sau
alta.
Aceast sec iune mai con ine pe lâng atelier i un echipaj de
tractoare Latil i remorci speciale capabile s încarce pe ele, în câteva
minute numai, unit ile de lupt ale unei companii i s le transporte f r
a le osteni câtu i de pu in în orice punct al câmpului de lupt . Aceasta în
leg tur cu slaba densitate a re elei noastre ferate i cu drumurile noastre
care în majoritate sunt slab construite i între inute, mai ales spre
fronturile de lupt (Basarabia).
În ceea ce prive te carele cu T.S.F., unelte i material de lucru,
piese de schimb, camionete, camioane, automobile, biciclete,
motociclete, material telefonic, telegrafic F.F., sanitar, arhiv ,

141
aprovizionare etc. (adoptate, sunt acelea prev zute în ordinea de b taie
francez , armat care a creat aceste care i care le întrebuin eaz de la
apari ia lor).

b) Personal
Personalul necesar unit ilor de tancuri u oare este prev zut în
al turatele tabele de efectiv în care s-a pus în concordan tabelul de
efectiv francez cu organizarea noastr la orice corp de trup i în care s-a
inut socoteal de sec iunea de depanaj adoptat în plus ca i de nevoia
de a avea un personal de corvoad absolut necesar func ion rii
serviciului de transport.

C.S.P.A.M.I, fond M.R., Direc ia 3 Artilerie, dosar nr. 404, fila 129.

*
* *
DOCUMENT NR. 7

INSPECTORATUL TEHNIC AL ARTILERIEI

COALA CARELOR DE ASALT

Confiden ial
Nr. 357
1919 luna septembrie ziua 17
coala Carelor de Asalt
c tre
Ministerul de R zboi
(Direc ia 3 Artilerie)

Am onoare a raporta urm toarele:

I. Duminic 14 septembrie, a sosit la Giurgiu maiorul
Goubernard Comandantul Batalionului Carelor de Asalt franceze din
Orient. D-sa mi-a ar tat ordinul Domnului General DeLobit de la
Kikinda-Mare, prin care îi ordona ca s studieze i înfiin eze un centru
de instruc ie pentru armata sârb cu materialul Companiilor 301 i 303
de la Neuschatz.
Maiorul Goubernard a refuzat executarea ordinului, pe baza
comunic rii ce primise de la Comandamentul Armatei de Orient la 27

142
august, din care reiese c materialul unei companii i Sec ia Repara ii
precum i Depanaj (S.R.D.) sunt destinate Armatei Române. În urma
acestui refuz, a plecat din Kikinda la Giurgiu.
În urma discu iilor avute, am hot rât pe maiorul Gubernard, a
face demersurile necesare pe lâng D-l General Petin a-i aproba ca
ambele companii i S.R.D. s fie transportate la Giurgiu în vederea
repara iilor i preg tirii materialului pentru predare.
Dup lungi discu iuni D-l General Petin a admis acest punct de
vedere, numai îns în ceea ce prive te Compania 301 i S.R.D.,
r mânând ca Compania 303, s fie transportat ceva mai târziu la Sofia-
Constantinopol.
În acest scop a dat ordin scris maiorului Goubernard, f când
cunoscut i Ministerului de R zboi Român.
Pentru a se satisface îns i susceptibilit ile diplomatice, care
pentru un moment interzic orice livrare de material de r zboi României.,
D-l General Petin a ordonat maiorului Goubernard s comunice la
Kikinda, c acest transport se face la Constan a spre a fi îmbarcat pentru
Constatinopol.
În acest mod vom avea în cel mult 10-15 zile Companiile 301
(Neuschatz), 302 (Giurgiu) i S.R.D. adunate la Giurgiu, putând începe
repara iile necesare în vederea pred rii.

II. Ministerul de R zboi Român a cerut Comand. Francez a-i

livra ambele companii de la Neuschatz, iar nu Compania 302 (Giurgiu)
aceasta pe baza raportului c pitanului Roat de la Direc ia
Armamentului, în care se specific c materialul de la Neuschatz este
nou.
Îmi permit a aduce la cuno tin a dumneavoastr urm toarele:
Am cercetat cu deam nuntul la istoricul batalionului (rubrica
tehnic ) pentru a vedea care este starea întregului material al
batalionului, i cele ce raportez mai jos sunt observa ii riguroase exacte.
Din examinarea tabelelor nr. 1, 2 i 3 se observ :
1) Materialul se poate considera ca omogen în ceea ce prive te
data intr rii în serviciu. Aproape întreg materialul este pus în serviciu în
anul 1918 i foarte pu in în 1919, cu o excep ie în favoarea companiei
301, care este hot rât a ne fi cedat , care are num rul cel mai mare de
care din 1919. Prin urmare nu este nicio companie dotat cu material
complet în anul 1919, deci cu material nou.

143
 2) O apreciere asupra calit ii materialului s-ar putea face
examinând num rul orelor de serviciu, care d o not asupra uzurii
materialului. Aceast apreciere este îns relativ , c ci din experien e, am
constatat c printre cele mai bune care sunt acele ce au cel mai mare
num r de ore de serviciu, fiind mai des întrebuin ate, din cauz c nu se
deranjeaz .
Din tabelele nr. 1, 2, 3 luând media orelor de lucru se vede c
Compania 301 este cea mai bine conservat , apoi Compania 302
(Giurgiu) i în urma Compania 303.
Maiorul Goubernard va înlocui cele 6 care ale Companiei 302
Giurgiu subliniate cu ro u, care sunt mai obosite, cu 6 care dintre cele
mai bune ale companiei 303.
Rezult deci c ambele companii (301 i 302) vor avea un
material în bun stare de func ionare.
3) Asemenea am mai remarcat c foarte multe din carele
Companiei 303 (care a fost pe Nistru) sunt trecute cu radiatoarele
cr pate urmând a fi trimise la uzin spre a se înlocui prin altele noi,
deoarece repara iile f cute nu vor dura mult.
Aceast stare de lucruri este datorit lipsei de remize speciale în
Basarabia i a rigorii temperaturii, precum i lipsei de glicerin necesar
pentru amestecul cu apa din radiatoare.
Radiatoarele carelor sunt organe foarte importante i foarte greu
de înlocuit.
În asemenea condi ii subsemnatul este de p rere a se accepta
propunerea Comandamentului Francez, adic a ne livra Compania 301
Neuschatz cu S.R.D. i Compania 302 (Giurgiu) ambele companii fiind
în bun stare de func ionare.
III. Maiorul Goubernard propune a primi înc 5 care, ce au fost
scoase din Bosfor unde se înecase r cu un lep în urma unui accident.
Aceste care ce apar in Companiei 303 Neuschatz sunt
neutilizabile, îns reprezint un stoc considerabil de piese de schimb.
Avantajul este c ni se va preda ca fier vechi în condi ii
excep ionale de ieftin.
Aceast propunere rezolv i problema important de a dota
fiecare companie cu cel pu in un car de demonstra ie, f r de care
înv mântul tehnic nu se poate face.
Cu onoare supun la cuno tin a dumneavoastr cele de mai sus,
pentru a decide.

144
 Îmi permit a atrage aten ia dumneavoastr asupra necesit ii de a
avea cât mai neîntârziat materialul, c ci personalul batalionului este în
parte sosit i zilnic corpurile trimit oameni, încât sunt sigur c cel mai
târziu la 1 octombrie batalionul va fi încadrat.
Ori posibilitatea de a avea la acea dat cel pu in materialul a
dou companii, rezolv problema instruc iei prin reparti ia stocului
disponibil la cele 3 companii spre a se putea instrui personalul. Acest
raport s-a înaintat i M.R. (Biroul de Studii).

Comandantul colii Carelor de Asalt

Lt. Colonel Predescu

C.S.P.A.M.I., fond M.R., Direc ia 3 Artilerie, dosar nr. 404, filele

404-405

*
* *

DOCUMENT NR. 8

Batalionul Carelor de Asalt

c tre
Ministerul de R zboi
Direc ia III-a Artilerie

Nr. 756 din 25.12.1919

La Nr. 4051
Am onoare a raporta urm toarele:
1. Data fixat pentru începerea recep iei materialului este luni 29
ianuarie 1920.
2. Pentru recep ia materialului propune urm toarele:
Dat fiind valoarea acestui material (circa 50 tancuri, 40-50 alte
vehicule, piese de schimb) recep ia lui trebuie f cut cu mult aten ie i
bine p zit, deci Comisia trebuie s aib la îndemân toate mijloacele
necesare.
În acest sens Comisia trebuie s fie compus din:

145
 a. Lt.colonel Predescu P.C. Bat. C.A. ca pre edinte
b. Maior Negrescu G. Ajutor tehnic;
c. C pitan Nicolau Alexandru C.C.I – a Membrii
d. C pitan Luca J. idem C.II-a Membri
e. Locot. Iliescu G. C. III-a
f. Locot. Volceanu I.C.C.IV-a (Repara ii i depanaj).

Fiecare Comandant de unitate î i va lua num rul de ofi eri,

reangaja i i mae tri dintre aceia care au frecventat coala de tancuri,
precum i solda ii necesari execut rii recep iei cât i p zirii materialului
la Giurgiu i în timpul transportului.
Efectivul total al personalului care va merge la Giurgiu, se ridic
circa la:
- 10 ofi eri
- 12 reangaja i
- 4 mae tri
- 60 oameni de trup .
3. S se intervin la Comandantul Garnizoanei Giurgiu pentru
luarea m surilor necesare încartiruirii i hr nirii acestui personal.
Asemenea ca s se pun la dispozi ia Comisiei num rul de oameni
necesari pentru ajutorul îmbarc rii sau paza materialului.
4. Cum recep ia comport rularea materialului s se aprobe ca
Corpul de Trac iune Automobil s trimeat urgent la Giurgiu:
- 2500 litri benzin
- 250 litri ulei
- 50 kg valvolin
- 20 kg vaselin
5. S se intervin chiar de acum la Marele Cartier General ca s
ne pun la dispozi ie garniturile necesare transportului materialului de la
Giurgiu la Târgovi te. Compozi ia acestor garnituri i data când trebuie
trimise la Giurgiu o voi raporta-o la timp.

Comandantul Batalionului
Carelor de Asalt
Lt. Colonel Predescu

C.S.P.A.M.I., fond M.R., Direc ia 3 Artilerie, dosar nr. 404, f. 657-

658.

146
 *
* *

DOCUMENT NR. 9

Telegram cifrat
Nr. 1151/27/6/924
Marele Stat Major
c tre
Ata atul Militar Paris-Londra

Interveni i s se cedeze prin prelevare tancuri u oare, moderne,

bun stare.
Comunica i cantitatea, modelul, pre ul i timpul livrare.
R spuns urgent.
Idem, din comer .
General (ss) Iovanovici.
p. Conformitate
C pitan

C.S.P.A.M.I., fond M.St.M, Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 87, fila 11.

*
* *

DOCUMENT NR.10
Telegram
Marelui Stat Major
Biroul materiale

La Nr. 1151 Londra

1. Ministrul de R zboi englez poate ceda numai 3 tancuri

model „Medium a”, pre aproximativ 5000 lire bucata, f r armament.
Tancurile au nevoie de repara ii, care vor putea fi f cute, în
contul nostru, la industria particular ; timp necesar: dou -trei luni.
2. În privin a tancurilor aflate înc în comer , mi s-a afirmat de

147
Ministerul de R zboi c provine din stocul de r zboi i nu poate fi
vândut decât ca fier vechi – voi face investiga ii.
3. Eventual comanda tancuri la industria particular nu
se poate face f r autoriza ia guvernului englez.
Colonel Antonescu
Nr. 29
B.C.N. 126/3.VII.924
p. conf. Maior Marinescu

C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 87, f. 12.

*
* *

DOCUMENT NR. 11
Carele de Lupt

Armata noastr posed actualmente un batalion de care de lupt

(1).
Aceast dota ie este absolut insuficient , c ci fa de propor iile
aduse ast zi în armatele occidentale ar trebui s avem cel pu in câte un
batalion de fiecare Corp de Armat , adic în total 7 batalioane.
Materialul existent este de tip „Renault”, este vechi i are nevoie
absolut de revizuire, al c rei cost se ridic la circa 2.000.000 lei.
În plus, pentru a moderniza acest material este necesar a-i adopta
în locul enilei metalice, enila de cauciuc „Kegres”, care permite:
m rirea vitezei de la 6 km, cât are ast zi, la 12 km, suprimarea
tractoarelor i remorcilor port-car necesare transportului carelor pe
distan e mari (Comp. 4-a de transport din batalion), m rirea duratei de
serviciu a enilei.
Adoptarea- enilei ar tate mai sus este în curs de executare i la o
parte din carele armatei franceze, care sunt de acela i tip ale noastre.
Costul schimb rii enilei la cele 75 care ce posed m (3 din cele
78 sunt greu reparabile) s-ar ridica la circa 65.625.000 lei.
Pentru a spori dotarea armatei în care de lupt , ar trebui
procurate unit i noi i anume, dup cum s-a ar tat, ar trebui cump rate
înc 6 batalioane, care împreun cu batalionul existent ar avea un total de
462 care.

148
 Fa de aceast cifr , Marele Stat Major propune, deocamdat , ca
un minim, s se procure numai un batalion de care de lupt (2) din acela i
tip ca cele ce posed m i din care se posed i armata francez (Renaul
C-V), c rora s li se adopte enila i a c ror valoare, f r armament i
instala ie t.f.f., se ridic la suma de 125.047.500 lei;
1. Existent la R.C.L.
Necesar ( dup organizarea propus de R.C.L (2) Organizarea francez
În plus la R.C.L.
60 Care de lupt 18 Care de lupt 66 Care de lupt
(din car S.t.f.f.
18 Camioane 18 Tractoare
6 Camionete 13 Rusovici port-car 6 Turisme de leg. pe 6 ro
4 Camioane atelier 6 Camioane de 5
tone
1 Cistern 8 Camioane de 3 tone
5 Turisme 4 Camioane de 1.800 kg
6 Motociclete cu ata 12 Camioane de 2 tone
5 Motociclete f r ata
În aceste cantit i conteaz i Comp. de transport a Batal.
Reducând vehiculele ar tate la nota 3 va r mâne numai suma de
120.682.500 lei.
Recapitulând avem:

- Costul repara iei carelor existente ……………………………2.000.000

- Costul moderniz rii carelor existente…….…………………65.626.000
- Costul unui batal. nou procurat, f r armament i instala ie
t.f.f………………………………………….………………..125.047.500
- Costul unui batalion, f r vehicule ar tate la nota
(3)……………………………………………………………120.682.500
Din creditul de lei s-a ofertat pentru carele de lupt 20.000.000,
pentru a fi astfel întrebuin ate:
- Pentru repara iile carelor existente……..………………….…2.000.000
- Pentru modernizarea a 20 Care……………………………..18.000.000
Ministerul de R zboi a luat m suri pentru realizarea acestor lucr ri.

R mâne a se efectua
- Pentru modernizarea restului de 55 care………….……..…..30.125.000
- Procurarea unui nou batalion………………………………120.682.500

149
 -(3) Din materialul de transport prev zut în organiza ia francez
pentru un batalion de Care (punctul 2), nu este nevoie a se mai procura,
fiind prea scumpe, cele 6 tr suri de leg tur , ele putând fi înlocuite la
mobilizare, prin lips text de rechizi ii precum i cele 12 remorci
întrucât exist în plus la R.C.L. i R.A.A.

C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 87, f. 89.

*
* *

DOCUMENT NR. 12

MINISTERUL DE R ZBOI
MARELE STAT MAJOR
Nr. 460
14.08.1924
REFERAT

Sumar:
Relativ la chestiunea carelor de asalt.

În privin a carelor de asalt, adic referitor atât la procurarea unui

material nou, cât i la transformarea celui existent, - am onoare a refera
urm toarele:
1.MATERIAL NOU

Ata atul militar de la Paris, - c ruia i s-a ordonat s fac

investiga iuni atât la Ministerul de R zboi francez, cât i la industria
privat , raporteaz :
a) În armata francez , este adaptat carul de asalt u or „Renault”,
- adic acela i model ca cel aflat în serviciu la noi.
Ministerul de R zboi francez a f cut încerc ri timp de un an, cu
un car de asalt vechi „Renault” c ruia i-a adoptat, în locul enetei
metalice, o enet model „Kegresse” de cauciuc, - procurat de casa
„Citroën”.
Dup experien de un an, Ministerul a hot rât adaptarea enetei
„Kegresse” la alte 22 care vechi.

150
 Dup datele fabricii, eneta „Kegresse” prezint asupra enetei
metalice, urm toarele avantaje:
- M rirea vitezei pân la 15 Km pe or , adic aproximativ
dublarea ei;
- Menajarea carului în timpul mar ului, datorit sistemului mai
elastic, care are ca rezultat prelungirea vie ii acestei ma ini i r rirea
revizuirilor inerente zdruncin turilor ocazionate de eneta metalic .
- eneta metalic dup 500-800 Km de rulaj, se consider ca
scoas din serviciu; pe când eneta „Kegresse”, nu a fost scoas din
serviciu nici dup 1 500 Km.

Loviturile de infanterie, în eneta „Kegresse”, o perforeaz , f r

a o scoate din serviciu, pe când o lovitur fericit în articula ia enetei
metalice, opre te carul.
- Faptul c eneta „Kegresse” d posibilitate carului a se deplasa
la distan e mari pe osele, f r a le strica i f r a deteriora carul, - ne
dispenseaz de a transporta carele de asalt pentru concentrare pe
camioane.
Toate datele de mai sus, sunt luate din datele fabricii.
Casa „Renault” furnizeaz carele de asalt, model propriu, adic
cu eneta de metal.
Pentru adaptarea enetei Kegresse, carele trebuie trecute prin
atelierele casei Citroën, care demonteaz eneta metalic i adapteaz pe
cea de cauciuc.
Ata atul nostru militar a pus pe cele dou fabrici în contact,
pentru a furniza care de asalt Renault pe eneta Kegresse.
Pre urile efertate de casa Renault pentru un batalion de care de
asalt sunt urm toarele:
66 care……………………………a 135.000fr.fr. – 8.910.000
6 tr suri de leg t. pe 6 roate a 43.000 fr.fr. – 259.200
6 camioane a 5 tone……….46.000 fr.fr. – 276.009
8 camioane a 3 tone……….a 42.300 fr.fr. – 338.400
4 camioane a 1.800 Kg. a 32.550 fr.fr. – 130.200
12 remorci a 2 tone a 7.500 fr.fr. – 90.000
10.003
NOT :
Prin „car” se în elege carul simplu, f r armament sau instala ie
t.f.f..
2. MATERIAL DIN AR

151
 a) Revizuirea carelor Dup datele Dir. 11 Techn., aceast
opera ie executat în ar , ar costa aproximativ 1.500.000 lei, fa de
20.000.000 lei, cât ar fi costat opera iunea în str in tate.
La aceste cheltuieli, s-ar mai ad uga cheltuielile necesitate de
completarea efectivului în mai trii i lucr tori, precum i prevederea
unui inginer mecanic.
Dir. 11 Techn. nu precizeaz suma la care se ridic propunerile
de mai sus (a se vedea referatul nr. 441/924 al M.St.M.)
b) Adaptarea enetei Kegresse
Dup oferta Casei Citroën, adaptarea enetei Kegresse la un car
Renault ar costa 70.000 fr.fr. în Fran a, iar la noi s-ar ad uga 5.000 fr.fr.
de fiecare car.
Acest pre se majoreaz cu 20%, în cazul când se comand mai
pu in de 5 enete.
Propunerile din referatul nr. 441/924 de sub punctul c, referitoare
la eneta Kegresse -, cad, fa de propunerile de mai sus.
Rezultatul experien elor f cute de Ministerul de R zboi francez,
cu eneta Kegresse, s-a cerut ata atului militar, a a încât nu mai este
nevoie de experien e în ar la noi i nici nu mai trebuie s se trimit o
comisie în Fran a, dup cum se ceruse în referatul nr. 441/924.

3. CONCLUZII
Fa de cele de mai sunt, concluziile ce se pot trage sunt în
func ie de creditul ce eventual se acord .
A a, din 20.000.000 lei, s-ar putea face:
a) Repararea materialului de care existent la noi în ar , care s-ar
ridica la circa 2.000.000 lei.
b) Din restul de 18.000.000 lei, s-ar putea procura:
- fie 10 „care de lupt ” noi, sistem Renault, cu enete Kegresse,
- fie a se adopta la 20 care de asalt vechi, aflate în serviciu la noi,
eneta Kegresse.
Este de notat c cifrele de mai sus sunt fixate cu aproxima ie,
deoarece M.S.M. nu cunoa te înc datele ce vor fi procurate de ata atul
militar .

Pre ul unui car de asalt Renault cu eneta metalic 135000fr.

Pre ul unei enete Kegresse………………………...70000fr.
Pre ul unui car nou, la care s-ar fi adaptat eneta Kegresse.
În locul celei metalice nu poate întrece cifra de mai sus, adic 135.000 fr.fr. sau pentru 10
care 1.350.000 fr.fr. aproximativ 16.000.000 lei.

152
 Termenul de livrare a carelor noi confec ionate este de
aproximativ 1 an.
Ata atul Militar nu arat dac s-ar putea livra material prin
prelevare de la Guvernul Francez.
SUB EFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL AL
ARMATEI
General (ss) Panaitescu
EFUL DIVIZIUNII IV-a
GENERAL (ss) Iovanovici

REZOLU IE
924.VIII.13

Prin Dir. 8-a Armament, se vor lua imediate m suri,

pentru repararea carelor de lupt ce le avem. Restul va fi utilizat pentru
adaptarea enilei „Kegresse”.
A se ine seam de cifrele din acest referat (ca cheltuieli).
Lucrarea este de deosebit urgen .

MINISTRUL DE R ZBOI
GENERAL (ss) M rd rescu
p. conformitate

C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 87, filele 27-
28.

*
* *

DOCUMENT NR. 13

Proces - verbal nr. 9

din 11 iulie 1935

Consiliul Superior al Armatei s-a întrunit în ziua de 11.VII. 1935

la Ministerul Ap r rii Na ionale, fiind prezen i:
Ministerul Ap r rii Na ionale General C.A.Adjutant
Paul ANGELESCU Pre edinte
Inspector G-ral de Armat General Divizie Gorski Al.

153
 eful M.St.Major General Divizie Samsonovici N.
Inspector G-ral de Armat General Divizie Manu Gh.
Inspector G-ral de Armat General Divizie tef nescu
Amza C.
Membrii
Comandantul Corpului II Arm. General Divizie Prodan N.
Inspector G-ral al Marinei C.Amiral B l nescu Ioan
Comandantul For elor Aeriene General Escadr
Stoicescu Ioan

Chestiuni la ordinea zilei: Carele de Lupt

Domnul general de corp de Armat Adjutant Paul Angelescu,

Ministru al Ap r rii Na ionale, face o introducere asupra acestei
chestiuni; arat diferen ele de concep iune care se constat în diferite
armate asupra diferitelor tipuri de care de lupt , i care se traduc în
diferen e asupra clarific rii i denumirii lor, în care foarte u oare, grele;
D-sa d exemple din diferite armate i din literatur i publicistic ,
conchizând c nu se poate constata o clasare tip, care s permit fixarea
unei denumiri corespunz toare.
D-sa arat c a îns rcinat Marele Stat Major s fac propuneri i
d cuvântul Domnului ef al Marelui Stat Major, spre a citi referatul
Marelui Stat Major.
Domnul General de Divizie Inspector General de Armat
Samsonovici, eful Marelui Stat Major, cite te referatul Marelui Stat
Major nr. 532 din 10. VII.935, prin care arat c este de p rere:
1. S se adopte pentru armata noastr , în prima urgen :
a) Un car de lupt mijlociu, destinat s conlucreze în leg tur cu
infanteria
b) Un car de lupt u or, care s poat fi întrebuin at de cavalerie,
atât în recunoa teri, cât i în luptele cavaleriei, la luarea contactului cu
elementele înaintate ale inamicului.
2. În a doua urgen i bine în eles dac se vor prevedea noi
fonduri, Marele Stat Major este de p rere s se adopte i care de lupt
grele la dispozi ia M.C.G.
În ceea ce prive te modelele de adoptat, este necesar s se in
seam , în privin a greut ii materialului, de natura teatrului nostru de
opera iuni, în special de rezisten a podurilor de pe oselele noastre i, în

154
acela i timp, de perfec ion rile aduse tunului antitanc. (Tunul antitanc
francez cal. 25m/m poate perfora la distan a de 1000 m. o plac de o el
de 40mm).
3. Concomitent, este absolut necesar, s se adopte i în armata
noastr tunul antitanc, pentru a putea face fa atacurilor inamicului dotat
cu care de lupt , dotare realizat de toate armatele moderne.
Domnul Ministru al Ap r rii Na ionale repet c o clarificare pe
no iunile „u or” i „greu” nu se poate face.
Pentru a învedera aceasta, Domnia - Sa face o degresiune în
domeniul materialului de artilerie, pentru care, din punct de vedere al
mobilit ii, fiecare ar i-a stabilit anumite norme, inând seama de
terenul i animalele de trac iune de care dispune; la noi natura terenului,
starea drumurilor i calitatea animalelor fac s avem un indice de
mobilitate inferior aceluia al altor ri. Afar de aceasta, fiecare ar are
de ap rat fruntarii mai lungi sau mai scurte, are obiectivele ei de
comb tut în câmpul tactic i potrivit lor trebuie s - i organizeze
mijloacele de ap rare sau de atac.
Domnia-Sa conchide, în consecin , c fiecare ar trebuie s - i
aleag un material adaptat unor serii de factori i de condi ii proprii rii
respective.
Discu iunea se angajeaz pe aceste baze, i Consiliul, dup
ample dezbateri, ajunse la concluzia c :
- pentru recunoa teri i luarea contactului, s adopt m un car de
lupt foarte u or, de 2000 – 2500 Kg., în ordine de mar ;
- pentru conlucrarea în leg tur cu infanteria, s adopt m un car
de lupt mijlociu, de 6-9 tone. În ordine de mar .
În cadrul acestor concluzii, Inspectoratul General Technic al
Armatei s aduc din str in tate modelele corespunz toare, pe care s le
supun la încerc ri convenabil organizate, ca s putem aprecia calit ile
lor esen iale i s alegem modelele cele mai potrivite condi iilor de la
noi; - de asemenea, în paralel, s fac studiile i experien ele necesare
pentru adoptarea unui tun antitanc.

PRE EDINTE
Ministru Ap r rii Na ionale
General de Corp Armat Adjutant (ss) P.Angelescu

MEMBRI:
Inspector G-ral de Armat General Divizie (ss) Gorski Al.

155
 eful Marelui Stat Major General Divizie (ss) Samsonovici N.
Inspector G-ral Armat General Divizie (ss) Manu Gh.

Inspector G-ral Armat General Divizie (ss) C.St.Amza

Comandantul Corp II Armat General Divizie (ss) Prodan I.
Inspector G-ral al Marinei C Amiral (ss) B l nescu I.
Comandantul For elor Aeriene General Escadr (ss) Stoicescu I.

p. conformitate
EFUL SERV. SECRET. GENERAL
Lt.- colonel Pretorian

C.S.P.A.M.I., fond Inspectoratul General al Armatei, dosar nr. 300,

f. 78-80.

*
* *

DOCUMENT NR. 14

MINISTERUL ARMAMENTULUI
Inspectoratul General Tehnic al Armatei

Nr. 502
13 august 1935
Ministerul Armamentului
Inspectoratul General Tehnic al Armatei
c tre
Ata atul Militar Român
din Polonia

Cu onoare, vi se aduc la cuno tin urm toarele:

În scopul de a se achizi iona carele de lupt necesare armatei
noastre, Ministerul Armamentului a decis s se in în ar un concurs, în
cursul lunii octombrie 1935.
La acest concurs vor participa diferite case constructoare de
specialitate, care vor prezenta pentru experimentare, modelele lor.

156
 Întrucât, în Polonia, fabricarea carelor de lupt dup informa iile
ce posed m, apar ine fabricilor militare de Stat, invita ia de participare la
concurs a fost adresat Ata atului Militar Polon la Bucure ti, care
urmeaz a face invita iile de rigoare pe lâng Ministerul de R zboi
Polon.
Cele de mai sus v sunt comunicate pentru informarea
dumneavoastr .
În leg tur cu aceast chestiune, ve i binevoi a înainta
Inspectoratului General Tehnic al Armatei, pân la 15 septembrie 1935,
un studiu informativ asupra carelor de lupt cu care este dotat
actualmente armata polon i la ce misiuni tactice sunt destinate, asupra
ideilor în curs i asupra tipurilor c tre care se tinde.

Pre edinte al Consiliului de Mini tri

i
Ministru al Armamentului

Inspector General Tehnic al Armatei

General

C.S.P.A.M.I., fond Inspectoratul General Tehnic al Armatei, dosar

nr. 300, f. 106.

*
* *

DOCUMENT NR. 15

MINISTERUL ARMAMENTULUI
INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC AL ARMATEI
Nr. 653
4 octombrie 1935
Serviciul Administrativ

Cu onoare se face cunoscut c prin rezolu ia Domnului

Pre edinte al Consiliului de Mini trii i Ministru al Armamentului, pus
pe referatul Nr. 650 Secret din 2 octombrie 1935 al Inspectoratului

157
General Tehnic al Armatei, s-a aprobat ca o comisie compus din
urm torii ofi eri:
Pre edinte – Lt. Colonel Cassian Gheorghe de la Comisia
Schneider;
Membri: maior Pociov li teanu Aurel din Regt. 7 Art. Grea,
maior Nestorescu Valerisan – din Direc ia Tehnic i
locotenent Potârniche T. Octavian din Direc ia
Tehnic , s mearg în Fran a, Anglia i Italia, pentru a examina
Materialul de Care de Lupt .
Durata acestei îns rcin ri va fi de circa 30(treizeci) zile.
Comisia trebuie s plece imediat.
V rog a lua m suri pentru îndeplinirea imediat a formalit ilor
administrative.
D.O.
eful Serv. Adjut.
Lt. colonel
N. Ruso ??

C.S.P.A.M.I., fond Inspectoratul General Tehnic al Armatei, dosar

nr. 300, f. 90

*
* *

DOCUMENT NR. 16

SITUA IA
Invita iilor i r spunsurilor pentru:
a) Concursul care de lupt ,
b) Concursul material anticar
c) Procurare de pl ci de blindaj.

SITUA IA INVITA IUNILOR I R SPUNSUL DIFERITELOR

CASSE
PENTRU
CONCURSUL DE CARE DE LUPT

158
 Cassa Ce au înaintat cassele pân
Ce s-a cerut de M.A.
invitat la 31 octombrie 1935
- Concursul s aib - scrisoarea din
loc în luna octombrie 24.VIII.935, prin care arat
1935, amânat ulterior c a cerut avizul
pentru luna autorit ilor militare
Renault noiembrie 1935 franceze, asupra carelor ce
- se vor prezenta la vor fi autoriza i s
concurs: exporteze

a) Care de lupt f. - rapoartele Nr. 649/4.X.35

u oare de 2 – 2,5 i 666/9.X.35, ale
tone Ata atului militar naval din
b) care mijlocii de 6- Londra, cu scrisoarea
9 tone Cassei Vickers din
Vickers c) Carele s fie de cel 25.IX.935 (original i
mai perfec ionat tip traduse), prin care
- pân la 10 comunic c nu poate lua
septembrie 1935, parte la concurs
carele s înainteze:

a) Ofert sigilat -Scrisoarea Nr. 1104/Ar.

pentru furnizarea a Din 10.IX.935, î i dau
100, 200, 300, 400, adeziunea de participare i
sau 500 care de cer prelungirea termenului
fiecare tip pentru depunerea diferitelor
b) Descrieri detailate documente.
i caracteristicile - Scrisoarea Nr. D16/3303
carelor ce vor din 11.X.35 (trimis de
Škoda prezenta la concurs ata . Militar la Praga cu
c) Caiete de sarcini raportul Nr. 461/15.X.35),
pentru recep ia unei prin care arat c trimiterea
eventuale comenzi de care în România depinde
-Cheltuielile de permisiunea M.A.N.
concursului privesc cehoslovac, dar c pot
pe concuren i prezenta modelele de care
în fa a unei comisii, în

159
 Cassa Ce au înaintat cassele pân
Ce s-a cerut de M.A.
invitat la 31 octombrie 1935
sediul Uzinelor.

eškomorawska - M.A. ofer scutire - Scrisoarea din 13.IX.935,

de taxe vamale î i dau adeziunea de
- concursul nu participare i cer
prezint nicio prelungirea termenului
obliga ie pentru M.A. pentru depunerea ofertelor.
- Cu scrisoarea din
27.IX.935 înainteaz
descrieri pentru urm toarele
care:
Carul P.I. de 2,5 tone
Carul A.H. IV de 3 t
Carul P II de 6 t
Carul P.II a de 8,5 t
Carul T.N.H. de 7,5 t
Cer de asemenea ca M.A.
s precizeze carele ce-l
intereseaz mai mult din
cele de mai sus.
- Scrisoarea din 14.X.935
(trimis de ata atul militar
la Praga cu raportul Nr.
461/15.10.935), prin care
arat c din cauza secretului
pe care trebuie s -l p streze
asupra carelor realizate de
aceast cas , ar prefera s le
prezinte unei comisii la
sediul uzinelor
- Scrisoarea Pr. G. 915 din

160
 Cassa Ce au înaintat cassele pân
Ce s-a cerut de M.A.
invitat la 31 octombrie 1935
23.VIII.935, prin care dau
adeziunea de participare,
urmând s fac propuneri
relative.
- Scrisoarea Co.G.925 din
30.IX.35, prin care arat c
nu pot lua parte la concurs,
Ansaldo Fiat
dar pot prezenta în Italia, în
fa a unei comisii, carul u or
rapid, C.V.33.
M.A.N. Polon Ca în pag. 1-a S-au primit:
prin ata atul a) Descrieri pentru:
militar polon la Carul T.K.S. de 2650 Kg.
Bucure ti Carul T.H.3 de 2430 Kg
Carul 7 T.P. de 8900 Kg
b) O ofert sigilat
c) Un proiect de caiet de
sarcini pentru carul T.K.S.
Md. 933.
Raportul ata . Militar în
Polonia, Nr. 421 din
12.IX.935, prin care
raporteaz c la concursul
de care va lua parte o
delega ie.
Otto Kafka Idem -Scrisoarea d-lui B.D.
Incorporad Zissu, cu descrierea carului
New-Zork prin Disston Impenetra, de 7438
reprezentantul Kg
lor - Scrisoarea d-lui B.D.
B.D. Zissu Zissu din 7.X.35, ar tând c
uzinele pe care le reprezint
sunt dispuse s prezinte
modele de care de lupt , cu
condi ia ca acestea, dup
concurs, s fie comparate
de statul român

161
 Cassa Ce au înaintat cassele pân
Ce s-a cerut de M.A.
invitat la 31 octombrie 1935
- Nu s-a primit nimic direct
de la Cassa Otto Kafka.

Situa ia invita ilor i r spunsurilor diferitelor Casse pentru

Concursul de materiale anti-car

Cassa Ce au înaintat cassele

Ce s-a cerut de M.A.
invitat pân la 31.10.1935
Skoda - Concursul s aib loc în
luna noiembrie 1935 - Scrisoarea din
- Materialul ce se prezint 19.IX.1935, prin care
poate fi sau un tun anticar anun c nu pot lua parte
sau o arm automat , care la concurs, din cauza
Zbrojowka s r spund misiunii secretului pe care trebuie
- Pân la 1.X.35, cassele s -l p streze asupra
s înainteze: realiz rilor lor, iar pe de
alt parte termenul fixat
este prea scurt.
a) Ofert sigilat în - Scrisoarea Nr. 2592
vederea furniz rii a 100, A/0.9 din 25 sept.935,
Vickers
200 sau 300 piese. prin care anun c nu pot
b) Descrierile detailate i lua parte la concurs.
caracteristicile
Solothurn
materialului
Oerlikon c) Caiete de sarcini în
vederea unei eventuale - Scrisoarea din
furnituri 24.VIII.35, prin care
Schneider - Cassele ofertante s mai comunic c vor anun a
aduc : ulterior dac pot lua parte
a) Pentru tunuri, cel pu in la concurs

162
 Cassa
Ce s-a cerut de M.A.
invitat
200 lovituri complete
b) Pentru armele
automate, 4-500 lovituri
complete
c) Pl ci de blindaj pentru
verificarea penetra iei
- Toate cheltuielile sunt
în sarcina casselor.
Bofors - M.A. ofer scutire de
taxe vamale
- Concursul nu atrage
obliga ii pentru M.A.
163
Ce au înaintat cassele
pân la 31.10.1935
- Scrisoarea din
18.X.935, prin care
anun c nu pot lua parte
la concurs. Materialul ce
au le este necesar la
Uzinele pentru studii
proprii. Îl pot prezenta
unei comisiuni la sediul
Uzinelor.
Trimit 2 bro uri cu
descrierea tunului de
75/47 anticar, bifleche
- Scrisoarea din
30.VIII.35, prin care
comunic :
a) Nu poate prezenta
materialul în România
avându-l angajat pentru
experien e la Uzine.
b) Poate prezenta tunul de
37 mm unei comisii la
Uzine, f r cheltuieli
pentru România.
c) A teapt hot rârea
M.A.
d) Al tur descrierea
materialului de 37mm
 Cassa Ce au înaintat cassele
Ce s-a cerut de M.A.
invitat pân la 31.10.1935
- Scrisoarea din 3.IX.35,
prin care comunic c au
lichidat fabrica iile de
r zboi, care au trecut
asupra Uzinelor
Siderius N.V.Dock-Schiedam cere
adesiunea M.A. de a
trimite invita ia acestor
Uzine.
(Încuvin area M.A. cu Nr.
371 din 12.IX.935).
- Scrisoarea din
12.VIII.35, prin care
anun c vor aviza dac
iau parte la concurs
- Scrisoarea din 18.IX.35,
prin reprez. Noél Louis.
a) Nu pot prezenta
materialul afar din
Hotchkiss Fran a
b) Pot prezenta unei
comisii, la Uzine.
- un tun semiautomat de
25 mm
- un tun semiautomat de
37 mm
- o mitralier de 20 mm
c) Trimit descrieri sumare
pentru aceste materiale
- Prin Consulul General
din Kopenhaga, cu
scrisoarea din 26.VIII.35
Madsen comunic :
a) Posed un tun de 37
mm, care va putea fi
prezentat mai târziu,

164
 Cassa Ce au înaintat cassele
Ce s-a cerut de M.A.
invitat pân la 31.10.1935
actualmente fiind
experimentat în armata
danez
b) au o mitralier de
20mm
c) nu pot preciza
participarea la concurs
d) anexeaz o bro ur
descriptiv
e) cer ca muni ia pentru
probe s fie pl tit de
statul român

- Raportul ata atului

M.A.N. Polon militar în Polonia Nr. 421
prin ata atul din 12.IX.35, prin care
militar polon raporteaz c nu va
din Bucure ti participa nicio delega ie
polonez

SITUA IA INVITA IILOR I R SPUNSURILOR

DIFERITELOR CASSE
PENTRU PROCURARE DE BLINDAJE

Cassa invitat Ce au înaintat cassele

(prin ata a ii Ce s-a cerut de M.A. pân la 31.X.1935
militari)
- S-a cerut ata a ilor - Ata atul militar din
militari din Fran a, Austria, cu rap. Nr.
Anglia, Polonia, 1473 din 28.VIII.935,
Böhler et Co Germania, înainteaz oferta
Cehoslovacia, Italia i Societ ii Böler, cu
Austria, s intre în pre ul în ilingi, din
leg tur cu casele 24.VIII.35.

165
Cassa invitat Ce au înaintat cassele
(prin ata a ii Ce s-a cerut de M.A. pân la 31.X.1935
militari)
produc toare de - Ata atul militar din
blindaje, pentru a Austria, cu raportul
ob ine oferte, care s Nr. 1477 din
cuprind : 31.VIII.35, înainteaz
Schoeller a) Pre ul a câte 10 oferta casei Schoeller-
Bleckmann pl ci blindaj de Bleckmann DIN
1.20/1,20m din 28.VIII.35, care nu
grosimile: 6, 8, 10, ofer decât pl ci de
15, 20, 25, 30, 35 i grosimea 6, 8 i
40mm. 10mm.
b) Calit ile o elului - Ata atul militar din
s prezinte maximum Cehoslovacia, cu rap.
posibil de rezisten Nr. 420/17.IX.35,
c) S prevad înainteaz oferta
termenul cel mai o el riilor Poldi
apropiat de livrare. (Poldina Hut) din
28.VIII.35, pentru
pl ci groase de 6, 8,
10, 15 i 20 mm. Pl ci
mai groase de 20mm
nu fabric .
- Livrarea începe în a
Poldina-Hut
6-a s pt mân dup
comand .
- Ata atul militar din
Cehoslovacia cu
raportul Nr. 431 din
20. IX.935, înainteaz
oferta casei Poldina
Hut, pentru pl ci de
blindaj din o el
cementa de
grosimea:6, 8, 10, 15
i 20mm.

166
 Cassa invitat Ce au înaintat cassele
(prin ata a ii Ce s-a cerut de M.A. pân la 31.X.1935
militari)
- Ata atul militar în
Cehoslovacia, cu rap.
Nr. 420/17.IX.35,
înainteaz oferta
uzinelor Vitckovitcké
din 16.IX.35, pentru:
- pl ci de blindaj din
o el cimentat de
grosimea 6, 8, 10 de
dimensiunile
600/600m i de
Vitckovické
grosimile 15, 20, 25,
30, 35 i 40 mm de
dimensiunile cerute
1200/1200mm.
- pl ci de o el omogen,
de dimensiunile cerute
- livrarea poate începe
dup 6-8 s pt mâni de
la comand .
- Tabel program
pentru încerc ri.
- Ata atul militar din
Anglia, cu rap. Nr. 664
din 8. X.35, oferta
Vickers Cassei Vickers.
- Livrarea poate începe
dup 12 s pt mâni de
la comand .
M.A.N. Polon Nicio ofert .
C.S.P.A.M.I., fond Inspectoratul General Tehnic al Armatei, dosar
nr. 300, f. 16-20

167
 *
* *
DOCUMENT NR. 17

INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC AL ARMATEI

Intrare Secret
Nr. 1597 din 08.01.1936
Referat

Am onoare a raporta urm toarele:

Ca urmare a aprob rii Domniei Voastre de a se ine în ar un
concurs de care de lupt , în cursul lunii noiembrie 1935, pentru alegerea
celor mai bune tipuri de care de lupt , în vederea dot rii armatei noastre,
Inspectoratul General Tehnic al Armatei a trimis invita ii înso ite de
condi iile concursului, prin ata a ii no tri militari – diferitelor case
constructoare de care de lupt din str in tate.
La aceste invita ii, nicio cas constructoare nu i-a dat adeziunea
de a participa la concurs, preferând s prezinte materialul ce fabric la
sediul uzinelor, în fa a unei comisii.
Singur M.A.N. Polon, prin Ata atul Militar la Bucure ti, a
r spuns invita iei noastre de a lua parte la concursul organizat în ar ,
trimi ând i o ofert sigilat .
Prin faptul c din lips de participan i nu se mai poate ine
concursul în ar , s-a instituit o Comisie care s vad materialul realizat
de casele constructoare din str in tate i anume din:
- Fran a
- Anglia
- Italia.
Pe baza dispozi iilor primite de la Domnia Voastr , s-a dat ordin
acestei Comisii s nu mai mearg în Italia, în schimb s vad în Elve ia
materialul realizat de casa Solothurn i în Cehoslovacia de casele Škoda
i eškomonavska.
SUMAR:
Comisia de care de lupt s viziteze i Polonia.
C.S.P.A.M.I., fond Inspectoratul General Tehnic al Armatei, dosar
nr. 300, f. 26.

168
 *
* *

DOCUMENT NR. 18
COPIE
ROMÂNIA
MINISTERUL AP R RII NA IONALE
INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC AL ARMATEI
DIREC IA FABRICA IEI MATERIALELOR DE R ZBOI

Referat

Nr. 2594 F/22.I.938

Ata atul Militar din Fran a, cu raportul nr. 42 din 7. I. 938, face
cunoscut c scrisoarea D-lui Prim Ministru T t r scu c tre Domnul
Daladier (Ministrul Ap r rii Na ionale i al R zboiului – Fran a) a sosit
prin valiza diplomatic , în seara zilei de 23 decembrie 1937.
De asemenea raporteaz c , în urma interven iilor f cute, crede
c se va r spunde, în curând, în sensul urm tor:
- C ni se va da imediat o enilet U.E. i o colec ie de
piese deta ate.
- Pentru R.35 vom fi ruga i s a tept m realizarea
ultimelor îmbun t iri tehnice.
- Ministerului de R zboi Francez îi va fi greu s ne vând
multe „carcase i turele”, având în execu ie comenzi importante.

Direc ia Fabrica iei Materialelor de R zboi cu onoare refereaz :

Ministerul Ap r rii Na ionale are încheiat cu Societ ile
Furnizoare („N.Malaxa i „ Franco-Român ”) contractul Nr.
1924/09.XI.937, pentru furnizarea de care de asalt, tractoare sau orice
alte vehicule de transport necesare armatei române.
Durata: 1 noiembrie 1937-1 noiembrie 1941
Valoarea comenzii: 500.000.000 lei anual
Pentru punerea în execu ie a acestui contract s-au dus tratative la
Paris, de c tre Domnul Subsecretar de Stat General Glatz i Ata atul
Militar, cu Ministerul de R zboi Francez i Statul Major.
În continuare, Domnul Prim Ministru a adresat direct Domnului
Ministru al Ap r rii Na ionale i R zboiului Francez o scrisoare (se
al tur în copie), prin care, în numele Guvernului Român, cere a se

169
autoriza Uzinele Renault i celelalte stabilimente calificate, s
colaboreze la realizarea fabrica iei în ar a automobilelor blindate la
Uzinele „N. Malaxa” i „Franco-Român ”.
De asemenea, se cere câte un model complet montat din fiecare
tip i câte o colec ie complet de elemente deta ate pentru fiecare tip.
Ata atul nostru militar a primit, la plecarea sa din ar , o copie de
pe aceast scrisoare i ordinul de a urgenta satisfacerea.
Ata atul Militar raporteaz cu Nr. 42 din 7.1.1938 asupra
interven iilor f cute.
Fa de cele de mai sus, Direc ia Fabrica iei Materialelor de
R zboi, cu onoare v rug m s binevoi i a hot rî.
DIRECTORUL DIR. FABRICA IEI
MATERIALELOR DE R ZBOI
GENERAL,
Ss/ t. Demetrescu

eful Biroului 3
Lt. Colonel,
E. Antonescu

Sumarul:
Se supune chestiunea intervenirilor f cute în vederea colabor rii
Uzinelor Franceze pentru realizarea în ar a fabrica iei de auto-blindate.
27.I.938
Fa de r spunsul Ata atului Militar din Fran a, suntem sili i s
r mânem în a teptare.
Cum pân în prezent Comitetul materialelor de R zboi nu i-a
dat înc avizul asupra adopt rii acestor materiale, am dat ordin Direc iei
Tehnice ca s întocmeasc un referat în acest scop, care va fi prezentat
Domnului Ministru.
I.G.T.
s.s./D. Petrovanu

C.S.P.A.M.I., fond Ministerul Înzestr rii Armatei i Produc iei de

R zboi (în continuare: M.I.A.P.R.), Direc ia Tehnic , dosar nr. 1251,
f. 19-20

170
 *
* *

DOCUMENT NR. 19

M.A.N.
Inspectoratul General Tehnic al Armatei
Direc ia Tehnic
05.1938
Referat
Pentru executarea ordinului Domniei Voastre de a se studia
înzestrarea armatei, cu trei tipuri de care:
- carul de recunoa tere,
- carul de înso ire,
- carul de ansamblu,
Direc ia Tehnic cu onoare supune cuno tin ei i hot rârii
Domniei Voastre urm toarele:

A. Deziderate i expunerea principal asupra situa iei carelor de

lupt

I. Dup cum Domnia Voastr bine cunoa te i, în anul 1936, pe

baza hot rârii Comitetului Materialelor de R zboi (Pr. Verbal Nr.
19/936), s-au adoptat i comandat pentru înzestrarea armatei:
- 35 care de lupt R1 (C.K.D.)
- 126 care de lupt R2 (Skoda)
Aceste comenzi au fost completate la 21.XII.1937 cu:
- 200 care de lupt R 35 (Soc. Franco Român i N.
Malaxa).
La data de 11 februarie 1938, din ordinul Domnului Ministru
General Antonescu, Inspectoratul General Tehnic al Armatei a întocmit
referatul Nr. 2504/938, cu privire la situa ia carelor de lupt de mai sus,
ar tând urm toarele:
1. Carele de lupt R1 i R2, a c ror livrare trebuia s fie
terminat în cursul anului 1937, nici pân azi nu au prototipurile
aprobate, din cauza dificult ilor tehnice ce s-au ivit prin supraînc lzirea
radiatoarelor.
a) Carele R1 sunt expediate în ar , recep ia definitiv depinzând
de proba care se va face la var pe o temperatur de +450 C.

171
 b) Carele R2, 70 buc i, se g sesc în curs de recep ie, acceptarea
lor depinzând de aprobarea prototipului dup executarea probei de rulaj
în ar , la o temperatur de +450C.
2. Pentru carele de lupt R35, s-a fixat prin scrisoarea de
comand M.A.N. Nr. 2273 din 21.XII.937, un termen de 4 luni, pentru
fixarea prototipului.
Termenul acesta s-a împlinit la 21.IV. 938, f r ca s ni se fac
cunoscut vreun rezultat.
În leg tur cu aceasta, la pag. 19, s-a ar tat c : „Domnul General
Gamelin, printr-un ofi er, a rugat ata atul nostru militar s comunice D-
lui Ministru de R zboi General Antonescu, printre altele, c în mod
foarte amical Domnia Sa ne sf tuie te s nu d m lucrurile peste cap, c
s a tept m înc pu in, pân ce toate îmbun t irile de adus carului R35
vor fi puse la punct”.
3. Ca o concluzie a celor de mai sus i având în vedere c între
timp s-au adus îmbun t iri sim itoare carelor, s-a propus ca chestiunea
carelor de lupt în ansamblul ei s fie supus hot rârii Comitetului
Materialelor de R zboi.
Pe baza ordinului în rezolu ie al Domnului Ministru, acest referat
a fost trimis Marelui Stat Major, care, la rândul s u, l-a supus
Comitetului Materialelor de R zboi, unde, în edin a inut sub
pre edin ia Domnului Ministru, în ziua de 29.III.938, prin Pr. Verbal Nr.
1, s-au hot rât cele ce urmeaz .

II.
Carele de lupt necesare armatei, cu caracteristicile lor

În hot rârile luate de Comitetul Materialelor de R zboi i

consemnate în Pr. Verbal Nr. 1 din 29.III.938, s-au prev zut pentru
dotarea armatei dou tipuri de care de lupt , având datele caracteristice
ar tate mai jos:
1. Carul de recunoa tere, cu urm toarele caracteristici:
- Vitez maxim : 50km/or , iar în teren minimum 15
km/or
- Armament: un tun de 37 mm i o mitralier
- Blindajul s reziste la armamentul anticar inferior
cal. 15mm de la orice distan
- Raz de ac iune superioar la 150 km
- Greutate: complet echipat sub 5 tone

172
 - În l ime mic ; echipaj 2 oameni
- Un car din 5 s posede T.F.F.
2.Carul de înso ire, cu urm toarele caracteristici:
- Vitez maxim : cel pu in 25 km/or , iar în teren
vitez medie minimum 12 km/or
- Armament: 1 tun de 47 mm i 1 mitralier în turel
i 1-2 mitraliere în corpul carului
- Blindajul s reziste armamentului anti-car de 37 i
47 mm peste 500m la un unghi de 900
- Raz de ac iune: minimum 100 km
- Motor Diesel
- Echipaj: 3 oameni
- Carul Cdt. De Bat. i Cdt de Comp. prev zut cu post
T.F.F., restul cu post radio-recep ie.

III.

Prin „Nota” din 29.IV.938, Direc ia Tehnic a supus cuno tin ei

Domniei Voastre felul cum s-ar putea încadra carele de lupt comandate
(ar tate în partea I-a a prezentului referat), atât fa de cele dou tipuri de
care de lupt : carul de recunoa tere i carul de înso ire, cât i fa de
caracteristicile stabilite pentru fiecare tip de car (ar tate în partea a II-a a
prezentului referat).
Domnia Voastr a i binevoit a ne ordona îns c armata trebuie
înzestrat cu trei tipuri de care:
- carul de recunoa tere,
- carul de înso ire,
- carul de ansamblu,
iar la cele raportate a face adnot ri care schimb în parte caracteristicile
stabilite.
a) La carul de recunoa tere:
- blindajul s fie de 40mm
- greutatea: complet echipat s fie de 10 la 12 tone
- cu privire la echipaj 2 oameni: „nu se poate”
b) La carul de înso ire:
- cu privire la „armament 1 tun 47mm i 1 mitralier
în turel i 2-3 mitraliere în corpul carului: „nu se
poate”.
- cu privire la motor Diesel: „nu e condi ie”.

173
 Pentru executarea ordinului Domniei Voastre i în scopul de a se
putea încheia definitiv aceast chestiune, împreun cu formele legale ce
le necesit , Direc ia Tehnic cu onoare v roag s binevoi i a aproba s
fie din nou supus Comitetului Materialelor de R zboi, pentru ratificarea
dispozi iilor ce a i binevoit a hot rî.
Este neîndoios c , carele de lupt vor evolua continuu, f când
progrese în realizarea îmbun t irilor, dar asta nu însemneaz c solu ia
definitiv s fie amânat , a teptându-se realizarea celui mai perfect,
care este înc o problem a viitorului.
Direc ia Tehnic apreciaz , c a a cum se prezint situa ia azi,
totul nu trebuie s se bazeze decât pe realit i, caracteristicile unui car s
se bazeze pe existent i pe ceea ce va fi posibil s se realizeze, nu pe
dorin e irealizabile, iar pentru ceea ce avem deja comandat i nelivrat, s
se cear îmbun t irile optime i posibile de realizat.
Din tabele anex se poate vedea:
a) Tabelul Nr. 1, caracteristicile carelor de lupt comandate
b) Tabelul Nr.2, caracteristicile carelor de lupt a diferitelor
state, cunoscute
c) Tabelul Nr.3, caracteristicile carelor de lupt v zute de diferite
comisii trimise de M.A.N. în str in tate
d) Tabelul Nr. 4, caracteristicile carelor de lupt apreciate de noi
c ar putea forma categoria carelor de ansamblu
e) Tabelul Nr. 5, încadrarea necesarului pe cele trei tipuri de care
de lupt , fa de comenzile date i cu completarea necesar .
Dup cum reiese din ultimul tabel i fa de caracteristicile fixate
de Comitetul Mat. de R zboi, carele comandate pot g si încadrarea:
1. Carul de recunoa tere poate s -l constituie în
întregime carul R1
În consecin , se poate completa comanda cu necesarul stabilit,
îndeplinindu-se condi ia ordonat de Domnia Voastr , ca o parte s se
fabrice i în ar de c tre fabrica ce se va înfiin a.
2. Carul de înso ire poate s -l constituie cele
dou care comandate R2 i R35, dac ultimul a fost pus la punct pe baza
experien elor ce s-au executat în Fran a i dac caracteristicile realizate
vor fi acceptate de Marele Stat Major.
3. Carul de ansamblu s fie constituit din care
V8H, considerate de noi ca posedând cele mai avantajoase caracteristici,
mai ales dup modific rile pe care uzinele s-au obligat în scris s le
realizeze.

174
 Supunând toate acestea la cuno tin a Domniei Voastre, cu
onoare v rug m s binevoi i a hot rî.

DIRECTORUL DIREC IEI TEHNICE

GENERAL NEGREI V.

eful Serv. Materiale

Lt. Colonel Dumitriu Mircea

C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dosar nr. 1251, f.

49-54.

*
* *

DOCUMENT NR. 20

Not informativ
Experimentarea Carului R35

3 iunie 1939

1) Probe executate
- În zilele de 29, 30 mai, 1 i 2 iunie, s-a executat proba de rulaj
munte, pe itinerariul Bucure ti – Târgovi te – Dragoslavele – Ruc r –
Bran – Bra ov – Sinaia – P duchiosul – Târgovi te – Bucure ti (circa
400 km).
- Dup program, circuitul trebuia executat în 4 zile (circa
100Km. Pe zi) cu etapele: Târgovi te, Bran, Pucioasa, Bucure ti. În
realitate, a fost executat în 5 zile, din motivele ar tate mai jos.
2) Observa iuni
a) În cursul etapei Bucure ti – Târgovi te s-au deteriorat
2 gale i, necesitând înlocuirea lor în timpul parcursului. Înlocuirea a
provocat o întârziere de 1 ½ ore.
b) În cursul etapei Târgovi te – Bran s-au produs:
- Ruperea tijei de comand a schimb torului de vitez . Repararea
nu s-a putut face pe loc, ci la un atelier din Bra ov, carul continuând
rulajul cu greutate, oprind la fiecare schimbare de vitez .

175
 - Degradarea bulonului punct fix al frânei din dreapta a
diferen ialului (dispozitiv de direc ie). Carul nemaiputând vira, a
provocat imobilizarea lui pe pant , între Podul Dâmbovicioarei - Juvala.
Repararea nu s-a putut face în aceea i zi, ci de abia a doua zi, prin
înlocuirea piesei degradate cu alta, de la camionul cu piese de rezerv .
- Dup reparare, carul nu a rulat decât vreo 50 m., întrucât la
primul viraj s-a repetat aceea i degradare la frâna din stânga a
diferen ialului. Repararea s-a f cut cu o pies confec ionat la Uzinele
I.A.R. din Bra ov.
- Degrad rile de mai sus ale dispozitivului de direc ie au
provocat o imobilizare a carului în osea, de 24 ore.
- La terminarea etapei, s-a înlocuit un galete de cauciuc
deteriorat, cu altul vechi uzat.
c) În cursul etapei Bran – Petro i a, s-a deteriorat i
înlocuit un galete de cauciuc, cu unul din gale ii primi i din Fran a cu
avionul. Întrerupere o or .
d) În cursul etapei Petro i a – Bucure ti, s-a deteriorat i
înlocuit un galete de cauciuc.
Înlocuirea a durat 21 minute.

3) CONCLUZII
a) Carul de lupt R35 nu a dat satisfac ie în timpul probelor de
rulaj de teren i munte.
b) Nesatisfacerile sunt datorate:
- Deterior rii repetate i prea timpurii a bandajelor de
cauciuc ale gale ilor (ro i purt toare).
- Deterior rilor frânelor dispozitivelor de direc ie.
- R cirea motorului este insuficient pentru condi iile de
var din ara noastr . La temperaturi ambiante sub 260C, la mersul în
teren sau pante prelungi, motorul atinge deja temperatura de fierbere.
c) Dac considera iuni speciale impun achizi ionarea carului
R35, ar urma ca s se cear i impune Uzinelor furnizarea urm toarelor
amelior ri:
- Modificarea sistemului de propulsie, astfel ca s se remedieze
deteriorarea bandajelor de cauciuc (supraînc rcate).
- Modificarea dispozi iei benzilor de frânare ale diferen ialului,
astfel încât s se evite posibilitatea de deformare sau rupere a buloanelor
punct fix.
- Ameliorarea sistemului de r cire.

176
 Ameliorarea ambreiajului i a frânei de ambreiaj, astfel încât s
se evite dificult ile actuale la schimbarea vitezelor, care au drept
consecin ruperea tijei de comand .

DIRECTORUL DIREC IEI TEHNICE

GENERAL
V. NEGREI

C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R., Cabinetul Ministrului, dosar nr. 8,

filele 97-99.

*
* *

DOCUMENT NR. 21
20 octombrie 1939

Ast zi, anul una mie nou sute treizeci i nou , luna octombrie,
ziua dou zeci;
Prin I.D. nr. 3819/1939 luând fiin în garnizoana Turda,
Comandantul Brig zii 1 Motomecanizat , am hot rât înfiin area
prezentului registru istoric, în care se vor trece faptele i ordinele a c ror
importan merit s fie cunoscute de to i acei care vor servi în acest
comandament i s constituie pentru to i o pild vie, de munc , cinste,
corectitudine i devotament pentru ar i Rege.

Comand. Brig zii 1 Motomecanizate

General
B. Gh. Voiculescu

24 octombrie 1939 – Prin I.D. nr. 3819/20.10.1939, s-a înfiin at Brigada

1 Motomecanizat , având urm toarea organizare:
- Comandamentul Brigada 1 Motomecanizat , la
Turda – nou înfiin at
- Batalionul Specialit i moto, la Turda, nou
înfiin at
- Grupul 4 Vân tori Moto, la Turda, prin
transformarea Regimentului 4 Vân tori, Lipcani

177
 - Grupul 10 Vân tori Moto, la Alba Iulia, prin
transformarea Regimentului 10 Vân tori
Tighina
- Regimentul 1 Artilerie Moto, la Turda – nou
înfiin at
- Batalionul 1 Care de Lupt , la Turda – nou
înfiin at.

02 noiembrie 1939 – Prin I.D. nr. 3898 din 31.10.1939, Domnul General
Voiculescu Const., Comandantul Brig zii 20
Infanterie a fost mutat i numit pe data de
1.XI.1939 la comanda Brig zii 1
Motomecanizate.

12 noiembrie 1939 – În ziua de 12 noiembrie 1939, a început s

func ioneze Comandamentul Brig zii într-o sal
de la C.R. cu Domnul General Comandant,
eful de stat major Lt.col.Chirchiu Ioan i
C pitanul S voiu Eugen.

Prin ordinul M.A.N., Direc ia personal nr.

49734 din 10 noiembrie 1939, se face cunoscut
c , pentru încadrarea Comandamentului
Brig zii, se fac urm toarele mut ri:
-Lt. colonel Chirchiu Ioan – ofi er de stat major
ca ef de stat major;
- C pitan anu Gh. tefan - ofi er de stat major
- C pitan Vl descu Ioan - ofi er stagiar
- C pitan Neda Mihail - din Regimentul 13
C l ra i
- C pitan Anghelescu Leon – din Regimentul
10 Ro iori
- C pitan S voiu Eugen - din Grupul Vân tori
C l ri
- Int. maior Videa Ioan - din C.7 A. (M.A.N.-
Dir. Control)
- Int. maior Ionescu C. – din M.A.N., Direc ia
Control

178
 - Ad-tor sublt. Nicol escu Marin – de la Ars.
Târgovi te
- Ad-tor sublt. Popescu I. D-tru - de la Batal. 1
Ad-tiv.
- Medic maior S ndulescu Alex. – de la Inst.
Geografic.
19 noiembrie 1939 - În ziua de 19 noiembrie 1939, sala de la C.R.
fiind neînc p toare, Comandamentul Brig zii s-
a mutat în 3 s li ale Prefecturii Turda.

15 noiembrie 1939 - În conformitate cu Instr. Nr. 12500 din 1

octombrie 1939, pentru reparti ia i încorporarea
contg. 1940, Brigada urmeaz a primi recru i
astfel:
- Grupul 10 Vân tori moto – 548 recru i
- Grupul 4 Vân tori moto - 548 recru i
- Reg. 1 Art.moto - 180 recru i
- Completarea efectivelor în oameni ctg. 1939 i
grada i instructori se face astfel:
- În conformitate cu ord. M.St.M. 15100
din 28.octombrie 1939 pentru Grupul 4 i 10
Vân tori moto de la Regimentul 4 i 10
Vân tori;
- În conformitate cu ordinul 12882 din
31 octombrie 1939 pentru Regimentul 1 Art.
moto de la Regimentul 1, 38, 35, 42, 33 i 34
Artilerie.
Cazarea oamenilor se face astfel: în cazarma din
Turda Grupul 4 Vân tori moto i Grupul 10
Vân tori moto în cazarma Regimentului 6
Artilerie grea – Regimentul 1 Artilerie moto i
Batalionul Specialit i moto în cazarma Turda;
24 noiembrie 1939 - În conformitate cu ord. nr. 16994 din 24 noiembrie
1939 al M.St.M., pentru organizarea Batal.
Spec. Moto se primesc oameni de la unit ile de
geniu i transmisiuni i de la Corpul 7 Armat .
- Încadrarea cu ofi eri i subofi eri se face de
M.A.N. Direc ia Personal

179
 - Echiparea oamenilor se face de unit ile ce îi
vars
- sunt muta i pe ziua de 5 decembrie 1939 i se
vor prezenta în garnizoana Turda.
14 decembrie 1939 - În urma complet rii efectivelor, la aceast dat
Brigada 1 Motomecanizat dispune de
urm toarele efective:
- Cartierul Brig zii – 9 ofi eri – 5 subof. – 19
trup
- Batal. Spec. Moto – 14 ofi eri – 18 subof.- 306
trup
- Grupul 4 V. moto – 13 ofi eri – 12 subof. –
658 trup
- Grupul 10 V.moto – 13 ofi eri – 12 subof. –
631 trup
- Reg. 1 Art.moto - 18 ofi eri – 20 subof. –
282 trup .

Organizarea unit ilor de instruc ie este urm toarea:

1. Batal. Spec. moto cu:
1. Comp. cercetare cu: 2 plutoane cercetare
- una grup mitralier .
- 4 Comp. A.B., M.M., A.T. – cadre f r trup
- 1 comp. Geniu moto cu: 2 plutoane
- 1 comp. depozit i autotransport – 1 pluton
2. Grupul 4 V. moto i 10 V. moto, fiecare cu:
- 1 comp. pu ca i cu: - 5 plut. pu ca i
- 2 plut. Mitraliere
- 1 comp. specialit i cu -1 plut. spec. transm.
- 1 plut. Arm. Ins. i A.T.
- 1 plut. cerceta i
- 1 grup pionieri.
3. Reg. 1 Art. moto – 4 baterii normale de tunuri
- 1 baterie specialit i
- 1 baterie depozit.
- Reg. 1 Art. moto i Batal Spec. moto nu au niciun fel
de animal, material, vehicul hipo sau auto i armament.
- Gr. 4 i 10 V.moto au numai o parte din materiale i
armament

180
 Materialele de instruc ie sunt complet lips .
4. Batal. C.L. nu a luat fiin .
5. Instruc ia unit ilor din aceast Brigad s-a f cut în
conformitate cu directivele date de M.St.M. pentru perioada de la
15.11.1939-01.04.1940.

C.S.P.A.M.I., fond Inspectoratul General al Forma iunilor

Motomecanizate, dosar nr. 41, filele 1-3.

*
* *

DOCUMENT NR. 22

136
Scurt extras

de la înfiin area Grupului Specialit i Moto i pân în prezent.

a) Grupul Specialit i Moto a luat fiin la data de 20 octombrie
1939 în garnizoana Turda conform Î.D. nr. 3819/1939 i D.M. nr. 49813
din 9.XII.1939.
b) A luat fiin sub denumirea de Batalionul Specialit i Moto.
c) A fost unitate nou creat .
d) La înfiin are a fost organizat astfel:
- Una companie cercetare.
- Una companie A.B. i Mitr. A.A.
- Una companie Geniu Moto compus din
transmisiuni i pionieri.
- Una companie Auto-transport.
e) Nu are nicio decora ie de r zboi, neavând nici drapel.
f) La data de 15.VI.1941, Compania de Geniu, este v rsat
Batalionului 1 Geniu Moto (nou creat la Divizia Blindat ) prin Î.D. nr.
1124/1941.
- La data de 5.X.1941, Batalionul Specialit i Moto este
dislocat din garnizoana Turda în garnizoana Câmpina conform ordinului
telegrafic al Permanentei Diviziei 1-a Blindat nr. 622/1941.
- La data de 5 martie 1942 conform Ordinului M.St.M. nr.
19376/1942, î i schimb denumirea din Batalionul Specialit i Moto, în

181
Grupul Specialit i Moto, conf. Tabelului Mod. A i tabelei Mod. B.
lit.A edi ia 1942/43, Grupul Spec. Moto are urm toarea organizare:
1. Plot. Circula ie (unu)
2. Grupul Cercetare Moto compus din:
a.1 comp. specialit i
b. 2 comp. motocicli ti
c. 1 comp. vân tori purta i
3. Batalionul A.C. compus din:
a. 2 comp. A.C.
b. 1 comp. A.A.
Iar ca sarcini de mobilizare are:
a. Ambulan a 101 Moto a Diviziei 1 Blindate.
b. Sec ia Auto Sanitar 101 Moto a Diviziei 1 Blindate.
c. Compania Ateliere a Diviziei 1 Blindate.

Comandantul Grupului Specialit i Moto P.S.

V. En tescu

C.S.P.A.M.I, fond M.St.M., Sec ia I Organizare-Mobilizare, dosar

nr. 2637, f.136.

*
* *
DOCUMENT NR. 23
135
Extras
din
Registrul Istoric al Regimentului 2 Care Lupt

b) Regimentul a luat fiin la data de 1 noiembrie 1939 în baza

I.D. nr. 3818/1939.
c) Denumirea primit la înfiin are a fost:
„Regimentul 2 Care de Lupt ”.
d) A luat fiin prin scindarea Regimentului Carelor de Lupt
în:
- Regimentul 1 Care de Lupt (cu material Skoda).
- Regimentul 2 Care de Lupt (cu material Renault
R.35 i material F.T. 1917).

182
 e) La înfiin are a fost organizat pe trei batalioane:
- Dou batalioane cu material R.35.
- Un batalion cu material F.T.
e) Drapelul Regimentului este decorat cu Ordinul „Steaua
României” în grad de ofi er cu spade i panglic de Virtutea Militar .
Decora ia a fost acordat pentru faptele de arme s vâr ite în campania
din Basarabia i Ucraina inclusiv ocuparea Odessei.
f) De la înfiin are, Regimentul nu a suferit nicio modificare cu
privire la denumire sau organizare. Prin Î.D. nr. 3818/1939 s-a fixat
drept garnizoan ora ul Târgu Mure . Din cauza lipsei de caz rmi
Regimentul nu a ocupat aceast garnizoan decât la data de 13 iunie
1940 i atunci numai cu comanda batalionului I i dou companii C.L.
întrucât prin Ordinul nr. 3210/1940 al M.St.M. Sec ia opera iilor
Regimentul a fost dislocat în diferite garnizoane în Ardeal astfel:
- La Târgu Mure – Cdta. Regimentului Cdta.
batalionului I 2 Companii C.L.
- La Sibiu Cdta. Bat. II 1 Comp.C.L.
- La Sighi oara una Comp. C.L.
- La Bra ov una Comp. C.L.
Începând de la data de 22 septembrie 1940 dup terminarea
opera iunilor de cedare a Ardealului Regimentul a fost dislocat astfel:
- La Târgovi te Cdta. Regt. un Batalion C.L.
- La Bucure ti un Batalion C.L.
Batalionul C.L.F.T. dislocat pe subunit i în garnizoanele:
- Bucure ti – Ploie ti – Re i a – Gala i – Bra ov –
Predeal – Cern u i – Fete ti.
La înapoierea în zona interioar dup ocuparea Odesei
regimentul, conform ordinului M.St.M. Sec ia I-a nr. 571/B din 26 iunie
1941 prin care se face cunoscut ordinul Domnului Mare al Ion
Antonescu referitor la dislocarea definitiv a Regimentului, ocup
cazarma Sf. Gheorghe în garnizoana Bucure ti.

Comand. Regimentului 2 Care de Lupt

Colonel
A. S ndulescu

C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia I Organizare-Mobilizare, dosar

nr. 2637, f.135.

183
 *
* *

DOCUMENT NR. 24

Carele de lupt

Apari ia tot mai perfec ionat i mai numeroas a tunurilor de

infanterie a f cut ca prestigiul carului de lupt s scad aproape pân la
desconsidera ie. Vehiculul blindat nu mai poate constitui un instrument
temut, decât pentru armatele lipsite de ap rare anticar.
În Spania, o gre it folosire a carului, aruncat în atac f r înso ire
de infanterie i f r protec ie de artilerie, a f cut ca de la început s cad
victim focurilor concentrate ale ap r rii sau îndr znelii incendiatorilor
urca i pe ele ca pe ni te carapace de broa te estoase.
Blindajul carelor u oare, germane sau italiene s-a dovedit
vulnerabil chiar sub gloan ele obi nuite. Astfel de care n-au ce c uta în
atacul pozi iilor constituite.
Viteza lor nu folose te prea mult, rupându-le i izolându-le de
propria infanterie i obosind personalul ce le deserve te, care pierde
repede controlul asupra conducerii i se r t ce te. Observatorii militari
sunt de acord în a preconiza, pe drept cuvânt, o vitez redus la 25
km.or , îns un blindaj care s reziste loviturilor tunurilor obi nuite
anticar.
Fa îns de materialul modern de ap rare, modelele de care
cunoscute pân în prezent nu mai au în atac nici un efect. Totul este îns
ca bateriile anticar s existe în dota ia unit ilor.
Motorizarea
R zboiul spaniol a pus frâne curentului impetuos de motorizare
ce cuprinsese toate armatele Europei. Mijlocul s-a dovedit greoi i
primejdios pe teatre de opera ii lipsite de comunica ii. El a fost
sanc ionat tragic de la prima folosire, în fa a unor for e de ap rare totu i
slabe.
Dac ideea motoriz rii totale a unit ilor, pentru armate din
p r ile Europene ale României mai poate sta în picioare, ea nu trebuie
întrev zut decât în cadrul unor deta amente reduse, ce n-ar cuprinde
forma iuni dep ind o sut de vehicule.
Unit ile motorizate s-au dovedit excesiv de vulnerabile în fa a
avia iei de asalt i contraatacurilor simultane de infanterie, dotat cu

184
îmbel ugate mijloace anticar sau cu artilerie tr gând din linia pu ca ilor.
De aceea, ele trebuie dotate îndeosebi cu numeroase baterii antiaeriene
de tipul celor pe care le-am preconizat pentru infanterie i capabile s
întâmpine cu baraje impenetrabile zborul jos i apari ia prin surprindere
a avia iei de asalt.
În orice caz, folosirea unit ilor motorizate pentru ruperea
fronturilor constituite, fronturi dotate cu ap rare anticar, nu poate fi
întrev zut .
Înc o dat , tunul i mortierul anticar se dovedesc arme
indispensabile i al turi de gurile de foc antiaeriene î i subliniaz
valoarea hot râtoare în r zboiul modern.
Sintez , 1939

C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 2 Informa ii, dosar nr.805, filele

57-59.

*
* *

DOCUMENT NR. 25

Comisia Militar de Recep ie i Control

la
„Uzinele Malaxa”

Dare de seam
asupra probelor executate cu enileta prototip
Malaxa-Renault

Uzinele Malaxa au fabricat o enilet cu remorc în atelierele

proprii, care a fost prezentat comisiei la data de 8.XII.1939, când s-a
raportat Direc iei Tehnice cu nr. 1668/1939.
Pe timpul fabrica iei, comisia n-a executat niciun control, fiind
constituit dup punerea eniletei în fabrica ie.
Cu excep ia arborelui cu came, pinionul de atac i coroanei
diferen ialului, aparatelor de bord i organelor accesorii, toate piesele au
fost uzinate în atelierele uzinelor.

185
 Probele cu enileta prototip au început dup montarea unei frâne
hidraulice, pentru încercarea motorului i au constat, conform
programului trimis de Direc ia Tehnic cu nr. 1061/1940, din:
- prezentarea eniletei, verificarea dimensiunilor, greut ii,
construc iei în general.
- încercarea motorului i ridicarea caracteristicilor sale.
- verificarea performan elor.
- o prob de rulaj în teren pe distan a de 500 km.
- o prob de rulaj pe osea pe distan a de 1500 km.
- demontarea organelor i verificarea uzurii pieselor.
Rezultatele încerc rilor i examenelor executate se v d în
procesele-verbale nr. 1-9, diagramele i fi ele al turate.

Din verificarea dimensiunilor, încercarea motorului i verificarea

performan elor, rezult c enileta prototip este identic cu eniletele
livrate în organe de Uzinele Renault.

Probele de rulaj s-au executat pe un timp ploios în general,

temperatura ambiant maxim 28°.
Din cauza timpului i a traseului ales, viteza medie realizat la
probele de rulaj în teren a fost 8,2 km/or , iar la probele de rulaj pe osea
15-16 km/or .
Consumul de benzin , urm rit tot timpul probelor, a fost cuprins
între 61-71/100 km.
Viteza medie fiind redus , iar consumul de benzin ridicat, de i
curba de consum a motorului a fost aceea i cu a motoarelor de fabrica ie
Renault, comisia a cerut prob comparativ , între enileta prototip i o
enilet fabricat de uzinele Renault. Proba s-a executat pe osea
asfaltat i consumul i viteza medie au fost acelea i pentru ambele
enilete i corespunz toare valorilor optime date în regulamentul armatei
franceze.
Pe timpul probelor de rulaj s-au f cut urm toarele constat ri
importante:
- Motorul, ambreiajul, cutia de viteze, diferen ialul i organele
anexe, au func ionat normal.
- Piesele suspensiei i sistemului de propulsie au c p tat uzuri
pronun ate. Astfel enilele s-au uzat complet dup circa 1600 km de rulaj
i au fost schimbate. Din cauza uzurii, pasul enilei a crescut i coroanele
barbotinilor au fost complet uzate dup circa 2200 km.

186
 Piesele suspensiei s-au uzat i jocul c p tat de suspensie
îngreuneaz conducerea.
- Arcurile de fabrica ie Malaxa nu s-au rupt, pe tot timpul
probelor, cu excep ia trenurilor de rulaj, unde s-au folosit, cu titlul de
experien , gale i metalici.
- Pentru c gale ii cauciuca i în ar se distrugeau cu u urin , s-
au folosit, la ultimul tren de gale i, care este mai solicitat decât ceilal i,
gale i metalici.
Cu gale i metalici suspensia devine mai rigid , mai zgomotoas ,
piesele se uzeaz mai mult, arcurile se rup u or.
S-au experimentat, de asemenea, diferi i gale i cauciuca i în ar ,
dând posibilitatea firmelor s - i amelioreze fabrica ia. Gale ii cauciuca i
actualmente dau rezultate comparabile cu ale gale ilor Renault.
La demontarea organelor eniletei s-au f cut urm toarele
observa ii mai importante:
- Supapele de evacuare ale cilindrilor 2 i 3 au lucrat la
temperatur ridicat i s-au afundat în cilindru cu circa 0,8 mm.
- Tache ii supapelor de evacuare, executa i din o el i cementa i
pe suprafa a de frecare cu camele, au c p tat rizuri.
- Cuzine ii vilbrochenului i bielelor nu s-au comportat bine,
compozi ia s-a sf râmat i deta at, defect caracteristic metalului alb
supus la solicit ri de durat (Ausbröckelungen).
- Coroana diferen ialului i pinionul de atac (originale Renault),
n-au fost bine montate.
- Nituirea supor ilor suspensiei la carcas n-a fost bine executat ,
niturile au c p tat joc.

Toate observa iile f cute pe timpul probelor au fost aduse la

cuno tin uzinelor prin adresa nr. 1170/1940, cerându-se amelior rile
necesare a înl tura defectele constatate. Uzinele au r spuns cu adresa nr.
6602/1940, din care rezult :
- Asupra defectelor datorate concep iei de construc ie: nu se
poate aduce nicio ameliorare, întrucât ar necesita o construc ie
complicat i scump .
- Asupra defectelor provenite din execu ie sau din montaj: se vor
lua m suri de remediere.
Se anexeaz câte o copie dup adresa Comisiei i r spunsul
Uzinelor.

187
 Comisia consider ca satisf c toare r spunsurile uzinei, prin care
defectele semnalate se pot evita, fie prin bun execu ie, fie prin montaj
îngrijit.
Comisia apreciaz c r spunsurile uzinelor, la punctele de mai
jos nu sunt satisf c toare:
15. Uzura cârligului de împerechere. De i cârligul este executat
din o el nichel-crom, tratat, uzura sa este pronun at i remorca
se desprinde de la sine. Uzura pronun at este datorat ocurilor
produse de remorc . Este necesar a se monta un dispozitiv care
s-anun e pe conductor c remorca s-a desprins. Se va prevederea,
de asemenea, un stoc mai important de piese de rezerv .
17. Respectarea toleran elor prev zute pe desen: Uzinele fac
rezerve în ceea ce prive te piesele costisitoare, cum este cazul
vilbrochenului, unde toleran ele n-au fost respectate, este cu atât
mai necesar o execu ie îngrijit , atât pentru inter anjabilitate,
cât i pentru buna func ionare.
18. Uzura tache ilor supapelor de evacuare poate fi o consecin
a faptului c supapele au lucrat la temperatur ridicat , mai ales
c uzura este mai pronun at la cilindrul 2 i 3, unde condi iile
de r cirea supapelor sunt mai dezavantajoase. R mâne deci de
stabilit, dac defectul este propriu acestui cilindru sau în general,
r cirea supapelor de evacuare este defectuoas (cu motoare
fabricate [de] uzinele Renault nu s-au executat probe de durat ).
20. Vilbrochenul are numai 2 paliere, care sunt deci mult
solicitate. Atât compozitiv, cât i execu ia cuzine ilor trebuie s
fie de foarte bun calitate i trebuie deci verificat pe un alt
motor.
În ceea ce prive te piesele sistemului de propulsiune i
suspensie, comisia apreciaz c uzura pronun at se datoreaz i faptului
c aproape pe toat durata rulajului, timpul a fost ploios, iar apa
b ltoacelor oselelor, care poart în suspensie particule fine de praf,
p trunde cu u urin între suprafe ele de frecare, mai ales c suspensia
este joas .
CONCLUZII:
Din rezultatele probelor i examenelor executate asupra eniletei
prototip, comisiunea conchide:
- enileta prototip, executat de uzinele Malaxa este identic cu
eniletele Renault;

188
 - Caracteristicile motorului sunt identice cu ale motoarelor de
fabrica ie Renault i conforme prescrip iunilor de recep ie ale armatei
franceze;
- Performan ele eniletei prototip sunt acelea i cu ale eniletelor
Renault;
- Func ionarea organelor a fost normal pe tot timpul probelor;
- Uzura enilelor, barbotinilor i elementelor suspensiei,
accentuat ; aceste piese trebuie schimbate dup 1600-2000 km de rulaj
pe osea;
- Compozi ia i execu ia cuzine ilor nu corespund eforturilor la
care sunt supuse lag rele vilbrochenului i bielelor;
- Supapele de evacuare au lucrat la temperatur anormal i
scaunul supapelor s-a deformat.
- Pinionul de atac al coroanei diferen ialului, original Renault,
prezint puncte unde stratul de cimentare a s rit;
- În execu ia pieselor motorului nu s-au respectat toleran ele
prescrise de constructor.
- S-au constatat defecte de montaj la montarea carcasei, unde
niturile s-au sl bit, la montarea trenurilor de rulaj, la montarea
transmisiei.

Din ansamblul concluziunilor de mai sus, rezult c enileta

prototip nu a dat complet satisfac ie.

Propuneri:
Fa de concluziile de mai sus, comisia propune:
- Întrucât Uzinele Malaxa au 80 de motoare livrate de uzinele
Renault (în urma aprob rii M.I.A.) s se aprobe, pe r spunderea
Uzinelor, trecerea la fabricarea în serie a tuturor organelor, mai pu in
motorul, pentru 80 enilete;
- Pentru a verifica eficacitatea amelior rilor propuse în execu ia
motorului, s se procedeze concomitent la fabricarea a 5 motoare, din
care unul luat la întâmplare, s fie montat pe o enilet executat de
Uzine. enileta astfel echipat , s repete probele executate de prototip, în
urma c rora, se va proceda la demontare i verificarea uzurilor i st rii
pieselor.
În felul acesta se va verifica eficacitatea amelior rilor aduse atât
motorului, cât i celorlalte organe ale eniletei.

189
 Dac în urma repet rii probelor de prototip, rezultatele sunt
satisf c toare, s se aprobe fabrica ia în serie a motoarelor, precum i a
organelor pentru restul de 94 enilete.
TABEL

comparativ între dimensiunile i greut ile eniletei Renault i

prototipul Malaxa

Material Renault Prototip Malaxa

DIMENSIUNI
Tractor Remorc Tractor Remorc
Lungimea maxim 2800 mm 2590 mm 2860 mm 2600 mm
L imea maxim 1740 mm 1610 mm 1790 mm 1610 mm
În l imea maxim 1250 mm 780 mm 1270 mm 795 mm
L rgimea c ii (între axele
1530 mm 1396 mm 1528 mm 1400 mm
enilelor)
Platforma de înc rcare:
Lungimea 1450 mm 1450 mm 1450 mm 1452 mm
L imea 600 mm 1100 mm 600 mm 1103 mm
În l imea 350 mm 350 mm 375 mm 350 mm
Spa iul liber de la p mânt 300 mm 150 mm 310 mm -
Greutate (în ordine de
mar , f r sarcin util i 2760 776 2754 764
echipaj)
Num rul patinelor enilei 132 79 132 79

COMISIA DE RECEP IE LA SEC IA AUTOVEHICULE

UZINELE „MALAXA”

PROCES-VERBAL Nr. 3

Ast zi, 5 iunie 1940

Noi, cpt. ing. I. Ni escu, delegatul Comisiei de Recep ie la
Uzinele Malaxa i ing. M. Georgescu, delegatul Uzinelor Malaxa, am
procedat la examinarea rezultatelor ob inute pe timpul probelor de rulaj
în tren, cu enileta prototip UE, construit în Uzinele Malaxa.
Proba s-a executat pe poligonul de instruc ie Ghencea,
parcurgându-se în total 500 km.

190
 Circuitul a fost fixat de comun acord i a constat conform schi ei
al turate dintr-un circuit în teren natural (p une) de 4600 m lungime i
un circuit cu obstacole de 700 m lungime, format din an uri cu profile
diferite, la distan de 30-80 m unul de altul.
Comisia a hot rât ca la fiecare circuit mare, s se parcurg de trei
ori circuitul cu obstacole, astfel încât raportul între parcursul în teren
natural i teren cu obstacole a fost de 2,2 iar lungimea total a unui
parcurs 6700 m.
Greutatea eniletei a fost 3180 kg., iar greutatea remorcii de
1324 kg. în total 4504 kg. (în ordine de mar , f r echipaj).
În vederea experiment rii gale ilor bandaja i în ar , enileta a
fost echipat cu gale i proveni i de la firmele Mira i Nicolau.
Gararea eniletei s-a f cut pe timp probelor, la Arsenalul
Geniului, enileta fiind sigilat i dat în primirea efului de post.
Condi iunile de rulaj i observa iunile pe timpul probei se v d în
al turatele fi e zilnice de rulaj, din care rezult urm toarele obseva iuni:
1/ Func ionarea tuturor organelor eniletei a fost în general
normal .
2/ Timpul a fost în general ploios, iar terenul desfundat. Viteza
medie realizat a variat între 6 km/or i 9,7 km/or ob inându-se o
medie general de 8,2 km/or . Tot timpul s-a folosit reductorul de viteze.
3/ Consumul de benzin a variat, dup teren, între 83 i 138
1/100km, sau 7,6-9,9 1/or . Consumul de ulei la motor a fost de 0,530
1/100 km., iar consumul de ap 0,370 1/100 km.
4/ temperatura maxim ambiant a fost 27°. Temperatura
maxim a apei de r cire 90°.
5/ S-au constatat pierderi de ulei la motor i cutia de viteze.
6/ Acumulatorul a pierdut, pe tot timpul probelor 1 l. electrolit.
7/ Gale ii cauciuca i în ar nu dau rezultate, se distrug mult prea
repede, cu toate c viteza a fost redus . Cu ocazia înlocuirii gale ilor s-a
constat c cheile din lada de scule a eniletei nu corespund dimensiunilor
i nu pot fi întrebuin ate.
S-a constatat de asemenea, c foile de arc principale nu permit
întotdeauna înlocuirea gale ilor f r o prealabil ajustare.
8/ Cârligul de trac iune s-a în epenit i manevra lui n-a mai fost
posibil . La demontare s-a constatat c în epenirea s-a datorat noroiului
p truns în suportul cârligului.
9/ Gale ii de ghidaj au c p tat joc lateral.

191
 La terminarea probei de rulaj, enileta a fost condus la uzine, s-
a sp lat, s-a schimbat uleiul la motor, cutie de viteze, diferen ial, s-a luat
jocul lateral al gale ilor de ghidaj, s-au cur at filtrele de ulei.
S-a constatat c filtrul de ulei al diferen ialului se demonteaz
greu din cauza unui defect de montaj.
Date fiind rezultatele ob inute la proba de rulaj în teren comisia
apreciaz c probele sunt satisf c toare. Observa iile f cute pe timpul
probelor vor fi urm rite de uzine la fabrica ia în serie.
Drept care am încheiat prezentul proces-verbal în 6 exemplare.

COMISIA DE RECEP IE
UZINELE MALAXA
/ss indescifrabil/
/ ss indescifrabil/

PROCES-VERBAL Nr. 29

Ast zi, anul 1940, luna iunie, ziua 22.

Noi, cpt. ing. I. Ni escu, delegatul Comisiei de Recep ie la
Uzinele Malaxa i ing. M. Georgescu, delegatul Uzinelor Malaxa, am
procedat la executarea probei de rulaj cu enilele prototip, pe distan a de
447 km, iar în zilele de 18, 19 i 20 iunie 1940 enileta a fost înc rcat
cu 400 kg sarcin util , iar remorca cu 600 kg.
Traseul parcurs este cel din schi a al turat , fixat anterior, cu
excep ia por iunii: Poenari – Tigveni – Curtea de Arge , care nu s-a putut
parcurge din cauza unui pod luat de ape, în comuna Poenari. Circuitul a
fost închis parcurgându-se înapoi distan a Pite ti-Poenari i apoi pe
oseaua na ional Pite ti-Curtea de Arge , osea pietruit i gudronat , în
foarte bun stare.
Cu excep ia por iunilor de osea na ional i osea pavat , starea
drumului a fost foarte rea. În urma ploilor toren iale din regiunea
deluroas , oselele au fost mâncate de ape, pietri ul sp lat, iar în
regiunea de es noroi, gropile pline cu ap . Din aceste cauze, n-a fost
posibil a ob ine viteza medie mare.
Executarea probelor a decurs conform fi elor zilnice al turate.
Pe timpul probelor s-au f cut urm toarele constat ri:
1/ Func ionarea motorului i transmisiei a fost normal . Viteza
medie, pe tot lungul parcursului a fost 15,5 km/or . Consumul mediu de

192
benzin a fost 70,3 1/100 km, iar consumul de ulei de motor 0,460 1/100
km.
2/ Suspensia. La trenurile posterioare s-au folosit, cu titlul de
experien , gale i metalici.
- Mersul cu gale i metalici este pronun at mai zgomotos,
suspensia mai rigid .
- Lamele principale de arc de la gale ii metalici s-au rupt dup un
rulaj de cca. 350 km. (acelea i arcuri suportaser un rulaj, cu gale i
cauciuca i, de 500 km în teren i 650 km pe osea).
- În timpul gres rii, axul unui galet de ghidaj s-a rupt, galetul a
fost înlocuit.
- enilele s-au uzat complet i întinderea lor, prin înl turarea
unui num r de patine, nu mai este posibil .
3/ Diferite. Garnitura de la ie irea apei din motor s-a deteriorat i
motorul pierde ap .
- Supor ii aripei drepte spate (port cric) s-au rupt i aripa s-a
deta at.
4/ Remorca. Trenul de rulaj al remorcii a c p tat joc la axa
remorcii, precum i la rulmen ii ro ilor.
- Roata din fa – dreapta – a ie it din ghidajul enilei i pintenii
de ghidaj au t iat complet cauciucul, într-un plan median al ro ii. S-a
continuat drumul pân la sfâr it (130 km) cu aceea i roat .
La terminarea parcursului, enileta a fost sp lat i verificat .
Pentru continuarea probei s-au f cut urm toarele repara ii i înlocuiri.
enileta
- S-a constatat c enilele i coroanele din ate sunt foarte uzate.
S-au scos enilele i s-a m surat s geata lor (întinse i capetele apropiate
cât permite jocul), g sindu-se s ge ile din figura de mai jos:
Dreapta Stânga enila în stare nou
1975
1930

355

2630 2650 5790

Pân la uzura lor, s-au înl turat, pentru a se putea întinde, câte
9 patine din fiecare enil . Dat fiind c enilele nu se mai puteau folosi,
au fost înlocuite, la tractor, prin enile noi.
- S-au înlocuit lamele principale de la arcurile trenurilor
posterioare. S-au montat pe partea stâng gale i de experimentare ai

193
firmei „Mira”, iar pe partea dreapt gale i metalici. S-a înlocuit axul
central i o brid la arcul interior al trenului posterior din stânga.
- S-a luat jocul axial al trenului posterior dreapta.
- S-au înlocuit dou buloane la suportul trenului posterior
dreapta.
- S-au pus garnituri noi la colectorul de ie irea apei din motor.
- S-au strâns buloanele suportului schimb torului de vitez .
- S-a sp lat filtrul de aer.
- S-a schimbat uleiul motorului i diferen ialului.
- S-a suflat radiatorul în aer comprimat.
- S-a reparat oleometrul.
- S-a înlocuit indicatorul de benzin .
- S-au înlocuit supor ii aripei drepte.
- S-a înlocuit talpa cârligului.
Pentru a se putea experimenta adaptarea acumulatorului
fabricat în ar de „Fabrica Tudor”, s-a montat un acumulator Tudor, în
locul acumulatorului SAFT.
Remorca
- S-a înlocuit roata din fa , dreapta.
- S-a luat jocul rulmen ilor.
- S-au scos câte 3 patine la fiecare enil .
- S-a analizat suportul galetului de ghidaj, în sec iunea de
rupere i s-a constatat, prin analiz metalografic , c materialul prezint
segrega iuni în sec iunea de rupere. Ruperea se datoreaz deci unui
defect de material.

Drept care am încheiat prezentul proces-verbal.

COMISIA DE RECEP IE
UZINELE MALAXA
/ss indescifrabil/
/ ss indescifrabil/

COMISIA DE RECEP IE I CONTROL

LA
„UZINELE MALAXA”

194
 PROCES-VERBAL Nr. 30

Ast zi, anul 1940, luna iunie, ziua 22.

Noi, cpt. ing. I. Ni escu, delegatul Comisiei de Recep ie i ing.
M. Georgescu, delegatul Uzinelor Malaxa, am procedat la verificarea
st rii eniletei dup proba de rulaj i a uzurii pieselor.
La demontarea pun ii motrice (motor, cutie de viteze, diferen ial)
s-a constatat c organele au fost bine fixate i punctele de sprijin n-au
cedat.
Pe fundul carcasei s-a g sit un strat gros de noroi uscat, sub
radiator-ventilator i noroi amestecat cu ulei sub puntea motrice (por iuni
inaccesibile cur atului) p truns în carcas , s-au format din praful i apa
infiltrate pe timpul probelor în interiorul carcasei.
S-a procedat la demontarea organelor, verificarea jocurilor,
verificarea uzurii.

I. MOTORUL
Cotele pieselor motorului au fost verificate înainte de începerea
probei de rulaj i s-au g sit cotele din fi ele al turate, înscrise sub titlul
„înainte”. Dup proba de rulaj s-au g sit cotele înscrise sub titlul „dup ”.
Din diferen a cotelor astfel m surate s-a dedus uzura pieselor, dup cum
urmeaz :
a) Blocul cilindrilor: toleran ele prev zute pe desen n-au fost
respectate la uzinare; cota prev zut pe desen este: i s-au g sit cote pân
la 75 – 0,024. Conicitatea maxim admis este 0,02, s-a g sit 0,04.
Uzura maxim constatat în planul primului segment, la pozi ia
de punct mort superior, este de 0,131 m/m (la cilindrul 1), iar pe restul
cilindrului, maxim 0.083 m/m.
Raportat la rulajul efectuat i condi iunile de execu ie, uzura
este normal .
Suprafa a cilindrilor este în foarte bun stare, pe toat lungimea.
Sediul supapelor de e apament, la cilindrul 3 i 2 s-a adâncit de
0,8 m/mm, supapele s-au afundat în masa fontei.
Palierele arborelui cu came: în bun stare.
Ghidurile supapelor: în bun stare.

b) Pistoanele: Aspectul: în bun stare, f r urme de zgârieturi.

Depozitul de calamin pe fundul pistonului: maxim 0,8 m/m, la
cilindrul 2, strat dur, neuniform.

195
 Segmen ii: perfect polisa i, f r urme de zgârieturi, jocul maxim
între capete, datorit uzurii, 0,8 mm, la primul segment.
Bol urile: în bun stare, uzur neapreciabil .

c) Bielele:
Aspect (fotografiile nr. 3, 4, 5 i 6, corpul i capacul bielelor).
La cuzine ii bielelor nr. 1 i 2 s-a produs sf râmarea i deta area
compozi iei dup corpul bielei.
Cuzine ii bielelor nr. 3 i 4 (fotografii nr. 5 i 6), au lucrat mai
bine, se observ u oare cr p turi în masa compozi iei.
Buc ele picioarelor bielelor: au fost uzinate la un diametrul mai
mare cu 0,01 mm decât prevede desenul de construc ie, iar uzura g sit a
fost 0,01 mm. (M sur toarea s-a f cut cu ajutorul calibrelor).

d) Vilbrochenul:
Toleran ele de uzinaj au fost dep ite; aspectul normal, f r urme
de zgârieturi. Uzura maxim , dup proba de rulaj, 0,01 mm.
Cuzine ii (fig. 1 i 2): cuzine ii palierului nr. 1, de partea
distribu iei complet distrus; compozi ia sf râmat i deta at , iar la
cap tul exterior rupt i neaderent la cuzinet.
Cuzinetul superior al palierului nr. 2 prezint un început de
sf râmare i deta are în jurul canalelor de ungere.

e) Supapele:
Supapele de evacuare de la cilindrul 2 i 3 care sunt al turate, au
lucrat la temperatur ridicat , s-au îngropat în cilindru cu cca 0,8 mm, iar
suprafa a de închidere a supapei cu depozite de calamin , închiderea
defectuoas . Tijele supapelor în bun stare.

f) Tache ii, au fost executa i din o el, cu capul cimentat, nu din

font special , cum prevede desenul. Tache ii de comanda supapelor de
evacuare prezint rizuri circulare; tachetul supapei de evacuare de la
cilindrul nr. 2 are capul uzat pe o adâncime de 0,3 mm (fig. 13).
Tijele tache ilor în bun stare.
g) Arborele cu came: original Renault; u oare rizuri pe camele
de evacuare.

h) Pompa de ulei: Arborele de comand u oare rizuri în regiunea

buc ei superioare.

196
 i) Pompa de ap : arborele pompei u oare rizuri în regiunea
presse-etupei.

j) Distribu ia: în bun stare.

k) Dinamul: rotorul a c p tat joc axial.

l) Demarorul: rotorul a c p tat joc axial; pinionul i coroana de
lansare în bun stare.

m) Ventilatorul: în bun stare; rulmen ii au c p tat joc.

II. TRANSMISIA
Ambreiajul: în bun stare, garniturile prezint foarte pu in
uzur .
Cutia de viteze: turbina de întoarcere a uleiului a axului primar a
frecat pu in în carterul ambreiajului.
Rulmentul Hyat al axei secundare are 3 rulouri distruse. La cutia
cu 4 viteze acest rulment nu exist .
Pinioanele cutiei de viteze sunt în bun stare.
Diferen ialul: pinionul i coroana diferen ialului sunt originale
Renault. Dup cum se vede în fotografia nr. 8 i nr. 11 flancul din ilor
coroanei prezint uzur c tre r d cina dintelui, iar din ii pinionului de
atac prezint por iuni cu stratul de ciment s rit. La demontare s-a
constatat un joc axial al pinionului de atac. Restul pieselor
diferen ialului, inclusiv organele de direc ie sunt în bun stare.

III. SUSPENSIA I SISTEMUL DE PROPULSIUNE

Coroanele din ate ale barbotinilor complet uzate. În fotografia nr.
7 i nr. 12 se v d din ii unei coroane uzat i a unei coroane noi.
enilele se pot înc folosi (a doua pereche de enile).
Trenurile de rulaj au joc pronun at.
Din cauza jocului, supor ii arcurilor au izbit în longeron i s-au
uzat. Crest turile amenajate în ace ti supor i au fost deformate de buc a
de distan dintre cele 2 arcuri ale trenului de rulaj. Din aceast cauz ,
arcurile au oscilat în jurul bulonului de fixarea arcurilor i capetele
bulonului s-au uzat (fig. 6).
Buc a de distan s-a uzat, iar la trenul cu gale i metalici de
experimentare s-a gripat chiar. Uzura a mers pân la 0,95 mm (fig. 10).

197
 Buc ele din suportul trenului de rulaj prezint , dup un rulaj de
1200 km, o uzur de 0,7-1 mm (piesele sunt cianurate stratul de
cimentare având 0,2 mm grosime).
Din în irarea uzurilor constatate, a rezultat jocul pronun at al
trenurilor de rulaj.
Rulmen ii gale ilor i ai ro ilor de întindere au c p tat joc.

IV. Carcasa.
Niturile care fixeaz supor ii longeronilor la carcas s-au sl bit.
Înlocuirea niturilor nu se poate face decât dup completa demontare a
eniletei.
Supor ii din spate ai longeronilor au fost atin i i t ia i de
pintenii de ghidaj ai enilei.
Cârligul de trac iune este uzat, de i a fost înlocuit o dat .

V. Remorca
enilele: pentru întinderea enilei, s-au scos, pe tot timpul
probelor, câte 7 patine de fiecare enil ; s geata enilei a fost g sit 840
mm (s geata în stare nou este 125 mm).
La arcul stâng s-au rupt dou lame.
Ochiul de împerechere uzat circa 1/3 din grosimea sa.
Buc a de bronz interioar -dreapt a osiei spart .
Buloanele de arcuri i buc ele arcurilor pu in uzate.
Rulmen ii ro ilor au joc.

ÎN CONCLUZIE
- în uzinarea pieselor nu s-au respectat toleran ele prev zute pe
desenele de construc ie;
- montajul organelor nu a fost executat totdeauna în bune condi ii
(rezult din felul cum au c lcat pinionul i coroana de atac, din uzura
bulonului de fixarea arcurilor).
- execu ia cuzine ilor nu corespunde solicit rilor la care sunt
supu i.
- supapele de evacuare de la cilindrul 2 i 3 lucreaz la
temperatur anormal i uzeaz sediul.
- suspensia i sistemul de propulsie se uzeaz repede.
- supor ii suspensiei n-au fost bine nitui i la carcas .

Drept care am încheiat prezentul proces-verbal în 6 exemplare.

198
COMISIA DE RECEP IE UZINELE MALAXA
Cpt. ing. Inginer
I. Ni escu Marius Georgescu

C.S.P.A.M.I., fond Comisia Militar de Control i Recep ie, Uzina

„Malaxa” – Tohan, dosar nr.49, f. 1-5, 16, 22-23, 35-37, 43-45, 49-51,
55-66

*
* *

DOCUMENT NR. 26
COPIE

General Ioan Antonescu

Conduc torul Statului Român
i
Pre edintele Consiliului de Mini tri

Asupra raportului Domnului Ministru Secretar de Stat la

Departamentul Ap r rii Na ionale, cu Nr. 26.356/A din 22 februarie
1941.
În baza dispozi iunilor Decretelor Legii Nr. 3052 din 5
septembrie i Nr. 3072 din 7 septembrie 1940;

AM DECRETAT SI DECRET M:

Art. 1. – Pe ziua de 1 martie 1941, Brigada 1 Motomecanizat se

transform în Divizia 1 Blindat .
Art. 2. – Organizarea de pace a acestei Divizii este:
- Comandamentul Diviziei, (prin transformarea
Comandamentului Brig zii 1 Motomecanizat ).
- 2 Regimente Vân tori Motorizate, (prin transformarea
actualelor Grupuri de Vân tori Motorizate).
- Regimentul 1 Artilerie Motorizat,
- Regimentul 1 Care Lupt ,
- Regimentul 2 Care Lupt ,
- Batalionul 1 Specialit i Motomecanizat,

199
 - Batalionul 1 Geniu Motorizat (nou înfiin at).
Art. 3. – Totodat Grupul 11 Vân tori Motorizat î i schimb
denumirea în Regimentul 3 Motorizat, iar Grupul 4 Vân tori Motorizat
în Regimentul 4 Vân tori Motorizat.
Art. 4. – Domnul Ministru Secretar de Stat al Ap r rii Na ionale
este îns rcinat cu executarea acestui Decret.

Dat în Bucure ti la 17 aprilie 1941.

CONDUC TORUL STATULUI ROMÂN

i
PRE EDINTELE CONSILIULUI DE MINI TRI
General,
Ion Antonescu

MINISTRUL AP R RII NA IONALE

Gl. de C.A.Adj.
ss.I.Iacobici

Nr. 1124 p. conformitate

EFUL BIROULUI 2 ORG.
Maior
ss indescifrabil
DOMNULE GENERAL

Înv mintele trase din opera iunile militare desf urate recent
pe teatrele de opera iuni din Polonia i Fran a, au dovedit în mod evident
c o Mare Unitate Motomecanizat trebuie s dispun , pe lâng o mare
putere de foc i de elemente puternice blindate cu care s sf râme de la
început orice rezisten .
Fa de aceste concluzii i având i având în vedere i misiunile
probabile ce vor reveni unei astfel de Mari Unit i pe teatrele noastre de
opera iuni, se propune reorganizarea Brig zii 1 Motomecanizat i
transformarea ei în Divizie Blindat conform graficului anexat.
Astfel organizat Divizia Blindat a devenit o Mare Unitate
strategic cu mai multe resurse de putere, fiind dotat din timp de pace
cu 2 Regimente Care de Lupt i 1 Divizion Tunuri Lungi pentru a putea
ac iona cât mai adânc în dispozitivul advers.

200
 Poate opera în perfecte condi iuni pe cont propriu, poate s - i
procure informa ii i s - i garanteze siguran a.
Este capabil s ac ioneze în orice situa ie strategic sau tactic .
Organizarea unit ilor i elementelor componente s-a f cut pe
sistemul binar, pentru ca la nevoie i în special în zonele lipsite de
comunica ii, Divizia Blindat s poat fi scindat în 2 Brig zi Blindate.
Pentru timp de pace, în scopul de a satisface nevoile de instruc ie
i mobilizare, s-au creat:
- 1 Batalion Specialit i Motomecanizat care are misiunea de a
forma pentru mobilizare elementele Grupului de Cercetare, Batalionul de
Motocicli ti i unit ile de A.A. i A.C.
- 1 Batalion Geniu Motorizat care la mobilizare va forma
unit ile de pionieri i transmisiuni ale Diviziei.
Totodat , pentru a se putea p stra tradi ia Regimentelor decorate
în timpul r zboiului cu „Ordinul Mihai Viteazul” i a se face i o
unificare a acestor denumiri, se propune schimbarea Regimentului 11
Vân tori Motorizat în Regimentul 3 Vân tori Motorizat, iar a Grupului 4
Vân tori Motorizat în Regimentul 4 Vân tori Motorizat.
În baza dispozi iunilor Decretelor Legii Nr. 3052 din 5
septembrie i Nr. 3072 din 7 septembrie 1940, avem onoarea a v
înainta pentru aprobare i semn tura Domniei Voastre, al turatul Decret.
Primi i, v rug m Domnule General asigurarea înaltei noastre
considera iuni.

MINISTRUL AP R RII NA IONALE

General de C.A. Adjutant,
ss.I. Iacobici

SUBSECRETAR DE STAT AL ARMATEI DE USCAT PE

LÂNG DEPARTAMENTUL AP R RII NA IONALE
General de Divizie ss. Pantazi
p. EFUL MARELUI STAT MAJOR
General, ss. N. T t ranu

Nr. 26.356/A din 22 februarie 1941

C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 27, f. 49

201
 *
* *

DOCUMENT NR. 27
Anexa nr.1

ORDINEA DE B TAIE
a
Comandamentului Diviziei 1 Blindat la data de 20 mai 1941

General de Divizie N. Stoenescu Comandantul Diviziei

General de Brigad I. Sion Comandant Secund
Lt. Colonel N. Cristea ef de Stat Major
Lt. Colonel M. Vl descu eful Biroului 4
Maior I. Mavrichi eful Biroului 3 i loc iitor
ca ef al Biroului 2
C pitan R. B rb cioru eful Biroului 1
Maior Intd. I. Videa eful Serv. Intenden ei
Medic Maior Ilie t. Popescu eful Serv. Sanitar

-----------------------------------------

EFUL DE STAT MAJOR

Lt. Colonel,
N. Cristea

eful Biroului 1 Mob-Org.

C pitan,
R. B rb cioru
Divizia 1 Blindat Anexa Nr.2
St. Major
Bir.1

ORDINEA DE B TAIE
a
Unit ilor în subordine la data de 20 mai 1941, pân la comand de
batalion
(Divizion i companii specialitate)

202
 REGIMENTUL 1 CARE LUPT

Colonel Emilian Ionescu Comandantul Regimentului

Lt. Col. Cristache Iliescu Comandant Secund
Maior, Gh. Spirescu Comandant Batalion 1 C.L.
Lt.col. Runceanu Virgil Comandant Bat. 2 C.L.

REGIMENTUL 2 CARE LUPT

Colonel S ndulescu Aurel Comandantul Regimentului

Lt.col. Nicolescu D. Ioan
Maior Badea R. Marin
Maior Popescu Nicolae
Maior Popescu Victor
C pitan S l ceanu Alex.
C pitan Vulcan Petru
C pitan Cociu Ioan
Comandant Secund
Comand. Bat. 1 C.L. R.35
Comand. Bat. 2 C.L. R.35
Comand. Bat. Indep. F.T. 1917
Cdt. Comp. Arm.Spec.A.A. i
A.C.Reg.
Cdt. Comp. Arm.Spec. A.A. i
A.C. Bat. I,R35
Cdt. Arm.Spec. A.A. i A.C.Bat.
II, R.35

REGIMENTUL 3 VÂN TORI MOTO

Colonel Nistor Constant. Comandantul Regimentului

Lt.col. Petrea Gheorghe Comandant Secund
Maior erban Gheorghe Comand. Bat.I.
Maior Radulian Ioan Comandant Bat. II

REGIMENTUL 4 VÂN TORI MOTO

Lt.col. Popescu Gheorghe Comandantul Regimentului

Maior Roman Traian Comandant Bat. I
Maior Cotu iu Teodor Comandant Bat. II

REGIMENTUL 1 ARTILERIE MOTO

Colonel Constantinescu V.Gh. Comandantul Regimentului

Lt. Col. Hulubei Lauren iu Comandant Secund
Maior Niculescu tefan Comandantul Divizionului I.

203
Maior Te u C.Constantin Comandantul Divizionului II.
Maior Ghiorghiade tefan Comandantul Divizionului III.

BAT. SPECIALIT I MOTO

Lt. Col. Oprescu Nicolae Comandantul Batalionului

Maior En tescu Virgil
C pitan Picioroga Dumitru
C pitan Anghelescu Leon
C pitan Popescu Trifon
C pitan Du escu Emilian
C pitan Hristescu Liviu
Ajutor
Comand. Comp. Motocicli ti
Comand. Companie 1 A.A.
Comand. Companiei A.C.
Comand. Comp. 2 A.A.
Comand. Comp. 2 A.C.

BATALIONUL 1 GENIU MOTO

Lt. Col. B diceanu Ioan Comandantul Batalionului

C pitan Popa Ioan Comand. Comp. Pionieri
C pitan Olteanu Pompiliu Comandantul Comp. Transmisiuni
C pitan Busuioc tefan Comandantul Sec iei Material Pod.

eful de stat major eful Biroului 1 Org-Mob.

Lt.col. C pitan
N. Cristea R. B rb cioru

C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 40, filele 144-146.

*
* *

DOCUMENT NR. 28
30 august 1941
MEMORIU
adresat de Generalul Ioan Sion
Domnului Mare al Ioan Antonescu

A. La 16 mai 1941, am fost numit comandant secund, al Diviziei

1-a Blindat .

204
 Comandant era Domnul General Stoenescu N., care îndeplinind
func ia de ministru de finan e, a lipsit tot timpul.
Divizia 1-a Blindat se compunea la acea dat din:
- Regimentul 1 Care Lupt cu Care R.2; circa 85 Care
erau în serviciu, restul pân la 115 Care se g seau la Ploie ti în repara ie,
iar 10 Care la Pre edin ia Consiliului de Mini trii i 4 Care la C.I. Moto-
mecanizat.
Cele 85 care în serviciu dep iser limita maxim de rulaj (circa
5.000 km.) i trebuiau toate s fie trecute prin ateliere de specialitate
pentru a fi complet rev zute.
- Regimentul 2 Care, aflat în întregime la Bucure ti, în
permanen în stare de alarm , pentru a putea reac iona contra
legionarilor.
- Regimentele 3 i 4 Vân tori în Târgovi te, cu câte 2
batalioane vân tori, dar cu vehicule, numai pentru cca. 70% din câte un
batalion.
- Regimentul 1 Artilerie, cu 3 Divizioane (2 Divizioane
Ob. i 1 Divizion T.L.) cu vehicule numai pentru o parte din piese.
- Una Companie A.A. la Ploie ti, înfiin at de câteva
s pt mâni, numai cu piese A.A. i o parte din tractoare.
- Material pentru o Companie A.C., f r tractoare i cu
instruc ia în curs.
Restul unit ilor Diviziei nu au existat, adic :
- Batalionul Pionieri, cu deta . pod;
- Comp. Transmisiuni;
- Grup de Cercetare, cu:
- Grup Comand ;
- 2 Comp. Motocicli ti;
-1 Comp. Purtat ;
- Unitate A.C.;
- Trenuri.
- Plutoane de Circula ie (la Divizie i regimente);
- Servicii de aprovizionare, cu benzin , muni ii, piese de
schimb, hran , ambulan , autosanitare, depanare, ateliere de repara ii,
etc.;
- Nicio unitate din Divizie nu dispunea de materialele i
vehiculele, care s formeze Grupele de Comand , precum i trenurile de
muni ii i hran ale regimentelor, batalioanelor, divizioane, companii,
baterii.

205
 - Motociclete, de i trebuiau s fie la mobilizare circa 800
buc i, nu se g seau asupra unit ilor Diviziei, decât circa 100 i acestea
în mare parte, f r cauciucuri, unele uzate sau chiar în stare de
nefunc ionare.
- Lipseau circa 800 cauciucuri de la ro ile ma inilor
aflate asupra unit ilor, iar cauciucuri de rezerv nu existau la nicio
ma in sau motociclet .
- Lipseau complet atelierele de repara ii ale unit ilor
(regimente, batalioane, divizioane);
- Lipsea complet personalul tehnic specializat, care s
poat face supravegherea tehnic a materialului, controlul i micile
repara ii.
- Lipseau complet mai trii speciali ti în motoare,
electricitate etc.; numai 3-4 mai tri foarte slabi erau la toate unit ile
diviziei.
- oferii specializa i pe ma ini de r zboi (Tatra, Skoda)
erau numai în propor ie de circa 25%.
- Motocicli tii erau preg ti i numai 10%.
- Complet lipseau aparatele de transmisiuni radio.
- Aparatele de radio de pe Care, în stare de
nefunc ionare.
- Materiale de între inere, în cantit i foarte mici.
- Instruc ia, în special a speciali tilor, foarte precar ,
motivat de faptul c , pân în ultimul timp, se repartizaser vehicule
pentru instruc ie în num r foarte redus (câteva care pe regiment i câteva
autotractoare sau motociclete) precum i carburan i în cantit i foarte
mici.
- Speciali ti: radio, pionieri, pontonieri, mecanici,
telefoane i radio nu existau.
- Aproape 80% din materialele ce trebuiau s intre în
compunerea vehiculelor specializate, lipseau: cutii pentru transport
muni ii, mortiere, butoaie benzin , bidoane benzin pentru Care i
motociclete, aparatura pentru tr surile de pionieri etc.
- Lipsea complet materialul de pontonieri i tr surile care
s -l transporte.
- Lipseau regulamentele tactice i în parte cele tehnice.
Aceasta era în general situa ia Diviziei Blindate la data
de 16 mai 1941, adic numai cu o lun înainte de plecarea Diviziei
Blindate la r zboi.

206
 Dup o munc titanic , timp de o lun , depus zi i
noapte de subsemnatul împreun cu Statul Major al Diviziei,
Comandan ii de unit i i ofi erii misiunii germane i cu sprijinul
continuu al domnului General Ioani iu eful M.St.M. reu im s punem în
mar spre zona de opera ii Divizia Blindat româneasc , care în ziua
plec rii avea înc lipsuri destul de mari, cantitative i calitative.
Astfel:
- circa 80% oferi mobiliza i nu cuno teau ma inile de
r zboi specializate;
- circa 90% din motocicli ti cu o instruc ie numai de
10-15 zile.
- lipsi i de aproape 70% din aparatele radio.
- lipsi i de toate cauciucurile de rezerv , iar circa 30%
din ro ile ma inilor nu aveau decât un singur rând de cauciucuri
(acolo unde ro ile sunt duble).
- lipseau aproape 80% din autovehiculele comandan ilor
ce trebuiau s mearg în ma inile de trup sau pe motociclete.
- nu s-au putut lua din lips de vehicule oferi i
motocicli ti:
- una companie anticar,
- una companie motocicli ti din Gr. Cercetare,
- circa 75% din unit ile de transmisiuni,
- deta amentul de poduri,
- o companie de pionieri,
- parte din servicii,
- atelierele de repara ii (în special din lipsa
personalului: mai tri, lucr tori).
Totu i pentru c situa ia cerea s mergem i cu dorin a tuturor,
de a ar ta, c i armata român poate avea o divizie blindat care s
contribuie la f urirea României Mari – f r a precupe i un minut de
odihn – ne-am avântat cu to ii în b t lie.
Convin i c la baza existen ei acestei M.U. st în mare parte
materialul, cu to ii, de la comandant pân la ultimul ofer – în limita
posibilit ilor – am pus toat grija, spre a-l p stra în cele mai bune
condi ii posibile.
Mar urile continui de noapte, cu oferi i motocicli ti neinstrui i,
noroaiele i drumurile grele din Basarabia, precum i faptul c , mare
parte din vehicule erau f r s fi f cut rodajul (unele sosind la unit i

207
chiar dup plecarea din garnizoane) au f cut ca materialele s sufere
mult.
Rezultatul material, la finele primei perioade de ac iune, adic
dup circa 1 ½ lun se cunoa te:
- circa 10% din Care de lupt scoase din serviciu, cu
defecte provocate de lupte;
- circa 50% Care scoase din lupt , cu defecte provocate
de uzaj, eforturi, praf, noroi;
- circa 10% din camioane cu defecte provenite din
accidente sau pene diferite. Organizând la Chi in u atelierele de
repara ii, s-au putut pune în stare de func ionare:
- 80% din Carele stricate;
- 95% din autovehicule.
La data de 5 august a.c., când Divizia Blindat trebuia s
treac Nistrul, pentru noi opera iuni în Ucraina, situa ia materialului este
urm toarea:
- din 105 Care lupt , pleac cu 70;
- are în repara ii circa 6% din autovehicule;
- a l sat deta amentul de poduri la Criuleni din ordinul
Armatei a IV-a i cu aprobarea M.C.G..
Ma inile (tip Skoda specializate) au fost utilizate la
diferite transporturi de materiale, care ast zi au stric ciuni mari.
(Anexele nr.1, 2,3).
- A reluat sub ordine Regimentul 2 Care lupt ,pe care
M.C.G. îl împ r ise la Divizii în prima perioad a campaniei i care la
aceast dat mai dispune de 44 care , bune de lupt .
B. La 5 august a.c. Divizia trece Nistrul
- La 8 august primim ordinul Armatei a IV-a, transmis
prin Corpul 5 Armat s trimitem Regimentul 2 Care la Corpul 3
Armat . (Anexa nr. 5).
- La 9 august a.c. primim ordinul Corpului 5 Armat
(Anexa nr. 6) s punem 1 batalion infanterie la dispozi ia Brig zii
Cavalerie General Manafu.
Potrivit principiului, a nu f râmi a unit ile diviziei, am
cerut revenirea asupra ordinului dat. Primim ordinul Anexa nr.6 bis.
Am trimis atunci eful de Stat Major la domnul General
Sion, s -l roage s revin asupra m surii i s -i spun c ordinul
domnului general Antonescu este a nu da nicio unitate din divizie, care
s fie întrebuin at separat.

208
 Cu mare greutate, domnul general Sion a revocat ordinul
(declara ia lt.col. Cristea, ef de Stat Major, anexa nr.7).
- La 11 august Corpul 5 Armat , prin ordinul adresat
direct Regimentului 1 Care Lupt i Regimentului 1 Artilerie, ordon ca
o companie Care de lupt i Divizionul T.L. 105 mm, s fie puse imediat
la dispozi ia Brig zii Cavalerie General Manafu.
Comandan ii regimentelor execut ordinele, dar imediat
îmi raporteaz .
Cer imediat Corpului 5 Armat s înapoieze aceste
unit i, luate f r a fi cerute prin divizie, la care Corpul 5 Armat prin
ordinul de opera ii i cel anexat la nr.8 ordon ca aceste unit i s
r mân sub ordinele Brig zii G-1 Manafu.
- V zând c Corpul 5 Armat nu revine asupra ordinelor
date i primind ordinul armatei de a grupa Divizia într-o nou zon , în
vederea altor opera iuni, cu raportul anex nr.9, cer din nou ca toate
elementele diviziei s fie înapoiate, ar tând care este i dorin a Domnului
General Antonescu.
Drept r spuns Corpul 5 Armat trimite ordinele Anexele
nr.10 i 11 din care se vede c , potrivit ordinului Armatei IV-a, r mân la
dispozi ia Brig zii G-1 Manafu:
- 1 Comp. Care lupt ,
- Diviz. T.L. 105mm,
- La 15 august ar t Corpului 5 Armat , c din rea
întrebuin are din cele 10 Care ale companiei date Brig zii G-1, Manafu,
7 au fost scoase din serviciu, i rug m a înapoia compania (Anexa nr.
12).
- La 15 august, dau ordin Diviz. II/R.1 Art. care operase
în sectorul Brig. G-1 Manafu, s se deplaseze, întrucât divizia primise o
nou misiune.
Generalul Manafu nu las liber Divizionul (Anexa nr.
13).
- La 14 august, când primesc ordinul ca Divizia s se
grupeze într-o nou zon , în vederea altor opera iuni i cum unit ile se
g seau înc împr tiate i aveau nevoie de un mic repaus, pentru
cur irea i între inerea materialului, cer Armatei a IV-a, cu raportul
Anexat nr. 14, s se acorde 2 zile repaus, pentru regrupare i între inerea
materialului.
Ar t în raport c acesta este i ordinul Domnului General
Antonescu.

209
 Rezultatul este ordinul anexa nr. 15.
- La 15 august, v zând c nu s-au înapoiat înc
Diviziei mijloacele luate i anume:
- 1 Companie Care Lupt date Brig zii G-1
Manafu, i
- 1 Divizion T.L.;
C , o companie Care de lupt R.2, abia reparat la Chi in u,
fuseser luate din ordinul Armatei a IV-a i trimise la Corpul 3 Armat ,
fac raportul nr. 21.330 din 15.VIII. (anexa nr. 16) c tre Armata a IV-a i
M.C.G. i le trimit cu lt. Col. Benedict Otto, înso it i de maiorul german
Klingspor, i le dau ordin, ca primul s caute s conving pe cei în drept,
a renun a la f râmi area Diviziei, iar pe Maiorul german, ca i el la
rândul lui, prin misiunea german pe lâng Armata a IV-a, s se opun la
aceast m sur (se anexeaz raportul lt. col. Benedict Otto-anexa nr. 17).
R spunsuri nu am primit nici de la Armata a IV-a i nici de la
M.C.G.
- La 16 august suntem convoca i la Comandamentul Corpului 3
Armat de Domnul General Ciuperc Comandantul Armatei a IV-a, care
spune c este ordinul Domnului General Antonescu, ca în ziua de 17
august s se execute un atac asupra Odessei i c Regimentul 1 Care
Lupt , va concura ca unitate de sprijin, cu Divizia 11-a Infanterie.
Îi spun care este ordinul Domnului General Antonescu, s nu se
întrebuin eze Divizia pe frac iuni, dar Domnia sa închide discu ia
spunându-mi c , atât ordinul cât i planul de atac sunt ale Domnului
General Antonescu, iar mie nu-mi revine decât sarcina de a executa.
- Ordinul de opera ii al Corpului 3 Armat (anexa nr. 18)
prevedea c Divizia Blindat este mijloc suplimentar al Div. 11-a
Infanterie.
În aceast situa ie, nu-mi r mânea de f cut decât a lua toate
m surile, ca în cadrul ideii de manevr a Div. 11-a , Regimentul 1 Care
Lupt sprijinit de artileria Diviziei Blindate i Comp. de Pionieri, s fac
maximum de efort pentru reu ita opera iunilor.
M surile luate, felul cum s-au desf urat opera iunile i
rezultatele pentru Carele Diviziei Blindate s-au raportat M.C.G. cu nr.
(anexa nr. 19).
Am rugat M.C.G. ca acest raport s fie adus i la cuno tin a
Domnului General Antonescu.
În concluzie:

210
 Subsemnatul în calitate de Comandant al Diviziei 1 Blindate, în
opera iunile din Ucraina am f cut tot ce mi-a stat în putin pentru ca,
f r a leza disciplina i mai ales c utând a evita eventuale e ecuri
operative, s insist ca Divizia 1 Blindat s fie întrebuin at conform
principiilor consacrate pân la ora actual i mai ales s nu fie f râmi at .
Pierderile materiale care s-au produs nu pot fi atribuite
subsemnatului.
Rog respectuos pe Domnul Mare al Antonescu, care
necunoscând adev rul a hot rât ca Domnul General Schmidt s ia
comanda Diviziei, iar subsemnatul s trec secund, s revin asupra
m surii luate, l sându-m s îndeplinesc i mai departe func iunea ce am
avut-o la Divizia 1-a Blindat .
Este absolut nevoie s se spulbere o atmosfer nemeritat , care
s-a creat în jurul persoanei mele, a ofi erilor Diviziei i a întregii Divizii.
Aduc respectuos la cuno tin a Domnului Mare al Antonescu, c
în urma ultimelor m suri, au ap rut ofi eri, care din invidie sau alte
motive, bârfesc ac iunile acestei Divizii.
Rog respectuos, s fiu repus cât mai neîntârziat, subsemnatul i
întreaga Divizie, la locul nostru bine meritat.
Armata i ara vor avea numai de câ tigat, de pe urma acestui
act de dreptate.
General Ioan Sion
30 august 1941,Chi in u

C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 3 Opera ii, dosar nr. 1986, filele
161-163

*
* *
DOCUMENT NR. 29

DIVIZIA 1 BLINDAT
STAT MAJOR – BIROUL 1
Intrare nr. 4764
1941 luna noiembrie ziua 28
Nr. 486
1941 luna XI ziua 28
Regimentul 2 Care de Lupt

211
 Serviciul Tehnic
C tre
Divizia 1 Blindat
Stat Major

Pentru executarea ord. dumneavoastr 4764 din 26 XI.

1941 relativ la posibilit ile de reorganizare a unit ilor
de care i stadiul repara iilor,
Am onoare a raporta:
1. Repara iile C.L. R. 35 – cad în sarcina M.A.N.
Direc ia Superioar a Moto – Mec.
Al turat se înainteaz copie dup Procesul Verbal
încheiat de Comisia instituit – din care reiese situa ia
C.L. la revenirea lor din opera iuni.
2. Repara iile C.L. R.35 comport dou opera iuni de
importan :
a) Repararea motoarelor
- Se poate face de orice uzin sau atelier calificat.
Uzinele Malaxa, care au lucrat enilete, pot efectua
repararea motoarelor C.L. R.35 fiind aproape identice cu
acele ale eniletelor;
- În prezent 8 C.L. R. 35 sunt la „Leonida” spre
demontare, în scopul de a se stabili în mod general
nevoile de repara ii - posibilit i de piese de schimb –
materiale necesitate – mân de lucru – cost, etc.
- Maior Ghiulai este îns rcinat ca ulterior s avizeze
asupra timpului necesar repara iilor.
- M.A.N. Dir. Moto-Mec. – m-a îns rcinat cu ordinul
nr…a lua contact cu Uzinele Malaxa, Re i a – Vulcan
etc. pentru a vedea posibilit ile de reparare – aceasta în
scopul ca mai multe ateliere sau uzine s lucreze
concomitent la repara ii.
b) Repararea sau înlocuirea trenului de rulaj
Regimentul cu rapoartele Nr. 4896/1941 i Nr.
4949/1941 a f cut propuneri în acest scop i urmeaz a
se hot rî asupra lor.
Oricare ar fi situa ia i timpul necesitat repar rii,
Regimentul nu va putea repara decât maximum 64 C.L.
R.35.

212
 - cele cu uzura motoarelor i trenul de rulaj.
- cele cu perfor ri în blindaj.
3.Cu acest num r de care se pot constitui circa 6
Companii a 10 C.L. i un pluton rezerv la Comanda
regimentului.
4. Personal specializat
Regimentul are posibilit i de încadrare a unit ilor
rezultate în urma repunerii în serviciu a C.L. cu ofi eri
activi-rezerv – subofi eri i echipaje.
5. Chestiunea Companiilor de Arm.Special
Prin tabela de încadrare se prevede:
1 companie Arm. Sp. la regiment
2 companii Arm. Sp. la batalioane.
Întrucât nu avem posibilit i de material avem numai 12
tunuri a.c. – cu raportul nr. 371/1941 c tre M.St.M.
Sec ia I-a am propus ca la Regimentul 2 Care Lupt s
nu r mân decât una Companie Arm. Sp. a 3 plutoane
corespunz tor celor 2 batalioane i la regiment.
6. Chestiunea dot rii cu autovehicule
În prezent Regimentul are 47 Tatre – care nu pot acoperi
nevoile regimentului – rog a se revedea dotarea cu Tatre
prin o echivalare în cadrul Diviziei.
Al turat, prin tabel, se arat deficitul în autovehicule
Tatra necesare Regimentului.

Comandantul Regimentului 2 Care Lupt

Colonel
A. S ndulescu

PROCES-VERBAL
- Bucure ti, 17 octombrie 1941-

Noi:
- colonel Aurel S ndulescu, Comandantul Regimentului 2 Care
Lupt ; Maior Constantin Prejbeanu, eful Serv. Tehnic al Regimentului
2 Care Lupt , maior inginer Constantin Ghiulai, delegat al Direc iei
Superioare a Motomecaniz rii i
- inginer Nicolae Co ulschi, delegat al Direc iei Superioare a
Motomecaniz rii:

213
 ne-am constituit în comisie conform ordinului Direc iei
Superioare a Motomecaniz rii i am procedat la examinarea carelor de
lupt R. 35 Renault ale Regimentului 2 Care de Lupt în scop de a se
deduce repara iile ce sunt necesare a se efectua pentru repunerea în bun
stare de func ionare i întrebuin area acestui material, mijloacele i
posibilit ile de execu ie ale acestor repara ii.
Modul de execu ie al examin rii efectuate, constat rile,
rezultatele i concluziile ce rezult sunt cele ce urmeaz :

I.

Examinarea s-a referit la un num r de 61 Care Lupt aflate în

prezent în Bucure ti în cazarma Malmaison, restul de 14 care g sindu-se:
- 10 în compunerea Deta amentului Rapid de la
Odessa.
- 3 ca material de coal la Centrul de instruc ie Moto-
mecanizat.
- 1 în repara ie la Atelierul Leonida.
Cele 61 care existente la Regimentul 2 Care Lupt se claseaz
astfel:
- 11 care incendiate (între care s-a socotit i unul în
curs de aducere de peste Nistru).
- 11 care cu câte una sau mai multe lovituri de
proiectile A.C. ce au provocat fie perfor ri ale blindajului cu explozie
interioar , fie perfor ri ale blindajului i deteriorarea motorului sau
organele sale anexe vitale.
- 39 care f r a prezenta lovituri de armament A.C. sau
care prezint lovituri cu nu au putut produce deterior ri importante.
Regimentul arat c cele 10 care aflate la Odessa au fost alese
dintre cele mai bune patru având motoare noi înlocuite pe zon ; starea
lor actual în urma luptelor nu este cunoscut înc .
În ceea ce prive te num rul de km. de rulaj, al carelor
neincendiate considera i dup carele al c ror înregistrator kilometric este
înc în func iune, este cuprins între circa 2000 km. i circa 3500 km.

II.

1.În ceea ce prive te cele 11 Care incendiate Comisia a putut

constata:

214
 Incendierea a fost provocat prin explozia interioar a
proiectilelor anti-car inamice, dup perforarea blindajului i aprinderea
rezervorului de benzin .
La toate aceste care, din cauza incendiului i exploziilor
proiectilelor proprii toate amenajamentele i accesoriile interioare din
camera personalului (instala ia electric , ev rie, cabluri, comenzi,
rezervoare, accesoriile motorului) au fost distruse fiind transformate în
fier rie ars i deformat .
Organele grupului moto propulsor aflate în interior, adic
motorul, schimb torul de viteze, transmisia longitudinal i diferen ialul
– au suferit deterior ri vizibile ale p r ilor exterioare (topirea p r ilor de
aluminiu i a organelor accesorii, deform ri, arderi de garnituri, evi etc.)
astfel încât nu mai sunt decât foarte greu sau deloc reparate.
Organele exterioare cutiei blindate, adic sistemul de propulsie
nu au avut de suferit prin incendiere, aceste organe g sindu-se în stare de
uzur i cu deterior rile pe care le avea în momentul incendierii. O parte
din piesele sistemului de propulsie au fost deja demontate i utilizate de
c tre regiment, pe zon ca piese de schimb la carele celelalte.
Cât prive te blindajul care la acest car este din o el turnat cu o
rezisten relativ redus (100-10 kg.m.m2) dat fiind i grosimea de 40
mm care a împiedicat ridicarea temperaturii, Comisia apreciaz c nu a
putut fi influen at mult în condi iile sale de rezisten la p trundere.
Pentru deplin edificare ar r mâne totu i s se execute probe de duritate
Brinell asupra lui.
Fa de starea lor, Comisia constat c pentru a fi reparate cele
11 care incendiate R.35 ar trebui s fie mai întâi demontate complet i
apoi reconstruite de la început din piesele existente utilizând numai
piesele înc în stare bun i neuzate ale sistemului de propulsie i
blindajul în cazul când acesta nu este alterat de incendiu. Toate celelalte
organe – motor, transmisie, instala ie, amenajamente, armament –
trebuie s fie înlocuite cu altele noi.
Pentru aceste motive Comisia apreciaz c repararea carelor
incendiate nu este posibil decât numai la fabrica constructoare (Renault)
Paris, în cazul când aceasta mai execut în prezent astfel de lucr ri.
Pentru a se putea îns lua hot rârea asupra posibilit ilor reale de
înf ptuire a repar rii celor 11 care, a rentabilit ii acestei repara ii i a
timpului cât va dura este necesar ca ele s fie examinate mai întâi de un
delegat specialist autorizat al fabricii Renault.

215
 Pentru cazul c repararea nu este posibil , sau este prea tardiv i
se renun la ea, Comisia propune ca cele 11 care incendiate s fie
demontate, iar piesele interioare i exterioare nedeteriorate i în stare de
uzur convenabil s fie utilizate ca piese de schimb pentru celelalte care
i ca material intuitiv pentru instruc ia tehnic a personalului.
2. Pentru a se trage concluzii asupra st rii de uzur i a
necesit ilor de repara ie ce rezult pentru carele incendiate s-a procedat
la:
- examinarea unui num r de opt motoare demontate, de la opt
care cu diferite cifre de rulaj i m surarea uzurii maxime a cilindrilor,
examinarea st rii de uzur a pistoanelor, lag relor, etc.
- controlul st rii de uzur a sistemului de propulsie prin
examinarea profilului din ilor ro ilor motrice i a modului de angrenare a
enilei, la un num r de 10 care alese la întâmplare dintre cele mai mult
rulate precum i num r toarea patinelor eliminate pentru compensarea
alungirii prin uzur , la acelea i care.
- verificarea uzurii a articula iilor enilelor, a ferestrelor de
angrenare i a proeminen elor de ghidaj la un num r de 4 enile
demontate de la patru care diferite.
- examinarea modului de comportare a enilelor în mers
efectuat asupra unui car cu un rulaj de circa 3000 km cu scop de a se
determina modul de angrenare, eventuale sc p ri ale din ilor ro ilor
motrice eventuale tendin e de deraiere la viraje.
Ca rezultate ale opera iunilor de mai sus s-au putut constata
urm toarele:
- c uzurile cilindrilor la motoarele carelor ce au dep it un rulaj
de circa 2500 Km. ating sau dep esc toleran a de 0,2mm. admis de
fabric pentru uzur , necesitând astfel realizarea cilindrilor i înlocuirea
pistoanelor (vezi „Manual de Reparation” pag. 39).
- deschiderea dintre capetele segmen ilor introdu i (segmen i
superiori) este de ordinul a 3-5 mm ceea ce denot i necesitatea de
înlocuirea lor chiar în cazul când nu s-ar aplica realizarea cilindrilor.
- din ilor ro ilor motrice este uzat la unele din care capetele
din ilor fiind mult sub iate din cauza lungirii pasului enilelor provocate
de uzura articula iilor al c ror joc în gaur este de ordinul 2-3mm.
Prin num r toare s-a putut constata c num rul de patine
eliminate pentru a compensa uzura la un rulaj de 2500-3000 km. este de
6-9 patine.

216
 S geata unei enile întinse pe sol i recurbat lateral atât cât
permite este de ordinul a 2,50 m, ceea ce relev i pe aceast cale uzura
exagerat a articula iilor.
- Mersul carului este acompaniat de pocnituri în momentul
virajelor ceea ce denot angren ri incorecte ale enilelor din cauza uzurii
lor i tendin a de deraiere manifestat prin înc lc ri ale proeminen elor
de ghidaj pe flancurile ro ilor motrice sau de întindere.
Aceasta explic deraieri frecvente a le enilelor ce se arat de
c tre regiment c au fost înregistrate în teren, în lupt care au provocat
imobilizarea carului i au trebuit s fie remediate chiar sub focul inamic.
La carele aflate la regiment, toate blindajele de cauciuc ale
ro ilor purt toare sunt degradate; circa 80% din ro i nu mai au deloc
cauciuc i ar trebui s ruleze direct pe janta metalic a bandajului.
Regimentul arat c din stocul de 500 gale i noi primi i recent din
Germania s-au echipat cele 10 care aflate la Odessa iar restul exist înc
în magazie.
3. Comisia s-a sesizat de constat rile Regimentului 2 Care de
Lupt care relev c tunurile de 37 mm. Puteaux Md. 1918 ce armeaz
carele au fost obiectul a foarte frecvente incidente de func ionare în lupte
i în special nereveniri în baterie ale evii cu în epenirea blocului
închiz tor.
Totodat se ia act de observa ia c în ultimele lupte aceste tunuri
au dat dovad de o mare lips de precizie i de eficacitate chiar la
distan ele mici (sub 500 m) ceea ce impune apropierea exagerat a
carului de int i explic loviturile eficace i în num r mare ale tunurilor
anti-car inamice, primite de aceste care.
Pentru a se putea aprecia starea de uzur a gurilor de foc s-a
procedat la m sur torile interiorului evii la un num r de 6 tunuri alese la
întâmplare. M sur torile au fost efectuate de Arsenalul Armatei,
rezultatele fiind cuprinse în foile de m sur tori anexate.
Prin adresa nr. 54488/1941 Arsenalul armatei arat c fa de
rezultatul m sur torilor lipsa de precizie a tunurilor nu se datoreaz
evilor, acestea nefiind degradate i probabil muni iei.

III.
Concluzii i propuneri

Pe baza rezultatelor i considera iunilor de mai sus Comisia

apreciaz i propune în concluzie urm toarele:

217
 1) Carele incendiate nu sunt reparabile decât numai la fabrica
constructoare Renault din Fran a. În acest scop trebuie luat mai întâi
avizul fabricii în ceea ce prive te posibilitatea de reparare i
rentabilitatea i durata repar rii.
În caz de nereparare, Comisia propune c aceste care s fie
demontate pentru recuperarea pieselor r mase înc în stare bun i ca
material intuitiv pentru instruirea tehnic .
2) Carele avariate de proiectile sunt reparabile în ar în ipoteza
c se vor putea ob ine piesele de schimb originale i organele interioare
avariate i distruse.
În ceea ce prive te perfor rile din blindaje acestea sunt
reparabile prin aplicare de dopuri i petice sudate electric sau prin
înlocuirea pl cilor respective cu altele împrumutate de la carele
incendiate.
3) Atât carele avariate de proiectile cât i restul neavariate au
nevoie de o revizuire general adic de demontarea integral a
mecanismelor (motor, schimb tor de viteze, diferen ial i sistem de
propulsie), examinarea pieselor i efectuarea înlocuirilor i repara iunilor
necesare dup caz.
4) Dup cum rezult din m sur torile efectuate, uzura cilindrilor
avanseaz aproximativ cu cantitatea de 0,01mm. pentru 100 Km. adic
cu 0,1mm pentru 1000 Km.
Cum limita de uzur prescris de instruc iunile pentru repara ii a
fabricii este de 0,2 mm pentru a se asigura buna func ionare a motoarelor
pentru un rulaj viitor de circa 1000 km. va fi necesar a se proceda la
rectificarea cilindrilor i înlocuirea pistoanelor pentru toate motoarele a
c ror uzur maxim în cilindri a atins sau a dep it valoarea de 0,1mm.
Dup cum se vede din tabel aceast uzur de 0,1mm este atins
de toate cele 8 motoare demontate i m surate astfel încât, în concluzie,
recondi ionarea motoarelor va trebui s cuprind rectificarea cilindrilor
i înlocuirea pistoanelor la aproape toate carele R.35.
În aceste condi ii comisia apreciaz c revizuirea i repararea
motoarelor precum i a cutiilor de viteze i diferen ialelor trebuie
executat neap rat de un atelier de specialitate bine utilizat i încadrat cu
personal preg tit, cum ar fi Atelierele Leonida sau altele echivalente.
5) În ceea ce prive te sistemul de propulsie, repara ia trebuie s
comporte înlocuiri de enile i de cardane de ro i motrice la o bun parte
din care, în afar de piese secundare ca buc e de balansatoare, axe i
rulmen i de rulouri etc.

218
 De i schimbarea enilelor i a coroanelor din ate nu se impune
neap rat acum pentru toate carele, având în vedere c uzura acestor
organe merge foarte accelerat la acest tip de car Comisia apreciaz c
este nimerit a se achizi iona chiar dup acum enile complete i ro i
motrice pentru toate carele (sc zând pe cele incendiate).
6) În ceea ce prive te carele cu deterior ri ale blindajului, dat
fiind c repara iunile blindajului sunt opera iuni dificile care necesit
personal calificat i utilizat de Atelier fix, Comisia opineaz ca aceste
care s fie reparate în întregime la ateliere particulare adic atât în ceea
ce prive te mecanismul motor cât i blindajul i sistemul de propulsie.
7) Pentru urgentarea lucr rii Comisia apreciaz c sistemul de
propulsie al carelor ce nu au deterior ri de blindaje va putea s fie
reparat de c tre Regimentul 2 Care Lupt cu personalul i mijloacele de
atelier organice, opera iunea constând aproape exclusiv în înlocuiri de
piese relativ u or de efectuat.
Revizuirea i repararea motoarelor, a cutiilor de viteze i
diferen ialelor urmeaz a se efectua i pentru aceste care de c tre
atelierele particulare, demontajul lor de pe care i remontajul r mânând
s fie f cut de c tre regiment.
8) Întrucât revizuirea i repararea carelor este condi ionat de
existen a pieselor de schimb necesare, Comisia apreciaz c este potrivit
a se face mai întâi interven iile necesare i a se lua informa ii dac în
principiu se vor ob ine acestea urmând ca numai dup aceea s se treac
la demontajul carelor, rectificarea cilindrilor etc.. Acestea deoarece:
- pe deoparte, cota la care se vor rectifica cilindrii este
determinat de cota pistoanelor supradimensionate se vor g si,
- în caz c nu s-ar putea procura piesele necesare este preferabil
a se economisi un demontaj i un remontaj care nu ar putea decât s
produc deterior ri i consumuri de materiale accesorii (garnituri,
uruburi, siguran e etc.) f r nici un folos.
9) În cazul când nu s-ar putea ob ine piesele de schimb necesare
sau când în leg tur cu considera iuni de ordin tehnico-tactic
(inferioritatea armamentului vitez redus , lipsa mijloacelor de
transmisiune etc.) s-ar lua hot rârea de a se rezerva acest material numai
pentru misiuni de interior, Comisia opineaz c repararea ar putea fi
amânat , pentru acest fel de misiuni o parte din material putând înc face
fa i în starea actual .

219
 10) În ceea ce prive te localul, Comisia constat c atât remizele
cât i atelierul Regimentului 2 Care Lupt sunt lipsite de calorifere sau
alt mijloc de înc lzire.
În aceast situa ie se apreciaz c în cursul lunilor de toamn i
iarn nu va fi posibil a se lucra în aceste localuri.
În remizele mari lucrul pe timp de iarn va fi înc mult îngreunat
i din cauza lipsei de luminozitate.
Pentru a se putea face fa va fi necesar s se instaleze înc un
num r de l mpi suplimentare, iluminatul actual electric fiind cu totul
insuficient.
11) Pentru l murirea cauzelor lipsei de precizie a tunurilor,
comisia consider nimerit ca chestiunea s fie luat în studiu de c tre
Direc ia Tehnic pentru a se vedea dac aceasta nu se datore te st rii
muni iei 37mm Puteaux.
În orice caz este necesar ca tot armamentul Carelor R.35 atât
tunurile cât i pu tile mitraliere s fie v zute i reparate de Arsenalul
Armatei.
Drept pentru care am încheiat prezentul proces-verbal în trei
exemplare semnate.

Pre edintele Comisiei

Colonel (ss) S ndulescu

Maior inginer (ss) C. Ghiulai

Inginer (ss) N. Co ulschi

Maior (ss) C. Prejbeanu

p. conformitate
eful Serviciului Tehnic
Maior
C. Prejbeanu
Copie dup ordinul Regimentului 2 Care de Lupt nr. 4896 din 25
noiembrie 1941.

C tre
Ministerul Ap r rii Na ionale
Direc ia Superioar a Moto Mecaniz ri:

220
 Am onoarea a raporta urm toarele:
Regimentul 2 Care Lupt a fost înfiin at în noiembrie 1939 din
41 Care Lupt provenite din Fran a i 34 Care Lupt provenite din
Polonia.
Unit ile regimentului, cu acest material au participat:
- a) în Transilvania iunie-septembrie 1940
- b) în ac iunile contra rebelilor ianuarie 1941
- c) în campania contra Rusiei sovietice iunie-
octombrie 1941.
În prezent materialul se g se te în urm toarea stare:
- 11 Care Lupt R.35 – perforate i incendiate
- 11 Care Lupt R.35 – numai perforate
- 53 Care Lupt R.35 – cu nevoi de repara ii provenite
din uzur de func ionare.
Repara iile necesare carelor se pot clasa în 2 categorii .
I. REPARA II NECESARE MOTOARELOR
- Aceste repara ii se pot face în orice atelier calificat.
- Pentru urgentarea acestor repara ii este necesar a se repartiza
carele la mai multe ateliere.
- La Leonida - unde sunt în prezent 8 care lupt .
- La Malaxa - unde s-au construit eniletele, care au tot motoare
Renault.
- La alte ateliere sau uzine.
II. REPARA II NECESARE TRENULUI DE RULAJ
Aceast repara ie se poate face:
a) prin turnarea i recondi ionarea de patine ceea ce comport
timp-material i una uzin ce poate executa asemenea lucr ri mai practic
i u or ar fi dac s-ar putea ob ine num rul necesar de patine pentru
trenul de rulaj de la uzinele constructoare Renault.
În cazul când acest lucru nu s-ar putea ob ine trebuie recurs la
mijloace proprii ce se pot realiza în ar .
CUM S-A PROCEDAT DE C TRE FRANCEZI ÎN ATARE
SITUA IE
În urma investiga iilor ce Regimentul a în eles s fac la diferite
uzine, fabrica Vulcan are în serviciu pe ing. Marius Georgescu care a
lucrat mult timp în uzinele Renault participând la construc ia carelor
R.35.
În armata francez chestiunea trenului de rulaj uzat s-a ob inut
dup cum urmeaz .

221
 a) patinele i bol urile de patine ale trenului de rulaj nu au suferit
nici o modificare i au fost mai departe întrebuin a i în starea de uzur în
care s-au g sit.
S-a recurs îns la modificarea barbotinului (gentei cu din i a ro ii
motrice) prin confec ionare de barbotine un num r de 27 din i în loc de
28 de din i.
Aceast transformare a readus întrebuin area enilelor trenului de
rulaj în func iune pentru al i câteva mii kilometri. În consecin ,
Regimentul propune aceast solu ie care are avantajul c repune în
serviciu:
- cele 53 Care Lupt R.35 cu nevoi de repara ie la
motor
- cele 11 Care Lupt R.35 ce au suferit perfor ri.
Fa de aceast propunere a Regimentului, am onoare a v ruga
s binevoi i a ordona studierea acestei propuneri în scop de a se trece în
cel mai scurt timp prin lucrare de oferte i întocmirea caietului de
sarcini.
Chestiunea materialului-o el crom nichel din care urmeaz s se
confec ioneze barbotinele necesare-aceasta se poate ob ine din
barbotinele existente care urmeaz a se returna, iar la nevoie din
blindajul carelor incendiate i care urmeaz a fi transformate în piese de
schimb.
Comandantul Regimentului 2 Care de Lupt
Colonel
A. S ndulescu

Pentru conformitate
eful Serv. Tehnic
Maior
C. Prejbeanu
__________________________________________________________
Copie dup ordinul Regimentului 2 Care de Lupt nr. 4949 din 25
noiembrie 1941.

C tre
Ministerul Ap r rii Na ionale
Direc iunea Superioar a Moto Mecaniz rii
Urmare la Raportul nr. 4896 relativ la urgentarea repara iilor
Carelor de Lupt R.35.

222
 Am onoare a raporta:
I. Chestiunea repar rii motoarelor
- În prezent Regimentul are un num r de 8 Care de Lupt R. 35
în atelierele Leonida
- Pentru urgentarea repara iilor regimentul propune a se intra în
leg tur cu uzinele Malaxa în vederea repar rii unui alt stoc mai mare
de care.
- Uzinele Malaxa au fabricat enilete pentru care lucru au
ingineri i lucr tori specializa i în uzinele Renault i care au participat i
la fabricarea Carului R.35.
II. Chestiunea trenului de rulaj
- În prezent toate Carele de Lupt R. 35 au nevoie de schimbarea
trenului de rulaj, aceasta fiind în parte uzat i nemaicorespunzând unei
bune func ion ri.
- Pentru repunere în func iune este nevoie numai de construirea
de barbotine (roata din at motrice) cu un dinte mai pu in decât cele
originale.
- Aceasta comport urm toarele opera iuni:
a) Turnarea i ob inerea turtelor forjate i tratate termic din o el
crom nichel.
Materialul o el se g se te la Re i a sau Pol din Bra ov, unde se
poate interveni, sau Malaxa, din materialul din care s-au construit
eniletele.
b) Strunjirea i frezarea din ilor barbotinului se poate executa la
fabrica Vulcan, unde se g se te inginerul Marius Gheorgescu ce a lucrat
timp îndelungat în uzinele Renault chiar la aceste Care R.35.
- Pentru a se vedea compozi ia o elului se poate interveni la
uzinele franco-române Bucure ti, unde se g se te inginerul Brisean care
are desenele Carului R.35 i toate analizele de o el ale organelor carului.
Licen a carului R.35 este proprietatea Statului Român deci se pot
ob ine toate desenele i toate analizele de la sus-numita fabric .

Comandantul Regimentului 2 Care de Lupt

Colonel
A. S ndulescu

eful Serviciului Tehnic

Maior, C. Prejbeanu
C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 27, filele 513-521.

223
 *
* *
DOCUMENT NR. 30

Tabel

Cu dislocarea Comandamentului Diviziei I-a Blindat i

unit ilor în subordine, la data de 29.XII.1941.
Nr. Garnizoana unde este
Denumirea unit ilor Obs.
crt. dislocat
Comandamentul Div. I-a Bucure ti, str. Anton Pann Efective
1.
Blindat i Cartierul Nr. 44 66

2. Regimentul 1 Care Lupt Târgovi te 600

3. Regimentul 2 Care Lupt Bucure ti 500

4. Regimentul 3 Vân tori Moto Târgovi te 500

5. Regimentul 4 Vân tori Moto Bucure ti 500

6. Regimentul 1 Artilerie Moto Bucure ti 450

7. Batalionul Specialit i Moto Câmpina 300

8. Batalionul Geniu Moto Pite ti 177

NOT : Companii de garnizoan nu avem concentrare sau Efective
mobilizate M.St.M.

eful De Stat Major

Lt. col.
N. Cristea

eful Biroului 1 Mob.-Org.

C pitan
R. B rb cioru

C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 27, fila 359.

224
 *
* *

DOCUMENT NR. 31

SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ÎNZESTR RII ARMATEI

DIREC IA SUPERIOAR TEHNIC
DIREC IA TEHNIC
Nr. 501530 T din 24 iunie 1942
SUMAR:
Relativ la fabricarea
în ar a carelor de lupt i
autoblindatelor.
M.D.R. a prezentat S.S.I.A.
care not asupra studiilor ce-au f cut
i din informa iile date de ing. Ioan,
rezult ca urmare fabricarea autotractorului
n. H.P.Z., a unui tank de 20 tone Mercedes
i un autocamion Ford i un autoturism Ford.
Vom discuta chestiunea ce dl. S.S.I.A.
la înapoiere i apoi vom da r spuns.

REFERAT
Cu nr. 343.848/11.06.1942, Marele Stat
Major Sec ia a IV-a i Subsecretariatului de Stat
al Înzestr rii Armatei s studieze modalitatea
fabric rii în ar a carelor de lupt i
autoblindatelor, întrucât are informa ii c Statul
German nu poate livra asemenea materiale.
În conformitate cu rezolu iile puse pe
aceast adres , Direc ia Tehnic cu onoare
refer ,
Din informa iile ce avem o Comisie
special a Subsecretariatului de Stat al Înzestr rii
Armatei format din reprezentan ii industriilor
din ar i un delegat al Subsecretariatului de
Stat al Înzestr rii Armatei au vizitat mai multe
industrii din str in tate, în vederea cump r rii

225
unei licen e pentru fabricarea în ar a unui car
de lupt .
Direc ia Tehnic nu a luat parte la
lucr rile acestei comisii i nu cunoa te
concluziile la care s-a ajuns în aceast chestiune.
Asupra posibilit ilor de fabricare în ar
a carelor blindate, Direc ia Tehnic apreciaz :
Uzinele Rogifer au fost utilate i au
preg tit lucrul pentru fabricarea eniletei
Renault. Pe baza acestui utilaj, Uzinele Rogifer,
Re i a i Ford, au luat în studiu fabricarea
tractorului agricol rus „Stalinez”.
Subsecretariatul de Stat al Înzestr rii
Armatei a hot rât s se experimenteze i s se
defineasc performan ele tractorului Stalinez, tip
militar, pentru a se lua o hot râre relativ la
fabricarea acestui tractor în ar .
Dup cum s-a ar tat cu referatul Nr.
510.949/10.VI.1942, experimentarea tractorului
a fost întrerupt din cauza unui accident. Probele
s-au reluat cu un tractor sosit de la Odessa i sunt
în curs.
Marele Stat Major cere îns fabricarea
carelor de lupt i a autoblindajelor. Direc ia
Tehnic apreciaz c nu se poate trece direct la
fabricarea acestor materiale, ci este necesar a se
face toate eforturile s se înceap cu fabricarea
tractorului Stalinez, luându-se în paralel în
studiu fabricarea unui car de lupt mijlociu i a
unui car de lupt u or.
În acest scop, urmeaz a se cump ra
licen a fabric rii unui car de lupt mijlociu.
În ceea ce prive te carul de lupt u or,
fostele Uzine Malaxa urmau s fabrice carul R-1.
În acest scop i-au procurat planurile i desenele
de execu ie, de la Uzinele C.K.D., iar un car R-1
a fost adus pentru a fi demontat i a servi ca
model, la fabricarea pieselor.

226
 Întrucât s-a hot rât ulterior s se renun e
la fabricarea acestui car, carul model a fost dat
Centrului de Instruc ie al Moto-mecaniz rii,
pentru a fi folosit la instruc ie.
Direc ia Tehnic apreciaz c se poate
relua studiul fabric rii acestui car, întrucât
posed m deja desenele de execu ie.
În concluzie, Direc ia Tehnic apreciaz
c nu se poate trece direct la fabricarea
autovehiculelor blindate, ci industriile angajate
în aceast chestiune s preg teasc fabricarea
tractorului Stalinez i s duc în paralel, studii
pentru fabricarea autovehiculelor blindate.
Întrucât Direc ia Tehnic nu cunoa te
toate lucr rile Subsecretariatului de Stat al
Înzestr rii Armatei, referitoare la fabricarea
carelor de lupt , nu poate întocmi un proiect de
r spuns la adresa Marelui Stat Major.
Supunând cuno tin ei dumneavoastr
cele de mai sus, cu onoare v rug m, s
binevoi i, a hot rî.

DIRECTORUL DIREC IEI TEHNICE

General de Divizie
V. Negrei

/ EFUL SERVICIULUI MOTORIZ RII

Maior ing.Iosif Ni escu

C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dosar nr.1966, f.15-

17

*
* *
DOCUMENT NR. 32

MINISTERUL AP R RII NA IONALE

SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ARMATEI DE USCAT
Direc ia Superioar a Motomecaniz rii

227
 JURNAL DE OPERA II
Perioada III-a
1 iulie 1942-30 septembrie 1942

DARE DE SEAM
cu privire la starea materialului motomecanizat la
data de 1 iulie 1942

A. Starea materialului auto.

În cursul lunii iunie a.c. toate atelierele auto de la Vest de Nistru,
- ale Armatei i particulare – au lucrat la men inerea în bun stare a
materialului auto apar inând unit ilor aflate la Vest de Nistru, material
folosit la serviciile curente i la coala conductorilor precum i la
executarea repara iilor autovehiculelor foste ale evreilor, cele înapoiate
de la Serviciul Statistic i cele venite de la Est de Nistru pentru repara ii
grele. Atelierele Ford – Român , Atelierele metalurgice Skoda – Tatra,
Atelierele Praga i Societatea Leonida au f cut excep ie i au continuat
s execute repararea autovehiculelor Marilor Unit i de la Vest de Nistru
greu deteriorate r mase din luna mai în aceste ateliere.
În perioada de timp 1-30 iunie a.c. s-au executat urm toarele
repara ii principale, în afar de lucr ri curente: 56 autotractoare; 390
autocamioane; 49 autocamionete; 295 autoturisme; 57 motociclete; 2
Care de Lupt R.1; 5 Care de Lupt R.2; 6 Care de Lupt R.35.
La data de 1 iulie situa ia materialului motomecanizat al Armatei
este bun în toate Marile Unit i, m surile luate pentru o bun folosire i
între inere a autovehiculelor i pentru asigurarea la timp a repara iilor în
atelierele mobile proprii sau fixe aflate pe teren, au determinat p strarea
întregului material în stare mai bun . Se eviden iaz o grij deosebit
pentru acest material i un control real condus de ofi erii controlori ai
Direc iei preg ti i în acest scop.
Lista pieselor de schimb este singurul obstacol în p strarea
întregului material în serviciu. Toate interven iile au fost continuu f cute,
f r nici un rezultat.
Cu ma inile, piesele de schimb i cauciucurile capturate, unit ile
Corpului 6 Armat , Corpului 7 Armat , Corpului Vân tori de Munte i
Regimentele purtate de cavalerie i-au completat în orice caz toate
nevoile de transport. Surplusul oprit de unele Divizii în mai mare
cantitate va fi un impediment deoarece cantitatea carburan ilor primi i
din depozitele germane va fi limitat la necesarul autovehiculelor din

228
compunerea normal ; din aceste motive va fi nevoie s se retrag tot
materialul auto ce nu va putea fi folosit în opera iunile ulterioare normal
i cu u urin i Deta amentele capturi vor lucra în acest sens.
Analizând repara iile executate în cursul lunii iunie i starea
materialului la 1 iulie a.c. rezult ceea ce se arat în graficele anexate i
anume:
- Corpul 5 Armat … eniletele sunt în curs de predare…
- Divizia Blindat dispune de materialul întreg de r zboi în
perfect stare, bine în eles cu excep ia Carelor de Lupt . Într-adev r i
ultimele 29 tractoare sunt reparate i din ele 27 vor fi recep ionate
r mânând ultimele 2 aproape distruse s fie ref cute radical. Carele de
Lupt în bun stare dep esc necesarul Regimentului i s-a trecut la
constituirea e alonului de rezerv . Cum a sosit un nou stoc de 10 piese
din cele 25 comandate i cum restul se expediaz la 15 iulie a.c. rezult
c în prezent sunt 104. Care de Lupt în bun stare i la finele lunii iulie
Divizia va dispune de 118 Care de Lupt , plus 5 sosite de la Pilsen.
- Carele de Lupt R.35 au intrat în faza realiz rii. Aproape toate
piesele comandate în ar au fost primite i s-a trecut la repara ii i
montarea Carelor ref cute complet.
B. M suri mai importante luate în cursul acestei luni.
- Continuat cu transformarea autosanitarelor Ford-Canadian. Din
66 primite de la înapoiat 48 transformate.
- Din Germania au sosit: … 25 perechi enile pentru Carul de
Lupt R.35…
C. Situa ia materialului capturat.
Din Basarabia, Bucovina i regiunea Odessa s-a recuperat
materialul ar tat în tabelul anex . Printr-o dare de seam separat s-a
înaintat în detaliu situa ia materialului capturat din Odessa, situa ie care
va fi îndreptat prin m surile hot râte de Domnul Subsecretar al
Înzestr rii, în urma celor constatate pe loc.
Din restul Transnistriei s-a strâns pân la 21 iunie un num r de
11 tancuri, 29 tanchete, 18 autoblindate, 10 tractoare i camioane i circa
50 vagoane piese diferite rezultate din demontare.
Din regiunile Harcow i Crimeea nu se poate raporta în mod clar
i precis ceea ce s-a putut recupera, deoarece toate Marile Unit i au
oprit cât au putut lua, tot ce a fost în bun stare. Corpurile de Armat au
constituit anumite parcuri ce s-au putut strânge i urmeaz s se mai
recupereze material numeros ce se g se te înc în tren. E important c tot
materialul auto l sat de Divizii are lipsuri din piesele vitale, care trebuie

229
fabricate i cere timp precum i cauciucuri. Pân la finele lunii iunie nu
s-a putut aduna i expedia nici un material, deoarece nu era precizat
dreptul for elor române de a lua în proprietate materialul pe care l-au
capturat.
Echipe de osta i speciali ti au fost trimi i în ambele zone i în
prezent au intrat în compunerea Deta amentelor Marelui Stat Major
(Z.I.).

Iulie 1942

A. LUCR RI EXECUTATE

1) Organizare
- S-a propus i s-a aprobat ca paza Depozitelor de carburan i de
front i de rezerv s fie date în seama Batalioanelor de Instruc ie i
Repara ii Auto, prin înfiin area unei companii de paz carburan i de
fiecare Batalion.
- S-au trecut la executarea înfiin rii atelierelor fixe de repara ii
auto Bra ov i Timi oara, recep ionându-se localurile respective. În
prezent se doteaz aceste ateliere cu utilajul necesar.
- S-au inspectat Batalioanele 1, 2 i 4 Instruc ie i Repara ii Auto
la lucr rile de mobilizare, echipamentul i materialul auto necesar la
mobilizare.
- S-au mobilizat: Sec ia 102 autocisterne de c tre Batalionul 4
Instruc ie i Repara ii Auto i Depozitul carburan i nr. 44 mobil de c tre
Batalionul 2 Instruc ie i repara ii auto.

2) Instruc ie
- S-a întocmit Decretul – Lege pentru înfiin area colii de
Subofi eri tehnici auto i submai tri militari mecanici pentru trupele
motorizate.
- Idem pentru înfiin area i func ionarea a 6 gimnazii industriale
pe lâng unit ile de instruc ie auto din subordinea Direc iei.
- S-au întocmit instruc iunile cu privire la instruc ia tehnic i de
lupt a Batalionului de Pionieri motorizat.
- S-a întocmit Decizia Ministerial pentru examinarea
candida ilor colii de Ofi eri Mecanici.
- Idem pentru examinarea candida ilor colii de Subofi eri
Tehnici i Submai tri militari mecanici.

230
 - S-au chemat de la unit i la Batalioanele de Instruc ie i
Repara ii Auto oamenii necesari pentru a urma cursurile de formare i
specializare conductori auto, seria 5-a.
- S-au examinat conductorii auto seria 4-a care au ob inut
permise militare de conducere auto.

3) Dotare
Materiale auto noi sosite din str in tate.
- 50 autocamioane Klockner Deutz care sunt în curs de rodare,
dup care vor fi distribuite la unit ile operative;
- 10 autocamioane Skoda idem;
- 2 autoateliere Skoda idem;
- 10 Care de Lupt distribuite la Regimentul 1 Care Lupt ;
- 100 autocamioane Mercedes în curs de rodare la Batalionul 4
Instruc ie i Repara ii Auto dup care vor fi distribuite unit ilor
operative;
- 6 autoturisme Praga idem.
Distribu ii de autovehicule noi.
- 121 autocamioane diferite noi, rodate la unit i operative;
- 23 autoturisme Horch i Stöewer i Ford Taunus la
Comandamentele Diviziilor operative;
- 5 motociclete B.M.W. idem.
Distribu ii de ma ini de la o unitate la alta pentru egalare i
completarea deficitelor.
- 111 autocamioane
- 1 autocistern
- 1 autoatelier
- 3 autosanitare
- 5 autoturisme i
- 20 motociclete
Autovehicule distribuite la unit i provenite din capturi:
- 18 autocamioane
- 1 autocistern
Autovehicule evreie ti i de rechizi ie distribuite la unit i:
- 9 autoturisme.
Materialele i piese de schimb primite din str in tate în
depozitele Direc iei:
- 9 vagoane i 32 l zi diferite piese schimb pentru ma ina Skoda,
Scintilla, Tatra i motocicleta Zündapp.

231
 Piese de schimb din ar :
- 3 vagoane de la firma Ford
- 1 vagon de la diferite firme.

Cauciucuri
Primite din Germania
- 100 buc i de 975/20 i 1500 buc. de 32/6
Primite din ar
- 1093 buc i de 32/6 i 600 buc i diferite dimensiuni.
Materiale expediate pe front
- 3 vagoane piese de schimb pentru ma ina Ford
- 4 vagoane pentru diferite ma ini i
- 1 vagon cu o el pentru arcuri.
- 600 buc i de cauciucuri 975/20, 150 buc i de 30/5 i
- 300 buc i diferite dimensiuni.
- 15 sta ii de vulcanizare, 36 de sta ii de între inere.

Autovehicule echipate cu cauciucuri

- 170 camioane Mercedes Benz cu 7 cauciucuri
- 503 camioane Mercedes Benz cu 4 cauciucuri i
- 70 camioane Klocner Deutz cu 7 cauciucuri
- 20 camioane Klocner Deutz cu 4 cauciucuri
- 110 camioane Ford cu un rând de cauciucuri i
- 31 motociclete B.M.W. idem.

Carburan ii
- S-au trimis în cursul lunii iunie, urm toarele trenuri de
carburan i:
- La Depozitul carburan i Kerson 5 trenuri cu o capacitate de
1652 tone.
- La Depozitul carburan i Trihati i Zaporoje 2 trenuri cu o
capacitate de 264 tone, 55 butoaie uleiuri gargoyle din care 4642 kg.
BB., 300 kg.B i 2000 kg. arctic.
- S-a expediat Regimentului 1 Care Lupt pentru Divizia
Blindat 57 butoaie ulei gargoyle mobiloil BE. în greutate neto de
10.064 kg.
- S-a înfiin at depozitele de carburan i Varvarovka în care s-au
depozitat pân în prezent 360 tone produse petrolifere în 2000 butoaie de
zinc.

232
 - S-a înfiin at depozitul de carburan i Zaporoje în care s-au
expediat pân în prezent 228,8 tone produse petrolifere.
- S-a întocmit i aprobat Decizia Ministerial i Conven iunea cu
Soc. Distribu ia pentru rechizi ionarea i predarea depozitelor de produse
petrolifere din Moldova, Bucovina i Basarabia, fost proprietate
evreiasc .
- S-a întocmit i înaintate la Pre edin ia Consiliului de Mini tri,
M.A.N. Cabinet i Marelui Stat Major Darea de Seam cu situa ia
carburan ilor i depozitelor din baza material .
- Idem situa ia stocurilor de carburan i i stadiul construc iei
depozitelor de carburan i subterane din interior.
IV. Adunarea, clasarea, între inerea i repararea materialului
propriu sau capturat.
- Material blindat sovietic adunat din Transnistria de c tre
echipele trimise conform ordinului Marelui Stat Major Nr. 87037/1942 i
expediat c tre depozitele din ar :
- 5 tancuri reformate
- 24 tanchete reformate
- 4 autoblindate reformate
- 16 a iuri reformate
- 2 tanchete de reparat i
- 4 vagoane fier vechi.
Se continu lucrul pentru identificarea întregului material aflat
înc pe teren.
Repara ii
În cursul lunii iunie s-au reparat în atelierele particulare i
militare sub controlul Direc iei superioare a Motomecaniz rii
urm toarele autovehicule:
- 53 tractoare
- 147 camioane i camionete
- 3 Care Lupt R.2
- 138 autoturisme diferite
- 21 motociclete
- 13 enilete

Lucr rile administrative

- S-a intervenit la Ministerul Ap r rii Na ionale Direc ia
Contabilit ii pentru repartizarea sumei de lei 195.969.111 reprezentând

233
cota de credit necesar între inerii i repara iilor autovehiculelor armatei
pe luna august 1942.
- S-a intervenit la Ministerul Ap r rii Na ionale Direc ia
Domeniilor Militare ca s aprobe devizele pentru procurarea uneltelor i
materialului contra incendiului, urgent necesar Depozitului Parc al
Armatei Târgovi te care în prezent este complet lipsit de asemenea
materiale.
S-a ob inut ca s se confec ioneze de A.P.A.C.A. 230 perechi de
bocanci diferite m rimi pentru copii de trup i s-a cerut aprobarea
pentru a se repartiza i bluze i chilo i necesari acestor copii la unit ile
din subordine.
- S-a stabilit cantit ile de carburan i primite de Guvern mântul
Transnistriei contra bonuri tip M.A.N. în vederea lichid rii lor din
gestiune.
- S-a cerut la Ministerul de Finan e Direc ia Mi c rii Fondurilor
s se fac decontarea valorii acestor carburan i pe seama
Guvern mântului Transnistriei.
- S-a urm rit i stabilit – în parte – cantit ile de carburan i
preluate de depozitele Soc. Distribu ia de la depozitele pe roate ale
armatei, în vederea urm ririi decont rii i lichid rii acestor cantit i din
gestiune.

VI. Cazarea trupelor i depozitarea mat. Armatei.

Se prezint în condi ii bune.

B. GREUT I ÎNTÂMPINATE

1). Organizare-Mobilizare
- Batalioanele de Instruc ie i Repara ii Auto au mari deficite în
personal inferior specializat auto pe ma ini.
2). Dotare
- Rodarea autocamioanelor noi, ce trebuie distribuite la unit i se
face cu greutate, din cauza lipsei de personal inferior de conducere.
3). Adunarea materialului capturat
- Ca i în luna trecut nu s-a putut executa în ritmul dorit din
cauza lipsei de mijloace pentru tractare i transport precum i a
personalului redus de care se dispune.

234
 DARE DE SEAM
cuprinzând

1). Situa ia i starea materialului auto, situa ia i activitatea

atelierelor auto militare.
2). Înf ptuirile în formarea cadrelor specializate i conductorilor
auto.
3) Materialul auto sosit, rodat i repartizat.
4). Situa ia carburan ilor.
5) Situa ia materialului capturat.

A
SITUA IA I STAREA MATERIALULUI AUTO,
SITUA IA AUTOATELIERELOR MILITARE

Situa ia numeric a materialului motorizat i mecanizat

proprietatea armatei este ar tat în tabelul anex nr. 1.
Starea acestui material se men ine la fel ca la finele lunii iunie
a.c.. În cursul lunii iulie atelierele fixe i mobile auto au fost folosite în
mod judicios pentru men inerea autovehiculelor în stare de folosire,
dovedindu-se o în elegere a r spunderi la toate cadrele din unit ile i
forma iunile motomecanizate.
Prezen a ofi erilor controlori specializa i ai Ministerului Ap r rii
Na ionale pe lâng Corpurile de Armat a dat rezultate foarte bune i
asigur luarea la timp a m surilor necesare pentru înl turarea st rii rele
la unit i.

1. Situa ia la Est de Bug

Situa ia materialului auto apar inând Marilor Unit i de pe coasta
de Nord a M rii de Azov i din Crimeea a fost verificat de Directorul
Superior al Motomecaniz rii înso it de ofi erii controlori respectivi i
acest material se g se te în bun stare de întrebuin are.
1). Pe coasta de Nord a M rii de Azov.
a). La Comandamentul Armatei a 3-a
Armata a 3-a a sosit Mariupol f r mijloace de transport proprii
i numai cu autovehiculele Cartierului, deoarece Batalionul 4
autotransport a fost oprit în Transnistria de Marele Stat Major pentru a fi
înlocuit.

235
 Batalionul 3 Auto organizat i dotat cu material nou de c tre
Direc ie, fiind mobilizat i preg tit, s-a dispus trimiterea lui urgent pe
C.F. ceea ce s-a executat din ziua de 11 august.
Toate autoturismele sunt în bun stare. Cum pân la sosirea
Batalionului 3 autotransport cu atelierul s u mobil, nu va dispune de
ateliere, între inerea curent a ma inilor se execut în atelierul propriu
organizat de Cartier.
b) La Comandamentul Corpului de cavalerie
La Compania autotransport cu 60 autocamioane Mercedes,
Sec ia auto a Cartierului, Compania de poli ie, Batalionul de pionieri i
Escadronul transmisiuni, autovehiculele au fost g site în stare bun de
folosire. Atelierul mobil completat cu sec ii noi de ma ini unelte a fost
fixat i organizat pentru a da un randament mare, ceea ce a permis
repararea la timp a autovehiculelor panate sau deteriorate.
Fa de tabelele de dotare, toate unit ile i forma iunile auto
sunt în deficit, dar existentul este fixat de Marele Stat Major. Cu
materialul capturat s-au completat nevoile în condi iuni bune. Are
personal de conducere auto lips din cauza pierderilor inerente pe timp
de un an i s-a dispus imediat completare a acestor lipsuri.
Starea cauciucurilor – dac în prezent este înc bun – trebuie s
constituie prima grij în aprovizionarea materialului auto i în acest scop
se a teapt acordul pe baza c ruia Depozitele germane de pe front s
poat înlocui cauciucurile reformate.
c) Divizia 6-a Cavalerie
La aceast Mare Unitate starea materialului auto a fost foarte rea
la 1 aprilie când din 79 autovehicule nu erau bune decât 28. Lipsa unui
atelier mobil propriu a fost una din cauzele acestei st ri.
Înfiin area i organizarea unui atelier auto foarte bogat i bine
dotat a permis repararea autovehiculelor i la începutul luni august toate
autovehiculele au fost g site bune, vopsite kaki i în ordine. În plus
Divizia i-a completat toate nevoile cu autocamioane capturi în foarte
bun stare.
d). Divizia 5-a Cavalerie
i-a organizat un atelier mobil care a fost completat i dotat de
ofi erul controlor, a a c repara iile s fie asigurate la timp i bine.
Autovehiculele i Carele de Lupt ale acestei Mari Unit i sunt în bun
stare i bine între inute.
e) Divizia 9-a Cavalerie

236
 A sosit în zona Corpului de Cavalerie dotat cu un atelier mare
Matra Werke i cu tot materialul auto bine îngrijit i în stare bun de
folosire. Are necompletat deficitul în autovehicule fa de dotarea fixat
de Marele Stat Major, aceasta deoarece nu a avut ocazia de a captura
material auto sovietic.
Am dispus ca ofi erul controlor s înfiin eze i organizeze un
atelier propriu mai mobil, urmând ca atelierul Matra s fie dat înapoi
Corpului 1 Armat .
f) Regimentul 2 Artilerie Grea
Situa ia acestei unit i este foarte bun , toate autotractoarele
fiind în perfect stare. A primit pentru autotractoarele Skoda toate
cauciucurile lips i dispune de ateliere mobile foarte bine dotate i
încadrate.
g) Comandamentul Corpului 2 Armat
Fiind venit din Transnistria unde a avut toate posibilit ile s - i
pun în ordine i s - i completeze autovehiculele, are o situa ie bun .
Autovehiculele rechizi ionate de i sunt în stare de func ionare, au nevoie
de cauciucuri noi i sunt pu in rezistente de i au necesitat cheltuieli
pentru a fi folosite.

2. În Crimeea
a) Corpul Vân torilor de Munte
Întreg materialul se g se te în bun stare, aceasta datorit unei
bune organiz ri a repara iilor într-un atelier foarte bine organizat pentru
orice fel de repara ii ca turn ri de piese i recondi ion ri de motoare. În
graficul al turat se arat starea materialului pe categorii. Este de
remarcat faptul c pe timpul opera iilor de la Sevastopol nici o ma in nu
a fost panat i toate transporturile au func ionat perfect sub
supravegherea intens a ofi erului controlor.

b) Divizia 8-a Cavalerie

Atât Regimentul purtat cât i Compania auto i Compania de
cercetare, au materialul auto i Carele de Lupt în bun stare. La
autocamioanele Praga e nevoie de o revizuire general a motoarelor,
deoarece consumul de ulei e m rit.
Aceast Divizie a avut în luna aprilie pu ine autovehicule în bun
stare; organizarea unui atelier propriu foarte bine dotat i trei
autocamioane capturi a permis repunerea întregului parc de autovehicule
în ordine. În atelier se execut orice lucr ri.

237
 Divizia mai dispune i de un bogat depozit de piese de schimb,
din ar i capturi.
c) Comandamentul Corpului 7 Armat
La acest Comandament între inerea materialului auto bine
asigurat prin atelierul mobil Matra care e folosit cu un foarte bun
randament. Compania autotransport are autovehiculele în bun stare i
bine între inute.
d) Deta amentul Corne (Korne)
i la aceste dou Regimente purtate este aceia i situa ie bun .
Atelierele sunt bine organizate i cu autovehiculele capturate sunt
completate deficitele i nevoile complimentare. Întreg materialul este în
stare bun îns toate autocamioanele Praga trebuie complet revizuite în
care scop s-au f cut propuneri Marelui Stat Major. Pentru aceast
revizuire s-a c utat s se procure piesele de schimb comandate în
Germania care nu ne-au sosit i s-a reu it s se fabrice în ar i la
Mariupol într-o uzin sovietic de Care de Lupt piesele necesare în
prima urgen .

3. Între Done i Don

Corpul 6 Armat
Activitatea intens a acestui Corp de Armat atât în faza
defensiv cât i în înaintarea – spre Don a cerut o folosire continu a
materialului auto. Între inerea i repararea autovehiculelor accidentate s-
a f cut cu mai multe greut i îns capturile au permis completarea
nevoilor i astfel folosirea autovehiculelor în condi ii mai normale.
Neputându-se inspecta materialul auto, din cauza continuei
deplas ri, stare lui rezulta din raportul trimis de ofi erul controlor pe baza
c ror constat ri s-au luat urm toarele m suri:
- Gresarea ma inilor s se fac la timp.
- Acidul de la acumulatori lips -s fie pus i s nu se înlocuiasc
cu ap simpl .
- S se execute controlul i între inerea ma inilor la terminarea
unei mi c ri; s nu se neglijeze aceast opera ie din cauza oboseli
personalului conductor.
- Atelierele s lucreze pe echipe i s fie aprovizionate la timp cu
materialul necesar, în care scop s se organizeze câte o dub cu piesele
de schimb la fiecare atelier.
- S se pun numerele noi de circula ie i s se înregistreze
ma inile capturi care nu au nici un num r.

238
 - S se termine cu uniformizarea ma inilor prin vopsirea lor în
culoarea kaki.
- S se fac inspec ia ma inilor înainte de încolonare.
Întregul material auto din Marile Unit i ale Corpului 6 Armat
este în stare de întrebuin are, dar nu se cunoa te propor ia celui aflat în
ateliere; numai dup ce unit ile vor termina faza actual a opera iunilor
se va putea cunoa te situa ia precis .
Regimentul 1 Artilerie Grea g sit cu materialul auto în ordine i
în bun stare. Atelierele au fost în plin activitate.

2. Situa ia la Vest de Bug

Toate Marile Unit i care nu au plecat, dispun de tot materialul
reparat, vopsit i în stare bun .
1) Divizia Blindat
Din graficele al turate se vede c nu se mai g sesc în ateliere
decât:
- 12 autotractoare reparate i pentru care s-a a teptat numai
sosirea pistoanelor i a unor sisteme de ansamblu distruse. S-au fabricat
pistoanele în ar , s-a f cut proba de rezisten i s-a dispus montarea
definitiv , cu acest material, a a c i majoritatea acestor autotractoare s
poat fi luate de unit i la plecare.
- 31 autotractoare Tatra i Skoda care au fost folosite în aplica ie
i instruc ie se g sesc în atelierele unit ilor i au numai u oare repara ii.
Fa de totalul de 669 ma ini, reprezint propor ia de 6,3% care este cu
totul redus sub normal.
- 76 autocamionete capturi care sunt în stare de folosire, dar nu
au fost revizuite i nu au suferit repara ii radicale. Sunt trecute acum în
ateliere pentru aceste opera iuni. În realitate majoritatea din ele vor
încadra unit ile la plecare i o mic parte vor fi l sate la P.S. pentru
serviciu i instruc ie.
- 21 autoturisme, 12 auto tous-terrains i 31 motociclete care au
fost folosite la coala recru ilor i în aplica ii i sunt în repara ii curente.
Situa ia Carelor de Lupt R.2 este foarte bun i corespunde
planului de baz al repara iilor. În prezent se dispune de 137 Care de
Lupt reparate radical i numai deci cu 15 mai mult decât necesitatea
Diviziei Blindate cu rezerva respectiv . În prezent se mai g sesc în
Uzinele Metalurgice ultimele 7 Care de Lupt care vor suferi radicale
repara ii fiind cele mai accidentate i cu sisteme întregi distruse. i
acestea vor fi puse în bun stare cel mult pân la 15 septembrie. În cursul

239
lunii iulie 7 Care de Lupt din cele reparate au fost din nou scoase din
serviciu de Regiment cu ocazia form rii noilor conductori de Care i au
fost din nou reparate de Uzinele Metalurgice.
Repararea i repunerea în stare bun a Carelor de Lupt R.35 se
continu în Atelierele „Leonida” cu piesele de schimb fabricate în ar .
16 Care de Lupt sunt date Regimentului, cu ele fiind dotate plutoanele
de coal trimise de Marele Stat Major pentru instruirea noului
contingent. Randamentul repar rii este de 7 Care lunar dac se g se te
sârma electric necesar i dac chiulasele se pot fabrica în ar .
Repara iile se fac foarte greu din cauz c aceste Care sunt foarte variate
în construc ie i piesele trebuie confec ionate i finisate separat pentru
fiecare Car în parte. Procurarea acestor Care de Lupt din Fran a s-a
f cut în faza taton rilor i atât cele din ara noastr , cât i cele din fosta
armat polon difer între ele.
2) Corpul 1 Armat
Situa ia ar tat în graficul al turat se refer la Comandamentul
Corpului 1 Armat plecat, la Marile Unit i înc neplecate i la
Regimentul 6 Artilerie Grea. Din acest grafic reiese c tot materialul auto
este în foarte bun stare. În ateliere se g sesc numai 21 autocamioane i
11 autoturisme, parte din cauza serviciului i majoritatea venite de pe
front pentru reparat.
3) Corpul 3 Armat
Starea materialului este foarte bun . Toate autotractoarele,
autoturismele tous-terrains, motocicletele i eniletele sunt reparate i în
perfect stare; din 148 autocamioane i 118 autoturisme sunt 28
autovehicule intrate în ateliere din cauza întrebuin rii continue pentru
aprovizion ri i diferite alte transporturi ordonate de garnizoan .
4) Corpul 4 Armat
i în aceast Mare Unitate, autovehiculele sunt în stare bun ,
dup cum se arat prin graficul anex . Cele 6 autotractoare din 146 i 20
camioane din 187, aflate în ateliere sunt rezultatul transporturilor
continue ce se ordon pentru asigurarea nevoilor de aprovizionare i
instruc ie.
5) Corpul 5 Armat
Starea întregului material auto este foarte bun dup cum rezult
din graficul respectiv.
Cele 6 enilete aflate în uzinele „Rogifer” sunt reparate i primite
de unit i.

240
 3. Concluzii
Constat rile rezultate din inspec ia f cut la toate Marile Unit i
de la Est de Bug – cu excep ia Corpului 6 Armat – permit s se
conchid c în acest an de r zboi materialul auto este folosit i îngrijit în
condi ii normale. Atât conduc torii auto cât mai ales ofi erii i subofi erii
comandan i ai unit ilor i forma iunilor au ajuns s cunoasc cauzele
care au f cut s ajungem în toamna anului 1941, cu aproape tot
materialul auto scos din serviciu i s aplice toate m surile necesare
pentru a se dispune permanent de autovehicule în stare de întrebuin are.
Completarea dot rii cu material capturat a fost o cauz în plus
care a f cut s se p streze autovehiculele în stare bun .
Autovehiculele Praga (continuu men inute pe front), din dotarea
Corpului de Cavalerie de i sunt în stare de a fi folosite, au nevoie de o
revizuire general i de recondi ionare a motoarelor, opera ie care nu se
poate face decât, în ordinea e alon rii, la Mariupol unde e o uzin mare
care fabric piesele necesare, sau la Tiraspol unde este organizat un
atelier militar mare de gradul 1 cu toate posibilit ile pentru orice
repara ii grele. Dac aceste autovehicule vor fi folosite în aceast stare
desigur c motoarele lor vor primi uzuri i mai mari i recondi ionarea
lor va cere mult mai multe piese de schimb care nu ne vin din Germania
i trebuie fabricate în ar .
În schi a anex se arat dislocarea tuturor atelierelor mobile i
fixe auto ale armatei. În afar de aceste ateliere fiecare Divizie i unitate
motorizat dispune de câte un atelier improvizat pe autocamioane dotat
cu ma ini unelte i material prim cu care s poat executa orice lucr ri de
gradul 2.

B
ÎNF PTUIRILE ÎN FORMAREA I INSTRUIREA CADRELOR
SPECIALIZATE I CONDUCTORILOR AUTO MILITARI I
CIVILI
I

Formarea i instruirea cadrelor

La finele lunii iulie a.c. colile de ofi eri activi i rezerv , de
subofi eri activi i rezerv i de submai tri activi i rezerv au continuat
activitatea cu urm toarele efective:

241
Nr. Denumirea Categoria Anul Efectiv Observa ii
crt. colii
1. coala Ofi eri Activi I 115 + În stagiu în
Mecanici Rezerv I 40 atelierele mari
2. coala I 167 auto
Subofi eri Activi II 392
tehnici auto Rezerv I 83
3. coala de I 71
submai tri auto Activi
II 97 +)
Rezerv I 95

Elevii colii de ofi eri au terminat stagiile în atelierele mari auto,

stagii care au fost de 3 luni pentru elevii colii ofi eri activi i de 2 luni
pentru ceilal i. În prezent se g sesc în concediu de 30 zile.
To i elevii colii de Subofi eri au continuat cursurile practice i
aplica ii în coal .
Elevii colii de submai tri sunt în stagiu în atelierele mari auto.
În plus, s-a intervenit i s-a reu it s se duc în Batalioanele de
Instruc ie auto 371 absolven i ai Liceelor industriale specializa i în
electro-mecanic i meseriile legate de repara iile materialului auto.
Ace tia dovedi i foarte slabi la lucru practic, prin stagiu cu plat în
atelierele noastre timp de 3 luni vor deveni buni meseria i auto i la
încorporare vor fi repartiza i unit ilor motomecanizate auto. Seria I cu
224 elevi termin practica la 1 septembrie.
De asemenea s-a intervenit i s-a admis de Marele Stat Major ca
1/3 din absolven ii colii Politehnice s fie repartiza i motoriz rii i s
fac stagiul militar în coala militar de ofi eri. Rezultatul este foarte
bun deoarece, încazarma i timp de 4 luni jum tate, au devenit elemente
de valoare pentru încadrarea unit ilor motomecanizate ca ofi eri de
rezerv tehnici. La 15 august vor trece la stagiu în aceste unit i pentru o
durat de 2 luni.
II
Formarea conductorilor auto

1) Pentru formarea conductorilor auto militari, seria 5-a i-a

continuat cursurile în Batalioanele de Instruc ie auto ale Direc iei i la 30
august absolven ii se vor prezenta la unit ile de origine pentru a dubla

242
pe conductorii vechi. Seria 5-a fiind format numai din contingente 1942
i 1943, s-a c utat s se treac la preg tirea elementelor tinere pentru
mânuirea materialului auto.
La Batalioanele de Instruc ie Auto în seria 5-a se preg tesc 2565
elemente repartizate astfel:

Cursurile

Vulcanizatori
Formare auto

Specializare
Unitatea

Nr.

Total
Formare
moto
auto
crt.

Batalionul 1 Instruc ie
1. 343 209 135 - 705
Auto
Batalionul 2 Instruc ie
2. 410 100 68 59 637
Auto
Batalionul 3 Instruc ie
3. 324 231 116 - 671
Auto
Batalionul 4 Instruc ie
4. 197 267 88 - 552
Auto

5. TOTAL 1274 807 425 59 2565

Pe lâng aceste elemente, s-au mai organizat pe baza

Directivelor date ini ial i cursuri de formare în Regimentele
motomecanizate aflate în ar , care au avut posibilit i ca cele ale
Diviziei Blindate i Regimentele de Artilerie Grea.
În cursul unui an, pân la 1 iunie a.c. s-au format 7347 elemente
dup cum se arat în anexa Nr. 1.
2) Pentru formarea conductorilor auto civili, Comitetul – condus
de Direc ie, dup trecerea colilor particulare i de Stat la Ministerul
Ap r rii Na ionale, a continuat cu organizarea i controlul cursurilor, cu
care ocazie s-a constatat c la unele coli nu s-a p r sit vechea
mentalitate de a specula elevii i a se trage maximum de profit neglijând
cursurile propriu zise. Pentru st vilirea acestui r u, s-au luat m suri
legale de constrângere. De asemenea, sunt Directori de licee industriale
care au dat dovad de indiferen sau neîn elegerea misiunii lor i pentru

243
îndreptare, cei vinova i au fost sanc iona i prin Ministerul Culturii
Na ionale.
Prima serie de absolven i sub noua organizare a colilor a ie it la
finele trimestrului aprilie – la 1 iulie a.c. – i rezultatul este relativ bun
dac se are în vedere c ne g sim la prima etap spre îndreptare. Din 721
înscri i la examen a reu it un num r de 508 adic 70%.
Pentru viitor s-au luat m suri represive, închizându-se colile
care au dat rezultate negative la examen sau care nu s-au organizat
conform dispozi iunilor legale.
În tabelul de mai jos se arat ce coli au r mas s formeze
conductori auto i vor r mâne în trimestru octombrie:

Nr. Perioada Licee Gimnazii coli

crt. industriale industriale particulare
1. 1 iulie – 30 septembrie 14 13 20
2. 1 octombrie – 20 13 3 12
decembrie
Problema form rii unui num r mare de conductori auto este
rezolvat i nu mai constituie o grij pentru viitor.
În prezent în unit ile armatei se g sesc identifica i i utiliza i
30.600 conductori auto i în cursul acestui an au fost forma i de unit ile
armatei înc 5.000 conductori auto. Dac se ine seam c trimestrial se
preg tesc alte 2.000 elemente în Batalioanele de Instruc ie i Repara ii
Auto i dac se mai adaug ceea ce se mai formeaz continuu în
Regimentele motomecanizate, rezult în mod precis c nu mai e nevoie
s l s m s activeze coli, care în loc s formeze elemente bune, nu fac
decât s spolieze popula ia f r nici o con tiin a r spunderii i a cinstei.
Pe aceste motive Comitetul ata at Ministerului Ap r rii
Na ionale a decis s elimine toate colile care nu sunt organizate i
încadrate bine i s lase numai un num r care îns s poat corespunde
misiunii. Se va urm rii organizarea colilor de conductori numai în
colile de Stat care s fie subordonate Autorit ilor.

III
Pentru continuarea preg tirii i specializ rii ofi erilor i
subofi erilor afla i în prezent în unit ile motomecanizate sau care vor fi
repartiza i dup absolvirea colilor de ofi eri i subofi eri, s-a propus i

244
Marele Stat Major a aprobat i decis urm toarea organizare a preg tirii
cadrelor pentru motomecanizare:
- Ofi erii i subofi erii ce absolvesc cursurile colilor de ofi eri
infanterie, artilerie, cavalerie i geniu i se repartizeaz unit ilor
motomecanizate, vor urma un curs de specializare de 6 luni la Centrul de
Instruc ie Motomecanizat cu începere de la 1 aprilie 1943.
- Ofi erii i subofi erii afla i în unit ile motomecanizate i
nespecializa i vor urma cursuri de câte 3 luni la Centrul de Instruc ie
Motomecanizat de la 1 octombrie 1942.

IV
Pentru formarea viitorilor meseria i bine specializa i pentru
atelierele unit ilor motorizate, colile actuale de ucenici se transform
în ase coli tehnice industriale militare auto cu o durat de 6 ani; elevii
vor intra în aceste coli cu examen i vor fi primi i numai cei de 13-14
ani absolven i ai cursului superior primar.

V
Pentru ca instruc ia în unit ile motomecanizate s se fac pe
acelea i principii s-au difuzat urm toarele instruc iuni:
a) Instruc iuni tip rite i difuzate la unit i:
- Instruc iuni asupra circula iei pe drumuri în campanie;
- Instruc iuni pentru întrebuin area unit ilor i mijloacelor
anticar;
- Norme pentru îndrumarea instruc iei individuale i a
echipajului în unit ile Carelor de Lupt ;
- Norme pentru îndrumarea instruc iei tehnice i de lupt a
grupei de infanterie motorizat , a grupei mitraliere din unit ile de
infanterie moto i cavaleriei purtat .
- Instruc iuni provizorii pentru func ionarea i administrarea
atelierelor de repara ii auto.
b) De asemenea sunt întocmite i urmeaz a fi tip rite:
- Instruc iuni provizorii pentru instruc ia tehnic i de lupt a
unit ilor de Care de Lupt .
- Instruc iuni provizorii pentru instruc ia tehnic i de lupt a
unit ilor de infanterie i cavalerie purtat .
- Instruc iuni provizorii pentru instruc ia tehnic i de lupt a
unit ilor de motocicli ti.
c) În fine sunt elaborate i se examineaz :

245
 - Instruc iuni provizorii pentru instruc ia tehnic i de lupt a
grupurilor de cercetare ale Marilor Unit i.
- Instruc iuni provizorii pentru întrebuin area unit ilor de auto-
blindate.
- Instruc iuni provizorii pentru instruc ia tehnic i de lupt a
Batalionului de pionieri motorizat (înaintat Marelui Stat Major Sec ia 5-
a).
d) Sunt în curs de elaborare:
- Instruc iuni provizorii pentru instruc ia tehnic a unit ilor de
artilerie motorizat .
- Manualul cunoa terea autovehiculelor pe roate i enile.

VI
Concluzii
Se continu cu toat intensitatea pentru organizarea în condi ii
cât mai bune a cadrelor i conductorilor auto.

C
MATERIAL AUTO SOSIT, RODAT I REPARTIZAT

1) În cursul luni iulie au mai sosit urm toarele materiale:

- 50 autocamioane Klokner Deutz f r cauciucuri, ce sunt în curs
de rodaj.
- 10 autocamioane Skoda pentru macarale.
- 2 autoateliere Skoda f r cauciucuri ce s-au rodat.
- 10 Care de Lupt R.2 reparate
- 100 Autoturisme Mercedes f r cauciucuri care au trecut în
rodaj.
În acest timp s-au repartizat autovehiculele din tabelul anex Nr.
1.
În anexa Nr. 2 se arat situa ia autovehiculelor sosite în cursul
ultimului an fa de ceea ce s-a comandat.
2) În ultima lun au mai sosit în ar 4 vagoane cu piese de
schimb Skoda, 2 l zi piese de schimb A.D.G.R. i 1 vagon cu piese de
schimb Ford.
Nu s-a primit nimic din comenzile referitoare la materialul
Praga, comenzi f cute înc din luna octombrie 1942.

246
 Pân a se elimina aceast situa ie grea s-au dus tratative cu
industriile mari din ar pentru a asigura fabricarea i procurarea tuturor
pieselor necesare ma inilor armatei. Studiile sunt în curs, deoarece
lipsesc planurile acestor piese i nu se cunoa te calitatea materialului
folosit în fabrica ie i felul de tratare a lui.

C.S.P.A.M.I., fond Direc ia Superioar a Motomecaniz rii, dosar nr.

265, f. 1-26

*
* *
DOCUMENT Nr. 33

SUBSECRET. DE STAT AL ÎNZESTR RII ARMATEI

DIREC IA SUPERIOAR TEHNIC
DIREC IA TEHNIC
Nr. 502220T din 22 iulie 1942
S.III.I.N.
REFERAT

SUMAR
Relativ la punerea în
bun stare a carelor de
lupt capturate de la ru i.
Dosar 35G.
Cu adresa Nr. 347.659/14.VII.1942
Marele Stat Major face cunoscut c la
Regimentul 2 Care de Lupt sunt 28
care sovietice i în curs de strângere
alte 91 buc i i cere s se cerceteze
mai întâi carele aflate la Regimentul 2
Care de Lupt i a se raporta rezultatul
i Marelui Stat Major.
Totodat s se arate concluziile la care
s-a ajuns, în ceea ce prive te
modalitatea fabric rii în ar a carelor
de lupt .
La aceast chestiune Direc ia Tehnic
cu onoare refer :
Cu referatul Nr. 501.630/24.06.1942,
Direc ia Tehnic a propus, fa de

247
 cererea Marelui Stat Major:
2217/942 - de a se pune în stare de func ionare
materialul blindat;
- de a se folosi blindajele materialelor
provenite din capturi la fabricarea
în ar a carelor i autoblindatelor,
ca asemenea materiale s fie
adunate într-un parc în jurul
Bucure tilor, pentru a fi verificate
i cercetate am nun it.
Dumneavoastr a i fost de acord cu
propunerea Direc iei Tehnice i cu
Nr. 501.530/27.VI.1942, s-a f cut
cunoscut Marelui Stat Major.
Ca urmare a propunerilor noastre,
Marele Stat Major ne face cunoscut
c s-a adunat o parte din care i
cere s fie cercetate.
Pentru executarea ordinului Marelui
Stat Major, Direc ia Tehnic cu
onoare propune a se numi o
Comisie format din:
- Lt. col. ing. C. Ghiulai ca delegat al
Direc iei Superioare a Moto-
Mecaniz rii,
- Maior ing. Iosif Ni escu ca delegat
al Direc iei Tehnice,
- Un delegat al Regimentului 2 Care
de Lupt care s cerceteze carele de
lupt sovietice parcate la
Regimentul 2 Care de Lupt i s
fac propuneri de punerea lor în
serviciu.
În acest scop s-a întocmit al turatul
proiect de adres , c tre Direc ia
Superioar a Moto-Mecaniz rii
pentru a da ordin lt. col. ing.
Constantin Ghiulai s ia contact cu
Direc ia Tehnic , în aceast

248
 chestiune, precum i Regimentului
2 Care de Lupt pentru a numi un
delegat, i pe care cu onoare v
rug m s binevoi i a-l semna, în
cazul când sunte i de acord.

DIRECTORUL DIREC IEI TEHNICE

GENERAL DE DIVIZIE,
V. NEGREI
EFUL SERVICIULUI
MOTORIZ RII
Lt. Colonel,
Paul CESIANU

MEMORIU

Relativ la carele sovietice de diferite modele aflate depozitate în

curtea Regimentului 2 Care Lupt (Malmaison).
Conf. Ord. M.A.N. Direc ia Superioar a Moto-Mecaniz rii toate
carele provenite din capturi au fost îndrumate la Regimentul 2 Care de
Lupt unde urma s se execute o triere în vederea repar rii.
Cu începere din luna martie a sosit în regiment un num r de care
de lupt a a cum au putut fi ridicate din diferite localit i din Basarabia i
Transnistria.
Cu începere din luna mai a [u] început s soseasc i piese,
grupuri de organe, enile, unele bune, altele deteriorate etc. expediate de
c tre Comisiile de capturi.
În prezent un c pitan cu 60 osta i din acest regiment se g se te
în diferite localit i din Transnistria având misiunea de a ridica i
îndruma la acest regiment materialul blindat sovietic.
Conf. Ord. M.A.N. Dir. Sup. Moto-Mec. nr. 49.643 din
7.VIII.1942 s-a instituit o comisie de acord cu S.S.I.A. pentru studiul
posibilit ilor repar rii carelor ruse ti provenite din capturi.
Subsemnatul cu raportul nr. 9650 din 10.VIII.1942 am solicitat
de a face parte i eu din aceast comisie la începerea opera iilor.
Dir. Sup. Moto. Mecaniz rii cu Ord. nr. 54201 din 27.VIII.1942,
dup 17 zile comunic c s-a aprobat a face parte i subsemnatul.

249
 În ziua de 28.VIII.1942, m-am prezentat la Direc ia Tehnic
domnului general Negrei, raportând ordinul superior de participare în
comisie.
Membrii din comisia de clasare lt.col. inginer Ghiulai Constantin
i maiorul inginer Ni escu Iosif raporteaz domnului general Negrei c
lucr rile de clasare sunt gata nemair mânând decât ca subsemnatul s ia
cuno tin de ele i eventual, de a face propuneri sau lucrare în leg tur
cu chestiunea repar rii carelor ruse ti i studiul posibilit ilor.
În ziua de 1 septembrie la Dir. Tehnic am luat cuno tin de
dosarul Comisiei.
Întrucât repararea carelor ruse ti prive te în mare m sur
completarea materialului necesar Regimentului 2 Care Lupt i întrucât
subsemnatul prin împrejur rile ar tate, nu am putut participa la lucr rile
comisiei nici ca pre edinte, dup cum impunea gradul i vechimea de 17
ani în unit ile de care i nici ca membru, mai jos raportez urm toarele:

I. Regimentul 2 Care de Lupt este dotat cu Carul R.35 –

fabrica ie Francez -cu urm toarele caracteristici:
a) car de înso ire a infanteriei
b) nu poate intra în constituirea M.U. Blindate
c) vitez i armament adecvat misiunii de înso ire.
- tun scurt 360 m vitez secund
- pu c mitralier Z.B. adaptat prin înlocuirea
mitralierei Raibelle, pentru unificarea muni iei.
d) blindaj pân la 40m/m la turel .
e) suficiente organe de vedere.
- un episod frontal.
- dou diascoape laterale.
- mai multe deschideri de observare.
f) insuficiente organe de transmisie.
- comanda se execut prin exemplul
comandantului.
- nu are radio de i este prev zut cu toate
necesarele instala ii.
Regimentul 2 Care de Lupt a intrat în campanie cu 73 Care
Lupt R.35, constituite în 2 batalioane a 3 companii, fiecare companie a
3 plutoane, fiecare pluton a 3 care.
În urma pierderilor din campanie:
- 11 Care distruse prin lovire i incendiere,

250
 - 11 Care distruse prin loviri în aparatele principale.
Situa ia în prezent a celor 53 Care în curs de repara ie dau
urm toarea posibilitate de organizare:
- 2 batalioane a 2 companii fiecare batalion. Total 52 Care;
Compania pe 4 Plutoane (în loc de 3) Total 13 Care.
Se propune compania pe 13 piese nu pe 10 cum era în trecut
deoarece Regimentul fiind de înso irea infanteriei va fi chemat în foarte
multe ocazii s ac ioneze pe companii la divizii, ori compania pe 13 care
constituit în 4 plutoane este mai preferat decât Compania de 10 care
constituit pe 3 plutoane, deoarece al 4 - lea pluton va constitui o
rezerv :
- tactic , în mâna comandantului pentru prelungiri, colmat ri,
eforturi prelungite etc.
- tehnic prin înlocuiri de care din linia lupt toare.
Din r zboiul trecut s-a ajuns la concluzia c în majoritatea
cazurilor 1 – 2 care se vor g si fie în repara ie, revizuire, pan de teren
etc.
În concluzie:
Pentru a se reveni la dotarea normal a Regimentului de 73 care
în prezent se dispune de un deficit de 22 Care.
Pentru acoperirea acestui deficit, Regimentul face urm toarea
propunere:
a) De a se completa deficitul prin Carul sovietic T.26 care are
caracteristici asem n toare sau mai bune decât Carul R.35 sau Skoda
R.2, fiind un bun Car de înso ire a infanteriei.
b) Caracteristicile Carului Sovietic T.26
- Vitez – 30 km pe or .
- Un bun tren de rulaj/dispune i de enile de înlocuire.
- Un bun i puternic armament.
- Tun 45 m/m. A.C.
- 1-2 mitraliere 7,62 m/m.
- Un blindaj suficient pân la cca. 20m/m.
- Cu posibilit i de adaptarea aparatelor de radio.
Se posed Carul Sovietic T.26 în multe exemplare pân în
prezent.
5 Care….T.26 Model A.
4 Care…..T.26 Model B.
8 Care…..T.26 Model C.

251
 Toate aceste modele nu difer decât ca forma turelei, celelalte
caracteristici fiind comune.

III.
Posibilit i de reparare:
Carul T.26 ce se posed în curtea caz rmii în 17 exemplare dup
aspectul exterior:
- Trenul de rulaj în perfecte condi iuni.
- Este posibil ca i motorul i organele anexe s nu fie
uzate întrucât acest material a fost capturat în primele luni de
r zboi.
- În general toate carele au acelea i lipsuri:
- Magnetoul.
- Carburatoare.
- Electromotoare.
- Dinamuri.
- Acumulatoare etc.
Se posed îns de fiecare câte un exemplar care ar servi de
model sau eventual r mâne a se vedea dac nu se poate adapta organe
similare ce s-ar putea g si în comer sau confec ionat de uzine.
Motoarele nu ar avea nevoie de recondi ionare schimb ri de
pistoane, segmen i, lag re, biele etc.
În concluzie:
Acest Car T.26 este un Car bun de înso irea infanteriei, îl avem
în mai multe exemplare i prin repararea i punerea în serviciu ar putea
completa lipsurile Regimentului 2 Care de Lupt .
Desigur c acest Car T.26 nu este cel mai modern, este îns un
bun Car de înso irea infanteriei.
Armata Sovietic mai posed :
- Carul T.34 de sprijin 26 tone.
- Carul B.T. „Crystie” de ansamblu 14 tone.
- Carul B.T. „Crystie” de ansamblu 14 tone.
- Carul T.35 „Valentina” de 26 tone.
- „Matilda” de 16 tone, ce sunt care cruci toare i de
vân toare în câmpul tactic.
- Carul K.W. 1 de 44 i 52 tone, care sunt Cuirasate ale
câmpului tactic, având respectiv tun de 75m/m i tun de
152 m/m sau 120m/m.

252
 Un num r din aceste tipuri de care se posed i de acest
Regiment.
În armata sovietic Carul T.26 fiind fabricat în mare mas i
mult întrebuin at i fiind cunoscut c sovieticii au de inut întâietatea în
fabrica ia carelor i în superioritatea calit ilor lor, pân în cursul
r zboiului, se poate aprecia c acest car are bune calit i.
Posibilit i de reparare i punere în func iune a Carului T.26.
Fiind vorba de complet ri de piese ce în prezent sunt lips fie
distruse de sovietici la capturare, fie prin înstr inare de c tre osta ii
no tri, iar nu de conceput un car, apreciez c : personalul tehnic al nostru
i f cându-se apel la industria noastr nu cu prea mari greut i din
procura i asambla, piesele lips iar la nevoie, f cându-se apel i la
industria din Cehia sau din Germania.
În ceea ce prive te armamentul de i este posibil s se fi capturat
i mult muni ie totu i acest armament s fie înlocuit cu armamentul
propriu al armatei noastre – tun Skoda – mitralier Z.B., aceasta pentru
unificarea muni iei.
Oricare ar fi situa ia trebuie îns voit i st ruit în repararea
carelor capturi, pentru completarea Regimentului, sau pentru crearea de
noi unit i de care, atât de necesare armatei noastre, deoarece se
presupune c în prezent valoarea unei armate este în mare parte de inut
prin num rul unit ilor de care i de avia ie ce posed , ori a avea cât mai
multe care i mai ales de înso irea infanteriei înseamn a cru a vie ile
infanteri tilor no tri i de a avea mai pu ine cimitire de eroi.
C în repara ia carelor capturi vor interveni i greut i, acestea se
pot înl tura, în tot cazul nu trebuie s r mân contemplativ cu bra ele
încruci ate în fa a acestui pre ios material capturat.
În armata german s-au pus în serviciu nu dup mult vreme
Carele de Lupt R.35, capturate de la francezi, modificându-li-se turela
i armamentul, cu care material s-a participat în opera iile Generalului
Rommel, cu tiutele succese.
Trebuie organizat i început repararea carelor capturi – din
informa ie fiind vorba de câteva sute – care material ne va trebui în anul
viitor pentru opera iuni posibile în Est sau West întrucât tiut este c
dac alia ii no tri germanii era s ne dea care – ne d deau – ori dac
împrejur rile au f cut s nu aib disponibilit i este bine ca repara ia
carelor capturi s fie o preocupare esen ial a industriei noastre sau a
organelor superioare.

253
 Oricare ar fi situa ia, apreciat de comisia instituit , subsemnatul
propun a fi convoca i delega ii întreprinderilor particulare care eventual
s - i spun cuvântul relativ la posibilit ile de repararea carelor T.26 i
chiar a se face apel i la marile industrii cehe sau la atelierele din
Transnistria de la Odessa – Rostov etc. unde au fost industrii de
fabricarea carelor i unde s-ar putea completa lipsurile acestor care T.26
i eventual efectua repararea lor.

Comand. Reg.2 Care de Lupt

Colonel
A. S ndulescu

C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R.,Direc ia Tehnic , dosar nr.1966, f.21-

22; 28-30

*
* *

DOCUMENT NR. 34

MARELE STAT MAJOR

Sec ia 4-a
Nr. 354.661 din 1 august 1942

Marele Stat Major

Sec ia 4-a
c tre
Cabinetul Militar al Conduc torului Statului

La Nr. 7.406/M.1. din 8 iulie 1942, referitor la situa ia carelor de

lupt i autoblindatelor ruse ti, am onoare a raporta Domnului Mare al:

1. Pân în prezent s-au recuperat din Basarabia, Bucovina i

Odessa i depozitat în diferite centre, urm torul material blindat:
Reparabile Reform. Total
a. - tancuri de diferite tipuri 35 27 62
- tanchete 38 34 72
- enilete 35 3 38
- autoblindate 10 8 18

254
b. În afar de acestea mai sunt în curs de ridicare de pe aceste teritorii
urm toarele:
- tancuri diferite 80
- tanchete 12

Adic în total 92 blindate, toate reformate i arse din care nu se

mai poate recupera decât o mic cantitate de piese de schimb.

c. Din materialul blindat strâns s-a reparat i pus în func iune:

- 1 tanc
- 5 tanchete
- 4 enilete
- 2 anfibii
- 5 blindate
Total 17 care sunt în func iune la diferite Comandamente i Mari
Unit i pentru coal i paza interioar .

d. Num rul redus al carelor de lupt repuse în stare de folosire,

se datoreaz st rii extrem de rea a materialului capturat i lipsa total a
pieselor vitale care trebuie fabricate, deoarece nu se pot procura pe alt
cale.

2. S-au luat m suri ca materialul adunat aflat la mai multe

depozite, s fie evacuat numai la Regimentul 2 Care Lupt pentru a fi
triat i reparat, urmând ca dup aceast opera iune s se constituie în
unit i, pe tipuri i categorii.

Pân în prezent, s-a evacuat la acel Regiment, 29 Care de Lupt ,

41 tanchete i 5 autoblindate.

3. Strângerea materialului blindat aflat înc pe teren continu sub

supravegherea Comandamentului Etapelor de Est, conform
instruc iunilor Marelui Stat Major date în acest sens.
4. Materialul blindat capturat în luptele de la Kerci i Harcov nu
ne este înc cunoscut cu precizie.
Din datele pe care le avem pân acum, rezult c nu s-au putut
strânge decât 4 care blindate.

255
 În regiunea Parpaci mai exist un num r de care ce n-a putut fi
înc socotit, din cauz c sunt plasate în mijlocul unor întinse câmpuri de
mine.
Deminarea acestora este în curs.
În prezent avem pe teren Organiza iile Z.1., trimise în regiunile
Harcov i Kerci, înc de la data de 15 iulie 1942, cu misiunea de a
strânge i evacua în interior materialele capturate de tot felul.

EFUL MARELUI STAT MAJOR

GENERAL
I. teflea
eful Sec iei 4-a
Colonel
C.O. Nestorescu
C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 379, f. 91-92.

*
* *

DOCUMENT NR. 35

LEGA IA GERMAN Bucure ti 1 septembrie 1942

Ata atul Militar

Prea Stimate Domnule General,

Din ordinul Comandamentului Suprem al Armatei Germane, am

onoare a v comunica urm toarele:
Führerul a ordonat s se dea tancuri Armatei Române. Pentru
luarea în primire a acestor tancuri i pentru instruirea cu noile arme i cu
noul material, este necesar s se prezinte cât se poate de curând la coala
de tancuri din Wünsdorf, doi ofi eri, 12 subofi eri i 60 oameni, printre
care 15 conduc tori de tancuri deja instrui i.
V rog, prea Stimate Domnule General, s -mi comunica i data
când ve i dispune de ace ti ofi eri, subofi eri i oameni s plece în
Germania. Ata atul Militar German, va da cu pl cere orice fel de sprijin
pentru preg tirea c l toriei.

256
 Cu asigurarea înaltei mele considera iuni r mân prea stimate
Domnule General.
Al Dvs. devotat
Colonel Spalcke

DOMNULUI GENERAL TEFLEA

ef al Marelui Stat Major Român
prin
M.St.M. Sec ia II-a, Bir.Leg.Ext.

pentru conformitate,
eful Biroului Mobilizarea Armatei
Maior
ss indescifrabil

C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 379, f. 154.

*
* *

DOCUMENT NR. 36

MARELE STAT MAJOR

Sec ia I
Biroul 3 Mobilizare
Nr. 97420 din 3 septembrie 1942

Marele Stat Major

c tre
Sec ia 4

Cu onoare rug m s binevoi i a dispune de urgen urm toarele:

1. REGIMENTUL 2 CARE LUPT va constitui imediat un
deta ament format din 2 ofi eri, 12 subofi eri i 60 oameni, destinat a
pleca în Germania la coala de Tancuri din Wünsdorf pentru instruire i
primire de material.
2. DETA AMENTUL va fi încadrat cu personal perfect instruit
i echipat complet cu efecte noi.

257
 Din cei 60 oameni, 15 vor fi conduc tori de tancuri perfect
instrui i.
Alegerea personalului, echiparea i dotarea deta amentului se va
face sub r spunderea personal a Comandamentului Regimentului 2 Care
Lupt .
3. GATA DE TRANSPORT cu începere de la 5 septembrie ora 8
diminea a.
Pentru îndeplinirea formalit ilor necesare transportului
Regimentului 2 Care Lupt va numi un ofi er superior care s ia imediat
leg tura cu Sec iile 2 i 6 din Marele Stat Major.
Regimentul 2 Care Lupt va raporta situa ia deta amentului la 4
septembrie 1942 ora 19 prin curier.
Comunicat: Perm. Diviziei 1 Blindate i Regimentul 2 Care
Lupt .

SUB EFUL MARELUI STAT MAJOR

GENERAL I. Arhip

C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 379, f. 155

*
* *

DOCUMENT NR. 37
MARELE STAT MAJOR
Sec ia 4-a
Nr. 363.264 din 11 septembrie 1942

Marele Stat Major

Sec ia 4-a
Cabinetul Militar al Conduc torului Statului

La nr. 8.905/M1 din 06 septembrie 1942, privitor la Divizia

Blindat , am onoare a raporta Domnului Mare al Conduc tor,
urm toarele:
1. Referitor la ap rarea anticar grea
- Divizia Blindat a plecat cu 72 tunuri Schneider 47 mm.

258
 Aceste tunuri p trund un blindaj de 40 mm sub 600 la distan a de
97 m i sunt din cele mai bune pe care le avem în dotarea armatei
noastre.
- Pentru ap rarea anticar grea, Misiunea Militar German , la
cererea Marelui Stat Major, a intervenit în ziua de 09 septembrie 1942
c tre Marele Cartier General German, cu rug mintea de a aproba s se
pun la dispozi ia Grupului de Armate Român, 1 Divizion A.A. de 88
mm din cele cu experien în lupta terestr . S-a cerut de asemenea
dotarea Diviziei Blindate, cât se poate de grabnic, cu 6 piese anticar
(mot. Z) de75 mm.
2. Referitor la carele de lupt germane.
- Ni s-au promis sigur 12 care de lupt tonaj 22 tone dintre care:
- 6 de tipul III, armate cu câte 1 tun scurt de 75 mm i 3
mitraliere;
- 6 de tipul IV, armate cu câte 1 tun lung de 75 mm i 3
mitraliere.
- Deta amentul ce va încadra aceste tancuri a fost format de
Regimentul 2 Care de Lupt i a plecat în ziua de 10 septembrie 1942 în
Germania, la coala de tancuri din Wünsdorf, pentru instruc ie i
primirea materialului.
- Din informa iile pe care le avem, aceast unitate de tancuri nu
va fi trimis în ar , ci direct pe front la Divizia Blindat .
3. Referitor la angajarea Diviziei Blindate.
Colonelul Mardare a ob inut, promisiuni verbale de la Grupul de
Armate B., în sensul c , Divizia Blindat nu va fi angajat decât dup
ordinele Grupului de Armate Român.

EFUL MARELUI STAT MAJOR

General
B. teflea eful Sec iei 4-a
Colonel
C. Nestorescu

C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 379, f. 146.

259
 *
* *

DOCUMENT NR. 38

Nr. 513846T din decembrie 1942

Cabinetul Militar al Domnului Mare al

Conduc tor al Statului

OBIECT:
Referitor la posibilit ile
de întrebuin are a materialului
blindat capturat.
Dosar: 51C

Relativ la posibilit ile de întrebuin area materialului blindat

capturat, avem onoare a refera:
Direc ia Superioar a Moto-mecaniz rii a examinat starea
materialului blindat capturat de la ru i i depozitat la: Târgovi te,
Bucure ti i Odesa.
Din studiile f cute de Direc ia Superioar a Moto-mecaniz rii,
rezult c din totalul de 175 care de lupt capturate, de diferite tipuri,
începând de la 2 tone pân la 44 tone, nu se pot recupera decât 27 care
u oare de 6 tone, tip T 60, care ar putea fi transformate în tunuri de asalt,
dac încerc rile care sunt în curs vor da rezultate.
Restul carelor au lipsuri i degrad ri a a de mari, c nu se pot
recupera, întrucât nu s-a capturat nici un depozit de piese de schimb,
pentru aceste care.

MINISTRUL INZ. ARM. I PROD. DE R ZBOI

General de Divizie
Gh. Dobre

DIRECTOR SUPERIOR TECHNIC

General de Divizie Ing.
D. Petrovan
C.S.P.A.M.I., fond M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dosar nr. 1966, f.
102

260
 *
* *

DOCUMENT NR. 39

MINISTERUL AP R RII NA IONALE

SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ARMATEI DE USCAT
Direc ia Superioar a Motomecaniz rii

Nr. 135149 din 30 ianuarie 1943

Biroul 4
3 februarie 1943

MARELE STAT MAJOR

- Cabinet -

În cadrul execut rii ordinelor Nr. 389148 din 19 ianuarie i Nr.

390.890 din 25 ianuarie 1943, am onoare a v prezenta urm toarele
informa ii:
1) Transformarea Carelor T 60 sovietice în care de asalt.
a) Repara ia acestor Care e început în Atelierele Leonida unde
în prezent se g sesc în lucru nou din ele. Conform planului de lucru
stabilit de Ateliere i aprobat de Ministerul Înzestr rii Armatei i
Produc iei de R zboi, repararea i transformarea propriu zis a carelor de
lupt este e alonat între jum tatea lunii februarie i sfâr itul lunii aprilie
a.c. când vor trebui s fie gata toate cele 33 Care, dac nu va interveni
nerespectarea termenelor de livrare de c tre Subfurnizorii din ar i
întârzierea sosirii din Germania a materialelor accesorii.
b) Transformarea i adaptarea tunurilor de 76,2 mm Md.36
sovietice se execut odat cu repararea lor în Arsenalul Armatei c ruia i
s-a predat modelul. S-au executat toate desenele i se lucreaz efectiv.
Pentru placa de sus inere a tunului s-au cerut oferte i comanda va fi dat
la primirea lor.
c) Pe m sur ce Carele de lupt vor fi scoase reparate i
transformate din Atelierele Leonida, ele vor fi predate Arsenalului pentru
montarea tunului transformat i a scutului existent.
2) Situa ia real a Carelor de lupt sovietice de 32 tone.

261
 În realitate sunt numai dou Care de lupt T 34 din care unul de
26 T i cel lalt de 32 T având blindajul înt rit. Al treilea car nu exista;
Centrul de Instruc ie al Cavaleriei a raportat ini ial din eroare existen a
unui Car de 32 T cerând i repararea, îns fiind adus în Bucure ti s-a
constatat c acest Car [este]de tip B.T. Cristie de 14T. În prezent se
g se te la Regimentul 2 Care de Lupt i va fi reparat dup terminarea
repunerii în bun stare a celor 33 Care T 60.
Din cele dou C.L.T. 34, unul nu este în stare de func ionare
deoarece are cutia de vitez cu pinioanele deteriorate, defect sistematic
rezultat din insuficien a ambreiajului, Pân în prezent nu s-a putut g si
solu ia fabric rii acestor pinioane deoarece ma inile de frezat din ar
sunt insuficiente. Al doilea C.L.T.34 de 32 T-înc în func iune se
utilizeaz ca tractor pentru transportul pe osea, la Dadilov, al
C.L.K.W.1 de 44 T ce nu poate fi reparat i cu care urmeaz s se
execute tragerile de verificare cu materialul anticar.
Cu ocazia tract rii, din cauza efortului prea mare, motorul a fost
defectat i a fost înlocuit cu cel de la al 2-lea car. i la acest car în
func iune cutia de vitez nu mai are mult pân la ie irea din func iune.
Montarea pe aceste C.L.T.34-dac ar fi în stare bun -a unui tun
de 120 sau 150 mm nu este posibil , deoarece:
- nu avem nici un afet de tun cu frân scurt special pentru Care
de lupt ;
- trebuie construit alt turel , ceea ce nu se poate executa în
ar .
3) Îmbun t irea armamentului la C.L.R.35
Aceast opera ie a fost studiat de colonelul Ghiulai i propus
de Direc ie Domnului Ministru, înc din luna decembrie. S-a dispus
realizarea acestei lucr ri de c tre Direc ie dup terminarea transform rii
C.L.T.60.
Totu i studiul a fost început, se continu i e posibil ca în dou
s pt mâni s se execute primele trageri de încercare.
Solu ia definitiv este montarea tunului de 45 mm a.c. sovietic,
luat de pe C.L. B.T. i T 26 capturate, prin modificarea actualei turele la
partea din fa .
Pu ca mitralier Z.B. r mâne neschimbat , înlocuindu-se luneta
cu una din cele 700 r mase disponibile de la fortifica iile de Vest ce se
va scurta.
Lucrarea se face cu mare greutate. Carele astfel modernizate vor
avea în spa iu redus din interior câte un num r redus de 30-35 proiectile

262
de 45 mm, deoarece acest proiectil este de patru ori mai mare decât cel
de 37 mm Puteaux.
Montarea P.M. ruse de 7,62 mm cu înc rc toare de 60 cartu e,
sau a unei mitraliere Z.B. cu benzi-propunere f cut de Regimentul 2
Care Lupt -nu este posibil din cauza spa iului redus în turel i deci
imposibilitatea plas rii muni iei.
4) Modernizarea Carelor de Lupt R 2
Acest Car de lupt nu mai poate r spunde posibilit ilor actuale
de ac iune ale adversarului din cauza blindajului foarte redus i a
armamentului.
Blindajul nu poate fi înt rit în ar i în plus aceast opera ie cere
verificarea dac sistemele totale de propulsie i mi care (motor,
diferen ial, cutie viteze) pot r spunde unui tonaj m rit. Cum materialul
anticar sovietic de la 45 mm în sus p trunde sigur blindajul carelor de
lupt R 2, acestea nu mai pot r mâne în compunerea Regimentelor de
C.L. i deci nici în Divizia Blindat .
Pe baza acestor considera ii, Domnul Ministru a ordonat s se
dispun aducerea în ar a C.L.R 2, ce se mai pot repara i folosi, ceea ce
s-a raportat Marelui Stat Major de Direc ie cu Nr. 18.536 din 16 ianuarie
1943.
Acest C.L. pot fi transformate în Care de asalt prin montarea
tunurilor a.c. de 76,2, la fel ca i la Carele T 60, bine în eles sco ându-se
tunurile actuale de 37,2 mm Skoda.
Repararea acestor C.L. pe zona actual a Diviziei Blindate nu
poate fi executat . Aceste Care sunt cu motoarele recondi ionate i acum
trebuie o nou recondi ionare, opera ie foarte delicat ce trebuie
executat cu toat aten ia de speciali tii fabricii; de aceea este nevoie
absolut s se trimit în orice caz aceste Care la Ploie ti.
Nici o m sur nu e posibil din partea noastr pentru executarea
acestui lucru în situa ia actual i nici atelierele germane nu vor aduce
speciali ti Uzinelor Skoda în acest scop.

DIRECTORUL SUPERIOR AL MOTOMECANIZ RII

GENERAL DE DIVIZIE
A. Nicolaescu

C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 379, f. 310-

312.

263
 *
* *
DOCUMENT NR: 40

DIVIZIA 1 BLINDAT 1 martie 1943

Stat Major eful de Stat Major al Diviziei 1 Blindate
Bir. 3 Maior
ss indescifrabil

1 martie 1943
Din cauza drumurilor impracticabile Divizia a r mas în comuna
KATARGI urmând s se pun în mar în diminea a zilei de 2 martie
1943.
Starea timpului: sta ionar .
Starea drumurilor: foarte rea.

2 martie 1943
La ora 4 e alonul 1 s-a pus în mi care pe un drum desfundat i
impracticabil parcurgând 60 km în 12 ore.
În cursul acestei zile nici un alt eveniment important.
Starea atmosferic : sta ionar .
Starea drumurilor: foarte rea.

3 martie 1943
Divizia a trecut Nistrul prin punctul Tiraspol sosind în Tighina în
seara acestei zile c tre orele 20, dup un mar foarte obositor.
Starea atmosferic : sta ionar .
Starea drumurilor: foarte rea.
Dispozitivul de sta ionare al Diviziei în garnizoana Tighina ca în
schi a al turat .

4 martie 1943
Unit ile î i revizuiesc materialul i preg tesc e alonul de
impedimente ce urmeaz a pleca pe C.F. în garnizoanele de mobilizare.

5-6-7-8 i 9 martie 1943

În cursul acestor zile Domnul General Comandant al Diviziei a
trecut în revist unit ile i forma iunile de Serviciu ale Diviziei, rostind
urm toarele cuvinte:

264
 - „Voi, care a i avut norocul s v întoarce i în ar venind de pe
front, s n to i i întregi, ave i datoria s ar ta i i s trezi i în sufletul
osta ilor care nu au fost înc pe front i la întreaga popula ie cu care
veni i în contact, toat încrederea în puterea noastr actual i în sfâr itul
victorios al r zboiului, prin disciplina voastr , prin atitudinea i inuta
voastr ost easc , prin purtarea voastr exemplar i printr-o îngrijire
perfect a materialului i armamentului cu care ne întoarcem de pe
front”.
Divizia 1 Blindat a intervenit la M.St.M. cu Nr. 42032 din 5
martie 1943 pentru a se aproba plecarea Diviziei în garnizoanele de
re edin , pe roate i cu trenul în care scop s-au cerut 4 garnituri.

10 martie 1943
Divizia a terminat carantina de 14 zile, deparazitarea oamenilor
i organizarea unit ilor în vederea deplas rii.
Pân la aceast dat nu s-a primit nici un rezultat de la M.St.M.
relativ la deplasarea Diviziei în garnizoanele de mobilizare.

11 martie 1943
Urmare la Nr. 42032 din 5 martie 1943 s-a intervenit din nou la
M.St.M. cu Nr. 42053din 10 martie 1943 cerându-se aprobarea de a
pleca pe roate cu întreaga Divizie, în cazul când nu se aprob deplasarea
pe 2 e aloane (cu trenul i pe jos).
În acest scop Colonel Beldiceanu a plecat în dup amiaza zilei la
Bucure ti.
În cursul acestei zile a avut loc un concert dat de corul armatei,
la care au participat to i ofi erii, subofi erii i trupa Diviziei.
La ora 12 Dl. Prefect i Dl. Primar al ora ului Tighina au vizitat
pe Domnul General Comandant al Diviziei.

12 martie 1943
Unit ile î i continu instruc ia disciplinar i punerea la punct a
ma inilor ce au nevoie de mici repara ii.

13 martie 1943
A început demobilizarea ofi erilor de rezerv .
Delega ii M.St.M. Sec ia Propagandei, continu cu culegerea
faptelor reale, a ofi erilor, subofi erilor i trupei Diviziei, pe timpul
opera iunilor.

265
 14-21 martie 1943
Nici un eveniment important.

22 martie 1943
Armata IV cu Nr. 37905/1943 face cunoscut deplasarea Diviziei
în garnizoanele de mobilizare, începând din ziua de 23 martie 1943.
Transportul se va executa pe C.F.

23 martie 1943
La ora 9,50 e alonul I din R.4 Vt. Moto a plecat din garnizoana
Tighina în garnizoana Bucure ti.
La ora 15,50 s-a pus în mi care e alonului II din R.4 Vt. Moto i
e alonul I din compania de ateliere.
La ora 21,50 a plecat restul companiei de ateliere i compania de
transmisiuni cu destina ia Bucure ti.

24 martie 1943
La ora 9,50 a plecat din garnizoana Tighina cu direc ia
Bucure ti e alonul I din coloana 101 muni ie i coloana 101 subzisten .
La ora 15,50 a plecat pe aceea i direc iune Cartierul Diviziei i
restul coloanei 101 muni ie.
La ora 21,50 s-a deplasat pe aceea i direc ie Reg. 1 Art-Moto i
compania de poli ie.

25 martie 1943
La ora 9,50, e alonul I, din Grup. Spec. Moto s-a deplasat din
garnizoana Tighina, la Câmpina.
La ora 15,50 a plecat pe aceea i direc ie restul din Grupul Spec.
Moto Ambulan a Moto i Grup. Aprov. Subzisten e.
La ora 21,50 a plecat garnitura pentru Târgovi te compus din
e alonul I, al Reg. 3 Vt. Moto.

26 martie 1943
La ora 9,50 s-a pus în mi care pe direc ia Târgovi te restul Reg.
3 Vt. Moto i coloana 102 Carburan i.
La ora 15,50 a plecat Reg. R.1.C.L. e alonul I i la ora 21,50
e alonul II din R.1.C.L. i Bat. P.Moto.
Colonel Beldiceanu supravegheaz plecarea tuturor trenurilor.

266
 În cursul acestei zile la ora 5 Reg. 4 Vt. Moto a sosit în
garnizoana Bucure ti, iar la ora 20 Comp. de Transmisiuni i Comp. de
Ateliere.

27 martie 1943
La ora 17 a sosit în garnizoana Bucure ti Cartierul Diviziei.

28 martie 1943
La ora 5 Regimentul 1 Artilerie Moto a sosit în garnizoana de
mobilizare.
Tot în cursul acestei zile la ora 17,30 Grupul Specialit i Moto a
sosit în Garnizoana Câmpina.

29 Martie 1943
Regimentul 3 Vân tori Moto a sosit în garnizoana Târgovi te la
ora 15, iar Regimentul 1 Care Lupt a sosit în aceea i garnizoan la ora 5
i ora 17.

30 martie 1943
La ora 5 Batalionul Geniu Moto a sosit în garnizoana Pite ti.

31 martie 1943
Unit ile i-au reluat activitatea preg tindu-se în vederea sosirii
recru ilor contingentului 1944.

ef de Stat Major
Maior, eful Biroului 3
Petre Dumitrescu C pitan
N. Iorgulescu

V ZUT

COMANDANTUL DIVIZIEI 1 BLINDATE

General
Gheorghe Radu

C.S.P.A.M.I., Colec ia Armata Român în R zboiul Antihitlerist (în

continuare: A.R.R.A), fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 5, f. 1-4.

267
 *
* *

DOCUMENT NR. 41

MINISTERUL AP R RII NA IONALE

SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ARMATEI DE USCAT
Direc ia Superioar a Motomecaniz rii

A
Situa ia i Starea Materialului Motorizat i Mecanizat
la data de 15 Aprilie 1943

În cursul lunii aprilie 1943, s-a putut executa controlul am nun it

al întregului material motorizat i mecanizat, prin ofi erii controlori auto
ai Ministerului Ap r rii Na ionale, excep ie f când unit ile din Crimeea
i Cuban.
Situa ia este bine cunoscut i verificat cu Marele Stat Major
care posed date asem n toare. Analizând expunerea numeric din
tabelele anex Nr. 1 la 5 inclusiv i graficele anex Nr. 6 la 10 inclusiv,
se pot face urm toarele concluzii:
1) Corpurile Teritoriale, unit ile i forma iile r mase în anul
1942 în interior i în Transnistria, cu excep ia aeronauticii, dispun în
total de:
- autotractoare…………………………… 300 din care 225 în bun stare
- autocamioane, autocamionete normale…….2636 din care 1596 în bun
stare
- autoturisme normale …………………2145 din care 1160 în bun stare
- autoturisme orice teren ……………… 184 din care 170 în bun stare
- motociclete ………………………….. 744 din care 487 în bun stare
- care lupt din care 54 R.35 i 62 F.T. . 140 din care 136 în bun stare.
Starea întregului material r mas la Vest de Bug este în curs de
îmbun t ire prin repara iile ce sunt organizate i se execut cu
intensitate crescând . Procentul de 50% la 65% corespunz tor
materialului în bun stare, care pentru autoturisme orice teren i Care de
lupt , ajunge la 95%, este datorit st rii rele a autovehiculelor
rechizi ionate în ultimele luni i care în prezent sunt în curs de verificare
i triere; cele ce se pot folosi vor fi trecute în proprietatea armatei i
reparate, iar restul restituite proprietarilor.

268
 2) Armata operativ aflat la Est de Bug în anul 1942, exclusiv
Aeronautica, Divizia Blindat i unit ile din Crimeea i Cuban, dispune
de urm torul material motorizat i blindat:
- autotractoare…………………………… 885 din care 493 în stare bun
- autocamioane, autocamionete normale…2625 din care 1446 în stare
bun
- autoturisme normale ………………….. 753 din care 405 în stare bun
- autoturisme orice teren ………………. 227 din care 135 în stare bun
- motociclete …………………………… 413 din care 220 în stare bun .
Starea acestui material este destul de rea: 45% din existent mai
trebuie s fie reparat, sau în total 2204 autovehicule i motociclete într-
un total de 4903 existent. Repararea materialului auto se execut cu toat
intensitatea, sub conducerea i controlul Direc iei, ajungându-se la
rezultate bune, ce se vor ar ta în graficul Nr. 5.
3) Aeronautica a suferit mai pu ine pierderi i materialul auto
este în stare mai bun : astfel dispune de:
- autotractoare…………………………… 928 din care 745 în bun stare
- autocamioane i autocamionete normale …. 2149 din care 1476 în bun
stare
- autoturisme normale ……………...…… 321 din care 165 în bun stare
- autoturisme orice teren ………………… - -
- motociclete …………………………… 442 din care 248 în bun stare.
Starea materialului auto este bun , deoarece din 3840
autovehicule i motociclete, 2634 sunt în bun stare, deci 70%. Pentru
punerea în bun stare a tuturor autovehiculelor, sunt luate m surile
necesare.
4) Divizia Blindat (anexa Nr. 3) cu unit ile organice i
operative, a r mas cu urm torul material motorizat i blindat:
- autotractoare i autocamioane orice teren … ….288 din care 61 în bun
stare
- autocamioane, i autocamionete normale .……359 din care 181 în bun
stare
- autoturisme normale …………….………. .32 din care 12 în bun stare
- autoturisme orice teren ………….………...57 din care 29 în bun stare
- motociclete ……………………….……. 162 din care 13 în bun stare
- care lupt din care R 2, T 3, T 4 . ............ 61 din care 15 în bun stare
- autoblindate ……………………………. ..15 din care 12 în bun stare.

269
 În total din 736 autovehicule, 47% sunt în bun stare, din 162
motociclete numai 7% sunt în bun stare i din 59 Care de lupt 25%
sunt bune. Repara iile se execut normal.
5) Artilerie Grea motorizat (anexa Nr. 4) dispune în prezent de
urm torul material auto i moto:
- autotractoare…………………………… 693 din care 390 în bun stare
- autocamioane i autocamionete normale ………159 din care 84 în bun
stare
- autoturisme normale ………………………51 din care 29 în bun stare
- autoturisme orice teren ……………………71 din care 43 în bun stare
- motociclete ………………………………. 67 din care 30 în bun stare.
În total Artileria dispune în prezent de 693 autotractoare i 281
autovehicule din celelalte tipuri, deci de 974 autovehicule, din care 546
sunt în bun stare; rezult c trebuie reparate 45% din existentul actual.
Repara iile sunt organizate în Uzinele din Ploie ti unde s-au adus noi
lucr tori slovaci.
Motocicletele se repar în atelierele din Bucure ti i B neasa.
Centralizând întregul material motorizat i blindat, f r cel aflat
în prezent în Crimeea i Cuban, rezult c în prezent motomecanizarea
armatei noastre se sprijin pe urm toarele autovehicule, motociclete i
Care de lupt , afar de cele noi înc nedistribuite:
- autovehicule de toate tipurile ………...….14.851 din care 8.832 în bun
stare
- motociclete ……………….…………..1.828 din care 998 în bun stare
- care de lupt …………………………...207 din care 159 în bun stare.
În realitate în compunerea Regimentelor de Care de lupt , sunt
numai 59 Care lupt R.2 din care numai 15 sunt în bun stare i 54 Care
lupt R.35, deci un total de 113, la care se vor ad uga cei 34 Vân tori de
Care. Restul carelor sunt modele vechi (F.T. de la coli, Capturi i
Centrul de Instruc ie Motomecanizat). Se adaug 2 Care T.3 i T.4.
F când propor ia, se vede c în stare de reparat sunt în prezent:
- 59% din autovehiculele existente
- 54% din motocicletele existente
- 77% din carele de lupt existente.
DIRECTORUL SUPERIOR AL MOTOMECANIZ RII
GENERAL DE DIVIZIE
A. Nicolaescu

C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 540, f. 28-29

270
 *
* *

DOCUMENT NR: 42

MARELE STAT MAJOR

SEC IA IV-a
Biroul 5
C.S.Z.

Ordin Circular Nr. 632880

din 4 august 1943

Cu onoare v facem cunoscut urm toarele:

1. Marele Stat Major a luat m suri s expedieze de la front care

de lupt deteriorate, provenite din capturi pentru des vâr irea instruc iei
ofi erilor, subofi erilor i trupei din întreaga Armat .

2. Unit ile care primesc care de lupt sunt cele indicate mai jos:
1. – Reg. 8 Vân tori Cern u i 1 car lupt
2. – Reg. 4 Pionieri Munte R d ui 1 car lupt
3. – Reg. 13 Infanterie Ia i 1 car lupt
4. – Reg. 6 Vân tori B li 1 car lupt
5. – Reg. 10 Vân tori Chi in u 1 car lupt
6. – Reg. 15 Infanterie P. Neam 1 car lupt
7. – Reg. 25 Infanterie Vaslui 1 car lupt
8. – Reg. 10Infanterie Foc ani 1 car lupt
9. – Reg. 3 Pionieri Gala i 1 car lupt
10. – Reg. Inf. Marin Reni 1 car lupt
11. – Reg. 33 Infanterie Tulcea 1 car lupt
12. – Reg. 40 Infanterie Medgidia 1 car lupt
13. – Reg. 9 Infanterie R. S rat 1 car lupt
14. – Reg. 8 Infanterie Buz u 1 car lupt
15. – Reg. 2 Pionieri Bucure ti 1 car lupt *)
Otopeni
16. – Reg. 20 Infanterie T. M gurele 1 car lupt
17. – Bat. 3 V-tori Munte Bra ov 1 car lupt
18. – Bat. 1 V-tori Munte Sinaia 1 car lupt

271
19. – Bat. 4 V-tori Munte Predeal 1 car lupt
20. – Reg. 1 Infanterie Craiova 1 car lupt
21. – Reg. 18 V-tori Munte Tg. Jiu 1 car lupt
22. – Reg. 94 V-tori Munte Or ova 1 car lupt
23. – C.I. Artilerie Mihai Bravu 3 care lupt
cele mai grele
24. – C.I. Artilerie, pentru Deta amentul anti-car 7 care lupt de
toate gamele
25. – Reg. 5 Vân tori Timi oara 1 car lupt
26. – Reg. 93 Infanterie Arad 1 car lupt
27. – Reg. 92 Infanterie Or tie 1 car lupt
28. – Bat. 7 V-tori Munte Deva 1 car lupt
29. – Reg. 91 Infanterie Alba Iulia 1 car lupt
30. – Bat. 8 V-tori Munte Aiud 1 car lupt
31. – Reg. 93 Infanterie Turda 1 car lupt
32. – Reg. 82 Infanterie Târn veni 1 car lupt
33. – Bat. 3 Pionieri Munte Brad 1 car lupt
34. – Bat. 10 V-tori Munte Ha eg 1 car lupt
35. – Bat. 9 V-tori Munte Vulcan 1 car lupt
36. – Reg. 31 Infanterie Calafat 1 car lupt
37. – C.I. Geniu R. Vâlcea 3 care lupt
cele mai grele
38. – C.I. Infanterie F g ra 3 care lupt
cele mai grele
39. – C.I. Cavalerie Sibiu 3 care lupt
cele mai grele
40. – Marin Constan a 1 car lupt
41. – Reg. 24 Infanterie Tecuci 1 car lupt
42. – Reg. 39 Infanterie Flore ti 1 car lupt
43. – C.I. S rata S rata 1 car lupt
44. – Reg. 11 Infanterie Ismail 1 car lupt
45. – Reg. 27 Infanterie Bac u 1 car lupt
46. – Reg. 32 Infanterie Mizil 1 car lupt

Total 60 care lupt

3. Distribu ia carelor de lupt se va face astfel:

- în prima urgen Deta . Anti-car (C.I. al Art.) i Centrelor de
Instruc ie ale armelor;

272
 - în a doua urgen Regimentelor de Infanterie (vân tori munte)
i cavalerie;
- în a treia urgen restul unit ilor.
4. Expedi ia de la front a carelor de lupt se face prin grija
Armatei III-a care este rugat a face toate diligen ele necesare, pe lâng
autorit ile germane, pentru ob inerea vagoanelor necesare.
5. Montarea lor se face prin grija Direc iei Superioare a
Motomecaniz rii, la ordinul Marelui Stat Major i pe m sura introducerii
materialului în ar .
6. Comandan ii de garnizoan sunt ruga i a lua m suri pentru a
se recunoa te locul unde vor fi instalate carele de lupt în a a fel ca ele
s serveasc la instruc ie tuturor trupelor din garnizoan , precum i la
diferite trageri contra carelor de lupt (material A.C., artilerie etc.).
7. Regimentele mai sus ar tate sunt obligate a lua în primire i a
men ine acest material în cele mai optime condi ii, astfel ca ele s
serveasc cât mai mult timp la instruc ia în armat .
8. Comandan ii de garnizoan sunt ruga i a raporta data când
aceste care de lupt au fost instalate pe terenurile de instruc ie, indicând
i pe o schi amplasamentul lor.
9. Direc ia Superioar a Motomecaniz rii va lua m suri ca s
aib preg tite din vreme echipele de sudori i monteuri, care vor lucra în
ar la montarea carelor de lupt .
10. Prezentul ordin a fost comunicat tuturor Comandamentelor,
corpurilor i serviciilor din interior pentru executare, iar pentru cele
operative spre tiin .

SUB EFUL MARELUI STAT MAJOR

GENERAL (ss) I. Arhip

p. EFUL SEC IEI IV-a

Lt. Colonel
C.S. Z laru

C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 625, f. 330

273
 *
* *
DOCUMENT NR. 43

Proces - verbal
din 28 octombrie 1943

Subsemna ii: Dl. Cpt. Sânbotin Ghe. din partea Comisiei de

Control i Recep ie de pe lâng Uzinele Rogifer-Malaxa i Dl. Inginer
Vere Radu, Director al Uzinelor Rogifer-Malaxa, constat m c :
Din cauza urgen ei lucr rilor ordonate de Cabinetul Militar al
Conduc torului, pentru executarea cu prec dere fa de orice alt
comand a pieselor necesare pentru completarea celor 3 modele de piese
de tip „Mare al”, au fost l sate la o parte, respectiv întrerupte, lucr rile
urm toare ale Uzinelor Rogifer-Malaxa.
1. Turn toria i Model ria
a) Lucr rile de confec ionare a modelelor necesare tractoarelor
S.T.Z. 1000 ore lucr toare (8 zile complet i 6 zile par ial).
b) Lucr rile de turn torie.
Lucr rile de turnare a pieselor necesare tractoarelor au fost
întârziate întâi cu 12 zile din cauza lipsei de modele, plus 280 ore de
lucru prin intercalarea turn rii de piese necesare celor 3 modele tip
„Mare al” (5 ½ zile).
2. Atelierul Mecanic
A întrerupt lucr rile de confec ionarea dispozitivelor necesare
punerii în lucru a seriei de tractoare S.T.Z. timp de 12 zile.
A întârziat prelucrarea pieselor de tractor seria prototip, cu apte
zile din cauza perturba iunilor produse în programele de fabrica ie prin
intercalarea pieselor extra urgente acelor 3 modele tip „Mare al”.
A întrerupt fabrica ia de motoare necesare automotoarelor
comandate de R.A.-C.F.R. timp de 12 zile la orizontale.
A întârziat fabrica ia de locomotive la prelucrarea pieselor
schimb torului de vitez i a arborilor de culise, cu 14 zile.
3. Atelierul MF.8, accesorii de bombe Brandt 60 i-a întrerupt
complet activitatea pe timp de 25 zile lucr toare, personalul lui fiind pus
în întregime la dispozi ie Atelierului de Montaj al pieselor tip „Mare al”.
4. Serviciul Technic, i-a întrerupt lucr rile la tractorul S.T.Z. i
la echipamentele de motoare ale automotoarelor C.F.R. de repetate ori,
pentru a executa cu prec dere lucr rile necesare modelelor tip „Mare al”.

274
 Personalul technic a lucrat între 5 august 1943 i 23 octombrie
1943 în total 11931 ore, fiind deta at de la Serv. Fabrica ie de Tractoare,
Serv. Technic Motoare i Technic Automotoare.
Drept care s-a încheiat prezentul proces-verbal în 6 exemplare,
pentru a servi la justificarea întârzierilor cauzate Uzinelor Rogifer în
diversele domenii de fabrica ie de la începerea lucr rilor pân ast zi.
Bucure ti 27 octombrie 1943.

Cpt. Sânbotin Ghe. Dir. Ing. Vere Radu

Delegatul Comisiei de Control i Delegatul Uzinelor
Recep ie pe lâng Uzinele Rogifer-Malaxa Rogifer-Malaxa

C.S.P.A.M.I., fond Comisia Militar de Control i Recep ie Uzina

„Malaxa”-Tohan, dosar nr. 141, f. 2

*
* *
DOCUMENT NR. 44

MINISTERUL DE R ZBOI
Direc ia Superioar a Motomecaniz rii

D A R E DE S E A M
asupra
st rii materialului motorizat i mecanizat la data de 1 ianuarie 1944
i
a carburan ilor la aceast dat
STAREA MATERIALULUI MOTORIZAT I BLINDAT LA 1
ianuarie 1944

I. Repara iile executate în lunile noiembrie i decembrie 1943

pân la 20 decembrie 1943 când a încetat lucrul în ateliere.
1) Starea materialului motomecanizat.
În perioada de timp de la 1 noiembrie 1943 pân la finele anului
au fost activate repara iile executate în atelierele militare fixe i în cele
particulare, urgentându-se în special repara iile Diviziilor din prima
urgen (Div. 5 i 8 Cavalerie, Div. 7, 8 i 15 Infanterie) i a unit ilor
fixate prin ordinul nr. 109.835 din 29 noiembrie 1943 al Cabinetului

275
Militar al Conduc torului Statului i al Marelui Stat Major cu Nr.
664.217 din 5 decembrie 1943, unit i destinate s organizeze coloane, în
prima urgen , care s participe la evacuarea în caz de bombardament a
regiunilor atinse.
De asemenea s-a continuat intens cu repararea ma inilor de
r zboi ale Diviziei Blindate i Regimentelor de Artilerie Grea, pentru
care au fost create noi posibilit i.
De i în aceste 2 luni nevoile de aprovizionare pentru iarn i de
transport al materialelor i ale muni iilor au cerut folosirea
autovehiculelor, organizarea acestor transporturi a f cut ca num rul
autovehiculelor intrate din nou în repara ie s fie mult sc zut.
În tabelele anexe Nr. 1, 2, 3 i 4 se poate vedea în detaliu situa ia
real a autovehiculelor armatei la finele anului 1943.
Din analiza acestei situa ii se pot face urm toarele concluzii:

a) Situa ia autovehiculelor în toate Marile Unit i din ar i de

pe front:
Num rul ma inilor în bun stare
Detalii Observa ii
1.XI.1943 La % 1.I.1944 la %
Autotractoare 524 70 670 82 *)M rit
Autocamioane- 2688 72 3046 76,6 existentul
camionete cu 42.
Autoturisme normale 716 65,5 757 71 **)Idem
Autoturisme orice 137 65 169 74,5 cu 4.
teren
Motociclete 295 62 323* 61,50
Care de lupt 20 65 29** 82,7
enilete capturi 26 65 32 80
ruse ti
Total 4406 66,3 5026 75,50

Rezult c în acest interval de 50 zile de lucru s-au reparat 597

autovehicule, ceea ce corespunde posibilit ilor reale, deoarece
autovehiculele r mase în repara ie au fost cele care au necesitat repara ii
grele prin revizuiri complete ale fiec rei ma ini. Au fost pu ine
motociclete reparate din cauza lipsei pieselor de schimb. În prezent i
piesele au fost primite.
b) Situa ia materialului auto aflat asupra Subsecretariatelor de
Stat ale Aerului i Marinei i asupra unit ilor i colilor din interior.

276
 Detalii Num rul ma inilor în bun stare Observa ii
1.XI.1943 la% 1.I.1944 la %
Autotractoare 773 70 1015* 59 *)618 la
S.S.A.
Autocamioane- 3264 69 2711 61,51 - 901
camionete
Autoturisme normale 1204 69 1158 66,98 - 55
Idem orice teren 90 76 88 84,6 - 13
Motociclete 912 63 852 64,1 - 129
Total 6243 71 5824 67

Din analiza acestei situa ii ar rezulta c starea materialului din

interior nu este îmbun t it ; în realitate, procentajul acesta rezult din
faptul c autovehiculele reparate au fost repartizate în cursul acestor
dou luni Marilor Unit i i unit ilor; au fost primite ma inile intrate în
patrimoniul Statului prin rechizi ie toate în stare de reparat. În orice caz,
repara iile autovehiculelor din interior au fost fixate de Marele Stat
Major în urgen a 2-a.

c) Situa ia materialului auto al Diviziei Blindate.

Num rul ma inilor în bun stare

Detalii Observa ii
1.XI.1943 la% 1.I.1944 la %
Autotractoare 288 58 333 84,7
Autocamioane- 356 69 374 72,34
camionete 30 59 35 64,7
Autoturisme normale 52 57 67 72,8
Autoturisme orice 145 55 150 57,69
teren - - 126 64
Motociclete
Remorci
Total 811 59,6 1085 83,25

La sfâr itul lunii august, situa ia materialului auto aflat în

dotarea Diviziei Blindate era rea. De la 1 mai 1943 la 1 septembrie 1943
– timp de patru luni – s-au reparat 166 autovehicule; în lunile
septembrie-octombrie 1943 au fost puse în bun stare 301 autovehicule,
iar în noiembrie i 20 zile din decembrie, 143 ma ini.

277
 d) Situa ia Carelor de lupt .

Total De
Tipul Bune Observa ii
existent reparat
R.1. 34 7 7 Se transform 40 în
R.2. 64 13 51 tunuri anticar pe enile.
R.35 54 54 - Se modernizez 30 C.L.
38 T german 20 - 20 aduse din Crimeea
T.34 rus 2 - 2* * Necesit rep. grele.
T.3 german 1 1 - Cu tun de 75 mm scurt.
T.4 german 19 19 Cu tun de 75 mm
T.60 rus 34 34 - anticar.
F.T. francez 62 50 12 Transformate în tunuri
Tun asalt T.3 4 4 - anticar pe enile.
Total 264 172 92

e) Situa ia autovehiculelor Regimentelor de Art. Grea.

Num rul ma inilor în bun stare

Detalii Observa ii
1.XI.1943 La % 1.I.1944 la %
Autotractoare 591 71,63 716 96,6
Autocamioan 109 65,56 177 78,6
e-camionete
Autoturisme 33 66 46 78
normale
Autoturisme 71 68,94 81 77,10
orice teren
Motociclete 42 50,33 51 63,7
Total 846 64,49 1071 78,8
Astfel în aceste dou luni progresul repara iilor materialului
Regimentelor de Artilerie Grea a fost sim itor, deoarece s-au reparat 225
autovehicule, din care 45 autotractoare Skoda.

II. Situa ia repara iilor executate

Analizându-se randamentul atelierelor auto militare i
particulare, exceptându-se atelierele Marilor Unit i i ale Regimentelor,
se pot trage urm toarele concluzii prezentate în detaliu în anexele Nr. 5,
6, 7 i 8.

278
 a) În lunile noiembrie i decembrie au fost executate repara iile
dup cum urmeaz :
Atelierele folosite de Direc ie
Luna Total
Militare-15 Particulare-59
Noiembrie 1943 704 781 1485
Decembrie 1943 317 596 913
Total 1021 1377 2398

Au r mas în ateliere pentru a fi reparate la finele anului 1943.

Noiembrie 1943 875 951 1826
Decembrie 1943 622 895 1517
Total 1497 1846 3343
Din aceste date rezult c în 15 ateliere militare s-au reparat în
ambele luni 1021 autovehicule, pe când în 59 ateliere particulare numai
1377 autovehicule. De asemenea rezult c num rul autovehiculelor
r mase în repara ie la finele anului 1943 este mai mare decât num rul
celor reparate în cele 50 de zile, deci punerea lor în bun stare nu se va
putea face înainte de 1 martie 1944.
b) În graficul Nr. 9 se poate vedea modul cum num rul ma inilor
ce trebuiesc reparate a descrescut în ultimele dou luni.
c) Dac se analizeaz situa ia, în parte, se observ c num rul
autovehiculelor ce mai trebuie reparate, fa de totalul existent a
descrescut, astfel:
La Marile Unit i operative:

Detalii Autotractoare Camioane-camionete

Total De Procent Total De Procent
existent reparat existent reparat
Total de la
1.XI.1943 750 226 30 3759 1071 28
Total de la
1.I.1944 817 147 18 3874 868 22,4

Turisme normale Turisme orice teren

Total De Total De
Procent Procent
existent reparat existent reparat
1093 377 34,5 210 73 35
1067 310 29 228 59 25,5

279
 Turisme normale Turisme orice teren
Total De Total De
Procent Procent
existent reparat existent reparat
1093 377 34,5 210 73 35
1067 310 29 228 59 25,5

Motociclete Total
Total De Total De
Procent Procent
existent reparat existent reparat
483 186 38 6215 1933 30,62
525 202 38,5 6511 1586 24,36

La Comandamentele din interior S.S.A.U. i S.S.A. i S.S.M.

Autotractoare Camioane-camionete
Detalii Total De Total De
Procent Procent
existent reparat existent reparat
Total de la 1103 330 30 4741 1477 31
1.XI.1943
Total de la 1718 703 41 3840 1129 38,4
1.I.1944

Turisme normale Turisme orice teren

Total De Total De
Procent Procent
existent reparat existent reparat
1768 564 31,3 117 27 23
1713 555 33,02 104 16 15,4

Motociclete Total
Total De Procent Total De Procent
existent reparat existent reparat
1458 546 37 9187 2944 32
1329 477 35,9 2704 2880 33

Din acest tabel ultim reiese c procentul în autovehicule ce trebuie

reparate fa de existent este în cre tere; în realitate în afar de
autotractoarele S.S.A. aduse în repara ii de pe front, la celelalte categorii
de ma ini se vede c num rul celor ce mai trebuie reparate s-a mic orat.

280
Propor ia fa de existent este mai mare deoarece, materialul reparat a
fost distribuit.
Trecând la cercetarea situa iei Diviziei Blindate se poate vedea
c ritmul a fost men inut:
Num rul ma inilor reparate
Detalii Noiembrie - Observa ii
Octombrie
20 Decembrie
Autotractoare 62 101 S-a urm rit
Autocamioane-camionete 55 22 repararea
Autoturisme normale 2 2 autotractoarelor
Autoturisme orice teren 15 14 în prima
Motociclete 41 4 urgen
Total 175 143
În ceea ce prive te repara iile executate repara iile executate în
Regimentele de Artilerie Grea se poate spune c rezultatele sunt foarte
bune. Autotractoarele Skoda au fost foarte greu uzate i foarte
neîngrijite; cum piesele de schimb au fost primite cu mult greutate i în
cantit i reduse, eforturile au fost mari:
Num rul ma inilor reparate
Detalii Noiembrie-20 Observa ii
Octombrie
Decembrie
Autotractoare 79 42 Repara ii
Autocamioane-camioane 6 68 grele
Autoturisme normale 9 13
Turisme orice teren 9 10
Motociclete 4 9
Total 107 142
Pentru a se vedea progresul repara iilor la Diviziile 5 i 8
Cavalerie, care au trecut în prima urgen , în tabelul de mai jos se arat
num rul de autovehicule reparate în cursul celor dou luni:
Num rul ma inilor
reparate
Observa ii
Detalii 1 Noiembrie-20 Decembrie
Divizia 5 Divizia 8
Cavalerie Cavalerie
Autotractoare 29 7 R mase de reparat:
Autocamioane- 41 31 Divizia 5
camionete 4 3 Cavalerie=82
Turisme normale 4 - Divizia 8

281
 Turisme orice teren 15 7 Cavalerie=120
Motociclete
Total 94 48
Concluzii
1) Randamentul atelierelor militare fixe, mobile i particulare a
fost men inut i în ultimele dou luni ale anului trecut.
Repara iile autotractoarelor Skoda i Tatra au putut cre te pentru
c piesele de schimb au sosit în cursul lunii octombrie 1943.
Repara iile motocicletelor au fost foarte reduse din cauza lipsei
pieselor de schimb. Cum acestea au sosit la 4 ianuarie 1944, lucrul va
progresa i randamentul va cre te repede.
Atelierele fixe de regiment, organizate de Direc ie au început s
execute i ele repara ii de gradul 1 i 2, contribuind astfel la punerea
materialului în bun stare.
2) Autovehiculele reparate în cele 15 ateliere militare fixe
reprezint 74% fa de num rul celor reparate în 59 ateliere particulare,
între care sunt socotite i marile ateliere Ford, Leonida, etc.
3) Punerea în bun stare a autovehiculelor celor dou Divizii de
Cavalerie moto progreseaz mul umitor i pentru a putea urgenta
repara iile autotractoarelor Praga R.V., s-au mai utilizat, afar de
atelierul C.K.D. i atelierele Leonida i Lemaître.
S-a intervenit la Comisia Militar de la Berlin ca cele 17 tone de
piese de schimb Praga R.V. s fie urgent trimise; de îndat ce vom avea
aceste piese, repara iile vor progresa mult.
4) În urma m surilor luate i a controlului executat, num rul
autovehiculelor ce au avut nevoie de noi repara ii din cauza rulajului, a
descrescut.
5) Greut ile întâmpinate în repara ii sunt mai mari pentru
autovehiculele americane, provenite din rechizi ii pentru care stocul
pieselor de schimb este aproape disp rut i nu poate fi reîmprosp tat.
6) Toate autovehiculele aflate în repara ii trebuie revizuite în
ansamblu i pentru punerea lor în bun stare necesit lucr ri grele cu
înlocuiri de piese i sisteme principale.
DIRECTORUL SUPERIOR AL MOTOMECANIZ RII
GENERAL A. Nicolaescu

C.S.P.A.M.I., Colec ia A.R.R.A., fond Ministerul de R zboi.Cabinet,

dosar nr. 134, f. 119-126.

282
 *
* *

DOCUMENT NR. 45

MARELE STAT MAJOR

SEC IA 4-a Nr. 681.620 din 21 ianuarie 1944
Biroul 5
N.C./C.
NOT

Obiect: Propunerea Direc iei Super. A Motomecaniz rii de a

demonta carele de lupt captur aduse din Crimeea i repartizate
unit ilor pentru instruc ie.
------------------
DIREC IA SUPERIOAR A MOTOMECANIZ RII cu Nr.
153.308/1944, arat c Domnul Ministru de R zboi a hot rât la 22
decembrie 1943, transformarea a 40 care de lupt R 2 în tunuri anticar pe
enile i începerea imediat a lucrului.
Pentru aceast transformare are nevoie de blindaje laminate de
15-20 mm grosime i cere s le demonteze de la carele de lupt capturi
B.T. Cristy i T.26, care au fost repartizate la diferite unit i pentru
instruc ie.
Totodat , propune aducerea carelor de lupt la Bucure ti,
deoarece t ierea blindajelor la unit i nu se poate face în bune condi ii.
Potrivit ordinului Domnului MARE AL ca fiecare unitate s
aib cel pu in un car de lupt pentru instruc ie, Marele Stat Major a adus
de pe front i din Crimeea, cu eforturi pe care Direc ia Super. A
Motomecaniz rii, nici nu le b nuie te, un num r de 60 care de lupt
captur reformate, care au fost repartizate Centrelor de Instruc ie i
unit ilor din tot cuprinsul rii.
A aduce acum toate aceste care de lupt la Bucure ti pentru a fi
t iate i s le ia blindajele, în împrejur rile actuale, este o opera ie foarte
grea i în acela i timp r pe te unit ilor avantajul instruirii pe aceste care.
Acum nu putem da nici vagoane pentru transportul lor.
În cazul când se renun la instruc ia pe aceste care de lupt ,ele
neputând a fi transportate acum la Bucure ti, r mâne ca o echip special
pentru demontarea blindajelor, s se duc acolo unde se g sesc carele.
Rug m s binevoi i a hot rî.

283
 EFUL SEC IEI IV-a
Colonel
C. Nestorescu
Sub eful S. IV-a pt. Serv.
Lt. Colonel
C.S. Z laru
C.S.P.A.M.I., fond M.St.M., Sec ia 4 Dotare, dosar nr. 625, f. 31.

*
* *
DOCUMENT NR. 46

1008/57 col.
Din Dir. M. Serv. M. 2 Mf. i M. 3 Bucure ti, 12/2.1944

Foarte Urgent
D-lor Inspectori Conduc tori i Insp. M. Timi oara, Arad,
Bucure ti i Bra ov i efii sta iilor Re i a, Hunedoara, Titan, Dârste,
Ploie ti Sud i Jeg lia
_________________

V comunic m, mai jos, sta iile i societ ile care vor înc rca
transporturi speciale foarte urgente:
1) Sta ia Re i a Fabric de c tre Societatea „Re i a”
2) Sta ia Hunedoara Uz. de Fier ale Statului Hunedoara
3) Sta ia Titan de c tre Societatea „Rogifer”
4) Sta ia Dârste de c tre Societatea „Astra”
5) Sta ia Ploie ti Sud de c tre Societatea „Concordia”
6) Sta ia Jeg lia de c tre Poligonul de Tragere

a) Toate aceste transporturi se vor denumi prescurtat

„Transporturi Mare al”. Înc rcarea se va face cu scrisori de tr sur i foi
de drum la greutate de cel pu in 4.00 kg. Vagoanele se vor da din oficiu
de c tre sta iuni, imediat ce se vor cere la g ri i înaintea oric ror altor
transporturi, luându-se chiar vagoanele destinate altor înc rc ri i în
afar de orice cote i ca excep ie de la orice restric ie.
b) Pentru vagoanele ce se vor încadra cu cel pu in 4.000 kg.,
dac fabricile sus-men ionate vor avea i alte m suri de transportat

284
pentru acela i destinatar i destina ie, se va permite completarea pân la
tonajul vagonului.
c) Pentru cunoa terea acestor transporturi (Mare al), delega ii
militari de pe lâng întreprinderile sus-men ionare vor depune la sta iuni
odat cu documentele de transport, certificate de transport conform
modelului al turat, care sunt considerate ca imprimate strict socotite i
care s-au predat Comisariatului General al Industriei Metalurgice i de
Armament, pentru a fi distribuite d-lor delega i de la Comisiile de
Recep ie de pe lâng sus-zisele Industrii.
d) La înc rcare se va avea în vedere s se dea sigur vagoane
înzestrare cu frân automat sau cel pu in conduct de trecere.
În lips de astfel de vagoane, pentru a nu se întârzia înc rcarea i
expedierea, se vor înc rca i în vagoane f r instala ii de frân automat ,
îns vagoanele acestea trebuie s îndeplineasc condi ii de a circula cu
trenuri de persoane i rapide de colet rii, la care urmeaz s se ata eze la
urma trenului, în condi iile fixate de Instruc ia de Mi care i Remorc
e) Expedierea acestor transporturi se va face pe liniile principale
numai cu trenurile rapide de colet rie, iar pe liniile unde nu circul
trenuri, cu trenuri de persoane.
f) Introducerea în trenurile rapide de colet rie a acestor
transporturi, se va face, chiar dac nu este tonaj, sco ând din tren alte
vagoane colective sau vagoane izolate pentru care s-au dat aprob ri a
circula cu trenurile rapide de colet rie
Aceste transporturi se vor aviza ca brut pentru trenurile rapide
de colet rie i se vor considera la aceste treburi ca atare.
g) Recunoa terea acestor transporturi de c tre personalul de
sta ie, magazie, control etc. se va face dup certificatele de transport ce
înso esc transportul i care trebuie s fie lipite durabil la scrisoarea de
tr sur .
h) Pentru ca aceste transporturi s poat circula de la sta ia de
predare la destina ie în condi ii absolut normale, adic f r nicio
întârziere, se înfiin eaz în acest scop la Insp. de Mi care Bucure ti,
Bra ov, Arad, Timi oara i Craiova, o eviden special care va fi inut
cu toat grija i controlat zilnic de Inspectoratul Ajutor îns rcinat cu
circula ia.
În aceast eviden se vor trece:
- Sta ia de înc rcare;
- Num rul vagonului;
- Sta ia de destina ie;

285
 - Trenul i data cu care a fost expediat din sta ia de
înc rcare;
- Data, ora i trenul cu care vagonul a tranzitat pe
Inspec ia vecin ;
- Num rul dispozi iei cu data i ora când vagonul a fost
predat (avizat) inspec iei vecine pentru urm rire;
- Datele de sosire la destina ie.
O eviden special cu acelea i date de mai sus se ine i la Serv.
M. 2 M rfuri Biroul trenurilor rapide de colet rie.
Toate aceste date vor fi comunicate din oficiu între orele 17-19
în fiecare zi Serviciul M. 2 M rfuri Bir. trenurilor rapide de colet rie,
telefon 565.
Inspec iile de Mi care vor organiza aceste mijloace de urm rire,
spre a avea datele la zi i absolut exacte.
Neglijen ele în circula ia acestor transporturi, dac nu sunt
semnalate, sau comunic rile de date gre ite, privesc direct pe organul
care are îns rcinarea s fac controlul acestor eviden e.
efii de magazii i efii de gar vor instrui personalul de tren i
magazie, pentru respectarea normelor de mai sus, în ceea ce prive te
procedarea la înc rcare i expedierea acestor transporturi.
Taxarea se va face conform tarifului.
Inspec iile M., de asemenea, vor verifica prin organele de control
de sec ie, dac personalul respectiv este instruit, cunoa te aceste
dispozi ii i procedeaz conform cu aceste dispozi ii.
Confirma i primirea prezentei telegrame la Serv. M. 2 M rfuri i
M. 3.

DIRECTORUL GENERAL C.F.R.

ss/C. P unescu DIRECTORUL MI C RII
ss/ Tr. Buradescu
p. conformitate,

C.S.P.A.M.I., fond Comisia Militar de Control i Recep ie, Uzina

„Malaxa” – Tohan, dosar nr. 147, f. 100-101

286
 *
* *
DOCUMENT NR. 47

COMISIA DE CONTROL I SUPRAVEGHERE

LA UZINELE „ROGIFER”
Nr. 165 din 18.II.1944

Comisia „Lt. Col. Dr ghescu Paul”

c tre
Fabrica de Muni ii (Dl. Director Vere )

Pentru p strarea secretului construc iei „Armei Mare al”, cu

onoare v rug m a lua urm toarele m suri:
1) Nici o persoan str in de Atel. de Experien e, nu are voie a
intra în atelier [ul] Comisiei Militare.
2) Personalul care lucreaz în Atel. de Experien e, s aib asupra
sa o insign – pentru a fi recunoscut.
Am intervenit la Comand. Militar al Uzinei, pentru a se da
consemne severe santinelelor de la intrare, care nu vor l sa pe nimeni s
intre în atelier, f r insign sau dac nu e înso it de un membru din
Comisia Militar .

PRE EDINTELE COMISIEI

Cpt. Ing. Sânbotin Gh.

C.S.P.A.M.I., fond Comisia Militar de Control i Recep ie Uzina

„Malaxa”-Tohanu, dosar nr. 130, f. 41

*
* *
DOCUMENT NR. 48

ATELIERUL CARE DE LUPT

Situa ie

Pentru realizarea carelor de lupt , cerute de Cabinetul Militar, au

fost întrebuin ate piese dup cum urmeaz :

287
Carul 00
- Carcasa, executat la Uzinele „MALAXA”.
- Cutia asiu, de la enilele ruse, modificat .
- Motor, Ford – 8-85 HP.
- Radiator, Ford.
- Ventilator, executat la Uzinele „MALAXA”.
- Reductorul, de la enilet rus .
- Ambreiajul, de la enilet rus .
- Cutia de viteze, Ford.
- Diferen ialul, de la enilet rus .
- Transmisia, de la enilet rus .
- Suspensia de la enilet rus modificat .
- Propulsia de la enilet rus modificat .
- Tunul de 121,9 mm rus.
- Echipamentul electric i aparate de bord, executate la Uzinele
„MALAXA”.
Carul 01
- Carcasa executat la Uzinele „MALAXA”.
- Cutia asiului, de la enilet rus – modificat .
- Motor, Ford – 8-85 HP i Buik de 140 HP.
- Radiator, executat la Uzinele „MALAXA”.
- Ventilator executat la Uzinele „MALXA”.
- Reductorul, de la enilet rus .
- Transmisia, de la enilet rus – modificat .
- Suspensia de la enilet rus – modificat .
- Propulsia de la enilet rus – modificat .
- Tunul de 121,9 mm rus.
- Echipamentul electric i aparate de bord, executate la Uzinele
„MALAXA”.
Carul 02
- Carcasa executat la Uzinele „MALAXA”.
- Cutia asiului, executat la Uzinele „MALAXA”.
- Motor, Opel-Blitz i Buick de 140 HP.
- Radiator, executat la Uzinele „MALAXA”.
- Ventilator, executat la Uzinele „MALAXA”.
- Reductor, de la enilet rus .
- Ambreiaj, de la enilet rus .
- Cutie de viteze Opel-Blitz i Buick.
- Diferen ialul, de la enilet rus .

288
 - Transmisia, de la enilet rus modificat .
- Suspensia, de la enilet rus modificat .
- Propulsia de la enilet rus modificat .
Carul 03
- Carcasa, executat la Uzinele „MALAXA”.
- Cutia asiului executat la Uzinele „MALAXA”.
- Motor, Opel-Blitz 75 HP.
- Radiator, executat la Uzinele „MALAXA”.
- Ventilator, executat la Uzinele „MALAXA”.
- Reductor, de la enilet rus .
- Transmisia, de la enilet rus , modificat .
- Suspensia, de la enilet rus , modificat .
- Propulsia, de la enilet rus , modificat .
- Tunul de 121,9 mm rus.
- Echipamentul electric i aparatele de bord, executate la Uzinele
„MALAXA”.
Carul 04
- Carcasa, executat la Uzinele „MALAXA”.
- Cutia asiului executat la Uzinele „MALAXA”.
- Motor, Hotchkiss de 120 HP.
- Radiator, Hotchkiss.
- Ventilator, Hotchkiss.
- Reductorul de la T 60.
- Ambreiaj de la T 60.
- Cutia de viteze Hotchkiss.
- Diferen ial T 60.
- Transmisie T 60.
- Suspensie, executat la Uzinele „MALAXA”.
- Ro i alerg toare de la T 60.
- Bra e târâtoare de la T 60.
- enil T 60.
- Ansamblul barbotinei T 60.
- Tun a.c. de 75 mm.

EFUL ATELIERULUI 17.III.1944

Racol a Petre

C.S.P.A.M.I., fond Comisia Militar de Control i Recep ie Uzina

„Malaxa”-Tohan, dosar nr. 141, f. 343-344

289
 *
* *
DOCUMENT NR. 49
TABEL

De vagoanele necesare Uzinelor „Rogifer”, Fabrica Turn torii, pentru

transportul materialelor, necesare fabrica iei piesei „M”
Pozi ia
Greutatea Nr. de fractului i
Nr Materialul de Sta ia de Sta ia de
Kg. sau vag. data pt.
crt transportat înc rcare destina ie
tone necesare fiecare
vagon
P mânt
ro u de la Basarabi,
62 i 64 din Halta
1. Firma - 2 jud.
17.IV.1944 Titan
„Maicatide” Constan a
Constan a
C r mizi
refractare,
Comarnic,
de la Firma 80 i 82 din Halta
2. - 2 jud.
Heinrich 20.IV.1944 Titan
Prahova
Kunz,
Comarnic
222-224 din
P mânt 16.XI.1943.
Ohaba, de 222-238
la Gavril (10 vag.) inca
Halta
3. Moraru, - 15 din Veche –
Titan
inca 13.XII.1943 F g ra
Veche, i 96-100 (3
F g ra vag.) din
9.V.1944

Rezolu ie:
25 mai 1944: S-a eliberat.

Fond Comisia Militar de Control i Recep ie, Uzina „Malaxa” –

Tohan, dosar nr.147, f. 58

290
 *
* *

DOCUMENT NR. 50
TABEL

De vagoanele necesare Uzinelor „Rogifer” Fabrica Turn torii, pentru

transportul materialelor, necesare fabrica iei piesei „M”
Pozi ia
Greutatea Nr. de fractului
Nr Materialul de Sta ia de Sta ia de
Kg. sau vag. i data pt.
crt transportat înc rcare destina ie
tone necesare fiecare
vagon
P mânt
refractar de la 84, 86, 88,
Firma 90 i 92 Sarmizegetusa Halta
1. - 5
„Quar ul din – Huneodara Titan
Românesc” 21.IV.1944
Sarmizegetusa
Rezolu ie:
26 mai 1944: Eliberat.

Fond Comisia Militar de Control i Recep ie Uzina „Malaxa” –

Tohan, dosar 147, f. 75

*
* *
DOCUMENT NR. 51

Ministerul Înzestr rii Armatei i al Produc iei de R zboi

Comisariatul General pentru Industria Metalurgic i de Armament

Nr. Dvs. Nr. Nostru Data

18970/29.V Prof. C./SE 29.V.1944

Am onoare a v comunica c pentru des vâr irea lucr rii pentru

piesa „M”, în afar de d-l. ing. Bârsu Ion, am mai delegat i pe d-nii
ingineri:
Cu ut tefan
Stamatescu Corneliu
Mitescu Emil

291
 Po ulescu Z. Ion
Dumitrescu Alex.
Am dat acestor ingineri toate indica iile asupra modului de
procedare, pentru ca lucrarea s prezinte toat seriozitatea cuvenit .

D-SALE
D-lui Lt. colonel
DR GHIESCU PAUL
Soc. „Rogifer” COMISAR GENERAL
/ss/ Indescifrabil

Fond Comisia Militar de Control i Recep ie, Uzina „Malaxa” –

Tohan, dosar nr. 130, f. 126

*
* *
DOCUMENT NR. 52

COMISIA DE CONTROL I SUPRAVEGHERE

LA UZINELE „ROGIFER”
Nr. 817 din 7 iulie 1944

Comisia de Control i Supraveghere

(Lt.Col. Dr ghiescu Paul)
c tre
Comandamentul Militar al Uzinei „Rogifer”
i
Comandamentul „M”

Am onoarea a raporta urm toarele:

În ziua de 3 iulie 1944, cu ocazia bombardamentului efectuat
asupra Uzinelor „Rogifer”, mai multe bombe incendiare au c zut în
Atelierul de Tancuri, p trunzând prin acoperi .
Soldatul jand. Turcerscu Cristea care în acel moment era de
santinel i se g sea în ad postul special al santinelei, observând fum în
u a atelierului, a p r sit ad postul i, dispre uind moartea, a intrat în
atelier.
Punând nisip pe prima bomb incendiar , a reu it s-o sting .
De i în acel moment mai c deau bombe i a fost u or r nit de o schij la

292
cap, totu i a p truns mai adânc în atelier, unde a reu it s sting un
început de incendiu la birourile Comisiei. În urm , v zând înc fum în
fundul atelierului, s-a dus i acolo unde se declan ase incendiu la o serie
de aparate de sudat i bancuri de lucru. A scos aparatele de sudat din
regiunea focului i, cu lopata cu nisip, a reu it s localizeze i acel
început de incendiu.
Dup ce a reu it s sting focurile de la Atel. de tancuri, a mers
la magazia de materiale a fabricii, unde focul era deja apreciabil, i a
început, cu o rang de fier, s localizeze focarele de incendiu, împreun
i cu al i lucr tori veni i atunci.
Numitul soldat a ar tat, prin aceasta, un deosebit curaj i spirit de
sacrificiu, dar, pe lâng aceasta, numitul soldat a salvat de la distrugere
total întreg Atel. de tancuri, cu tot utilajul pentru piesa „M”, precum i
birourile cu arhiva.
Pentru aceast merituoas fapt , propun ca soldatul jandarm
Turcescu Cristea, din Garda Uzinelor „Rogifer”, apar inând Centrului 9
Instruc ie Jandarmi G e ti, s fie citat prin ordin de zi i recompensat
prin decorare i înaintare în grad, acordându-i-se totodat i un premiu
material de 10.000 lei.

PRE EDINTELE COMISIEI

Lt. col. Dr ghiescu Paul

C.S.P.A.M.I., fond Comisia Militar de Control i Recep ie, Uzina

„Malaxa” – Tohan, dosar nr. 130, f. 140

*
* *
DOCUMENT NR. 53
Dispozi iunile

Date de Domnul Mare al Antonescu în audien a de la 18 iulie

1944, Domnului General C.A. Gh. Rozin referitor la:
I. ORGANIZAREA I INSTRUIREA ARMEI BLINDATE
II. FABRICA IA V.C. TIP „M”
III CONTROLUL VEHICULELOR AUTO I AL
CIRCULA IEI LOR, ÎN ÎNTREAGA TA

293
 IV. ÎNCADRAREA COMANDAMENTULUI TRUPELOR
MOTOMECANIZAT

I. ORGANIZAREA I INSTRUIREA ARMEI BLINDATE

1. Divizia 1-a Blindat
Domnul Mare al a aprobat m surile luate pentru
înt rirea pe front a Diviziei 1-a Blindat , cu unit ile care-i mai lipseau i
a ordonat ca s se fac – împreun cu Marele Stat Major – toate
eforturile necesare pentru ca Divizia s fie înt rit cu ceea ce îi mai
lipse te, adic :
- artilerie de 150mm;
- antiaerian grea de 78 mm;
- restul de camioane.

2. Divizia 2-a Blindat

Domnul Mare al a aprobat m surile luate de comun
acord cu Marele Stat Major pentru organizare i care corespund cu
hot rârile din Consiliul de Colaborare (29 iunie 1944), adic :
a) Deta amentul Hâr ova-Cernavod va cuprinde Regimentul 12
Ro iori destinat a deveni purtat i un divizion Regimentul 3 Artilerie
C l rea , destinat a deveni moto. În plus, efectivul unui batalion mixt
blindat compus din: 2 companii tancuri T. 4 i compania tunuri asalt.
Încadrarea batalionului blindat se va face:
a) Cu una comand de divizion blindat i cadrele
necesare de la Regimentul 4 Ro iori Blindat;
b) Cu echipaje de la Divizia 1-a Blindat , destinate de
Comand. Trupelor Blindate.
Acestui Grup Blindat i se va ata a un Grup special de instructori
germani, care se vor lua dintre instructorii care se trimit în mod special
de generalul Guderian pentru înt rirea instruc iei speciali tilor în Arma
Blindat .

b) Grosul Diviziei 2-a Blindat se va instala – de comun acord

cu Marele Stat Major – în zona Târgovi te i Bucure ti, în a a fel grupat
încât s se poat face o cât mai intens instruc ie a speciali tilor i a
unit ilor de lupt , prin colaborare cu Centrele de Instruc ie:
Domnul General Rozin va stabili împreun cu Marele Stat Major
i va da ordinele necesare pentru transformarea Diviziei 8-a Cavalerie în

294
Divizia 2-a Blindat i dislocarea acesteia în zona ar tat , în scopul de a
realiza cât mai neîntârziat unit i gata de lupt .

c) În ceea ce prive te dotarea, ea se va realiza în felul urm tor:

a) pentru tr surile blindate, pân la un efectiv egal cu al
Div. 1 Blindate, prin sosire din Germania;
b) pentru tr surile tout-terrain din:
- camioanele Marnon i Ford „tout-terrain”, actualmente
în curs de asamblarea la uzinele „Ford”, precum i din
- economii ce s-ar mai putea face la M.U. de pe front,
sau la Regimentele Art. Grea, sau la Diviziile de
Cavalerie întoarse de pe front (6-a i 9-a).
c) Pentru camioanele obi nuite: prin livr rile din
Germania i produc ia proprie, iar pân la sosirea
acestora, prin recuper rile pe care Comand. Trupelor
Blindate le va realiza cu ocazia recens mântului.
d) Pentru mijloace radio:ini ial prin mijloacele radio
devenite disponibile la divizia blindat , care prime te
material nou, ulterior din materialul german care se va
cere neîntârziat prin Colonelul Knabe.

3. Divizia 3-a Blindat

Va lua fiin prin transformarea Div. 5 Cav., de îndat ce aceasta
va putea fi scoas de pe front i adus spre interior.
În acest scop, to i speciali tii Div. 1-a Blindate se vor înlocui
neîntârziat, prin grija Marelui Stat Major i a Comand. Trupelor
Blindate, în a a fel încât s poat continua intens instruc ia de
specialitate.
Aceast instruc ie se va urma cu to i speciali tii Diviziei 3-a
Blindat , care se vor aduce în acest scop din actuala zon de dislocare
Filia i i se vor grupa dup dispozi iunile Comand. Trupelor Blindate în
zona Târgovi te, unde se vor instrui în strâns leg tur cu Centr. de
Instruc ie.

4. Elementele neindivizionate ale Corpului Blindat

Domnul Mare al a aprobat i a ordonat a se studia, de pe acum,
organizarea elementelor neindiv. necesare pentru introducerea în b t lie
a M.U. blindate, grupate.
În prima urgen :

295
 - Comandamente operative;
- Transmisiunile – Pionierii;
Ulterior, dup formarea Div. 3-a Blindate, restul necesar pentru
b t lie, adic :
- Artilerie;
- D-oane Vân tori „Mare al”;
- D-oane de înt rire de 120 mm;
- unit i de baraj i
- coloanele de transport.

5. coala Comandamentului
Comandamentul Trupelor Blindate va îngriji de realizarea
instruc iei operative, tactice i de lupt a întregului aparat de conducere a
trupelor blindate, prin luarea m surilor celor mai oportune, adic :
a) Cursurile practice de informa iuni, la Centrul de Instruc ie;
b) Aplica iuni cu cadrele i transmisiunile pentru exercitarea într-
un ansamblu de unit i blindate, fie independent, fie în leg tur cu M.U.;
c) Aplica iuni cu trageri de lupt ;
d) Trimiteri de echipe numeroase de comandan i, ofi eri
subalterni i speciali ti, la colile respective din Germania, potrivit
în elegerii ce s-a stabilit în acest scop cu Generalul Guderian.
e) Trimiteri de echipe la aplica iunile diviziilor blindate dinapoia
frontului.

6. Centrul de Instruc ie al Armatei

a) Se va grupa totalitatea opera iunilor sale în zona Târgovi te,
unde se va a eza dispersat, în a a fel ca s poat folosi în cele mai bune
condi iuni: localurile disponibile din Târgovi te, satele din împrejurimi i
câmpurile de instruc ie i tragere ce se pot g si sau amenaja.
Centrul se va dota cât mai bogat posibil cu unit i proprii, care
trebuie s fie unit i de lupt complet constituite cu material modern i
armament care trebuie s -i apar in în mod definitiv.
Pân la realizarea unor unit i complet instruite i capabile a face
toate demonstra iile necesare, se vor deta a la Centru, din disponibilul
r mas dup completarea Diviziei Blindate, unit ile de specialitate, cu tot
ce le este necesar.
b) La Centrul de Instruc ie se vor folosi în larg m sur :
Instructorii germani speciali ti pentru tancuri, tunuri de asalt,
S.P.N., radio (ofi eri i subofi eri), pe care-i va trimite Generalul

296
Guderian, conform în elegerii ce s-a stabilit, precum i to i ofi erii
români promo ia 1944, care au urmat în Germania timp de 2 ani colile
de tancuri, tunuri de asalt, S.P.N. etc.
c) În paralel cu instruc ia personalului necesar Diviziilor 2-a i 3-
a Blindate, Centrul de Instruc ie va organiza o coal de subofi eri, care
trebuie s fac parte integrant din Centrul de Instruc ie al Armei, a a
dup cum este cazul cu toate colile de subofi eri din celelalte arme.
Înfiin area acestei coli este foarte urgent , fiind reclamat în
special de nevoile de încadrare a Divizionului de Vân tori de Care „M”.

7. coala de ofi eri i arme blindate

Potrivit Directivelor date anterior de domnul Mare al
Conduc tor (în ziua de 18.VI.1944), colile de cavalerie (ofi eri activi i
de rezerv ), urmeaz s fie transformate treptat în coli ale armei
blindate. Dat fiind, reorganizarea i proiectul de dezvoltarea armei
blindate (un Corp blindat cu 3-4 divizii), aceast transformare trebuie s
înceap chiar în acest an.
Marele Stat Major împreun cu Comandamentul Trupelor
Motomecanizate va întocmi proiectul de transformare în cel mai scurt
timp.
Noua dislocare a C.I.M.M. în regiunea Târgovi te va permite o
bun func ionate a colii de Ofi eri din Târgovi te, putându-se folosi
materialele i personalul de instruc ie calificat, ale Centrului de Instruc ie
Blindat.

II. FABRICA IA V.C. TIP „M”

1. Domnul Mare al a luat cuno tin de expunerea f cut asupra
stadiului fabrica iei i a aprobat începerea omolog rii provizorii impuse
de felul în care se desf oar fabrica ia.
Domnia Sa a aprobat m surile de evacuare în zona Sibiu a acelor
fabrici din Uzinele Rogifer care sunt în leg tur cu fabrica ia piesei „M”
i a ordonat ca împreun cu Marele Stat Major i cu Avia ia s se ia
m suri pentru camuflarea i protec ia aerian .
2. Domnul Mare al a aprobat, în principiu, organizarea unit ilor
de care prezentat de Domnul General Rozin în urma în elegerii cu
Marele Stat Major, conform graficului de organizare prezentat, precum i
constituirea de îndat a primelor 7 divizioane, i anume:
a) Divizionul E-Divizion de experien , compus din 12 care
„Mare al” Null-serie i cele 15 care 38 T., ce vor veni din Germania.

297
 b) Divizioanele 1-6, repartizate câte 2 Diviziilor 1, 2 i 3
Blindate.
3.Pentru urgentarea organiza iei Divizionul „M”,
Comandamentul Trupelor Motomecanizate va trimite ofi erii i echipele
necesare în Germania, înso ite de câ iva ingineri ai fabricii, cu îndoitul
scop:
- De a cunoa te cât mai din vreme toate particularit ile carului
38 T i a lua m suri preg titoare pentru instruc ie;
- De a folosi pentru construc ia noastr perfec ion rile pe care le-
am putea adapta în cursul fabrica iei.
4. În scopul de a asigura fabrica ia carului, oricare ar fi
evenimentele, Generalul Rozin va lua toate m surile oportune, potrivit
situa iei, pentru a urgenta aducerea în ar a motoarelor Hotchkiss.
De asemenea, împreun i de acord cu Domnul General Dobre,
se vor lua m suri pentru a se procura i motoarele de rezerv asupra
c rora Domnul General Rozin a stabilit o în elegere de principiu cu
Generalul Guderian.
Aceste motoare se vor procura în cantit i cât mai mari, chiar în
cazul când ducerea motoarelor Hotchkiss r mâne complet asigurat pân
la sfâr it.
Ele vor servi ulterior pentru alte realiz ri.

III. CONTROLUL AUTOVEHICULELOR I AL

CIRCULA IEI LOR
1. Circula ia i între inerea autovehiculelor militare
a) În scopul de:
- a reglementa i a pune în cea mai perfect ordine, toat
circula ia autovehiculelor militare;
- a realiza între inerea lor în cele mai bune condi iuni;
- a restrânge întrebuin area trac iunii auto numai pentru
acele stocuri pentru care este absolut nevoie, aplicând
în toate celelalte cazuri trac iunea hipo,
Comandamentul Trupelor Blindate va da un ordin general pe întreaga
Armat , în care va prevedea m surile necesare.
Chiar unit ile care sunt complet motorizate, nu vor mai folosi
autovehicule pentru transporturile de gospod rie intern , sau pe distan e
reduse, ci vor introduce pentru acest scop tr surile hipo.
Marele Stat Major, prin Comandamentele de Corpuri de Armat
operative i teritoriale, va lua m suri ca s se doteze toate forma iunile

298
auto cu tr surile hipo-tr suri de tip militar – necesare, precum i caii
necesari. La nevoie, se vor destina c ru e de rechizi ie.

b) Odat cu recens mântul tr surilor auto din economia general

(industrii, întreprinderi i particulari), Comandamentul Trupelor Blindate
va da dispozi iuni – de acord cu Marele Stat Major – pentru executarea
unui recens mânt general al tuturor autovehiculelor la Armata de
opera iuni i la toate unit ile militare din interior.

2. În scopul reglement rii, u ur rii i simplific rii circula iei pe

traseele cu trafic intens, este necesar a se desp r i circula ia auto de
circula ia hipo i s se destine fiec reia din ele câte un itinerar.
În acest scop, Comandamentul Trupelor Blindate va studia i
propune urm toarele realiz ri:
a) Pentru început i cu titlul de încercare, aceast m sur se va
lua pe urm toarele trasee:
- Bucure ti – Ploie ti – Câmpina;
- Bucure ti – Pite ti;
- Bucure ti – Olteni a;
- Bucure ti – Giurgiu;
- Dârste – Bra ov – Sibiu – Alba Iulia.
M sura se va lua de acord cu Ministerul Afacerilor Interne, cu
prefec ii jude elor respective, cu Ministerul Comunica iilor, cu Marele
Stat Major, în ce prive te tr surile hipo militare.
În acest scop, Comandamentul Trupelor Motomecanizate va
convoca la o întrunire pe reprezentan ii acestor autorit i, califica i a lua
hot rârile necesare. Vor stabili planul de realizare conform
instruc iunilor date Domnului General Rozin i vor propune concluziile
hot rârii Domnului Mare al.

b) Pentru mai târziu, se va studia dezvoltarea i extinderea

acestei m suri la cât mai multe din traseele cu circula ii intense,
aplicându-se dup situa ii i posibilit i, una din urm toarele m suri:
- sau organizarea aceluia i traseu în a a fel încât pe el s se poat
scurge (cu totul separat una de alta) atât circula ia auto intens , cât i
circula ia hipo intens ;
- sau itinerarii separate pentru fiecare fel de circula ie.

299
 3. Restrângerea circula iei auto la strictul necesar pentru
urm toarele autorit i i organiza iuni:
a) Guvern mântul Transnistriei, Secretariatul General al
Bunurilor Alimentare i Industriale, Guvern mânt Basarabiei, jude ele
evacuate din Moldova de Nord.

b) Toate Ministerele, cu organele dependente ale lor.

Principiu:
- se va l sa fiec rei autorit i numai atât cât este strict necesar
pentru func ionare. Se va restrânge la maximum num rul de autovehicule
l sate la dispozi ie;
- se va introduce trac iunea hipo unde este nevoie.
Întregul disponibil realizat se va destina pentru a forma fie
coloane de tr suri de diferite categorii, în folosul transporturilor militare
i economice urgente, fie rezerve de mijloace (autovehicule, piese de
schimb, cauciucuri, oferi etc.)

Procedeu:
Comandamentul Trupelor Motomecanizate va convoca pe rând –
de acord cu Domnul Ministru Vl descu – autorit ile respective, care vor
trebui s prezinte situa ia de autovehicule i mijloace auto de tot felul
aflate asupra lor, precum i justificarea documentat a nevoilor lor i a
întrebuin rii fiec rui autovehicul.
Domnul General Rozin va decide, conform instruc iunilor ce i-
am dat, ce anume autovehicule pot s mai r mân asupra fiec rei
autorit i, apoi de acord cu Domnul Ministru Vl descu, va da ordinul
necesar pentru predarea în bun regul a întregului disponibil c tre
Comandamentului Trupelor Motorizate.
Fiec rei autorit i sau întreprinderi i se va l sa ceea ce îi este
absolut necesar pentru a îndeplini misiunea ce are i potrivit situa iei
sale.
Dup stabilirea acordului pe baz de documente,
Comandamentul Trupelor Motomecanizate va controla pe teren realitatea
prin ofi eri delega i.

4. Pentru amenajarea i cru area o elelor asfaltate Comand.

Trupelor Motomec. va lua m suri, ca tr surile blindate grele (tancuri,
tunuri asalt) s nu foloseasc niciodat , decât numai pentru a le traversa,
traseul oselelor asfaltate, pe care le stric din cauza enilelor de o el.

300
 Tr surile blindate grele nu vor folosi decât traseele obi nuite sau
pietruite.

5. Pentru recuperarea celor 160 camioane date cu împrumut de

c tre Guvern mântul Transnistriei (Generalul Potopeanu) Trupelor
Germane, se vor lua m suri de recuperare.
În acest scop, se va interveni – de comun acord cu Marele Stat
Major – la Misiunea German , la Comandamentul German i la
Generalul Schörner. În cazul când rezultatul nu va fi satisf c tor, se va
interveni la O.K.N.. La nevoie, se va c uta o solu ie de compromis,
cerând s ni se dea în schimbul acestor ma ini un num r egal sau chiar
mai mic, de la numeroasele forma iuni de transport germane existente pe
teritoriul rii, în afara zonei de opera iuni.

IV. ÎNCADRAREA COMANDAMENTULUI TRUPELOR

MOTOMECANIZATE
Pentru executarea tuturor misiunilor ce i s-au încredin at i în
special pentru:
- Organizarea i instruc ia cât mai rapid a Diviziilor Blindate, a
Centrului de Instruc ie al Armatei i a colilor de ofi eri i subofi eri;
- Asigurarea fabrica iei vân torului de care „Mare al,” în orice
fel de împrejur ri;
- Organizarea i instruirea cât mai rapid a Divizioanelor de Care
„Mare al” i pentru trimiterea lor în lupt ;
- Recuperarea de mijloace auto în folosul nevoilor militare, prin
restrângerea la strictul necesar în toate celelalte sectoare (autorit i de
stat, institu ii, industrii i particulari);
Comandamentul Trupelor Motomecanizate se va încadra, pe
baza organiz rii ce a prezentat i pe care Domnul Mare al a aprobat-o.

p. Conformitate
eful Biroului 7
Maior
Gh. Buzea

C.S.P.A.M.I, Colec ia A.R.R.A., fond Ministerul de R zboi. Cabinet,

dosar nr.120, f. 752-762

301
 *
* *
DOCUMENT NR. 54

Comandamentul Trupelor Motomecanizate

Stat Major
c tre
Divizia 8-a Cavalerie Moto
Stat Major
Anexa
Nr. 3 bis
26 iulie 1944

În conformitate cu ordinul M. St. Major Nr………… 1944;

Cu onoare se face cunoscut:

I. Se constituie, pe data prezentului ordin, Divizia 2-a Blindat –

din Divizia 8-a Cavalerie Moto.

II. Organizarea Diviziei 2-a Blindat , va fi aceea pe care o are în

prezent Divizia 1-a Blindat deplasat operativ, cu acelea i complet ri
care sunt prev zute a fi realizate i pentru Divizia 1 Blindat .

III. Organizarea va cuprinde:

1) 1 Comandament Divizie, cu statul major, serviciile i
elementele de comand prev zute la o Divizie Blindat german . În
eventualitatea c nu se poate asigura o dotare complet , se va asigura un
Comandament de Divizie Blindat , conform tabelei Md. A. Român în
vigoare.

2) 1 Grup cercetare Blindat – constituit de Regimentul 2

C l ra i. În lips de A.B., se va dota cu ma ini S.P.W., având:
- 1 escadron comand i 1 escadron cercetare S.P.W.,
organizate dup Tabela Md. A. întocmit de Divizia 1
Blindat .
- 1 escadron armament greu cu ma ini S.P.W., având
organizarea dup tabela german .

302
 3) 1 Divizion Transmisiuni Moto, cu 1 escadron telefonic i 1
escadron radio, organizate dup tabela german . Pân la realizarea
elementelor blindate ce intr în compunerea acestor unit i, se va realiza
un escadron transmisiuni moto, conform tabelei Md. A de la Divizia
Blindat , constituit din actualul escadron de transmisiuni divizionar.

4) 1 Divizion Pionieri Moto cu 1 escadron comand i 1

escadron pionieri moto, organizat, dup tabela Md. A. în vigoare, de
c tre Escadronul 44 Pionieri Escadronul 44 Pionieri. Ulterior,
Escadronul Pionieri Blindat i Coloana Pod K. se vor organiza dup
tabela german .

5) 2 Divizioane Vân tori de Care Mare al, cu 2 Baterii Comand

i 3 Baterii a 3 sec ii a câte 3 piese (Total 64 piese), organizate dup
tabelele Md. A ce se vor primi de la acest Comandament. Aceste dou
divizioane se vor constitui de Regimentul 2 C l ra i. Pân la realizarea
acestor 2 divizioane anticar Mare al, se va înfiin a 1 divizion anticar
tractat 75 mm Re i a, organizat dup Tabela Md. A a Divizionului
Anticar, întocmit de Divizia 1-a Blindat . Acest Divizion se va constitui
tot de Regimentul 2 C l ra i, sau de Regimentul 3 Artilerie C l rea ,
dup propunerea Diviziei.

6) 2 Regimente Ro iori Moto, constituite conform Tabelei Md.

A, de la Divizia 1 Blindat , de c tre Regimentele 2 C l ra i i 12
Ro iori, cu deosebirea c , la unul din regimente se va prevedea 1
Divizion Vân tori Blindat, organizat dup Tabela German , în locul unui
Divizion Ro iori Moto.

7) 1 Regiment care Lupt (55 C.L. i 31 T. Asalt) constituit de

Regimentul 4 Ro iori, cu:
- 1 Escadron Comand i
- 1 Divizion Care Lupt a 3 escadroane a câte 3 plutoane
a 4 Care Lupt i 1 Divizion Asalt a 3 Baterii a 3 sec ii i câte 3 piese.
Organizarea se face dup Tabela Md. A întocmit de Divizia 1-a
Blindat i adaptat la num rul Carelor de Lupt i Tunurilor de Asalt i
a materialului nou ce intr in dotare.

8) 1 Regiment Artilerie Moto, constituit din Regimentul 3

Artilerie C l rea , cu:

303
 - 1 Baterie comand ;
- 2 divizioane obuziere 100 mm a 3 baterii;
- 1 Divizion mixt greu cu 1 baterie tunuri lungi 105 mm
i
- 2 Baterii obuziere 150 mm.
Organizarea se va face dup Tabela Md. A în vigoare a
unui regiment artilerie moto, adaptat la noul material.

9) 1 Divizion Artilerie A.A., a c rui organizare i dotare se va

ordona ulterior.

10) Forma iunile de servicii divizionare dup Tabela Md. A.

respective, reduse la nevoie, conform tabelelor întocmite de Divizia 1
Blindat , pentru faza comprimat .

IV. Pentru p strarea tradi iei, toate Regimentele Diviziei 2-a

Blindat vor p stra denumirea i num rul actualelor regimente ale
Diviziei 8-a Cavalerie.

V. Pe baza i ca urmare a celor de mai sus, pe data de 25 iulie

1944, se constituie Divizia 2-a Blindat – prin transformarea i
completarea Diviziei 8-a Cavalerie Moto – în felul urm tor:
1) Comandamentul Div. 8 Cavalerie Moto, devine
Comandamentul Diviziei 2-a Blindate.

2) Regimentul 2 C l ra i constituie:
- Grupul 44 Cercetare;
- 2 divizioane V-tor Care Mare al.

3) Regimentul 4 Ro iori constituie:

- Regimentul 4 Ro iori Blindat;

4) Regimentul 3 C l ra i constituie:
- Regimentul 3 C l ra i Purtat,
- Deta am. 44 Auto Transport,
- Sec ia 44 Auto sanitar .

5) Regimentul 12 Ro iori constituie:

- Regimentul 12 Ro iori Purtat;

304
 6) Regimentul 3 Artilerie C l rea constituie:
- Regimentul 3 Artilerie Moto,
- Diviz. A.C. Moto 75 Re i a;

7) Escadronul 42 Pionieri devine:

- Divizionul 42 Pionieri Moto.

8) Escadronul 42 Transmisiuni devine:

- Escadronul 42 Transmisiuni Moto.

9) Unit ile antiaeriene vor fi date prin grija Marelui Stat Major.

VI. Comandamentul Trupelor Motomecanizate i Divizia 2-a

Blindat , vor întocmi tabele Md. A., care vor avea de baz Tabelele Md.
A în vigoare ale Diviziei 1 Blindat i cu modific rile sau complet rile
de dotare ce se prev d.
Tabelele Md. A. nou întocmite se vor prezenta de Divizie la 1
August 1944 i vor fi înaintate la Marele Stat Major, spre aprobare.
Pe baza lor, se va trece la întocmirea noilor lucr ri de mobilizare,
care intr în vigoare pe data de ………1944;

VII. ARMAMENT, ECHIPAMENTUL, TR SURILE

BLINDATE, AUTO DE TOT FELUL, MUNI IUNILE, MATERIALE
DIVERSE
Dotarea material a unit ilor va fi f cut pe baza tabelelor i a
planului de dotare, ce vor fi întocmite de acest Comandament i aprobate
de M.St.M.
În raport de aceste tabele, de planul de dotare i de existentul la
Divizia 8-a Cavalerie Moto, se va stabili:
- necesarul,
- deficitele i completarea lor;
- materiale ce trebuie v rsate.

VIII. MOBILITARE TRANZITORIE

Pân la întocmirea noilor lucr ri de mobilizare i perfec ionarea
lor, Divizia 8-a Cavalerie Moto va avea asigurat mobilizarea conform
actualelor lucr ri.
Data când va intra în vigoare noua mobilizare (blindat ) se va
ordona de acest Comandament.

305
COMANDAMENTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE
GENERAL DE CORP DE ARMAT ,
Gh. Rozin

eful de Stat Major

Colonel I. Bungescu.

C.S.P.A.M.I, Colec ia A.R.R.A., fond Ministerul de R zboi. Cabinet,

dosar nr.120, f. f. 728-731

*
* *
DOCUMENT NR. 55

MARELE STAT MAJOR

Sec ia I-a
Bir. 3 Mob. Armatei
14 august 1944

Domnul Ministru de R zboi cere rezultatul la 15 august 1944.

NOTA – STUDIU
relativ la
REORGANIZAREA TRUPELOR MOTO-MECANIZARE
MARELE STAT MAJOR
Sec ia I-a
Nr. 62.720
Marele Stat Major
c tre
Ministerul de R zboi
Cabinet

La nr. 21.381 din 5 august 1944;

Referitor la Darea de seam prezentat de Comand. Trupe
Motomecanizate i trimis Marelui Stat major cu num rul de mai sus,
Am onoarea a raporta DOMNULUI MINISTRU:
1) LA DATA ACTUAL , Comand. Trupe Motomec. are:
- Comandamentul Trupe M.M. cu organizarea similar a unui
Comandament de Arm . Când acesta devine operativ, ia fiin Partea
Sedentar a Cdm. Trupe M.M.;

306
 - Dou Regimente Anticar (1 Art. Gr n. A.C i 36 Artilerie
A.C.).
- Regt. 8 Pion. Moto, care mobilizeaz Batalioanele Pion. Moto
ale Diviziilor 1 Blindat , 8 Cav. Blindat i 5 Cavalerie Moto;
- Divizia 1 Blindat ;
- Diviza 8 Cav. Blindat (în curs de transformare).
- Divizia 5 Cav. Moto.
- Centrul Instr. Motomec., pentru formarea speciali tilor.
Prin ordinul M.R. – Cabinet nr. 21.040/1944, s-au pus sub
ordinele Cdm. Trupe Motomec.:
- Dir. Sup. Motomec., cu toate elementele în subordine;
- Serv. Circula ie Auto din M.I.A.P.R.

2) COMAND. TRUPE MOTOMEC., prin Darea de seam

prezentat , arat c dore te:
- S organizeze un Comandament complet independent, care s
primeasc directive de la Conduc torul Statului, fiind subordonat direct
M.R. i care „S COLABOREZE” cu M.St.M.
Acestui Comandament s i se subordoneze direct:
a) Direc ia Sup. Motomec. reorganizat , din care s se scoat
colile tehnice auto, care s formeze o Direc ie separat .
b) Un corp Blindat, care s conduc din toate punctele de vedere
M.U. Blindate i care s aib :
- Comandamentul,
- 4 Divizii Blindate;
- unit i speciale de baraj,
- unit i vân tori care „Mare al”,
- E.N.I., care s cuprind : un grup de cercetare, un Btl.
Transmisiuni, un Btl. Pionieri, 3-4 divizioane anticar, un Reg. A.G.
Moto, un divizion arunc toare moto, un divizion antiaerian,
- servicii similare unui Corp de Armat .
c) Un Comandament al armei Vt. Care Mare al, care s se ocupe
cu dotarea i instruc ia unit ilor vân tori de care, ce vor intra în
compunerea Corpului Blindat.
d) O Direc ie a colilor Motomecanizare, care s aib în
subordine 2 coli de ofi eri i subofi eri blindate plus colile tehnice
existente.
e) Centrul de Instruc ie Motomec.- existent;

307
 f) În organizarea propus pentru o Divizie Blindat , Cdm. Trupe
Motomec. propune ca, pornind de la tipul de Divizie existent ast zi
(Divizia 1 Blindat ), s treac printr-o faz intermediar , ajungând la o
divizie tip, care necesit un num r mare de autovehicule, orice teren, i
vehicule blindate.

3) FA DE SITUA IA ACTUAL i de POSIBILIT ILE

de dotare cu armament, autovehicule i blindate.

Propunem:
a) Comandamentul Trupelor Motomecanizate s r mân cu
organizarea i atribu iunile pe care le are în prezent în calitate de
Comandament unic pentru întreaga motomecanizare a armatei i
economiei na ionale.
Fiind un Comandament militar similar unui Cdm. De Corp de
Armat , trebuie s r mân subordonat organelor legale ale statului i, în
consecin , este i în subordinele M.St.Major.
În cazul când posibilit ile de dotare vor permite blindarea total
a Div. 8 Cav. Blindat i 5 Cav. Moto i nevoile vor cere întrebuin area
lor în cadrul unui Corp Blindat, Comand. Trupelor Motomecanizate va
deveni Comandament operativ al Corpului, iar atribu iunile în leg tur
cu teritoriul (mobilizare, instruc ie, dotare) vor trece asupra P.S. a Cdm.
Trupe Motomecanizate care va avea în subordine elementele r mase pe
teritoriu.
În consecin , nu este cazul s se creeze un Comandament de
Corp Blindat în organizarea de pace, separat de Cdm. Trupe
Motomecanizare i subordonat acestuia.
b) În cazul când nevoile vor cere i posibilit ile de dotare vor
permite MOBILIZAREA CDM. TRUPE MOTOMECANIZATE DE
CORP BLINDAT i întrebuin area lui operativ , acesta va putea avea în
compunerea sa:
- Comandamentul, identic cu cel al unui C.A., realizat prin
mobilizarea Cdm. Trupe Motomecanizate.
- 3-4 Divizii Blindate: Divizia 1 Blindat existent , Div. 8 Cav.
Blindat în curs de transformare, Div. 5 cavalerie Moto ce urmeaz a fi
blindat în viitor;
- Eventual, a patra Divizie Blindat , care va fi realizat prin
transformarea uneia din Diviziile existente (cavalerie sau infanterie), ce
se va stabili mai târziu, când se va primi materialul necesar de la

308
germani, pentru care dl. General Rozin a raportat DOMNULUI
MARE AL c „a ob inut promisiuni”.
- 2-3 regimente anticar (unit i de baraj): Regt. 1 Art. Gr niceri
existent, Regt. 36 Art. A.C. în curs de transformare, Regt. 5 Art. C l. ce
urmeaz a fi transformat în A.C. dup înlocuire.
- Unit i de vân tori care „Mare al”, ce se vor putea organiza i
dota de Cdm. Trupe Motomec. i care vor intra fie în compunerea E.N.I.
Corp Blindat, fie în compunerea Diviziilor Blindate.
- Eventual, forma iuni de servicii din rezerva M.C.G., aflate în
prezent la Armate.
c) Unit i de vân tori care „Mare al”, vot intra în compunerea
Corpului Blindat ca E.N.I., sau în compunerea Diviziilor Blindate
(conform propunerii Cdm. Trupe Motomec. f cute cu nr. 12.473 din 25
iulie 1944) i, în consecin , dotarea i instruc ia unit ilor de vân tori
care revine direct Cdm. Trupe Motomec. i Diviziilor respective.
În consecin , nu este cazul a se crea „un Comandament al armei
vân tori care «Mare al»”, ale c rui atribu iuni s-ar suprapune peste cele
normale ale Cdm. M.U. respective.
d) colile de ofi eri, subofi eri i mai tri tehnici auto, existente în
prezent, sunt subordonate Dir. Sup.Motomec.
- Ofi erii i subofi erii necesari încadr rii trupelor blindate i
conducerii lor pe câmpul de lupt se recruteaz din ofi erii i subofi erii
celorlalte arme i sunt specializa i la Centrul de Instruc ie M.M. sau în
M.U. Blindate respective.
În consecin , nu este cazul a se înfiin a o Direc ie a colilor
Motomecanizate, i nici coli separate de ofi eri i subofi eri pentru
blindate.
Atribu iunile ce ar reveni Direc iei Scolilor M.U. (propus a se
înfiin a de Cdm. Trupe M.M.) revin normal prin organizarea actual , Dir.
Superioar M.M. i C.I. Motomec. i, în concluzie, nu este cazul a se
crea o nou Direc ie.
e) Suntem de acord cu propunerile, în ceea ce prive te C.I.M.M.
f) Relativ la organizarea unei Divizii Blindate, suntem de acord
cu propunerile Cdm. Trupe Motomec., îns cu urm toarele condi ii:
- S se men in organizarea actual a Diviziei 1 Blindate.
- S se transforme progresiv (în raport cu posibilit ile de dotare)
Divizia 8 Cav. în Divizia 8 Cav. Blindat , cu organizare similar Diviziei
1 Blindat , procedându-se a a încât aceast M.U. s fie continuu
întrebuin at .

309
 - S se treac la transformarea Div. 5 Cav. Moto în Divizia 5
Cav. Blindat , numai dup ce se va termina organizarea i dotarea Div. 8
Cav. Blindat .
- Ulterior, s se treac la tipul de organizare a Diviziei Blindate
propus pentru faza intermediar i apoi pentru faza final ,
transformându-se, tot pe rând, mai întâi Div. 1 Blindat , în raport cu
posibilit ile de procurare a materialului.
- Dup ce se vor realiza cele 3 Divizii, cu dotarea din faza final ,
se va trece la realizarea celei de-a patra Divizii Blindate.

4) Se înapoiaz Darea de Seam a Comandamentului Trupelor

Motomecanizate.

EFUL MARELUI STAT MAJOR

GENERAL
/ss/ indescifrabil

C.S.P.A.M.I, Colec ia A.R.R.A., fond Ministerul de R zboi. Cabinet,

dosar nr.120, f. 767-771

*
* *
DOCUMENT NR. 56

COMANDAMENTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE

STAT MAJOR

Nota
pentru
Situa ia Actual a Diviziei 8-a Blindat
Comandamentul Trupelor Motomecanizate
- Comandantul -

Nr. 180.050
17 august 1944
c tre
Ministerul De R zboi
Cabinet

310
 La ordinul nr. 20210/1944, am onoare a raporta urm toarele:
1) Darea de seam (nr. 12474/1944), întocmit de acest
Comandament i predat personal Domnului Ministru de R zboi,
cuprindea i m surile luate pentru transformarea Diviziei 8-a Cavalerie
Moto în Divizie Blindat .
2) Se înainteaz , al turat, nota cu situa ia actual a Diviziei 8-a
Blindat i prevederile f cute pentru realizarea acestei Mari Unit i.

COMADANTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE

General de Corp de Armat
Gh. ROZIN

COMANDAMENTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE

Stat Major

NOTA
pentru
Situa ia actual a Diviziei 8-a Blindat

I. ORGANIZAREA DIVIZIEI
1) Divizia tip
Având de baz ultimele concluzii la care au ajuns germanii cu
privire la organizarea Diviziilor Blindate i inând seam de specificul
teatrelor de opera iuni probabile, acest Comandament i-a propus ca
Diviziile Blindate Române s aib , într-o ultim faz , organizarea ar tat
în graficul A nr. 1 anexat .
Aceast organizare implic un num r mare i variat de
autovehicule, care dep e te posibilit ile noastre actuale de dotare.

2) Divizia Blindat ce se propune a se realiza

inând seam de posibilit ile noastre actuale de dotare i de cele
ce vom avea într-un viitor apropiat, acest Comandament i-a propus
realizarea unei Divizii Blindate, ce reprezint o solu ie intermediar fa
de Divizia tip, cu organizarea i dotarea ce se arat în graficul B. nr. 2
anexat*.
Aceast organizare ine seam de organizarea Diviziei I-a
Blindat , deplasat operativ (graficul nr. 3), precum i de a organica de

Anexele nu se public

311
baz actual a Diviziei 8-a Cavalerie Moto, având în plus avantajul c
permite foarte u or ajungerea la organizarea prev zut pentru Divizia tip,
atunci când posibilit ile noastre de dotare cu autovehicule ne vor
permite.

II. SITUA IA ACTUAL A DIVIZIEI 8-a CAVALERIE

MOTO I PREVEDERI ÎN VEDEREA TRANSFORM RII ÎN
DIVIZIE BLINDAT
1) Organizarea
a) S-au f cut propuneri la M.St.M pentru a se da aprobarea de
principiu, ca Diviziile Blindate române s aib organizarea ar tat în
graficul A. nr. 1, iar pân la realizarea acesteia, cea ar tat în graficul B.
nr. 2*.
b) S-a intervenit la M.St.M. pentru a se da imediat ordin de
constituire a Diviziei 8-a Blindat , din Divizia 8-a Cavalerie Moto,
având de baz organizarea propus în graficul nr. 2 B, în care scop s-a
înaintat la M.St.M. spre aprobare (anexa nr. 3 bis)*.
c) S-a hot rât ca actualele unit i ale Diviziei 8-a Cavalerie Moto
s - i p streze num rul unit ii respective i nomenclatura specific
Cavaleriei, urmând ca actualele unit i s se transforme astfel:
- Reg. 4 Ro iori în Reg. 4 Ro iori Blindat
- Reg. 3 C l ra i în Reg. 3 C l ra i Purtat;
- Reg. 12 Ro iori în Reg. 12 Ro iori Purtat;
- Reg. 2 C l ra i în Grup 2 Cercetare Blindat;
- Reg. 3 Art. C l. în Reg. 3 Artilerie Moto.

2) Mobilizarea
a) Având de baz tabelele Md. A ale Diviziei I-a Blindat i
tabelele germane pentru o parte din unit i, s-au întocmit majoritatea
noilor tabele Md. A ale Diviziei Blindat , rezultate din noua organizare,
astfel încât mobilizarea, unit ilor s fie preg tit cât mai din timp.
Pân la definitivarea noilor lucr ri de mobilizare ce decurg i
pân la aprobarea noilor tabele Md. A de c tre M.St.M., Divizia 8-a
Cavalerie Moto va avea organizarea conform actualelor lucr ri.
b) Au fost repartizate, în cadrul Diviziei i în func ie de
posibilit ile de încadrare ale unit ilor, diferitele sarcini de mobilizare
astfel încât Divizia 8-a Blindat s se poat mobiliza cu toate unit ile i
forma iunile de servicii ce decurg din noua organizare.

312
 3) Încadrarea
Problema de încadrare ce se pune pentru Divizia 8-a Blindat ,
este personalul specializat, de diferite categorii.
Încadrarea Diviziei 8-a Blindat cu cadrele necesare în ofi eri i
subofi eri, precum i cu trup specializat , se va asigura prin:
a) Personalul deja specializat la diferite centre de instruc ie ale
armei blindate germane I la C.I.M.M., care se arat în anexa nr. 4.
b) Personalul carist deja instruit pe noile Care de Lupt i
tunurile de asalt, disponibil la Divizia I-a Blindat în interior.
c) Personalul ce se trimite la specializare în Germania i pe lâng
C.I.M.M. sau Batalioanele de Instruc ie i Repara ii Auto.
d) Dirijarea instruc iei tuturor unit ilor Diviziei 8-a Cavalerie
Moto, din instruc ie hipo i infanteristic , în instruc ie specific uni ilor
motomecanizate.

4) Instruc ia
a) La 10 iunie 1944 s-a înfiin at un Centru de Instruc ie pentru
transmisiunile unit ilor blindate, la care s-au format i instructorii
necesar Diviziei 8-a Blindat .
Acest centru a durat pân la 6 august 1944, când formarea
instructorilor a fost terminat i s-au întors la unit i.
b) Cu începere de la 6 august crt., tot personalul Diviziei 8-a
Cavalerie Moto a trecut la o instruc ie total motomecanizat , în care
scop s-a reorganizat astfel instruc ia pe lâng C.I.M.M., încât toate
unit ile Diviziei s poat beneficia de materialul existent în ar i
necesar instruc iei.
c) S-a cerut aprobarea la M.St.M., ca dislocarea actual a
unit ilor Diviziei 8-a Cavalerie Moto s fie modificat a a cum se arat
în anexa nr. 5.
Aceasta pentru ca unit ile s se poat grupa în jurul subcentrelor
respective ale C.I.M.M. i pentru ca instruc ia s se poat face a a cum s-
a ar tat mai sus, satisf cându-se în acela i timp ordinul privitor la
interven ia pentru ordinea interioar .
În anexa nr. 5 se arat i dislocarea C.I.M.M. cu diferitele
subcentre.
d) S-a intervenit i sunt în curs de sosire ofi eri, subofi eri i
trup specializa i în diferite ramuri de instruc ie, care vor servi ca
instructori la diferite subcentre.

313
 5) Dotarea
a) Actualmente, Divizia 8-a Cavalerie Moto dispune de 30 care
Lupt T.4 i 20 tunuri asalt.
Cu ce se mai g se te în interior i urmeaz a se mai primi, se
poate spune c dotarea Regimentului de care Lupt al Diviziei 8-a
Blindat (55 C.L. i 31 T. Asalt) va fi asigurat , probabil, înainte ca
aceast mare unitate s poat deveni operativ .
Tot materialul blindat ce va sosi din Germania, va fi dat Diviziei
8- Blindat , pentru completarea dot rii i des vâr irea instruc iei.
b) Dotarea material a Diviziei 8-a Blindat cu restul de ma ini
specializate i diverse materiale, nu poate fi asigurat decât prin livr ri
din Germania.
În acest sens, am ob inut o aprobare de principiu a D-lui General
Guderian, cu ocazia vizitei ce am f cut în cursul lunii iunie crt.
Urmeaz ca prin M.St.M. s se fac comenzile necesare în
Germania.
c) Dotarea cu autocamioane se pare c este mai grea i ea este în
func ie de rezultatul recens mântului autovehiculelor ce se va face i de
livr rile din Germania a diferitelor categorii de autocamioane.

III. ETAPELE DE REALIZARE PENTRU

TRANSFORMAREA DIVIZIEI 8-a CAVALERIE MOTO ÎN DIVIZIA
8-a BLINDAT
1) Actualmente, este în curs de constituire un Deta ament
Blindat – cu organizarea ar tat în graficul anex nr. 6.
Acest Deta ament se va deplasa în curând pe zona de opera iuni.
Pentru dotarea acestui Deta ament ar fi necesare autovehiculele
ar tate în situa ia numeric anex la graficul nr. 7.
Din lips de autovehicule, acest Deta ament nu a putut fi
mobilizat, încât el va pleca pe zona de opera iuni în urm toarea situa ie:
a) Comanda Deta amentului va dispune de un Stat Major redus
i Serviciile respective, dispunând de strictul necesar în autovehicule
pentru executarea comenzii i trai.
b) Grupul de Cercetare va avea comanda i trenul constituit de
Reg. 2 C l ra i Cercetare, iar Plutonul Moto i Plot. Blindat, complet
dotat i încadrat de Grupul Speciali ti Moto P.S. al Diviziei 1-a Blindat .
c) Divizionul Blindat, constituit din I/R. 4 R. Blindat, se
organizeaz cu 2 Escadroane Care Lupt (total 30 C.L.) i 2 Escadroane
Tunuri de Asalt (total 20 Tunuri Asalt).

314
 Dispune de dotarea complet în C.L. i Tunuri Asalt i i s-a
asigurat pentru tren un strict necesar de autovehicule.
Echipajele pentru Carele de Lupt sunt formate din personal
instruit, iar echipajele Tunurilor de Asalt din personal în curs de
instruire, fiind luate din personalul Diviziei 1-a Blindat r mas disponibil
dup satisfacerea nevoilor Div. 1-a Blindat Operativ .
Divizionul Blindat, se va transporta din Dobrogea direct pe zona
de opera iuni, trimi ându-se din interior (Târgovi te) restul de material i
personal pentru completarea dot rii i încadr rii.
d) Regimentul 12 Ro iori Purtat, din lips de autovehicule,
formeaz o unitate pe jos, iar trenurile hipo.
Se va deplasa pe zon cu C.F., direct din Dobrogea. Se urm re te
ca din primele autovehicule ce se vor putea realiza, s se motorizeze 1-2
Escadroane.
e) Regimentul 3 Artilerie cu dotare hipo, se deplaseaz din
Dobrogea direct pe zona de opera iuni.
Pentru motorizare, afar de autovehicule, este necesar s i se
schimbe i materialul de artilerie, care nu dispune de suficient suspensie
elastic .
f) Divizionul 44 Arunc toare – cu dotare hipo – pleac din
actuala zon de dislocare a Diviziei, urmând a se transporta cu C.F.
Este de re inut c , din lips de autovehicule, deta amentul nu
formeaz o unitate motomecanizat , iar din dotarea diferit (auto, hipo i
pe jos) rezult c nu reprezint o unitate care s aib o ac iune unitar pe
câmpul de lupt , decât pentru anumite misiuni, care nu impun deplas ri
rapide i nici capacitate manevric .
Instruc ia Deta amentului se va continua pe zona de opera iuni,
cu instructori germani speciali ti, ce vor fi lua i din fostul personal
instructor al Diviziei 1-a Blindate Operative.
În acest scop, s-a dat ordin ca s fie trimis pe zona de opera iuni
Comandantul Reg. 4 Ro iori Blindat, pentru a asigura primirea
personalului instructor german.
Pân la completa întrunire a echipajelor române, s-a asigurat
încadrarea Carelor de Lupt i Tunurilor de Asalt cu echipaje germane,
astfel încât Divizionul Blindat s reprezinte o unitate operativ , chiar
înainte ca personalul român s fie complet instruit.
2) Ulterior, pe m sura dot rii i instruirii personalului, urmeaz a
lua fiin succesiv M.U. Blindate, cu organizarea ar tat în graficele nr.
3, nr. 2 i nr. 1.

315
COMANDAMENTUL SUPERIOR MOTOMECANIZATE
General de Corp de Armat
GH. ROZIN

C.S.P.A.M.I, Colec ia A.R.R.A., fond Ministerul de R zboi. Cabinet,

dosar nr.120, f. 717-724

*
* *

DOCUMENT NR. 57

DIVIZIA 1 BLINDAT
DETA AMENTUL COL. CONSTANTINESCU

Jurnal de Opera ii
de la 21 august 1944 la 23 august 1944

21 AUGUST 1944

La ora 10, pe baza ordinului dat de Divizia 1 Blindat , se

constituie Deta amentul Colonel Constantinescu, având în subordine:
- Regimentul 4 Vân tori Moto,
- Regimentul 1 Artilerie Moto,
- Toate carele de lupt i blindatele aflate în zona Sine ti i în
cursul de regrupare în zona Bara-Boghicea,
- Divizionul 101 A.C. Re i a (3 baterii);
- Compania S.P.W.,
- Grupul de cercetare al Diviziei,
- Bateria T.A.C.A.M.
Misiunea deta amentului a fost urm toarea:
S asigure flancul drept al C. 5. A, aflat în zona Crucea Goe ti-
Lungani.
În acest scop, va ocupa i ap ra satele Storne ti-Sine ti,
împiedicând o eventual p trundere a inamicului în direc ia Piscul
Boga ului-Nistia-Slobozia.

316
 În caz de atac puternic al inamicului, deta amentul urma s
opun rezisten e succesive pe în l imile N. Piscul Roga ului, apoi pe
Piscul Roga ului.
Deta amentul urma s se g seasc complet instalat pe pozi ia
ini ial de la Storne ti-Sine ti cu începere de la ora 13.
Pân la ora 13,30, deta amentul a fost organizat i instalat pe
pozi ie în dispozitivul ar tat în schi a anex nr. 1 i care în esen
cuprindea:
1. R. 4 Vt. Moto, sub ordinele col. Petrea ocup cu:
- Batal. II latura de N. a satului Sine ti;
- Batal. I satul Storne ti;
- Grupul German – Maior Brausch, dispunând de 10 tunuri asalt
i efectivul unui batalion redus, ocup liziera de E a satului Sine ti;
- Un pluton pu ca i pe D. Jugastru, flancgard pe dreapta,
opunându-se infiltra iilor de for e inamice din direc ia M dârjac-Piscul
Roga ului.
2. Divizionul 101 A.C. Re i a a format trei baraje anticari:
- pe lizierele N. a satelor Storne ti-Sine ti;
- Piscul Roga ului;
- sp rtura de la Nistia.
3. Reg. 1 Art. Moto, cu 3 divizioane în pozi ie (8 baterii), sprijin
ac iunea deta amentului.
4. În rezerva deta amentului, toate blindatele aflate în zon ,
inclusiv bateria T.A.C.A.M., în zona împ durit de la Piscul Roga ului.
5. Postul de comand al Deta amentului la Piscul Roga ului.
Între orele 14-18, s-a executat:
- Completarea dispozitivului infanterie, prin ocuparea cu Batal.
I/R. 4 Vt. Moto a satului Storne ti, care era lipsit de orice ap rare.
- Ajustarea tragerilor de artilerie.
- Instalarea barajelor anticar.
- Constituirea i amplasarea rezervelor, astfel ca interven ia lor
s fie asigurat la momentul oportun i în cele mai bune condi ii.
În prima jum tate a nop ii de 21/22 august 1944, în satul Sine ti
s-au schimbat vii focuri de arme automate, incendiindu-se mai multe
case.
22 AUGUST 1944

C tre orele 1, un ofi er agent de la Divizie aduce ordinul ca, dac

inamicul atac puternic la Sine ti, s se p streze pozi ia actual pân la

317
ora 6, dup care, sub protec ia unit ilor Diviziei 13 Infanterie, aflate pe
Piscul Roga ului, Deta amentul s se replieze i regrupeze în zona
Boghicea-Bara-Stani a.
Comandan ii de unit i, chema i la P.C. al subsemnatului, au
primit în cursul nop ii ordine de la mine, în sensul celor ordonate de
Divizie.
În tot acest timp, în Sine ti au loc violente trageri de arme
automate, lucru care indica un atac sigur, care urma s se declan eze
c tre rev rsatul zorilor.
Cu începere de la ora 4, frac iuni inamice încep s se infiltreze
pe valea care separ satele Storne ti de Sine ti i pe pantele de N. ale
satului Sine ti.
La cererea infanteriei, prin semnale de rachet , se intervine cu tot
focul artileriei, executându-se puternice trageri de oprire în fa a
dispozitivului de infanterie amic.
La lumina zilei, o coloan motorizat inamic venind dinspre
Crucea c tre Sine ti, este prins sub focul eficace al Divizionului Greu,
întârziindu-i mi carea i producându-i pierderi sigure, tragerile putând fi
continuu observate de pe Piscul Roga ului.
Inamicul reu ind s se infiltreze în Sine ti i în intervalul dintre
Sine ti i Storne ti, se ordon replierea deta amentului, opera ie care s-a
executat în cele mai bune condi ii i f r pierderi de materiale.
Opera ia a fost condus în toate am nuntele de c tre
subsemnatul, unit ile fiind scoase din lupt succesiv i în ordinea
impus de necesit ile operative.
Încolonarea Deta amentului pentru regruparea în zona Boghicea-
Bara s-a f cut în foarte bune condi ii, f r a se da na tere la bloc ri de
osele sau în întârzieri de orice fel.
Datorit acestui lucru, Deta amentul, de i violent atacat de
avia ia inamic pe timpul deplas rii în mai multe rânduri, s-a putut
regrupa, pân la ora 9,30, în zona ordonat , cu pierderi insensibile de
oameni i materiale.
C tre ora 10, pe când P.C. al Deta amentului se g sea la Bara, se
primesc informa ii c inamicul a rupt frontul în sectorul Diviziei 13
Infanterie, pe direc ia Criste ti-Boghicea, i c ar fi reu it s ajung la
liziera de Sud a p durii D., la Trei Parale.
Fa de aceast situa ie am ordonat:
- Grupul de Cercetare s procure informa ii asupra inamicului de
pe direc iile Hândre ti-O eleni, Buda-D. la Trei Parale.

318
 - Reg. 4 Vt. Moto, care se afla în Boghicea s ocupe imediat
în l imile N. Boghicea, opunându-se unei eventuale p trunderi ale
inamicului în direc ia Bara-Sanga.
- Elemente din Comp. Poli ie i T.A.C.A.M. s supravegheze
direc ia O eleni-Bara.
- Reg. 1 Art. Moto s sprijine în totalitate ac iunea Reg. 4 Vt.
Moto.
- O rezerv de blindate la Bara – la dispozi ia deta amentului.
- Informa ii procurate de Grupul de Cercetare au ar tat c D. la
Trei Parale nu fusese ocupat de inamic în cursul dimine ii.
C tre ora 12,30 am fost chemat la P.C. al Domnului general
Korne, la Ghidion.
Noua misiune a deta amentului era de a ocupa linia Slobozia –
în l imile N. Pd. Dumbrava Curat , opunându-se p trunderii inamicului
în direc ia Bara.
Recunoa terile în vederea ocup rii acestei pozi ii, urmau s fie
executate cu începere de la ora 16.
La aceast or , se primesc informa iuni sigure c inamicul a rupt
frontul ocupat de R. 22 D. i c a ajuns la liziera de sud a p durii D. la
Trei Parale.
Fa de aceast nou situa ie am hot rât ca Deta amentul s
r mân pe pozi iile N- Boghicea – ocupate din cursul dimine ii – spre a
face fa inamicului dinspre N., acoperindu-m înpre Slobozia, unde
fusese semnalat inamicul.
C tre ora 19, inamicul debu ând din P. la Trei Parale, pe baza
ordinului radio primit de la C. 5 A., am dat ordin Reg. 4 Vt. Moto s
contraatace sprijinit de blindatele disponibile i totalitatea artileriei, în
direc ia D. la Trei Parale, spre a azvârli pe inamic în p dure.
Contraatacul s-a declan at în bune condi iuni, reu ind s
resping elementele inamice în interiorul p durii.
În cursul nop ii, c tre ora 23, inamicul reia atacul în zona
Boghicea, din direc iile D. la Trei Parale i Slobozia.
Atacul dinspre Slobozia reu e te s întoarc dreapta Reg. 4 Vt.
Moto, care începe s se retrag sub protec ia focurilor de artilerie.

23 AUGUST 1944

La ora 1, întreg dispozitivul deta amentului se g se te în cursul

de mi care spre Sud i Vest, în urma:

319
 - ac iunii inamicului de la Boghicea, ordinului primit de la C. 5
A, ca s ne retragem la Vest de Siret, sub protec ia a 2 capete de pod la
Sagna i Adjudeni
Am hot rât ca aceste capete de pod tari de câte un batalion i un
divizion s fie ocupate de Reg. 4 Vt. Moto, care se retr gea de la de la
Boghicea.
La ora 1,30 noaptea, am întâlnit pe col. Petrea – Cdt. Reg. 4 Vt.
Moto – la Bara, unde am discutat noua situa ie, r mânând ca el s - i dea
dispozi iunile necesare comandan ilor de batalioane.
Din forma iunile primite ulterior am aflat c a fost luat prizonier
de ru i între Bara i agna.

C.S.P.A.M.I., Colec ia A.R.R.A., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 5,

f. 133, 135-136.

*
* *
DOCUMENT NR. 58

Nr. 33.003
1944, luna August, ziua 27

Comandamentul Trupelor Motomecanizate

c tre
Marele Stat Major
Sec ia III-a
Am onoarea a raporta urm toarele referitoare la executarea
misiunii operative primite de acest Comandament prin ordinul dvs. nr.
678.591 din 24.VIII.1944:
1. Prin ordinul de mai sus mi se puneau la dispozi ie urm toarele
for e:
- Divizia 8-a Cavalerie Moto;
- Divizia I-a Blindat , ce urma a veni de pe front;
- Deta amentul Motomecanizat al Centrului de Instruc ie
Motomecanizat;
- Eventual alte unit i.
Toate aceste for e urmau s constituie o grupare la ordinul
Marelui Stat Major.

320
 2. Prin ordinul nr. 678.596 din 24.VIII.1944 i ca urmare la
ordinul nr. 678.591 cu aceea i dat , mi s-a ordonat ca for ele puse la
dispozi ie s fie astfel grupate ca s poat interveni pentru degajarea
Capitalei, în special în regiunea vest i nord vest.

3. Din for ele indicate mai sus, nu mi s-au pus la dispozi ie decât
urm toarele unit i:
a) Deta amentul Blindat General Nicolescu cu unit i din Centrul
de Instruc ie Motomecanizat.
Compunerea în detaliu a acestui Deta ament s-a raportat dvs.,
prin nota din noaptea de 23/24.VIII. a.c. Acest comandament nu avusese
niciun ordin prealabil ca s formeze din elementele Centrului de
Instruc ie Motomecanizat unit i operative; totu i, a dat ordin i
dispozi iuni centrului, care au f cut posibil constituirea deta amentului
în forma de mai sus.
b) Deta amentul General Drajna, cu unit i ce erau puse la
dispozi ie treptat, în prezent de valoarea a 2 batalioane.

4. Deplasarea Deta amentului Blindat, din regiunea de re edin

Târgovi te, în regiunea Buftea-Mogo oaia, s-a f cut în noaptea de 23/24
VIII.a.c. i în diminea a de 24.VIII.a.c. pe baza propunerilor f cute dvs.
În seara de 24.VIII.a.c., gruparea deta amentului s-a realizat în
zona Mogo oaia, gata de lupt .
Chiar în cursul zilei de 24.VIII.a.c., pe timpul deplas rii c tre
Mogo oaia, deta amentul a fost obligat s intervin cu partea din for e în
zona Buftea i Mogo oaia.
Prin ordinul Marelui Stat Major s-a organizat Comandamentul
Ap r rii Militare a Capitalei, împ r ind for ele în 2 grupe:
- una interior sub ordinele Generalului Constantin,
- una în exterior, sub ordinele subsemnatului.
Domnul General Teodorescu Iosif, comandantul militar al
Capitalei, a fost numit cu coordonarea acestor 2 grupe de for e.
Pentru opera iunile din ziua de 25.VIII i pe baza propunerilor
acestui Comandament, de acord cu domnul General Teodorescu Iosif,
deta amentul a executat dou opera iuni:
- cur irea zonei Fabricii de Zah r Chitila,
- interceptarea oselei na ionale Bucure ti-Ploie ti în regiunea
km. 20 i inerea sub foc a oselei în dreptul aerodromului Otopeni,

321
având dispozitivul grupat i orientat în vederea cuceririi terenului de
avia ie Otopeni.
Pentru ziua de 26.VIII. a.c., s-a executat opera iunea de cucerire
a aeroportului Otopeni, cu urm toarele rezultate:
- interceptarea oselei la nord de aeroportul Otopeni;
- cucerirea unei importante p r i din aeroport i inerea sub foc a
întregului teren de avia ie;
- distrugerea mai multor avioane grele de transport germane, care
au aterizat în cursul dimine ii de 26.VIII. a.c.; ca o completare a acestei
distrugeri, bombardamentul aerian anglo-american a incendiat i distrus
un num r de 15 Junkers de transport i 3 avioane Gigant cu 6 motoare;
- cucerirea p r ii de nord a satului Od ile;
Ca urmare a acestei opera iuni s-a constituit un front defensiv de
încercuire la vest i la nord de Otopeni, completat cu înaintarea de la est
a Regimentului 40 Infanterie.
Concomitent cu acest opera iuni Deta amentul General Drajna a
executat:
- ocuparea i cur irea Fabricii de Zah r Chitila;
- ocuparea aeroportului Romeo Popescu (Batalionul de recru i
din Regimentul 2 Vâlcea i Batalionul de recru i din Regimentul 3 Olt);
- cur irea definitiv i st pânirea oselei Mogo oaia-Grivi a-
Bucure ti.
În cursul zilei de 27.VIII.a.c.
- Deta amentul Blindat General Nicolescu a continuat atacul
aeroportului i satului Otopeni spre sud.
Aceast opera iune urma s se execute în conlucrare strâns cu
Regimentul 40 Infanterie, care trebuia s atace regiunea Otopeni de la est
la vest.
Cur irea satului Otopeni i a caz rmii pionierilor nu a putut fi
executat din trei motive esen iale:
- instalarea prizonierilor români, circa 150 ofi eri i
1.500 trup , a f cut imposibil distrugerea cu artileria a
cuiburilor de rezisten de la cazarma pionierilor,
instalate în perimetrul acestei caz rmi;
- valoarea slab a unit ilor de recru i, foarte
impresionabile la focul armelor automate i lipsite
complet de instruc ie în cadrul unit ilor superioare
grupei;

322
 - nu s-a putut realiza o bun coordonare între
Deta amentul Blindat Regimentul 40 Infanterie de sub
comanda General Constantin, lipsindu-i unitatea de
Comandament i complet mijloacele de transmisiuni;
- Deta amentul General Drajna a realizat:
- despresurarea i cucerirea a dou baterii antiaeriene
aflate de trei zile ocupate de inamic;
- cur irea zonei satului Str ule ti pân la liziera de vest
a Pd. B neasa.
În cursul acestor opera iuni s-au luat circa 700 prizonieri.
Apreciem c rezultatele ob inute de Deta amentul Blindat, de i
nu s-a ajuns la cur irea definitiv a regiunii Otopeni, au fost foarte
importante.
De asemenea, raport m c numai datorit acestui Deta ament s-a
putut restabili situa ia în nordul Capitalei i pe comunica ia principal
Bucure ti-Ploie ti.
De i nu s-a cur it complet zona Otopeni, s-a realizat încercuirea
inamicului i inutilizarea de c tre avia ia grea inamic a acestui aeroport.
Interven ia Deta amentului General Drajna a m rit zona cur it
la vest Pd. B neasa i a asigurat circula ia pe comunica ii Mogo oaia-
Grivi a-Bucure ti i Chitila-Bucure ti.
În dup -amiaza zilei de azi, a avut lor la P.C. al acestui
Comandament o conferin cu domnul General Teodorescu Iosif, cu care
ocazie mi s-au comunicat urm toarele:
- Marele Stat Major inten ioneaz s deplaseze foarte urgent
Deta amentul Blindat, ce urmeaz a fi pus sub comanda General Gârbea,
pentru opera iuni mai îndep rtate;
- Deta amentul Blindat intr sub ordinele General Constantin,
pentru opera iuni din ziua de 28.VIII.a.c..
De asemenea, Deta amentul General Drajna, format din dou
Batalioane, intr sub aceea i comand .
În urma acestei hot râri care urmeaz s fie apreciat de dvs.,
subsemnatul nu mai am sub ordine nicio unitate, i în consecin ,
misiunea operativ ordonat de dvs. a luat sfâr it ast sear .
Pentru opera iunile care urmeaz , subsemnatul fac urm toarele
propuneri, în situa ia de a fi dirijat i urm rit în foarte de aproape
opera iunile din zilele de 23-27.VIII.a.c.:
a) Pentru cur irea definitiv i capturarea elementelor inamice
de la Otopeni i cazarma pionierilor:

323
 - S se retrag înspre Est, Nord i Vest încercuirea realizat , în
scopul de a se crea limite de siguran necesare i a se executa cu
concursul avia iei anglo-americane un bombardament masiv de
distrugere material i complet anihilare moral .
Aceast opera iune trebuie s fie precedat de un ultimatum dat
garnizoanei încercuite.
Dup acest bombardament de distrugere, cur irea ar deveni
foarte u oar realizându-se astfel un mare avantaj în economisirea
for elor, în special a celor blindate, de care avem mare nevoie.
b) În cazul c nu se poate realiza acest deziderat, propunem ca s
se pun sub comanda Generalului Nicolescu, comandantul
Deta amentului Blindat toate elementele care conlucreaz pentru acela i
scop, în spe Regimentul 40 Infanterie cu artilerie de sprijin respectiv ,
pentru a se realiza o opera iune bine preg tit i cât mai bine coordonat .
În acest caz, Deta amentul urmeaz s mai fie completat, cu
valoarea unui Batalion i cu 2-3 baterii de artilerie, de preferin grele.
Atragem aten ia ca blindatele s fie întrebuin ate cu mare
pruden , pentru a se cru a acest material greu de înlocuit.
În luptele de ieri i azi s-au distrus de artileria a.c.a. inamice de
88, în total 5 care de lupt T.V., care au fost complet perforate prin
ambele blindaje.
Aeroportul N.E. Otopeni are la cele 4 col uri, câte 1 tun de 88 în
ad post betonat i câte 6-8 tunuri Gustlof de 20 mm.
Putem risca pierderea total a tancurilor?
Cred c ar fi de neiertat; altele nu mai avem.
c) Pentru conducerea viitoarelor opera iuni Comandamentul
Trupelor Motomecanizate va trebui s fie organizat i dotat în
consecin , nu ca pân în prezent, când a trebuit s fac unei situa ii de
r zboi cu organizare de pace, cu o dotare în mijloace de transmisiuni
inexistent ; de asemenea, f r niciun element neîndivizionat i cu Statul
Major absolut incomplet.
Comandamentul are nevoie a fi complet mobilizat pentru a
conduce operativ în stil mare.
d) Este indispensabil ca s se asigure Deta amentului Blindat un
minimum de misiuni de recunoa tere aerian i de înso ire în lupt .
Lipsa de informa ii mai ales asupra dispozitivului i
armamentului de care dispune inamicul poate avea consecin e foarte
grele, ducând la pierderi mari în personal i material, foarte greu de
înlocuit.

324
COMANDAMENTUL TRUPELOR MOTOMECNIZATE
GENERAL DE CORP DE ARMAT
GH. ROZIN

eful de Stat Major

Colonel
I. Bungescu

C.S.P.A.M.I., Colec ia A.R.R.A, fond Corpul Motomecanizat, dosar

nr.13, f. 65-70.

*
* *
DOCUMENT NR. 59

COMANDAMENTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE

Stat Major
Biroul 3
29 august 1944 Bucure ti

RAPORT OPERATIV
pentru ziua de 29 august 1944
I. ACTIVITATEA INAMICULUI
Inamicul încercuit la Ploie ti a continuat a se organiza defensiv.
La parlamentarii trimi i Generalului Guderna, Comandantul
Diviziei A.A. Germane din zona Ploie ti, s-a r spuns c numai
autoriza ia Führerului poate determina predarea. La termenul dat pentru
r spuns (ora 12) s-a r spuns c vor lupta.
La ora 12.05 podul peste Prahova (Sud Pucheni) a fost aruncat în
aer.
II. MODIFIC RI ÎN ORGANIZAREA COMANDAMENTULUI.
Corpul Blindat are sub ordine:
1. Deta amentul Blindat General Nicolescu compus din:
- 1 plot. Cercetare
- 1 plot. C.L. (3 Care T IV)
- 1 sec ie T. Asalt
- 1 batal. Infanterie (2 companii + 1 plot. Armament Greu)

325
 - 1 baterie T.A.C.A.M.
- 1 baterie A.C. Re i a
- 2 posturi Radio.

2. Divizia 8-a Cavalerie Blindat .

3. Divizia 9-a Infanterie.
4. Gruparea Lt.Colonel Marinescu compus din:
- Batalionul Recru i Regimentul 10 V-tori;
- Batalionul Recru i Regimentul 27 Inf.

5.Regimentul de Gard al Conduc torului pus la dispozi ie în

întregime în seara de 29 August 1944.
III. OPERA IUNI EXECUTATE.
1. În diminea a zilei, Gruparea Lt.Colonel Marinescu, a
parlamentat cu trupele germane din regiunea Ploe ti, pentru a se preda.
Nu s-a atins scopul urm rit.
Pentru eliberarea trecerei de la Mirosl ve ti, s-a montat un atac
cu unitatea Lt.Col.Marinescu, sub conducerea Generalului Ceau u.
Atacul s-a dat la ora 20, reu ind a întoarce rezisten ele de pe râul
Prahova.
Gruparea Blindat General Nicolescu, a executat mar ul spre
zona Bra ov, începând de la ora 7, pe itinerariul: ig ne ti, Luparia,
Poenarii Vechi, Poenarii Burchii, Sirna, Cocor tii Col i, M ne tii,
Filipe tii Târg, C line ti, Cocorâ tii Capri, Bobolia, Câmpina, Predeal.
La ora 24, Deta amentul era în mar spre Predeal, prin
BREAZA. Mar ul s-a executat f r incidente.
Divizia 8-a Cavalerie Blindat , a executat mar spre Câmpina cu
urm toarele unit i:
- Regimentul 3 Artilerie Moto – Hipo de la B neasa la
IG NE TI.
E aloanele Hipo ale Diviziei (trenurile regimentelor 4 Ro iori, 2
C l ra i, parte din cele ale Regimentului 3 C l ra i, Ambulan a
Veterinar , Divizionul 44 Arunc toare), de la Bucure ti la CATUNUL,
BUTIMANUL prin BUFTEA.
- Divizionul II/ Regimentul 3 C l ra i aflat în BUCURE TI, a
fost transportat auto de la ora 13 la CÂMPINA pe itinerariul
Deta amentului Blindat General Nicolescu.
Restul Diviziei a 8-a Cavalerie Blindat , a r mas în sta ionare
a teptând transportul auto sau C.F. astfel:

326
 - Regimentul 4 Ro iori, la MILITARI. Vor fi transporta i auto.
- Regimentul 2 C l ra i la CÂMPINA.
- Regimentul 12 Ro iori îmbarcat pe C.F. la SCROVI TEA
având 2 escadroane la BUFTEA neîmbarcate.
- E.N.I. i F.S. la B NEASA.
Divizia 9-a Infanterie, a sta ionat cu unit ile sosite la Nord –
Bucure ti astfel:
- E alonul precursor la AFUMA I.
- Comanda + 2 Batalioane/Regimentul 40 Infanterie la TUNARI.
- 2 Batalioane/Regimentul 34 Infanterie în TUNARI i
TEF NE TI.
- 1 Divizion/Regimentul 13 Artilerie în TUNARI.
- 1 Baterie A.C. 75 mm. în AFUMA I.
- 1 Companie A.A.+2 Sec ii A.A. în AFUMA I.
- 1 Companie arunc toare suplimentare 120 mm în AFUMA I.
Restul unit ilor în curs de transport cu C.F. de la Constan a spre
BUCURE TI.
Divizionul 52 Artilerie Grea independent, prezentat în
diminea a zilei, a fost dirijat spre IG NE TI, unde a intrat în ac iune,
în sprijinul grup rii Lt.Colonel Marinescu.
IV. SITUA IA LA SFÂR ITUL ZILEI.
Se arat în schi a al turat .
V. PIERDERI, CAPTURI.
a). Un ofi er r nit – Cpt. Mucha erban din Reg.C.I.M.M. –
b). S-au capturat 350 prizonieri, 4 tunuri AA 88mm i numeros
armament automat.

COMANDANTUL CORPULUI BLINDAT

General de Corp de Armat ,

Gh. ROZIN

C.S.P.A.M.I., Colec ia A.R.R.A, fond Corpul Motomecanizat, dosar

nr.15, f.26-28

327
 *
* *

DOCUMENT NR. 60

COMANDAMENTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE

COMANDANTUL
Nr.260415
22 septembrie 1944

Reorganizarea Armei Blindate i Motorizarea

A. ARMA BLINDAT
I. Planul ini ial prevedea organizarea a 4 Divizii blindate i a
unui Centru de Instruc ie a Armei Blindate.

II. La data de 23 August existau în fiin :

a) Dou Divizii Blindate:
- Divizia I-a: organizare, instruc ie, dotare complet
terminate (100 tancuri).
- Divizia 8-a Cav. Moto: organizarea i instruc ia
terminate; dotarea cu material blindat aproape complet (60 tancuri), iar
cu mijloace auto jum tate terminat .
b) Centrul de Instruc ia al Armei Blindate: organizarea aproape
complet ; material blindat de valoarea a 2 companii blindate.
c) Divizia 5-a Cav. Moto: angajat în opera iuni ca Mare Unitate
de Cavalerie. Personalul specialist pentru blindate la Centrul de
Instruc ie. Materialul blindat urma s soseasc în luna septembrie.

III. Situa ia actual .

În urma desf ur rii evenimentelor care au urmat dup b t liile
din Moldova, situa ia este urm toarea:
a) Divizia I-a Blindat : aproape totalitatea materialului blindat
r mas în Moldova. Se b nuie te c un num r de cca. 20 de tancuri,
încadrate, s-ar g si în lupt , în regiunea S. Gheorghe-Topli a. Restul
unit ilor în curs de afluire spre zona interioar a Diviziei Blindate, unde
parte din ele au i sosit i s-a început reconstituirea.
b) Divizia 8-a Cav. Moto: materialul blindat al acesteia se afl la
Tecuci. Dup ordinele M.St.M. a fost preluat de germani, în ultimele
zile, pentru a interveni în b t lie. Nu se tie înc situa ia lui.

328
 Unit ile lupt toare ale Div. 8-a Cav. Oto, care se g seau în jurul
Bucure tiului, au luat parte la ac iunea de la Bucure ti (23-29 august)
luptând la B neasa. Apoi au plecat în Transilvania, unde la 4 septembrie
ac ioneaz pe Târnave i pe Mure .
c) Divizia 5-a Cavalerie s-a retras dup luptele din Moldova.
Resturile ei se g sesc în Muntenia.
d) Centrul de Instruc ie al Trupelor Blindate s-a transformat de
mine într-un Deta ament Blindat. Compunere: 2 Companii tancuri, 2
Batalioane Infanterie moto, 2 Baterii artilerie grea, sub comanda
Generalului Niculescu. Acest Deta ament, alarmat în noaptea de 23
August, a ac ionat din diminea a de 24 August în luptele din jurul
Capitalei, în special la Otopeni i la P durea B neasa, în spatele trupelor
germane, unde a suferit pierderi serioase (4 tancuri distruse), apoi a fost
trimis la Bra ov, pentru a ine închis defileul în fa a Predealului. Din
primele zile a fost îndrumat în Transilvania, unde, cu începere de la 4
septembrie, ac ioneaz în luptele de pe Târnave i Mure .
e) În afar de aceste unit i, exist în regiunea P r ilor Sedentare
aproape totalitatea unit ilor de recru i, cu instructorii lor, iar la Centrul
de Instruc ie al Armei Blindate, un num r apreciabil de diver i speciali ti
(pentru tancuri i telegrafie f r fir).

IV. Reorganizarea armei blindate

1) În cadrul organiz rii noi ce va c p ta armata, cred c unul din
elementele esen iale va fi format din arma blindat .
Nicio greutate nu trebuie s ne îndep rteze de la hot rârea ferm
de a realiza aceast arm , a c rei importan covâr itoare în opera iuni i
în b t lii s-a ar tat pân la eviden a absolut , iar noi am sim it-o i în
ultima b t lie pe care trupele noastre au sus inut-o, din Moldova.
Caracterul unei adev rate armate moderne trebuie s fie
determinat de arma blindat , a a cum este cazul cu toate armatele
importante ale lumii: american , englez , rus i german .
Faptul c noi nu avem înc suficient dezvoltat o industrie
capabil s fabrice singur tancurile i astfel ne g sim într-o stare de
dependen fa de Alia i, nu trebuie deloc s ne descurajeze. Situa iile
politice se transform atât de repede, încât posibilit i la care uneori nici
nu ne putem gândi, devin pe nea teptate realitate.
În afar de aceasta, prin contactul ce am avut în ultimul timp cu
industriile române, mi-am format convingerea c în ara noastr sunt

329
posibile realiz ri mult mai mari decât se crede în mod general, în ce
prive te arma blindat .

2) Scopul urm rit trebuie deci s fie:

A realiza cu orice pre arma blindat , care trebuie s formeze în
viitor structura de baz a o tirii române ti: adic aproximativ 1/3 din
num rul Marilor Unit i.
Este bine în eles c realiz rile nu vor putea fi decât treptate, dar
scopul final i etapele succesive de urmat trebuie s fie clar i precis
fixate. Numai cu aceast condi iune vom putea s rezolv m aceast mare
problem a armatei noastre, învingând noianul de greut i de tot felul, pe
care le vom întâlni desigur la fiecare pas.

3) Astfel fiind, cred c prima etap trebuie s cuprind 3 Divizii

blindate.
Realizarea se va face pe urm toarele baze:
a) Prima Divizie se va ob ine prin contopirea Deta amentului
Blindat General Niculescu, cu resturile Div. 1-a Blindat , venit din
Moldova.
b) A doua Divizie se va ob ine din Divizia 8-a Cav. Moto, care
se va înt ri cu speciali tii necesari proprii, afla i la Centrul de Instruc ie
i Partea Sedentar .
c) A treia Divizie se va ob ine din Div. 5-a Cav. Înt rit cu
speciali tii proprii de la tancuri i T.F.F., afla i la Partea Sedentar i la
Centrul de Instruc ie. (Detalii de execu ie Anexa 1) .

4) În ce prive te materialul blindat

Materialul existent ast zi în mâinile noastre permite organizarea
cel mult a unui Batalion blindat, de 2-3 companii.
Materialul viitor se va putea ob ine astfel:
a) Din materialul nostru r mas în Moldova, ar tând
Comandamentului Rus c a fost material românesc (cca. 90 tancuri la
Divizia 1-a Blindat i cca. 60 tancuri la Div. 2).
b) De la Alia i, în m surile în elegerilor ce se vor face cu ace tia.

5) Artilerie se va realiza:
- parte din materialul r mas în Moldova i

Anexele nu se public

330
 - parte din materialul existent ast zi i gata de trac iune moto
(cca. 70 tunuri de 76,2, transformate i puse la punct, gata de
întrebuin are) la Fabricile Astra-Bra ov.

6) Transmisiunile se pot organiza pe cale similar , din ceea ce a

r mas i exist pe teritoriu. Majoritatea va fi din mijloacele ce se vor
putea ob ine de la Alia i.

*
* *
Ca încheiere, din cele mai sus i din studiul Anexei, rezult :
a) În ceea ce prive te personalul (ofi eri, speciali ti i trupa),
avem posibilit i foarte bune pentru a realiza 3 Divizii blindate, în
special dac inem seam de to i ofi erii i speciali tii care au fost
instrui i în Germania sau în colile noastre i care trebuie cu to ii strân i
de unde se g sesc i adu i la arma blindat .
b) În ce prive te materialul specific unit ilor blindate, adic
tancuri i transmisiuni f r fir, avem urm toarele posibilit i:
- tancuri: un Batalion blindat;
- transmisiuni necesare, pentru aproape 2 Divizii.
Restul, la ambele categorii, va trebui procurat prin în elegere cu
Alia ii. Concomitent, va începe s se valorifice posibilit ile care exist
în industria noastr proprie. Aceasta, atât ca o problem actual , cât i,
mai ales, ca o problem de viitor.
c) În scopul de a p i la realiz ri complete, se va proceda mai
întâi la un recens mânt general, în care se va stabili tot existentul în:
- ofi eri,
- speciali ti forma i pentru trupele blindate
- trup instruit ,
- material blindat,
- artilerie,
- materiale diverse,
dup care se va ti exact: câte unit i se pot realiza i în ce
interval de timp; ce trebuie s lu m de la Alia i.

V. În ce prive te modul general de reorganizare a armei blindate,

el va diferi dup cum ne vom hot rî pentru una din cele dou solu ii:

Solu ia I:

331
 Unit ile de baz , care sunt:
- Deta amentul blindat General Niculescu i
- Divizia 8-a Cav. Moto,
vor r mâne în opera iuni i vor fi completate acolo, pe loc, din
ceea ce se va putea recupera din Moldova, sau ob ine de la Alia i.
Acest procedeu corespunde bine cu hot rârea de a avea un num r
mai mare de trupe în opera iunile ce se duc actualmente în Transilvania,
dar constituie o mare greutate pentru scopul final, adic realizarea unei
arme blindate, complet dotat i uniform instruit .

Solu ia a II-a:
Retragerea trupelor din opera iuni, deîndat ce situa ia va
permite, a Deta amentului General Niculescu i a Div. 8-a Cav. Moto,
aducerea lor în zone de dispersare foarte largi, contopirea lor cu unit i
omogene, cu disponibilul din ar , uniform încadrate i gata a putea
primi i întrebuin a imediat armamentul specific, atunci când se va
realiza o în elegere cu Alia ii.
Acest procedeu prezint cel mai mare avantaj pentru dezvoltarea
viitoare a armei, iar scoaterea din lupt a acestor 2 unit i se poate u or
realiza, prin înlocuirea lor cu alte M.U., deîndat ce diviziile de recru i
aflate în Transilvania s-au contopit cu diviziile corespunz toare i mai
puternice.
În ce prive te a 3-a Divizie Blindat , Div. 5-a Cav. Moto, care nu
se g se te trimis în Transilvania, procedeul va fi acela i, în orice fel de
împrejurare, adic ultimul.

B. MOTORIZAREA ARMATEI ÎN GENERAL

I. Situa ia înainte de începerea b t liilor din Moldova
Din situa iile Marelui Stat Major, privitoare la vehiculele cu
trac iune mecanic din armat , rezultau mari deficite la toate categoriile:
1) La armata operativ :
- 1200 autoturisme (45%);
- 7000 autocamioane (65%);
- 100 autoateliere (50%);
- 280 autocisterne (70%);
- 1400 tractoare (70%);
- 4200 motociclete (80%).
2) Crearea celor 4 divizii blindate, propuse de Comandamentul
Trupelor Motomecanizate, m rea deficitul în mijloace, cu înc :

332
 - 200 care de lupt ;
- 1200 autoturisme tout terrain;
- 3790 autocamioane;
- 70 autoateliere;
- 250 autocisterne.

3) Rezult c ne g seam atunci cu un deficit total de:

- 310 care de lupt ;
- 900 S.P.W. deferite;
- 1200 turisme tout terrain i amfibii;
- 1100 turisme obi nuite;
- 10800 camioane de toate categoriile;
- 180 autoateliere;
- 230 autocisterne;
- 1800 tractoare diferite.

II. Posibilit i de realizare (iulie 1944).

1) Din comenzile în ar i str in tate rezult c sunt asigurate i
urmeaz a se livra:
- 4600 camioane;
- 60 autoateliere;
- 1700 tractoare;

2) Din informa iile luate de la M.St.M., rezult c pe teritoriu se

g seau în stare de func ionare, la Institu iile de Stat i particulare:
- 13000 turisme;
- 3900 autocamioane i camionete;
- 1200 autobuze.
Procedând la rechizi ii suplimentare, se puteau realiza
urm toarele:
- acoperirea deficitului în turisme;
- disponibil de 700 camioane (20% din existent);

3) În urma recens mântului efectuat în lunile iulie-august, prin

grija Comandamentului i potrivit în elegerii luate cu Direc iunea
Controlului Industriei de R zboi (General Cassian), s-a constatat c se

inând seam de tot necesarul pentru Centrul de Instruc ie i o mic rezerv ini ial la
material.

333
pot aplica tuturor autorit ilor, industriilor, institu iilor, întreprinderilor
de stat i particulare, cote de prelevare, variind între 10-50%. S-a ajuns la
concluzia c pot fi ridicate i folosite un num r aproximativ de:
- 300 autocamioane;
- 250 autocamionete;
- 120 autobuze;
- 100 turisme.
Institu iile, autorit ile i întreprinderile de stat i particulare,
c rora urmeaz s li se rechizi ioneze num rul necesar de autovehicule,
sunt ar tate în Anexa nr. 2 .
*
* *

Din compara ie între necesarul stabilit pentru începutul lunii

august i posibilit ile de satisfacere din mijloacele proprii, rezult atunci
c este nevoie de o interven ie puternic din afar , pentru a realiza
motorizarea i diviziile blindate.
Caracterul acestei situa ii nu s-a putut îmbun t i, din contr , din
cauza pierderilor din Moldova i a ced rilor de materiale auto c tre
Armata Rus , situa ia este mai grea.
Va trebui deci s proced m astfel:
a) Recens mânt urgent pentru a stabili:
- ce avem la trupe;
- ce mai putem lua din economia rii.
b) Stabilirea dezvolt rii generale a armatei blindate i a
motoriz rii, adic necesarul.
c) Din aceste dou elemente vom putea deduce ceea ce trebuie s
cerem Alia ilor, sau ce putem face cu mijloacele noastre.

III. În rezumat, ansamblul motoriz rii cuprinde urm toarele

probleme importante:
a) Organizarea, dotarea i preg tirea pentru lupt a 3 divizii
blindate, tip românesc.
Idem organizarea i dotarea C.I. Motomecanizat;
Realizarea unit ilor de Vân tori de Care, ce vor intra în
compunerea Diviziilor Blindate, cât i în restul M.U. ale armatei.
b) Completarea deficitelor auto la unit ile de pe front i

NU se public

334
 Crearea de coloane de transport la dispozi ia Comandamentului
(M.St.M i Armata), pentru a face fa diferitelor nevoi, atât militare, cât
i ale economiei na ionale.
c) Omogenizarea mijloacelor cu trac iune mecanic , în special la
M.U. de pe front, pentru a u ura reparti iile i aprovizionarea cu piese de
schimb.
Cel pu in pe C.A. se va urm ri standardizarea tipurilor de
vehicule.
d) Crearea de rezerve mijloace auto.
e) Organizarea unui sistem complet de ateliere de între inere i
repara ie i de depozite de piese de schimb.
f) Toate comenzile în leg tur cu vehiculele cu trac iunea
mecanic i piese de schimb necesare acestora (atât în ar , cât i în
str in tate), vor fi date cu acordul Comandamentului Trupelor
Motomecanizate.
g) Acele p r i din întreprinderile industriale, care lucreaz sau
pot fi capabile s lucreze la vehicule cu trac iune mecanizat , sau piese
pentru asemenea vehicule, s fie coordonate prin grija
Comandamentului.
h) Repara iile se vor face dup un plan de ansamblu stabilit de
Comandament, urmându-se ca ordine de urgen :
- nevoile frontului;
- unit ile de interior;
- economia general a rii;
- economia particular .
ORGANIZAREA COMANDAMENTULUI
1) În cadrul hot rârii de principiu ce se va lua asupra armei
blindate, va trebui ca toate problemele în leg tur cu motorizarea, mai
sus-enumerate, s fie solu ionate numai prin Comandamentul Trupelor
Motomecanizate, ca organ al Marelui Stat Major i Ministerului de
R zboi.
2) În acest scop, este necesar ca în cadrul Comandamentului
Trupelor Motomecanizate s se concentreze toate organele de execu ie,
care se ocup – azi – separat, de diferitele chestiuni în leg tur cu
motorizarea.
Aceste organe sunt:
a) Direc ia Superioar a Motomecaniz rii, cu toate anexele ei.
b) Delega i din birourile respective ale M.St.M;

335
 c) Idem din Direc ia Fabrica ie Armament i Tr suri de R zboi
(M.I.A.P.R.);
PERSONALUL
1) Fa de preg tirea i tehnica necesar personalului ce
încadreaz unit ile blindate i motorizate, se impun urm toarele:
a) Elevii absolven i ai colilor Politehnice i Liceelor Industriale
s fie repartiza i Comandamentului Trupelor Motomecanizate, în
propor ie cât de mare, pentru a forma cadrele tinere i pricepute ale
armatei.
b) Recrutarea personalului pentru arma blindat s se fac pe
baze psihotehnice, lucru convenit cu eful Sec iei I-a M.St.M.
Personalul specialist armei motomecanizate ( oferi, tractori ti,
electricieni etc.) s fie recrutat din întreaga ar .
c) Tot personalul care a fost în arma blindat i care este mutat în
alte arme, s revin armei blindate.
Marele Stat Major s recupereze i s pun la dispozi ia
Comandamentului Trupelor Motomecanizate întreg personalul specialist,
care se afl la alte arme i nu este folosit potrivit specialit ii sale.
C. PROBLEME DIVERSE
În afara chestiunilor mai sus-enumerate, în cadrul motoriz rii
armatei i armei blindate, exist urm toarele probleme:
I. Ateliere de repara ii pentru tancuri i tr suri auto.
Dup recens mântul general al atelierelor militare existente, ele
se vor grupa în a a fel încât s li se asigure un randament maxim, pentru
repara iile care vor fi masive, în urma reintr rii materialului din
Moldova.
În scopul de a putea face fa tuturor acestor repara ii, va trebui
ca atelierele particulare s fie folosite mai intens decât pân în prezent.
În acest scop, va fi necesar ca:
- atelierele mari s fie chemate a func iona pe o baz de
colaborare;
- atelierele mici s fie grupate i strâns dirijate, în a a fel ca din
disponibilul lor în ma in rii i personal s rezulte un randament
corespunz tor.

II. Problema pieselor de schimb devine de foarte mare

importan , pentru repunerea în func iune a materialului venit din
Moldova.

336
 a) În ce prive te tancurile, exist depozite de piese de schimb
suficiente, cump rate anterior din Germania i depozitate în ar .
b) În ce prive te îns piesele de schimb pentru vehicule auto,
cantitatea lor fiind în general insuficient , trebuie s se procedeze de
urgen la organizarea fabric rii pieselor de schimb în ar i aceasta în
leg tur cu standardizarea tipului de autovehicule pe M.U.

III. Problema benzinei i cauciucurilor

Aceste dou probleme vor trebui reexaminate, comparându-se
existentul, care ne-a r mas, cu obliga iile noi ce avem prin armisti iu.
Apoi, va trebui s proced m la organizarea unor depozite de benzin i
cauciucuri, care s poat satisface în mod curent nevoile operative i de
instruc ie.
*
* *
Pentru solu ionarea practic i rapid a tuturor problemelor
cuprinse în realizarea scopului propus: reorganizarea armei blindate i
motorizarea, este necesar o angrenare practic a lucrului tuturor
organelor chemate s participe.
În acest scop, am onoarea a propune ca s aib loc la minister
sau la M.St.M., sub pre edin ia domnului ministru, o convocare la care
s participe:
- Ministerul,
- Marele Stat Major (cu sec iile respective),
- comandantul Trupelor Motomecanizate,
- directorul Motomecaniz rii,
- un reprezentat al M.I.A.P.R..
În acest fel se va ob ine o unitate de vedere complet i se vor
asigura realiz ri practice i rapide, corespunz toare situa iei actuale.

COMANDANTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE

GENERAL DE CORP DE ARMAT
Gh. Rozin

C.S.P.A.M.I., Colec ia A.R.R.A, fond Ministerul de R zboi. Cabinet,

dosar nr. 120, f. 617-627

337
 *
* *
DOCUMENT NR. 61

Comandamentul Trupelor Motomecanizate

Comandantul
Nr. 260415 din 22 Septembrie 1944

General Gh. Rozin

Comandantul Trupelor Motomecanizate
c tre
Domnul General de Corp de Armat Racovi
Ministrul de R zboi

La ordinul Domniei Voastre verbal din ziua de 19 IX de a studia

i face propuneri pentru reorganizarea armei blindate, pe baza situa iei în
care ne afl m,
Am onoare a prezenta al turatul studiu „Reorganizarea armei
blindate i motorizarea”, cuprinzând problemele ce se pun:
- atât pentru refacerea, instruc ia i dotarea cu
armament a Diviziilor Blindate;
- cât i pentru motorizarea armatei în general.
În scopul de a putea realiza o cât mai grabnic rezolvare a
ansamblului de probleme, cât i pentru a garanta o execu ie rapid prin
angrenarea practic a lucrului multiplelor organe chemate la colaborare;
Am onoare a propune ca, dup hot rârea de principiu a D-
Voastre, s aib loc la minister, sau la M.St.M., sub pre edin ia
dumneavoastr , o convocare, la care s participe:
- Ministerul,
- Marele Stat Major,
- Subsemnatul,
- Direc ia Motomecaniz rii.
În felul acesta, scurtând coresponden a i printr-un schimb de
vederi al tuturor organelor, se va ob ine o unitate de ac iune complet ,
din care vor rezulta realiz ri practice i repezi, corespunz toare situa iei
de fa .

COMANDANTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE

GENERAL DE CORP DE ARMAT

338
 Gh. Rozin
Rezolu ie:

„Studiul reprezint dorin a de a organiza 2 divizii blindate. În

realitate trebuie s tim precis de cât material dispunem pentru c numai
în acest mod pot spune c am organizat ceva.
Trebuie:
1. Un centru de instruc ie care s preg teasc cadrele, inclusiv
to i speciali tii.
2. S se organizeze unit ile operative.
S mi se arate realitatea”.
V rug m s binevoi i a dispune de urmare.

D.O.
DIRECTOR DE CABINET
COLONEL,
A. Balaban
C.S.P.A.M.I., Colec ia A.R.R.A, fond Ministerul de R zboi. Cabinet,
dosar nr. 120, fila 615-616.

*
* *

DOCUMENT NR. 62
DIVIZIA 1 BLINDAT
Proces-verbal

Ast zi, anul una mie nou sute patruzeci i patru, luna noiembrie,
ziua 30;

Noi, general Niculescu Gheorghe, comandantul Diviziei 1-a

Blindat , împreun cu maior C. Durican, eful de Stat major al Diviziei
i lt. col. C. Mih ilescu, delegatul Marelui Stat Major, am constatat c
opera iunile de desfiin area M.St.M. au fost în întregime executate.
S-au desfiin at urm toarele unit i din Divizia Blindat :
- Regimentul 3 Vt. Moto – Târgovi te;
- Regimentul 4 Vt. Moto – Bucure ti;
- Regimentul 1 Art. Moto – Bucure ti;

339
 - Regimentul 1 C. L. – Bucure ti;
- Grupul Specialit i Moto – Câmpina;
- Cartierul Div. Blindate – Bucure ti.
Regimentul 2 Care Lupt r mâne în fiin la dispozi ia
Inspectoratului General al Motomecaniz rii.
Forma iunile de servicii ale Diviziei, fiind sarcini de mobilizare
ale Regimentelor, au fost desfiin ate odat cu acestea.
Întocmit ast zi, 30 noiembrie 1944, în Bucure ti.

COMANDANTUL DIVIZIEI 1-A BLINDATE

General Gh. Nicolescu
eful de Stat Major
Maior C. Durican

Delegatul Marelui Stat Major

Lt. Colonel C. Mih ilescu

C.S.P.A.M.I., fond Divizia 1 Blindat , dosar nr. 879, f. 7

*
* *

DOCUMENT NR. 63

INSPECTORATUL GENERAL A MOTOMECANIZ RII

Stat Major Biroul 3

NOTA
Nr. 30.111 din 13.XII.1944

1) La data de 1 decembrie a.c., Regimentul 1 C.L. s-a contopit cu

Regimentul 2 C.L., conform Instruc iunilor nr. 70.200 ale M.St.M.
Dotarea acestor unit i cu material blindat a fost diferit :
- Reg. 1 C.L. a fost dotat cu Care de Lupt germane Tip IV i
Tunuri de Asalt germane (material modern).
- Reg. 2 C.L. este dotat în majoritate cu C.L. R. 35 i T. 38
(material vechi).

340
 2) Prin contopirea unit ilor, pentru satisfacerea nevoilor de
încadrare cu ofi eri, subofi eri i trup , Regimentul 2 C.L. propune s
fac un ciclu de instruc ie de 20 zile cu personalul Regimentului 1 C.L.
pe Carele R. 35 i T. 38 (material vechi).
3) Având în vedere c personalul Reg. 2 C.L. este instruit pe
materiale vechi (R. 35 i T. 38), credem c ar fi necesar ca cel pu in
cadrele s fie instruite pe Care noi moderne (Tip IV i Tunuri de Asalt).

4) Ca urmare, propunem:
- cadrele celor dou regimente contopite s cunoasc toate C.L.
aflate în prezent în dotare, insistându-se în special asupra C.L: Tip IV i
Tunurile de Asalt moderne;
- echipajele trup primite i prezente de la Reg. 1 C.L., care au
fost instruite pe material modern, s continue instruc ia pe acest material,
de care dispunem de altfel în mic m sur i Reg. 2 C.L. (4 C.L. Tip IV
i 3 Tunuri de Asalt);
- materialul vechi aflat la Reg. 2 C.L. s r mân încadrat cu
echipajele instruite deja pe acest material.
5) Rug m a se aproba în acest sens propunerea f cut de Reg. 2
C.L.

EFUL DE STAT MAJOR

Colonel M. St nculescu
eful Bir. 3 Instruc ie
Maior R. B rbucioru

C.S.P.A.M.I., fond Inspectoratul General al For elor

Motomecanizate, dosar nr. 300, f. 11

341
 *
* *

DOCUMENT NR. 64

R OMÂNIA
MINISTERUL DE R ZBOI
CABINETUL MINISTRULUI
Nr. 23411 din 31.III.1945
Am onoarea a v aduce la cuno tin c domnul Ministru
de R zboi a hot rât c , Inspectoratul General al Motomecaniz rii
s fie desfiin at pe data de 1 aprilie 1945.
Actualul Stat Major al acestui Inspectorat, r mâne s func ioneze
în cadrul Direc iei Motomecanizate, pân se va stabili noua organizare i
încadrare a Ministerului de R zboi.

D.O.
DIRECTOR DE CABINET
COLONEL,
P. Comi el

Comunicat:
- M.R. Secr.G-ral
- SSAU Secr.Gral
- M.St.M. Cabinet

C.S.P.A.M.I., Colec ia A.R.R.A, fond Ministerul de R zboi. Cabinet,

dosar nr. 120, fila 1.

342
 PARTEA a IV-a. FOTOGRAFII
LISTA FOTOGRAFIILOR

Foto
Denumirea fotografiei
nr.
1 Blindat i enilet tip Citroen
2 Blindat tip Citroen
3 Renault FT
4 Tanc Renault M 17FT, md 1917
5 Tanc Renault model 1917
6 Tanc Renault tip D1
7 Tanc Renault tip D1
8 Tanc Praga Tip R1
9 Tanc Skoda tip R2
10 Tanc R2
11 Echipaj tanc R2 cu instructor
12 Tanc Skoda R2
13 Tancurile Skoda R2 iR35
14 Tanc Renault Tip R35
15 Tanc R35
16 Tanc R35 din Regimentul 2 Care de Lupt tractând
17 Tanc R35 modernizat la uzinele din ar (aflat în dotarea
Armatei Române)
18 Tanc Tip 3
19 Tanc T 3
20 Tanc T 4
21 Tanc R 35 al Regimentului 2 Care Lupt

343
Foto
Denumirea fotografiei
nr.
22 TancT 38
23 Tanc T 38
24 Tanc amfibiu în momentul intr rii în ap
25 Tanc Fiat, model 3000
26 Tanc u or Fiat, model 1933
27 Tanc u or Fiat cu remorc
28 Tanc Christie
29 Tanc Disston Impenetra (uzinele americane)
Tanc P1 (cehoslovac)
30
Tanc T.K.S. (polon)

31 Tanc P1 cehoslovac
Tanc A.H.IV (cehoslovac)
32
Tanc Vickers (englez)

33 Tanc T.K.3 (polonez)

34 Tanc T.K.3 pe calea ferat (polonez)
35 Tanc Z.B.
Tanc A.M.R.
36 Tanc Renault Z.B.
37 Tanc Renault tip N.C., model 1927
38 Renault tip U.E.
39 Tanc „Landsverk Lynx” (suedez)
40 Tanc „Landsverk” (suedez)
41 Tanc blindat „Landsverk Lynx” (suedez)
42 Tanc u or Fiat, model 1933 (siluet )

344
Foto
Denumirea fotografiei
nr.
43 Tanc u or K.H.50 (siluet )
44 Tanchet Vickers – Carden –Loyd – Rus T 27 (siluet )
45 Tanc Vickers – Amstrong – Rus T 26 (siluet )
46 Tanc Vickers model B, polonez (siluet )
47 Tanc mijlociu Christie (siluet )
48 Tanc greu rus M.I (siluet )
49 Tanchet sistem Carden Loyd M.K.VI (siluet )
50 Tanc u or Vickers-Armstrong 1930 (siluet )
51 Tanc Vickers M.K. II (siluet )
52 Tanc Vickers M.K.1-2 (siluet )
53 Tanchet Renault U.E. (siluet )
54 Tanc u or Renault M 26/27 (siluet )
55 Tanc Renault M 17/18 F.T. (siluet )
56 Tanc Renault NC.27-31 (siluet )
57 Tanc Renault M 22/23 (siluet )
58 Tanc greu 3C (siluet )
59 Autoblindat Ford, de sprijin pe asiu, în dotarea armatei
polone (siluet )
60 enilet tip Citroen
61 enilet sanitar tip Citroen
62 enilet Malaxa tipul U.E.
63 enilete Malaxa tip U.E., Renault
64 Tanc u or Carden-Loyd
65 Tanc u or Carden-Loyd
66 Tanc u or Carden-Loyd cu remorc

345
Foto
Denumirea fotografiei
nr.
67 Tanc german
68 Tanc T.K.3 polonez
69 Auto-mitralier Citroen-Kegresse pe asiu
70 Autoblindat prev zut cu 1 mitralier i proector
71 Atotun Skoda R2, md 1943
72 Autotun de asalt Stug III, 1943
73 Tren blindat i tancuri (Manevre Germania, 1936)
74 Tancuri (Manevre Germania, 1936)
75 Tancuri germane în aplica ii
76 Tancuri germane în aplica ii
77 Tancuri germane în aplica ii
78 Tancuri germane la parada militar
79 Tanc R2
80 Regimentul 2 Care Bucure ti
81 Fabrica Malaxa (1941)
82 Tanc Skoda R2 (Odessa)
83 Tanc u or R1
Frontul de Est, 1942. G-ral C-tin Pantazi în inspec ie la o
84
unitate de cavalerie mecanizat
85 Frontul de Est. 1943 Kerci
86 Autotractor blindat remorcând un obuzier

346
 Foto 1 - Blindat i enilet tip Citroen
Baz : Marele Stat Major, Sec ia 4 Dotare, dos. nr. 87, f. 59

347
 Foto 2 - Blindat tip Citroen
Baz : Marele Stat Major, Sec ia 4 Dotare, dos. nr. 87, f. 61

Foto 3 – Renaul FT
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

348
 Foto 4 – Tanc Renault M 17 FT, md 1917
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

Foto 5 – Tanc Renault, model 1917

Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.435, f.309

349
 Foto 6 – Tanc Renault Tip D1
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.369, f.5

Foto 7 – Tanc Renault Tip D1

Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.369, f.5

350
 Foto 8 - Tanc Praga Tip R.1
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr. 645, f. 56

Foto 9 - Tanc Skoda Tip R.2

Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr. 645, f. 57

351
 Foto 10 – Tanc R 2
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

Foto 11 – Echipaj Tanc R2 cu instructor

Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

352
 Foto 12 – Tanc Skoda R2
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

Foto 13 – Tancurile Skoda R2 i R35

Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

353
 Foto 14 - Tanc Renault Tip R.35
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr. 645, f. 58

Foto 15 – Tanc R35

Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

354
 Foto 16 – Tanc R35 din Regimentul 2 Care de Lupt tractând
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

Foto 17 – Tanc R35 modernizat la uzinele din ar (aflat în dotarea

Armatei Române)
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

355
 Foto 18 – Tanc Tip 3
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr. 645, f. 5

Foto 19 – Tanc T3
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

356
 Foto 20 – Tanc T4
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

Foto 21 - Tanc R35 al Regimentului 2 Care Lupt

Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

357
 Foto 22 - Tanc T38
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

Foto 23 - Tanc T38

Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

358
 Foto 24 - Tanc amfibiu (englez)
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.635, f.198

Foto 25 – Tanc Fiat, model 3000

Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.435, f.366

359
 Foto 26 –Tanc u or Fiat, model 1933
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.1743, f.1

Foto 27 –Tanc u or Fiat cu remorc

Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.1743, f.1

360
Foto 28 - Tanc Christie (model perfec ionat ce putea fi transportat
cu avioane speciale, fixându-l între ro ile trenului de aterizare)
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr. 632, f. 79

Foto 29– Tanc Disston Impenetra, uzinele americane Otto Kafka,

Incorporated New York
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr. 632, f.12

361
 - Foto 30 - Tanc P1 (cehoslovac - sus)
- Tanc T.K.S. (polonez - jos)
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr. 644, f.133

362
 Foto 31 – Tanc P1 cehoslovac
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.435, f.148

363
 Foto 32 - Tanc A.H.IV (cehoslovac - sus)
- Tanc Vickers (englez - jos)
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr. 644, f.134

364
 Foto 33 – Tanc T.K.3 (polonez)
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.435, f.300verso

Foto 34 – Tanc T.K.3 pe calea ferat (polonez)

Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.435, f.312 verso

365
Foto 35 – Tanc Z.B. (prototip realizat de uzinele Renault - sus)
- Tanc A.M.R. ( experimentat de unit i de cavalerie - jos)
Baz : M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dos. nr. 644, f.135

366
 Foto 36 – Tanc Renault Z.B.
Baz : M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dos. nr.435, f.387

Foto 37 – Tanc Renault tip N.C., model 1927

Baz : M.I.A.P.R , Direc ia Tehnic , dos. nr.435, f.139

367
Foto 38 – Renault tip U.E. (destinat transportului de muni ie)
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr. 1467 A, f.5

Foto 39 - Tanc „Landsverk Lynx” (suedez)

Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr. 1700, f. 7

368
 Foto 40 - Tanc
„Landsverk”(suedez)
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia
Tehnic , dos. nr. 1700, f.
11

Foto 41 - Tanc „Landsverk Lynx” (suedez)

Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr. 1700, f. 13

369
 Foto 42 – Tanc u or Fiat, model 1933 (siluet )
Baz : M.St.M., Sec ia 5 Instruc ie, dosar nr.309, f.309

Foto 43 – Tanc u or K.H.50 (siluet )

Baz : M.St.M., Sec ia 5 Instruc ie, dosar nr.309, f.4

370
Foto 44 – Tanchet Vickers-Carden-Loyd-(Rus) T 27 (siluet )
Baz : M.St.M., Sec ia 5 Instruc ie, dosar nr.309, f.6

Foto 45 –Tanc Vickers-Armstrong - (Rus) T26 (siluet )

Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr. 309, f. 7

371
 Foto 46 – Tanc Vickers, model B, (polonez) (siluet )
Baz : M.St.M., Sec ia 5 Instruc ie, dosar nr.309, f.481

Foto 47 – Tanc mijlociu Christie (siluet )

Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr. 309, f. 9

372
 Foto 48 – Tanc greu (rus) M. I (siluet )
Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr. 309, f. 10

Foto 49 – Tanchet sistem Carden Loyd M.K.VI (siluet )

Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr. 309, f. 11

373
Foto 50 – Tanc u or Vickers-Armstrong 1930 (siluet )
Baz : M.St.M., Sec ia 5 Instruc ie, dosar nr.309, f.12

Foto 51 – Tanc Vickers M.K.II (siluet )

Baz : M.St.M., Sec ia 5 Instruc ie, dosar nr.309, f.13

374
 Foto 52 – Tanc Vickers M.K.1-2 (siluet )
M.St.M., Sec ia 5 Instruc ie, dosar nr.309, f.14

Foto 53 - Tanchet Renault U.E.(siluet )

Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr. 309, f. 15

375
 Foto 54– Tanc u or Renault M 26/27 (siluet )
Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr. 309, f. 16

Foto 55 – Tanc Renault M.17/18 F.T. (siluet )

Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr. 309, f. 17

376
 Foto 56 -Tanc Renault NC.27-31 (siluet )
Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr. 309, f. 18

Foto 57 - Tanc Renault M. 22/23 (siluet )

Baz : M.St.M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr. 309, f. 19

377
 Foto 58- Tanc greu 3C ( siluet )
Baz : M.St.M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr. 309, f. 20

Foto 59 – Autoblindat de sprijin Ford, pe asiu, în dotarea armatei

polone (siluet )
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dosar nr.435, f.478

378
 Foto 60 - enilet tip Citroen
Baz : Marele Stat Major, Sec ia 4 Dotare, dos. nr. 87, f. 55

Foto 61 - enilet sanitar tip Citroen

Baz : Marele Stat Major, Sec ia 4 Dotare, dos. nr. 87, f. 63

379
 Foto 62 - enileta Malaxa Tipul U.E.
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr. 645, f. 61

Foto 63 – enilete Malaxa tip U.E., Renault

Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

380
 Foto 64 – Tanc u or Carden-Loyd
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.435, f.321

Foto 65 – Tanc u or Carden-Loyd

Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.435, f.327

381
 Foto 66 – Tanc u or Carden-Loyd cu remorca
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.435, f.329

382
 Foto 67 – Tanc german
Baz : M.St.M., Sec ia 5 Instruc ie, dosar nr.309, f.417

Foto 68 – Tanc T.K.3 polonez

Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.435, f.308

383
 Foto 69 - Auto-mitralier Citroen-Kegresse pe asiu
Baz : Ministerul de R zboi, Direc ia 8 Armament, dos. nr. 621, f. 98

Foto 70 - Autoblindat prev zut cu 1 mitralier i proector

Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dos. nr.635, f.203

384
Foto 71 – Autotun Skoda R2, md 1943, cal.76,2mm
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

Foto 72 – Autotun de asalt Stug III, 1943

Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

385
Foto 73 - Tren blindat i tancuri (Manevre Germania, 1936)
Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr.309, f. 273

Foto 74 - Tancuri (Manevre Germania, 1936)

Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr. 309, f. 274

386
 Foto 75 –Tancuri germane în aplica ii
Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr.309, f.418

Foto 76 –Tancuri germane în aplica ii

Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr.309, f.420

387
 Foto 77 –Tancuri germane în aplica ii
Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr.309, f.421

Foto 78 –Tancuri germane la parada militar

Baz : M. St. M., Sec ia 5 Instruc ie, dos. nr.309, f.425

388
 Foto 79 – Tanc R2 (1939)
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

Foto 80 - Regimentul 2 Care Lupt - Bucure ti

Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

389
 Foto 81 – Fabrica Malaxa (1941)
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

Foto 82 – Tanc Skoda R2 (Odessa)

Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

390
 Foto 83 – Tanc u or R1
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

Foto 84 – Frontul de Est, 1942. G-ral C-tin Pantazi în inspec ie la o

unitate de cavalerie mecanizat
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

391
 Foto 85 – Frontul de Est. 1943 Kerci
Baz : Fototeca Serviciului Istoric al Armatei

Foto 86 – Autotractor blindat remorcând un obuzier (în dotarea

armatei engleze)
Baz : M.I.A.P.R., Direc ia Tehnic , dosar nr.635, f.206

392
 CUPRINS
Pag.
CUVÂNT ÎNAINTE 3
PARTEA I. DE LA PRIMUL LA AL DOILEA 6
R ZBOI MONDIAL
I.1. Etapa începuturilor promi toare 6
I.2. Eclipsa (1922-1931) 22
I.3. Relansarea preocup rilor (1932-1939) 37
I.4. Neutralitatea (1939-1941) 59

PARTEA A-II-A. AL DOILEA R ZBOI 66

MONDIAL
II.1. Campania din 1941 66
II.2. Campania din 1942 76
II.3. Refluxul (1943-1944) 79
II.4. Campania din vest (23 august 1944 – 9 mai 98
1945)

PARTEA A-III-A. DOCUMENTE. 118

Rezumatul documentelor 118

PARTEA A-IV-A. FOTOGRAFII. 343

Lista fotografiilor 343

393