Bcucluj FG 290126 1916-1918 002 PDF

ES0126
G E N E R A L U L G. A DABIJA
ARMATA ROMANA
EN
RBCU
Â SCluj
B /OCentral
I U LUniversity
M OLibrary
N D ICluj
AL
(1916-1918)
VOLUMUL II
(Ofensiva în .Transilva,rffia).
(Retragerea diiî Transilvaiiia).
(Apărarea Carpaţ
7
^
Editura IG. H E R T Z , Bucureşti

G E N E R A L U L G. A. DABIJA
ARMATA ROMANA
IN
RASBOIUL MONDIAL
(1916 1918)
BCU Cluj / Central University Library Cluj
VOLUMUL li
(CU 21 C R O C H I U R I )
Editura IG. HERTZ, B ucureşti

DE A C E L A Ş :
— Patrulele de infanterie, broşură 50 pag. 1895.

— Instrucţia practică a companiei, volum cu 359 pag. şi
o planşă 1904.
— Practica tragerei infanteriei, volum cu 208 pag., 8 anexe
şi 4 planşe (Ediţia 2-a), 1907.
— Câmpuri de tragere, volum cu 90 pag. şi 10 planşe 1908.
— Exerciţii pregătitoare de tragere, 46 pag. şi 4 figuri
(Ediţia 2-a), 1908.
— Instrucţia practică de luptă a trăgătorului, şirului, gru
pei şi plotonului, 99 pag. 1909.
— Instrucţia practică de luptă a companiei şi batalionului,
207 pag. cu o planşă 1909.
•— Note asupra exerciţiilor de manevră şi de luptă a
infanteriei, Ca ajutor al d-lui general Crăinicianu,
197 pag. cu 4 planşe, 1909.
— Program pentru instrucţia recruţilor, (Ed. 2) 76 pag. 1910.
— Program general pentru instrucţia infanteriei, 171 pag.
(Ed. 2-a), 1910.
— Dresaj sau educaţiune, 50 pag. 1910.
—BCU Clujpractică
Instrucţia / Central University
de luptă. 236 pag. Library
(Ed. 3-a), Cluj
1912.
— Cadrilaterul bulgar, 200 pag, cu 15 planşe, 1913.
•— Răsboiul bulgaro-turc, 360 pag. cu 25 planşe. Premiat
de Academia Română cu premiul Adamache, 1914.
— Memorator tactic pentru uzul ofiţerilor Diviziei 2-a
Vânători, 1919.
— Armata Română în răsboiul mondial 1916-1918, 459
pag. cu 15 crochiuri, 1928.
Vor mai a p ă r e a :
— Brigada 16-a Inf. pe frontul Caşin '

11/917—4/II 918.
Toate aceste
— Div. 6-a pe Trotuş 4/II—15/V 918.
unităţi au fost
•— Brigada 18-a Inf. pe frontul Nistru
sub comanda
lui 15/V—28/X 918.
autorului ace
— Divizia 2-a Vânăt. în Ardeal şi pe
stei lucrări
frontul Tisei 28/X 918—3/VIII 919.
— Răsboiul României din 1919.
Armata Română în Răsboiul mondial
(1916-1918)
V O L U M U L II
Ofensiva în Transilvania.
Retragerea din Transilvania.
Apărarea Carpaţilor.
(21 crochiuri)
CAPITOLUL I
OPERAŢIUNILE P E TEATRUL D E OPERAŢIE DIN

TRANSILVANIA
A . — Trupele A u s t r o - U n g a r e din Transilvania

d e l a 1/VIII-26/VIII/1916.
(Crochiu! 1>.
La 1 /VIII în Transilvania se găsea Comandamentul Ar
matei I-a Austro-Ungară sub gl. Arz. v. Strausenburg, al
cătuit din 15 batalioane slabe, 10 baterii de câmp şi 4 reg.
husari honvezi, la Orşova erau încă 4 batal, şi 3 baterii, iar la
Petroşani se alcătuise 3 batalioane de voluntari, formate din
lucrătorii unguri dela minele de cărbuni.
G-lul Arz aştepta printre primele zile ajutoare şi anume
Div. 51 Hv. şi Reg. 82 Inf. (de Secui).
G-lul Arz împărţi întregul front dela Vatra Dornei la
Dunăre, de 600 km., în cinci sectoare, alcătuind în fiecare
câte un detaşament mixt, acoperit cu posturi de frontieră
formate din jandarmi şi finanti, iar Div. de cavalerie de
Hv. alcătuia rezerva la dispoziţia g-lului Arz.
G-lul Arz dădu ordin detaşamentelor mixte, ca fiecare
în sectorul său, să-şi organizeze apărarea cât se va putea
mai bine şi mai repede, iar în cazul retragerei, să distrugă
podurile, lucrările de artă, comunicaţiunile e t c , retrăgân-
du-se încet, pas cu pas şi aceasta numai la mare nevoie.
Nu se făcuse decât slabe lucrări de apărare pe frontiera
Carpaţilor faţă de România, se făcuse în interiorul Tran
silvaniei, dela colţul Bucovinei, în lungul Târnavelor şî
Mureşului o linie de apărare, dar nu era încă completă.
6
Unităţi de cale ferată germ. lucrau cu grabă în di

ferite gări, făcând linii de garaj şi rampe de debarcare.
După 1 /VIII s'au luat dispoziţiuni pentru întărirea Ar
matei I-a A-U, care la 14/VIII/916 era împărţită în cinci
sectoare (crochiul 1 ) :
1. Sectorul Giurgeu-Sânmiclăuş (Guergyoszentmiklos) dela
Vatra Dornei unde face legătura cu Armata 7-a A-U. până
la N. Şandor A 1640 (N. E. Kezdi Vasarhelu-Ghezdi
Oşorheiu) sub g-lul Grallert cu Div. 61 Hv. ce era adusă
din Volhinia, unde fusese aproape distrusă, ea a fost com
pletată cu 4 btl. etapă (din care btl. 408 şi 54 într'o aşa
stare, că nici nu au putut fi întrebuinţate). Unităţi cari au
luptat a avut: 12 btl. inf. şi 4 de etapă, 1 btl. jandarmi,
alcătuite în 2 brigade (Brg. 16 Ldst. de munte şi Brg. 19
Ldst. de munte), 3 esc. cav. şi 6 btr., mai erau 26 posturi
jandarmi. Această divizie a fost aşezată în Munţii Gher-
ghiului şi Cicului în faţa Armatei IV-a (de Nord) română.
2. Sectorul Braşov dela Nord Sandor A 1640 (N. E.
Kezdi Vasarhely) până la Piatra Craiului (Konigstein) A
2241 (SV. Zărneşti) sub g-lul Goldbach cu Div. 71, ea era
formată din 3 btl. inf., 3 btl. etapă şi R. 82 I. (secuesc), a
avut în total 9 btl., 31/4 esc. cav. şi 4 btr. Ea a fost a-
BCUînCluj
şezată / Central
regiunea HaromsekUniversity Library
şi Braşov până Cluj
în dreptul Fă
găraşului, în faţa Armatei Il-a română.
3. Sectorul Tâlmaci dela Piatra Craiului (Konigstein)
A 2241 până în VI. Sebeşului, sub colonel Barwick cu
Brg. 143 miliţii având 6 btl. inf., 2 btl. etapă, U/k esc.
cav. şi 1 btr., 1 tren blindat şi 23 posturi de jandarmi, era
în sectorul Sibiu în faţa Corpului I Armaiă român.
4. Sectorul Haţeg din VI. Sebeşul până în Mt. Reter
zatu sub colonel Berger, cu Brg. 144 având: 1 btl. inf.,
1 btl. etapă, 3 btl. minieri, 1 pl. cav;., 1 btr. şi 13 posturi
de jandarmi, spre Pasul Surduc şi P. Vulcan, în faţa Div.
11-a română.
5. Sectorul Orşova din Mt. Retezatu până în Dunăre,
sub colonel Feibich Ripke, cu Brg. 210 Mii. (mai târziu Brg.
145 Mii.), având la început 3 btl. inf. şi 1 btl. etapă, 1/4
esc, 4 btr. ş i 32 posturi de jandarmi, iar mai târziu 7
btl., 1 e s c , 6 btr., în faţa Div. 1-a română.
Aceste din urmă trei sectoare erau deci în faţa Arma
tei I-a română.
In rezerva Armatei I-a A-U erau 2 reg. inf. (7 btl.),
2 esc, 1 btr. din Div. 51 Hv. gl. Tanarky, în VI. Muirer
şului, la Alba Iulia şi Sebeşul Săsesc. Restul Div. 51 Hv. era
în curs de transport depe frontul rusesc.
:
Div. 39 Hv. general Dani se găsea şi ea în curs de
transport spre Târgu Mureşului (Marosvasarhely) adusă tot
depe frontul rusesc.
Deci Comandamentul Armatei I-a A-U în afară de jan
darmerie, finanţi şi batalioanele de minieri, nu avea la
14/VIII la dispoziţie pentru apărarea Ardealului, decât trei
divizii de infanterie, destul dz slaba şi trei brig. de miliţii'
şi mai slabe.
Efectivul total al Arm. I-a A-U la 14/VIII era:
Efectiv
Unitatea Batal. Esc. Baterii Tunuri
ofiţeri arme
Div. 61 Inf. 17 3 6 477 9124 36
Div. 71 » 9 3 7, 4 139 6363 14
Br^. 143 » 8 IV. 1 135 4027 6
Brg. 144 » 5 7. 1 87 4711 4
BCU Cluj / Central

Brg. 145 » 4 7.University
4 66
Library
3483
Cluj
12
Div. 51 Hv. 7 2 1 154 5594 4
Total . . . 50 10 17 1058 33.302 76
G-lul Arz a fost înştiinţat că i se vor trimite în ajutor

următoarele trupe şi comandamente:
Div. 187 I; germ.
Div. 208 I. » 1 după 26/VIII în locul acestor 2 Div.
Div. 3 gardă J a fost trimisă Div. 89 I.
Corpul Alpin bv.
Div. 39 Hv.
» 72 A - U .
» 37 Hv.
» 76 rez. germ.
;
Brg. 1 cav. hus. Landst.
Div. 1 cav. A - U . ) Comandam. Corp. Cav. gl. v.
» 3 » Germ. / Schmettow <germ.>.
Comandam. C. I. Rez. gl. v. Morgen.
» C. 39 » gl. v. Staabs..
transportul lor spre Ardeal începuse deja.
Până la sosirea acestor comandamente şi întăriri, ge-

8
neralul Arz cu trupele ce avea la dispoziţie nu putea îm

piedica trecerea frontierei, putea însă să se opună dife
ritelor presiuni ce ar fi exercitat Armata Română, fără a
angaja o luptă serioasă, la nevoie trebuia să se retragă
încet spre V., în aşteptarea ajutoarelor, până la linia Mure
şului şi Târnavelor, păstrând însă cu mare grijă legătura
cu Armata VH-a A-U. (respectiv cu C. XI Arm. A-U., aflat
la dreapta acestei Armate).
iAvând în vedere încetineala mare cu care dela 14/VIII
înainta Arm. Română, are loc la 22/VIII un schimb de
păreri între g-lul Conrad şi g-lul Ludendorf, ajungând
Ia ideia de a împinge mai înainte zona de concentrare,
acoperind bine direcţiile de invazie spre Mehadia-Caran-
sebeş-Pasul Surduc-Haţeg, cum şi calea ferată din VI. Mu
reşului, pentru paza căreia era absolut necesar oprirea pe
linia Târnavei. In aceste idei s'a dat la 22/VIII următorul
Ord. cu No. 30055:
„1. Grupa de Nord Est:
Div. 39 Hv. se va pune în marş cu părţile deja debar
cate, spre Reghinul Săsesc, iar restul de transporturi se vor împinge
spre această localitate.
Div. 208 I. germ. se va aduna la Murăş Luduş. •
Sub ordinele gl. v. Morgen (C. 1 Rez.) se pune în afară
de Div. 39 Hv. şi Div. 208 I. încă: Div. 71 I., Brg. 1 hs. ldst.,
Div. 61 I. şi btl. de jandarmi maior Ziegler.
însărcinare: Să întârzie cu trupele de acoperire cât mai mult
posibil înaintarea inimicului şi în cazul cel mai greu să îm
piedice înaintarea lui peste Târnava Mică, mai sus da Mica (Mi-
kefalva) (22 km. SV Târgu Mureşului) cum şi pătrunderea lui
în basinurile dela Reghinul Săsesc şi Bistriţa.
Din cauza situaţiei dela Arm. 7-a şi a întârzierei adunărei grupei
Morgen, Div. 10 bv. va rămâne tot la dispoziţia Comandamentului
Superior al Armatei.
2. Grupa de Sud Vest:
Pentru asigurarea liniei de invazie Pasul Surduc-Haţeg, s e
pune R. 1 I. Ldst. Ung. (3 btl. cu tren de munte) Ia dispoziţia
Brg. 144 I. Părţi din acest rgt. împreună cu Brg. 210 Ldst., va
asigura linia Pasul Surduc-Haţeg şi Mehadia-Caransebeş.
Părţile din Div. 1 Cav. A-U. şi Div. 3 Cav. Germ. aflate în
curs de transport, vor fi îndreptate peste Simeria-Vinţul de Jos-
Teiuş, asemeni şi părţile deja debarcate vor fi îndreptate prin marşuri
pe jos în zona Mediaş-Ibaşfalău (Elisabethstadt).
Debarcarea Div. 187 I. germ. atât cât va permite transportul
9
cavaleriei, se va împinge la Vinţul de Jos, adunându-se prin

marşuri pe jos la Sebeşul Săsesc şi Hiba Iulia.
Sub ordinele gl. v. Staabs (C. 39 Rez.) se pune în afară de
Div. 187 I. şi Corpul Cav. Schmettow, încă: Div. 51 Hv., Div.
76 'I. cum şi trupel.e de acoperire din regiunea Sibiu, Haţeg şi
Mehadia.
însărcinare: Să asigure direcţiile spre Mehadia şi Haţeg, a d u
nând grosul forjelor în vederea luptei contra forţelor inimice
ce au invadat spre Sibiu şi la E".
Acest ordin corespundea hotărârei de a sta în defensivă
cu grupul NE al g-lui v. Morgen şi de a lua ofensiva
cu grupul SV al g-lui v. Staabs.
Pe baza ord. 30055 Comandam. Arm. I-a A-U. dispune
chiar în noaptea de 22/23/VIII împingerea înainte a de
barcărilor Div. 39 Hv. şi a Corp. de Cav. gl. Schmettow.
In acelaş timp se ordonă formarea grupelor v. Morgen şi v.
Staabs, arătându-li-se trupele şi însărcinările. Gl. v. Staabs
luă comanda la 25/VIII în Alba Iulia, iar gl. v. Morgen
luă comanda la 26/VIII în Târgu Mureşului.
Mai târziu părţile din Corpul de Cav. îmbarcate la Ca
ransebeş şi duse prin Porţile de fier la Haţeg, au fost
BCU Clujla / Simeria
reîmbarcate Central şi University
duse acele aleLibrary Clujla
Div. 1 cav.
Ibaşfalău (Elisabethstadt), iar ale Div. 3 Cav. la Mediaş.
La 24/VIII g-lul Falkenhayn este numit: „comandantul
Arm. IX" atât spunea ordinul şi nimic mai mult. Era o
enigmă, pe care g-lul Falkenhayn deşi fusese până câteva
zile înainte şeful marelui stat major german, nu o putea
deslega; căci, Arm. IX germ. ce luptase pe frontul rusesc, i se
desfiinţase la 31/VII/1916 comandamentul armatei, ea a
rămas însă din punctul de vedere tactic până la 31 /VIII/1916
la Grupa Prinţului Leopold al Bavariei. Unde va opera
viitoarea nouă Arm. IX? Din ce trupe va fi alcătuită? Ce
inimic va avea în faţă? Când vor începe operaţiile? Iată
atâtea puncte de întrebare pe care desigur că g-lul Falken
hayn şi le punea, dar la care nu putea răspunde, secretul
îl deţinea acum feldmareşalul Hindenburg şi g-lul Ludendorf.
G-lul Falkenhayn era în drept să aştepte ca să fie chemat
la M. C. Gl. German, pentru a i sa da instrucţiuni, ordine,
a organiza Statul major al Armatei etc. La 2/IX gl. Fal
kenhayn aflat la Berlin, primi un ordin: „plecaţi la Grodno";
când era gata de plecare, i s'a presintat col. Hesse ca
viitor şef de stat major. Au plecat împreună în noaptea
de 2/IX, ajunşi la Opeln, şeful militar al gărei, le-a comu
nicat că vagonul va fi ataşat la trenul pentru Buda-Pesta.
Dezorientarea g-lui Falkenhayn şi a şefului său de stat
10
major, era mare. Numai la Buda-Pesta, au putut afla din

gura contelui Tissa că este vorba de o nouă Arm. IX, care
va lupta contra României. La Arad i s'a comunicat că
Cartierul Arm. IX va debarca la Deva.
La 4/IX, g-lul Falkenhayn, ajuns la Deva împreună cu
şeful său de stat major şi parte din ofiţerii de stat major,
s'au pus imediat în legătură cu comandanţii trupelor deja
ajunse in regiunea Deva-Haţeg-Sibiu-Alba Iulia.
La Deva g-lul Falkenhayn are o nouă surpriză, aci află
că în contra României şi pe acelaş teatru de operaţie din
Ardeal, vor lupta două Armate, cu două comandamente
diferite şi anume: Arm. IX germ. formată din grupul de
SV. al Arm. I A-U. la care se adaogă nouile divizii
germane ce sosise, sau cari erau în curs de transport şi
Arm. I A-U. cu restul trupelor ce-i mai rămânea.
Deci pe un teatru de operaţie relativ mic, erau doui
•comandanţi de armate, din care unul depindea de M. C.
Gl. german dela Pless, iar celalt M. C. Gl. austro->
ungar dela Teschen. Acest lucru era un non sens, de
aceia a şi adus greutăţi şi chiar fricţiuni, inerente lipsei
de conducere a unui comandament unic. Aşa dar nici după
doui ani de triste experienţe, ideia comandamentului unic
era numai teoretică şi la puterile centrale. Odată cu veni
rea feldmareşalului Hindenburg la M. C. Gl. German, această
anomalie ar fi trebuit să înceteze, dar prezenţa g-lui Luden
dorf acolo, împiedica acest lucru, ca o manifestaţie spe
cială contra lui Falkenhayn.
Intre generalul Ludendorf şi generalul Falkenhayn nu
putea fi de fapt nici o diferenţiare de păreri, căci amândoi
erau produsul aceleiaşi şcoli, a lui Clausewitz-Moltke şi
Schlieffen. Amândoi aveau aceiaşi doctrină, totuşi între ei
au fost tot timpul neînţelegeri, care nu puteau avea ca
bază diferenţiarea de concepţiuni şi de doctrină, neînţele
gerile aveau un caracter pur personal, pe el se grefa apoi
diferenţiarea conducerei operaţiunilor, amândoi fiind culţi
şi inteligenţi, găseau totdeauna argumente pentru a combate
pe celălalt. Lumea nu trebue însă să se mire de acest lucru,
generalii au avut şi au obiceiul a se critica în timpul ope
raţiunilor, istoria răsboaielor probează acest lucru. In tim
pul răsboiului Grecilor contra Perşilor, Cato aduce acuza-
ţiuni lui Scipione. Prinţul Heinrich condamna strategia lui
Frederic cel Mare. Jork reclamă regelui pe Blikher în
ajunul bătăliei dela Katzbach. Gneisenau se arăta nemulţumit
cu lipsa de hotărâre a lui York, numindu-1 „prost". Dar
g-lul Blumenthal nu scria despre Moltke: „un om genial,
11
care nu are nici o idee de viaţa practica şi că nu înţelege

nimic despre conducerea trupelor"? De multe ori însă aceste
păreri nu aveau o prea mare însemnătate, căci de fapt la
răsboiu totul este relativ, sunt mai multe drumuri care duc
la Roma, cine reuşeşte, acela are dreptate, acela a lucrat
bine, acela e genial, acela este un mare general; dar cine
nu reuşeşte.se expune la toate epitetele. Intre oamenii civi
lizaţi dacă au existat inimiciţii, ele nu s'au tranformat în
acuzaţiuni cari atingeau onoarea adversarilor lor, s'au com
bătut dar nu s'au insultat, s'au criticat dar nu s'au umilit.
B. — C o n c e n t r a r e a A r m a t e i A u s t r o - U n g a r e ş i
G e r m a n e î n Transilvania.
<Crochiul 2).
Până la 6/IX, când g-lul Falkenhayn a luat comanda Arm.
IX, g-lul Arz. Cd. Arm. 1-a a făcut o nouă distribuţie a
forţelor: .
1. Grupa de Sud-Vest sub gl. v. Staabs formată din:
o) Sectorul Orşova — col. Feibich Ripke.
Brg. 145 I. A - U .
BCU ClujHaţeg
b) Sectorul / Central University Library Cluj
— gl. Sunkel:
Brg. 144 I. A - U . — col. Berger, în regiunea Pui.
D i c e T n ion i ( Div. 187 I. germ. ) au ajuns
1 8 8 R 1 8 9 1
[" : . debarcată la 4/1X până Ia
4 bateri. ţ h I I i a j .
P e t r o ş a n i
R. 1 V. <bti. 1, 2 Vân.> şi \ îmbarcate la Alba-Iulia şi

btl. 10 Vân. Rez. / transportate la 2/IX la Pui.
c) Sectorul Sibiu — gl. y. Schmettow:
la 8/IX e dusă
n _
1 C ( d i n Div. 187 I. germ.
T
I
înapoia stângei
Arm. I-a A - U .
gl. Tanarky la V. şi
N . Sibiu pe dea
1 8 7 1
%7 btr> debarcate la 4 - 5 / I X lurile depe stânga
l
la Vinţul de jos. pârâufui Cibin.
Div. 3 Cav. germ. <3 Reg.) la stânga Div. 51 Hv.
până la Cornăţel <Hortobagyfalva).
Div. 1 Cav. A - U . <4 Reg.) dela Cornăţel-Glimboca-
dealurile dela S. de pâr. Rohr Bach şi Schenker
Bach-Şoarş <Nagysaros).
Corpul Alpin (grosul) — gl. v. Tusckek-debarca la Se
beşul Săsesc <29/VIII-6/IX).
Un detaşament miliţie — maior Reiner — în Sibiu.
In rezerva grupului SV. este adusă din Curlanda
12
Div. 76 Rez. — gl. Eistermann, debarcă la Copşa Mică

dela 7 —13/IX In marş spre Alba Iulfa.
2. Grupa de Nord-Est sub gl. v. Morgen formată din:
Div. 71 A - U . la stânga Div. 1 Cav. A - U . cu faţa la
Est, cu stânga spre Odorhei <Szekely Udvarhely).
Brg. 19/Div. 61 Hv. în VI. Târnavei Mari ia Odorhei.
Brg. 1 Cav. Mii. în VI. Târnavei Mici la Paraid.
Părţi din Div. 61 şi Div. 39 *) Hv. la Est de Ibăneşti
<Libanfalva).
Brg. 16 Hv. în VI. superioară a Mureşului V . de
Mesterhaza.
In rezerva Armatei:
2
Div. 72 > Hv. în regiunea Reghinul Săsesc.
3
Div. 89 > germ. îndreptată spre Oşorhei <Maros V a -
sarhely).
La 6/1X Comandam. Super. germ. şi Comandam. Super.

A«U„ dau ordine prin care se hotărăşte o nouă Ordine de
bătae a celor două armate ce vor opera în Transilvania, astfel:
Arm. IX — gl. Falkenhayn c u :
Corp. 39 Rez., gl. v. Staabs.
BCU Div.
Cluj187 / Central
I. germ., gl. University
Sunkel. Library Cluj
Div. 76 Rez germ., gl. Eistermann.
Div. 51 Honv., gl. Tanarky.
Corpul Alpin, gl. Krafft v. Delmensingen.
Brg. 144 I., col. Berger.
Grupul col. Szivo.
Corpul cavalerie, gl. Schmettow.
Div. 3 Cav. germ.
Div. 1 C Î V . A - U . , gl. Ruiz v. Roxas.
Arm. I A - U . — gl. v. Arz cu :
Corp. 1 Rez., gl. v. Morgen.
Div. 71 I., gl. Goidbach.
Div. 39 Hv., gl. Dani.
Brg. 1 Ldst. hus.
1 Reg. bosniac.
Btl. 4 artilerie pedestră.
Div. 89 I., gl. Luttwitz.
Corp. 6 Arm., gl. Fabini.
l
) Div. 39 H v . î n c e p u s e să debarce la Apahida dela 19/VIII—
2 5 / V I I I de unde e d u s ă la R e g h i n u l S ă s e s c .
!
) Div. 72 H v . î n c e p u s e să d e b a r c e la Apahida dela 2 8 / V I I I - -
l / I X de u n d e e dusă î n r e g i u n e a R e g h i n u l S ă s e s c .
3
) D i v . 89 g e r m . a d u s ă din Lituania debarcă la Cucerdea la
28/VIII-l/IX.
13
Div. 61 I. <mai puţin Brg. 19 Ldst.) gl. Grallert.

Div. 72 I., gl. Heffele.
V Div. 37 Hv.. gl. Haber.
2
Această nouă Ordine de bătae, intră în vigoare pe ziua de7/lX.

C. — Planul d e a c ţ i u n e G e r m a n o - A u s t r o - U n g a r
contra României.
(Crochiul 2).
După ce g-lul Falkenhayn s'a informat în ziua de 5/IX
asupra situaţiei generale dela g-lul Morgen, g-lul v. Schmet-
tow şi g-lul Krafft şi după ce a luat contact şi cu g-lul Arz,
nu a împărtăşit ideea g-lui Arz, ca Arm. I-a să se retragă
încet înapoia cursului superior al Mureşului, al Târnavei Mici
şi al cursului mijlociu al Mureşului. G-lul Falkenhayn susţi
nea, că trebue lucrat ofensiv şi repede, profitând de înce
tineala înaintărei armatelor române şi a spaţielor mari ce
existau între ele.
El avea două probleme de rezolvat: întâi să arunce
peste munţi Div. 11-a română ce ocupase Petroşani, să
pue stăpânire pe Pasul Vulcan şi Pasul Surduc (de fapt
în ziua de 6./IX Div. 11-a fusese respinsă din Petroşani,
BCU Cluj
pierduse Pasul/ Central
Surduc şi University Library
nu mai stăpânea decâtCluj
Pasul
Vulcan); apoi să atace C. I. Arm. român care stătea în
faţa Sibiului, învăluindu-i ambele aripi.
Comandamentul superior german în urma înţelegerei avute
cu g-lul Conrad, dădu Armatei IX următoarele instrucţiuni
operative cu No. 62 din 6/IX:
„Armata IX are mai întâi următoarea însărcinare: Armata îm
preună cu Armata I trebuie să bată pe inimicul ce a pătruns
în Transilvania.
Pentru Armata I-a rămâne, ca primă însărcinare, să întârzie
înaintarea inimicului şi în legătură cu Armata VII, să reziste pe
Târnave şi pe Mureş, executând contra-atacuri locale, cu rezerve
ţinute în acest scop, contra coloanelor inimice cari ies despărţite
din Munţii Gherghiului.
Linia de despărţire între Armate: Bekokten-Iakobsdorf (Iaco-
beni) (pentru Armata I-a)-Elisabetstadt (Elisabetopol) (pentru Ar
mata IX-a)-Mikefalva-Radnot-Gerend-Turda (pentru Armata I-a).
Armata IX-a va arunca înapoi pe inimicul, care a pătruns
prin pasul Surduc, apoi, după ce va acoperi Pasul Surduc şi Pasul
Vulcan, cu puteri unite va bate pe inimicul ce a pătruns spre
Sibiu, învăluindu-i ambele flancuri.
Se va avea în vedere participarea Diviziei 89 dela Armata
I-a la această bătălie.
14
jAripa dreaptă a Armatei IX-a va împiedica înaintarea ini

micului peste Orşova şi mai cu seamă peste Mehadia.
Aripa stângă a Armatei IX-a se va retrage la nevoie în
legătură cu Armata I-a în direcţia Mediaş-Dicio şi St. Marton".
Generalul Falkenhayn dă la 6 IX ora 19.33 ord. oper.
No. 11 cu următorul cuprins:
„1. Eu iau odată cu aceasta, comanda Arm. I X - a .
2. Sectoarele vor fi astfel împărţite:
a) Grupa Staabs din Dunărea până la linia (limita distric
telor) Alsotatarlaka-Muntele Varaticul-Muntele Drece (1232)-Mă-
gura (1550)-Tartarawe (1685).
Trupe: forţele folosite până acum în acest sector.
b) Grupa Krafft v. Delmensingen în legătură până la linia
Gorginul (Est Ol. Dalga)-Weinberg-Chicioara Amnarului-D. B e -
leunta-D. Obrejei.
Trup 3 : Jandarmii şi grăni:erii aflători în acest sector, Corpul
Alpin (fără părţile aflătoare în sectorul H a ţ e g ) , părţile din Div.
187 I. folosite până a:um în sectorul Schmettow.
c) Grupa Schmettow, în legătură până la linia de despărţire de
Arm. I-a A-U. Bekokten-Iacobsdorf (pentru Arm. I-a)-Elisab2th
stadt (Arm. IX-a)-AUkefalva-Rachot (Arm. I - a ) .
Trupe: Div. 51 honv., Div. 3 Cav., Div. 1 Cav. A-U.
3. însărcinări:
a) Grupa Staabs: în sectorul Mehadia, c i şi pâră a : u n . Li s e : -
torul Haţeg folosind succesul avut până a:utn, sa va ajunge până
la o ilinie, depe care cu slabe forţe va putea opri o jiouă înaintare
a inimicului, aşa îel ca pe cât mai repede posibil .massa trupelor
germane să poată fi transportată şi folosită în altă parte.
b) Grupa Krafft v. Delmensingea va opri orice îiaintare a ini
micului, este însă de dorit ca să nu se vâre părţi din Corpul Alpin.
c) Grupul Schmettow va împiedica tot aşa orice înaintare a ini
micului. Este de mare importanţă ca aripa stângă şi centrul să-şi
apere bine poziţia şi să împedice legătura între grupele inimice dela
Sibiu şi dela Făgăraş.
4. Div. 76 R. rămâne în rezerva Armatei. Ea va fi adusă de
Comandam. C. 39 Rez. în zona Kiskerek (Broşteni)-N. Selyk
(Şeica mare). Se vor da instrucţiuni comandameniu'ui ei să fa:ă
legătura telefonică cu Comandam. Armatei şi să raporteez s o
sirea ei.
Sj, Noua împărţire a sectoarelor va avea loc Ia 7/IX ora 12
din zi. Luarea în primire a sectoarelor va fi raportată de c o -
miandanţii respectivi; până atunci toate rapoartele vor veni la
Comandam. Arm. I X - a prin Comandam. Corpului 39 Rez., care
în afară de aceasta va raporta unde şi în cz moment îşi va
muta cartierul în noul sector.
15 _
6,ţ Situaţiunile vor fi raportate ia orele 8 ditn. şi 8 seara,

se va raporta şi la ora 2 p. m., numai dacă vor fi întâmplări
deosebite.
Ordienle şi rapoartele se vor da şi face folosind numai harta
1/200.000.
G-lul Falkenhayn dă la 6 IX ora 22.30 ord. opar. No. 15:
„1. Transportul trupelor germane ce nu mai sunt necesare
în sectorul Haţeg, va începe imediat.
Mai întâi se vor transporta părţile din Corpul Alpin, apoi
artileria grea. Fără a strica această succesiune, se vor tran
sporta părţile rămase în urmă din Div. 187 I.
2. Se vor duce:
Corpul Alpin în zona Sinna-Kapoina (Căpâina)-Recea-Poiana.
Div. 187 I. (fără părţile lăsate grupei Krafft v. Delmensingen)
în zona Mercurea-Cut-Draşovl
Artileria grea în zona Div. 187 I.
In acest timp g-lul Falkenhayn mai primi următoarea

comunicare:
1
„Următoarele instrucţiuni s'au expediat chiar acum Ia T e s c h e n : ) .
2
Generalului v. C r a m o n ) pentru gl. v. Conrad:

„Luptele pline de succes date Ia Sud de Haţeg dau speranţa,
că înaintarea inimicului în această parte va fi oprită de îndată
ce se va pune stăpânire pe Pasul Surduc. Cer generalului Staabs
şi Comandamentului Armatei IX-a, ca, după ocuparea Pasului
(Surduc) şi lăsarea unei trupe de siguranţă suficientă din Armata
Austro-Ungară şi a unui detaşament german tare de 1 bata
lion şi 1 baterie, să adune repede Corpul Alpin la Sud, iar
Divizia 187, la Est de Sebeşul Săsesc (Miihlbach).
Divizia 76 Rez. în curs de transport, va debarca la Copşa
Mică şi Teiuş, de unde în vederea ofensivei ce se va lua de
Armata IXra va fi împinsă înainte".
Citind acest ordin se pun următoarele întrebări:
Ce fel de instrucţiuni se dau unui Comandant de Armată
ce lucrează independent, cândi i se spune în detaliu ce are
de făcut, în loc să i se ordone numai însărcinarea şi mij
loacele?
Ordinul dat de Comandamentul superior german, unde
să debarce Div. 76 Rez. era judicios? De ce nu s'a lăsat
acest lucru la dispoziţia Comandantului Armatei IX-a, care
1) La T e s c h e n era Cartierul Armatei A u s t r o - U n g a r e .
2) Gl. v. Cramon era delegatul M. C. G. g e r m a n pe lângă M.
C. G. austro-ungar.
16
fiind pe teatrul de operaţiune, ar fi ştiut că la staţiunile

Copşa Mică şi Teiuş nu sunt rampe de debarcare.
De ce ordonă anume ce unităţi să se lase din armata
germană spre Pasul Surduc? Nu era mai judicios a lăsa
pe Comand, Arm. IX-a să decidă ce unităţi să rămână
în ajutorul Brg. 144 A-U., la Pasul Surduc? De fapt Brg.
144 A-U. era slabă de tot.
La toate aceste întrebări, pe care desigur că g-lul Fal
kenhayn şi le pusese, era nevoie de o lămurire; în acest
scop el dădu celor două comandamente de căpetenie, ger
man dela Pless şi A-U. dela Teschen, telegrama No. 2 2 ;
„Debarcarea Div. 76 I. din cauza rampelor corespunzătoare,
se va face în regiunea Markt-Schelken') şi la Vest, 22 km.
Nord de Sibiu. Pregătirile necesare pentru o cât mai repede şi
decisivă bătălie contra forţelor inimice dela Sibiu se luase deja,
când au sosit instrucţiunile. Gruparea forţelor şi conducerea rog,
ca în viitor să mi se lase mie, căci ele depind cu totul de atitu
dinea inimicului şi de rezultatul recunoaşterilor pe teren. Este î n -
doios, dacă se va putea executa un dublu atac învăluitor, dacă
inimicul rămâne în poziţia actuală cu aripa dreaptă sprijinită
pe A\unţii Făgăraş, ce sunt neaccesibili, sau dacă, contra
aşteptărilor mele, inimicul reuşeşte a împinge înapoi aripa stângă
a Armatei IX-a, după cum aminteşte Comandamentul superior
german. Dar chiar în acest caz, ţinta dorită de Comandamentul
superior german, tot va îi atinsă".
G-lul Falkenhayn nu se lasă influenţat de instrucţiunile
ce-i veneau dela Comandamentul superior german, el îşi
urmează cu hotărâre planul operativ ce şi-1 alcătuise. Ca
rezultat al telegramei de mai sus, Arm. IX-a primi la
9/IX dela Comandamentul de căpetenie german, următoarea
telegramă:
„Din telegrama ce aţi dat la Teschen, observ că Ia Armată»,
este o deplină lămurire asupra pregătirei grupărei forţelor germane
la aripa de Sud a Transilvaniei şi, după părerea mea, atacul trebuie
dat mai întâi în direcţia Sibiu. Conducerea mai departe a acestei
operaţiuni este treaba Comandamentului Armatei. Trebuinţa de a
se adapta conducerea, atitudinei inimicului şi naturei terenului,
nici mu mai trebuie amintită. Vă rog a mă ţine Ia curent cu
mersul operaţiunilor, căci conducerea mai departe a operaţiunilor
din Transilvania, în cadrul operaţiunilor generale, numai de aci
poate fi văzută şi numai atunci ajutorul de forţe proaspete de
infanterie şi artilerie poate fi dirijat de către mine în direcţia
operativă cea mai proprie".
*) Şeica N o u ă .
17
Rezultă din acest ultim ordin, că Comandamentul superior

german s'a decis a lăsa generalului Falkenhayn deplina
libertate în conducerea operaţiunilor.
La 8 S e p t e m b r i e
Situaţia Arm. IX-a începe a deveni mai grea, din cauza
Arm. I-a A-U, care se retrăgea necontenit, pe valea Mure
şului superior şi Târnavelor, spre Vest, Generalul Arz in
tenţiona să retragă şi aripa dreaptă spre Târgul Mureşului
(Maroş Vasarhely), lucru la care renunţă în urma insis
tenţelor g-lui Falkenhayn, care vedea bine că în acest caz
nu ar fi putut da bătălia dela Sibiu şi nici măcar nu ar
mai fi putut să se concentreze în vederea acestei bătălii.
Era deci mare nevoie ca Arm. I-a A-U să nu-şi mai retragă
dreapta (Div. 71 Hv. şi Brg. 19 Mii.) depe linia ce o
ocupa la 8/IX (Archita-Şoars) sau cel mult să se retragă
până la linia Seghişoara-Hendorf (Hegen)-Agnita-.(Szent-
agota), chiar în acest caz, generalul Falkenhayn, trebuia
să se grăbească ca să dea cât mai repede bătălia dela
Sibiu, de frică ca Românii să nu prindă pe deoparte prea
timpuriu de veste despre întoarcerea Corpului Alpin, iar
pe de alta de a nu împinge Arm. Il-a română spre Sibiu.
BCU
Dar la Cluj
8/IX,/ Central University
proectul generalului Library
Falkenhayn, eraCluj
numai
un deziderat, căci generalul Arz se retrăgea în faţa dreptei
Arm. Il-a română şi Arm. de Nord române, iar generalul
Falkenhayn nu era încă gata, din cauză că mişcarea încon
jurătoare a Corpului Alpin, nu putea începe dela Sinna,
decât la 10/IX seara şi nu putea fi terminată decât la
13/IX, căzând în valea Oltului spre Turnu Roşu.
Pentru Armata IX-a se puneau, după cum s'a spus, două
probleme de rezolvat; întâi să arunce peste munţi Div.
11-a rom. ce ocupase Petroşani, să pue stăpânire pe Pasul
Vulcan şi Pasul Surduc, apoi să atace C. I Arm., ajuns
în faţa Sibiului, învăluindu-i ambele flancuri. In acest scop,
Cd. Arm.. IX-a îşi împărţi armata sa în trei grupe:
Grupul Staabs dela Dunăre până la 20 km. Est de Pe
troşani ;
Grupul Krafft v. Dellmensingen până la inclusiv mij
locul drumului Gurarea-Sibiu;
Grupul Schmettov de aci până la limita Est a Arm.
IX-a (spre Iakobsdorf), unde făcea legătura cu Arm. 1-a
A-U (Gl. v. Arz).
In general trupele rămăseseră în sectoarele lor; Corpul
Gmeralul G.A. Dabija, Ârmata română în Răsboiul mondial->. Voi. II. 2
18
Alpin a fost adus spre Grupul mijlociu; el îşi terminase

concentrarea în zona Polyan (Poiana)-Zsinna (Jina) la8,/IX.
Planul operativ era u r m ă t o r u l :
„Grupul Staabs va păstra în sectorul Mehadia o atitudine
defensivă, iar în sectorul Haţeg va ajunge pânăla o linie, care
să o poată ocupa şi apăra cu forţe puţine în caz de atac a,l
trupelor române, aşa ca massa trupelor germane, aflată în acel
sector, să fie disponibilă a fi întrebuinţată în altă parte.
Grupul Krafft trebue să oprească orice înaintare a inimicului,
fără să întrebuinţeze nimic din Corpul fllpin".

C A P I T O L U L II
GENERALITĂŢI A S U P R A OPERŢIUNILOR A R M A
TELOR R O M Â N E D I N TRANSILVANIA
dela 14 A u g u s t - 2 0 S e p t e m b r i e 1916.

< C r o c k i u I 3)
Pentru a se putea urmări mai uşor operaţiunile detaliate

a fiecărei armate române, dau aci generalităţi asupra ope
raţiunilor făcute în Ardeal dela 14/VIII—20/IX/1916.
Armata română primi ordin de înaintare în Transilvania
la 14/VIII/1916,. chiar în prima zi de mobilizare. Trupele
de acoperire au trecut frontiera muntoasă în noaptea de
14/VIII; ele au înaintat în Transilvania, respingând pe
inimic din defileurile Carpaţilor.
întărite ceva mai târziu de către grosul forţelor con
centrate, aceste avantgarde ocup la 17/VIII localitatea Belbor
şi minele de cărbuni dela Petroşani; la 18 Braşovul; la
19 Chezdi Oşorheiu (Kezdi Vasarhelu) şi localităţile dela
Sud Sibiu; la 20 Sereda Ciucului (Cik Sereda) şi muntele
Alion (spre Orşova); la 21 Borsek; la 24 Orşova; la 26
Topliţa şi Giurgeu-Sânmiclăuş (Giorgio-San Micloş); la 29
Selimberg (SE Sibiu), iar la l/IX Barot pe Oltul su
perior.
Astfel, după 2 săptămâni, trupele române se găseau în
stăpânirea: văei superioare a Mureşului, cursului superior
şi mijlociu al Oltului, văilor superioare ale Jiului şi Streiului
(pasul Merişor) şi cursul inferior al Cernei (regiunea Orşova).
Cu toată presiunea pe care inimicul o exercitase asupra
20
frontului Arm. I-a, dela 2 până la 16/IX, înaintarea pe

frontul Arm. Il-a şi Arm. de Nord nu continuă cu vigoarea
ce ar fi trebuit, căci Arm. Il-a este ţinută pe loc de M. C.
Gl. pânăla 14/IX, iar Arm. de Nord înaintează foarte încet
şi foarte puţin.
Arm. Il-a, care era pe VI. Oltului mijlociu la NV de
Braşov, deşi slăbită prin luare de trupe necesare frontului
de Sud (Div. 5, 21, 22), ocupă la 2/IX poziţia Homorod
Almaş-Kohalm (Kohalom)-Făgăraş, depe dreapta Oltului, iar
la 3—14/IX, Arm. Il-a este ţinută în loc pe poziţiunile dela
N. de Făgăraş.
La 8/IX Arm. de Nord ocupă Odorheiu, ţinând dreapta
retrasă spre Dorna Vatra. Arm. înaintează prin valea Mu
reşului şi peste munţii Călimanului şi Gerghiului, către
frontul Rastoşnea (Ratosnya)-Ibăneşti (Liban-falva)-Remete-
Kibed-Korispatak-Cristurul Săcuesc (Szekely Kerezstur)-Haş-
falău (Hejjasfalva), front pe care inimicul rezistă dela
14—21/IX, de unde însă este scos.
La 14/IX, Arm. Il-a este împinsă tardiv spre V. către
frontul Henndorf (Hegen)-Cornăţel (Hortobagy falva) (20
km. Est Sibiu), în scop de a ajuta cu stânga sa C. I,
Arm. (Div. 13 şi 23) din Arm. I-a ce se găsea în acest
timp în cea mai grea situaţiune la Sud de Sibiu. La 16/IX
C. I. Arm. este aruncat în munţi, iar la 17/IX Arm. Il-a începe
retragerea spre Est.
Deci, dela 14/VIII până către 17/IX/1916, Armatele ro
mâne din Transilvania, ce înaintase cu o încetineală uimi
toare, interceptaseră cursul superior al Mureşului, cu Arm.
Il-a de cursul mijlociu al Mureşului, iar cu Arm. I-a era,
la începutul lui Septembrie, la Sud de Sibiu şi în pasul
Merişor, în timp ce Div. I-a, pe care pivota Armata în
treagă, era în regiunea Orşova.
Linia cea mai înaintată pe care ajunseseră trupele române
la 17/IX/1916, era trasată prin următoarele localităţi: Şaru
Dornei — cota 2022 — (25 km. Vest Belbor)-Rastoşnea
(Ratosnya)-Ibăneşti (Liban-falva)-Remete-Kibed - Cristuruî
Secuesc (Szekely Kerestur).-Haşfalău (Hejjasfalva - Bârcut
(Bekokten)-Porumbac-Şelimbăr (Schelenberg)-Sud Sibiu-Să-
liştea-Merişor-Orşova.
Armatele inimice, atacă dela Vest spre Est mai întâi Arm.
I-a, apoi Arm. Il-a şi în fine Arm. de Nord, care se retrag
către defileurile Carpaţilor.
Vom urmări operaţiunile armatelor române (I, II şi de
Nord) din Transilvania cu începere dela 14/V1II—I/X 1916.
CAPITOLUL III
I. OPERAŢIUNILE ARMATEI I-a R O M Â N E

IN TRANSILVANIA.
A. - O p e r a ţ i u n i l e A r m . I-a d e l a 14/VIII - 9/XI 1916.

BCU Cluj /deCentral
Prin ordinea University
bătaie, Arm. I-a trebuia Library Cluj
să fie formată
din Div. 1, 2, 11, 12 şi 13; ele, conform planului de ope
raţie, trebuiau să opereze astfel:
1. Div. 1-a între VI. Cernei şi Turnu Severin;
2. Div. 11-a, a 2-a şi a 12-a între Haţeg şi Merişor;
3. Grupul Olt-Lotru şi Div. 13-a în zona Sibiu-Talmaci.
Operaţiunile au avut loc după cum se arată în capitolele
următoare, dar după 24/VIII — căderea Turtucaiei, — Div.
2-a a fost reţinută la Tg. Jiu ca rezervă a Armatei, mai
târziu a fost trimisă şi ea pe frontul Sud; Div. 12-a a
fost trimisă în Dobrogea, în schimb Arm. I-a primea Div.
20-a (dela Arm. I l I - a ) ; această divizie păzia Dunărea în
sectorul Calafat-Izlaz.
1. Operaţiunile Diviziei I-a.

<Crochiui 4).
Defileul Orşova şi Sectorul Cerna erau închise de Brg.

i
210 Mii. formată din 4 btl., f esc, 4 btr., a 6 tunuri şi
i
2 bărci cu motor sub col. Feibich Ripke, având stânga la

10 km. Sud Mehadia, iar dreapta la Orşova.
Brg. 210 Mii. era slab organizată cu elemente de gră
niceri, finanţi .minieri etc. ,nu era nici o speranţă de a avea
22
o putere ofensivă, deabia dacă putea rezista unei presiuni

mai serioase.
In faţa acestui grup era Div. I-a română sub g-lul Dra-
galina.
Trupele de acoperire române ale sub grupului Vârciorova
trec frontiera în noaptea de 14/15/VIII.
In noaptea de 14/15/VIII, monitorul A-U „Almoş" a
bombardat T. Severin, după care s'a retras, iar la 15/VIII
a bombardat Gura Văei şi Vârciorova. Monitorul s'a retras
după ce a fost avariat de artileria rom.
La 15/VIII de dim. btl. II/R. 57 I. maior Hergot Ma-
ximilian ocupă D. Meterezele lui Tudor (721) face prizo
nieri şi ia material, rezistând la trei contra-atacuri.
Pentru acest fapt de arme maiorul Hergot a fost decorat
cu ord. „Mihai Viteazul" cls. IlI-a.
In noaptea de 15 pe Vrf. Cocoşului (920) şi pe Negruşa
(587) se produce o panică, care se comunică la batalioanele
Dolj şi Calafat şi la trenul R. 57 I. dela Cireş, comanda
mentul Brigadei se retrage dela Cireş la Jidostiţa. Trupa
în panică, se amestecă cu căruţele şi fuge înapoi, de abia
a doua zi s'a putut restabili situaţia, când s'a văzut că
BCUfusese
panica Cluj provocată
/ Centralde University Libraryşi Cluj
un proector austriac de o
patrulă.
La 16/VIII cp. 5/R. 57 I. pune stăpânire pe cota 317

depe Mt. Alion, dar spre seară austriacii atacă şi reocupă
definitiv, cota 317.
La 17/VIII şi la 18/VIII schimb de focuri de artilerie.

G-lul Dragalina Cd. Div. 1-a se decide a ataca poziţia
inimi :ului cuprinsă între Dunăre şi Vrf. Cocoşului şi să
pună stăpânire pe VI. Cernei. In acest scop dispune:
O grupă sub comanda g-lului Dragalina formată din :
2 btl./R. 17 I. să atace Muntele Alion (317) şi să supra
vegheze şi Dunărea dela Schela Cladovei la Vârciorova;
2 btl./R. 1 V. să atace culmea Ozoina între cotele
282—314;
2 btl./R. 57 I. să atace culmea Drenicul (314);
U/2 btl. în rezervă.
Pe frontul acestui grup de 71/2 btl. erau 2 btr. de 75
m m . , 1 btr. obuziere 105 şi i/ btr. tunuri lungi de 105.
2
O altă grupă sub comanda colonelului Negruţi for

mată din:
3 btl., 1/2 btr. de 75 m/m., 1 btr. de 63 m/m şi 1 btr.
23
de 53 m/m să atace şi să ocupe Padeşul, Pedeglava şi

Rudina.
R. 17 I. sub col. Tăutu atacă Alionul, la 8,45 ia prima
creastă, la 10.45 pune stăpânire pe creasta doua, iar la
13.35 poziţia este cucerită, luând 53 prizonieri şi material,
capturează bateria depe cota 317, mai ia 500 arme, 50
lăzi cu proectile, unelte, scuturi, etc. Cucerirea Alionului
înlesneşte mult ocuparea Ozoinei.
R. 1 V. sub lt.-col. Bădescu Bucur atacă Ozoina la 5.30,
iar la ora 14.50 pune stăpânire pe poziţie, făcând prizonieri
8 ofiţeri şi 540 trupă.
R. 57 I. sub lt.-col. Damian Gh. începe înaintarea la
7.45, atacă la 9.45 fără rezultat, inimicul fiind bine adă
postit şi acoperit cu reţele de sârmă ce nu au fost distruse
de artilerie. R. 57 I. s'a retras la ora 13 şi s'a adunat
la Estul Pichetului Silişte; în acest timp comp. cpt. Bălănescu
P. din R. 1 V., 2 pl. din R. 17 I.. şi 1 pl. din R. 57 I.
pun stăpânire pe D. Drenic. La ora 18.30 R. 57 I. s'a în
tors pe Drenic, pe care s'a organizat.
In acest timp R. 1 I. pune stăpânire pe Vrf. Cocoşului
(921), iar R. 31 I. ia Padeşul (716).
BCU
DiviziaCluj / Central
1-a se găseşte la University Library
19/VIIII pe linia Alion Cluj
(317)-
Ozoina (282-314-287)-Drenic (314)-Rudina (608)-Padeşul
(716).
Brg. 210 Mii. se retrage pe malul drept al Cernei, după
ce suferise grele pierderi, mai cu seamă la btl. 5/76 aflat la
Grupul Orşova, asemeni lăsase în mâinile românilor 9 ofi
ţeri şi 645 soldaţi prizonieri.
La 22/VIII, R. 17 I. sub col. Tăutu ocupă Orşova, Jupa-

nek şi înălţimile dela V. de această localitate; la ora 14 o
baterie depe Tekija (dreapta Dunărei) bate Alionul, dar
este redusă la tăcere de btr. 3-a de obuziere cpt. Ionescu.
In seara de 22/VIII Brg. 210 Mii. A-U este înlocuită
cu Brg. 145 I. sub col. Fiebich Riepke, formată din ba
talioanele VI/48, V/69, V/76, btl. 19 Vân., Vl/bosn-herzeg
1, V/bosn-herzeg 3, btl. III/R. 187 I. germ., 1 esc, 6 btr.
La 25/VIII, R. 1 V. este scos depe front şi trimis în

VI. Jiului, iar R. 17 I. ocupă D. Ozoina şi satul Tufăr.
Div. 1-a îşi consolidează poziţiele 'pe care se găsea, sec'
torul acestei Div. devenind un sector liniştit, trăgându-se
din când în când focuri de artilerie.
24
Pentru a lua g-lului v. Staabs şi grija Sectorului Orşova,

care era excentric, s'a trimis în acest sector comandamentul
Brg. 10 Cav. sub col. Szivo, sub comanda căruia s'a pus
Brg. 145 şi Grupa Dunărei.
La 11/IX col. Negruţi este înlocuit cu col. Stavrache N.
Fiind linişte în sectorul Div. 1-a, g-lul Culcer Cd. Arm.
I-a, ia unităţi de aci şi le trimete în VI. Oltului, astfel:
La 12/IX a trimis R. 57 I. la Câineni;
La 13/IX 1 baterie de 53 m m ;
La 16/IX 1 Rgt. Inf. şi 1 btr. câmp.
La 18/IX, R. 17 I. ocupă poziţia depe Mt. Alion-Ozoina-
Drenic, cu avantposturi din Dunărea pe Cioaca Mică-Cioaca
Mare-Dobra-Culmea Poenilor.
La ora 6.45 bateriele depe Tekija şi trei monitoare au-
stro-ung. deschid focul asupra poziţiilor depe D. Alion, D.
Ozoina. La ora 7, Brg. 145 I. atacă frontul Rgt. 17 I. din
Dunărea pânăla Dobra, el reuşeşte a intra în Orşova şi
a se strecura pe Văile Iznicu şi Ţirlici, dar la ora 15 prin
contra-atac este dat înapoi şi se ocupă poziţia dela SV.
de Orşova, luându-i 118 prizonieri şi 2 mitraliere.
BCU
La 21 Cluj
Sept. /conform
Central University
ordinului Library
colonelului Tăutu Cluj
se e-
xecută un atac pe la cota 304 asupra conacului Vişinescu,
Atacul a fost comandat de căpit. Morţun, cu cp. 12/R.
17 I. căzând în spatele inimicului care se retrage în panică
lăsând în mâinile românilor prizonieri 4 ofiţeri şi 204 soldaţi.
La 22 IX s'a format la Baia de Aramă un detaşament sub

comanda lt.-col. Dejoianu, din 1 btl., 1 btr., 1 e s c , cu
ordin ca să supravegheze sectorul Pichetului Scocu-Pich.
Suliţa.
Div. 1-a rămăsese la această dată cu 10 btl., cari erau
astfel dispuse:
7 btl. pe frontul Vf. Cocoşului-Orşova.
2 btl. în rezervă la Cireşu.
1 btl. la Baia de Aramă.
După 22/IX operaţiunile din acest sector se reduc numai

bombardări reciproce.
La 24/IX Cd. Div,. 1-a, dispune formarea unui deta
şament, cu însărcinarea de a păzi frontul Rostovan-Cornul
Zănoagei. Este ceva de observat asupra constituirei acestui
detaşament, el s'a format din câte 2 plotoane din fiecare
25
batalion al Diviziei, sub maiorul Truşculescu. Ce cohesiune

putea să aibă un asemenea batalion? Nici una!
Dar lucrurile nu se opresc aci, căci la 29/IX detaşa
mentul se măreşte cu IV/26 I., 2 cp./59 I., 2 cp./l V.,
111/41 I., btr. 3/5 A., 1 plt. pion., iar ca piatră de re
zistenţă i s'au mai dat 2 companii de miliţieni.
La 5/X Div. 1-a ocupă astfel frontul (Crochiul 5 ) :

Sectorul Baia de Aramă sub maior Dumitrescu Gh. din
pichetul Scocu la pich. Gura Fetei, ocupat de 1 cp./R.
31 I. şi 2 plot;
Sectorul Podeni sub cpt. Cornicioiu din pich. Gura Fetei
la cota 927, ocupat de 1 cp./R. 17 L, 3 pl./R. 57 I.,
1 pl./R. 1 gr. 1 tun;
Sectorul Negruşa, sub col. Demetriade Comand. Brg. 2 I.
dela Vrf. Cocoşului la Curmătura, ocupat de 10 cp./R. 1 I.,
10 cp./R. 31 I., 1 dvz./R. 1 Art.;
Sectorul Siliştea sub col. Stavrache cd. Brg. 1 L. dela
Curmătura la Gura Văei ,ocupat de R. 17 I. 2 btr./R. 1 A.;
Sectorul Turnu Severin sub maior Marinescu dela Dudaş
la Hinova, ocupat de părţile sedent. a R. 17 I. şi a R. 57 I.
BCU
aproximativCluj / Central
1000 oameni, 2 University
btr./R. 1 Art. Library
gr. Cluj
In rezerva Diviziei pe D. Baldovin 2 cp./R. 1 I., 2 cp./R.
31. I. şi 1 btr./R. 5 A.; iar la Cireşu R. 1. V., 1 btr./R. 21 A.
Totalul forţelor: 12 btl., 8 btr. câmp, 1 btr. obuz. de
105 m/m, 4 btr. art. grea, 2 btr. de 53 m/m, cu un efectiv
de 368 ofiţeri şi 17.993 trupă.
La 11/X cu Ord. No. 2262 g-lul Dragalina Comandantul

Div. 1-a este numit Cd. al Arm. I-a.
La 15/X col. Szivo atacă, recucereşte Jupanic, dar contra

atacat de R. 17 I. şi 2 cp./R. 31 I. este respins.
2. Operaţiunile depe Jiu a Grupului Jiu şi Div. 11-a

dela 141 VIII— 9/IX. •
<Crochiul 6>
î n a i n t a r e a Grupului Jiu.
Sectorul Haţeg era apărat de Brg. 144 I. sub col. Berger,
ea era alcătuită din: btl. V/R. 10 hv., 1 btl. etapă, 3 btl.
minieri, 1 plt. cav./Rgt. 10 honv. hus. şi btr 5/Rg. 25
Art. câmp.
26
Trupele de acoperire rom. din VI. Jiului şi anume din

D. Urdii şi pânăla Buliga, formau un grup denumit „Grupul
Jiu" sub comanda col. Cocorăscu.
Acest grup avea:
M/58 1. pe D. Urdei.
I, II/58
1 btr. m. 63 Petriceanca.
i, ii, m / 1 8 1 .
1 btr. M. 63 Acoper direcţiile dela V. defileului.
IV/18 I.
1 btr. M. 63
1/9 A. Mt. Lainici.
3 btr. 57
1 btr. 53
Aceste trupe primesc ordin să treacă frontiera în noaptea
de 14/15/VIII.
• Frontiera a fost trecută de fapt în zorii zilei de 15/VIII,
de către R. 18 I. sub comanda col. Jippa C. în trei co
loane :
I şi 11/18 I. pe şoseaua Lainici,
HI/18 I. peste Muntele Cândeţu,
BCU
IV/18 Cluj
I. spre/ Central University Library Cluj
Bărbăteni-Lupeni.
Patrulele inimice au fost respinse, iar în după amiaza
zilei, a fost ocupată Vama Surduc. In această zi, col. Jippa
nu a avut sprijinul artileriei, care nu a putut înainta, din
cauză că podul de fier depe Polatiştea, fusese aruncat în aer
de către inimic, care avea şi 4 tunuri model vechiu.
Brg. 144 I. fără să fi fost puternic împinsă, să retrage
pe linia Vrf. Custura 2463-Tulişa 1795-Oboroca 1547-1003-
Piatra Roşie 1196, părăsind astfel şi Petroşani.
La 16/VIII col Cocorăscu formează un detaşament, sub

comanda col. Jippa, din R. 18 I., 1 btl./58 I., 1 btr. munte
63, cu ordin de a relua ofensiva; în dimineaţa acestei zile
col. Jippa atacă şi' respinge btl. II şi III minieri, precum
şi btl. IX/17 etapă ce era pe dealul 1003.
In după amiaza zilei, patrulele trimise ca să recunoască
poziţia inimică, au fost primite cu focuri dinspre Cui. Nouă,
aflată la eşirea de N. a Petroşanilor. Col. Cocorăscu trimite
btl. maior Truşculescu din R. 26 I., care fiind primit cu focuri
dinspre Cui. Nouă e ţinut în loc, până ce bateria de munte
alungă cu focurile ei pe inimicul depe poziţie.
Autorităţile oraşului Petroşani au invitat trupele române
să ocupe oraşul. Col Jippa a ocupat oraşul cu un btl., iar cu
două btl. a început a face lucrări de apărare la NV*
27
de Petroşani pe cotele 935, 1033, D. Fata 995 pană in VI.

Aninoasa, legându-se spre dreapta cu btl. maior Truşcu-
lescu şi la stânga cu btl. IV/18 I.
La 17/VIII, btl./III 18 I. atacă Cetataa Bolii, dar Brg.

144 I. care între timp primise ajutoare (btl. V/10, 3 esc./R.
10 hs., 1 btr. mun.) respinge acest atac. In acest timp Grupul
Jiu atacă D. Oboroca, respingând de aci batalioanele de
minieri şi astfel Brg. 144 L e nevoită a se retrage spre
Crivadia şi Naghibar.
In această zi, Grupul Jiu ajunsese pe poziţiile ordonate:
Petrila-Cetatea Bolii-Mina de cărbuni Vulcan-Chicioara, a-
vând avantposturile pe linia Petrila-Taia-Piatra Roşie-D.
Dâlmaş-Coteştii.
La 18/VIII, btl. 11,18 I., a înlocuit btl. 111/18 1., la

Cetatea Bolii, care împreună cu btl./R. 26 I. şi btr. de
munte a ocupat defileul Merişor fără nici o rezistenţă.
La 20/VIII, un detaşament unguresc cu artilerie, a atacat

detaşamentul dela Merişor, care împreună cu ajutoarele tri
mise (2 comp./R. 18 I., 2 cp./R. 41 I., 2 cp./R. 58 I.şi
BCU
1 btr. /R. Cluj / Central
5 A.) respinge University Library Cluj
pe inimic.
La 22/VIII Brg. 144 I. reuşeşte a ocupa Muntele Oboroca.
Acţiunea Diviziei 11-a.

La 24/VIII, g-lul Muică ia comanda Div. 11-a, care era
astfel compusă:
Brg. 21 Inf. f R. 41 I., col. Obogeanu
col. Cocorăscu \ R. 71 I., lt-col. Munteanu.
Brg. 22 Inf. ( R. 18 I., col. Jippa C .
col. Anastasiu I.
Brg. 11 Art.
col. Paşalega
G-lul Muică constată că frontul de luptă al Diviziei
era de 22 km. între VI. Jiului Rom. şi deifleul Merişor,
mai având spre E. un front de supraveghere de 30 km.,
batalioanele amestecate, frontul fără rezerve.
La această dată ofebarcă la Pui şi Nagybar, 2 btl. mii.
şi 1 btr. mun. (aduse dela Porţile de Fier) care întăresc
Brg. 144 I. A-U, de aceea g-lul Muică se decide a ataca
şi arunca înapoi pe inimic, rectificând totdeodată şi frontul.
28
In acest scop, s'au format două detaşamente „Merişor"

şi „Jiu". „Detaşamentul Merişor" sub col. Cocorăscu (7 btl.
şi 4 btr.) trebuia să atace spre V., pentru a ajunge Ia ieşi
rile din defileul dela Nagybar şi pe înălţimile dela N. de
această localitate; „Detaşamentul Jiu" sub It.-col. Neagu
(4 btl. şi 2 btr.) trebuia să atace spre NV. cu ordin de
a ajunge pe linia lisierelor de păduri la V. de Nagybar. Mai
rămăsese o rezervă de 3 btl.
Atacul s'a dat în după amiaza zilei de 25/VIII, el â
reuşit graţie acţiunei grupului din dreapta a "detaşamen
tului Merişor", ce era condus de col. Jippa, care cu 2
btl./R. 18 I. şi 1 btl./R. 26 I. a înaintat pe dreapta şoselei
şi căei ferate Merişor-Nagybar-Haţeg, ocupând D. Bâloi
cota 1002, respingând Brg. 144 I. a colonelului Berger.
In seara acestei zile Div. 11-a se instalează pe linia
D. Baloi - V. Nagybar - D. Angros - Vf. Muncelului - D. Sec.
(1552)-Vf. Băii (1758).
Col Berger, se decide ca să contra-atace a doua zi, în
scop de a reocupa poziţiile depe care fusese scos; cerc
urgente ajutoare. G-lul v. Staabs deabia sosit în Alba Iulia
cu comandam. C. 39 Rez., pune la dispoziţia col. Berger:
1BCUbtl. şi Cluj
1 btr./ dela
Central University
Simeria, Library
1/2 btl. şi 1/2 btr. dela Cluj
Pasul
Porţilor de fier, cum şi 2 btr. călăreţe ale Div. 1 Cav. A-U,
care fiind în marş spre Simeria, ajunsese chiar atunci Ia
Haţeg.
La 26/VIII Col. Berger contra atacă cu 21/2 btl. A-U

şi U/2 btl. germ., pânăla ora 10 mergea bine, reocupă Dealul
Angros 971 (S. E. Nagybar). După amiază lupte grele
au loc la aripa dreaptă, pe creasta munţilor D. Făgeţel şi
Tulişa, unităţi rom. reuşise a cădea în spatele Brg. 144 I.
Nici la aripa stângă a acestei Brg. nu mergeau lucrurile bine,
aci rezistă pânăla ora 19. Col. Berger. apreciază singur
că contra-atacul său nu a reuşit, Brg. se retrage în de
zordine şi e oprită cu mare greutate pe linia Vrf. Mare
2456-Cleanţul Cozmii 1867 şi NE. spre Hobiţa-Râu-
barbat (Borbatviz)-Ponor şi înălţimile dela N., aruncând
în aer podurile depe şosea şi calea ferată, lăsând în mâi
nile românilor 300 prizonieri şi 2 tunuri.
Gl. v. Staabs mai destină acestui sector 3 btl., 3 btr.
obuziere de câmp, 1 btr. obuz. grele dela Div. 187 I., punând
toate trupele din acest sector sub ordinele g-lului Sunkel,
căruia îi dă la 27/VIII ordin:
29
„Să arunce înapoi inimicul ce a pătruns în Valea superioară

a Streiului, în tot cazul va împiedica orice înaintare a forţelor
inimice din basinul Haţegului spre Pasul Porţilor de fier şi mai
cu seamă spre direcţia nordică către Valea Mureşului".
Trupele de întărire sunt transportate însă cu mare înce
tineală pe linia ferată ce conduce în acest sector.
In ziua de 27, VIII, Div. 11-a rom. se stabileşte cu
Detaşamentul Merişor (col. Cocorăscu) pe linia N. E. Nagy-
bar (cota 1036) D. Baloi (cota 1002) D. Bran-D. Angros-
Câmpul Lupenilor-Vf. Muncelului şi cu Detaşamentul Jiu
(lt. col. Neagu) pe linia: Lupeni-D. Oboroca (1547)-Coasta
Laturei-Tulisa (1795)-D. Făgeţel (1597)-Pilugul (1532)-
Câmpul lui Neagu.
Apreciată situaţiunea din punctul de vedere local, poate
că momentul era favorabil pentru continuarea ofensivei în
această parte, mai cu seamă că şi proectul de operaţie al
M. C. Gl. prevedea de a:
„înainta cu grosul forţelor spre valea inferioară a Mureşului,
pentru a pune stăpânire pe zona: Alba Iulia-Pişki-Porţile de fier
transilvane (pe drumul Haţeg-Caransebeş) având misiunea de a
se opune unor eventuale atacuri pe cari trupele inimice din Banat
şi Valea inferioară a Mureşului, le-ar încerca spre Transilvania".
Generalul Culcer apreciază situaţia în cadrul întregului,
ţine seamă că dacă execută directivele operative ale M. C.
Gl. atunci Arm. I-a rom. ar fi fost prea înaintată, că Grupul
Jiu ar fi lăsat în spatele său defileul prin care trece calea
ferată Haţeg-Caransebeş, iar grupul de Olt, valea superioară
a Oltului, amândouă grele de supraveghiat. De asemeni
g-lul Culcer mai apreciază că grupele Jiu şi Olt sunt prea
depărtate unul de altul şi că luată în total mişcarea ar
matei rom. depe frontul transilvan, ea trebuia să fie o
conversiune la stânga, de aceea stânga trebuia să fie pivot
solid, iar nu împinsă înainte „spre valea inferioară a Mu
reşului", cum pretindea proectul şi directivele operative ale
M. C. Gl. Pentru toate aceste motive Gl. Culcer după ce
pune stăpânire pe minele de cărbuni dela Petroşani, opreşte
ofensiva.
In acest scop la 28/VIII/1916, g-lul Culcer Cd-tul Arm.
I-a, dă Ordinul Operativ No. 57, către C. I Arm., de
care depindea Div. 11-a cu următorul cuprins:
„Misiunea Div. 11-a, fiind de astăzi înainte defensivă şi t r e
buind să se menţină prin propriile sale forţe, găsesc că trupele
sunt prea răspândite şi nu aveţi rezerve.
Ar fi nimerit ca prima linie de rezistenţă să fie alcătuită la
eşirea defileului de înălţimile D. Baloi (1002)-D. Bran (738)-D.
30
Barului (772), având satul Nagybar la centru. Această poziţiune

trebuie solid întărită servind ca linie de luptă.
Poziţiile cucerite pe D. Pilugului (1532)-Făgeţelul (1597)-Tulisa
(1795)-coasta Laturei (1694)-Oboroca (1547)-Valea Jiu'ui românesc,
precum şi pantele descedente trebuiesc supraveghiate cu cât mai
puţine forje, rămânând ca din regimentul care se află în această
direcţiune, precum şi din trupele ce se află înapoi, să se alcă
tuiască o rezervă înapoia frontului de luptă pe zona ce D-voastră
veţi găsi mai convenabilă.
In caz de atac de forţe superioare, veţi rezista cu orice preţ
pe poziţia de luptă arătată mai sus, organizând înapoi a te poziţii
pentru orice eventualitate".
G-lul Popovici, Cd. C. I Arm., care opera cu Div. 13,
Div. 23 şi Brg. 1 Căi. în VI. Oltului, avea sub ordinele
sale şi Div. 11-a ce opera pe VI. Jiului, ceeace era o rea
distribuţie a Comandamentului, căci nu era posibil g-lului
Popovici, care conducea efectiv pe VI. Oltului, să conducă
efectiv şi pe VI. Jiului, despărţite prin masivi muntoşi in£C-
cesibili. G-lul Popovici nu transmite acest ordin, aşa cum
era dat, ci îl modifică şi-1 dă Div. 11-a cu No. 916 din
29/VIII/1916, astfel:
„In consecinţă şi ca urmare a ordinului Armatei No. 57, de
azi înainte rolul Div. 11-a este:
1. De a păstra defensiva pe poziţiunile: D-Baloi-Bran-Angros-
Câmpul Lupenilor-Muncelul-Oboroca-D. Mare şi Făgeţelul, ro
tunjite cum trebue;
2. De a nu compta decât pe propriile Dvs. forţe, întărite cu
unităţile ce v'am trimis;
3. De a rezista cu înverşunare la orice încercare de recucerire
a inimicului".
Div. 11-a, ociîpând frontul arătat, ce avea o lungime
de 23 km. nu avea în rezervă decât 2 btl. cari, fiind
fărămiţite şi defectuos distribuite, erau cu desăvârşire greu
de a le mişca spre un flanc sau altul, din cauza lungimei
frontului şi mai cu seamă a dificultăţilor terenului muntos,
accidentat şi lipsit de drumuri.
Aşa dar C. I Arm., care în loc de a se mărgini să
stea în defensivă cu Div. 11-a pe frontul D. Baloi-D. Bran-
D. Barului, care avea aproximativ 6 km., se întinde pe D.
Baloi-Bran-Angros-Câmpul Lupenilor-Muncelul-Oboroca-D.
Mare şi Făgeţelul, care avea o desvoltare de 23 km.
Cum la această dată Arm. IX germ. îşi începuse con
centrarea în zona Sibiu, era de cel mai mare interes, ca pg
deoparte să-şi acopere această concentrare contra unui atac
român venit din VI. Jiului şi care către Haţeg ar fi ameninţat
31
calea ferată Timişoara-Lugoş-Caransebeş-Haţeg spre Piski

(VI. Mureşului), unde se uneşte cu calea ferată Arad-Deva-
Sibiu; iar pe de altă parte, era de mare interes, a pune din
nou stăpânire, pe minele dela Petroşani, cari furnizau zilnic
500 vagoane cărbuni căilor ferate ungare. Petroşanii alcă
tuiau de fapt singurul obiectiv interesant în acest sector,
pentru ambele părţi. ;
Ofensiva germană.
In faţa Div. 11-a, la această dată era Grupul gl. Sunkel,
format din R. 188 I. (3 btl.), R. 189 I. (3 btl.) şi 4
baterii din Div. 187 I. germ. (îmbarcate la Vintz după
25/VIII şi debarcate la Varalia).
Brg. 144 Inf. A-U. (5 btl.).
Forţe suficiente ca în terenul în care lucrau şi cu mate
rialul cu care erau înzestrate, să poată rezista unui Corp
de Armată, nu unei divizii de rezervă.
G-lul Sunkel primi ordin dela g-lul Staabs ca:
„Să ia ofensiva, să ajungă pe o linie care să acopere calea ferată
Haţeg şi să reia minele dela Petroşani. După care părţile disponibile
din Div. 187 I. vor fi duse prin S e b e ş la ofensiva dela Sibiu".
La 31/VTII, gl. Sunkel reuşeşte să ocupe fără o mare
rezistenţă dealurile depe linia Vrf. Mare-Nagybar.
Ofensiva propriu zisă a început la 1/IX, g-lul Sunkel atacă
dinspre D. Petrosul şi Livadia spre D. Bran şi Merişor,
realizând oarecari succese până în seara zilei.
La 2/IX, Div. 11-a atacă şi ea de front, cu Grupul
Merişor, şi de flanc, cu grupul Jiu, în scop de a cădea
în spatele inimicului şi a ocupa Farcaş Patac-Uric. G-lul
Sunkel ia contra ofensiva contra detaşamentului Merişor,
continuând şi în timpul nopţei. In acelaş timp, detaşamen
tul din stânga român, dând peste o puternică rezistenţă,
a fost oprit în loc.
In seara de 2/IX, Grupul Sunkel primi în ajutor R. 1
Vân. bv. (btl. 1 şi 2 vân. bv.), la care se ataşă şi btl. ,10
Vân. Rez. (din R. 2 V. aflat pe VI. Oltului). R. 1 V, a
fost dus la Ruşuor şi Galaţ.
Retragerea Diviziei 11-a.

La 3/IX, grupul Jiu dă un nou atac asupra D. Baiului,
dar a fost respins şi silit să se retragă spre Vf. Băiţ,
D. Sec. şi Oboroca. In acelaş timp g-lul Sunkel atacă gru
pul Merişor, rupând frontul de luptă al dreptei şi silind
detaşamentul să se retragă.
32
G-lul Muică Cd. Div. 11-a, intervine şi opreşte retragerea

Brg. col. Cocorăscu, ordonându-i a trece în rezervă pe
D. Faţa; R. 41 I. de sub col. Obogeanu ce era în re
zerva aripei drepte pe D. Baniţa a putut fi ţinut în loc,
fără a fi influenţat de retragerea Brg. col. Cocorăscu.
In general în seara zilei de 3/IX, Div. 11-a ocupa
frontul Vrf. Băii-D. Sec.-D. Oboroca-Vrf. Muncelului-Câm-
pul Lupenilor-D. Angros-creasta dintre Angros şi Bran-
drumul dela Bran la 627-Baloi.
Rezerva diviziei formată din 2 btl. şi 2 btr. s'a întărit
pe D. Baniţa.
Faţă cu această situaţie, Cd. Arm. I-a trimite, în noap
tea de 3/4/IX; 4 btl. şi 3 btr. din rezerva Armatei cu cqlea
ferată la Bumbeşti, iar de aci la Petroşani, la dispoziţia
Div. 11-a, care a îndreptat-o parte prin Buliga, parte prin
defileul Jiului, dar a sosit prea târziu în ziua de 5 IX
şi nu a mai putut fi întrebuinţată decât în grupuri de pro-
tecţiune pentru retragerea diviziei.
Cd. Arm. I-a autoriză pe g-lul Muică, Cd. Div. 11-a
dacă situaţia impune, a ocupa şi rezista pe vechea poziţie
ocupată de detaşamentul de acoperire Jiul, Piatra Roşie,
Cetatea Bolii, D. Botşiilor, D. Ursului, cu o rezervă la
Vulcan.
Cd. Arm. I-a raportează M. C. Gl. cu raportul No. 115
din 4/IX ora 12,15 p. m.:
„Div. 11-a dispunea dela 1—3/IX de 15 btl., 12 btr. şi o p o
ziţie foarte tare.
Lt.-col. Găvănescul trimis eri acolo, raportează dezorientarea
complectă a Comandamentului Div. 11-a, lipsă de ordine şi dis
ciplină".
Poate că ceeace raporta Cd. Arm. era exact. Lt.-col.
Găvănescul, subşef de stat major, fusese trimis să ancheteze
pe g-lul Muică. Iată, ca titlu de curiozitate, însuşi raportul
lt.-col. Găvănescul :
La întrebarea mea făcută d-lui gl. Muică, dacă în situaţia
actuală, îşi asumă complect conducerea Diviziei şi a tuturor tru
pelor puse sub comanda sa şi că va rezista pe poziţiile P e t r o
şanilor pânăla ultimul om, D-sa mi-a răspuns afirmativ.
La spusa mea că, dacă va crede că situaţia e prea grea
pentru D-sa şi că s'ar putea găsi un alt comandament aci sau
altul pentru D-sa, mi-a răspuns încă odată că-şi asumă complecta
răspundere a întregei Divizii.
întrebări puse de mine.

(ss) Lt.-Colonel Găvănescul (ss) Gl. Muică
33
Va să zică, nici mai mult nici mai puţin, decât că un

lt.-colonel ofiţer de stat major, anchetează pe câmpul de
luptă şi în faţa inimicului, din ordin superior pe un general •
comandant de Divizie. Dar şi g-lul Muică are partea lui de
vină, că a tolerat unui lt.-colonel (chiar trimis cu ordin)
ca să-i pună şi apoi să răspundă la astfel de întrebări.
Pentru ziua de 4/IX g-lul Sunkel dă Ord. Oper. No.
102, prin care dispune:
„...Divizia întărită va ataca la 4/IX inimicul depe linia A n g r o s -
Branu-553".
La 4/IX, gl. Sunkel atacă după ora 9,45 cu Brg. 144
I, şi R. 1 V. la dreapta şi Div. 187 I. la stânga, reuşind-
a ocupa mai întâi linia înălţimilor dela E. Pâr. Petrosuluj
(afluent al Streiului) cu R. 1 V. iar R. 189 I. (Div. 187
I.) la stânga spre Baloi. G-lul Sunkel împinge linia înainte
şi reuşeşte a ocupa în noaptea de 4/5/IX cu: btl. 10 Vân.
Rez. Vrf. Muncelului, btl. 2 Vân.cu dreapta spre Vrf. Mun-
celul şi stânga spre Vrf. Babii, btl. 1 Vân. la stânga în
legătură cu R. 189 I. Div. 187 I. cu Reg. 189 şi 188 L
ocupă frontul Ruseşti-D. Mândru-Gura Şipotului-cota 1117
(N, Poenari).
BCU Clujşi-a
Div. 11-a / Central
rectificat University
frontul de luptăLibrary
pe linia Cluj
Vulcan-
D. Ursului-Baniţa-Băieşti cu rezerva pe D. Faţa (996).
Pentru ziua de 5/IX, gl. Sunkel cu Ord. Oper. No. 111
dispune de:
„A ajunge cât mai repede Ia Petroşani şi Pasul Surduc".
In acest scop urmăreşte cu R. 1 V. spre Coroeşti
(Jiul rom.) şi cu Div. 187 I. spre Petroşani, ajungând
până în seara zilei cu R. 1 V. pe linia D. Răduţa 795
(1/2 btl. 10 V.) Kohl Bgw 623 (btl. 1 V.) la cota 854
Nord D. Plunceu (1 cp. btl. 1 V.), restul de trupe şi parte
din Brg. 144 I. erau înapoi. Parte din Brg. 144 I. şi res
tul Div. 187 I. ocupă linia D. Faţa 1003 (R. 189 I.) Pâr.
Baniţii-Ptr. rojie 1196 (R. 188 I.).
Asupra acţiunei din ziua de 5/IX, raportul operativ al
Arm. I-a din ziua de 6/1X cu No. 136 este foarte conclu
dent, însă el nu e just în ceeace priveşte apreciaţiunea
forţelor inimice, căci inimicul nu dispunea de 1 Div. germ. •
şi 1 Div. A-U.
Dar iată raportul No. 136:
„Buletin relativ la situaţiunea şi operaţiunile din Valea Jiului
în ziua de 5/IX:
Pânăla ora 10 a. m., nici o operaţie; trupele Div. 11-a în
Generalul O. A. Dabiju, «Armata română în Răsboral mondial . Voi. II.
34
situaţiunile raportate cu buletinul No. 123. Fată cu importanta

situaţiei, d-1 general Culcer a mers pe frontul de luptă.
La ora 10 a. m., inimicu[ atacă aripa dreaptă şi în acelaş
timp prin direcţia Lupeni-Valea Crivăţului spre Vulcan, negli
jând centrul. Lupta a durat pânăla ora 2 p. m. La această
oră d-1 general Culcer sosind Ia aripa dreaptă pe linia tră
gătorilor a întâlnit Regt. 41 Inf. retrăgându-se în dezordine în
direcţia Petroşani, din cauză că divizionul de artilerie din a-
ceastă parte s'a retras fără ordin şi regimentul a rămas expus f o
cului artileriei grele inimice. Cu toate mijloacele întrebuinţate de
comandantul regimentului, colonel Obogeanu, care s'a purtat foarte
brav, dezordinea a continuat. Numai apariţia d-lui general Culcer,
care a reîntors o baterie pe poziţie, a făcut regimentul a se în
toarce cu faţa la inimic. La ora 3 p. m. d-1 general Culcer s'a
dus la Cartierul Diviziei 11-a la Surduk, unde află că Brigada
flnastasiu din stânga frontului, se retrăgea de asemeni, iar rezerva
diviziei de pe dealul Faţa rămăsese izolată pe poziţiunea ocupată
şi cu flancurile ameninţate. In faţa situaţiunei, d-1 general Culcer
a judecat, că intenţiunea inimicului este de a ataca şi tăia Divizia
de cele 2 defileuri din spate, eeeace ar fi reuşit, de oarece ajun
sese pe stânga la 8 km. Nord de satul Vulcan. In faţa acestei
dispoziţiuni, d-1 General a hotărât retragerea Diviziei, pentru a a-
coperi cele 2 defileuri şi a da timp de scurgere artileriei şi a
trenurile de luptă înapoi.
Retragerea în două coloane: brigada colonel flnastasiu, sub
protecţia rezervei Diviziei (R. 18, R. 26) adusă la Nord de Li-
vezeni şi pe Dealul Lazului (organizat de pionieri). S'a lăsat Di
viziei apărarea defileurilor şi eşirilor dela Nord.
Din ordinul de operaţie găsit asupra unui ofiţer german re
zultă că inimicul dispunea de 1 divizie germană şi aproximativ
1 Divizie austriacă cu artileria grea şi câteva piese de 210 pe
cale ferată, orientate de aeroplane.
Pierderile de azi nu sunt mari; nu se cunosc însă numeric.
Distrugerea minelor nu s'a mai putut executa. S'a distrus c. f.
Vest Petroşani".
Dar din acest raport se pot deduce următoarele:
1. Un comandant de Armată, care avea sub comanda sa
frontul din Dunărea până în Olt, se duce pe linia tră
gătorilor, într'o luptă ce avea loc într'un punct al frontului
său. Ce căuta pe linia de trăgători un comandant de armată?
Acest caz reaminteşte cele întâmplate la 1870, când Ma
reşalul Mac-Mahon s'a dus la 4 August dela Strasburg
la Wissemburg, pentru a decide la faţa locului dacă gene
ralul Abel Douay trebue sau nu, să întrebuinţeze un bata
lion la Wissemburg. Când Mareşalul a ajuns acolo, bata-
35
lionul fusese deja luat prizonier, iar generalul Abel Douag ;
căzuse mort pe câmpul de bătae, scăpând pentru totdeauna

de tutela Mareşalului.
2. Că R. 41 Inf. se retrăgea în dezordine în direcţia
Petroşani.
3. Cum se face că un divizion de artilerie părăseşte o
poziţie fără ordin şi lasă infanteria fără sprijin?
4. De ce Comandantul de Armată ordonă însăşi retra
gerea? când, faţă de situaţia locală, nu trebuia retragerea,
ci oprirea, ordine în unităţi şi apoi contra atac.
5. Ce unităţi erau în faţa Diviziei 11-a?
Buletinul spune: „o divizie austriacă şi una germană".
Nu era exact. Erau 9 batalioane germane (Div. 187 cu
6 btl. R. 1 V. cu 3 btl.) şi Brg. 144 Inf. A-U cu 5 bata
lioane, dar pe care nu se conta, decât foarte puţin.
Rezultă, că în lupta dela Jiu dela 5/IX, din partea
română nu a fost conducere, ci amestec de comandament,
acţiunea a fost descusută, nu a existat legătura între, in
fanterie şi artilerie.
Pe baza raportului Arm. I-a, la 5/IX, generalul Muică
aBCUfost Cluj / Central
înlocuit University
în comandă Div. 11-a Library Cluj
cu col. Cocorăscu.
La această Arm. nu este pentru ultima dată când, pe baza
raportului unui ofiţer mai mic în grad* se iau măsuri
contra unor ofiţeri mai mari în grad. Procedeul anchetelor
făcute din ordin de un ofiţer mai mic în grad, chiar de o
valoare reală, cum era în acest caz, nu este de loc de re
comandat.
In ziua de 6/IX, Grupul Sunkel împinge cu R. 1 V.
direct spre S. către Jiul Rom. şi cu 2 Reg. din Div. 187
pe VI. Jiului Ung. In seara zilei grupul ocupa cu: 2 cp/btl.
I V. înălţimea dela 1 km. S. de Vulcan (Zsiluvaj de vul
can), 1 cp/btl. 1 V. la cota 825 şi cota 807, btl. 10 V.
rez. ocupă Cândeţul (1550); btl. 2 vân. ajunge la 7.45 la
cota 556 (unde se unesc cele două Jiuri), de aci compa-
niele au fost împinse înainte sub formă de raze. După
ce postul din R. 41 I. rom. ce ocupa podul depe Jiu a
fost respins, înaintarea s'a făcut repede, ocupând la ora
I I linia 912—951, iar la ora 19 ocupă cota 1311 (E.
•Cândeţul)-991. Un contra atac român dat pe la Pasul Sur
duc, a fost respins.
Div. 187 I. ocupă în această zi, Petroşanii şi împinge
repede spre S. către Livezeni, cum ea era în flancul ocolitor
a rămas înapoia R. 1 V.
Div. 11-a rom. a continuat retragerea cu Brg. col. Anas
tasiu şi artileria de munte prin Buliga, toate celelalte trupe,
36
trenuri şi servicii prin def. Jiului (Pasul Surduc), Divizia

este dusă la Sudul defileului spre Bumbeşti, iar pe linia
de frontieră şi anume la Muncelul-Buliga-Pasul Vulcan-S.
Cândeţul (1550)-P. Păiuş-Vrf. Recii (1475)-Vrf. Prislop
(1447), rămăsese puţine forţe. Pe această linie ar fi trebuit
să fie oprite majoritatea forţelor.
Rezistenţa Div. 11-a pe linia de frontieră.
La 6/IX, g-lul Falkenhayn luase comanda .Arm. IX-a.
In această zi, basinul Petroşani fusese curăţat de trupele rom.
Pasul Surduc fusese luat, dar Pasul Vulcan rămăsese în
mâinele Div. 11-a rom.
G-lul Falkenhayn. dă la 7/IX ora 23 ord. apar. No. 32:
„1 .In sectorul Haţeg va rămâne din trupele germane, stătu)
major al Diviziei, un batalion de inf., numai un division de câmp
din Div. 187 I. Tot restul de trupe germane vor fi trimise în
zonele ordonate pentru Corpul Alpin şi Div. 187 I.
%, I se dă Corpului Alpin câte o baterie de munte, pe cât
posibil obuziere din sectoarele Mehadia şi Haţeg".
săBCU
ocupe Cluj
Pasul/ Vulcan.
Central Btl.University
10 V. ocupă Library Cluj
In zilele de 7 şi 8/IX, Grupul Sunkel a făcut încercări
Alurgile (1621),
2 cp/btl. 1 V. ocupă D. Futeţului (1607), 2 cp/btl. 1 V.
au ordin să atace şi să ocupe P. Vulcan, dar nu reuşesc
să ocupe acest Pas, numai 1 cp/din acest btl. atacă dinspre
D. Futeţului şi reuşeşte a ocupa cota 1477 (V. Pasul
Vulcan).
Frontul Div. 11-a rom. era împărţit în două sectoare:
Sectorul de V. (col. I. Anastasiu) şi Sectorul de E. (col.
Obogeanu) R. 41 I. şi 1 btl./R. 58 I.
G-lul Falkenhayn dă la 8/IX ora 12 ord. opar. No. 36:
,,Ca abatere dela Ord. No. 32 dat eri, dispun:
In sectorul Haţeg va rămâne din trupele germ. un comandant
de regim din Div. 187 I., câte un batalion inf. din Div. 187 i. t
şi Corpul Alp., asemeni un division de câmp din Div. 181 I.

Până la 10/X la iprânz comanda sectorului Haţeg o va avea g-lul
Sunkel, după care se vor da noui dispoziţiuni".
La 9/IX, g-lul Sunkel ordonă atacul şi cucerirea Pasului
Vulcan. In acest scop s'a dispus luarea unei poziţii iniţiale
cu: 1 cp/btl. 1 V. şi 3 cp./btl. 2 V. la cota 1477( V. Pas.
Vulcan), 1 cp./btl. 1 V. şi 1 cp./btl. 2 V. la cota 1539
(N. Pas. Vulcan); 2 cp./btl. 1 V. şi II/R. 187 I. pe linia
1692-1691 (NE Pas. Vulcan), Acest atac trebuia să
fie sprijinit de 1 btr. obuz. munte şi 3 btr. tun. munte,
37
cum şi de către btl. 10 V. rez. cu focuri dinspre Murgii^

Atacul a început la ora 11, la 11,40 se pusese stăpjânirq
pe cota 1691 şi la 11,50 pe înălţimea 1636, iar companiele
din btl. 2 V. au înaintat până la 1551 atacând şi pe 1672i
Dar la ora 12,50 unităţi rom. execut un puternic contra
atac spre 1551, reuşind să câştige teren până la 1477,
unde fu oprit da 1 cp./btt. 1 V. care a atacat dinspre Vrf.
Futeţului. In acelaş timp, părţi din btl. 2 V. atacă dinspjr©
1539 către Pasul Vulcan, reuşind să pue stăpânire pe linia
1607-1477-1621-1692.
Btl. 10 Vân. Rez. care ocupase poziţia 1621 respinge mai
multe contra atacuri executate între Murgile şi Cândeţul.
In această zi Grupul Sunkel pusese deci stăpânire şi pe
Pasul Vulcan.
Demn de observat este că tot greul operaţiunilor Grupului
Sunkel contra Div. 11-a rom. l'a dus R. 1 V. bv. împreună
cu 2 btl. A-U (din Brg. 144 I.) şi 2 btl. din R. 189 I.
(din Div. 187 I.); deci în total 7 batalioane, din 14 cât
avea Grupul gl. Sunkel.
Cd-tul Arm. I-a rom. dispune reocuparea liniei fron
tierei. In acest scop Div. 11-a a dat atacuri sângeroase,
BCUînCluj / Central University Library
luat şi Cluj
ca să poată recuceri poziţiile, pe care de bună voie le pără
sise; special Vf. Obârşia Merişor a fost pierdut
de patru ori, după care la ora 16 Div. 11-a îl recuce
reşte definitiv.
In timpul nopţei de 9/10, au început a sosi ajutoarele
trimise de Arm. I-a şi anume un detaşament adus în marş
forţat dela Cerna-Baia de Aramă-Dobriţa către Vf. Muncel,
apoi sosesc şi alte unităţi în vederea unei ofensive; pe care
generalul Culcer doria să o întreprindă.
Pregătirea acestei ofensive a ţinut câteva zile, atât din
cauza marşurilor trupelor de ajutor ce s'au mai trimis (în-
tărindu-se Div. 11-a până la un total de 25 btl.) cât şi
din cauza greutate! legăturilor şi comunicaţiilor în munţi,
cari nu se puteau face decât pe la extremităţile coamelor
ce scobor către câmpia Jiului.
Odată Div. 11-a vârâtă în defileuri, Grupul Sunkel primi
ordinul No. 2173 din 10/IX de a lăsa pentru siguranţa
Păsurilor Surduc şi Vulcan numai:
Brg 144 Inf. A-U (5 btl.), total: 7 btl.
Btl. II/R. 187 I., btl. 2 Vân., 2 btr.
Btr. 4/R. 39 Art. btr. 4/R. 231 Art,
Iar restul Div. 187 I. (5 btl.), btf. 1 Vân. şi btl. 10
Vân. Rez., au fost îmbarcate în zilele 0e 11 şi 12/IX la Pui
şi au fost expediate la Sibiu, fiind debarcate la Siliştea.
38
La Sibiu g-lul Falkenhayn pregătea bătălia decisivă.

Aşa dar, pe când g-lul Falkenhayn lasă Ia Jiu minimum
de forte, ducând majoritatea la acţiunea decisivă, g-lul
Culcer întăreşte Div. 11-a până la 25 btl., în vederea unei
ofensive cu scop limitat (ocuparea Petroşanilor.).
A fost o greşeală; aci trebuia păstrată dela începui
o strictă defensivă (cu excepţia ocupărei Petroşanilor şi
a pantelor ce-i asigură stăpânirea) şi toată atenţiunea tre
buia dată Defileului Oltului, mai cu seamă că dela 7/IX se
semnalase mari mişcări de trupe inimice pe frontul şi stânga
Corpului I Armată.
3. Operaţiunile Grupelor Olt şi Lotru cu începere

dela 14 August—9 Septembrie.
<Croch.iul 7>.
înaintarea grupelor d e acoperire române.

Sectorul Sibiu era apărat de Brg. 143 Mii. A-U sub col.
Barwick, care a fost întărit cu o Brg. (Reg. 300 şi 301
BCU Cluj / Central
I.) din Div. 51 Hv.
Col. Barwick, nu opune University
decât o mică Library
rezistenţă,Cluj
el se
retrage încet spre Nord.
Pentru trecerea frontierei Austro-Ungariei, se formase de
către M. C. Gl. două grupe de invazie:
Grupul Olt sub comanda col. Dumitriu Sava;
Grupul Lotru sub comanda col. Moşoiu.
Aceste grupe trebuiau să atace la 14/VIII seara, în mod
simultan forţele inimice dela frontieră, ţinând deschise def.
Oltului şi Sadului.
Ordinele de execuţie s'au comunicat tardiv din partea
C. I. Arm., din care cauză Grupul Lotru, aflat la mare
depărtare (57 km.) de frontieră, nu poate executa trecerea
frontierei decât la 15/VIII.
Grupul Olt, sub comanda col. Dumitriu Sava, înaintează
pe trei coloane:
Una pe dreapta pe la Coţi: R. 1 Gr. şi 1 btr. munte sub
lt.-col. Cantacuzino;
Una pe Valea Oltului: R. 44 L, 2 btl. R. 42 I. sub
lt.-col. Dumitrescu Apostol, cu o flancgardă pe stânga
Oltului;
Una pe dreapta Oltului formată din 1 btl./R. 42 Inf.
Coloana lt.-col. Cantacuzino ajunge în noaptea de
14/15/VIII pe creasta munţilor Făgăraş, de aci înaintează
în ziua de 15/VIII în trei coloane:
39
Btl. I şi bateria de munte sub cpt. Ştefănescu Şerbu pe

la gropile Turcilor spre Porceşti;
Btl. II sub maior Mihail pe culmea Tătarului spre Se
beşul de J o s ;
Btl. III sub maior Dumitriu la dreapta btl. II spre Se
beşul de Sus.
Btl. I după o mică luptă, ocupă la ora 9 satul
şi gara Porceşti unde e primit cu focuri de un tren blindat;
btr. de munte sub cpt. Nicolau ce însoţea btl. pune în
baterie şi trage drept în maşină, trenul e capturat; acesta e
primul şi ultimul tren blindat capturat de Români în timpul
campaniei.
Btl. II se angajează la ora 12 în luptă cu R. 44 I.
A-U, dar nu trimite nici o ştire lt.-lui.-col. Cantacuzino;
astfel, când acesta debuşează în câmpie, e primit cu focuri de
artilerie a două tunuri aşezate pe D. Chiorului. Lt.-col.
Cantacuzino ia dispoziţiunile necesare şi cere informajiuni
dela btl. II.
In acest timp, căpitanul Ştefănescu se pune şi el în
defensivă. Dacă el ar fi împins energic înainte, inimicul din
faţa btl. II ar fi fost nevoit să se retragă.
Lt. col. Cantacuzino neprimind nici o ştire, atacă şi
BCUîn Cluj
cade spatele/ Central
inimicului; University Library
face 1 ofiţer şi Clujpri
150 soldaţi
zonieri, iar restul R. 44 A-U se retrage repede peste Olt,
distrugând podurile pe care lt.-col. Cantacuzino le repară,
în special acela aflat între Ra:oviţa şi Porceşti. Reparaţia
a durat 48 ore, peste acest pod a putut trece şi artilerie.
Coloana din VI. Oltului era sub comanda lt.-col. Dumi-
trescu Apostol. Col. Dumitriu nu lasă comanda celui în
drept, ci o exercită el însuşi; înaintând spre Râul Vadului,
este surprins de focurile inimicului, lucru care produce pa
nică în coloană şi spaimă colonelului Dumitriu, care cere
ajutoare urgente.
Spaima ajunge pânăla Craiova la Comandamentul C. I
Arm., care se grăbeşte să raporteze M. C. Gl. în ziua de
15/VIII:
„Inimicul a luat ofensiva cu forţe numeroase pe Valea Oltului.
Comandantul Detaşamentului Olt cere ajutoare".
Lucrurile se lămuresc după câteva ceasuri: se vede că
inimicul era inferior în număr, nu avea intenţie să ia ofen
siva, că spaima fusese zadarnică, de aceea pentru a mai
şterge din efectul produs, raportează M. C. Gl.:
„La raportul Comandantului Grupului Olt, am onoare a raporta
că Comandamentul Corpului I Armată i-a răspuns în termenii ur-
următori: Raportul Dvs. telegrafic l'am supus M. C. Gl., Coman-
40
damentul Corpului I Armată apreciază că aveţi forţe destule şi

vă angajază să atacaţi cu energie, temerea este prematură".
Lucrurile însă au produs nelinişte la diferitele coman
damente, după cum era şi natural. In ziua de 15/VIII ora
11.15 seara, iată ce raportează C. I Arm.,. Marelui Car
tier General:
„In zorii zilei Grupul Olt fiind atacat de forţe superioare s'a
retras pe frontieră. Intervenind două companii din rezervă, a
oprit ofensiva inimicului, pironindu-1 la teren. Faţă de aceastăi
situaţie, coloana Dumitriu Sava a trecut Ia defensivă şi a dat
ordin rezervelor a ocupa poziţiile fortificate dela Lunci şi Câineni,
pe ambele maluri ale Oltului.
După ştirile prizonierilor, la Boita şi Dealul Mare sunt 2 r e
gimente: 11 şi 62 cu multă artilerie de calibru mare.
După primirea telegramei — ora 6 seara — am dat ordin col-lui
Dumitriu Sava a părăsi imediat poziţiunile şi a lua ofensiva
cu toată energia, defensiva nefiind în vederile M. C. Gl. şi ordinelor
precise ce i s'au dat.
Binevoiţi a trimite pe titular sau alt înlocuitor.
Astăzi am trimis la faţa locului pe Subşeful de Statmajor lt.-
colonel Popescu Toma spre îndreptarea situaţiei. Telegrama o
încheiu - astăseară, ora 8. Situaţia favorabilă".
Din cuprinsul acestei telegrame se constată:
1. Că coloana Dumitriu ar fi fost „atacată de forţe supe
rioare" lucru ce nu era exact, inimicul nu avea decât forte
foarte mici;
2. Faţă de o mică rezistentă a inimicului, Coloana co-
.lonel Dumitriu trece la defensivă, deşi inimicul din faţa sa
era „pironit pe teren".
3. Când colonelul Dumitriu primeşte ordin „să ia ofensiva",
înaintează şi reuşeşte a trece în Transilvania, ca probă că
inimicul era inferior. Este drept că lt.-col Cantacuzino a-
jutase mult acţiunea col-lui Dumitriu.
l
i. Se cere trimiterea titularului (aci era vorba de gene
ralul Castriş). Această cerere era justă, de oare ce co
mandamentele încă nu erau alcătuite, iar trupele, de aco
perire erau de fapt mişcate direct de M. C. Gl.
5. Subşeful de Statmajor ,lt.-col. Popescu Toma, este
trimis ca să „îndrepte situaţia colonelului Dumitriu Sava".
Grupul Lotru a trecut frontiera la 15/VIII ora 1, în trei

coloane:
Coloana din dreapta, 1 btl. sub maiorul Radulian, a înaintat
pe VI. Păscoaia-Vf. Stărpului, cu direcţia Vf. Pologaş (1508);
Coloana din Centru, 1 btl., 1 btr. munte sub maiorul Mi-
troescu C , a înaintat din Voineasa pe VI. Voinăşiţa-Vf.
41
Galbinu-Vf. Voineagu-D. Panta în direcţia Fundul Râului;

Coloana din stânga, 5 btl. (1 btl. nu a sosit decât la
17/VIII), 2 btr. munte, sub colonelul Moşoiu a înaintat pe
VI. Lotrului-Vf. Dobrunului-Negovanul Mare spre Fundul
Râului.
Coloana din dreapta a găsit Vf. Pologaş ocupat de ini
mic; după 3 ore de luptă, inimicul e respins, lăsând 53 pri
zonieri.
Coloana din centru întâlneşte la D. Panta o serioasă
rezistenţă; poziţia a fost luată prin întoarcere, inimicul s'a
retras, lăsând 1 ofiţer şi 104 prizonieri.
Coloana din stânga găseşte Vf. Dobrunului ocupat de
inimic; fiind întors pe dreapta prin Cioaca Dobrunului
(1837) inimicul se retrage la Vf. Jidului, unde primeşte în
tăriri. Colonelul Moşoiu îl bate, îi ia 120 prizonieri şi-1 aruncă
spre Nord; coloana s'a oprit pe Vf. Negovanul Mare. R
doua zi la 16/VIII pe versantul Nord al Vf. Negovanul
Mare, inimicul ocurjă o nouă poziţie, dar fiind întors pe
amândouă flancurile, e respins spre Fundul Râului, cu
pierderi, lăsând 50 prizonieri. La Fundul Râului are loc
0 nouă acţiune; trupele ungare sunt bătute aci şi la Râul
Sadului.
BCU Clujzilei
In seara / Central
de 16/VIIIUniversity
s'a stabilit Library Clujcele
legătura între
trei coloane ale Grupului Lotru.
La 17/VIII s'a făcut legătura intre Grupul Lotru cu
Grupul Oltul, care trecuse Defileul Oltului şi se găsia an
gajat într'o luptă foarte vie în regiunea Vesten-Moh-Cis-
nădia. Inimicul ocupase poziţie cu stânga pe Moh şi dreapta
pe Cisnădia, opunea o rezistenţă dârză şi în unele puncte
executa chiar contra-atacuri, aducând într'o situaţie foarte
grea unităţile Grupului Olt, care ceru ajutorul Grupului
Lotru. Col. Moşoiu dându-şi seama de situaţie, hotărăşte
ca: 2 btl. să se desfăşoare în direcţia cota 428 N. Fântâna
Sărată, cu 1 btl. şi 1 btr. să facă faţă spre Cisnădia, cu
2 btl. să întoarcă aripa dreaptă inimică pela V. de şoseaua
Sad-Cisnădia, strecurându-se prin păduri spre şcoala de
înot, păstrând 2 btl. în rezerva generală pe şoseaua Sad-
Cisnădia.
Acţiunea s'a angajat la ora 14:. după o luptă tărăqăni-
toare de 4 ore, a început să se simtă efectul făcut dei
trupa de manevră asupra dreptei inimicului, care la ora
19 se retrage spre Cisnădioara şi apoi spre Sibiu .lăsând pe
teren mulţi morţi şi răniţi şi 104 prizonieri, dintre care
1 căpitan, în mâinile Grupului Lotru. In această luptă căzu
lt.-col. Popescu V. cd. R. 2 I.
G-lul Ârz îngrijat de retragerea colonelului Barwick,
42
trimisese Div. 51 Hv. sub gl. Tanarky cu calea ferată

la Sibiu, punându-i sub comandă şi pe col. Barwick, care
primi ordin:
„Să acopere debarcarea Div. 51 Hv. ce se face la Sibiu".
In ziua de 17/VIII ora 9 începu să sosească această Divizie.
Lipsa de iniţiativă pentru ocuparea Sibiului.

La 18/VIII Grupul Lotru ocupă Cisnădia şi întregul Grup
Olt-Lotru se găsia pe linia Racoviţa-Bradu-N. Vesten-Cis-
nădia.
In această zi, soseşte la Vesten (Vesteny) generalul Cas
triş, Cd. Div. 23, cu Statul major, instalându-se în fabrica
de cherestea dela S. de Vesten.
In dimineaţa de 18/VIII, g-lul Tanarky a retras R. 300
hv. şi R. 301 hv., împreună cu Brg. 143 Mii. la N. de
Sibiu, oprindu-le pe linia Rusciori-Şura Mică (Nagycsur),
lăsând în Sibiu un mic detaşament de 300 soldaţi de land-
strum sub maiorul Reiner, ca să execute evacuarea oraşului.
Tot în dim. de 18/VIII, s'au prezentat la Cisnădia două
persoane din Sibiu, (un mare comerciant sas şi un avocat
BCUde Cluj / Central University
Moşoiu s'a Library Clujcu
român), cerând colonelului Moşoiu ca să ocupe Sibiu, eva
cuat trupele A-U. Col. dus personal
deputăţia la g-lul Castriş, pe lângă care insistă să ocupe
oraşul şi să pună mâna pe depozitele de muniţiuni, arma
ment, echipament şi hrană, ce se găsiau în acel oraş, care în
timp de pace fusese reşedinţa Corpului 12 Arm.
G-lul Castriş în loc să fi procedat imediat la ocuparea
oraşului Sibiu, telegrafiază cifrat atât C. I Arm. cât şi
M. C. Gl. următoarele:
„Sibiul sub presiunea imediată a trupelor noastre evacuat c o m
plect de trupe. Cetăţenii cer prin delegaţi predarea oraşului de
bună voie. Pentru a evita anarhia sunt de părere a-1 ocupa ime
diat. Rog ordonaţi".
Se întâmplă că M. C. Gl. nu poate descifra telegrama

şi cere repetarea.
Corpul de Armată telegrafiază şi el M. C. Gl. cerând
ordine.
'M. C. Gl. răspunde C. I. Arm., în aceiaşi zi, cerând
în prealabil să i se raporteze:
„Unde au ajuns trupele detaşamentelor şi ce informaţii au a-
supra inimicului".
C. de Arm. cere aceste relaţii generalului Castriş, care
1
raportează:
„Coloana Olt cu elementele cele mai înaintate la Vesten, iar
cu cele mai înapoiate la Talmaciu.
Coloana Cantacuzino cu elementele cele mai înaintate la Go-
roslău (Brad) cu cele mai înapoiate la Racoviţa şi Sebeş;
Coloana Moşoiu la Cisnădia şi Tălmăcel.
Inimicul a evacuat Sibiul.
Nu s'a făcut legătura cu Grupul Jiu".
Nu este exact în ceeace priveşte Coloana col. Moşoiu,
care ocupase Cisnădia-Cisnădioara-D. Gotzen B. şi Sadu.
Şi cea de a doua telegramă a g-lului Castriş către M. C.
GL, este tot indescifrabilă!
Astfel că ziua de 18 şi noaptea de 18/19/VTII sunt
pierdute pentru operaţiile utile, făcându-se corespondenţă
telegrafică zadarnică.
In dimineaţa de 19/VIII M. C. Gl. răspunde la raportul
Arm. I-a (C. I. A.) următoarele:
„Ordonaţi detaşamentului Olt-Lotru să înainteze până în linia
Avrig-Vesten-Cisnădia-Răşinari.
Brg. 1 Căi. (cu câte 3 esc. din R. 1 şi 2 Căi.) va fi trans
portată cu calea ferată şi va debarca în cursul zilei de 19
August la Tâlmaci, intrând sub ordinele Detaşamentului Olt-Lotru.
Comandantul Detaşamentului Olt-Lotru va recunoaşte cu c a
valerie până dincolo de Sibiu, punând stăpânire pe acest oraş, în
caz când se vor găsi în faţă numai forţe inimice inferioare.
Pentru apărarea flancului drept şi spatelui, se vor ocupa l o
calităţile Avrig şi Porceşti pe Olt.
Pentru transportul Brg. Bre* 1 Căi. la Tâlmaci, s'au luat măsuri
de către M. C. GL".
In aceiaşi zi, probabil în cursul dimineţei, Arm- I-a te
legrafiază Grupului Olt-Lotru:
,,M. C. Gl. aprobă propunerea (de a ocupa Sibiul), numai
să fiţi foarte prudent şi să vă acoperiţi cu avantposturi foarte
puternice".
Faţă cu „prudenţa" pe care Arm. I-a o insufla, g-lul
Castriş uită, că raportase că Sibiul este „complect evacuat
de inimic" şi se decide a face o „recunoaştere ofensivă" (?!).
Este foarte just că în răsboiu, pericolele şi riscurile
sunt elementele cu care comandantul are de aface, dar
tocmai aci este rolul său, de a reduce cât mai mult posibil
efectul acestor ameninţătoare elemente. In cazul ce studiem
acum, Românii au avut în mâini elementele, dar nu au ştiut
cum să le folosească.
Are dreptate col. Egli când spune, că comandanţii noştri
se opriseră cu progresele strategice şi tactice, la bătălia
dela Worth!
44
Dar, dela M. C. Gl. vre-un tânăr ofiţer fără răspundere,

răspândeşte svonul că „s'a ocupat Sibiul". Aceasta a fost
deajuns pentru ca neadevărul să circule. însuşi col. Tata-
rinoff ataşatul militar rus fiind indus în eroare, anunţă oficial
la Petrograd că „Românii au ocupat Sibiul"!
Ministerul de Interne anunţă prefecturile, dând şi detalii
asupra ocupărei! Prefectul de Argeş, telegrafiază organelor
subalterne:
„Armatele noastre ocupat eri Sibiul. Primarul şi Prefectul ju
deţului au eşit înaintea trupelor şi au predat oraşul".
, Dar nici C. I Arm. nu se lasă mai pe jos, căci chiar
a doua zi, 21/VIII la o întrebare a Comandamentului Ge
neral al Etapelor .răspunde:
„Comandamentul Grupului Olt se află la Sibiu!"
La 19/VIII după amiază, g-lul 'Castriş dă ordin ca să

se ocupe Sibiul, hotărî modul ocupărei, modul aşezărei pe
poziţie, etc, dispuse însă ca R. 1 Gr. sub comanda lt.-col.
Cantacuzino, să ocupe în după amiaza zilei de 19/VIII o
poziţie aflată pe o creastă la I1/2 km. Nord Şelimbăr,
pe care trebuia să se oprească până a doua zi dimineaţa,
BCU 1 Gr.Cluj
Deci /o Central University Library
absolutCluj
când g-lul Castriş urma să-şi facă intrarea în Sibiu în capul
R. amânare zadarnică şi un fast inutil,
care în războiu devine ridicol.
Lt.-col. Cantacuzino înaintează, ocupă creasta indicată,
aşează bateria de munte la 1 km. înapoia crestei.
La extrema dreaptă a R. 1 Gr. era cp. 12-a a căpit.
Urbeanu, care e atacată de un tren blindat ce venea dinspre
Sibiu; bateria de munte trage în el, după care dispare. Depe
liziera oraşului se trăgeau focuri rari de armă, fără efect,
distanţa fiind prea mare.
Faţă cu această situaţie, lt.-col. Cantacuzino raportează
că va înainta în scop de a ocupa Sibiul.
G-lul Castriş îl opreşte, deşi patrulele R. 1 Gr. intrase
deja în Sibiu — deasupra clădirilor principale fâlfâiau
drapele albe — iar slabele unităţi A-U se retrăsese spre N.
de Sibiu.
G-lul Castriş trimite lt.-lui col. Cantacuzino în ajutor R.
44 I. sub col. Mihăilescu şi 1 btr. de câmp, repetându-i or
dinul ca „să nu intre în Sibiu".
Apoi col. Mihăilescu primeşte ordin să lase numai un
btl. sub maiorul Slăvescu.
Lt.-col Cantacuzino trimite batalionul maior Slăvescu în
Şelimbăr, cu ordin de a rămâne în rezervă.
45
La 20/VIII dimineaţa, g-lul Castriş trimite ordin lt.-lui

col Cantacuzino să se retragă, în acest sens a dat ordin şi
col-lui Moşoiu, ca să nu mai înainteze pe la V. şi NV.
de Sibiu.
Lt.-col. Cantacuzino faţă de un ordin precis, dă ordin de
retragere spre Şelimbăr sub protecţia batalionului maior Slă-
vescu, pe care-1 credea acolo de fapt, însă acest btl. pă
răsise din noaptea de 19/20/VIII Şelimbărul, fără ordin;
aceasta din cauză că se trăsese focuri de armă de soldaţii"
unguri rămaşi ascunşi prin case. Astfel, când capul R.
1 Gr. care se credea acoperit, intră în Şelimbăr, e primit cu
focuri de armă trase de soldaţii unguri rămaşi izolâji în
sat, cari rupându-se de unităţile lor trăiau pe spatele lo
cuitorilor saşi, ce-i priviau cu simpatie.
Lt.-col. Cantacuzino a dat ordin companiilor ce se an
gajase în sat, să cureţe satul, iar restul regimentului să
treacă pe la aripele satului.
Toate acestea hotărăsc pe g-lul Castriş să renunţe defi
nitiv la ocuparea Sibiului.
Deziluzia a fost neapărat foarte mare, când s'a primit
în ziua de 20/VIII raportul g-lului Castriş asupra „re*
cunoaşterei ofensive". Iată raportul:
„In urma unei recunoaşteri ofensive făcută în ziua de 19/VIII
ora 6,10 seara, cu 2 batalioane din R. 1 Gr., 2 baterii artilerie-
şi 1 escadron cavalerie, trupele noastre la debuşarea din Şelimbăr
au fost primite cu focuri de artilerie, infanterie şi un tren blindat ar
mat. Trupele noastre au răspuns la acest atac în direcţiunile găret,
cazărmei şi în direcţia artileriei duşmane.
Detaşamentul a rupt lupta şi s'a retras la Şelimbăr, unde a
rămas în avantposturi până a doua zi de dimineaţă 20/VIII.
In timpul nopţei trupele noastre au fost atacate în mod mi-
şelesc de Saşii din Şelimbăr, cu focuri de revolver trase din case,
ferestre, din poduri şi pivniţe. S'au văzut şi femei trăgând.
La părăsirea Şelimbărului, în ziua de 20/VIII ora 8 dim., tru
pele noastre au fost din nou atacate cu focuri. Subsemnatul
fiind de faţă la acest atac mişelesc, am ordonat, evacuarea s a
tului de către Români şi s'au bombardat cartierul locuit de Saşi,
La percheziţia făcută în seara de 19/VIII ora 5 p. m., s'au
găsit la şcoală 100 arme, altele pe la locuitori.
Pierderile totale ale grănicerilor sunt de 30 oameni morţi, ră
niţi şi dispăruţi. Artileria nu a avut nici o pierdere".
Ţin să se constate că pierderile totale au fost de 30
oameni morţi, răniţi şi dispăruţi într'o Recunoaştere ofen
sivă" cum şi în timpul „atacului mişelesc din Şelimbăr cu
focuri..." şi totuşi Sibiul nu s'a ocupat.
46
Generalul Castriş renunţă deci la ocuparea Sibiului, căci

iată ce spune în ordinul de operaţie din ziua de 20/VIII:
„Inimicul se află în Sibiu unde rezistă, având artilerie, in
fanterie şi un tren blindat armat cu artilerie şi mitraliere.
Recunoaşterea ordonată eri 19 August a dat rezultatul că S i
biul este ocupat şi prin urmare nu ne putem aventura sâ-I ocupăm
prin luptă.
Cum scopul detaşamentului" Olt-Lotru nu este ofensiv, ci din
contra, după eşirea din defileul dela Boita, acţiunea noastră tre
buie să fie mai mult defensivă..."
Sibiul însă în realitate nu era apărat nici măcar de
detaşamentul de Landstrum (miliţie) austro-ungar sub
maiorul Reiner, care se retrăsese la Ocna-Sibiului. In Sibiu'
rămăsese numai maiorul Reiner cu 300 soldaţi de lanstrum,
nearmaţi, executând timp îndelungat evacuarea depozite-
de muniţiuni şi hrană. Relativ la această chestiune g-lul Fal
kenhayn a spus: „nu există exemplu în istoria militară, ca
un oraş aflat înaintea propriului front şi în vederea inimi
cului să fie evacuat săptămâni întregi".
Situaţia Grupului Olt-Lotru la 20/VIII seara era ur
mătoarea (Crochiul8):
Două btl./R. 1 Gr. la fabrica de cherestea între Tâlmaci
şi Vesten; un btl. la Racoviţa;
R. 2 I. la Cisnădia cu avantposturi spre Sibiu;
R. 5 V. la Tâlmaci;
R. 44 I. la Vesten cu avantposturi spre Şelimbăr şi
Moch;
R. 42 I. cu 2 btl. la Sud de Tâlmaci pe D. Vartberg;
1 btl. la Brad;
Btl. Miliţie Argeş şi Radu Negru păzesc comunicaţiile;
1 Div./R. 23 A. la Vesten; 1 btr. Munte la Brad; 1
btr. cu R. 1 Gr.; 1 btr. cu R. 2 I.; 1 btr. cu R. 42 I.
In acest timp g-lul Tanarky se stabilise pe înălţimile
dela N. şi V. de Sibiu. La 20/VIII R. 302 hv. debarcă la
Sebeşul-Săsesc, închizând şoseaua şi calea ferată. Patrule
de cav. observă terenul spre Făgăraş.
In ziua de 21/VIII, M. C. Gl. ordonă Arm. I-a cu

No. 260:
„Rog cercetaţi cauza pentru care nu s'a ocupat Sibiul. Dacă
situaţia generală este încă favorabilă, ordonaţi imediat ocupa
rea lui".
Generalul Culcer, Cd. Arm. I-a, pleacă spre Sibiu. In
ziua de 22/VIII raportează M. C. GL:
„flm vizitat eu personal detaşamentul. Cred că ar fi prea ina-
47
iritate trupele la Sibiu până la sosirea de noui forte. Totuşi s'a

comunicat executarea ordinului 260 pentru o nouă încercare".
Tot în acea zi la ora 10.15 p. m., Statmajorul Arm. I-a
raportează M. C. Gl.:
„D-l Gl. Culcer a fost eri la Sibiu. Din modul cum se prezintă
situaţia, şi-a făcut convingerea că un atac al Sibiului ar fi riscat,
neavând forţe suficiente care să se poată desfăşura pe înălţimile
dela Nordul Sibiului.
Un grup izolat la Sibiu riscă să fie tăiat de poziţia detaşa
mentului dela Sudul Sibiului.
S'a dat ordin să se încerce un atac, dacă situaţia este
favorabilă.
flr fi bine însă să s e aştepte rezultatul recunoaşterei aeriene,
pentru a vedea în mod precis ce forţe inimice înaintează la Sibiu,
de oarece svonurile publice anunţă transporturi de sute de v a
goane dinspre flrad spre Ocna Sibiului".
Acest raport este .plin de inconsecvenţe: generalul este
convins „că un atac al Sibiului ar fi riscat", dă totuşi,
ordine ca atacul să se execute „dacă situaţia este favorabilă"!
Dar cum să mai fie favorabilă, când însuşi el afirmă că
„nu sunt forţe suficiente care să se poată desfăşura pe înăl-
nălţimile dela Nordul Sibiului"?
BCU
In tot Cluj
cazul, / această
Central University
atitudine pasivă, Library Cluj
care a avut ca
rezultat renunţarea la ocuparea Sibiului, a fost plină de
grele consecinţe pentru operaţiunile viitoare. In afară că
armata română a avut de s-uferit un eşec moral, dar neocu-
pându-se Sibiul, nu s'au putut ocupa înălţimile dela N. şi
NV de Sibiu, lucru ce ar fi avut patru urmări bune:
a) Se punea mâna pe o întreagă linie de observatoare
de artilerie, cari ar fi permis aceştia să-şi observe lovi
turile. Căci ştiut este, că alegerea poziţiei de rezistenţă,
este determinată de linia observatoarelor de artilerie, înaintea
căreia este poziţia infanteriei, iar înapoia ei poziţiile de
artilerie. Dar noi la 1916, deşi doi ani după începerea marelui
răsboiu, nu ştiam nimic din aceste importante lucruri.
b) Se dobândea o perfectă linie de rezistenţă faţă de un
atac venit dela N. şi V., având flancul stâng bine sprijinit
pe înălţimile dela V. de Silişte, iar dreapta pe înălţimile dela
E. de Şura Mare, cota 620.
c) Interzicea Arm. IX-a germane, concentrarea la Sibiu,
chiar în faţa trupelor noastre, folosind de minune acest nod
important de cale ferată şi în special rampele gărei Sibiu,
unde a putut debarca tunurile de calibru mare. Această armată
ar fi trebuit atunci să se concentreze în regiunea Teiuşului.
d) Arm. IX-a ar fi fost lipsită de posibilitatea unor
48
bune poziţiuni de artilerie şi de observatoare de artilerie.

In ziua de 21/VIII Brg. 1 Cal. (R. 1, 2, C.) soseşte
la Porceşti.
De oarece pe stânga Grupului, îşi făcuseră apariţia forţe

inimice în regiunea Răşinari-Poplaca, col. Moşoiu, ce era
îa stânga Diviziei, ceru autorizarea a ocupa Răşinari, care
era ocupat de 2 batalioane stabilite şi pe D. Obrejeni. Col.
Moşoiu atacă şi ocupă la 22/VIII Răşinarii şi Gura Râului.
In ziua de 22/VIII s'a mai ocupat cu detaşamente îna
intate încă Mohu şi Brad (Fenuofalva). In asemeni îm
prejurări col. Barwick dispune ca detaşamente de recu
noaşteri să reocupe Sibiul şi să se stabilească chiar la
Sud de Sibiu.
L a . 23/VHI s'a ocupat Avrig, trimiţându-se recunoaşteri
spre Est către Făgăraş, pe Olt.
La 25/VIII cu 1 b./R. 5 V., sub maiorul Popescu, s'a
ocupat Orlatul, luându-se 150 prizonieri.
Localitatea Orlatul era un bun punct de sprijin, pentru că,
stăpâni pe el, se stăpânia calea ferată Sibiu-Sebeşul Săsesc
şi se punea mâna pe defileul Săcele. Cu toate acestea,
g-lul Manolescu C , Cd. Grupului Olt, a dat ordin să
BCU Cluj / Central
se părăsească University
Orlatul, sub Library
cuvânt că este Cluj la
prea expus
bombardamentul inimicului.
Div. 13-a este în curs de transport către Tâlmaci.
Din cauza panicelor pe care le produceau din când în
când la R. 44 I. şi R. 42 I. patrulele inimice, care ventau
în recunoaşteri, Comandamentul se decide a curaţi terenul
dela Nordul liniei de avantposturi; în acest scop dispune ca
un detaşament să execute în ziua de 25/VIII această ope
raţiune, punând mâna pe o înălţime aflată la Est de Sibiu
şi în fine a se rabate spre Bongrad şi a-1 cuceri.
Detaşamentul era format din 4 btl. (R. 1 Gr. -f- 1 btl.)
şi 1 btr. munte, sub lt.-col. Cantacuzino.
Lt.-col. Cantacuzino anunţă avantposturile de însărcinarea
ce are, currij o va executa şi pe unde va reintra în linia avant-
posturilor (era pela R. 44 I.). El pleacă dela fabrica Tâl
maci la ora 14, pe direcţia Sacadate-Cornăţel-Roşia-D. Bu
cata, cu dispozitivul următor: un btl. pe direcţia indicată,
un btl. la dreapta, un btl. la stânga şi 1 btl. în rezervă. La
ora 20 detaşamentul ajunge pe D. Cosacului aflat între
Sacadate şi Cornăţel. Dimineaţa la ora 4 se pune în marş
goneşte pe inimic din Cornăţel, Nucet şi Roşia, de aci se
îndreaptă spre cota 566 şi D. Bucata unde ajunge la ora 5,
atacă Bongrad, taie retragerea inimicului spre Sibiu şi după
49
ce i-a făcut peste 1000 prizonieri, e primit cu focuri de ar

tilerie foarte vii, care-i împrăştie nu numai o parte din pro
priul detaşament, îi produce 30 pierderi, ci îi împrăştie şi
prizonierii făcuţi, căci din 1000 rămâne cu 100.
Din nefericire trăsese chiar propria noastră artilerie din
sectorul R. 44 I., cu toate că comandantul acestui sector
fusese înştiinţat de dimineaţă de mişcarea proectată!
, Operaţiunea în sine ar fi reuşit complect fără acest trist
episod.
învăţământul e că la asemeni operaţiuni, este absolută
nevoie de cunoaşterea exactă a orei de intrare în zona. avant-
posturilor şi a încunoştiinţărei tuturor elementelor din sec
toare; aci răspunderea cade asupra comandantului R. 44 I.
care nu a înştiinţat şi artileria din sectorul său.
Formarea Corpului de Olt şi ocuparea poziţiei

defensive.
/Arm. I-a dădu cu No. 33 din 26/VIII ordinul pentru
formarea:
„Corpului de Olt" cu următoarea organizare:
Comandant: general Manolescu (conduce şi Div. 13-a);
1. Div. 13-a: Unităţile sale (fără btl. al 1-lea din R. 49 I.
care a primit o altă destinaţiune) la care se adaogă R. 5 V.
2. Div. 23-a: comandant gl. Castriş.
a) Brg. 3 - a : colonel Moşoiu Traian, comand. R. 2 (4 btl.), R.
42 (3 btl.), una btr. de 53 mm;
b) Brg. combinată (comandantul se va numi de comandantul
Corpului de Olt), cu:
R. 1 Gr. (3 btl.), R. 44 (3 btl.), două btl. miliţii (Argeş şi Radu
Negru), una btr. de 57 mm.
c) Div. de munte de 75 cu coloana de muniţii; două btr. de 87,
3. R. 1 ob. uşoare (4 btr.) coloane muniţiuni, stat majorul regi
mentului. Acest regiment începe îmbarcarea la Tg.-Jiu în seara
zilei de 27/VIII.
4. O btr. tunuri de 105 se îmbarcă în două trenuri la Palo.ta.
Primul tren pleacă Ia 23/VIII ora 9 a. m.
5. Brg. 1-a Căi. (6 esc.)".
In seara de 27/VIII „Corpul Olt" se găsea pe linia

(Crochiul 8 ) : Gura Râului-Nord Păd. Dreispitzwald-Şeli-
băr-Bongrad-D. Bucata (513)-cota 540 Nord Hermann-
Generalul G. A. Dabija, <Aiimta română în Răsboiul mondial'. Voi. II. 4
5 0
_
Daia-Piscul Dărâmat-Dealul Cosacului (567)-Sacadat-Avrig.
La această dată în faţa Corpului de Olt se găsea Div.
3 Cav. (R. 5 Cav. uş. bv.; R. 4 Cav. uş. bv.; R. 18 hs,;
R. 15 Art. căi.; 1 divizion mitraliere) ocupa poziţia dela Roth-
berger (aflată între Roşia şi Daia) spre Cornăţel; cavaleria
este descălicată, iar caii sunt trimişi la Burgberg. Dela
Cornăţelu prin Glimboca şi mai spre Est pe dreapta Ol
tului urma Div. 1 Cav. A-U sub gl. Ruiz Brg. 6 Cav.
(Rgt. 7 şi 14 hus.); Brg. 7 Cav. (Rgt. 4 şi 12 hus.), 1
dvz. art. călăreaţă (cu 16 piese şi 8 aruncătoare de mine
de 9 cm.); iar la dreapta Diviziei 3 Cav. germ. spre Sibiu,
era Div. 51 hv. gl. Tanarky. Brg. 200 (Rg. 301 şi 302
hv.); Brg. 201 (Rg. 300 şi 305 hv.), Rgt. 51 art. câmp
(24 tunuri de câmp şi 22 obuziere câmp), 1 btr. tun. de
10 ram, 2 btr. tun. de 15 cm.), această Divizie avea în re
zervă la Sebeşul Săsesc R. 187 I. şi 7 btr. din Div. 187
I. germ.
La 28/VIII tot pentru motivele arătate la 25/VIII, se

însărcinează lt.-col. Cantacuzino să facă o recunoaştere în
faţa frontului, dar în sens invers cu acea făcută la 25/VIII.
BCU Clujcol./ Olteanu
Central M. University
format din R.Library
2 C. şi Cluj
Această recunoaştere era precedată de un detaşament sub
comanda 2 esc./R.
1 C. care avea ordin ca în unire cu detaşamentul lt.-col.
Cantacuzino, să pornească din Brad-Sacadat, să facă o
recunoaştere ofensivă în direcţia Cornăţel-Roşia-Dolmanu-
Hermanu şi să ocupe întregul D. Bucata.
Detaşam, col. Olteanu pleacă la ora 0.30, precedând
detaşam, lt.-col. Cantacuzino ocupă Roşia-Dolmanu şi Her-
manu. Din VI. Dâii detaşam, col. Olteanu s'a îndreptat spre
D. Gregori B-Sibiu-Bungrad, a constatat că Bungrad este
ocupat de 2 comp., care sunt scoase de R. 1 Gr.
Intrând în acţiune detaşam, lt.-col. Cantacuzino, după
ora 18 detaşam, col. Olteanu se îndreaptă prin Bungrad
la Moh unde cantonează.
Lt.-col. Cantacuzino (R. 1 Gr. şi 1 btr.) pleacă din
Veştem la ora 2, ajunge la Hermanu Ia ora 6, apoi la
ora 6,30 lt.-col. Cantacuzino atacă poziţia de SV. a D.
Rothberg-Roşia şi D. Roşia (N. satul Dolmanu), scoţând
patrulele inimice din faţa poziţiei, bateria cpt. Greculescu
trage asupra cotei 540, iar infanteria cucereşte poziţia. La
ora 7,30 lt.-col. Cantacuzino ocupă Noul Săsesc cu 2 comp.
din btl. I. După o scurtă panică provocată de ştirea că vin
automobile blindate, lt.-col. Cantacuzino stăpâneşte panica
şi, după ce-şi aduce şi batalioanele din rezervă, ajunge
51
aproape de miezul nopţei în fata Cornăţelului cu grosul

coloanei sale; e primit cu focuri încrucişate; acest lucru
era neexplicabil, de oarece coloana trebuia să fie acoperită
de compania 6-a. In realitate, această companie, fiind sur
prinsă cu focuri de mitraliere depe liziera satului, fugise şi
descoperise astfel grosul coloanei, care e surprinsă cu fo
curi; această coloană? e împrăştiată, are 25 pierderi în morţi,
răniţi şi dispăruţi. Cu mare greutate, lt.-col. Cantacuzino
ajutat de lt. Ganovici şi-a putut aduna trupele şi intra
în zorii zilei următoare în linia avantposturilor, aducând
36 de prizonieri.
In noaptea de 28/VIII unităţi din Brg. 3 Inf. atacă
dreapta Div. 51 Hv. aflată pe Riesen B. cota 618. ocupând
această înălţime.
La 29/VIII s'a continuat atacul, reuşind a ocupa dea
lurile dela V. de Săcel.
Astfel că prin ocuparea lui Riesen B. la E. de Sibiu şi
dealurilor dela V. de Săcel (la V. de Sibiu), trupele rom. erau
în situaţia de a putea înconjura aripa dreaptă a Div. 51
Hv. Pentru a evita acest lucru, Comandam. C. 39 Rez.
a trimis dela Sebeşul Săsesc spre Sălişte, R. 187 I. germ. şi
7 btr. (care făceau parte din rezerva corpului de armată).
Acest grup a ajuns până în seară, la Mercurea.
BCU
Div. 3Cluj
Cav. / germ.
Central University
a ocupat între timpLibrary
dealurileCluj
dela
V. de Rotbav (Veresmarkt) şi Noul Săsesc (Szaszujfalu),
luând contact cu Div. 51 Hv. Iar Brg. 7 Cav. (din Div.
1 Cav.) a ocupat Cornăţel (Hortobagyfalva) şi Nucet (Szent
Ianoshegg).
La 29/VIII Arm. I-a dă ordinul de operaţie No. 2, care
în partea ce priveşte Corpul de Olt, zice:
„Frontul Armatei va fi împărţit şi supraveghiat pe zone şi
anume:
Divizia 11-a Jiu
Corpul de Olt zona actuală întinzând supravegherea la Vest
până la pichetul Tâmpa inclusiv şi la Est până la Avrig spre
pichetul Coţi.
J 2
Poziţia de rezistenţă: Răşinari, Kis Dismund ) Nagu D i s m u n d )
3
pădurea' Auf der Aue, Scupich Wald, S c h e l e m b e r g ) , marginea
de Nord a pădurei dintre Biserica Tomii, Hermanu-Sacadat-Avrig.
Legătura între marile unităţi şi zona muntoasă se va face
pe linia de grăniceri, care se va ocupa cu posturile anterioare,
*) Cisnădioara.
*) Cisnădia.
3
) Şelimbăr.
52
precum şi unităţile de legătură — cele două companii — ordonate

anterior şi cari rămân la posturile lor".
Se observă din acest ordin:
1. Că se indică Corpului de Olt o linie de rezistenţă
cu mult prea mare faţă de efectivele pe care le avea;
2. Se arată că: „Legătura între marile unităţi şi zona
muntoasă"... este făcută de 2 companii.
Nu se specifică însă cari sunt acele mari unităţi.
Este vorba de Grupul Jiu şi Grupul Olt? Este vorba
de unităţile Grupului Olt? In tot cazul, o specificare ar fi
fost necesară, chiar dacă ea ar fi fost indicată printr'un
ordin anterior.
3. Nu se specifică în ordinul Armatei dacă: „legătura
între marile unităţi..." constituia eventual şi un element de
rezistenţă în munţi.
4. Supravegherea se întinde dela pichetul Tâmpa până la
pichetul Coţi:
Tâmpa-Răşinari = 44 km., Răşinari-Avrig = 34 km.,
Avrig-Coţi = 18 km., total = 96 km., ceeace era enorm
pentru 2 companii.
La 30/VIII gl. Schmettow ia comanda Grupului dela Sibiu

BCUera
care Cluj / Central situaţiune:
în următoarea University Library Cluj
R. 187 I. sub col. Grundett la Săcel (Szecsel), apoi urma
Div. 51 Hv. până la Nagycour, de aci spre E. până la
Daia Săsească (Dolmang) era Div. 3 Cav., iar între Hor-
tobagg patak şi Olt, pe linia Cornăţel (Hortobagy-falva)
şi Nucet (Szent Ianoshegy) era Brg. 7 Cav. (Div. 1 Cav.
A-U).
In cursul nopţei de 30/31/VTII unităţi române au în
cercat să respingă Brg. 7 Cav., dar nu au reuşit.
La 31/VIII, trupele germane atacă dinspre Daia asupra

centrului Corpului de Olt, un alt atac mai puternic îl dau
asupra stângei, reuşind a o împinge spre Gura Râului, a
ocupa înălţimile dela E. de Săcel şi a recâştiga Oriashegy
(Muntele Orios) pierdut la 29/VIII.
In noaptea de 2/3/IX, artileria germană începe un bom

bardament puternic asupra poziţiunilor ocupate de Div. 23-a.
Div. 3 Cav. germ. avea ordin să se menţină pe înălţimea
Rothberg şi să ţină cu orice preţ legătura spre stânga cu
Div. 1 Cav. A-U, care ţinea înălţimile dintre Olt şi Pâr. Haar.
53
Poziţia depe Rothberg era ocupată cu trăgătorii a 2 Rgt.

(360 carabine), iar Rgt. al treilea forma rezerva Diviziei.
Depărtarea până la poziţia română era 2500 m., în faţa
frontului curgea Pâr. Haar, dincolo de care se ridicau
înălţimi cari împiedicau vederea în VI. Oltului.
Cd. Corpului Cav. g-lul Schmettow a ordonat la 3/IX:
„Div. 3-a Cav. să pună stăpânire pe înălţimile aflate dincolo
de Pâr. Haar, în scop de a înşela intenţiunile ofensive ale ini
micului".
Atacul a fost dat la ora 4 cu R. 18 hus. la dr. şi R. 4
Cheveauleger la stg., el a reuşit să pună stăpânire pe
înălţimi, dar vederea tot nu era deschisă spre VI. Oltului.
Aci s'au aşezat mai multe mitraliere, şi a fost adusă o
comp. din R. 301 honw.
Rom. contra atacă la ora 4.40 cu unităţi care au intrat
în intervalul aflat între R. 18 hus. şi R. 4 ch., cu tot
ajutorul dat de 1 btl. ung. ele au fost silite să se retragă
înapoi pe Rothberg, lăsând 49 prizonieri în mâinele ro
mânilor. Unităţile rom. s'au mulţumit a ocupa înălţimile,
fără să urmărească, au tras în schimb cu artilerie asupra
Rothbergului.
BCU
La l/IX,Cluj / Central
comanda University
Corpului de Olt a fostLibrary Cluj
dată genera
lului Popovici I. Corpul de Olt ia denumirea de C. I.
Arm. G-lul Popovici ia comanda efectivă la 3/IX. Chiar
în acea zi a făcut recunoaşterea frontului dinspre dreapta
şi centru, apreciind:
1. Că frontul de 40 km. al Corpului de Armată este cu
totul prea întins în raport cu forţele ce trebuiau să-1 ocupe
şi să-1 apere;
2. Că aripa dreaptă nu este bine sprijinită în poziţia dela
Sacadat-Avrig aflată pe malul drept al Oltului;
3. Că deşi legăturile d'între Armate se dispun de cătr0
comandamentul de Căpet. şi deşi legăturile între Corpurile da
Armată se dispun de comandamentul Armatei, este abso
lută nevoie să se păstreze legătura cu Arm. Il-a care era
în VI. Oltului de mijloc, cu atât mai mult, cu cât era un
gol interceptat de inimic, care ocupase pe malul drept al
Oltului o poziţie, care merge dela Capul Pădurei până
la Glimboca, cum şi spre Nord până la Noul Săsesc. Depe
această poziţie, inimicul putea stăpâni VI. Oltului. Iar călare
pe Olt, pe linia Porumbacele-Glimboca, alcătuise o linie de
foc, din mitraliere şi artilerie de 210 mm. bătând câmpia
din Olt până la Sacadate, g-lul Popovici ia următoarele dis-
poziţiuni:
54
1. Strânge Brg. 1 Căi. (ce era împrăştiată pe tot fron

tul) şi o trimite la dreapta Corp. I Arm.;
2. Ia R. 5 V. dela Div. 23-a şi-1 trece la Div. 13;
3. Cere artilerie grea.
In acelaş timp raportează Armatei I-a, cu No. 484:
„Frontul Corpului de Olt este prea întins de la Gura Râului
până la Avrig prin Poplaca, Şelimbăr-Herraanu, Sacadat şi Avrig,
astfel că defensiva pe dânsul nu are după opinia mea sort de
izbândă.
Cred că o acţiune ofensivă mai puternică asupra aripei stângi
a inimicului aflată pe înălţimile Daia, Gregoriberg, Gusteriţa, va
sili pe inimic la o nouă atitudine decât la cea actuală, atitudine
care se manifestă prin atacuri parţiale, asupra întregului nostru
front, prin hârţueli cari ne ţin trupele într'o continuă escitare,
împiedicându-le chiar dela odihna absolut indispensabilă.
Prin urmare, binevoiţi a-mi comunica de urgenţă, dacă acest
mod de a face, intră în vederile Dvs. pentru a lua măsuri".
La acest raport, Arm. răspunde cu ordinul No. 121
din 4/IX:
„La No. 484, reducerea frontului se lasă Ia latitudinea dvs.
misiunea Armatei I-a, ca pivot, ne obligă a ne conforma cu
mişcarea după aripa ocolitoare care este dată de Armata rusă.
Armata de Nord şi Armata Il-a.
Prin urmare, operaţiunile dvs. trebuie să ţină seamă de această
obligaţiune, deci nu trebuie să aibă altă bază decât poziţia de
rezistenţă ce aţi organizat şi pe care trebuie să o păstraţi neapărat.
Aşa dar întreprinderile ofensive nu trebuie să compromită
posesiunea acestei poziţiuni.
Cu aceste rezerve, aprob modul dvs. de a vedea din tele
grama 484".
Acest ordin dă ocaziune la diferite reflexiuni, în el se
spune că: „misiunea Arm. I-a ca pivot...", atunci se pune
întrebarea, ce rost au avut ofensivele pe detaşamente? Apoi
ordinul No. 121 al Armatei, pe deoparte „desaprobă" o
acţiune ofensivă asupra aripei stângi a inimicului şi apoi,
„aprobă" dar aprobă cu rezerve.
Se constată deci o dezorientare, care-şi găseşte explica-
ţiunea, în felul în care au început operaţiunile înainte ca
să se fi alcătuit comandamentele de armate, de corpuri de
armată şi chiar de divizii, cum şi înainte ca să se fi terminat
mobilizarea unităţilor mari.
După acţiuni locale cari au ţinut până la 6/IX, Co
mand. Div. 23-a şi al C. I. Arm. au primit ştiri pozitive
că numeroase trupe germane se concentrează la Sebeşul Să-
sesc-Mercurea-Siliştea-Orlat. Şi chiar la 6/IX, inimicul a
bombardat poziţiile dela Gura Râului, în mod foarte violent.
CAPITOLUL IV
B. - OPERAŢIUNILE ARMATEI I-a

d e l a 9 - 3 0 / 1 X 1916.
1. - Luptele din Valea Jiului dela 1 0 / I X - 3 0 / I X .

<Crochiul 9>.
Contra ofensiva română pe valea Jiului.
Generalul Culcer Cd. Arm. I-a voia cu orice preţ să
dea o bătălie la Jiu, pe care o considera ca foarte impor
tantă; în tot cazul mai importantă ca bătălia pe care Armata
IX-a germană o pregătea la Sibiu şi în VI. Oltului.
Ca probă că g-lul Culcer considera că la Jiu, iar nu la
Olt este acţiunea principală, iată raportul No. 185 din
10/IX către M. C. GL:
„Au început angajamente mai vii la Grupul de Olt. Rog a se
dispoza sprijin din partea aripei stângi a Armatei Il-a, dacă va
fi necesar; acţiunea principală a Armatei I-a fiind azi la Jiu, nu
mai putem dispune de rezerve pentru Olt. S'a dat ordin Corpului
Olt a nu intra în acţiuni, cari ar angaja Armata I-a".
Acest raport nu suportă nici o analiză, căci totul în el
e contrar realitătei; astfel:
1. Se vorbeşte în el de „Grupul de Olt"; ori acest Grup
trăise până la l/IX sub denumirea de „Corpul de Olt",
dar dela l/IX se numea „Corpul 1 Armată", pe care-1
ignora Cd. Arm. I-a.
2. Cd. Arm. I-a susţine la 10/IX (?!) că „acţiunea prin
cipală a Arm. I-a este azi la Jiu", pe când în realitate
56
începuse deabinelea la Olt, unde se raporta necontenit, cu

începere dela 7/IX că se adună forţe inimice ;
3. Cd. Arm. I-a vâră totul în acţiune la Jiu şi iasă
C. I Arm. în voia soartei, cerând dela Al. C. Gl. să-1 sprijine
cu aripa stângă a Armatei Il-a, şi "aceasta numai „dacă vă
fi necesar".
4. Cd. Arm. I-a adaogă: „s'a dat ordin Corpului Olt a
nu intra în acţiuni, cari ar angaja Armata I-a". De aci
rezultă, că Cd. Arm. I-a nu se temea la 10/IX de un atac
al inimicului asupra C. I Arm., ci avea grijă mare ca nu
cumva acest Corp de Armată să ,JLntre în acţiuni, cari ar
angaja Arm. I-a". Adică cum să intre în acţiune? Ofensive?
Dar era posibil o asemenea concepţie la 10/IX?
Punctul 2 şi 3 arată în mod evident că Cd. Arm. I-a nu
era de loc orientat asupra inimicului. Nu ştia unde este şi
ce face acest inimic? E împărţit sau se concentrează pe o
anumită direcţie? Care e acea direcţie? Unde va cerca acesta
să dea lovitura principală? Pe care direcţie trebuia pre
venită acea lovitură?
Toate acestea alcătuiesc o problemă cu multe necunos
cute, pe care generalul Cd. trebuie să le găsească şi să
dea problemei soluţiunea cea mai bună, ţinând seamă de
BCU Cluj / inimicului.
intenţiunile Central Din University Library Cd.
nefericire, generalul Clujal Arm.
I-a nu a rezolvat problema, iar M. C. Gl. nu a intervenit
nici la timp şi nici chiar de loc, ca Cd. Arm. I-a, să nu
dea preferinţă Văei Jiului, când la Olt se desemnau bine
intenţiile inimicului.
Nici generalul Culcer şi nici M. C. Gl. nu au ţinut seamă că
o bătălie nu este un act izolat, ci ea trebuie să fie văzută din
punctul de vedere al influenţei ce o poate avea asupra
operaţiunilor generale.
Atacul Div. 11-a urma să se dea la 11/IX; în acest

scop întreg frontul era împărţit în trei sectoare:
Sectorul de Est, Brg. 21 I. col. Jippa C. dela Vf. Prislop
până la Def. Jiului inclusiv;
Sectorul din centru Brg. 22 I. col Anastasiu I. dela Def.
Jiului exclusiv, până la «vârful Straja (1870) inclusiv;
Sectorul de Vest Brg. 3 Mix. col. Scărlătescu dela Vf.
Straja exclusiv, până la Mt. Oslea inclusiv;
Aripa dreaptă a Div. 11-a trebuia să fie asigurată de
batalionul depe D. Poiana Muerii (1757).
Legătura cu Div. 1-a era asigurată cu 2 companii sta
bilite pe Mt. Oslea.
Misiunea trupelor din sectorul de Est şi Centru era de a
57
fixa pe inimic de front, în scop ca grupul de manevră să

poată trece creasta dintre D. Piscul Rusesc (1628) şi Mun-
celul Mic, pentru a cădea în flancul drept şi spatele ini
micului.
Numai după ce acţiunea acestui grup se făcea simţită,
trupele din sectorul de Est şi Centru trebuiau să atace drept
înainte, deoparte şi de alta a Jiului.
Grupul de manevră, după trecerea munţilor, se împărţia în
două coloane, înaintând spre Est pela Nord şi Sud de Jiul
românesc, pentru a atinge frontul, cota 825 (2 km. Sud
Coroeşti)-Vl. Pâr. Crivăţu.
Batalioanele dela Rostovan şi Mt. Oslea (mai puţin cele
două companii de legătură), trebuiau să coboare în VI. Jiului
românesc şi să se îndrepte spre Tulişa (cota 1795), pentru
a acoperi aripa stângă a aripei învăluitoare.
Totalul forţelor Div. 11-a cu care se executa această
ofensivă erau de: 22 btl. şi 83 guri de foc de câmp şi
calibru mijlociu.
Generalul Culcer*), Cd. Arm. I-a, a ţinut să ia perso
nal parte la pregătirea şi conducerea acestei bătălii. La
această dată, prezenţa Comandantului Arm. era mai nece
undeBCUsosiauCluj
ştiri /foarte
Central University
dela Olt.Library Cluj
sară la Postul de comandă al Armatei, care era la Craiova,
îngrijitoare
In faţa Div. 11-a se afla: Grupul Haţeg, format din Brg.
144 A-U (5 btl.), btl. II/R. 187 I., 1 btr. câmp din Div.
187 Inf. şi btl. 2 vân. din Corpul Alpin, în total 7 bata
lioane, sub comanda col. Berger, care se întărise bine pe
poziţie. Poziţia era astfel ocupată: btl. 2 vân. din Vrf.
Futeţului (1607)-inclusiv Pasul Vulcan (1621); la stânga lui
era btl. II/R. 187 I., iar la dreapta era btl. V/71 şi III/5
A-U; restul Brg. 144 I. era călare pe Pasul Surduc.
G-lul Falkenhayn, doritor a cunoaşte situaţia exactă a
acestui sector, trimite pe lt.-col. v. Bolfras care raportează
că col. Berger e sigur că nu va mai fi scos din poziţiile
ce ocupă acum. Dar, după cum se va vedea ulterior, această
apreciere a col. Berger şi lt.col. Bolfras a fost greşită.
Grupul de manevră al Div. 11-a trebuia să fie compus
din unităţi, care avuseseră acţiuni în zilele de 9 şi 10/lX
pe Cândeţul (1550), astfel că până în seara de 9/IX s'a
putut aduna la Bârseşti un detaşament compus din: 4 btl.
şi 2 btr. de munte sub col. Scărlătescu. Detaşamentul, a exe
cutat la 10/IX marşul dela Bârseşti prin Vai-de-Ei, pe
poteca ce duce pe D. Leşului-Vf. Gruia Mare-D. Copilul-
*) N ă s c u t la T â r g u J i u .
58
D. lui Frate (1534). Din această cauză, cum şi prin faptul

că artileria nu a putut urma coloana, ofensiva ce trebuia
să înceapă la 11/IX, s'a mânat pentru 12/IX.
12 S e p t e m b r i e .
Trupele din Sectorul de Est, col. Jippa, au jnaintat şi
au ocupat D. Stolniţii (1173) şi D. Măgura (973).
Trupele din sectorul din centru au reocupat Cândeţul, cota
1692 (la E. Pasului Vulcan), dar nu pot ocupa Pasul Straja
(1870) şi Obârşia Merişor (1636).
Grupul de manevră trece frontiera pela Vf. Negrului
(1725), avântând şi unităţile ce se găsiau în acest sector.
După trecerea crestei, grupul s'a format în două coloane:
Coloana din dreapta a ;:eupat D. Sgura (1111), unde focul
artileriei inimice a ţinut-o în loc toată ziua;
Coloana din stânga a înaintat prin Bârbătenii de Sus,
unde a făcut prizonieră o cp. inimică, apoi s'a îndreptat
spre D. Oboroca (1547), care fiind ocupat de inimic nu
a putut fi luat de front; de aceia o parte s'a îndreptat
spre D. Mare (1629), în scop de a învălui pe inimic. D.
Mare e ocupat şi inimicul e respins spre Coasta Laturei
BCU Clujdupă
(1678), / Central University
care înoptându-se, Library
coloana Cluj
se opreşte.
Col. Berger văzându-şi ameninţată linia de retragere,
dispune la ora 22,30 retragerea pe linia Vf. Muncelului
(1362)-D. Babii (1074)-967-D. Botanilor (999)-1003~936
până la podul căi fer. depe Pâr. Baniţii. Btl. 2 V. formând re
zerve la Nagybar. Retragerea a început la ora 23, fără ca
trupele rom. să fi simţit ceva; focurile din bivuac au fost
lăsate aprinse. Pasul Vulcan a fost ţinut tot timpul retragerei.
Col. Berger cere ajutoare, pentru a asigura calea ferată
din Valea Mureşului; dar g-lul Falkenhayn nu se impresio
nează. El ştie că trupele române au de executat patru
etape până în VI. Mureşului; până atunci, are o altă pro
blemă mai interesantă de rezolvat, anume să termine cu
bine acţiunea principală dela Sibiu, deci, nu dă colonelului
Berger nici un ajutor luat dela acţiunea decisivă, până după
terminarea ei.
G-lul Falkenhayn ordonă colonelului Berger ca cu forţele
ce are la dispoziţie, să oprească cu orice preţ înaintarea tru
pelor române, într'un teren foarte prielnic unei defensive.
I se trimisese în ajutor un batalion A-U din sectorul Mehadia.
G-lul Falkenhayn trimite ca comandant al sectorului Jiu
Statul major al Div. 301 I. germ. cu g-lul v. Busse, ce
sosise chiar în această zi de pe frontul occidental (el co
mandase Div. 301 ce se dizolvase).
59
Reocuparea Petroşanilor de către români.

In această zi începuse bătălia dela Sibiu. La Jiu însă
Grupul de manevră (Brg. 3 Mix.) a ocupat cu coloana din
dreapta Lupenii, iar cu coloana din stânga a luptat în
treaga zi cu btl. V/71 ce ocupase D. Oboroca-D. Cornetul
şi Coasta Laturei; acest btl. fiind întărit după amiază cu
cp. 3/btl. 2 V. nu a putut fi scos de acolo, aceasta din cauză
că coloana nu a fost susţinută de batalioanele cari trebuiau
să-i acopere stânga, căci acestea rămăsese mai înapoi.
In Def. Jiului, Brg. 144 I. A-U s'a retras spre Nord pe
înălţimile dela V. şi N. de Petroşani; Trupele din Sectorul
de E. au urmărit până la SE de Petroşani, iar cele din
Sectorul din centru până spre înălţimile dela N. de Jiul
românesc.
Div. 11-a continuă înaintarea şi urmărirea inimicului.
Trupele din sectorul de Est ocupă cu stânga partea de
Est BCU Cluj / (752);
a D. Lazului Central University Library Cluj
Trupele din sectorul din Centru înaintează cu o parte
către linia D. Negrelei (879)-Piatra Zănoaga şi Oboroca,
respingând pe inimic către Nord. Btl. V/71 retras depe
Oboroca se opreşte la 1307.
Batalioanele ce acopereau stânga grupului de manevră
au ocupat Vf. Şerpilor (1463)-D. Bradul (1549) şi Pilugul
(1532), erau deci mult înapoia stângei Sectorului din centru.
Cd. Div. 11-a ia măsuri pentru înaintare şi ocuparea,
liniei D. Blidarul (849) Nagybar-Piatra Barului (772), cum
şi pentru distrugerea căei ferate la Pui-Ruşuor. Dar această
dispoziţie nu s'ar fi putut executa atât timp cât inimicul
ocupa însă D. Cornetul-Coasta Laturei şi Tulişa.
Oprirea ofensivei române pe Valea Jiului.

G-lul Culcer, Cd. Arm. I-a, având în vedere situaţia
gravă a C. I Arm. la Olt, ordonă Div. 11-a:
„Să înceteze urmărirea şi să se oprească pe poziţiile pe
care ajunsese, întărindu-le".
Se mai ordonă Div. 11-a:
„Să pregătească un detaşament mixt, compus din 6 btl. şi
3 btr. cari să fie puse la dispoziţia Armatei I-a".
60
La Olt C. I Arm. era bătut, retragerea lui trebuia să
înceapă; la Jiu Cd. Div. 11-a opreşte înaintarea şi or
donă o nouă grupare a forţelor, astfel:
„Brg. 21-a în sectorul de Est, cu însărcinarea de a ocupa,
linia: Petrila-Piatra Roşie (1196) Cetatea Bolii (827);
Brg. 22-a în sectorul din centru, trebue să ocupe linia Sud
Cetatea Bolii (1028) D. Boţanilor (999) D. Palina (1016).
Brg. 3 Mixtă în sectorul de Vest, să ocupe linia D. Palina-
Piatra Zănoagei, lăsând două btl. pe înălţimile Oboroca-Coasta
Laturei-Tulişa-Făgeţel".
In cursul zilei de 15/IX, brigadele sunt în executarea
ordinului primit, astfel:
Brg. 21-a, col. Jippa, în înaintare pe înălţimile dela Est
de Petroşani, spre linia ordonată;
Brg. 22-a, col. Anastasiu, ocupă D. Faţa (996)-D. Ursu
lui (1030), oprindu-se în faţa poziţiei inimicului, care ocupa
frontul 936-1003-999-1016;
Brg. 3 Mixtă, col. Scărlătescu, acţionează întreaga zi
pe D. Mare, ţine bine Oboroca şi Piatra Zănoagei. Btl.
V/71 A-U întărit cu 2 cp./btl. 2 V. bv. atacă Oboroca
BCU
dar Cluj
nefiind/ Central
susţinut deUniversity Library
artilerie, atacul Cluj
nu reuşeşte.
Cele două btl. dela aripa stângă a Div. 11-a nu pot ocupa
obiectivele ordonate.
Brg. 3 Mix. se întăreşte pe poziţiile ocupate la 14/IX.
In această zi Cd. Div. 11-a primeşte informaţiuni că se
fac debarcări de trupe inimice la Pui. Cum se făceau multe
mişcări de trupe inimice pe stânga Div. 11-a, se deduce că
inimicul are intenţiunea, ca să întoarcă aripa stângă a Div.
11-a.
La 15/IX, g-lul Busse (cu statul major al Div. 301 I.) a
luat comanda sectorului Haţeg în locul col. Berger, care
a rămas numai cu comanda Brg. 144 Inf. A-U.
G-lul Falkenhayn dă g-lului Busse ord. oper. No. 131
din 13/IX ora 18:
i'
însărcinarea g-lului Busse este să împiedece înaintarea ma»

dep'arte a inimicului în sectorul său, şi să caute să recâştige cu
orice mijloace linia de frontieră".
Cea dintâi grijă a g-lului Busse a fost de a grăbi de
barcarea şi trimiterea Brg. 2 Mun. A-U spre Sud, dând Ord.
Oper. No. 10 din 15/IX ora 20,30;
„Inimicul s'a întărit în cursul zilei pe Pilugul, a dat atacuri
zadarnice dinspre Oboroca şi a înaintat cu puternice forţe spre
Petroşani.
61
Brg. 2 Mun. cu 4 btl., 2 btr. munte şi o btr. obuziere aflată

pe Vrf. Băii, are însărcinare să cureţe de inimic zona Vrf. Custura-
Pilugul-Tulişa-Oboroca, să pue stăpânire pe ea, trimiţând o linie
înaintată pe poziţia D. Bradul, D. Mare, Zănoagă şi 1527, aripa
stg. pe inclusiv cota 1372.
Brg. 144 I. va ţine linia Vrf. Muncelului-D., Babei-D. Bbtanilor-
1003-Ptr. Leşului.
Executarea acestui ordin începe la 17/IX.
Bătălia dela Sibiu era pierdută pentru C. I Arm., iar
la Jiu: Brg. 21-a ajunge în VI. Jiului Unguresc, unde este
oprită de inimicul aşezat pe D. Taia (1068)-Piatra Leşului-
853-Colonia Nouă;
Brg. 22-a rămâne pe poziţiile pe care ajunsese la 15/IX
şi continuă a le întări.
17—19 S e p t e m b r i e .
Div. 11-a trimite 1 btl. din VI. Jieţului spre Voineasa
cu ordin ca să supravegheze zona Tătărelul (1680) Piatra
AlbăBCU Cluj
(2180) / Central University Library Cluj
Voineasa.
Brg. 21-a col. Jippa atacă inimicul aşezat pe D. Taia
(1068)-Piatra Leşului-853-Colonia Nouă; acţiunea continuă
şi în zilele de 18 şi 19/IX; în seara ultimei zile cucereşte
poziţia, care de fapt trebuia luată dela 15/IX.
Contra ofensiva germano-austro-ungară.

In zilele de 17, 18 şi 19/IX, Brg. 22-a col. Anastasiu
este atacată cu vioiciune; ea rezistă tuturor atacurilor.
In aceste zile şi Brg. 3 Mix. col. Scărlătescu are lupte
destul de vii, mai cu seamă pe Oboroca, unde un detaşament
puternic, compus din btl. V/71, btl. 12 Vân. Austriac, 2
cp./btl.-2 Vân. bv., atacă Oboroca dar nu reuşeşte a pune
stăpânire pe poziţie.
G-lul Busşe vâră Brg. 2 Mun. în acţiune spre D. F ă -
geţelu, dar nu avu succes.
Generalul Busse atacă cu 7 btl. susţinute de artilerie
şi pune stăpânire pe cota 1527 Est Oboroca, de unde
fiind contra-atacat nu poate fi scos.
62
Retragerea definitivă a românilor.

2 0 - 2 2 Septembrie.
G-lul Busse atacă aripa stângă a Div. 11-a, care cu
mare greutate se poate menţine pe poziţiunile dela Oboroca
şi D. Mare.
Brg. 21-a fiind susţinută de artilerie de munte depe
Piatra Leşului, atacă poziţia depe Piatra Roşie.
In sectorul Brg. 22-a au loc numai acţiuni de patrule.
Cd. Div. 11-a temându-se de întoarcerea stângei Div.,
care ar fi înlesnit pătrunderea inimicului în VI. Jiului ro
mânesc, dispune retragerea Div. pe frontieră; ia se retrage în
timpul nopţei de 20/21/IX, la 21 şi 22/IX până la amiază,
ocupând astfel poziţia;
Sectorul din dreapta, Brg. 21 I. col. Jippa: dela Prisloape
până în Jiu cu: R. 18 I. (4 btl.), I, III/R. 58 I., II/R. 26 I.,
IV/R. 42 I., 2 btr. 75 mm. (din R. 5 şi 9 Art.), 1 btr.
obuz. 120 mm., 1 btr. mun. 63 mm., total: 8 btl., 4 btr.
Această Brg. făcea legătura la dreapta cu C. I. Arm. cu
btl. II/R. 58 I. la Poiana Muerei şi btl. I/R. 26 I. la
BCU
Bucolie.
Cluj / Central University Library Cluj
Sectorul din centru, Brg. 22 I. col. Anastasiu I.: dela Jiu
(exclus.) la pas. Vulcan (exclus.) cu: R. 41 I. (3 btl.),
R. 43 I. (4 btl.), 3 btr. 75 mm. 1 btr. obuz. 105'mm.'
Total 7 btl. şi 4 btr.
Sectorul din stânga, Brg. 3 Mix. col. Scărlătescu din
Pasul Vulcan (inel.) până în Vrf. Oslea (inel.) cu: R.
59 I. (3 btl.), R. 1 V. (2 btl.), btl. III/R. 71 I., 3 btr»
75 mm., 1 btr. obuz. 120 mm., 2 btr. 63 mm. Total 6
btl., 6 btr.
Această Brg. făcea legătura la stg. cu Div. I-a pe Oslea
cu 1 cp./R. 18 I. şi 1 cp./R. 41 I.
In rezerva Div. 11-a erau oprite: btl. III/R. 58 I. (dela
Brg. 21 L), btl. I/R. 43 I. (dela Brg. 22 I.) şi btl. 1/59
I., btl. III/R. 71 I. (dela Brg. 3 Mix.).
G-lul Buse nu a urmărit. La 21/IX ora 10, cp. 3/btl. 2
V. bv. au ocupat Petroşani.
In cursul zilei de 22/IX, Div. 11-a se întăreşte _pe pozi-
zie, dar încă nu complet.
In noaptea de 22/23/IIX, Arm. I-a comunică Div. 11-a
situaţia grea în care se găsia Arm. Il-a (care se retrăcjea
prin munţii Persani spre Braşov) şi-i ordonă:
„Luaţi ofensiva, în scopul de a atinge şi menţine forţele
inimice din faţa d-voastră, păstrând în mâna d-voastră stăpânirea
crestelor dela frontieră".
63
Div. 11-a nu poate lua ofensiva pe tot frontul;
Brg. 21-a nu poate lua ofensiva din cauză că încă nu se
stabilise pe frontieră;
Brg. 22-a nu înaintează din cauza viscolului şi a cetei
mari;
Brg. 3 Mix. cu toate că trimite patru recunoaşteri de
câte 2—3 comp. nu ia contact cu inimicul.
Brigadele trimit recunoaşteri spre inimic, dar partea cu
rioasă este că ele se întorc raportând că nu au dat peste
inimic, iar mai târziu:
Brg. 21-a primeşte focuri de artilerie dinspre Livezeni
şi ia contact cu patrulele inimice depe D. Măgura.
Brg. 22-a trimite 4 detaşamente, cari înaintează 3—4 km.
se isbesc de inimic; unul din detaşamente ocupă cota 912.
Brg. 3 Mix. se isbeşte de inimic. La aripa stângă a
Brioăzei, inimicul ocupă Siglăul Mare (1684), respingând
trupele române spre Siglăul Mic.
deBCU Cluj / Central

Div. In University Library Cluj
Coloane inimice urcă spre Cornul Zănoaga, în intenţiunea
a învălui stânga scop de a înlătura o asemenea
încercare, s'a alcătuit un detaşament da 2 btl. în sectorul
Muncelul-Cornul Zănoagei.
Reocuparea liniei de frontieră şi rezistenţa pe ea.

2 5 - 3 0 Septembrie.
In acest timp Div. 11-a se stabileşte pe poziţia pe care
o ocupa, astfel:
Sectorul din stânga, Brg. 3 Mix. col. Scărlătescu, având
subsectorul maior Trusculescu cu btl. I/R. 59 I., btl. III/R.
41 I., btl. IV/R. 26 I., 2 cp./Btl. Mii. Dolj, pe linia Ros-
tovanul-Siglăul Mic-Muncelul Mic; iar subsectorul lt.-col.
Cristea cu btl. IV/R. 42 I., btl. II, III/R. 59 I„ btl. 111/R.
71 I. şi btl. mii. Argeş, pe linia D. Scurtu-Piscul Rusesc
(1628)-D. Mutu (1733)-D. Straja (1725)-. Futeţului
(1607)-P. Vulcan (excl.);
Sectorul din Centru, Brg. 22 I. col. Anastasiu I.
btl. I, II/R. 41 I., R. 43 I. (4 btl.) dela P. Vulcan(incL)-
Şeaua lui Craiu (1539)-Dumitrana (1691)-Murgile (1621J-
Cândeţul (1530), până în Jiu;
64
Sectorul din dreapta, Brg. 21 I. col. Jippa btl. R. 18

I. (4 btl.), btl. I, 111/58 I. din Jiu (Nord cota 513)-cota 911
D. Ogrinului (1108)-D. Stoiniţii 1173-D. Gemănarii (1319),
cu o rezervă de un btl. R. 58 I. la Recea.
Intre Gemănarii şi Vf. Bora patrule de recunoaşteri.
Legături: Cu C. I. Arm. 1 btl. la Vf. Bora, alt btl. la
Vf. Muerii; cu Div. 1-a, 1 btl. la Vf. Oslea.
In faţa Div. 11-a se află Div. 301 I. (Brg. 144 I.
şi Brg. 2 Mun.) care la 25/IX ocupa cu Brg. 144 I. poziţie
pe linia înălţimilor Dâmbul Lespezii 1059-Drăgoiu-1159
(N. Cândeţul)-912-trece Jiu spre cota 951-D. Izvorul 1105.
Iar Brg. 2 Mun. continuă să atace Pasul Vulcan.
La 26/IX Brg. 2 Mun. este scoasă dela Div. 301 I. şi
trimisă să se îmbarce Ia Pui. Atacul asupra Pasului Vulcan
se opreşte. Brg. 144 I. se ţine cu tărie pe Siglăul 1684-
Negrului cât şi linia Negrile-Sgura-1092-Dâlma Arsurei-
Dâmbul Lespezii şi pe restul poziţiei actuale.

CAPITOLUL V
• 2. — LUPTELE DIN VALEA OLTULUI
a> P r e l i m i n ă r i l e bătăliei d e l a S i b i u ( 9 - 1 2 S e p t )
<CrochiuI 10).
Situaţia C. I Arm. comandat de g-lul Popovici Ion.
Div. 23-a g-lul Sănătescu: 12 btl., 18 mitr., 3 btr.
câmp, 3 btr. munte, 3 btr. obuziere uşoare; pe frontul Gura
Râului-pantele D. Cioara-Dreispitzwald-Sud Sibiu-Şelimbăr-
Nord D. Bucata-Auf der Hohe (inel.). R. 1 Gr. avea 1 cp.
în flancgardă fixă la Fundul Râului.
Div. 13-a g-lul Castriş: 13 btl. 16 mitr., 6 btr. câmp,
3 btr. obuziere uşoare; pe frontul dela Auf der Hohe (excl).-
piscul Dărâmat-Sacadat-Avrig.
Brg. 1 Căi. col. Olteanu Marcel: 8 esc, 2 puşti mitr.
Artilerie venită la 12/IX: 1 btr. tunuri lungi 105 mm.,
1 btr. obuziere grele 105 mm.
Situaţia Arm. IX-a germ. din faţa C. I Arm. rom. coman
dată de g-lul Falkenhayn:
a) Grupul gl. Staabs cu:
Div. 187 I. germ. 9 btl. (mai puţin 1 btl. lăsat în sec^
torul Haţeg); 52 mitraliere, 6 btr. câmp, 6 btr. obuziere
uşoare (1 btr. lăsată în sectorul Haţeg), 2 btr. tunuri 15
cm., 2 btr. obuz. de 15 cm., 1 esc. cav. pe stânga Pâr.
Cibin, la S. de Cacova, apoi trece între Săcel şi Orlat-cota
218 până la E. de Săcel.
Div. 51 Hv. 10 btl., 18 mitral., 4 btr. câmp, 4 btr.
obuziere uşoare, 1 btr. tun 10.4 cm., 1 btr. tun 15 cm.,
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Voi. II. o
66
1 btr. obuz. 15 cm., la stânga Div. 187 I. prin Rusciori-

Şura Mică-Şura Marc.
b) Corpul de Cavalerie, gl. v. Schmettow cu:
Div. 3 Cav. germ. 10 esc, 13 mitral., 3 btr. călăreţe,
la stânga Div. 187 I. prin E Guşteriţa-S. Noul Săsesc
(Szaszujfalu)-S. Roşia-Comăţel (Hortobagyfalva);
Div. 1 Cav. A-U 15 esc, 16 mitr., 4 călăreţe din care 1
de obuziere, la stânga Div. 3 Cav. germ., dela Cornăţel-
Glimboca, urmează pe dealurile din stânga Oltului prin
Stein B. (523)-Rukor B. (668)-Soarş (Nagusaros)-unde se
leagă cu Div. 71 I. Numai aripa dreaptă a Div. 1 Cav.
A-U, până la E. de Glimboca este în faţa C. I Arm. rom.
c) Corpul Alpin debarcat la Sebeşul Săsesc (29/VIII-6/IX)
se adună în zona Poiana-Sinna, cu 9 btl. (mai puţin 1
btl. lăsat în sectorul Haţeg), 60 mitr., 3 btr. câmp, 6 btr.
obuziere, 3 btr. munte, 1 btr. tun 10 cm., 1 btr. tun 15 cm.,
1 esc.
d) Div. 76 Rez. debarcată la Copşa Mică e îndreptată
spre Sibiu, cu 9 btl., 48 mitral., 6 btr. câmp, 5 btr. obuziere
uşoare, 2 btr. tun 15 cm., 2 btr. obuz. 15 cm., 1 esc, cav.
BCU
e) AciCluj
vine /laCentral
15/IX şi University
Div. 89 I. cu Library
9 btl., 54Cluj
mitr.,
3 btr. câmp, 3 btr. obuziere uşoare, 3 btr. munte, 1 esc.
Din tablourile dala pag. 67 se constată rjă Arm. IX-a germ.
avea o superioritate covârşitoare asupra Corpului I Arm., mai cu
seamă ca putere de foc: 207 mitr. faţă de 34; 50 baterii
uşoare faţă de 18; 13 baterii grele faţă de 2 ; deşi numărul
de batalioane era mai mare la germani 35 faţă de 25, efectivul
însă era aproape egal, batalioanele germane aveau 600
arme, cele române aveau 750-800, deci infanteria germană
avea 20.000 arme şi cea română avea 20.000 arme; in
fine 29 esc. germ., faţă de 8 e s c române.
Superioritatea Arm. IX-a germ. asupra Corpului I Arm.
rom. stă în proporţie:
batalioane: 57<y germ. faţă de 43o/ rom.
0 0
mitraliere: 84o/ germ. faţă de 16°/o rom.

0
btr. uşoare: 64<y germ. faţă de 36o/o rom.

0
btr. grele: 85o/o germ. faţă de 15o/ rom

0
escadroane: 80o/ germ. faţă de 20o/ rom.

0 0
Cifrele şi proporţiele vorbesc dela sine, orice comen-

tar este cred_de prisos.
67
Tablou recapitulativ al C. 1 Arm.:

Bat. uşoare Bat. grele
Unitatea Btl. Mtr. Esc.
câmp tun. obuz.
obuz.
munte
Div. 23*a 12 18 6 3
Div. 13*a 13 16 6 3
la disp. C. Arm. | 1 1 8
Total . . . 25 34 12 6 1 1 8
Tablou recapitulativ al Arm. IX-a

Unitatea Btl. Mitr. Esc.
câmp
obuz. tun. J obuz.
munte
Div. 187 I. 8 52 6 6 2 2 1
BCU Cluj / Central
Div. 51 hv. 10
University
18 4 4
Library
2 1
Cluj1
Corp. D i v
- 3 ca
V- — 13 3 _ — — 10
Cav.
Div 1 cav. 16 3 1 — _ 15
Corp. Alpin 8 60 6 6 2 — 1
Div. 76 Rez. 9 48 6 5 2 2 1
Total . . 35 207 28 22 8 5 29
Div. 89 1. 9 54 6 3 _ — 1
Total General . . 44 261 34 25 8 5 30
Tablou comparativ al forţelor Arm. IX-a şi C. I Arm.:

• ' • !
Armata Btl. | Mitr. i
Esc.
câmp
obuz.
i munte tun. j obuz.
Arm. IX germ. 35 207 28 22 8 5 | 29
C . I Arm. rom. 25 34 12 6 1 • ! »
68
9 Septembrie.
Pentru bătălia dela Sibiu, Cdt. german decise, ca să taie,
cu Corpul Alpin prin o largă mişcare înconjurătoare, spatele
grosului C. I. Arm. rom. în defileul Oltului; apoi să atace
dela N. pe ambele maluri sdrobind complect C. I Arm.
Dacă însă Arm. Il-a rom. soseşte la timp şi dreapta Grupului
Schmettow nu poate împiedica legătura între Arm. I-a şi
Arm. Il-a, atunci se va manevra în aşa fel, ca C. I Arm.
să fie aruncat spre Arm. Il-a între Munţii Făgăraşului şi
Olt.
Planul era simplu şi bine alcătuit, în orice caz îndrăz
neţ, căci era nevoie ca să slăbească frontul, întărindu-şi am
bele flancuri. Făcând un asemenea plan, g-lul Falkenhayn avea
convingerea, că, lucrând repede cu ambele flancuri, nu va
da timp C. I Arm. român să profite de superioritatea ce
o avea la început pe front atacând şi rupând frontul german.
Planul ofensiv german, cerea din partea corpului de ca
valerie, să lucreze cu cea mai mare îndemânare, nu numai
ca să acopere noua grupare a Arm. IX-a, dar şi pentru a
împiedica' ajutorul ce eventual s'ar fi putut da dinspre
Făgăraş, Corpului I Arm. dela Sibiu. Era desigur o în
BCU Clujfoarte
trebuinţare / Central University
judicioasă Library
a cavaleriei. Planul Cluj
german
mai cerea dela toate trupele o mare încordare în zona
muntoasă, cum şi un calcul precis al timpului şi spaţiului.
In acest scop g-lul Falkenhayn dă la 8/IX ord. oper.
No. 4 1 : .
„1. După ce se vor termina operaţiunile contra inimicului ca
a pătruns îni sectorul H a ţ e g , însărcinarea Arm. IX este de a
bate şi sdrobi grupa inimicului dela Sibiu. Se intenţionează ca
atacul să înceapă la 13/IX dimineaţa, până la 12/IX seara toată
pregătirile vor fi terminate.
2. Distribuţia forţelor:
a) Grupa Krafft v. Delmensingen: Corpul fllpin fără artileria
d e câmp şi fără batalionul lăsat grupului Haţeg. I se adaugă
două baterii de munte austro-ung. şi divisionul No. 3 de munte
germ., care trebue să fie trimis la Miihlbach (Sebeş).
b) Grupa Staabs:
Div. 187 I. fără părţile rămase la grupul H a ţ e g ; i se, adaogă
artileria grea a Corpului fllpin, fără bateria de 10 cm.
Div. 51 I. honv.
c) Grupa Schmettow:
Div. 76 R. întărită cu un batalion de mortiere, Regim. 9
Artilerie pedestră cu câte 3 baterii.
Div. 3 Cav.
Div. 1 Cav.
69
Bater. de 10 cm. a Corpului Alpin.

3. însărcinările:
a) Grupa Krafft trebue să fie gata ca Ia 12/IX seara să
poată înainta depe linia Vrf. Mare (2063)-Preajba (1745)~Gyhan
(1411) s p r e / P a s u l Turnu Roşu, pentru a tăia retragerea inimicului
peste tnunţi.
b) Grupa Staabs având aripa dreaptă puternică va executa
atacul dinspre NV. punând stăpânire mai întâi pe înălţimile de'.a
'sudul liniei Gurarea-Polaka.
c) Grupa Schmettow pune stăpânire mai întâi pe înălţimea
Chirmogului şi împinge de ambele părţi ale Oltului în direcţig
SV., asigură aripa stângă a atacului.
4. Pregătirile pentru aceste operaţiuni vor începe imediat.
5-9
Atacul general trebuia să înceapă la 10/IX, dar pentru
motivele arătate anterior, s'a amânat pentru 13/IX.
G-lul Popovici socoteşte la 8/IX, că este nevoie de a scoate
pe inimic din poziţiile sale din stânga şi a deveni astfel stăpân
pe VI. Oltului, împingând dreapta Corpului de Armată pe
înălţimile dela N. de Cornăţel, unde se găseau observatoare
mai bune de artilerie; devenind totodată stăpân şi pe VI.
Haar, care tăia în două frontul poziţiei.
BCU
PentruCluj
aceste/ Central University
motive, g-lul Library
Popovici cere Arm. I-aCluj
apro
barea ca să atace pe inimic. Arm. dă aprobarea cu ordin:
„De a tiu pierde nimic din poziţiile Corpului".
G-lul Popovici dă Div. 13-a la 8/IX ord. de Oper.
No. 689:
1
„Interesul operaţiunilor, ce sunt a se executa de Arm . I-a,
reclamă ca zona de rezistenţă a C. I Arm. să fie cât mai mult
în siguranţă.
Inimicul cu o parte din forţele sale, ocupă spre Est o r e
giune ce se întinde dela Noul Săsesc până la Capul Pădurei şi
dini această regiune dânsul face zilnic încercări, spre a ne a-
meninţa spatele şi flancul.
Pentru a curma cu această atitudine agresivă, am decis t a
Div. 13-a sjă atace pe inimic în poziţiile sale, inâine 9/IX în
zorii zilei.
Vi se pune la dispoziţie R. 2 Căi., asemenea 2 btl. din R. 44 I.
Disipoziţiile ce le veţi lua, le veţi comunica şi Div. 23-a,
care a primit ordin în consecinţă".
Cd-tul Div. 13-a dă ordinul de operaţie No. 10, în
baza căruia în dimineaţa de 9 / I X , Div. 13-a atacă cu:
Brg. 25 I. şi anume cu R. 72 I. în direcţia cotelor 605,
615 Capul Pădurei, Piscul Mare şi cu R. 47 I. spre D.
Cosacului, D. Codrului, Nucet, Cornăţel. Cu Brg. 26 I.
şi anume cu R. 48 I. atacă spre Roşia, cu 2 btl./R. 44 I.
70
execută o întoarcere pe la stânga R. 48 I. Iar R. 5 V. se

îndreaptă spre Porumbacul de Jos şi Glimboca.
Div. 13-a atacă Div. 3 Cav. germ. şi dreapta Div.
1 Cav. A-U. Atacul dat de R. 48 I. la ora 6 asupra Div. 3
Cav. ce ocupa poziţie pe Rothberg se loveşte de R. 5 Cav.
uş. ce era la SV. de Roşia şi de R. 4 Cav. uş. ce era la
S. de Roşia. Atacul reuşeşte asupra R. 4 Cav. uş. ceeaoe
sili şi pe R. 5 Cav. uş. să se retragă spre Roşia şi Noul
Săsesc. In urma ajutoarelor trimise dela rezerva Div. 3 Cav.
uş. şi a unei comp. din R. 301 honv., atacul Div. 13-a
rom. este respins după ora 8, din cauză că R. 48 1. OQ
ataca Rothberg, suferea mult de focurile inimicului, care
trăgea în plin asupra infanteriei, ce luase o formaţiune prea
masată, ne adaptată terenului, comandantul R. 48 I. fiind
rănit, întregul Rgt. se retrage precipitat pe câmpia dintre
Şelimbăr şi Moh, rezultând un gol în frontul Diviziei 13-a.
G-lul Popovici Cd. C. I Arm. vâră în linie R. 42 I. ce
era la dispoziţia sa, între timp cavaleria germ. îşi reluase
poziţiunile pierdute; al doilea atac dat după ora 11, este
respins la ora 12. După ora 14, Div. 3 Cav. se reinstalase
definitiv pe poziţie.
BCU Clujale / Div.

Central
1 Cav.University Library Cluj
Atacul dat de Brg. 25 I. şi de R. 5 V. sili unităţile
din dreapta A-U, aflate pe linia Cornăţel-
Glimboca, a se retrage pe linia Hosmanu-Stein B. (523)
care era cu 6 km. înapoia primei linii.
Div. 13-a are aci un frumos succes local, ia dela Div.
1 Cav. A-U 400 prizonieri şi 5 mitraliere.
Această acţiune a Div. 13-a ar fi fost desigur periculoasă
pentru atacul proectat de g-lul Falkenhayn asupra C. I Arm.
dacă Div. 1 Cav. A-U ar fi fost în întregime respinsă depe
înălţimile din dreapta Oltului, dar acest lucru nu se putea
face de C. I Arm. ci de Arm. Il-a care era ţinută de către
Cd. de Cpt., zadarnic la E. de Făgăraş în loc de a o împinge
spre Sibiu. Pentru a întâmpina însă această eventualitate)
şi pentrucă Corpul de Cav. cu cele 7 Reg. era prea slab
pentru a apăra un front de peste 60 km. g-lul Falkenhayn
ceru g-lui Arz ca să-i pună la dispoziţie Div. 89 gefrn.
în zona Sighişoara, deci înapoia stângei cavaleriei. G-lul
Arz respinge această cerere sub motiv că dacă va fi nevoit
să continue retragerea va avea nevoie de acea Divizie. G-lul
Arz nu voia să înţeleagă că numai atacul de la Sibiu va
rezolvi deodată ambele chestiuni şi că deci aci trebuesc
concentrate toate sforţările. Lipsa unui comandant unic al
operaţiunilor din Ardeal, se evidenţiază iarăşi. Div. 89 I.
i-a fost dată lui Falkenhayn deabia la 13/IX după ce M.
C. Gl. germ a făcut presiuni mari la Teschen.
71
Div. 23-a contrar ordinului Corpului de Arm. ordonă

din proprie iniţiativă ca:
„Brg. 3 Inf., aflată la stânga Div.., să execute teu 2 btl.. şi
1 btr. în ziua de 9/IX o recunoaştere ofensivă asupra localităţei
Orlat şi slă caute să o ocupe".
In acest scop col. Moşoiu a dispus ca:
„In dimineaţa zilei de 9/IX, la ora 4, un detaşament compus
din 2 btl. şi 1 btr. munte... să execute o recunoaştere o f e n
sivă, atacârid cu 6 cp. Orlatul iar cu 2 cp. să acţioneze pe
pilatoul dela N. Gura Râului, sf>re a feri trupele .atacatoare
de orice surprindere depe stânga, în special să supravegheze VI-
Cibinului pe unde s(e puteau strecura unităţi inimice dinspre
Cacova-Sibişel şi Si'ijte".
In primul moment, atacul a avut un deplin succes, asu
pra R. 187 I. germ.; inimicul a fost surprins, începând a
fugi în plină panică spre Săcele; inimicul contra atacă
cu trupe proaspete; companiile române din linia 2-a nu
intervin la timp, iar detaşamentul este respins. Cele 2 com
panii ce trebuiau să lucreze pe platou, în loc să acţioneze
spre liziera S. a Orlafului în legătură cu atacul principal,
a luat drumul spre Mt. Teiuş, cota 991, a căzut peste o
BCUinimică;
batetie Cluj /a Central University
cărei servanţi Library
au fugit, dar Clujnu
companiile
au putut lua tunurile şi după o luptă crâncenă cu 1 btl,/R.
187 I. germ., ce venea de la Cacova, companiile au fost
silite să părăsească tunurile şi avantajele dobândite, de
oarece erau atacate din toate părţile.
In cursul acestei recunoaşteri, s'a pricinuit inimicului
pierderi grele în oameni şi în moral, căci a fost nevoit
să angajeze aproape întreaga Div. 187 ce fusese adusă
dinspre Jiu cu câteva zile mai înainte. Detaşamentul col.
Moşoiu a pierdut 5 ofiţeri morţi şi răniţi, 200 trupă,
morţi, răniţi şi prizonieri.
Dar rezultatul acestei recunoaşteri a fost de o mare im
portanţă pentru întreaga situaţie a C-lui I Arm. de oarece
Germanii care erau hotărâţi să înceapă ofensiva la 1Q/IX
şi-au amânat această ofensivă pentru ziua de 13/IX, pen
tru a-şi reface unităţile şi pentru a da timp Corpului Alpin să
execute mişcarea înconjurătoare.
Col. Moşoiu trimisese în ziua de 9/IX şi o recunoaştere
de 2 cp. sub locot. Cocorăscu şi sublocot. Popescu pe
dreapta Cibinului pentru a face o recunoaştere spre Curmă
tura, unde se semnalase unităţi inimice ce se strecuraseră
pe aripa stângă a C. I. Arm. Companiile s'au ciocnit la
Mt. Ardeiului cu unităţi alpine.
Recunoaşterea trimisă spre Curmătura avea de scop ve
rificarea spuselor ciobanilor, care afirmau că trupe germane
72
se scurg în spatele C. I. Arm. Acest lucru îl raportase

înscris col. Moşoiu la 7/IX.
De fapt, Corpul Alpin sub gl. Tuschek, debarcat la
Sebeşul Săsesc încă dela 30/VIII-o/IX, format din:
Reg. Gardă bv. (3 btl.)
Reg. 1 Vân. bv. (btl. 1, 2 V. bv., btl. 2 V. rez.)
Reg. 2 Vân. germ. (btl. 10 V., btl. 10 V. rez. şi btl,
14 V. rez.)
Esc. 3/R. 4 Cav. uş.
R. 204 Artil. (9 btr.)
Div. 6 Art. Mun. (3 btr.)
1 btr. 10 cm., 1 btr. 15 cm. Comp 102, 283 pion.
Dar întoarcerea o execută de fapt numai cu: ,
Reg. Gardă bv. (3 btl.).
Btl. 2 V. rez. (face parte din R. 1 V. bv. care este pe
VI. Jiului).
R. 2. Vân. germ. (fără btl. 10 V. rez. care e pe VI. Jiului),
2 btr. munte A-U.
1 btr. munte germ.
Comp. 102 pion.
Total: 6 btl., 3 btr. şi 1 comp. pion.
BCU Cluj
Unităţile / Central
Alpine aflate înUniversity
VI. Jiului, nuLibrary Clujla
sunt aduse
Sibiu, decât după 13/IX, aşa că aceste unităţi nu i-au dela
început parte la mişcarea de înconjurare a Corpului Alpin.
In ziua de 9/IX urcase munţii, Rg. G. bv. ajungând
cu B. III la Dus, 1/2/H P ^ t e Dobra 1262-Măgura pe înăl
ţimea bătrână, B.v I şi V2/II era în Zsina.
Restul Corpului Alpin (btl. 2 V. rez., R. 2 V. (2 btl.)
era înapoi, el înainta pe drumul Sebeş-Reciu (Rătsch)-
Poiana-Sinna. \
Recunoaşterile ofensive dela Orlat şi Curmătura au silit
trupele germane să-şi descopere planul şi să încetineze
mersul Corpului Alpin, în credinţa că Comandamentul român
luase măsuri de a zădărnici acţiunea lui. Fără aceste recu
noaşteri, Corpul Alpin ar fi căzut mai repede în VI. Oltului.
Gl. Falkenhayn pierduse secretul operaţiunei, cum şi re
peziciunea, cari formează primele elemente ale unei. sur
prinderi.
Dacă Comandamentul Arm. I-a română ar fi ştiut să
profite de acest lucru, mişcarea Corpului Alpin ar fi fost
zădărnicită cu totul.
Concluzia zilei de 9/IX este pentru g-lul Popovici, Cd. C.
I. Arm., o indicaţiune, că forţele inimice din faţă sunt
mai puternice decât s'a crezut şi că pe stânga sa se produc
mişcări de trupe, cari erau semnalate de col. Moşoiu încă
din ziua de 7/IX şi de comp. 11/R. 1 Gr. (cpt. Popescu
Calistrat dela Fundul Râului că: „trupe inimice se scurg
pe la Piatra Albă, cu intenţip. de a trece munţii şi a cădea
în spatele nostru". Din această cauză Cd. C-lui de Arm.
face o nouă repartiţie a forţelor între Div. 13-a şi Div
23-a, în scop ca fiecare să poată avea rezerva ei proprit.
Se intervine de asemenea la Arm. I-a, ca R. 49 I. (2 btl.)
ce era ţinut în Defileul Oltului, la dispoziţia Arm. I-a, să-i
fie dat.
Prin atacurile executate în cursul zilei de 9/IX, atât Ia
Div. 23-a la stânga cât şi la Div. 13-a la dreapta, Coman
damentul german ajunsese la convingerea, că la S. de
Olt sunt trupe numeroase de toate armele, care ar putea
zădărnici pe deoparte întoarcerea pe care Corpul Alpin
o executa pe stânga C-lui I Arm. cât şi marşul de desfă
şurare a Div. 76-a rez. înapoia C-lui de Cav., fiindu-i
ameninţat flancul şi spatele; de aceia g-lul Falkenhayn dădu
la 9/IX ora 23,45 ord. oper. No. 7 1 :
r ,Prescripţiunilor Ordinului No. 41 din 8/IX vor fi completate
şi respectiv schimbate după cum urmează:
1. Inimicul a atacat astăzi cu forţe puternice aripa stângă a
grupei Krafft v. Delmensingen şi aripa dreaptă a Corpului de
Cav. Schttiettow. Atacul din faţa aripei stângi a grupei Krafft

si a Div. 3 Cav. a fost respins, sau făcut mai mult ca 500
prizonieri. Aripa dreaptă a Div. 1 Cav. A-U. va fi retrasă pe
linia Hosman~Stein Bg. la N E . Kolun.
2. Dela 10/IX ora 12 amiază se va face următoarea •împărţire
a comandamentelor:
Sectoarele Mehadia (col. Szivo) şi Haţeg (col. Berger) vor
lucra independent.
Div. 76 R. cu batal, mortiere dat cu Ord. No. 41, trece la Cor
pul 39 Rez.
Restul ca în ord. No. 41.
3. Corpul Alpin îşi păstrează însărcinarea actuală.
4. Corpul 39 Rez. (Div. 187 I., Div. 51 honv., Div. 76 Rez.),
având aripa dreaptă puternică va ataca cu direcţia spre SE.
între munţi şi Corpul de Cav. Schmettow.
Este de dorit ca oraşul Sibiu să fie cruţat atât cât o permite
lupta.
5. Corpul Caval. Schmettow va apăra cu aripa sa stângă p o
ziţiile actuale, va fixa mai departe cu aripa sa dreaptă pe
inimic, pentru reuşita operaţiunei nu are importanţă dacă aripa
dreaptă va resolva însărcinarea stând în actuala poziţie sau de
pe o' linie aflătoare mai înapoi.
Din acest ordin rezultă că, g-lul Falkenhayn renunţase

la ideia de a întoarce amândouă aripile ale C. I. Arm., el
74
se decide a întoarce numai aripa stângă a acestui Corp, cu

Corpul Alpin.
G-lul Falkenhayn rugă Cd. Arm. I-a A-V de ,ji tri
mite Div. 89 I. la Sud de Sighişoara". Această cerere
avea de scop, ca la nevoie, să folosească Div. 89 I. ori să
sprijine flancul stâng al g-lui Schmettow, ori să o vâre con
tra forţelor inimice care ar încerca să atace stânga atacului
dela Sibiu, înaintând între Olt şi picioarele munţilor Fă
găraş. Cererea g-lui Falkenhayn nu a fost primită de gl.
Arz, care susţinea că are încă nevoie de Div. 89 I., cum nu
a găsit nici o aprobare la Comandam. Super. A-U, căruia
gl. Ludendorff îi adresase o cerere tot în acest sens încă
dela 7/IX. Cd. Super. A-U promitea că la nevoie, Arm.
I-a A-U va satisface cererea g-lui Falkenhayn. Deci unitatea
de comandă rămăsese numai pe hârtie.
S'a spus anterior că prin planul operativ se hotărîse
atacul ambelor flancuri ale C. I Arm. rom. G-lul Falkenhayn,
intenţionând să atace ambele flancuri, voia să prindă C.
I Arm. în cleşte, voia să realizeze un Cannae a lui Anibal,
sau un Tannenberg a lui Hindenburg; a trebuit însă să
se renunţe la acest îndoit atac, dvin cauza întâmplărilor
survenite Arm. I-a A-U, faţă de înaintarea Arm. Il-a şi
Arm. de Nord româneşti. G-lul Morgen, care avea de apărat o
BCU
linie Cluj
lungă de /180
Central University
km. îşi împărţi trupele Library Cluj
sale în grupe mici
defensive. Dacă Arm. de Nord română şi Arm. Il-a ar
fi fost împinse spre V., atunci grupa Morgen ar fi fost
respinsă spre V., ceeace ar fi zădărnicit atacul Arm. IX-a
germ. la Sibiu.
G-lul Morgen văzu bine situaţiunea, el înţelesese că tru
pele române atât ale Arm. de Nord cât şi ale Arm. Il-a
merg încet şi tatonează, de aceia se decide a lucra activ,
unde putea, lucra ofensiv. Aşa la 2/IX din ordinul g-lui
Morgen, Div. 7,1 A-U atacă la Paloş; este însă respinsă de
Div. 6-a gl. Arghirescu din Arm. Il-a, care şi ea executa
o ofensivă spre V. în executarea ord. oper. No. 3 al Arm.
Il-a. Mai spre Nord, Arm. de Nord română luptă la eşirea
din Munţii Călimanului şi Gherghiului şi respinge stânga şi
centrul Armatei Arz din Valea superioară a Mureşului şi
Târnavei.
G-lul Arz făcu cunoscut Comandamentului Arm. IX-a
germane, că la nevoie, aripa stângă a acestei Armate, va
trebui să se retragă în comun acord cu aripa sa dreaptă
în direcţia Mediaş.
Ruperea pe care ar fi putut-o face Armata de Nord
şi Arm. Il-a română între Arm. I-a A-U şi Arm. IX-a
germ. ar fi dat posibilitate Armatelor române să cadă în
75
flancul şi spatele Arm. IX-a; în acest caz, planul atacului

dela Sibiu trebuia să fie încă odată schimbat. Pentru evi
tarea acestui lucru, G-lul Arz rugă Comandamentul Arm.
IX-a să grăbească atacul dela Sibiu, dar Comandamentul
german nu putea lua ofensiva înainte de a fi .gata, mai cu
seamă că Corpul Alpin avea nevoie da timp, pentru a ajunge
în situaţia iniţială (Vf. Mare-Preajba-Gihan), iar g-lul
Staabs trebuia să se pregătească bine cu trei divizii, ca să
atace un front defensiv de 25 km. ocupat de C. I Arm.
Concretizând concepţiunea g-lui Falkenhayn, constatăm
că el nu ataca numai de front, lucru ce l'ar fi putut face
mai cu seamă dacă vâra în linie şi Corpul Alpin; în asei-
menea caz, el ar fi putut exercita desigur o mare presiune
fţpntală asupra C. I Arm. (părăsit şi de Armată şi de
M. C. Gl.) împingându-1 înapoi spre linia lui naturală de
retragere şi spre poziţiile principale de rezistenţă, de unde
cu greu ar fi putut fi scos. OI asemenea manevră simplistă,
nu putea mulţumi pe un general ca Falkenhayn; concepţia lui
răsboinică făcută la şcoala lui Napoleon, Moltke şi, Schlieffen,
îi impunea să dea problemei în faţa căreia era pus, cu totul
o altă soluţiune. El se decide a executa o manevră în spa
tele inimicului său, în acest scop face un atac demonstrativ
deBCUfront, Cluj
fixează/ Central
pe inimic, University
îl tae de Arm. Library Cluj
Il-a cu Corpul
de Cavalerie, şi-1 întoarce pe stânga, căzându-i în spate
cu Corpul Alpin. Manevra e frumoasă, ea a dat totdeauna
bune rezultate acolo unde a fost aplicată cu energie. In
campaniile napoleoniene se găsesc peste 25 manevre, din
care cele mai expresive sunt:
1796 Napoleon la Lodi contra Iui Beaulieu..
1800 „ „ Marengo „ „ Melas.
1805 „ „ Ulm „ „ Mack.
1806 Napoleon la lena contra lui Brunswick.
1807 „ „ Friedland,, „ Benningsen.
1812 Napoleon pe Duna contra lui Barclay.
1812 „ la Smolensk contra lui Barclay.
1813 „ înaintea bătăliei dela Lutzen.
1814 „ la Brienne contra lui Blucher.
Mai sunt şi alte exemple de asemeni manevre de în
toarceri şi căderi în spatele inimicului:
1792 Brunswick la Valmy contra lui Dumouriez.
1809 Wellington la Oporto contra lui Soult.
1813 Ney la Dennevitz contra lui Tauentzien.
1814 Blucher proectează la Craonne o manevră contra
lui Napoleon.
1815 Wellington şi Blucher pe Aisne contra lui Grouchy.
Apoi mai sunt:
76
1831 Paskievici asupra Varşoviei.

1848 Nugent pe Piave contra lui Durando.
1848 Radetzki la Cartaton contra lui Carol Albert.
1848 Radetzki la Mortara şi Novară contra lui Carol
Albert.
1859 Napoleon III la Magenta contra lui Giulay.
1914 Manevra iniţială a Germaniei în 1914 contra Franţei
(după modelul manevrei iniţiale a lui Napoleon în
1812), fără reuşită,
i 1914 Manevra lui Ludendorf la Lodz (11 şi 12/IX).
1914 Manevra lui Ludendorf la Bialystok.
1915 Manevra lui Hindenburg la Vilna.
Exemple istorice sunt deci suficiente.
Dacă ne referim la bătălia dela Sibiu dată de g-lul Fal
kenhayn, vedem că ea se angajează şi se conduce conform
principiilor napoleoniene şi anume:
a) Corpul 39 Arm. cu cele trei divizii (187, 51, 76) ale
sale, imobilizează de front C I . Arm. rom. uzându-i forţele şi
făcându-1 să-şi folosească necontenit rezervele;
b) Execută întoarcerea prin atacul înconjurător făcut de
Corpul Alpin, în dorinţa de a cădea pe linia de retragere a
C. I. Arm.
BCU Clujînsă
Aci este / Central University
o mare deosebire, Library
Napoleon executăCluj
atacul
înconjurător după ce atacul de fron't a produs rezultatul; Fal
kenhayn nu aşteaptă acest rezultat, el îndrumează atacul
înconjurător înainte chiar a atacului de front, ceeace a avut
drept rezultat că el a fost recunoscut din timp de români,
adică ia lipsit unul din elementele succesului, anume surprin
derea. In afară de aceasta g-lul Falkenhayn împingea Corpul
Alpin spre un mare pericol. Ce ar fi devenit acest Corp,
dacă Armata 1-a ar- fi atacat dela Sud, sau dacă Comandam,
de Cpt. rom. împingea la timp Arm. Il-a spre Vest? Dar
faţă de modul cum operase armata română dela 14 Aug.
până acum (10 Sept.), nu era de natură al îngriji prea mult
pe Falkenhayn, el putea să'şi permită totul.
G-lul Culcer, Cd. Arm. I-a, consideră că la Jiu va fi
acţiunea principală, ca probă iată raportul No. 185 din
10/IX către M. C. Gl.:
„Au început angajamente mai vii la Grupul de Olt. Rog a s e
dispoza sprijin din partea aripei stângi a Armatei Il-a, dacă va
fi necesar; acţiunea principală a Armatei I-a fiind azi la Jiu, nu
mai putem dispune de rezerve pentru Olt. S'a dat ordin Corpului
Olt a nu intra în acţiuni care ar angaja Armata I-a".
77
Din acest raport se desprind trei idei:

1. Că G-lul Cd. al Arm. I-a, care comanda tot frontul
din Oltenia, aprecia la 10 IX că: „acţiunea principală^ a Ar
matei I-a e la Jiu". Această idee nu ţine deloc seamă de
realitate. Pentru ce acţiunea principală este la Jiu? Este
impusă de inimic? E impusă de o necesitate strategică? Nu,
de loc. E rezultatul unui capriciu a Cd-lui Arm. I-a şi este
o greşeală a M. C. Gl., care nu a oprit Comandamentul Arm.
I-a să cadă într'o mare greşală, când se raporta şi se ştia
că inimicul se concentrează la Sibiu, deci în faţa C-lui I.
Arm., unde însăşi Cd. Arm. I-a raporta că „au început anga
jamente mai vii la Grupul Olt".
2. G-lul Cd. al Arm I-a mărturiseşte: „nu mai dispunem
de rezerve pentru Olt". Deodată ce un Comandant nu mai
are rezerve, rolul lui este sfârşit, el nu mai poate influenţa
cu nimic mersul unei operaţiuni, el devine deci un spectator
neputincios de a face să i se simtă acţiunea. In asemenea
caz, însăşi mărturisirea, că „nu mai dispun de rezerve
pentru Olt" nu înseamnă, o abdicare în conducere?
3. „Rog sprijin din partea aripei stângi a Armatei Il-a,
dacă va fi necesar". Această frază este polymorfă căci „rog
sprijin" nu se împacă cu „dacă va fi necesar". G-lul Cd. al
BCU
Arm. I-a Cluj / Central
primeşte University
ştiri categorice dela C. I.Library Cluj
Arm. că inimicul
se concentrează în faţa sa. In asemeni caz, nu • era oare
bine a se pune întrebarea: dece se concentrează inimicul?
şi, dacă se concentrează, va ataca desigur C. I. A., ce e de
făcut?" Să mai perzist azi la 10/IX în ideia unei acţiuni
Ia J i u ? Nu! e mai bine oare a întrerupe această acţiune şi a
cere categoric M. C. Gl., ca să împingă întreaga Arm. Il-a
spre V., iar nu de a cere numai „sprijinul aripei stângi a
Armatei Il-a" şi aceasta numai „dacă va fi necesar"? Cine
era mai indicat să aprecieze necesarul? Corpul I Arm.?
M. C. Gl.? sau însuşi Armata I-a?
Este de netăgăduit că Arm. I-a greşise^ după cum de ne
tăgăduit este că M. C. Gl. lasă Arm. I-a într'o situaţiune
primejdioasă din cauza concepţiunei greşite a Comandamen
tului acestei Armate şi în voia inimicului.
M. C. Gl. trebuia să împingă spre V. întreaga Arm. Il-a,
la 10, la jll, şi cel mai târziu la 12, IX; în asemenea caz soarta
bătăliei dela Sibiu era alta, desigur alta. Dece M. C. Gl. a
ţinut Arm. Il-a pe loc pânăla 14/IX?
Pentrucă i-a lipsit acea înaltă concepţiune a conducerei
operaţiunilor în stil mare. Căci în fond, dece Arm. Il-a este
ţinută zadarnic pe loc pânăla 14/IX? ceva mai mult, la
11/IX, însuşi Comandamentul Arm. Il-a după ce primeşte
dela g-lul Popovici rugămintea de a-1 sprijini cu stânga Arm.
78
Il-a, raportează următoarele M. C. Gl. cu No. 2 7 1 :

„Arm. Il-a este în contact cu inimicul şi nu poate interveni
spre Armata I-a, numai cu stânga sa, de oarece până la Avrig
(unde era flancul drept al C. I Arm.) distanţa 'este prea mare
(35 km.) şi întreaga regiune, mai cu seamă înălţimile depe
malul drept al Oltului sunt ocupate de Corpul de Cav. al g-lului
v
Schmettow (Div. 1 Cav. germană, Div. 3 Cav. A - U ) . Arm.

Xl-a propune o mişcare sipre Vest a întregei Armate, 'în c o n
cordantă cu o înaintare a Armatei de Nord pe VI. Mureşului
şl VI. Târnavelor".
Această propunere a g-lului Crăinicianu, corespundea
situaţiunei strategice, ea era singura soluţie judicioasă, pentru
a degaja Arm. I-a şi a da o bătălie ce ne era impusă
de inimic şi pe care Arm. I-a nu ştiuse să o înlăture. La
propunerea Arm. Il-a M. C. Gl. răspunde cu No. 1169
din 12/IX:
„Nefiind încă oportună mişcarea spre Vest a întregei Armate
a Il-a, ci numai să întărească detaşamentul dela Utza şi a se
împinge cavaleria spre Vest, pentru a lua contact mai .strâns
cu Corpul de Olt."
Acest ordin, care nu ţinea seamă de situaţia strategică
a Armatelor ce operau pe teatrul de operaţie din Transil
BCU era
vania, Cluj / Central
o greşală care University
va aduce cele Library
mai grele Cluj
urmări
pe acest teatru, căci permitea g-lului Falkenhayn să opereze
pe linii interioare, s ă ' b a t ă succesiv Arm. I-a şi apoi Arm.
Il-a; pe când dacă la 11/IX sau 12/IX M. C. Gl. rom. îm
pingea întreaga Arm. Il-a spre Vest, Arm. IX-a Germ.
era desigur bătută la Sibiu. Neavând iniţiativă, am suferit
la Sibiu şi după Sibiu legea impusă de adversar. Am pierdut
deci momentul dela Sibiu, pe care dacă am fi ştiut să-î
prindem la timp, am fi bătut pe Falkenhayn. E altă ches
tiune, de ce s'ar fi întâmplat în urmă. Cu forţele pe care
le aveam la 12—16/IX în Ardeal, desigur că nu am fi
putut exploata succesul, împingând până în câmpia Tisei;
am fi putut însă, să ne stabilim defensiv pe Mureş şi să ne
aducem repede întăriri dela Sud.
Comandamentul Arm. I-a pusese, după cum s'a spus
anterior, o mare grijă în pregătirea ofensivei dela Jiu, G-lul
Culcer Cd-tul Arm. I-a a supraveghiat şi dirijat personal
ofensiva depe D. Buliga. In schimb însă Comandamentul Arm.
IX-a germ. nu se emoţionează de loc şi nu trimite în acest
sector secondar, absolut nici un ajutor, păstrând totul pentru
acţiunea decisivă pe care o pregătea la Olt.
Div. 187 I. îşi adună forţele pe frontul Cacova-Orlat-
Cristian exclusiv.
Div. 76-a R. era îndreptată spre frontul V. Şura Mare-
79
Guşteriţa, Noul Săsesc excl., înlocuind cu o parte una din

Brigadele Div. 51 Hv., iar restul era îndreptat la Slimnic
(Szelindek).
Faţă cu ordinul Armatei dat C-lui I Arm. „de a nu
intra în acţiuni, care ar angaja Armata I-a", g-lul Popovici,
Cd-tul C. I Arm., nu întreprinde nimic în această. zi,
deşi a avut Menţiunea să desăvârşească succesul asupra
Div. I Cav. A-U; atunci şi Div. 3-a Cav. ar fi fost silită
să se retragă spre Vest.
Din contra, inimicul contra atacă dinspre Nucet (Szt.
Ianoshegg) şi Glimboca, silind unităţile ce le ocupase să
treacă pe malul stâng al Oltului.
Iată însă ce raportează Arm. I-a la 10/IX relativ la
această acţiune, Marelui Cartier General:
„Pierderile inimicului în morţi şi răniţi sunt foarte mari; s'au
văzut la marginea pădurei Nu:et, mormane de cadavre. P i e r
derile noastre sunt şi ele serioase, mai puţin morţi, idar numeroşi
răniţi, cea mai mare parte însă foarte uşor".
De pierderile inimicului se poate vorbi când înaintăm
şi când putem să numărăm cadavrele. Dar când el înain
tează? Şi apoi „mormane de cadavre"?
încurcătura cea mare este însă cu „pierderile noastre".
care la început sunt „serioase", apoi devin „morţi puţini"
BCU
dar Clujnumeroşi".
„răniţi / CentralIn University
fine răniţi cea Library
mai mareCluj
parte
foarte uşor".
Ce rămâne serios din raportul operativ al Armatei I-a?
Cu asemenea technică de Stat Major, comandamentele
superioare nu erau servite decât cu exagerări şi în tot
cazul cu neexactităţi.
G-lul Popovici după ce verificase ştirile primite până

atunci, raportează Arm. I-a cu telegrama 801 din 10/IX că:
„Inimicul face mişcări de trupe pe valea Sebeşului, că s'au
văzut unităţi inimice la Oaşa."
Această informaţie făcută la 10/IX era foarte preţioasă
pentru Cd-tul Arm. I-a, care însă nu-i dă nici o importanţă;
ca probă este faptul că nu i-a nici o măsură.
In faţa Sibiului trupele române nu caută a înainta. Le
gătura cu Arm. Il-a nu se poate face, această Armată
nu este mişcată spre V., după cum ar fi trebuit, neapărat că
această mişcare nu se putea face din iniţiativa C-tului Arm.
Il-a, ci din aceia a M. C. Gl.
In asemenea condiţiuni, g-lul Falkenhayn are iniţiativă
în acţiune şi el lucrează cum vrea. Corpul Alpiti continuă
mişcarea înconjurătoare. Div. 23-a raportează din nou că:
„forţe inimice de toate armele debarcă la Săcele şi că mişcări
80
de coloana de artilerie se fac spre SV de Sibiu". In

adevăr Rg. G. Bv. înaintează în cursul zilei de 10/IX dela
Dus prin Vf. Strâmba către Vf. Frumoasei-Cindrel (2245)
(10 km. de frontiera română şi la 20 km. de Fundul
Râului pe Par. Sadului), având 2 companii (9 şi 12) la 2
km. spre Sud; patrule înaintate iau contact cu unităţi române
pe Mt. Niculeşti, unde era cel mai extrem post de supra
veghere al Div. 23-a. Postul trimite ştirea la Divizie. Restul
Corpului Alpin urma după Rg. G. Bv.
Div. 76-a Rez. continuă fără nici o grijă să se apropie
de Sibiu.
Deci g-lul Falkenhayn lucra activ pentru ca la 13/IX să
poată începe atacul decisiv.
In adevăr, iată ce raportează el în noaptea de 10/IX cu
No. 79 Comandamentului Superior A-U. la Teschen şi Co
mandam. Superior la Pless:
' ,,Este de prevăzut că la 12 Sept. grosul forţelor Div. 187 I.
va fi adunat în munţi la SV. de Sibiu, iar Div. 76 R. la NV.
de oraş, până atunci Corpul Alpin va fi înaintat în munţii
Cibinului până la o zi de marş de Pasul Turnu Roşu.
La 13 Sept. intenţionez să atac cu Corpul Alpin cu direcţia
spre acest Pas, cu Corpul 39 Rez., format din Div. 187 I., Div.

51 honv., şi Div. 76 R. să atace de amândouă părţi ale Sibiului.
La o presiune viitoare a inimicului. Corpul Cav. Schmettow va
ceda cu aripa dreaptă, va rezista însă cu îndărătnicie cu centrul
în sectorul Oltului asemeni şi cu aripa stângă. Terenul până la
poalele munţilor Făgăraşului, va fi ţinut mai întâi cu focuri, dar
mai târziu în vederea operaţiunilor ce se intenţionează se va
lucra ofensiv trecând Oltul.
Comandam. Arm. I-a de îndată ce situaţia va permite, este
rugat a jţine gata Div. 89 I. la Sud de Seghişoara".
In scopul unei economii de forţe şi realizărei de rezerve
la divizii, gl. Popovici Cd. C. I. Arm., dă pentru ziua de
11/IX ord. oper. No. 808:
„1. Cu începere de mâine 11 IX/1916, ţinându-se seama de
gruparea actuală a trupelor, linia de siguranţă va fi'.
a) Pentru Div. 13-a: dela Avrig, până ia întretăierea şoselai
Hermanu cu şoseaua Dolmanu-Sibiu.
b) Pentru Div. 2 3 - a : dela întretăierea de mai sus, pe linia
veche, inclusiv Gregori Berg pânăla S. Gura Râului.
2. Dispozitivul de siguranţă va fi cei regulat....
3. Diviziile vor continua executarea întăririlor pe 1-a linie
de rezistenţă. ;
81
a) A doua linie de rezistenţă va îi aceia ipe care fiecare

comandant de Divizie o va determina în sectorul său, determinând
pe ea şi locul diferitelor soiuri de artilerie, de care dispun.
b) A treia linie de rezistenţă este aceia care se organizează
«Jupă ittdicaţiunile Comandamentului şi anume: Sadu-Talmaci-
Piciorul Saşilor- Racoviţa-Bogdan.
t. Toate fracţiunile de cavalerie care sunt la Divizii, tdar
care nu sunt indivizionate, vor fi redate Brg. de .Caval, care se
găseşte la Avrig, cu misiunea de a supraveghia valea Oltului.
In baza acestui ordin, Diviziile şi-au regrupat unităţile

şi şi-au alcătuit rezerve.
G-lul Popovici, primind ştiri cari confirmau că inimicul
îşi adună trupe şi face dislocări de forţe pe flancuri, ia
o bună măsură trimiţând două detaşamente:
1 btl./R. 49 I. cu 1 secţie art. mun (căpitan Oancea), sub
comanda maiorului Lăzărescu (Şeful biuroului de operaţie al
C. I. A.), pe VI. Sadului spre Fundul Râului (aci exista
deja 1 cp./R. C. Gr. sub cpt. Stoenescu Calistrat); cu în
sărcinarea ca împreună cu detaşamentul aflat aci, să atace
fracţiunile inimice ce le va întâlni în munţi;
1 btl./R. 5 V., căpitan Sorescu, e transportat cu calea
ferată la gara Lotru, de aci împreună cu o btr. de obuz.
BCU
uş., luatăCluj / CentraldelaUniversity
din divizionul Câineni, să Library Cluj
urce VI. Lotrului
la Voineasa.
Aceste 2 detaşamente aveau deci ordin să înainteze, şi
să împiedice căderea inimicului în spatele C. I. Arm.
Forţa acestor detaşamente a fost apreciată la Cd-tul Rxrx~
I-a, ca fiind prea mare. De drept, forţa lor nu era prea
mare, Arm. ar fi putut face o altă obiecţiune, anume că
detaşamentele erau trimise cu o oarecare întârziere, dar
g-lul Popovici are însă o justificare, el nu putea să
detaşeze forţe la cel dintâi raport, înainte de a-1 controla
şi a avea confirmarea prezenţei inimicului pe flancul său
stâng, el trebuie să aprecieze bine situaţia, să vadă despre
ce forţe inimice eşte vorba, să judece necesitatea trimitiri
de detaşamente şi să cumpănească dacă cu trupele sale
reunite nu poate dobândi îri mod succesiv ambele rezultate.
La Turnu Roşu se mai afla II/R. 49 I. şi o parte din
btl. de miliţii, ce supraveghiau comunicaţiile din defileul
Oltului, iar la Câineni mai era 1 btr. de ob. uşoare.
Corpul Alpin înaintează necontenit sub conducerea co
mandamentului de brigadă gl. v. Tutschek. Seara, R. G. bv.
ajunge la Vf. Negovanul Mare (2136) pe .creasta principală
a Munţilor Cibin şi la o depărtare de 20 km. linia
Generalul G. A. Dabija, «Armata Română în Răsboiul mondial». Voi. II. fi
82
aerului d 2 Olt; trupe de siguranţă precedau coloana cu

.câţiva kilometri spre Est. (Această dispoziţie era foarte
bună). înapoia R. G. bv. urma imediat R. 2 Vân. şi B. 2
T. Rez. bv.
Dintr'un adăpost de frontieră, a fost respins un post
mic român.
C. I. Arm. raportează în această zi Arm. I-a:
„Din declaraţiunile prizonierilor rezultă, că 2 regimente din
Divizia germană ce a debarcat pc frontul Oltu'.ui, au rămas
înapoi şi consider că aceste regimente cu artileria lor au urcat
Valea Sebeşului, pentru a s(e întoarce pe Valea Lotrului ;sau a
Sadului.
Aceasta corespunde cu informaţia dată de detaşamentul de
legătură dela Fundu Râului, că a văzut o companie (germană
la Oaşa şi patrule spre Poiana Muerei, informaţiuni ce v'am
comunicat eri cu telegrama No. 801."
Această informaţie care confirma pe aceea ce fusese
dată în ajun, era foprte preţioasă pentru Armată, căci din
nou i se semnala inimicul şi pericolul la care putea fi
expusă Arm. şi C I de Arm.
Ce măsuri a luat însă Arm. în afară de măsurile luate
de C. I Arm.?
BCU ClujAceasta-i
Nici una. / Central University
adevărul curat. Library Cluj
Arm. era foarte ocupată la Jiu, unde g-lul Cd. al Arm.
conducea personal o acţiune locală secondară. De aceea Arm.
nu ia nici o măsură la 10/IX, după telegrama No. 801 a
C. I Arm. şi nici măcar după confirmarea din ziua de
11/IX, căci iată ce ordin dă Arm. I-a, Corpului I Arm.:
„Acţiunea nedecisă dela Jiu ne împiedică de a vă trimite
prea curând ajutoare. In orice caz, ne trebuie date clare şi
1
precise asupra situaţiei dv., pe care le aşteptăm chiar în,
noaptea aceasta".
Din acest ordin se evidenţiază că Comandam. Arm. I-a
nu vedea la 11/IX că furtuna se apropie, pentru aceasta
îi mai trebuia „date clare şi precise", la schimb însă g-lul
Falkenhayn îşi caută de treabă, el nu are timp nici de pcrdut
şi nici de aşteptat. Ca probă de aceasta est2 faptul că da la
11/IX ora 12,45 ordin telefonic Corpului Alpin:
,,Corpul este autorizat ca să treacă peste linia indicată prin
directiva dată în ziua de 12/IX dacă poate şi dacă este în situaţie
di; a o face".
Deci, într'o parte, aşteptare; iar în cealaltă parte, acti
vitate.
Gl. Falkenhayn rugă la 11/IX din nou pe gl. Arz de a
trimite Div. 89 I. la Sud de Sighişoara, rugând în acelaş
timp pe Cd. Super. frerm. ca să intervie urgent la Cd.
83
Super. A-U in acelaş sens, aceasta a şi avut loc, căci feldm

Hindenburg telegraf iază cu No, 156 din 11/IX ora 11,50
generalului Conrad următoarele:
„înaintarea forţelor române dinspre Braşov către N. peste
linia Szekely Udjvarhety-Braşov a întârziat cu to!ul şi s'a executat
tatonând. Prin lucrările defensive începute acum, pare că a i n
tervenit o pausă în înaintare. Punctul de greutate al operaţiunilor
din Transilvania este asupra flrm. IX germ. Dacă plănuita ofen
sivă dela Sibiu va avea un succes sdrobitor, atunci cu totalitatea
forţelor se va ataca aripa de sud a forţelor principale române
aflate înaintea Făgăraşului, printr'un atac învăluitor dinspre Sud
şi vor fi bătute. Pentru a înlesni flrm. I X - a aceasta şi pentru
ai asigura aripa stângă este necesar, ca de îndată forţa principală
a Div. 89 I. dela flrm. I-a să fie împinsă în zona Sighişoara-
Ibaşfalău. Viitoarea ei operaţie la flrm. IX rămâne deocamdată
rezervată. Rog pe Excelenţa Voastră să ia dispoziţiile necesare
în acest scop". i
In baza acestei comunicări, Cd. Sup. A-U dădu Arm.
I-a A-U şi Arm. IX-a ord. 31.040 din 11/IX:
„Caca plănuita bătălie a flrm. I X - a d e l a Sibiu, va avea
un rezultat decisiv, atunci toate forţele vor ataca aripa de

Sud a forţelor principale române aflată la Făgăraş.
Pentru a înlesni flrm. I X - a acest lucru şi pentru a-i asigura
aripa stângă pe timpul operaţiunilor deja încpute, flrm. I-a
A-U va trimite Div. 89 I. în zona Sighişoara (Schăssburg) —
Ibaşfalău (Elisabethstadt).
Ea rămâne tot sub ordinele Arm. I-a.
flrm. IX-a va orienta Arm. I-a asupra intenţiunilor vii
toare", i
Arm. I-a A-U ţinând seamă de slăbiciunea frontului şi
ameninţărei la care era expusă, a dat în seara de 11/IX or
dinul No. 1488 ca: „Corpul I iRez. să trimită Div. 89 I.
în zona Sighişoara-Ibaşfalăa".
La Jiu, Div. 11-a continuă ofensiva cu succes.
G-lul v. Arz trimite în această zi pe col. Huber, şeful
sjău de Stat Major, ca să comunice g-lui Falkenhayn că
g-lul v. Arz având în vedere nevoile operative, cedează,
în chestiunea unităţei de comandă, g-lui Falkenhayn, dar că
nu poate da Div. 89 Inf., căci are absolută nevoe de ea,
ca să poată opri înaintarea inimicului..
G-lul Falkenhayn arată colonelului Huber intenţiunile
sale: bătălia decisivă asupra Arm. I-a Române, apoi repede
front şi ofensivă asupra stângei Arm. Il-a Române. In ce
84
priveşte sectorul Jiu nu-i dă importanţă, decât dacă s'ar

întâmpla ceva cu totul neaşteptat.
In acest scop, este nevoe ca Arm. I-a A-U să ţie cu dreapta
legătura cu Arm. IX-a şi să nu se mai retragă de loc; la
nevoie, se poate retrage cu stânga şi cu centrul. Dacă însă
va retrage dreapta înapoia stângei Arm. IX-a, atunci o
pune pe aceasta într'o situaţie foarte periculoasă, înlesnind
inimicului atacul ei în flanc şi spate.
Argumentarea g-lui Falkenhayn era judicioasă; din ea
rezultă învăţăminte foarte folositoare: apreciaţie justă a si-
tuaţiunei, unitate de comandă, totul pentru acţiunea prin
cipală.
Corpul Alpin ajunge în cursul dimineţei, prin Voineagu]

Cătăneşti pe linia Vf. Mare (2034)-Vf. Prejba (1745)
anume:
Btl./I/R. G. bv. este rămas în siguranţă, pe dreapta, supra
veghind sectorul dela Vf. Gallin la Vf. Sterpului.
Brg. 1 Vân. se împarte în trei coloane, mergând cu:
a) B. 2 V. Rez. bv. peste Preajba
b) R. 2 V. (B. 10 V.. B. 14 V. Rez.]
către Pasul T. Roşu
BCU Cluj / Central
peste Vf. Mare
University
c) B. II/R. G. bv. spre Mt. Robu. Library Cluj
Pe râul Vadului au loc ciocniri cu unităţile române. B.
III/R. G. bv. cu compania mitraliere şi pionierii înaintează
în cursul nopţei pentru a închide Pasul Turnu Roşu.
Detaşamentul maior Lăzărescu ajunge la Fundul Râului
şi ia contact cu fracţiuni de recunoaştere alpine dinspre
Muntele Panta.
Detaşamentul dela Lotru ajunge la Brezoiu, din care
cauză trupele germane iau măsuri ca să poată preveni un
eventual atac dinspre Sud.
G-lul Popovici mai trimite în această zi la râul Vadului
un detaşament alcătuit din 11/49 I., 1 secţie mitraliere,
1 pl. cav. sub lt-col. Gherghiceanu Comandantul R. 49 I-
Corpul de Arm. mai trimite pe cpt. Procopiescu dela Statul
Major în recunoaştere în Munţii din dreapta Oltului.
Ce măsuri luase în această zi Arm. I-a în urma telegramei
No. 801 a C. I. A. din ziua de 10/IX şi a confirmării
ei prin raportul din ziua de 11/IX?
Nici una! Căci Armata ordonă în ziua de 11/IX Corp,
I Arm.:
prea curând ajutoare.
„In orice cazi, ne trebue date clare şi precise asupra si
tuaţiei dv. si pe care le aşteptăm' chiar în noaptea aceasta".
85
Deci nici în ziua de 1 2 I X Comandamentul Arm. I-a nu

a luat nici o măsură, el aştepta încă „date clare şi precise".
Aci este un modj de a se exprima, căci C. I Arm. trimisese
în zilele de 10 şi 11/IX destule „date clare, şi precise".
Armata amâna intenţionat luarea unei hotărâri, pentru că
această hotărâre impunea trimiteri de ajutoare, care lipseau
Armatei, lucru ce reese foarte lămurit din primul aliniat
al ordinului Armatei că: „acţiunea nedecisâ dela Jiu ne
împiedică de a vă trimite prea curând ajutoare". Aci e ade
vărul curat, iar nu în aşteptarea de „date clare şi precise".
Şi apoi, ce înseamnă a „aştepta date clare şi precise"?
Mai întâi, ştiut este că în răsboiu, incertitudinea asupra
intenţiunilor inimicului formează aproape regula, apoi, chiar
având „date clare şi precise" asupra inimicului, problema
poate avea mai multe soluţiuni. Salvarea din îndoială şi asi
gurarea operaţiunei nu s'a găsit niciodată decât în deci-
siunea de a păstra iniţiativa şi de a impune inimicului ma
nevra voită. Dar, pentru aceasta se cere hotărâre, se cere
activitate, iar nu expectativă, căci dacă Comandantul se
pune pe „aşteptare de date clare şi precise", va suferi tot
deauna legea pe care ii-o impune adversarul. G-lul Falkenhayn
pe baza ştirilor primite până la ora 13.50 dă Corpului 39
Rez. ordin.: i
,,Pe baza rapoartelor primite relativ la retragerea inimicului
în câteva puncte, Corpul 39 Rez. este autorizat ca de îndată
să atace".
Dacă comparăm cele două concepţiuni a g-lui Falkenhayn
şi a g-lui Culcer, este imposibil să nu vedem că cel dintâi
ia o hotărâre fermă, fără ezitări, simplă dar decisivă, im-
punând-o inimicului său, care-1 lasă să „aştepte date clare
şi precise". Şi fatalul a urmat, ca o consecinţă logică.
Cine ar putea afirma că hotărârea operativă a g-lui
Falkenhayn se baza pe „date clare şi precise" asupra ini
micului? Chiar armata germană cu admirabilul ei serviciu de
informaţiuni nu a fost totdeauna în situaţiunea de a şti totul
asupra inimicului său, aceasta fiind de altfel regula la răs-
tx>iu. Napoleon în 1806 în ajunul bătăliei dela Jena nu
cunoştea situaţia armatelor prusiene şi cu toate acestea a dat
bătălia. Dar iniei după bătălie, nu era în clar asupra inimicului,
lucru ce rezultă din faptul că atunci când i se raportează
că Corpul III Arm. a avut la Auerstaedt toată armata pru
siana, Napoleon nu crede căci spune: „Mareşalul Davoui
vede dublu"; cu toate acestea el execută urmărirea inimicu
lui, iar mai târziu Napoleon îşi recunoscu greşeala.
In 1870 ştiut-a Moltke situaţia armatelor franceze îna-
86
intea bătăliei dela Rezonville-Vionville şi înaintea celei

dela Saint Privat?
Aşa dar incertitudinea este aproape regula la răsboiu, iar
nu date clare şi •precise". Generalul, comandantul, trebue
u
să vadă acolo unde alfi muritori nu văd nimica, el trebue

să discerne, să simtă şi să decidă.
G-lul Falkenhaun lucrase bine, el surprinsese strategi-
ceşte Arm. I-a pentrucă:
1. Pe spaţiul de 70 km. dintre C. I Arm. (Olt) şi Div.
î l - a (Jiu) se lăsase o singură companie de grăniceri şi
una de miliţieni, cu centrul la Fundul Râului; ele erau
incapabile nu numai de a opune Ia nevoie o rezistenţă cât
de mică, dar nici măcar de a face o supraveghere se
rioasă *) ;
2. Pentrucă Cd-tul Arm. I-a îşi îndreptase toată aten
ţiunea la Jiu, conducând în persoană o acţiune locală se
condară, pe când acţiunea hotărîtoare începuse la Olt;
3. Pentrucă în mod inutil s'a întărit Div. 11-a dela
Jiu dela 12 la 25 batalioane, când acestea erau necesare
dincolo, la acţiunea principală.
4. Pentrucă Arm. I-a nu are cu ce să-i facă faţă şi să-i
dea lovitura de ciocan dela Sud.
BCU Cluj cu
Arm. 'uitase / Central University
totul ceeace Libraryatât
Napoleon precizase Clujde
bine în memoriile sale că:
,,Uni comandant trebue să-şi zică de mai muite ori pe zi:
Ce voi face dacă Hrmata inimică apare pe frontul meu, pe
dreapta sau p e stânga mea? Dacă el nu va putea da răspuns,
nu '<este în regulă! şi deci trebue să ia măsuri".
Şi-a pus Arm. aceste întrebări? Nu.
Dacă Arm. nu şi-a pus din proprie iniţiativă aceste în
trebări, ce măsuri a luat în urma rapoartelor Corp. I
Arm. din zilele de 10, 11 şi 12/IX? Nici una.
Pentru C. I Arm. nu a putut fi surprindere tactică. Cum
ar fi putut fi surprindere tactică când:
1. El raporta necontenit, la 10/IX, la 11/IX şi la 12/IX
mişcările de trupe inimice pe stânga sa.
2. Când luase măsurile necesare cu toate unităţile ce
le avea disponibile.
La 12/IX, Oteteleşanu prefectul Jud Vâlcea comunică
telefonic col-lui Olteanu Marcel, Şeful de Statmajor al
C-lui I Arm. „că inimicul înaintează prin munţi'; la aceasta
col. Olteanu îi răspunde „ştim şi am luat măsurile nece-
*) Un proprietar de p ă d u r i din partea locului mi-a s p u s că v e

nind la începutul lunei S e p t e m b r i e 1916 pe linia de frontieră din
s u s de Voineasa, n u a întâlnit nici măcar grănicerii ce p ă z e a u
odinioară frontiera.
87
sare". Oteteleşanu dă C-lui I Arm. după această convorbire

telefonică şi telegrama No. 159 din 12/IX:
„Ni se semnalează din comuna Voineasa că o coloană m i
mică vine dispre Juia, suind la Piatra Albă, a trecut Streaja
spre Ghircu. Posibil scoboară VI. Pâscoaei în Brezoi".
G-lul Popovici pune la 12 IX apostila „Viziuni".
Această apostilă are explicaţie în aceea că, ceeace Pre
fectul comunica era bine cunoscut de g-lul Popovici, căci el
singur raportase la 10 şi 11/IX mişcări de trupe pe stânga
sa şi că luase chiar măsuri pentru preîntâmpinarea acelor
mişcări. Apostila mai are încă o explicaţie, anume aceea
că generalul Popovici, deşi ştia mişcările inimicului şi luase
măsurile necesare ce erau în posibilităţile lui să le ia, voia
să impună liniştea sufletească, voia să impună calmul ner
vilor la cei dimprejurul său. Asupra acestei chestiuni de
principiu se exprimă în mod admirabil col. Lemoine la
cursul său de tactică generală pe care-1 face la şcoala Su
perioară de războiu din Paris. El spune:
„Napoleon zicea: ,,nu ne putem îndoi de tăria de caracter
ce trebue pentru a da o bătălie". Ei bine, în aceste momente
critice atunci când în jurul şefului şi câte odată în imediata
lui apropiere, se şoptesc critice, feţele se întunecă, privirile fug
una de alta, atunci când totul arată că inimile slăbesc, trebue
ca şeful să aibă partea lui largă a acestei puteri de suflet pen
tru a nu vedea, pentru a nu auzi, şi de a rămâne stăpân
pe el însuşi, cu ochii fixaţi la scopul ce-şi propune. E l tre
bue să fie un caracter în toată puterea cuvântului...".
G-lul Popovici desigur în acele grave momente, când
se simţaa părăsit de toţi (de Armată şi de M. C. Gl.), îşi
amintea ceeace Clausewitz exprimase atât de bine în
fraza:
„Comandantul are o mai mare greutate ca să susţină energia
morală şi fizică a celor pe cari-i comandă, decât de a rezista
cauzelor de depresiune ce-i vin dela inimic".
In tot cazul, întoarcerea pe care o executa inimicul la
Sibiu era reală.
Vinovaţii?
E zadarnic a-i căuta; vina e concepţia cu totul greşită
dle a face răsboiul în munţi.
In această privinţă, armata noastră nu învăţase nimic.
Deşi aveam o frontieră muntoasă de 700 km. niciodată tru
pele noastre nu au manevrat în munţi. Nu exista nici
măcar un regulament.
Până la 1914 credinţa şi convingerea era că munţii nu
permit executarea de operaţiuni în stil mai mare, istoria
militară dădea drept să se judece astfel, căci începând din
88
antichitate şi până în zilele noastre, nu vedem decât ur

mătoarele operaţiuni de atac şi ruperi în munţi făcute în
stil mare. Astfel:
Alexandru cel mare trece munţii Caucazi în 6 zile;
Anibal la 218 a H. trece Alpii pe linia Valencia-Ivres,
300 km. în 16 zile;
Franz I la 1515 trece Alpii prin Păsurile Var şi Ar-
gentiere ;
Prinţul Eugen la 1701 trece Alpii;
Souwarow la 1799 trece Alpii;
Napoleon la 1800 trece Alpii prin Marele St. Berhard,
dela Lausanne la Ivres, 200 km. în 14 zile;
In răsboaele din 1805, 1809, 1599 şi 1866 au fost ac
ţiuni secondare cu mici armate în munţii Tirolului.
La 1877/78 ruşii trec Balcanii.
După declararea răsboiului european, chiar în iarna a-
nului 1914/1915 se dădeau în Carpaţi mari bătălii, cu opt
puternice armate ce erau faţă în faţă.
Răsboiul din 1914 şi 1915 contra Serbiei, a fost mai
mult un răsboiu în munţi.
Am avut deci timp ca dela 1914 la 14 Aug. 1916 să
fi învăţat ceva din acest fel de răsboiu, noi nu am învăţat
BCUrămăsesem
nimic, Cluj / Central
cu 50 aniUniversity Libraryla Cluj
înapoi, rămăsesem ceeace
învăţasem prin şcolile. militare la cursul de istorie militară
unde se făcea ceva din răsboiul în munţi, condus de g-lul
Kuhn la 1866 în Tirol. La noi cea mai mare parte din şefi
nu admiteau decât atacuri pe fundul văilor şi folosirea
drumurilor. Ei bine, inimicul a folosit potecile şi cărările
de picior, urcând şi artilerie pe ele. Asemeni lucruri erau
considerate ca erezii. In tot cazul, anticipez, că nu întoarcerea
Corpului Alpin a fost cauza determinantă ă înfrângerej
Corpului I Arm. dela Sud de Sibiu, lucru ce se va arăta
mai târziu.
Istoria militară cunoaşte multe exemple de surprinderi
strategice şi tactice. Astfel în 1760, Frederic al II-lea pă
răseşte Bautzen, cade asupra lui Lascy şi se îndreaptă spre
Dresda; din nefericire strică efectul surprinderei, pierzând
Glaţul.
Trecerea Alpilor de către Napoleon în 1800, apoi ma
nevra dela Ulm în 1805 sunt tipice, din punctul de vedere al
surprinderei strategice. Napoleon în 1813 părăseşte Dresda
die două ori şi atacă prin surprindere pe Bliicher, dar
pierde timpul, lăsând Dresda descoperită. In 1814 Na
poleon surprinde pe Bliicher care scobora Marna într'o for
maţie foarte adâncă, îl bate în detaliu şi-i produce pierderi
foarte mari.
89
Intervenţia lui Mac-Mahon în bătălia dela Magenta in

1859.
Cd-tul C-lui I Arm. ceruse comandamentului Arm. I-a:
1. Sau să întărească Corpul de Armată cu cel puţin o
Brigadă infanterie;
2. Sau să se reducă frontul;
3. Sau să se intervină la M. C. Gl. pantru a ordona
Armatei Il-a ca să-şi împingă din forţele sale spre poziţia
Corpului I Armată.
Cererile dela 1 şi 2 ar fi putut fi satisfăcute de Coman
damentul Armatei I-a;
Cererea dela 1 nu a fost satisfăcută, pentrucă pe deoparte
atenţiunea Comandamentului Arm. I-a era atrasă la Jiu,
unde trimisese tot disponibilul în vederea acţiunei proectate;
iar pe de altă parte la Comandamentul Arm. I-a se credea
că g-lul Popovici cere întăriri în vederea unei ofensive
ce ar intenţiona să o ia.
Cererea dela 2 nu a fost satisfăcută, pentrucă reducerea
frontului implica o retragere pe care Comandamentul nu o
admitea, pentrucă ar fi avut un efect moral r ă u ' asupra
BCU Clujnon
/ Central
possumus,University
se uitase celeLibrary
spuse de Cluj
propriilor trupe şi un efect încurajator pentru inamic.
Prin acest Bern-
hardi că :
„Părăsirea terenului echivalează în general cu o pierdere
morală şi materială; totuşi sunt cazuri, unde aceste desavan-
taje sunt întrecute prin avantaje militare dobândite prin p ă
răsirea terenului. Se poate retrage pentru a se ocupa un teren
mai favorabil pentru luptă sau pentru a atrage pe adversar într'o
situaţie desavantajoasă".
„Aceste consideraţiuni arată că nu câştigul sau pierderea t e
renului procură singur avantaje, ci importanţa ' i-o dau tot
deauna raportul spaţiului cu forţele combatante. Această consta
tare ne conduce la gândul, că însăşi direcţiunea decisivă (adică
direcţiunea care provoacă cel mâi mare succes prin isbirea for
ţelor combatante) nu poate să fie determinată din punctul de
vedere al spaţiului său geografic, după cum învăţa vechea stra
tegie pseudo-ştiinţifică, dispreţuind complect adevărata natură
a răsboiului".
Cred însă că mai este un motiv pentru care nu s'a admis
retragerea C. I Arm. In Armata noastră ca şi în alte
Armate se stabilise un fel de doctrină rigidă „de a nu părăsi
terenul cucerit". Această doctrină (combătută chiar în Ger
mania de mulţi scriitori militari, cum este cazul cu Bern-
hardi), a făcut pe Germani ca să nu execute o retragere la
Verdun în Octombrie şi Decembrie 1916, sau la Malmaison
în Octombrie 1917, retrageri cari de fapt ar fi anihilat şi ar
90
fi compromis cu totul rezultatul ofensivelor franceze. Se

vede deci că germanii aplica în mod rigid doctrina: „de
a nu părăsi terenul cucerit". Dacă ne raportăm la francezi
se poate vedea că această rigiditate dispare, astfel în 1918
g-lul Gouraud retrage în mod voluntar armata sa, ceeace
a avut drept consecinţă un rezultat apreciabil.
Aceste comparaţiuni ne îndeamnă să spunem că la
răsboiu aplicarea unui principiu nu trebue să fie rigidă, căci
răsboiul presintă diverse situaţiuni, cari cer soluţiuni diferite
şi deci se impun deciziuni diferite. Noi nu am ştiut să ră
mânem în spiritul şi supleţa latină.
La Olt era justificată o retragere pe un front mai mic,
pe care era mai uşor de rezistat cu forţele ce se avea la
dispoziţie.
Cererea dela 3, a fost satisfăcută de M. C. Gl. care aprobă
ideea (dar tocmai la 14/IX) ca Arm. Il-a printr'o ofensivă
spre Vest să degajeze Corpul de Olt „dacă va ţi nevoie".
Va să zică M. C. Gl. rom. aprecia la 12/IX că poate* ,,să
fie nevoie", dar poate „să nu fie nevoie",
G-lul Falkenhayn primi ştiri atât dela Div. 3 Cav. cât şi
BCU
dela Cluj / Central
Comandamentul University
Corpului 39 Rez., Library
că „se Cluj
observă
mişcări de retragere mai cu seamă artilerie spre Pasul Turnu
Roşu"; din această informaţiune se trase concluzie, că Co
mandamentul C. I Arm. român a înţeles pericolul şi că
începe a se retrage, ceeace desigur că era contrar dorin
ţelor g-lului Falkenhayn. De aceea, după ce dăduse în
cui sul zilei ordin de operaţie pentru 13/IX, ordonă grăbirea
mişcărei Corpului Alpin, iar g-lului Staabs îi dădu ordin să
înceapă imediat ofensiva, lucru ce nu putea avea loc, căci
începuse a se înopta.
De fapt însă C. I Arm. român nu începuse retragerea,
el lupta bine pe front, g-lul Comandant al Corpului, luase
numai măsuri de degajare a spatelui său şi trimisese detaşa
mentele ce am arătat anterior, acest lucru a indus în eroare
atât pe Cd. Div. 3 Cav., cât şi pe Cd. C. 39 Rez., respectijv
şi pe g-lul Falkenhayn.
G-lul Falkenhayn dă la 12/IX ora 16 ord. oper. No. 108:
1. „Armata atacă inimicul la 13/IX cu massa principală, for
mată din grupa Sibiului.
2. Corpul Alpin va pune de timpuriu stăpânire pe Pasul
Turnu Roşu, tae retragerea inimicului şi împinge detaşamente
puternice d e descoperire peste Pas pe linia de frontieră spre Est.
3. Corpul 39 Rez. atacă cu aripa dreaptă puternic de ambele
părţi ale Sibiului, flancul stâng al inimicului. Momentul atacului
va fi hotărât de Comandamentul Corpului de Arm. comunicându-1
Corpului Alpin şi Corpului de Cav. Schmettow.
91
4. însărcinarea Corpului de Cav. Schmettow este ca apărând

poziţia aripei sale stângi, să împedice înaintarea inimicului spre
Est. In acest scop la 13/IX va izbi cu o puternică grupă în d i
recţia Sud peste sectorul Oltului şi apoi se va întoarce spre Est.
Tunurile cu bătae lungă vor fi folosite la închiderea cu foc a
zonei dintre Olt şi munţii Făgăraşului.
5. Cartierul Armatei la Sebeş". \
Acest ordin este scurt şi clar, nu intră în detalii,
nu se amestecă la întrebuinţarea Divizielor, dar g-lul
Falkenhayn greşeşte fiindcă nu-şi opreşte o rezervă de
armată'; când un comandant nu are rezervă, el de
vine un spectator. S'ar putea susţine că g-lul Falkenhayn
putea compta pe Div. 89 I., dar aceasta era la Arm. 1-a
A-U, care nici nu voia să o dea, în plus că era departe de
tot, de câmpul tactic dela Sud de Sibiu. Ca probă că g-lul
Falkenhayn îşi dă seama de acest lucru, este că el cere
să i se dea numai decât Divizia 89 I. dela Arm. I-a A-U.
Pe baza ordinului Comandantului Arm. IX-a, dădu şi
g-lul Staabs Cd. C. 39 Rez. următorul ordin de operaţie
în ziua de 12/IX:
1. „Inimicul stă, în parte în tranşee, pe linia Gura Râului—
Poplaca—Dreispitzwald—Ochsenweg—Şelimbăr—Gregori Warte - -
Dolmany şi la Est de această linie.
Poziţia rezervelor sa stabileşte la E. de Poplaca, la Auf
der Aue şi la Schuppickwald.
2. Armata 9-a va ataca inimicul în ziua de 13/IX.
In acest scop:
Corpul Alpin va sta gata la 15/IX dim. pe linia Vf. Mare
(2063) —- Preajba (1745) — Ghuhan (1411 — pentru a înainta
spre Pasul Turnu Roşu, ca să împiedice retragerea inimicului
peste munţi.
Corpul de Cav. va ţine în loc pe inimic cu aripa lui dreaptă.
3. Corpul 39 (Div. 187, Div. 51 hv. şi Div. 76 Rez.) in coo
perare cu Corpul Cav. Schmettow va ataca inimicul la poalele
munţilor, spre Sud de Orlat.
4. Liniile despărţitoare de luptă:
al) Div. 187, la stânga, marginea N. a Orlatului — 2 km. N,
Poplaca — colţul N. a Cisnădiei — Capela dela 1 km. S. Vesten.
b) Div. 51 Hv. la dreapta, eşirea dela SV. a Cristianului—
Coltul de S. a Iui Dreispitzenwald, de aci linia dela N. a Div.
187; Ia stânga marginea E. a Sibiului, marginea E. a lui Şelimbăr.
c) Div. 76 Rez., la dreapta, Alter Berg—Bongrad.
5. Atacul se va da succesiv dela aripa dreaptă,
îndatoriri:
a) Div. 187 I. va respinge cât mai curând inimicul care stă
pe coastele nordice ale munţilor, la o distanţă cât mai mare p o -
92
sibilâ şi astfel desfăşurarea în munţi să se facă numai în m ă

sura reclamată de scopul urmărit şi de asigurarea necesară a aripei.
Artileria va deschide focul de îndată ce va putea observa
loviturile.
începerea atacului infanteriei se va face în momentul prieliitc.
b) Div. 51 Hv. va ocupa înainte de toate cu aripa dreaptă
poziţiile inimicului ce cad pe terenul ei de luptă şi pe cele de'a
Sud de Sibiu. In acest scop artileria va deschide focul de îndată
ce observaţia este posibilă, distrugând întâi poziţiile inimicului
ce sunt de ambele părţi ale Dreispitzwald.
începerea atacului infanteriei va fi ordonată de către Coman
damentul Corpului, potrivit cu mersul atacului Diviziei 187.
c) Div. 76 Rez., mai puţin un batalion care rămâne în r e
zerva Corpului, îşi va grupa infanteria aşa fel ca încă în cursul
nopţei să fie în măsură să oprească înaintarea eventuală a ini
micului dinspre Gusteriţa (Szenterzsebet) spre Sibiu.
La 13/IX dim., va ocupa cu aripa stângă linia Gregori B.—
Steinweg peste care deocamdată nu va trece.
Focul artileriei se va deschide după cum se va crede de cu
viinţă.
6. In rezerva de Corp, vor fi gata la 15/IX: i3in partea Div.
51 Hv. comandamentul R. 302 I. cu btl. I şi II la Şura Mică
(Kis Csiir), având un primitor de ordine la staţia telefonică din
Ocna Sibiului CVizakna);
Din partea Div. 76 Rez. un batalion la Şura Mare (Nagy
Csiir), se va anunţa numărul acestui batalion. Ordinele pentru
acest batalion se vor transmite prin Div. 76 Rez.
Va mai sta la dispoziţia Corpului, dvz. I l I - a a R. 204 Art.,
o baterie de tunuri uşoare a Div. 76 Rez. şi o baterie A-U cu
tunuri de 10 cm. la Sibiu.
7. Comandamentul Corpului cu începere dela 12/IX era 19,
Ia Mercurea (Szerdahehj)".
Se constată că ordinul g-lului Staabs, completează şi
corectează chiar ordinul g-lului Falkenhagn.
CAPITOLUL VI
b> Bătălia d e l a S i b i u .
Crochiul 10.
In această zi se putea lua de către Români două ho

BCU
a) De Cluj
tărâri :
/ Central
a primi University
bătălia, şi, în acest cazLibrary
'
Clujnu
C. I Arm.
trebuia să fie lăsat la propriele lui mijloace, ci el trebuia
să fie ajutat şi dela Sud de către Armata I-a şi dela Est
de către M. C. GL împingând spre Sibiu, Arm. Il-a care
era ţinută zadarnic pe loc în zona Făgăraş;
b) De a nu primi bătălia, şi, în acest caz trebuia ca,
fie M. C. Gl. rom., fie Cd. Arm. I-a, să ordone retra
gerea C. I Arm. pe linia de frontieră.
S'a primit bătălia, dar nu în condiţiunile în care trebuia.
Napoleon spusese odată: „fără îndoială că trebue o foarte
mare putere de suflet pentru a da o bătălie". Se pune în
trebarea: cine a avut tăria de suflet de a da bătălia dela
Sibiu? M. C. !GL? Comandantul Armatei I-a? Coman
dantul Corpului I Arm.? Răspunsul aci, nu trebue căutat
în ideea că aceste Comandamente ar fi avut tăria de suflet
de a da bătălia, ci, că nu au avut tăria de suflet de a evita
bătălia. Dacă au lăsat să se angajeze bătălia dela Sibiu în
condiţiunile în care s'a angajat şi s'a dat, a fost o greşală,
căci era dela sine înţeles că C. I Arm. neajutat la timp
şi dela Sud (de Arm. I-a) şi dela Est (de M. C. Gl,
care ar fi trebuit să împingă Arm. Il-a la timp), nu putea
să reziste, ci era împins spre înfrângere.
C. I. Arm. ocupa în seara zilei de 12/IX poziţia dela
Sud de Sibiu astfel:
94
Div. 23-a (R* 2 L, R. 1 Gr., R. 42 I., R. 44 1.^=11 btl.)

dela Gura Râului-liziera Nord a Păd. Dreispitzwald-cotul
NE al pădurei dela Sud de Sibiu-N. Schuppichwald-N.
Şelimbăr-D. Bucata, până la cota 540 auf der Hohe.
Această Divizie mai «avea: un post detaşat pe stânga, la
Valare-cota 1346 şi D. Ursului, dat de Brigada 3-a In
fanterie.
Div. 13-a (R. 47 I., R. 48 I., R. 72 I., 1 btl./R. 5
Vân. = 9 btl.) dela cota 540 auf de Hohe-Nord Hermany-
Piscul daramat-D. Chirnogului-Sacadat pânăla Avrig (Fe-
lek). Această divizie avea o linie înaintată pe frontul: D.
Codrului-Capul Pădurei-Piscul Mare până la Olt, ocupată
de o unitate din Reg. 5 Vânători.
Brg. 1 Căi. trebuia să supravegheze dela Avrig (Valea
Oltului) până în Munţii Făgăraşului.
G-lul Popovici, Cd. C. I Arm., luase cu ord. oper. No.
808 din 11/IX dispoziţiile următoare:
a) Diviziile să se întărească puternic pe poziţiile ce
ocupau;
b) Fiecare Div. să-şi pregătească, înapoia sectorului ce
ocupa, o a doua poziţie de apărare;
BCUc) A Cluj
dispus/ Central
pregătirea University Library Cluj
pe linia Bogdana-Racoviţa-Pi
ciorul Saşilor-Talmaci până în Sadu a unei a treia linii
de rezistenţă; apoi
d) In afară de detaşamentul (1 btl./R. 49 I. şi 1 btr.
munte) maior Lăzărescu depe VI. Sadului se mai afla aci
un detaşament de legătură, format din 2 comp. şi 2 plot. cal.
mai erau încă detaşamentul cpt. Sorescu (format din 1 btl./R.
5 V. şi 1 btr. obuziere uşoare) depe VI. Lotrului de de
taşamentul (1 btl./R. 49 I.) lt.-col. Gherghiceanu dela Râul
Vadului, g-lul Popovici a mai trimis la 13/IX şi detaşa
mentul (2 btl./R. 48 I., scoase depe front) col. Dumitriu
Sava, cu ordin să cureţe defileul şi munţii dela Vest până
în Robul.
Din totalul de 25 btl. g-lul Popovici avea pe front 21
btl., apoi 4 btl. în detaşamente şii 1 btl. R. 49 I., la
Turnu Roşu, dar g-lul Popovici nu şi-a putut forma nici
o rezervă, care nu se putea alcătui decât scoţând-o depe
front, ori pe frontul de 40 km. pusese numai 21 btl.,
adică aproape 2 km. de batalion. G-lul Popovici ar fi
avut nevoe de o brigadă în rezervă, el ceruse la 9 Sept.
să i se dea o rezervă, dar a fost refuzat, fiindcă Ar
mata era ocupată cu organizarea bătăliei depe Valea Jiu
lui, unde şi-a trimis toate rezervele.
Arm. IX-a respectiv Grupul dela Sibiu era astfel aşe
zat în seara de 12/IX:
95
Corpul Alpin (8 btl.) g-1 v. Tutschek ajunsese pe li

nia: Vf. Mare (2034) - Vf. Prejbe (1745) — cu uni
tăţi spre Onceşti; '
Div. 187 (8 btl.) Inf. pe linia Kahovo-Cetatea (B. W .
Orlat) pe stânga Par. Cibin până la Kahlsnberg;
Div. 51 9 btl. Hv. dela Kahlenberg-Cristian-Păd. Hunds-
ruken-N. Sibiu până îîn şoseaua Sibiu-Ocna Sibiului;
Div. 76 (9 btl.) Rez. din şoseaua Ocna Sibiului-Guşteriţa-
Kaltenbrunnen (Nord Gregori B) până la Daia;
Corpul de Cav. gl. v. Schmetow avea:
Div. 3 Cav. dala Dolmanu pe stânga Pâr. Haar până la
V. Hozman de aci în Olt la Glimboca.
Div. 1 Cav. A-U tina malul stâng al Oltului dela Glim-
boca-Steinberg-Rukorberg spre Windmuhle, unde se face
legătura cu Arm. I-a A-U.
In noaptea de 12-13/IX artileria C. 39 Rez. compusă din
36 btr. cu 130 guri de foc, începu pregătirea atacului.
Bombardarea a ţinut până la ora 5, când începu a se trage
vijelii de cea mai mare intensitate, mai cu seamă pe frontul
Hermanu-Gura Râului (Div. 23).
BCU v.Cluj / Central University Library Cluj
C. 39 Rez. ia ofensiva, conform ordinului operativ al
g-lului Staabs.
Div. 187 I. atacă în două coloane: una dala Silişte peste
Curmătura, contra poziţiei dala D. Ursului şi Valare, alta
dela Orlat spre Gura Râului şi Poplaca contra poziţiei dela
D. Cioara şi D. Călugărului.
Div. 51 Hv. înaintează cu dreapta spre D. Obrejei, iar
stânga spre Cisnădia. >
Aceste atacuri se isbessc de Brg. 3 Inf. a colonelului Mo
şoiu, care ocupa poziţia dela Gura Râului până la Dreispitz-
wald. Div. 187 I. atacă, luptă din greu pentru cucerirea
Gura Râului şi Poplaca, care sunt apărate cu tenacitate dle
Brg. 3-a, după cucerirea lor, stânga Div. 187 I. se în
dreaptă spre D. Cioara (957) apărat de 1 cp./R. 2 I. şi 1
cp,/R.4 2 I., atacul esta respins cu focuri de a r m a ş i rrXraliere,
liere, apoi cedaază în fa,a R. 188 I. puţin teren între D;.
Cioara şi D. Obrejii; alacul dreptai Div. 187 spre Valare
(1346) este ţinut în loc de focul artileriei de munte rom.
Atacul Div. 187 Inf. a avut deci un mic rezultat, atacul
Div. 51 Hv. a fost slab, această divizie aştepta efectul ce-1
va produce atacul Div. 187 Inf.
Totuşi Div. 23-a dă ordin ca în cursul nooţei, Brg. 3
Inf. a col. Moşoiu să se retragă în ziua de 14/IIX pe linia:
G6tzenberg-Cisnădioara-Cisnădia-Păd. Mochner (E. Cisnă
dia), legându-se la dreapta cu Brg. combinată col. Mihăi
lescu D. (R. 44 I., R. 1 Gr.) pe linia Moh. (N. Vesten)-
96
D. Curmătura-Piscul Dărmat-D. Chirnogului-Sacadat-Avrig.

unde se leagă cu Brg. 1 Călăraşi.
Atacul Div. 76 Rez. asupra frontului Div. 13-a a fost
foarte slab (mai activ a fost atacul dinspre Daia dat de R.
254 I.), Div. 76 Inf. nici nu s'a desfăşurat în întregime, iar
Div. 13-a şi-a menţinut poziţia principală şi poziţiile înain
tate dela D. Codrului-Capul Pădurei şi Piscul Mare.
La ora 18, artileria Div. 76 R. germană bombardează pu
ternic înălţimea Gregor Berg, unde se afla 1 btl./R. 44 L
maior Slăvescu Corneliu. Poziţia Gregor Berg, aflată la E-
de Sibiu, era un foarte bun punct de observaţie, atât spre
Nord! cât şi spre Sud. De aceea Germanii tind a pune mâna
pe el. Poziţia a fost bombardată până la ora 23, când btl./R.
44 I. o părăseşte şi se retrage spre Sudi, către poziţia prin
cipală a apărărei.
Aşa că atacul C. 39 Rez. se termină in ziua de 13/IX în
mod nefavorabila acest lucru se datoreşte în prima linie fap
tului că nu s'a grupat destul de bine artileria, din care
cauză sprijinul pe care l'a dat infanteriei a fost cu totul
mediocru. Din această cauză gl. Falkenhayn a dispus:
„ca să se aşeze artileria pentru a doua zi în mod mai c o
respunzător".
Corpul de Cavalerie primind ştiri că unităţi de Cavalerie
română evoluează în regiunea Utza, raportează g-lului Fal
kenhayn, care ordonă ca, „Corpul de Cavalerie să închidă
VI, Oltului între munţi şi răul Oltului". G-lul Schmettow
dispune alcătuirea unui detaşament sub lt.-col. Seyboltstorff
(Cd. R. 4 Cav. uş.) din R. 4 Cav. uş., R. 5 Cav. uş., 2
esc./R. 7 hus. A-U, o btr. din R. 15 Art. prus. şi div. 3
mitr. cu ordin să treacă Oltul pe stânga şi să încniaa VI.
Oltului şi faţă de Vest şi faţă de Est. In acest scop deta
şamentul trece Oltul la Noul Român, cu R. 4 Cav. uş. ocupă
după amiază Porumbacul de jos, cu un esc. de descoperire
spre Viştea de jos şi Besimbac, care acopere detaşamentul
spre Est.
Brg. 1 C. rom. era în Avrig şi avea esc. l/R. 2 C. la
Porumbacu die Sus care stabilise avantpossturi pe înălţi
t
mile dela V. de sat şi posturi înaintat Ia E. de sat. Cum

apăruse numeroase patrule de cavalerie germană din detaşam,
lt.-col. Seyboltstorff şi în faţa Porumbacului de Sus, s'a
cerut ajutoare. Dar esc. 2/R. 2 C. trimis, soseşte prea târziu,
căci la ora 13 satul şi poziţia sunt bombardate de arti
lerie germană, ,iar esc. l/R. 2 C. se retrage la vestul satu ui
pe poziţia depe D. Gruiurile unde sosesc succesiv întăriri:
esc. 2/R. 2 C , 1 btl./R. 48 I., 1 btl./R. 72 I. cu cari s'a
ocupat şi organizat poziţia, depe D. Gruiurile.
97
S'a făcut spre Sacadat legătura cu R. 2 I.

In noaptea 13-14/IX artileria rom. dela C. I A. trage
spre Porumbacul de Jos, din care cauză caii la mână au fost
trecuţi în partea de Est a satului, mai mult ceva, Cd. R. 4
Cav. uş. temându-se de un atac dinspre Avrig, a dispus o-
cuparea şi apărarea lizierei de Vest a satului Porumbacul
de Jos.
In seara acestei zile Corpul Alpin ajunsese până în
VI. Oltului, astfel:
Reg. G. "bv. înaintează repede spre Est. Şoseaua din
VI. Oltului este închisă de cp. 2/R. G. Bv. şi III/R. G. Bv.
sub comanda Prinţului Heînrich de Bavaria, ocupă înălţimile
dle V. de Câineni şi atacă Câineni, distruge linia ferată
şi ocupă gara.
I/R. G. bv. ce a înaintat pe VI. Vadului, primeşte ordin
să facă faţă spre Nord! unităţilor române ce se retrag dinspre
Sibiu. Tot batalionul a fost împărţit în posturi mici.
II/R. G. bv. spre Mt. Robu şi Murgaşu.
RV 2 V. ajunge la Turnu Roşu şi la Kaiserbrunen.
B. 2 V. Rez. bv. stă împărţit pe linia de frontieră între
Stefleşti şi Vf, Mare, gata a interveni spre Nord în spatele
stângei Div. 23-a respective a Brg. 3 Inf. şau gpre Suid
BCURobul
(către Clujsau/ Central
Murgaşul),University Library
dacă vă fi nevoie; deciCluj
ori de
unde s'ar retrage, sau ar înainta trupe de ajutor române.
Comp. 102 pionieri a distrus şoseaua şi calea ferată
în mai multe puncte.
Şoseaua şi calea ferată din VI. Oltului erau în mod efectiv
tăiate, dar Corpul Alpin nu putuse executa ordinul de „a
trece peste Olt, închizând valea şi despre vestul munţilor
Făgăraşului". Ar fi putut executa acest ordin numai dacă în
loc de 6 btl. ar fi avut cel puţin 1.Q btl.
In această zi detaşamentul (1 btl./R. 49 I. şi 1 btr.
munte) maior Lăzărescu, s'a ciocnit cu unităţi alpine în
munţii dela Sud de Sad.
G-lul Popovici la primirea ştirilor asupra evenimentelor
din VI. Oltului, ia următoarele bune măsuri:
1. La ora 10, trimite R. 48 I. £2 btl.) cu col. Dumitriu
Sâva. ca împreună cu detaşamentul lt.-col Gherghiceanu, să
formeze un detaşament mai puternic (3 btl., 1 btr., 1 cp. mitr.)
cu ordin să cureţe defileul şi să execute un atac asupra
M-lui Robu;
2A Recheamă batalionul trimis la Brezoiu, în scop dle a
lua parte la apărarea defileului;
3. Recheamă detaşamentul maior Lăzărescu dela Fundul
Râului, în scop de a întări stânga'Div. 23-a în VI. Sadului
Generalul G. Â. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial*, Voi. II. 7
98
Independent de măsurile luate de g-lul Popovici, dar

tot în această zi, lt.-col. Popescu Toma, subşeful de stat
major al C. I Arm. întorcându-se cu automobilul dela Co
mandamentul Arm. I-a, aflat la Craiova, a fost oprit în
defileul Oltului (Râul Vadului-Lunci) de patrule germane
cu multe mitraliere, ce luaseră o poziţie pe D. Vladului şi
la Lunci (tunel).
Cum lt.-col. Popescu trebuia să ajungă la Tâlmaci, cum
patrulele germane înaintau prin defileu, către podul de peste
Olt, la satul Câineni de Argeş, Lt.-col. Popescu strânge 13
ţărani locuitori din satul Câineni de Vâlcea (singurii ce mai
rămăsese în sat) îi armează cu arme luate în zilele prece
dente dela prizonierii germani, le dă cartuşe multe, aşe-
zându-i la ora 10 dim. în tranşeele depe D. Malului la
Est de podul de peste Olt şi la Sud de satul Câinenii ide
Vâlcea.^ Când patrulele germane au înaintat prin defileu,
pe D. Vladului şi D. Chiţianetului, au fost oprite cu focuri
vii trase de cei 13 ţărani. Lt.-col. Popescu dându-şi seama
de pericol face act de iniţiativă. Ştiind că la Brezoi se găsea
un batalion din R. 5 V. şi 2 btr. obuziere de 105 m/m/R.
1 Ob. cu direcţia spre Voineasa, le dă ordin: ca să lase
BCU Cluj / Central University Library1 Cluj
pe VI. Lotrului la Săliştea 3 p^,ot. cu 3 obuziere, pe VI. Că-
lineştilor 2 plot. cu 1 obuzier, pe VI. Robeştilor plot. cu
ordin ca să ocupe tranşeele depe direcţiile arătate, trimiţând
patrule cât mai departe. Iar restul de 2i/ companii Ie-a
2
adus cu trenuldela Brezoi.la Câineni, vârându-Ie Ia ora 14,30

în tranşeele ocupate de cei 13 ţărani. După V» oră vânătorii
au prins o patrulă germană care declară că avea ordin
să recunoască forţa ce apără defileul, că din urmă vine arti
leria şi unităţi de gardă.
La ora 16, a sosit şi btr. de obuziere, care deschide foc
asupra D. Vladului şi pe Def. Oltului, unde apăruse ini
micul.
Iniţiativa lt.-col. Popescu a fost plină de rezultate ime
diate, iniţiativa acestuibrav ofiţer se va resimţi şi mai mult în
zilele următoare. Lt.-col. Popescu e numit Comandant al
punctului Câineni.
Corpul I Arm. primi dela Armata I-a în cursul zilei de
13/IX următorul ordin cifrat:
„Ordinul de operaţie N o . 2, hotărăşte linia de rezistenţă a
Corpului de Olt, astfel ca s ă coprindă în ea toate direcţiile
de atac ale vrăjmaşului.
Acelaşi ordin prevede categoric că în situaţia defensivă a
Armatei noastre, Armata I-a trebue să păstreze o atitudine
absolut defensivă.
99
In această ipoteză şi pe linia indicată în ordinul menţionat

mai sus, gruparea forţelor de Olt, trebuia să fie astfel, încât
să aibă una sau două rezerve puternice, pe care să le arunce
în direcţiunea de atac a inimicului, pe punctele de sprijin m e n
ţionate în sus zisul ordSn şi solid organizate pe mai multe linii.
Astfel cum sunt repartizate forţele, ele se găsesc in cordon
şi în imposibilitate de a face faţă cu totalitatea lor pe punctul
de atac.
Regulamentele noastre în întrebuinţarea fortificaţiilor prevăd
că ele se pot întinde pe linii mari, chiar dacă în momentul a c
ţiune! parte din ele nu vor fi întrebuinţate.
Ca abatere dela ordinul Armatei No. 57 prin care cereanr
ca la detaşamentul de Jiu, să se ocupe poziţiuni defensive p e
dealurile Baloi, Bran şi Barul, cu puternice rezerve înapoi,
Corpul I Arm. prin ordinul dat Div. 11-a Jiu, cu No. 377 din
29/VTII a dat ca linie de rezistenţă punctele Baloi, Bran, iMuncel,
Oboroga, Tulisa, Făgeţelul, ceeace a făcut pe Comandantul D i v i
ziei să-şi împartă trupele sale pe această linie de 22 lan., fără
nici o rezervă, din care cauză a provenit împingerea aripei eale.
drepte, neputând fi menţinută cu putere şi la timp.
In consecinţă vă invit a modifica dispozitivul forţelor Dv.,.
constituindu-se — cum am spus — puternice rezerve, cu mici
detaşamente pe linia de rezistenţă ce am d a t - o cu ordinul de o -
peraţie No. 2, unde aceste detaşamente să poată fi susţinute iprin
rezerve în caz de atac al inimicului.
Numai urmând aceste principii doctrinare ale defensivei, p u
tem face faţă cu succes la orice eventualitate.
Dealtfel, prin ordinul telegrafic No. 121 din 4 Septembrie,
vi s'a lăsat libertatea d'e a restrânge frontul".
Va să zică, după ce C. I Arm. raportase la 10/IX cu
No. 801 şi confirmase cu telegrama din ziua de 11/IX că:
„2 regimente... au urcat Valea Sebeşului pentru a se în
toarce pe Valea Lotrului sau a Sadului", Armata tace în
zilele de 10, 11 şi 12/IX şi găseşte de cuviinţă la 1.3/IX ca.
printr'un ordin cifrat lipsit de realităţi, să facă unui Co
mandant de Corp de Armată un curs de „principii doctrinare
ale defensivei"; în ordin se vorbeşte mai mult de Jiu, care în
acest moment nu privea direct pe g-lul Popovici dela Olt, ct
mai mult Armata; dar în schimb, nu vorbeşte nimic de
măsurile pe care le-a luat Armata pentru a întâmpina miş
carea da întoarcere a celor 2 regimente germane, ce urcau
pe VI. Sebeşului.
Armata avea deci la 10, 11 şi 12/IX cunoştinţă de în
toarcerea celDr două regimente. Dece nu ordonă Corpului J
Armată nici o măsură?
100
Răspunsul este: pentrucă g-lul comandant al Arm. era

pe front la Jiu, comandând o acţiune locală.
Tocmai la 13/IX, adică după 4 zile, Armata dă Corpului I
Arm. primul ordin cu No. 222 în care însă se face curs de
„principii doctrinare ale defensivei".
După acest ordin, C. I Arm. primi un nou ordin dela
Arm., în care se spunea:
„Pânjă mâine, la amiază sosesp 5 «btl!. şi 1 ibtr. 53 m/m la Brez-oi,
trimise ca ajutor spre a ataca în direcţia D. Robului. Am cerut
în acelaş timp M. C. Gl. sprijinul Armatei I l - a , care a întărit
detaşamentul de legătură şi a împins cavaleria la Oprea-Cârti-
şoara. Nu trebue să înaintaţi pe direcţia frontului ce vă cedează
adversarul, ci mai mult a ataca trupele ce vă ameninţă spatele,
chiar cu riscul de. a ceda treptat de front. Vom mai trimite şi
alte forţe pe VI. Lotrului, dar care nu vor putea sosi decât peste
2—3 zile. Recâştigaţi cu orice preţ linia de comunicaţie a Ol
tului, atacând trupele ce ameninţă spatele Dv. şi care vor fi
atacate de trupele ce am! trimişi din rezerva, generală".
Acest ordin evidenţiază că deşi Armata cunoştea încă
dela 10/IX pericolul ce ameninţa interpunerea inimicului
între C. I Arm. (Olt) şi Div. 11-a (Jiu), nu ia nici o
ci BCU
de abia Cluj / Central University Library Cluj
măsură impusă de împrejurări nici la 11/IX, nici la i2/IX,
la 13/IX.
De ce?
Dar acest ordin al Arm. I-a are în el însuşi germenul
Infrângerei dela Sibiu, căci: „nu înaintaţi în direcţia fron
tului... ci mai mult atacaţi trupele ce vă ameninţai spatele chiar
cu riscul def a ceda treptat de front", înseamnă pur şi simplu
a distrage atenţia Comandantului C-lui I Arm. dela acţiunea
principală,' spunându-i: „cedează terenul, adună-te, retra
ge-te, dar apără\-ţi spatele".
Ce ar fi fost dacă s'ar fi dat g-lului Popovici, ordini
„rezistaţi puternic pe front şi nu mai cedaţi nici un pas,
£&cl numai aşa Arm. Il-a va putea sosi înainte ca C. I
Arm. să fie aruncat în munţi, iar spatele vi-l voi degaja eu.
(Armata)".
Rezistenţa pe front, da: retragerea nu, căci începutul re
tragere! â fost începutul infrângerei. G-lul Popovici la şti
rile, că trupe inimice îi cad în spate, luase cu ce putuse
măsurile necesare, el rezista destul de bine pe acel front
întins; ideea însă că are spatele ameninţat şi mai cu seamă
Ordinul Armatei ca „să cedeze terenul şi să-şi apere spa
tele", a produs ruperea echilibrului moral asupra întregului
C. I A. Ori şi cine ar fi fost în locul g-lului Popovici,
în situaţia în care se găsea, cu spatele ameninţat şi cu or-
101
dinul care nu corespundea situaţiei şi care avea darul mai

mult să-1 turbure, nu ştiu ce ar fi putut face, căci cu drept
cuvânt zice Jomini că: ,/ăsboiul este o dramă pasionată,
în care bruscele şi formidabilele peripeţii a acestei drame
au repercusiune asupra întregei fiinţe, iar nu numai asupra
spiritului său". Ceeace explică York de Wartemburg: „cum
marii generali au putut să se îndoiască un moment de ei
înşişi".
G-lul Popovici era un general pregătit, fusese mulţi ani
profesor la Şcoala Superioară de Răsboiu, scrisese mult
şi mulţi învăţase dela el. G-lul Popovici scrisese odată
„Strategia în campaniile 1796—1815", deci studiase pe Na
poleon, care în scrisoarea pe care o adresează în 1807 din
Finkenstein lui Joseph, spune categoric: ,nu cred de loc
că pentru a şti să comanzi, trebue să ştii să asculţi".
G-lul Popovici rezistă însă unui ordin care în mod
evident nu corespundea situaţiunei. Pregătirea g-lului Po
povici îl punea în măsură să aprecieze că răsboiul niciodată
nu a justificat teoriile concepute în timp de pace, după
cum el niciodată nu a confirmat concepţiunile doctrinare,
dovedindu-se mai totdeauna că ele sunt mincinoase, sau
cel puţin foarte exagerate. Dar cu toate că şi g-lul Popovici
era rezultatul educaţiunei timpului de pace; la Sud de
BCU
Sibiu era Cluj / Centralcare
comandantul University Library
avea răspunderea, el Cluj
nu ţine
seama de ordinul Armatei şi nu răspunde nimic, poate
că ar fi fost cazul ca să facă ceeace făcuse Mareşalul
Foch, care în calitate de gl. comandant al Arm. IX-a
în ziua die 8/IX pe timpul bătăliei dela Marna, când centrul
său fusese rupt la Mondement, iar dreapta sa împinsă înapoi
dela La Fere-Champenoise, când deci i se impunea re
tragerea, el raportează generalissimului: „împins puternic
pe dreapta, centrul meu a cedat, imposibil să mă\ mişc; si
tuaţia excelentă; atac". Ce frumuseţe?
Dar un asemenea răspuns nu este decât rezultatul educa
ţiunei din timp de pace, este şcoala disciplinei active, a
capului sus şi a şirei spinărei drepte. Dacă la noi, un.ge
neral ar fi făcut un raport ca al g-lului Foch, cred că era
declarat nebun, era legat şi închis repede' la Mărcuţa.
Dece Arm. I-a nu dă crezământ celor raportate de C.
I Arm. la 10 şi 11/IX.
Dece ia măsuri tardive şi necomplete tocmai la 13/IX?
Dece dă ordinul menţionat mai sus?
Este evident că Comandamentul Armatei I-a greşise; a-
cest lucru va aduce retragerea C. I A., dar întoarcerea de fapt
102
era mai puţin periculoasă ca retragerea. G-lul Culcer uitase

principiul că, cine întoarce este întors. Ce ar fi fost dlacă
Armata nu şi-ar fi angajat toate rezervele la Jiu şi dacă
cu ele dădea la 13/IX repezi lovituri dela Sud unităţilor al
pine ce ajunsese pe VI. Oltului? Ce ar fi devenit aceste
unităţi? Ce ar fi fost dacă g-lul Popovici ar fi fost lăsat
în pace să-şi caute de treabă cu faţa la Nord? Arm. Il-a
(dacă ar fi fost împinsă spre Vest la 12/IX ar fi sosit la
Sibiu înainte ca C. 1 Arm., să fie aruncat în munţi. Care era
rezultatul final?
Rezultatul era cu totul altul, dar pentru aceasta trebue nu
numai cultura militară; trebue puterea morală de a-ţi lua
răspunderea.
E chestie de caracter şi de iniţiativă, care lipseşte
necontenit şefilor noştri, fiindcă din timp de pace au fost
educaţi a primi şi aştepta ordine, iar când vre-unul făcea
act de iniţiativă, i s'a dat la cap, sub motiv că e prea per
sonal; nu s'au tolerat nici chiar ofiţerii cari căutau să în
ţeleagă un ordin; s'a inspirat tot timpul ofiţerilor noştri
frica ideei personale şi s'a cultivat numai ideea primită de
sus, tocindu-se astfel curajul răspunderei, adică curajul moral;
s'aBCU Clujdisciplina
insuflat / Central University
pasivă,, Library oricărei
care este negaţiunea Cluj
personalităţi cugetătoare.
Şefii noştri de orice grad, aproape în majoritatea lor,
deşi dădeau ordine lipsite de realităţi şi neclare ţineau
totuşi spânzurată sabia lui Damocles deasupra capetelor
subalternilor lor; ameninţarea cu „luarea comenzii" şi „curtea
marţială" era curentă în gura şefilor. Cu asemeni ameninţări
se intimidau subalternii; de aci a urmat groaza de răspun
dere, din care au decurs absolut toate relele.
E trist ceeace spun, dar e adevărat! In răsboiu se
culege numai ceeace se seamănă în timp de pace.
Sunt multe, foarte multe exemple istorice, când ordine
date dela distanţă nu au putut fi executate în realitate; astfel
în bătăjlia dela Woerth ia 6/VIII/1870, g-lul Kirchbach pri
mise ordin formal dela Prinţul Regal al Prusiei, să se
retragă. Generalul Kirchbach îşi dădea seamă că dacă se va
retrage, ziua de 6 August va deveni un insucces; ei stă pe
loc fiindcă era conştient că nu trebue să execute un ordin
care era în contrazicere cu situaţia, g-lul Kirchbach îşi dădea
seama de situaţia reală, avea încredere în propria lui ju
decată, în voinţa şi caracterul lui, pentru a lucra pe propria
lui răspundere, făcând actul de iniţiativă atât de dătător de
bune rezultate. r ,
103
Relativ la această chestiune, Jomini în Tratatul asupra

artei răsboiului spune: „calităţile cele mai esenţiale pentru
un general sunt totdeauna: un mare caracter sau curajul
moral care conduce la mari rezoluţiuni; apoi, sângele rece
sau curajul fizic care domină pericolele. Ştiinţa nu apare
decât în linia a treia.."..
CUI o aşa erjucaţiune militară, multe, foarte multe greşeli
ar, fi fost înlăturate şi multe sacrificii în vieţi tineri romaneşti
ar fi fost cruţate.
La ora 19,30 C. I Arm. primi un nou ordin dela Arm.
I-a prin care se dispunea:
„Că profitând de un moment de linişte pe front sau in cursul
nopţei, să se restrângă frontul, sprijinindu-1 pe localităţile de
dinapoia lui; să se acopere legătura cu Armata I l - a pe VI.
Oltului spre Făgăraş; s ă se întărească batalionul care luptă la
Panta a maiorului Lăzărescu, pentru a ataca şi ameninţa r e
tragerea inimicului dela Robul, care urma să fie atacat şi de
trupe trimise în ajutor".
Acum la 13/IX Armata aprobă o restrângere de front»
care s'ar fi putut face cu 2—3 zile mai înainte, în condi-
ţiuni mai bune şi mai sigure; acum era prea târziu; căci
inimicul avea şi el cuvântul lui de spus.
BCU Clujzilei
Concluzia / Central University
pentru g-lul Popovici Library Cluj
este că inimicul
caută să strângă cleştele în jurul C. I Arm. şi să-i tae linia
de retragere: G-lul Popovici ia contra măsuri pe front şi,
die degajarea spatelui. Probleme grele de rezolvat atunci
când tunul, mitraliera şi arma bat necontenit din toate părţile
şi când nici un ajutor nu-ţi vine de nicăeri. In acest mo
ment g-lul Popovici (părăsit d> M. C. Gl. şi de Armată)
avea desigur înaintea retragerei sale, simţimântul că este
înfrânt, acest simţimânt cuprinde fără excepţie pe toţi ge
neralii, înainte da a se pune în retragere. Dar g-lul Popo
vici încă spera în sosirea Arm. Il-a.
Concluzia zilei pentru g-lul Falkenhayn nu era satisfăcă
toare, căci la Jiu lucrurile nu mergeau bine, iar la Sibiu C.
39 Rez. nu înaintase decât puţin cu Div. 187 I.; mai mult
încă, el nu ştia mersul operaţiunei Corpului Alpin cu care
pierduse legătura. G-lul Falkenhayn era cu drept cuvânt în-
grijat asupra operaţiunei Corpului Alpin în afară că opera
ţiunile în m u n ţ i sunt caracterizate prin încetineala lor. El
uitase o observaţie p e care Napoleon o făcuse în memoriile
sale: „este o greşală a opera cu coloane îndepărtate unele
de altele şi fără comunicaţie. Coloanele detaşate nu au or
dine decât pentru prima zi; operaţiile pentru ziua doua
depinde de ceeace s'a întâmplat coloanei principale; ea sau
pierde timpul aşteptând ordine, sau lucrează la întâmplare".
In ultima ipoteză se pusese Corpul Alpin, căci nici el nu
ştia ce se întâmplă cu C. 39 Arm.
Dar un mare pericol ameninţa pe g-lul Falkenhayn, anume
Arm. Il-a rom. care ar fi putut interveni; acest pericol
era numai imaginar, căci M. C. Gl. român nici la 13/IX
nu aprecia că Arm. Il-a rom. trebue împinsă spre Sibiu.
Era de cel mai mare interes ca g-lul Falkenhayn, să gră
bească cât mai mult decisiva dela Sibiu; el era un prea bun
general, ca să nu-şi dea seama, că trebuie să profite repede
de greşala în care căzuse inimicul. In acest scop G-lul Fal
kenhayn dă la 13/IX ora 19, Ord. Oper. No. 134:
„1. D e astăzi dim. părţi din Corpul Alpin închid Pasul Turnu
Roşu. Părţi din Corpul de Cavalerie Schmettow înaintând spre
Vest şi Sud, au ajuns la Sărata. încercuirea inimicului este deci
completă. In trenurile sale aflate la eşirea de Nord, a Pasului
Turnu Roşu a domnit dezordine în după amiază.
Trebue comptat pe o dezesperată încercare de rupere ce o va
face inimicul în timpul nopţei.
2. însărcinarea Corpului Alpin rămâne: împedicarea retra-
gerei inimicului spre Sud şi apărarea contra forţelor inimicului
dinspre Sud.
3. In zorii zilei de 14/IX toate celelalte părţi fără nici o consi
deraţie şi fără a aştepta pe vecin, vor împinge spre direcţiile de
atac ordonate pentru a completa sdrobirea inimicului.
4. Corpul de Cav. Schmettow va întări cu toate mijloacele grupa
împinsă spre Vest, ţinând seama de asigurarea retragerei sale".
G-Iul Falkenhayn crede că va putea înfrânge mai repede
puterea de rezistenţă a C. I Arm. dacă ar avea un ajutor
efectiv din partea Arm. I-a A-U, de aceea în noaptea de
14/IX ora 1,20 cere Armatei I-a cu No. 137:
„Rog să s e trimită din Div. 89 I, cu calea ferată 1 Reg.
Inf. şi 1 Reg. Art. dacă este posibil cu obuziere de câmp peste
Copşa Mică la Ocna Sibiului ( N . Sibiu), la dispoziţia mea".
A doua zi Arm. I-a A-U face cunoscut g-lui Falkenhayn cu
No. 1554 că:
„Azi ora 11 au pleca|t 3 baterii de obuziere de câmp şi Reg.
8 Landw. cu calea ferată dela Sighişoara la Ocna Sibiului".
C. 39 Rez. continuă ofensiva cu începere din zorii zilei,

pronunţând contra Div. 23-a două atacuri: unul dat de Div.
105
187 pe direcţia Poplaca-Răşinari, şi altul dat de Div. 51

Hv. spre D. Obrejei. Amândouă atacurile au fost respinse
de Brg. 3-a. i
Spre amiază Div. 187 I. după o bună pregătire de arti
lerie ajunge cu stânga în sectorul Trink-Bach. D. Cioara
fiind părăsit de Brg. 3 I. este ocupat de dreapta Div. 187
I., care ia şi Valare, înaintând spre Onceşti-1714 (unde
acţiona şi unităţi de ale Corpului Alpin). Frontul Div. 187
1. atinsese 12 km.
La dreapta Div. 187 I. se formase din btl. 1 vân. bv.,
btl., 10 V. rez. (aduse din VI. Jiului), 1 btr. munte, un
detaşament sub lt-col. Paulus cu însărcinarea: „să tae re
tragerea trupelor inimice care se vor retrage dela Răşinar
şi Sadu spre {Sud, cum să înlesnească înaintarea aripei drepte
a Div. 187 I". O parte (btl. 10 V. rez. şi btr.) din acest
detaşament s'a dus în această zi dela Orlat la Păltiniş (Hohe
Rinne)i, a doua zi (15/IX) a sosit aci şi restul. Btl. 10 V.
rez trimisese în seara de 14/IX, 2 cp. la Onceşti.
La stânga Div. 187 I., acţiona Div. 51 Hv. care la prânz
ajunge la Trink Bach şi atacă Şelimbăr, ce era ocupat dle R.
44 I.BCUrom. Cluj
(aflat / laCentral
dreapta University Library
Div. 23-a), aceasta Cluj
nu rezistă
bombardamentului violent al artileriei inimice depe Gregor
Berg, înaintărei Div. 51 Hv. şi unei coloane din Div. 76 I„
şi se retrage spre Sud! către Moh.
Brg. 3-a Inf. ce rezista încă pe poziţia din ajun, începe
însă, conform ordinului primit, a se retrage pe poziţia dela
Gotzenberg-Cisnădioara-Cisnădia.
Pela ora 19 pe când! col. Moşoiu Cd. Brg. se găsia cu 2
comp. în Cisnădioara cu alţi ofiţeri (maior Constantinescu
Banciu şi lt. Popescu), un btl. inimic ce se strecurase depe
p . Sturzului a intrat în coloana de marş în Cisnădioara; se
auzeau chiar comenzi germane. In momentul când capul
coloanei a ajuns în piaţa din Cisnădioara, a fost primit cu
un foc foarte viu de armă şi mitraliere; jumătate din efectivul
unitate! a căzut, restul a fugit.
Prin retragerea depe D. Bucata a R. 44 I. aflat la dreapta
Div. 23-a, rămăsese un gol între această Div. şi Div. 13-a;
pentru asturjarea acestui gol, g-lul Popovici dădu or
din Div. 13-a ca să-1 astupe cu un regiment. Co
mandam. Div. 13-a însărcinează R. 72 I. col Prassa (ce era
stânga Div. 13) cu aceasta, dar acest regiment nu â putut
executa ordinul; fiind atacat şi ne fiind susţinut de artile
rie care era redusă la tăcere, se retrage spre Păd. Bradu,
unde se reconstitue, inimicul însă nu profită de golul rămas.
Div. 13-a a fost bombardată de R. 58 Art. din D. 76 R...
106
pe stânga ei şi anume asupra D. Bucata 513 şi înălţimei

Auf der Hohe (540), cum şi de artileria Div. 3-a Cav.
dinspre Glimboca şi Sărata spre punctele Sacadate (R. 2
I.) şi Avrig (Brg. 1 C ) .
Div. 13-a rezistă şi la atacurile date de Div. 76 I. asupra
D. Bucata 513, pe care Ia un moment dat îl pierde, dar
prin contra atac îl reia. Pierde însă înălţimea Auf der
Hohe (540), pe care se aşeză 1 btr./R. 58 Art.
Către seară, divizia se retrage pe marginea pădurei
Schwarzerwald depe stânga Par. Haar (Sud Hermany), în
legătură cu dreapta Div. 23, care ocupa frontul Cisnădioara-
Cisnădia-Nord Vesteny, apoi stânga Par. Haar.
S'a hotărât un contra atac pentru reluarea cotei 540, Reg.
72 I. singura trupă disponibilă, contra atacă slab, e res
pinsă şi se retrage pe vechea poziţie depe liziera Păd.
Schwarzer B. şi pe VI. Glodului; un alt contra atac încercat
spre seară de R. 47 I. şi R. 72 I. nu a reuşit, căci acum
trupa R. 47 I. a fugit în pădure părăsind pe ofiţeri.
Brg. 1 Căi. care ocupa sectorul Avrig-Gruiurile a fost
BCU
grea deCluj 150 /care
Central
trăgea University Library Cluj
bombardată toată ziua de artil. germ. mai cu seamă de artil.
dela V. de Sărata.
Corpul 39 Rez. ocupă seara cu:
Div. 187 I. Cisnădioara,
Div. 51 Hv. dealurile din faţa Cisnădiei şi pe liziera
S. a Şelimbărului.
Div. 76 Tiez. linia Şelimbăr-Hermany.
Corpul Alpin trimite două detaşamente spre Onceşti (aci
acţiona şi dreapta Div. 187 I.), în scop de a cădea în
stânga şi în spatele C. I Arm.
Cu ajutorul dreptei Div. 187 I. Onceştii e ocupat dimi
neaţa; prin aceasta, situaţia stângei Div. 23-a devenea foarte
grea.
Detaşamentul lt-col. Seyboltstorff primind ştiri că cava
leria română se mişcă spre Arpaşul de sus şi infanterie
spre Uţa de sus, ia următoarele măsuri: trimite 1 esc./R.
5 Cav. uş. la Scorei, 1 esc./R. 7 Hus. A-U. pe înălţimea
dela Sud Est Sărata, iar bateria de 105 o aşază la Nord
dle Noul român (pe dreapta Oltului), în scop de a bate
valea dintre Olt şi munţi.
La Jiu situaţia ,nu era bună pentru G-lul v. Busse. Bata
lioanele germane fuseseră respinse; ele părăsiseră şi Petro
şanii, fiind urmărite de unităţile române; s'au putut opri
pe înălţimea 1003 dela Nord de Petroşani, făcând legătura
cu stânga Brg. 144 'A-U, aflată pe înălţimile dela Obo-
107
roca pânăla Tulisa. G-lul v. Busse spera că va rezista pe

această poziţie.
In Valea Oltului lucrurile nu mergeau tocmai bine pen
tru Corpul Alpin, căci:
' Btl. 10 V. care ocupase de dimineaţă cu cp 2-a satul
Turnu Roşu, făcând şi o baricadă la eşirea de Nord a
satului e nevoit a se retrage pe înălţimea dela NV. de sat,
iar op. 2-a părăseşte baricada, se retrage la V. dar ţine
baricada sub foc.
Cp. 9/R. G. Bv. dela Râu Vadului e respinsă de unităţi
române;
Btl. III/R. G. Bv. şi cp. 2/btl. I ţin încă pasul cu focuri
de armă şi mitraliere.
Un atac român făcut spre Murgaşu este respins de o
companie din btl. II/R. Gardă bav.
Corpul Alpin nu reuşeşte a pune stăpânire pe linia de
comunicaţie a Corpului I Arm.
Dela flancul stâng al Arm. IX-a, g-lul Schmettow ra
portează că are impresiunea că Arm. Ha- română începe să
înainteze spre Vest.
deBCU Clujde/ Central University Library

dealCluj
In zorii zilei de 14/IX Brg. 2 Căi. înaintează prin Vistea
Jos, Vistea Sus spre Uţa de Sus şi pădurile Ar-
paşul de Sus. G-lul Schmettow trimite in întâmpinarea Brg.
2 Căi., R. 18 Hs. (format din 3 esc.) cu o btr. de obuz.
uşoare prin Cârtişoara, cu faţa spre Est. Brg. 2 Căi. se re
trage fără luptă, dând peste compania de biciclişti ce o în
soţea şi stricându-i majoritatea bicicletelor.
Divi. 1 Cav. A-U, a stat pe dreapta Oltului, pe linia Olah
Ujfalu-Rukor B. 668, apoi spre Buchhorn B. 667-Windmuh)
B. 699-N. E. Nagy-Sink (Br. 6 Cav.).
Pela ora 14,30 C. I. Arm. primi o comunicare a Arm.
Il-a că:
„In baza ordinului M. C. Gl. Arm. Il-a, pentru a degaja
Corpul de Olt, va înainta şi ataca chiar astăzi spre a ajunge
pe linia Hortobagyyfalva-Hagen (Cornăţel)".
Faţă cu această comunicare, G-lul Popovici Cd. C. I
Arm. dădu ordin Div. 23-a:
„De a pivota pe dreapta, retrăgându-şi stânga ca să se g ă
sească cu frontul paralel cu Pâr. Cibinul".
Iar Div. 13-a îi dădu ordin:
,,De a sta pe loc, de a acopari spatele Div. 23-a şi a-i
susţine retragerea".
Acest ordin evidenţiază că g-lul Popovici luase încă din
seara de 14/IX măsurile de principiu în vederea retragerei.
Ordinul ce dăduse era deci un ordin pregătitor de retragere.
108
G-lul Popovici nu putea da în această zi un ordin formal

de retragere, pentru că ar fi fost un non sens, dacă se ţine
seamă că i se comunicase:
1. Că i se trimite 5 btl. în ajutor, că ele vor debarca
în gara Brezoiu;
2. Că s'a dat ordin Arm. Il-a ca să înainteze şi atace
1
spre Vest.
G-lul Popovici a înfrânat deci simţimântul retragerei,
care pusese stăpânire pe toţi ceilalţi.
Am spus anterior, că Corpul Alpin executa o mişcare
dela Onceşti în spatele Div. 23-a; pentru a-i face faţă,
Cd. C. I Arm. dădu ordin R. 1 Gr.:
„Să intre în acţiune şi să atace fracţiunile inimice care 's'au
introdus în spatele aripei stângi a Diviziei 23".
In această zi, către ora 17,30, sosesc la Comandam. C-lui
I Arm., maiorul Maxim şi locot. Rozin trimişi de către Arm.
Il-a pela Nordul :Munţilor Făgăraş, ca să aducă un ordin al
M. C Gl. ,dat la 13/IX ora 16,30, care nu a putut fi trimis
prin ţară, pentrucă liniile telegrafice şi telefonice erau tăiate
de inimicul ce ajunsese pe linia Oltului (între Turnu Roşu
BCU Cluj Acest
şi Câineni). / Central University
ordin adresat Library
prin Arm. Il-a şi Cluj
adus cu
mari greutăţi de către cei doui ofiţeri, cari au trecut prin
liniile inimice, suna:
„Armata I - a a raportat că două regimente de infanterie cu
artilerie venite din Vosgi, au tăiat calea ferată la Răul Vadului,
că ocupă Muntele Robul şi că Armata I-a ocupă defileul C ă -
limăneşti cu 5 batalioane; să se comunice toate acestea Corpului
I Armată la Tâlmaci şi s ă i se dea ordin să atace spre Sud".
La 14/IX când Cd. C. I Arm. primea acest ordin, el ştia
deja încă dela 7/IX ce se petrece în spatele Corpului şl
luase la timp măsurile pe care le-a crezut oportune.
Lupta pe frontul C-lui de Arm. a continuat până seara.
Div. 23-a 'ocupă poziţiile ordonate, iar Div. 13-a pierde
teren din cauză că R. 44 I. (Div. 23) pierde poziţia depe
D. Bucata, iar R. 72 I. (Div. 13) pierde poziţia depe
Auf der Hohe (cota 540) astfel că se pierde şi legătura
dintre ambele divizii.
Div. 13-a raportase că:
„Dela Sărata (Est de Porumbace), inimicul bombardează cu
tunuri de calibru mare poziţia dela Avrig, iar dela Glimboca,
bombardează poziţia dela Sacadate";
„Trupe de infanterie şi cavalerie ocupă amândouă maluri
ale Oltului între Glimboca şi Porumbace".
Deci C. I Arm. era strâns şi pe dreapta, salvarea in
această parte pulea veni numai dela Arm. Il-a. Dar acea-
109
stă Armată reuşi-va ea să înfrângă rezistenţa inimicului?

Reuşi-va ea să ajungă la timp? Iată întrebări pe care
Cd. C. I Arm. trebuia să şi le facă şi desigur că şi,le
făcea, căci iar fi fost imposibil ca să nu creadă ca Ah
C. Gl. a împins deja spre Vest Armata Il-a. Iar grija
lui nu era numai pe dreapta, căci şi stânga îi dădea oca-
ziune să se întrebe: dacă nu cumva inimicul, va reuşi
să-i taie definitiv linia de comunicaţie spre Sud prin VI.
Oltului? Dacă ajutorul promis de 5 btl. ce trebue să atace
dela Sud spre Mt. Robu şi Mt. Murgaşu va avea vre-un
efect?
Dar aşa cum era frontul C-lui I Arm., era foarte de
fectuos şi anume:
Div. 23 dela S. Cisnădioara-S. Cisnădia-N. Vesteng,
apoi spre N. E. în lungul Pâr. Haar până în dreptul Dea
lului Curmătura.
Div. 13 de aci tot spre N. E. în lungul Pâr. Haar-
N. Schwarzer B.-Piscul Dărâmat-D. Chirnogului-Sacadat,
până la Avrig.
Brg. 1 Căi. dela Avrig până în munţii Făgăraşului,.
Div. 13 forma deci un intrând mare spre inimic, care
în BCU Cluj / Central
consideraţia retragerei University
ce urma să seLibrary Cluj
facă spre SV.
către defileul Oltului, era un adevărat pericol; de aceea
g-lul Popovici Cd. C. I. Arm., dispune ca Div. 13, să
se retragă chiar în cursul nopţei pe linia Vesteng (unde
să vie şi flancul drept al Div. 23)-D. Cărbunarii-Kuhberg-
Racoviţa-Vl. Lupului.
G-lul Popovici dădu instrucţiuni pentru gruparea din
vreme a trenurilor şi coloanelor:
„fi. Div. 13-a şi Brg). 1 Căi. la gara Porceşti;
fl Div. 23-a la Sud d e fabrica de cherestea;
?
A Corpului de Armată la Sud de Ta'.maci". -
La 14/IX Arm. I-a raporta M. C. Gl. următoarele:
„Primit dela general Popovici o scrisoare prin aeroplan. Eri
Corpul s'a menţinut pe poziţiile sale; astă noapte a fost o
mică panică în convoiuri. Azi luptă foarte înverşunată; la 12.20
a. mL inimicul a început să pătrundă între cele două divizii.
1
Armata I l - a nu a stabilit ni:i măcar legătura cu C. I Arm ,
deşi acesta a trimis în nenumărate rânduri detaşamente ca să
facă această legătură. Este urgent necesar ca Armata I l - a să
vină cât mai curând în ajutorul Corpului I Armată. Am t e l e
fonat ta acest sens la ora 4.30 p. m. maiorului Rosetti. Comunicaţi
Dvs. pe orice cale şi cât mai urgent generalu'ui Popovici că-i vin
ajutoare şi trebue să reziste, retrăgându-se treptat către Armata
110
I l - a . Aeroplanul venit cu scrisoarea nu se poate întoarce înapoi".

Această telegramă evidenţia, că Arm. I-a pierduse
orice legătură cu C. I. Arm., cu care nu mai putea co
munica în nici un chip, calea ferată, telegrafică şi tele
fonică erau tăiate. Dar mai era aeroplan? Ce putea face
Al. C. GL?
„Aeroplanul venit cu scrisoarea nu se mai poate în
toarce". De ce?
Dar ceeace este curios, este că: „C. I. Arm. să se re
tragă către Arm. II-a". Cum către Arm. Il-a? Poate? Şi
dece către Arm. Il-a? Ca să lase VI. Oltului liberă? Re
tragerea către linia de comunicaţie, da. Dar retragerea
excentrică nu mai era posibilă şi nici nu trebuia să se
facă, căci lăsa Oltenia descoperită.
Tot în ziua de 14/IX ora 5,25 p. m. Arm. I-a rapor
tează M. C. GL:
„Din cauză că Armata I l - a va interveni prea târziu, este
probabil că C. I A. va descoperi defileul Oltului.
Pentru a face faţă la această situaţie, este urgent necesar
să se trimită o unitate mai mare care să apere debuşeurile
dela Câineni şi Titeşti, pe unde inimicul va putea pătrunde în
ţară.
Detaşamentul gl. Praporgescu este prea slab pentru a putea
îndeplini cu succes această misiune".
Acest raport al Arm. I-a este foarte curios:
1. Trebue să se ţină seamă „că el este făcut în ziua de
14/IX ora 5,25 p. m. când Arm. Il-a în urma ordinului
dat de M. C. Gl. de abia începuse mişcarea spre Vest,
în ajutorul C. I. Arm., deci chiar din acel moment Arm.
I-a nu mai punea nici o speranţă că C. I. Arm. va putea
rezista „din cauză că Arm. Il-a va interveni prea târziu".
2. Pentru ca Arm. Il-a să fi putut interveni la timp,
trebuia ca C. I Arm. să reziste pe frontul p e . care era,
sau pe pantele de Nord ale Carpaţilor. Dar Arm. I-a nu
numai că nu se gândeşte la acest lucru, ci spune căi
„C. I. Arm. va descoperi defileul Oltului". Cum era po
sibil acest lucru? C. I. Arm. era cu spatele spre defileul
Oltului, el într'acolo trebuia să se retragă, iar nu spre
Arm. Il-a, căci în acest caz nu numai că s'ar fi retras
spre un flanc şi in adevăr că descoperea defileul Oltului,
ceeace ar fi fost o greşală de neertat, dară s'ar fi vârît
între Olt şi impracticabilii munţi ai Făgăraşului.
111
3. Că Armata e lipsită de orice mijloace de a ajuta

C. L Arm., căci disponibilul îl consumase la Jiu.
4. Cere noui ajutoare pentru debuşeurile dela Câineni
şi Titeşti.
5. Nu are nici o încredere în acţiunea detaşamentului
gl. Praporgescu, din cauză că era „prea slab".
G-lui Praporgescu cd. Div. 20-a este chemat la 13 IX
dela Corabia la Craiova, unde i se comunică ca să plece
la gara Lotru, pentru a lua comanda „Detaşamentului Lotru"
care se va constitui acolo cu misiunea:
,,Dc a respinge forţele inimice, cari au interceptat defileul
Oltului la Osp. Lunci şi a ocupat D. Robul, cu intenţia de a
tăia comunicaţia cu zona interioară a C. I flrm.^ care se găsea
în zona Sud Sibiu şi împrejurimi".
La 14/IX, Arm. I-a dă g-lui Praporgescu un nou ordin
operativ: 1 '
,,Primul obiectiv al detaşamentului Dv. trebue să fie îndepăr
tarea inimicului dela linia ferată a Oltului; aceasta o puteţi o b
ţine prin cucerirea înălţimilor care comandă această linie f e
rată dinspre Vest; Vf. Râgla—Vf. Gorganului, D. Vladului. R-
ceste puncte vă vor servi ca bază pentru ofensiva şi opera
ţiunile ce veţi întreprinde, după cum veţi judeca situaţia".
Acest ordin deşi just în principiile lui; era dat tardiv,
el trebuia dat cel mai târziu la 12/IX.
La 14/IX situaţia era următoarea (Crochiul 11):
Forţele inimice ocupaseră: D. Robul-Osp. Lunci şi partea
nordică a satului Câineni de Vâlcea.
Trupe române se găseau:
2 comp. R. 5 V.; 1 btr. ob. uşoare, la Câinenii de
Vâlcea, sub comanda lt-col Popescu Toma (sub şeful de
Stat Major al C-lui I Arm.) ce se întorcea dela Craiova
spre. Sibiu şi găsise defileul închis;
1: cp. R. 5 V. pe VI. Călineştilor; 1 cp. R. 5 V. 1
btr. ob. uşoare, la Brezoiu.
In cursul zilei de 14 IX au mai sosit: în gara Lotru
btl. I. R. 81 I., IV R. 66 şi IV/58 sub lt-col. Cristea
Cd. R. 81 I., cum şi
btl. miliţii Dolj sub maior de rezervă de cav. Brăi-
loiu şi
btl. IV/R. 3 I. sub maior Răduleanu.
Pe dată ce batalioanele au sosit în gara Lotru, li s'au
dat ordine de operaţie cu No. 1-13 din 14/IX:
„1. Trupe inimice au ocupat D. Robul şi Osp. Lunci;
2. Trupe de ale noastre: 2 comp. şi o btr. de obuziere 105
m/m la Câinenii de Vâlcea;
112
0 comp. R. 5 V. ş i o btr. de 105 m/m la Brezoiu,' cu

patrule pe văile P. Vasilatului şi P. Păscoaei:
1 btl. şi o btr. munte pe VI. Sadului.
5. Pentru respingerea inimicului care caută a tăia comu
nicaţia cu interiorul tarei a Corpului I Armată, ordon:
a) Btl. 1/81 I, sub comanda maiorului Iorgulescu, se va
pune în marş din gara Lotru spre VI. Călineşti-Stâna Murgaşului,
D. Robului-Piatra Chircului, spre a respinge trupele inimice ce
va' întâlni;
b) Btl. IV/66 I. sub comanda maiorului Victorian, va înainta
pe VI. Păscoaei, spre a cădea în spatele inimicului depe D ,
Robul, pela VI. Forgaciul-Vf. Chircul.
Pentru înlesnirea marşului, acest batalion se va transporta cu
C. F. a societăţii Lotru;
c ) Bti. Mii. Dolj sub maior Brăiloiu va înainta pe VI. Vasi-
latul prin Pietrosul-D. |Robul-D. Piatra Chircului şi va res
pinge trupele inimice ce ar întâlni pe această direcţiune:
d) Btl. IV/R. 58 sub maior Costescu va merge cu trenul până
la Gara Câineni, unde va debarca şi se va pune sub ordinele
lt.-col. Popescu Toma, pentru ca împreună cu trupele dela Câineni,
să respingă forţele duşmane dela Osp. Lunci şt Câineni;

e) Comp. R. 5 V. dela Brezoiu, va înainta până la Voineasa^
pe care o va ocupa până la sosirea btl. IV/R. 3 I. cu cărei va
merge apoi împreună pe VI. Turturelelor spre Vf. Buceciului,
a respinge inimicul semnalat pe Vf. Dobrunului şi Vf. Buceciul;
f) Comp. R. 5 V. dela VI. Călineştilor va merge la Câineni de
Vâlcea spre a se întruni cu celelalte 2 companii de acolo".
La 14/IX, imediat ce trupele debarcau, primeau ordi
nele şi erau pusse în marş.
Btl. I/R. 81 I. a ocupat Vf. Râgla.
Companiile de vânători şi bateria de obuziere, după
ce au respins cp. 11 din Rgt. G. Bv. din Câineni şi a silit-o
să se retragă pe înălţimea dela V. de Câineni, primită
fiind în retragere de cp. 12-a, a atacat forţele inimice
din partea V. şi N. a satului Câineni, însă până în seara
zilei de 14/IX, lupta a rămas nehotărâtă în acest loc.
In seara zilei de 14/IX Arm. Il-a începu mişcarea spre
Vest (a se vedea operaţiile Armatei II).
Concluzia zilei de 14/IX pentru C. I. Arm. nu era bună
de loc; diviziile sale sunt aruncate înapoi, spatele tăiat,
coloanele şi trenurile amestecate.
Ca să se vadă care era simţimântul ce domnea la Comand.
Arm. I-a rom., iată raportul pe care această Arm. îl făcea
M. C. Gl. în ziua de 14/IX, ora 5,25 p. m.:
„Din cauză că Armata Il-a va interveni prea târziu, este
113
probabil c ă Corpujl I Armată va descoperi defileul Oltului. Pentru

a face faţă la această situaţie, este urgent necesar să şe tri
mită o unitate mai mare, care să apere debuşeurile dela Câineni
şi Titeşti, pe unde inimicul va putea pătrunde în {ară. Detaşa-'
mentul g-lului Praporgescu este prea slab pentru a putea înde
plini cu succes această misiune".
Cum putea să descopere C. I Arm. defileul, el trebuea să
se retragă spre defileu. Da, ar fi descoperit defileul, ceeace
ar fi fost o greşală, dacă C. I Arm, s'ar fi retras către
Arm. I l - a ; în acest caz, defileul era liber. G-lul Po
povici nu putea să se îndrepte către Arm. Il-a. Dar dacă
ar fi putut, ar fi fost bine? Hotărît nu?
Două principii predomină alegerea direcţiei de retra
gere: să acopere o regiune direct sau indirect şi să păs
treze pentru defensivă cea mai mare întindere de teren
posibilă, să se înlesnească o întoarcere ofensivă într'o di
recţie decisivă. Numai retragerea către defileul Oltului răs
pundea acestor principii.
Dar nici situaţia la Arm. IX-a, cu tot succesul avut, nu
era de invidiat.
Corpul 39 Rez. ajunsese în seara de 14/IX cu dreapta
spre Onceşti-Ghihan, apoi prin Cisnădioara-Cisnădia-S. Şe-
BCU Cluj (Hermany)
limbăr-Caşolţ / CentralpeUniversity
malul de N. Library
al Pâr. Cluj
Haar.
Aşadar după o luptă de două zile, C. 39 R. de abia împinsese
stânga C. I. Arm. cu 12 km. pe când asupra aripei drepte
acţiunea nu avusese decât un rezultat slab.
Situaţia Corpului Alpin devenea critică, căci o parte
din el era desfăşurat în munţi şi lupta cu faţa la E. şi
S. iar o parte era la Onceşti şi luptă cu faţa la N. (în spa
tele Div., 23). Putea-va Corpul Alpin să facă faţă ata
curilor dela S.? A tăiat el cu adevărat comunicaţia prin
Valea Oltului? Dacă nu, atunci cum şi cu ce se va putea
face faţă Arm. Il-a române? Cum se va dobândi decisiva?
Iată probleme la care g-lul Falkenhayn trebuia nu numai
să se gândească, ci şi să le rezolve. Corpului Alpin cu care
pierduse legătura nu-i poate da absolut nici un ajutor.
El cere Comand. Super. Germ. de a interveni, pentru a i
se pune întreaga Div.. 89 I. la dispoziţie la Henndorf şi
Iakobsdof; ca urmare a acestei cereri Cd. Super. A-U dădu
Arm. I-a A-U ord. No. 31.142 din 14/IX că:
„După terminarea cu inimicul dela Sibiu, pentru continuarea
operaţiunilor în direcţia Făgăraş se pune şi restul Div. 89 I.
la dispoziţia flrm. I X - a " .
In situaţia dela Sibiu singurul lucru pe care g-lul Fal
kenhayn avea de făcut era să ordone Corp. 39 Rez. să
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial, Voi. II, 8
114
a c ţ i o n e z e m a i puternic; de aceea g-lul Falkenhayn ordonă:

„Corpul 39 Rez. va ataca în zorii zilei de 15 Septembrie cu
vigoare pe întregul front, Acest Corp va întări Corpul de Cava
lerie cu câteva companii luate din stânga sa, chiar în cursul
noptei.
Corpul de Cavalerie va urmări însărcinarea primită, Div. 3
Cav. având trei regimente în spaţiul dintre Olt şi Munţii F ă g ă
raş la Porumbăcelui, Cetatea şi Cărtişoara. Div. 1 Cav. asigura
înălţimile dela Olah-Ujfalu (Nou Român)-Rukkor Berg (NV. de
Sinea Mică) până la Windmiihlberg (E. şi N E . de Şinca Mare).
Legătura cu Arm. I - a A-U se face prin unităţi date de Div. 71 I.
Div. 89 I. va continua marşul prin Seghişoara-spre Henndorf
şi Iakobsdorf, unde se va găsi la 15 Septembrie".
Div. 89 I. s'a pus în marş dela Sighişoara spre Iaco-
beni (Iakobsdorf) în două coloane.
G-lul Falkenhayn rugă pe g-lul Arz Comand. Arm.
I-a A-U:
„Să nu mai retragă dreapta Armatei sale, ea să stea pe loc
şi să nu urmezze mişcarea de retragere a centrului şi stângei sale.
Numai la nevoie va retrage dreapta, dar încet şi în legătură cu
Armata i X - a " . t
Se observă la Armata română o lipsă de coordonare
BCU ClujArmatelor
în acţiunea / CentralI şiUniversity
II; invers la Library
Armatele Cluj
austro-
germane, la care se constată o mare unitate de acţiune.
G-lul Falkenhayn cu toate că şi în ziua doua nu era
încă în clar asupra situaţiei, vedea bine că C. I. Arm.
rom., rezistă, da contra atacuri parţiale, că cedează terenul
şi se retrage încet, dar atacurile C. 39 Rez. nu găseau
massa C. I Arm., pe de altă parte g-lul Falkenhayn nu
cunoştea nici situaţia Corpului Alpin, totuşi el văzând lipsg
de unitate în conducerea Armatelor române, simte bine
că C. I. Arm. nu e ajutat de nicăieri (nici dela Sud d'e
Arm. I. nici dela Est de M. C. Gl.) atunci şi pentru ziua
treia el „fără a mai aştepta date clare şi precise" îşi ur
mează cu hotărîre planul, în dorinţa de a obţine decisiva;,
dar după cum zice singur „pe altă cale" decât acea pe
care urmase până atunci. Din ordinul lui Falkenhayn ară
tat mai sus, se deduce:
1. că împinge ofensiva Corpului 39 Rez. spre Sud spre
„a ataca cu vigoare pe întregul front".
2. întăreşte defensiva Corpului de Cavalerie, spre a-i apăra
stânga contra unui eventual atac al Arm. Il-a rom.:
3. îşi"creiază o rezervă de Armată, prin aducerea Div.
89 I. în scop de a para la orice eventualitate;
115
4. Opreşte retragerea Arm. I-a A-U, retragere ce-i pe

riclita aripa stângă.
Se observă însă din ordinul g-lul Falkenhayn, că el
nu spune nimic relativ la Corpul Alpin, aceasta din cauză
că pierduse legătura cu acest Corp, despre care nu ştie
nimic, nici unde se găseşte, nici ce face, nici în ce si
tuaţie se află.
Totuşi la g-lul Falkenhayn se vede clar că el conduce
bătălia chiar dala început, coordonează acţiunile, orientează
unităţile, canalizează iniţiativele, caută să prindă momen
tele favorabile. Din partea M. C. Gl. şi Cd. Arm. I-a rom,
nimic din toate acestea, g-lul Popovici este părăsit şi lăsat
să facă ce ştie şi ce poate, fără un ordin corespunzător si
tuaţiei şi fără un ajutor real; în asemeni condiţiuni, rezul
tatul se putea prevedea.
Conform dispoziţiunilor luate de gl- Popovici în noaptea
de 14/15/IX, C. I Arm. ocupa în dim. de 15/IX poziţiile
următoare:
Div. 23-a pe linia S. Cisnădioara-S. Cisnădia-Vesten.
Div. 13-a dela Vesten-D. Cărbunari (561 )-Kuhberg (550)
Olt-Racoviţă.
Brg 1 Căi. înapoi la Tâlmaci în rezervă (ara 10,30).
r
Corpul 39 Rez. începu de dimineaţă un viguros bom

bardament asupra frontului ocupat de C. I Arrn. şi mai
cu seamă asupra frontului Div. 23-a.
Atacul infanteriei urmă bombardamentului.
Div. 187 I. cu direcţia generală Cisnădioara-Sadu (Pâr.
Sadu);
Div. 51 Hv. pe direcţia Cisnădia-Talmaci;
Div. 76 Rez. între Pâr. Haar şi Olt, cu direcţia gene
rală Tâlmaci;
Div. 3 Cav. vest de Porumbăcel.
C. I. Arm. rom. rezistă atât bombardamentului, cât şi
atacului infanteriei. Atacuri viguroase se dădeau asupra Brg.
3-a col. Moşoiu (R. 2 I. şi R. 42 I), când btl. II/R. 42 1,
începu a se retrage în dezordine spre SE. lăsând un gol
între Brg. Comb. şi între Brg. 3, ceeace a avut ca rezultat,
retragerea aripei stângi a Brg. Comb. şi a aripei drepte
a Brg. 3 Inf., în urmă întreaga Div. 23-a s'a retras pe
linia Sadului, cu stânga pe Gotzenberg.
Atacul Div. 76 Rez. între Pâr. Haar şi Olt se pronunţa
foarte slab asupra frontului Div. 13-a, dar prin retra
gerea Div. 23-a se periclita situaţia ei, de aceia g-lul
Popovici dădu la ora 12 următorul ordin:
11.6
„In urma atacului inimic cu forţe superioare pe frontul Div.

23-a, divizia a fost silită să ocupe a doua linie de rezistenţă.
Goetzenberg-Cisinădia-Nord Vesteny-Moch; în conse:inţă se ordonă
următoarele: Div. 23-a să lupte în retragere spre a ocupa poziţia
de rezistenţă organizată Sadul-Fântâna Sărată-La Redute-Pi-
ciorul Saşilor.
Div. 13-a, îşi va grupa forţele în regiunea: Brad-Racaylţa,
şi va lupta aci. Btl. din Rg. Vânători îl va pune la dispoziţia
Div. 23-a.
Se face cunoscut că Arm. I l - a va înainta în ajutorul nostrtt
De asemenea Arm. I - a n e - a înştiinţat că 5 btl. au debarcat
azi la Brezoi. \
Un detaşament compus din grăniceri şi din un btl. din R. 9 I.
cu artilerie de munte, e însărcinat a ataca inimicul ce ocupă
înălţimile c e domină defileul Olt dinspre Vest între Boita şi
Vesteny. i
Apoi g-lul Popovici dădu Brg. 1 Căi. următorul ordin:

„Div. 13-a având trupele sale pe linia Kuhberg-Racoviţa. Brg.
1 Căi. va înainta la Nord de gara Sebeş pe dreapta Oltului
pentru a face legătura între cele două grupe ale Div. 13-a şi a
observa valea Oltului şi prin patrulele sale înaintate va ţine
contactul cu inimicul, sau îl va relua cu tot interesul ca să nu
cunoască situaţia dela Avrig şi Nord de acest punct; prin urmare
veţi trimite o recunoaştere specială în această direcţie. In caz
când inimicul şi-ar demasca mişcările sale fie spre Brad, fie spre
Racoviţa, Brigada va căuta să intervină în acţiune pentru a
ajuta infanteria ameninţată. Mă veţi ţine la curent da mişcările
inimicului, servindu-vă de telefonul din Racoviţa sau gara Sebeş".
Pe când gl. Popovici dădea aceste ordine, care cores
pundeau situaţiunei, Corpul 39 Rez. ataca cu vigoare Div.
23-a, în special asupra Brg. 3-a este îndreptat un bom
bardament de artilerie a Div. 187, Div.. 51 Hv. şi Cor
pului Alpin; mai multe atacuri ale Div. 51 Hv. au fost
respinse cu baioneta, producându-le pierderi simţitoare.
Cum atacurile asupra Div. 23-a erau foarte puternice,
iar asupra Div. 13-a foarte slabe, g-lul Popovici dă la
ora 17,10 următorul ordin către Div. 13-a:
„Inimicul a căzut cu toate forţele sale asupra Diviziei 23-a,
vă ordon, ca imediat cu trupele ce aveţi să porniţi în ajuto
rul ei. Reg. 47 I. să întărească aripa dreaptă la Vesten a Div.
23-a, iar cu R. 72 I. să porniţi în marş forţat spre Tâlmaci,
pentru a merge în direcţiunea gărei Talmaciu.
Dvs. personal să conduceţi acest regiment"...
Mai departe:
117
„Momentele sunt foarte grave şi salvarea noastră stă în spri

jinul ce-1 veţi da Diviziei 23-a, care suportă apăsarea inimiculiui"-
„De drept, întreaga presiune a g-lui Falkenhayn se exer
cita asupra Div. 23-a, iar nu asupra Div. 13-a, care putea
şi trebuia să ajute Div. 23-a. Pentru aceasta nu era nevoie
de ordin, ci însuşi Cd-tul Div. 13-a, trebuia să facă act
de iniţiativă. Dar frica de iniţiativă paralizează orice ac
ţiune a majorităţii şefilor români; aceasta era şcoala dis
ciplinei pasive din timp de pace, care în mod fatal s'a con
tinuat şi în timpul răsboiului, iar de pe altă parte, prin
diluarea peste măsură a armatei şi înmulţirea unităţilor, a
trebuit să se recurgă şi la ofiţeri cari erau recunoscuţi ca
mediocri încă din timp de pace, s'a recurs Ia ofiţeri cari
nu avusese nici un contact cu trupa (şcoala prin excelenţă
a pregătirei de răsboiu), iar rezultatul s'a resimţit imediat.
De fapt însă, ordinul dat Div. 13-a de g-lul Popovici nu
a ajuns la această divizie, căci încă dela ora 16, Div.
pierduse contactul cu Corpul de Armată şi fără a raporta
nimic îşi retrăsese P . C , iar trupele diviziei părăsise
poziţiile, retrăgându-se în parte peste Olt şi spre munte.
Este interesant de văzut cum a acţionat grupul lt-col.
Paulus în această zi El s'a pus în marş la ora 6, ur
r
BCUCuculeul
mând Cluj / (1581)-Tomnaticul
Central University Library
(1442)-Gihan Cluj
(1411) unde
ajunge la amiază fără a se fi întâlnit cu trupe rom. Aci a
primit ordin dela Brigadă ca să trimită 1/2 btl. 10 V. rez.
cu comp. de mitraliere la dispoziţia Brg. la casa de adă-
most dela E. de Prejba (1745), pe când alte 2 cp. din
acelaş btl. şi btr. art. munte, sunt puse la dispoziţia btl,
III/R. 187 I. (care era la dreapta Div. 187 I.), cu ordin
de: „a împiedica scurgerea forţelor rom. dinspre Cisnădia
spre Sud". Iar grupul Paulus s'a alcătuit acum din btl.
1 V. 2 cp./btl. 2 V. rez., 2 btr. munte, 2 btr. obuz. munt.
Btl. 1 V. ajuns la Ghihanul, a trimis 1 cp. pe Runcul
(1114), care a împins patrule la Râul Sadului şi BeberanL
Această mişcare se făcea în spatele Brg. 3 Inf. rom. In
acelaş timp coL Moşoiu primi ordin: „a se retrage pe
Vf. Prislopului (Sud de Sad)", Brg. cu toate că nu mai
avea nici o legătură cu Div., care se retrăsese cu P . C.
spre Tâlmaci şi cu toată greaua situaţie, execută două
contra atacuri, pentru a înlesni ocuparea poziţiei depe
dreapta Pâr. Sadului. Mişcarea de retragere s'a făcut sub
un foc puternic de artilerie şi seara s'a putut ocupa Vf.
Prislop.
La această Brg. se întâmplase un accident neplăcut. Div.
dăduse un ordin direct maiorului Bălănescu, aflat cu 6
118
campanii pe Gotzen Berg, ca să ţie cu orice preţ acest

punct. Maiorul Bălănescu nu trimite pe Vf. Sadului o com
panie ca să-şi asigure spatele, din care cauză după re
tragerea Brg. 3 I. unităţile alpine din VI. Sadului, captu
rează detaşamentul maior Bălănescu. Brg. însă s'a putut
retrage, luptând spre Vf. Prislop. Artileria s'a strecurat
pe la picioarele Vf. Prislop, pe apa Sadului spre Tal-
maci-Boiţa.
Corpul 39 Rez. apasă energic spre Sud, întorcând cu
Corpul Alpin necontenit stânga C-lui I Arm.
Detaşamentul lt-col. Seyboltstorff strânge cercul şi pe
dreapta Corpului I Arm. El atacă cu R. 4 Cav. uş. Avri-
gul, pe la sudul şoselei şi căei ferate, reuşeşte a scoate
unităţile române, ocupând cu un escadron liziera de Sud,
iar cu un escadron ia poziţie la Vest de sat. Esc. 1 şi
2/R. 5 Cav. uş. împreună cu esc. 5/R. 18 hs. au ocupat
cota 846 (la Cetate).
Escadronul de acoperire ce ocupase poziţie la Skorei,
raportează că trupe române de toate armele înaintează spre
Vest şi că escadronul împreună cu o baterie călăreaţă re
zistă necontenit, silind pe inimic a înainta cu precauţiune.
Div. 23-a rom. a reuşit a lua poziţie şi a se fixa către
BCU Cluj
seară pe / Central
linia University
Sadu-Vf. Prislop-la Library Cluj
Redute-Piciorul Saşilor.
Deabia ajunsese Div. pe această poziţie, când un de
taşament (Leu) din Div. 76 R. pătrunse între Div. 23 şj
Div. 13, înaintând către fabrica de cherestea aflată la N.
Tâlmaci, unde era o baterie grea a Div. 23 Pentru a opri
înaintarea inimicului, s'a dat ordin btl. vânăt/R. 5 V. să
contra atace jjentru a salva bateria.
Pela ora 6, inimicul pătrunsese şi în poziţia fixată a fi
păstrată a doua zi. R. 2 I. şi R. 44 I. contra atacă la
aripele Div., reuşesc a opri infanteria germană să se apro
pie de Tâlmaci, dar artileria lui grea bate în spatele po
ziţiei dela N. de Boita.
Div. 13-a a luat poziţie pe frontul Piciorul Saşilor-Raco-
viţa-Vl. Lupului.
Brg. 1 căh era la Tâlmaci.
Poziţia pe care era acum C. de Arm. era bătut de arti
leria de câmp inimică şi atacată de front de trei Divizii
şi trei regimente cavalerie, iar în spate de o parte din
Corpul Alpin.
In cursul zilei, generalul Comandant al Corp. I "Arm.,
aştepta efectul înaintărei Armatei Il-a; el număra minutele
în aşteptarea ştirilor dela Div, 13-a şi dela Brg. 1 Căi.,
aflate la dreapta, ştiri cari nu mai veneau. Mai mult încă,
119
deabia pela orele 22 are primele ştiri cu totul tardive

dela Div. 13-a, care era la stafia Sebeş; acolo i s'a dat
ordin de retragere, trimis verbal printr'un subofiţer din
R. 2 C. ce fusese trimis de Comand. Div. 13-a, ca saj
ceară noi ordine. La acea oră, Div. 13-a era însă în retra
gere încă dela ora 10.
Comandantul C. I Amr., constatând încă de dimineaţă
că Arm. Il-a nu soseşte, văzând că trupele sale sunt cu
totul slăbite şi nu mai pot rezista, ordonă retragerea. In
acest scop, dispune un detaşament sub comanda lt-col. Can
tacuzino Cd. R. 1 Gr. să respingă inimicul depe înălţimile
dela SV. satului Boita şi în consecinţă îi dă ordinul
No. 23 din 15/IX la Boita;
„Dvs. împreună cu detaşamentul ce vi-1 pun la dispoziţie,
1
conform ordinului ce am dat maiorului Lăzărescu dela acest
Comandament şi care se va prezenta Dvs. veţi ataca pe inimicul
ce se găseşte în fata Dvs. pe înălţimile dela Est de VI. Piesei,
inimic care nu are o forfă mai mare decât aproximativ un
batalion.
Pentru îndeplinirea misiunei Dvs. aveţi toată libertatea de a c
ţiune şi mă veţi ţine în curent cu ea".
In realitate R. 1 Gr. ce .era sub comanda lt-col. Can
BCU Cluj
tacuzino, nu era/ Central
disponibil University
la acea oră; Library Cluj
el era împărţit
in toate părţile, aşa că detaşamentul despre care menţiona
C. I R. nu s'a putut aduna decât pela ora 13; acest de
taşament s'a format din:
Btl. II şi III/R 1 Gr.
1 btl.; 1 btr. munte, maior Lăzărescu.
1 comp./R. 38 I.
1 comp. pontonieri.
La ora 13 lt-col. Cantacuzino dispune:
„Comp. din R. 38 I. să înainteze pe şosea.
Comp. pontonieri pe stânga Oltului.
Btl. III maior Dumitriu, pe dreapta Oltului.
Btl. II maior Mihail, la dreapta btl. III.
Btl. maior Lăzărescu cu bateria de munte la dreapta btL
II/R. 1 Gr.
Tot dispozitivul va înainta spre Sud, spre Carpaţi, măturând
totul din cale pânăla un punct dela Nordul frontierei, pe care
se va reculege, făcând apoi faţă spre Nord".
Dispozitivul acesta, luat în linie, era foarte just, căci aci
era vorba de a lua un front destul de larg, care să măture
totul îh •cale, iar nu de a conduce o acţiune prin jocul unei
rezerve, căci frontul trebuind a fi larg şi terenul muntos, a
fi păstrat o rezervă, nu ar fi fost de nici un folos.
120
La ora 13.30, dispozitivul pleacă. Pe când btl. III cu

maior Dumitriu, unde era şi lt.-col. Cantacuzino, urca înăl
ţimea aflată între VI. Piesei şi Olt, e primit cu focuri vii
de armă şi mitraliere; acest batalion luptă pânăla ora 24 prin
terenul păduros, fiind oprit necontenit de ambuscade şi mi
traliere numeroase, respinge pe inimic spre Vest. Gratie a-
cestei acţiuni, se pot scurge pe şosea unităţile din C. I A. ce
se retrăgeau din luptă.
Btl. II maior Mihail, se ciocneşte de inimic; el nici nu
atacă, nici nu se retrage, ci stă pe loc, este înconjurat şi
făcut prizonier după 24 de ore cu tot batalionul.
Btl. maior Lăzărescu, ce era la dreapta batalionului II,
s'a întâlnit cu inimicul, a avut lupte mai uşoare ca celelalte
două batalioane; el se îndreaptă direct spre Sud, urcând şi
scoborând pânăla Mt. Ghircul.
Lt.-col. Cantacuzino a rămas pe poziţie împreună cu ba
talionul maior Dumitriu, până a doua,zi (16/IX) dimineaţa,
găsind în Boita o companie din R. 44 I. a cărui comandant
raportează lt.-col. Cantacuzino că este ultimul element al
ariergardei Corpului de Armată, ce se retrage pe def. Oltului.
Lt.-col. Cantacuzino văzând că Corpul de Armată este aco
BCU
perit peCluj / Central
VI. Oltului, University
se retrage Library Cluj
dela Boiţa-Borceşti-Sebeş-
Coţi, cu resturile btl. III, btl. I s'a retras pe VI. Oltului,
iar btl. II este făcut a doua zi prizonier la Boita.
Aeroplanele germane aruncă bombe asupra convoiurilor
ce se îndreptau spre Boita şi asupra gărilor Porceşti şt
Sebeş.
Apoi, Cd. Corpului I Arm. dădu la ora 20 ordin de
retragere No. 2 6 :
„1. Divizia 23-a să-şi adune trupele şi să ocupe poziţia dela
Boita pentru a ocroti retragerea prin defileul Oltului;
2. Se lasă Comandantului Diviziei facultatea de a se retrage
din acea poziţie, când va aprecia că situaţia este prielnică;
3. Ca retragerea să o facă nu asupra defileului, ci pe un
front întins pe care-1 permite coasta de N. al masivului muntos
din dreapta şi stânga Oltului;
4. Cu cât se va face retragerea mai divergent spre regiunlea
muntoasă, cu atât va fi mai bine pentru infanterie, artileria
s ă utilizeze defileul;
5. Divizia 23-a să înştiinţeze Divizia 13-a că retragerea să o
facă din direcţia Porceşti şi pe înălţimile din stânga Oltului".
Acest ordin de retragere nu era complect, căci nu sef
arătau direcţiile de retragere şi nu se indica o linie de'
oprire, pe care trupele trebuiau să reziste. Iar Div. 13-a şi
Brig. 1 Căi. începuse a se retrage dela ora 16 fără a ra-
121
porta Comandantului de Corp; de aceea în ordinul de re

tragere dat, nici nu se vorbeşte de ele. Era de drept datoria
Div. 13-a să raporteze necontenit situaţia în care se găsia;
nefăcând acest lucru, a lipsit Comandamentul C-lui de
flrm. de posibilitatea de a-i cunoaşte situaţia şi deci de a-i
da un ordin direct. Acelaş lucru şi pentru Brg. 1 Căi.
De fapt Div. 23-a, s'a îndreptat pe şoseaua Câineni-Boi-
şoara-Perişani, cu detaşamente pe VI. Curpenului şi peste
Pleşul spre Câineni-Zănoaga (1657).
Div. 13-a începuse a se retrage dela ora 16, iar resturile
batalioanelor din această Div., rămân pe timpul nopţei de
15/16/IX pe poziţia dela Racoviţa, pentru ca în zorii zilei
de 16/IX, întreaga Div. a 13-a să fie în plină retragere.
La ora 14 Brgţ» I Căi. s'a retras la Sebeş, apoi la ora
16 a început retragerea spre munţi.
In seara zilei de 15/IX, Corpul 39 Rez. ocupă Talmaciu
Mare-Vesten-Brad-Avrig, iar Div. 3-a Cav. ocupase D. Ce
tatea. Corpul Alpin lupta cu disperare contra trupelor de
ajutor române, ce sunt trimise dela Sud; ele reiau Câi
nenii, dar şoseaua Pasului rămâne tot în stăpânirea Cor
pului Alpin.
In cursul zilei de 15/IX au mai sosit pentru Detaşamentul
Lotru:
BCU Cluj Mehedinţi,
Btl. Miliţii / CentralBtl.
I, Btl. II/R. 2 Gr.
University Library
Miliţii Rovine, Cluj82
2 ptl./R.
Misiunea acestor trupe s'a hotărât prin ordinul de ope

raţie No. 14 din 15/IX:
,,a) Btl. Mii. Mehedinţi şi Rovine precum şi btl. I/R. 82
I., sub maior Georgescu, vor merge cu trenul pânăla Câinenii
unde se vor pune sub ordinele lt.-col. Popescu T., şi vor întări
trupele de sub comanda sa, pentru a ataca şi respinge forţele
inimice dela Câineni şi D. Vladu.ui;
b) Btl. III/R. 82 I., debarcat la gara Lotru sub lt.-col. Costăm
chescu, va înainta pe V. Călineştilor până la Rîgla şi btl. I/R.
81, care se găseşte pe acea poziţiune, va intra sub comanda It-coL
Costăchescu, apoi împreună să atace în ziua de 16 Septembrie tru
pele duşmane dela D. Robul;
c) Bateria de obuziere dela Brezoi va merge la Câineni".
In seara de 15/IX, a sosit în gara Lotru din ordinul Arm.
I-a, un tren blindat. Cu ordinul No. 15 al Detaşamentului
Lotru, acest tren a fost trimis la Câineni la dispoziţia lt.-col.
Popescu Toma:
„Spre a fi utilizat spre R. Vadului, contra cuiburilor de m i
traliere instalate în defileul Oltului".
In cursul zilei de 15/IX, înainte de sosirea trupelor
122
de întărire, s'a bombardat satul Câineni d e Vâlcea, apoi cele

trei companii din R. 5 V. au atacat şi respins B. III/R. G. B.
al Prinţului Heinrich dela Vest d e Câineni, care s'a retras pe
D. Vladului. Pasul era însă ţinut sub focul mitralierelor
germane.
In noaptea d e 15-16/IX, a sosit la Câineni de Argeş R.
9 Roş.; i s'a dat ordinul operativ No. 16, ca în ziua de
16/IX:
„Să ineargă la Grebleşti, şt să execute recunoaşteri pe toate
potecile ce duc în Transilvania pe partea stângă a Oltului, luând
contact cu trupele din C. I Hrm. printr'un escadron care va
trece în Transilvania pela D. Pleşul".
Cu ordinul operativ No. 17 din seara de 15/IX:
„S'a rechemat cp. vân. dela Voineasa, ce înaintase până la
D. Dobrunului, să se înapoieze la Voineasa".
Brg. 6 Cav. A-U, ce era la extrema stângă a Div. 1
Cav. şi ţinea legătura cu Div. 71 Inf., a fost atacată în di
mineaţa zilei de 15/IX; ea îşi menţine terenul, dar Div. 71
Inf. pierde teren şi este respinsă din poziţiile sale dela 'Bârcuţ
spre NV. către Retisdorf. In acest timp şi Brg. 7 Cav. (a
Div. 1 Cav.) este respinsă până spre Cercza (Kercz). Aşa
că Div. 1 Cav. şi Div. 71 I. sunt respinse spre V. şi NV.,
urmărite de unităţi din Arm. Il-a, care însă încă nu ajun
BCU Cluj /Rohrbach.
sese pânăla Central University Library Cluj
Pericolul pentru Arm. IX-a era mare; de aceea g-lul Fal
kenhayn, interveni imediat la g-lul Arz, ca să dea ordin
Div. 71 Inf. a nu mai continua retragerea, ci să se oprească
numai decât pe linia Steinberg (Vest de Mesindorf)-Ar-
chita. In aceste condiţiuni ruptura între Arm. IX-a şi Arm.
I-a A-U era de peste 20 km.; acest gol trebuia umplut şi
Div. 71 trebuia ajutată. G-lul Falkenhayn avea in rezervă
Div. 89 I.; ea făcuse în dimineaţa zilei de 15/IX. un marş
de 30 km. şi ajunse către amiază pe linia Iacobeni. G-lul
Luttwitz Cd. Div. 89 I. vede clar situaţia şi din propria
sa iniţiativă angaja imediat primele sale elemente pe înăl
ţimile dela Hundrubechiu şi Retisdorf, căutând a astupa
golul ce era între cele două armate. Acest act de iniţiativă
a g-lului Luttwitz a fost producător de bune rezultate; golul
a fost astupat, Arm. IX-a era din nou liberă pe acţiunea
sa, iar victoria ei era asigurată.
Un asemenea rezultat nu se poate dobândi, decât acolo
unde se găsesc reunite o înaltă conceptiune a răsboiului, o
justă apreciaţiune a situaţiunei, o dreaptă judecată, simţi-
mântul datoriei şi curajul răspunderei.
Totuşi se poate susţine, că situaţia Arm. austro-germane
123
din faţa Arm. Il-a rom. era încă grea. Arm. II-a rom. ajun
sese în seara zilei de 15/IX la 15 km. de flancul drept al
Arm. I-a rom. G-lul Falkenhayn era desigur nemulţumit
că C. I Arm. rom. se retrage spre Sud şi că nu-1 poate cap
tura cu arme şi bagaje, era probabil mulţumit că se resta
bilise legătura între Arm. IX-a şi Arm. I-a A-U, dar era în-
grijat de acţiunea Arm. II-a şi a Arm. de Nord rom.; ambele
înaintau. G-lul Falkenhayn avea nevoe să ştie, dacă în aju
torul Arm. I-a rom. vine întreaga Arm. II-a rom.? Sau vine
numai o parte din ea? Arm. II-a rom. va pătrunde între
Arm. IX-a şi Arm. I-a A-U? Sau Arm. II-a rom. vă căuta
să cadă în flancul şi spatele Arm. IX-a? G-lui Arz mai
poate rezista atacurilor Arm. de Nord rom.? Putea-va ter
mina cu C. I rom., înainte ca întreaga Arm. II-a rom. sa
intervină? G-lul Falkenhayn vede o lipsă de coordonare
a acţiunei Armatelor I, II şi de Nord rom., contează pe ea şi
pe încetineala mişcărei Armatelor române, deci se decide a
arunca totul pe cartea dela Sibiu; aci trebue dată ultima
lovitură. De aceea, el ordonă pentru ziua de 16/IX:
„Corpul 39 Rez. să continue ofensiva cu cea mai mare vi
goare, dobândind decisiva.
Corpul da Cavalerie cu toate puterile sale (mai puţin slabe
unită;i ce ocupă la Cetate) să închidă calea Armatei II-a română.
Reg. 8 Landwehr şi 1 divizion artilerie de câmp ce era
în rezerva Armatei, se pune la dispoziţia Corpului de Cavalerie":
(Acest detaşament înainta cu o parte dela Sibiu pe VI.
H a t r , iar o parte era transportat în camioane spre re
giunea Leschkirch şi Agnethen).
Din ordinul dat de g-lul Falkenhayn pentru ziua de
16/IX, se constată că iarăşi nu vorbeşte nimic de Corpul
Alpin, aceasta din cauză că pierduse orice legătură cu el,
nu-i cunoştea situaţia, de aceea g-lul Falkenhayn pierde şi
convingerea că va mai putea încercui Corpul I Arm. rom.
după cum sperase până la 15/IX şi atunci se decide de a
„dobândi decisiva" cu C. 39 Arm. Rez. sdrobind C. I.
Arm. rom., vom vedea că nu reuşeşte nici „sdrobifea", "aceasta
ca o consecinţă a faptului că C. 39 Arm. Rez. pierduse în
seara de 15/IX contactul cu C. I Arm. Rom.
G-lul Falkenhayn văzând că retragerea Div. 71 I. îi pe
riclitează stânga sa, intervine la Comandam. Arm. I-a A-U
cu rugămintea:
„Retragerea Div. 71 I. înapoia Târnavei Mari, îi lasă ini
micului întreaga libertate, punând flancul stâng al flrm. I X - a
în mare pericol. Voi fi recunoscător Excelenţei Voastre, dacă
r
va dispune Corpului I Rez., că dacă Div. 71 I. nu va putea printr'o
124
scurtă ofensivă, să tempereze înaintarea inimicului, cel puţin D i

vizia să se oprească cât mai mult posibil în regiunea dela Est
de Szasz Dalia, având frontul îndreptat spre Est. Dacă mai târ
ziu va fi necesar a se retrage Div. 71 I. înapoia Târna'vei
mari şi chiar a celei mici, atunci trebue să vă rog ca flrm. i l - a
s ă acopere zona până la Elisabetstadt sau AUkefalva. Ţin în
fine ca să nu neglijez să observ, că din convingerea mea per
sonală încercarea de atac cu Div. 71 I. cu toate grijile Corpului
I Rez., tot soluţia cea mai bună ar fi".
Această intervenţie era absolut necesară.

CAPITOLUL VII
RETRAGEREA C O R P U L U I I ARM.
S P R E CARPAŢI
<CrochiaI 12>.
BCU Clujrom,
C. 1 Arm. / Central
ameninţatUniversity
cu întoarcereaLibrary
ambelor Cluj
aripi,
-se retrage spre Carpaţi, lucru la care trebuia să fie
ajutat printr'o acţiune dela Sud, ce i se făcuse cunoscut
de către Arm. I-a.
G-lul Popovici Cd. C. I Arm. după ce dăduse ordinele
de retragere, arătate în ziua de 15/IX, luă dispoziţiuni de a
se forma o coloană cu care să meargă prin defileul Oltului;
coloana era formată din rămăşiţele R. 44 I. sub comanda
col. Mihăilescu, având o flancgardă pe stânga Oltului, for
mată din R. 5 V. sub comanda col. Constantinescu.
Prin valea Oltului se scurgeau şi peste 2000 trăsuri de
diferite feluri: tunuri, chesoane, sanitare, cu unelte, con-
voiuri, administrative, etc, etc, care se opreau din când
în când din cauza greutăţei păstrărei disciplinei marşului,
a panicei pe care focurile izolate le vâra între conducătorii şi
însoţitorii trăsurilor, în plus însăşi opunerea inimicului.
La Turnu Roşu unde btl. 10 vân. bv. bătea baricada cu cp.
2-a, face o oprire; fiind atacat, i s'a luat mitraliera şi
scurgerea spre S. a fost deschisă.
La Lunci, la prima oprire mai serioasă pe care o făcu
inimicul, câre ocupase cu cp. 2/R. G. Bv. o poziţie pe coasta
de Est a îi ăiimilor, bătând şoseaua cu focuri de armă
126
şi mitraliere, încât coloana fu oprită, s'a pus în baterie

o secţie de artilerie de munte, care făcu să tacă mitra
lierele, dar nu putu scoate infanteria din poziţie. S'a strâns
o mică unitate din 50 oameni sub comanda căpitanului
Cristescu Gr. din R. 5 Căi., care căzând în spatele ini
micului îl alungă, luăndu-i o mitralieră, după care, co
loana îşi reluă marşul. Abia se străbătuse i y km., că ini
2
micul, care primise întăriri, opri din nou coloana cu fjcuri vii.
G-lul Popovici ajunge la Câineni, aci găsi 1 btl./R. 1 Gr.
căruia îi dădu ordin să atace în direcţia Lunci; şoseaua
fu degajată, iar g-lul trecu Oltul la Câinenii de Argeş,
unde se întâlni cu g-lul Praporgescu Cd. Div. 20, care
raportă g-lui Popovici, «ă nu are*-trupe suficiente şi că
are nevoie de artilerie, pentru a o trimite spre Murgaşul-
Robul. G-lul Popovici i-a dat 2 baterii de 53 mm. şi II/R.
5 V. In acest timp, coloana de trăsuri din defileu se
scurgea mereu peste un pod ce trece Oltul mai la Nord
(aprox. VI. Curpenului) spre Pleşul.
Pe timpul când se petreceau aceste evenimente, în de
fileu, la Nordul lui, Div. 23 şi resturile izolate ale Div»
13 şi Brg. 1 Căi., care mai încercă o rezistenţă pe linia)
Talmaci-Olthid-Sebeş, sunt aruncate spre Sud din aceste
din urmă localităţi de R. 252 I., R. 254 I. şi cp. 76 bi-
ciclişti (Div. 76); ele se strecurară cum putură prin de
fileu, pe coamele ce-1 mărginesc şi peste crestele Carpa-
ţilor depe dreapta şi stânga Oltului. In general s'a folosit
în retragere aceleaşi căi, ce se folosise la înaintare în
Transilvania.
Corpul 39 Rez. începu din zorii zilei să continue ofen
siva, dar nu mai dădea decât peste unităţi mici izolate
şi fugari. Corpul Alpin nu mai era atacat dinspre Nord,
ceeace proba că dela Nord nu mai avea nici o grijă şi
că toată atenţia o poate îndrepta spre Sud.
Detaşamentul de cavalerie (esc. 1 şi 2/R. 18 hs.) ce
ocupase în ziua precedentă D. Cetate (846), în ziua de
16/IX a ocupat D. Bărnii (1049) şi Sebeş. Esc. 1 şi 2/R.
5 Cav. atacă cu focuri de carabine R. 2 Căi., aflat îr>
retragere, îl împrăştie, îi ia 200 cai şi mulţi prizonieri,
după care, cavaleria germană face legătura cu infanteria
Div. 76 I. ce înainta spre Sud.
Trupele germane făcuseră şi un baraj de artilerie pe
un front, ce se întindea dela Boita până la gara Sebeş^
astfel că nu mai era posibil nici trecerea prin defileu,
nici retragerea prin munţi, aşa că tot ce nu se putuse
127
scurge rămăsese în mâinile trupelor germane. In modul

acesta rămăseseră majoritatea trenurilor regimentare ale Div.
13 şi Brg. 1 Căi.
Unitatea care a rămas cea mai din urmă a fost Brg.
3 Inf., col. Moşoiu, care, după retragerea din ziua de
15/IX depe Vf. Prislop, s'a îndreptat la ora 22 spre Tâl
maci, unde a ajuns la 16/IX ora 4 ; dar găseşte localitatea
ocupată deja de inimic. Col. Moşoiu atacă prin surprindere
elementele de pază, le ia prizonieri, străbate satul Tâlmaci
cu restul de 2 btl. ce-i mai rămăsese din Brigadă, urcă
D. Bătătura (591), D. Chiorului (541), scoborând în VI.
Oltului la N. de Porceşti. Pe D. Chiorului, col. Moşoiu a
adunat sute de soldaţi răsleţi din R. 47 I., R. 72 I. Cobo
rând în VI. Oltului a fost atacat de cavaleria şi mitra
lierele cari se îndreptau spre Boita; după o luptă vie a
trecut la Porceşti, unde a dat peste întregul tren regi
mentar al R. 72 I. şi o baterie de artilerie cu caii înhă-
paţi, dar părăsite de conductori şi servanţi, cari în fuga
lor nu luaseră nici închizătoarele; tot aci a adunat o mul
ţime de răniţi fugiţi din spitalele Corpului I Armată dela
Sebeş. Cd. Brg. 3 Inf. nu a putut face decât să ia caii
dela toate trăsurile şi să-i îndrepte cu conductori noui
peste munţi, iar cu Brigada a urcat D. Grohotiş-Stâna
BCU Cluj /Fedeleş-Vf.
Fedeleş-Chica Central Tătarului
University Library
(Gropile Turcilor Cluj
)-Mun-
ţii Coţi, unde s'a întâlnit cu lt-col. Cantacuzino, care din
propria sa iniţiativă luase dîspoziţiuni de apărare pe fron
tieră pânăla Turnu Roşu. Brg. 3 Inf. a plecat imediat cu
oamenii ce-i putuse aduna şi la ora 24 a ajuns la Gre-
bleşti (Olt).
S'a menţionat anterior, că g-lul Popovici găsi la Câi-
nenii de Argeş pe g-lul Praporgescu, Cd. Div. 20, care
raportă Cd-tului C. I. Arm. că se găseşte cu puţine forţe
pe care le-a folosit spre M-tele Robul, mai mult încă, că
a întrebuinţat chiar infanteria şi vânătorii ce ajunseseră
în retragere la Câineni, trimiţându-le pe înălţimile de amân
două părţile Oltului, că nu are artilerie de munte şi că
roagă a i se da din aceea a C. I Arm. (aceea a C. I
Arm. era toată angajată).
De aci rezultă, că însuşi C. I Arm. şi-a deschis calea
prin defileu şi numai după aceia s'au întâlnit cei doui
generali la Câineni. Acesta este adevărul istoric.
Cd. Corpului de Armată nu ştia sigur unde sunt Diviziile
şi unde este Brg. 1 Căi.; atât ştia, că ele trebuie să fi
trecut defileul, iar coloanele de trăsuri (afară de cele pă
răsite) se scurseseră deja; de drept, rămăseseră în mâinile
128
inimicului majoritatea trenurilor regimentare a Div. 13 şi

Brg. 1 Căi. |
Trupele germane au rămas numai cu 13 tunuri româneşti
de 87 şi au făcut 3000 prizonieri.
In dimineaţa zilei de 16/IX un aeroplan trimis de Arm.
II-a rom. căzu la Tâlmaci în liniile germane. Asupra pi
lotului locot. Paşcanu s'a găsit următoarea comunicare pe
care Arm. II-a o făcea Corpului I Arm.:
„Către Generalul Popovici Cd. C. I /flrm.
flm onoare a vă comunica, că trupele flrm. II-a se găsiau

eri seara (15 Sept.) la o depărtare de 15 km. de poziţia Dvs.
Efle vor pleca azi dimineaţă între 4 şi 5. Sosim cu ajutoare şi
muniţiuni.
Plecată din Braşov 16 Sept. 1.30 a. m."
Şeful de Statmajor al flrm. II-a
(ss) General Mărdărescu.
Această înştiinţare este apreciată de lt-col. Nagy Vil-
moş fost şef de Stat major al Div. 51 hv. în lucrarea sa
asupra răsboiului din 1916—1917, contra României, la pag.
196 astfel: „Avizul sună naiv din partea unui şef de Stat
BCU
major Cluj / Central
de Armată University
şi citindu-l Library
ai involuntar Cluj că
impresia
pe cât avizul e de naiv, iar din punctul de vedere militar
de sec, pe atât probabil că va fi la fel şi ajutorul promis".
Această apreciaţiune este pe da-a întregul exagerată, asu
pra înştiinţărei se pot face alte observaţiuni şi anume:
1. Că între Arm. II şi Arm. I nu mai există nici o le
gătură de cât aceea pe calea aeriană.
2. Că Arm. II nu ştia la 16/IX că C. I Arm. era aruncat
în munţi încă dala 15/IX. \
înştiinţarea păcătueşte prin faptul că e trimisă neci
frată, ea cazând în mâinile inimicului, a putut fi citită
şi imediat g-lul Falkenhagn făcu faţă spre Arm. II-a rom.
In acest scop dă la 16/IX ora 16 Ord. Oper. No. 180
cu următorul cuprins:
„1. Părţi din grupul român de la Sibiu au fugit în munţii
Cibinului şi a Făgăraşului, ele încearcă să S2 strecoare printre
trupele de siguranţă a Corpului Alpin, ceeace nu le va reuşi.
Pentru completa anihilare a inimicului se va continua urmărirea
cu C. 39 Rez. până la linia Kaiserbrunner — înălţimea 1049!
(Sud Cetatea), stabilindu-se legătura între detaşamentele Cor
pului Alpin dela Kaiserbrunner şi Div. 3 Cav. dela Sud de Cetate.
2. D u p ă atingerea acestui obiectiv, Armata va fi gata de a
fi întrebuinţată spre direcţia estică.
129
3. Div. 51 honv. iese din cadrul Corpului 39 Rez. la 17/IX,

o;ra 8 ffim. Ea schimbă Corpul Alpin şi făcând legătura cu grupul
Haţeg, face siguranţa pe linia Cindrelul-Stefleşti-1128 în VI.
Lotrului până în Valea Porumbăcelul.
In vederea pregătirei schimbărei, Divizia se va găsi cu în
ceputurile ei în VI. Sadului în a Pasului Turnului Roşu.
Bateriile de munte A-U, aflătoare la Corpul Alpin trec la
Div. 51 honv.
Divizia va primi o directivă specială.
4. Direcţiele probabile de înaintare pentru viitoarele operaţiuni:
Corpul Alpin: Boita-Racovita-Avrig-(Sud) E . Porumbac-Oprea-
Arpaşul de sus.
Div. 76 R.: Brad-Avrig (Nord)-Porumbacul de j o s - S c o r e i -
Arpaşul de jos.
Div. 187 I.: Sacadat-Colun-Noul român.
5. Părţile din Div. 76 R. şi Div. 187 I. devenite libere dela
urmărire, vor fi încartiruite de Cd. C. 39 R. pe direcţiele de
marş arătate.
Corpului Alpin i se pun la dispoziţie localităţile aflate la
sudul liniei Taknaciu-Racoviţa-Porumbacul de sus, inclusiv a-
oeste localităţi.
1
6. Părţile din Corpul Alpin aflate la C. 39 Arm . R. se vor pune.
din nou la dispoziţia Corpului Alpin.
7. Unitatea din Corpul de Cavalerie Schmettow aflată la Ce
tate, va rămâne acolo, până când părţile din Corpul 39 Arm,
Rez. vor lua contact cu ele. Corpului de Cavalerie îi revine în
sărcinarea să asigure marşul spre Est al Armatei...".
Dispoziţia de a lăsa Div. 51 hv. în fată resturilor C.
I Arm. rom. avea justificarea în faptul că acea Divizie
era slabă, iar Corpul Alpin care era mai tare, să fie dus
la acţiunea principală. Cum g-lul Falkenhayn apreciază în
urmă că această schimbare se va face cu întârziere, dă un
nou ordin cu No. 182 din 16/IX:
„Corpul Alpin nu va mai fi schimbat de Div. 51 Hv.
G-lul Krafft va păstra poziţiile pe care a ajuns respingând
toate atacurile ce se vor da dela Sud contra sa; el va detaşa
o rezervă la dispoziţia mea la Nordul şi Vestul Pasului.
Corpul 39 Rez. alcătuit la început cu Div. 51 Hv. Div. 187
I. îşi Div. 76 Rez. va ajunge cât mai repede pe linia Săratai-
Glimboka-Cornăţel, ca de aci să ia ofensiva. Slabele unităţi'
detaşate din aceste divizii în ajutorul Corpului Alpin, vor fi
lăsate în munţi, la dispoziţia Corpului Alpin.
Corpul de Cavalerie se va retrage la nevoie înapoia Pâr. Haar
deasupra lui Holzmengen (Hosman).
In urma acestui ordin Comandamentele de Corpuri de
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial», Voi. II. 9
130
Armată şi Divizii au luat dispozitiuni de executare. Aşa

încât pe când Arm. II-a trebuia să surprindă Arm. 9-a,
aceasta a surprins Arm. II-a rom. numai din cauza în-
ştiinţărei trimisă necifrat. ! ;
In ziua de 16/IX, Grupul Câineni sub lt-col. Popescu
Toma ia ofensiva şi respinge inimicul depe VI. lui Vlad,
punând stăpânire pe D. Ghiţianetul şi D. Uria. A respins
apoi trupele inimice dela Osp. Lunci, deschizând defileul
Câineni.
Graţie deci iniţiativei, priceperei şi energiei lt.-col. Po
pescu Toma, unităţile germane nu au putut pune stăpâ
nire pe podul de peste Olt dela Câinenii de Argeş; în
asemenea caz el ar fi pus stăpânire pe toate trecătorile
şi deci retragerea C. I. Arm. ar fi fost îngreuiată. Din feri
cire, defileul Oltului fiind deschis de lt-col. Popescu Toma,
trupele Corpului I Arm., s'au scurs prin defileu în tot cursul
zilei de 16/IX cu mici întreruperi, fiind îndreptate prin
Câinenii de Argeş spre Titeşti, unde trebuia să se re-
constituiască.
Parte din trupele Corpului I Arm. s'au retras pe stânga
Oltului, pela D. Pleşul şi G-lul Popovici a dispus ca o
parte din trupele Corpului I Arm. să fie formate în uni
tăţi constituite şi să fie aşezate la trecătorile depe stânga
Oltului pentru acoperirea zonei din această parte.
Lt-col. Cantacuzino, ce se retrăsese cu resturile btl. III/R.
I Gr. pe direcţia Boiţa-Porceşti-Sebeş-Coţi, cunoştea încă
din timp de pace (pe când comanda R. 1 Gr.) munţii
Făgăraşului şi în special locul zis la „Coţi". El şi-a dat
seama, că pe această creastă trebue făcută rezistenţa şi
anume dela Luncile-piciorul M-telui Pleşul până dincolo
de muntele Surul, la Pasul Scara, pânăla Valea Topolo-
gului şi în special la creasta frontierei la locul zis Gropile
Turcilor (neindicate pe nici o hartă) la Vârful Cocori-
cului, de unde porneşte un drum ce trece pela pichetul
Coţi şi urmează culmea până în Grebleşti, de unde pleacă
drumul cel mai scurt prin Titeşţi-Suici-Curtea de Argeş-
Piteşti. Era deci un greu dar excelent drum de invazie,
prin care inimicul, dacă intra, tăia repede retragerea din
Oltenia.
Faptul deci că s'a apărat regiunea dela Coţi, se dato-
reşte lt-col. Cantacuzino, care pe lângă resturile btl. III/R.
1 Gr., a mai reuşit să oprească câţiva ofiţeri şi trupă
din întreaga mulţime care se retrăgea în ţară.
Lt-col. Cantacuzino reuşeşte astfel a aduna vre-o 10
ofiţeri şi 250 oameni.
131
inimicul ştia şi el importanţa poziţiei dela Coţi; de

aceea nu întârzie să atace, dar se izbi de o apărare serioasă
şi dârjă. ; " ' > ,
Actul de iniţialivă al lt-col. Cantacuzino merită să fie
relevat, c ă i cu toate ordinele primite dela Armată de a se
re
retrage în grabă la Suici, sub ameninţare de d^tt în jude
cată şi condamnare la moarte, pentru neexecutare de ordine'-',
rămâne acolo unde el are convingerea pericolului. Oricare
altul, cu educaţia noastră din timp de pace, ar fi cedat; lt-col.
Cantacuzino nu cedează şi bine a făcut. Şi-a expus capul,
dar a salvat o situaţie compromisă de însăşi şelii lui.
Deci pe dreapta Oltului urmărirea inimicului esle opri ă
de g-lul Popovici, iar pe stânga Oltului este oprită de lt-col.
Cantacuzino. Este însă foarte drept că graţie înştiinţărei ne-
cifrâte pe care g-lul Mărdărescu o făcuse Corpului I Arm.
şi care căzuse în mâinile inimicului, cât şi prezenţa spre
Porumbace â Div. 4-a (Arm. Il-a) au contribuit la hctă-
rîrca g-lului Falkenhayn de a face imediat faţă spre Arm.
Il-a, care acum devenise inimicul cel mai ameninţător.
Cele 2 batalioane dela D. Râgla sub col. Coslăchescu au
atacat şi ocupat Stâna Murgaşului.
Btl. din VI. Vasilatul şi VI. Pâşcoaei nu şi-au îndeplinit
BCU Cluj / Central University
însărcinarea. L Library Cluj
Deşi prin ordinul operaliv No. 18 se prevedea că btl.
mii. Dolj să fie comandat în luptă de lt-col. Cristea (în
locul maiorului rezervă de cavalerie Brăiloiu), lt.-col. Cristeg
nu a executat acest ordin şi a rămas la fabrica Brezoiu
1
fără a da vre-un ordin.
Btl. IV/R. 66, maior Victorian, nu a atacat, iar btl.
mii. Dolj a înaintat pânăla D. Rcbul, unde primind focuri,
s'a retras.
In seara de 16/IX au sosit în gara Cornetul: 3 baterii
57 mm., din care două au fost trimise pe D. Pleşul, iar
una la col. Costăchescu; 2 baterii 53 mm. şi 2 baterii
munte 75 mm., au fost trimise Grupului Câineni.
In după amiaza zilei de 16/IX, inimicul atacând cu
forte superioare a ocupat din nou Osp. Lunci şi gara
Lunci. ii
Baricada făcută de Btl. 10 Vân. bv. la Turnu Roşu a
fost înlăturată în cursul dimineţei de 16/IX, dar btl. 10
Vân. ocupă după amiază satul Turnu Roşu.
In această zi, g-lul Popovici ajunsese lâ Câineni, de
unde a fost chemat la Brezoi, unde are cu g-lul Lupeseu.
Şeful de statmajor al Armatei I-a o lungă convorbire te
legrafică prin Hfigues. Ar fi prea lung ca să redau această
Convorbire, destul să spun că g-lul Lupescu Şeful d e Stat
132
JVlaj. al Arm. I-a era foarte mulţumit de explicafiunile date

de g-lul Popovici, ca probă este că g-lul Lupescu termină cu
fraza:
,j)ommil General (Culcer), mulţutninxtu-vade modul
-eroic şi priceput cum aţi condus operaţia în această critică
situaţie, vă mulţumeşte ca şef şi camarad'".
Faţă de convorbirea avută şi faţă de felicitările aduse
g-lului Popovici, ar rezulta că există între comandamente
încredere reciprocă şi simţiminte de camaraderie; din ne
fericire nu era aşa, căci Comandantul Armatei I-a în loc
să se ducă personal, trimite în ziua de 16/IX pe lt-col. Gă
vănescul, Subşeful de statmajor al Armatei, la Olt. Iată te
legrama lt-col. Găvănescul către Şeful de stat major al
Armatei I-a:
„Sosit Câineni. Domnul general Praporgescu v'a trimis si
tuaţia. Trupele depe stânga Oltului se retrag şi se reorga
n i z e a z ă . Se speră că în i - 2 zile totul să fie în ordine şi s'ar
putea da asigurări că planul cel mare al Armatei române se poate
îndeplini. Generalul Praporgescu îmi dă multe speranţe. L'am îm
brăţişat şi sărutat ca pe un frate mai mare.
Daţi ordin ca batalioanele dela Palota să meargă fără o -

'prire. Asemenea şi ceie două batalioane dela Bumfoeşti.
Rog menţineţi hotărârea comandei Corpului I Armată' de către
•Praporgescu. Altfel este rău. Plec la Titeşti".
Din-acest raport se deduce:
1. Că exista un „plan mare al Armatei române, care se
poate îndeplini". Probabil că Comandam. Arm. I-a 3vea
oarecare indicaţiuni dela M. C. Gl.
2. Subşeful de Statmajor dispune darea ordinelor pentru
-mişcarea unor batalioane.
3. Subşeful de Statmajor reaminteşte, că, capul ^generalului
Popovici trebue ~să cadă, lucru care din cuvintele „men
ţineţi hotărârea comandei C. I A. de către Praporgescu",
reese că hotărârea de a se lua comanda g-lului Popovici
fusese deja luată la Craiova,; mai înainte de plecarea lt-col.
Găvănescul în ancheta.
Lucrul e clar, un subaltern care în cazul de fată. era
însăşi subşeful de statmajor. al Armatei, este. trimis de
Comandantul Armatei cu ordin de a face anchetă unui ge
neral pe câmpul d e . luptă"; se repetă la această Armată cazul
dela. Jiu,când cu ancheta g-liilui Muică. Lt-col. Găvănescul a
executat deci un ordin şi bine a făcut căci nici nu putea
altfel; >ina rămâne în întregime a Comand. Arm.. I-a. ,
Dacă insă s'au făcut asemenea greşeli în campania din
1916. -1918, vina nu este. de loc a locotenent-coloneluliji
• Găvănescul; care personal "era uh ofiţer foarte bun şi distins.
133
şi nici a ofiţerului de statmajor, ea are o explicaţie, anume

pe acea, că aşa era obiceiul. Este de recomandat ca ti
nerii ofiţeri de azi, viitorii comandanţi de mâine ai ar
matei române, să nu repete astfel de sisteme dăunătoare
moralului armatei şi dăunătoare însăşi bunului mers al
operaţiunilor. A întrebuinţa pe ofiţerii de statmajor în astfel
de servicii, este cu siguranţă contra intereselor armatei,
este contra propriului interes al ofiţerilor de statmajor,
care devin odioşi în ochii ofiţerilor de trupă. Nu trebue
uitat că statul major a fost, este şi va rămânea numai
un auxiliar fără răspundere al comandamentului, iar nicj
decum un organ de execuţie. Ofiţerul de statmajor trimis
să vadă anumite situaţiuni la trupe, nu trebue sub nici
un motiv" să se amestece în conducerea unităţei, ochii lui
trebue să vadă numai în mod cu totul obiectiv, pe dânsul
îl interesează situaţiunea şi acţiunea, dar în niciun caz per
soanele şi răspunderile; numai după ce a văzut totul cu
cea mai mare scrupulozitate, raportează personal şefului
care l'a trimis, exacta situaţiune, fără ură, fără părtinire,
deci fără a adăoga nimic, fără a face critici, fără a face
apreciaţiuni în bine sau rău asupra persoanelor, fără a face
BCU Cluj
ofiţerului / Central
de stat University
major trimis Library
într'un serviciu Cluj
măcar comentarii. Numai în acest mod trebue înţeles rolul
exterior. Dacă
s'ar fi făcut aşa, ofiţerii de statmajor români nu ar fi fost
în majoritatea cazurilor şi mai în tot cursul campaniei, pri
miţi cu răceală şi cu neîncredere de unităţile inferioare, de
ofiţerii de trupă şi chiar de trupe, cari nu vedeau în ei
pe reprezentantul sincer şi leal al şefilor (de multe ori destul
de iubiţi şi stimaţi) ci pe nişte spioni şi mici terorişti,
gata să le facă, rău tocmai lor, care plini de răspundere
stăteau cu faţa la inimic, înfruntând nu numai mizeriile
răsboiului, ci înfruntând moartea.
17 S e p t e m b r i e
La ora 9, g-lul Popovici, Comand. C. I Arm., dădu
următorul ordin:
„Divizia 23 să se oprească la Titeşti şi împrejurimi;
Divizia 13 la Boişoara şi împrejurimi;
Trupele şi serviciile, neindivizionate, între ele.
Să s e reorganizeze repede unităţile, să se pună stăpânire pe
fugari care se răspândesc şi produc panica".
Div. 23-a a fost oprită la Titeşti şi Perişani. Div. 13-a
din ordinul g-lui Castriş a fost îndreptată 'spre Curtea de
Argeş. G-lul Popovici aflând acest lucru, a dat ordin să
se întoarcă imediat înapoi la Boişoara şi Găuşani.
134
Brg. 1 Căi. s'a oprit la Titeşti.

S'au luat măsuri de aprovizionare şi de legături tele
fonice şi telegrafice.
Către seară, Cartierul C. I Arm. se stabili la gara Lotru:
aci primi înştiinţarea că i se trimite cu calea ferată 5
batalioane.
Cu No. 311 din 17/IX Arm. I-a raporta M. C. Gl. că:
„După <o întrerupere de 3 zile a legăturei cu Comandantul
Q. I fl., eri 16 crt. s'a putut face legătura cu D - s a în gara Brezoi".
Va să zică trei zile Armata nu ştia nimic din ce se
petrece la C. I Arm.
Corpul Alpin era cu:
R. 1 Vân. bv. (numai cu B. 1 V. şi B. 2 V. rez.) în
lurigul liniei de frontieră dela Stefleşti pânăla Vf. Ster
pului (între Voineagu Cătăneşti şi Vf. Mare).
R. G. Bv. pe Mt. Robu, Mt. Murgaşu şi D. Vadului
(între Vf. Mare şi Câineni):
R. 2. Vân. bv. la Est de Pasul Turnu Roşu pe creasta
munţilor de amândouă părţile ale căei Bîlciului, până la
Est de Surul.
Deci Corpul Alpin se întindea pe un front de 60 km.
BCU Clujdela
Grupul / Central
Câineni aUniversity
atacat III/R. Library Cluj
Celelalte Divizii (187, 51 hv. şi 76) plecase deja spre Est.
G. bv. dela Osp.
Lunci şi gara Lunci la ora 8 şi după trei ore de luptă a
ocupat gara.
Atacul depe D. Robul ocupat de II/R. G. bv. nu a reuşit
din cauză că a atacat numai col. Costăchescu, nefiind ajutat
de btl. din VI. Vasilatului şi VI. Păscoaei, după cum avea
ordin.
Din cauză că lt-col. Cristea, care avea sub ordinele
sale btl. mii. Dolj şi IV/66 nu a dat nici un ordin şi
nu a luat nici o măsură de luptă; nu s'a pus în mişcare
decât btl. IV/R. 66, cu mare întârziere, care însă a fost
respins cu mari pierderi şi aruncat în dezordine Ia Ja-
riştea Mare.
In seara de 17/IX au sosit în gara Lotru Btl. I şi
II/R. 49 Inf.
Btl. 1/49 a fost trimis să întărească trupele depe D
Robul, iar Btl. 11/49 a fost trimis la Voineasca pentruca
împreună cu Btl. IV/R. 3 I. să întărească sectorul din
acea parte.
Ca să se vadă starea morală a C. I. Arm., iată ra
portul telegrafic No. 325 din 17/IX făcut de generalul
Culcer Comand. Arm. I către M. C. Gl.:
„In urma raportului de operaţie al generalului Popovici, co-
135
mandantul Corpului I Armată, descifrat Ia ora 6,15 p. m. azi 17

Septembrie 1916, rezultă că Diviziile 13 şi 23 sunt în retragere
şi împrăştiate pe potecile care duc spre coama Făgăraşului şi pe
pantele sale descendente. Parte din aceste trupe, precum Re
gimentul de Grăniceri şi un batalion de infanterie sunt în
contact cu inimicul, iar elemente răzleţe se găsesc spre Titeşti,
In atari conditiuni, pentru a culege aceste trupe în retras
gere şi pentru a acoperi direcţia Curtea de Argeş-Titeşti,
cred că este absolut indispensabil a se trimite din interior o
unitate constituită, cel puţin o brigadă mixtă, care să ocupe
pozitiunile fortificate dela Titeşti şi să culeagă pe dânsa element
tele din Corp. I Arm. pentru a-1 reconstitui; Armata I-a ine
mai având nici o rezervă disponibilă.
Pe partea dreaptă a Oltului, Detaşamentul Praporgescu, care
ocupase eri Dealul Robului şi Vladului, este azi în luptă cu ini
micul şi nu mai am până acuma nici o cunoştinţă despre situaţia
sa pe care o vom primi diseară.
Pentru a acoperi flancul stâng al acestor trupe pe Valea
Lotrului din direcţiunea Dobrunul şi Buceciul, unde se găsesc
trupe inimice, se găseşte deja un batalion la Voineasa, şi anj
luat măsuri pentru a-1 întări cu două batalioane ce vor sosi
la gara Lotru mâine dimineaţă, singurele trupe ce mai am
disponibile în rezerva armatei şi acestea chiar luate după frontul
Jiului şi Mehedinţi.
Este, cred absolut indispensabil a se lua aceste măsuri, p ă
rerea mea fiind ca în cazul când s'ar pierde defileul Oltului,
retragerea grupurilor Severin şi Jiu ar deveni foarte grea, cu
atât mai mult cu cât din cunoştinţele ce am asupra trupelor
inimice, ele dispun de o numeroasă cavalerie care în regiunea
muntoasă unde au luptat, cred, că nu a fost aci decât pentru
a face o raită pe căile de comunicaţie în cazul unui succes de
debuşare.
Rog asemeni a se da ordine părţilor sedentare ale Diviziilor
13 şi 23 să expedieze de urgenţă la Curtea de Argeş unităţi de
complectarea efectivelor care sunt foarte reduse.
Respectuos aştept ordine".
Din acest raport ar rezulta că C. I Arm. „nu ar mai
fi existat"; aceasta însă era o exagerare; că el nu mai
avea o imediată forţă combativă ofensivă şi că trebuia
ajutat, aceasta era just.
Comandamentul Armatei nu se gândeşte la apărarea
frontierei, nu se gândeşte să ajute ori pe gl. Praporgescu,
ori pe lt-col. Cantacuzino la Coţi, unde era adevăratul pe
ricol, ci cere să i se „trimită din interior o brigadă mixtă,
care să ocupe pozitiunile fortificate dela Titeşti". Să se
136
observe unde e Titeşti şi unde e frontiera cu Coţii it.-colo-

nelului Cantacuzino. Dacă s'ar fi ocupat „poziţiile fortificate
dela Titeşti'' la 17/IX, totul ar fi fost pierdut.
Onoare acelora, cari s'au oprit acolo unde Armata I-a
nu credea. Onoare lt.-col. Cantacuzino Gh. care pentru acest
act dc iniţiativă şi pentru bravura cu care a apărat Coţii a
fost decorat cu ordinul „Mihai Viteazul" cls. III, „pentru
bravura şi vrednicia arătată pe câmpul de luptă în Carpaţi".
Comandamentul Arm. I-a după ce declară că „nu mai
are nici o rezei vă disponibilă" cerea săv i se trimită părţile
sedentare ale Div. 13 şi 2 3 ; care de fapt nici măcar pe
hârtie nu existau.
Sitiaţia Arm. IX-a faţă de cele întâmplate la Arm. I-a
A-U (a se vedea operaţiunile Arm. Il-a) prin faptul retra-
gerei Div. 1 Cav. spre Vest, şi a înaintărei Arm. Il-a rom.,
cât şi prin faptul înlocuirei Div. 51 hv. cu Corpul Alpin,
g-lul Falkenhayn se vede nevoit a da la 17/IX ora 12.30
Ord. Oper. No. 188:
„1. Ordinul No. 180 din 16/IX se revocă din cauza schimbărei
situaţiei Div. 1 Cav. A-U. care s e află în retragere peste linia
Illenbok (Ilirabav) (10 km. N E . Hosmann)-Hirls Berg. (8 km.
Est Alczina), urmărită de aproape de o Divizie inimică.
2. Corpul 39 Rez. (Div. 76 R., Div. 187 I., Div 51 h v ) , v a
ataca inimicul ce urmăreşte, găsindu-se cât mai repede cu c a
petele fiecărei Divizii la Sărata, Glimboka şi Hortobagyfalva.
Detaşamentele de urmărire trimise în munţi, vor fi lăsate acolo
împingând inimicul, până la creasta munţilor de ambele părţi
ale Pasului Turnu Roşu. Ele se pun sub ordinele Corpului Alpin.
3. Corpul Alpin ia siguranţa spre Sud de ambele părţi ale
Pasului Turnu Roşu dela Stefleşti până la Cord. post depe Munţii
Făgăraşului, aflător l a 4 km. Vest de Surul.
1 Corpul de Cavalerie în scopul închiderei intervalului dintre
Munţii Făgăraşului şi râul Olt, lasă detaşamentele aflătoare acolo.
Dacă inimicul face presiune Corpul se va retrage înapoia Pâr.
Haar.
5. Div. 89 I. va primi ordin că dacă va fi împinsă de inimic,
să se retragă înapoia Pâr. Haar de ambele părţi ale Iacobfalva.
(Iacobeni)".
Se constată deci că g-lul Falkenhayn ia hotărâri repezi
şi dă ordinele necesare potrivite situaţiunei, fără a mai aş
tepta nici „date clare şi precise" de jos şi nici „ordine"
de sus.
Div. 15 se reorganizează în zona Bumbeşti-Găujani- Boi-
şoara-Titeşti, având un batalion pe D. Mâsgavul şi Pichetul
Scara.
137
Div. 23 a continuat reorganizarea şi complectarea uni

tăţilor în regiunea Perişani.
Reg. Gardă Bv. retrage btl. I dela însărcinarea specială
ce avea de a acoperi mişcarea spre Est şi este adus
pe Coasta Câinenilor (1878).
Patrule de ofiţeri române au fost respinse de II şl
III/R. G. Bv.
Grupul Robul nu a dat atacul ordonat, din cauză că
bateria 57 mm. şi 1/49 au sosit pe poziţie deabia în seara
zilei de 18/IX.
Btl. Mii. Dolj şi Btl. IV/66 nu numai că nu au luat
parte nici în această zi la luptă, dar au părăsit poziţiunea
cu totul, retrăgându-se în VI. Lotru, fără nici un ordin şi
fără a înştiinţa pe Comandantul detaşamentului.
In seara zilei de 18/IX a sosit în gara Lotru R. 57 I.
sub lt-col. Damian.
Aflându-se dela personalul căei ferate depe VI. Păs-
coaei, despre retragerea btl. IV/66 a maiorului Victorian, s'a
trimis 11/57 pe VI. Vasilatului şi 111/57 pe VI. Păscoaei
spre a închide aceste văi, pe unde inimicul putea pătrunde
în VI. Lotrului şi întoarce întreaga apărare din VI. Oltului.
Btl. Mii. Dolj a fost adunat şi oprit în rezervă la Bre-
BCU
zoiu, ClujIV/66
iar Btl. / Central University
a fost trimis la Malaia. Library Cluj
Cu începere dela 18/IX, detaşamentul Lotru a intrat în
compunerea C. I /Arm.
C. I Arm. primeşte însărcinarea de a opri cu orice preţ
înaintarea inimicului peste frontieră. R. 1 Gr. cu o btr. de
57 mm. sub lt-col. Cantacuzino ocupase deja poziţia dela
Coţi unde patrule inimice încep a mişuna spre Coţi şi Surul.
G-lul Praporgescu dă următorul ordin din Câineni:
„Din ce^g. constatate personal precum şi din rapoartele cava
leriei şi a altor trupe se vede că, mulţi soldaţi în retragere
şl-au aruncat muniţiunile, raniţele şi chiar armele.
Ordon ca fiecare corp de trupă, în caz de acţiune, să ia
dispoziţii ca toate aceste materiale de răsboiu atât de pre
ţioase, să fie culesse şi depozitate, ca apoi să se distribue acolo
unde se simte mai muită nevoe".
La 19/IX noaptea, g-lul Culcer Cd. Arm. I-a, primise
noul ştiri dela Subşeful de Statmajor al Arm t i,
trimis în ancheta generalului Popovici, aşa că se crede
în măsură să poată raporta M. C. GL:
„In urma cercetărilor făcute la faţa locului prin Subşeful
de Stat Major al Armatei I-a, în privinţa modului cum g e n e -
138
ralul Popovici a condus operaţiunile, ordinea. şi disciplina în

comandamentul său, sunt de părere că acest general nu mai
poate comanda Corpul I Armată.
Respectuos rog pe M. S. Regele să binevoiască a-mi permite
de a veni la Cartierul Regal, pentru a da verbal explicaţiile tre
buincioase", I
Tot în ziua de 19/IX, generalul Culcer revine cu un nou
raport de data aceasta şi mai drastic: f
„Informaţiuni discrete, luate de lt-colonelul Găvănescul: 5 zile
nu s'a dat nici un ordin de operaţie, ordinul de retragere
trimis pe o fiţuică cuprinde: „retrage',i-vă în ţară". Retragerea
s'a făcut în voia fiecăruia. ' ! • • '
Numai comandamentul a compromis situaţia. Comandamentul
căzuse într'o stare de prostaţie şi inacţiune, oprind şi p? al;ii
de a s e ocupa de reconstituirea şi pe generalul Praporgescu
de a conduce detaşamentul său. Da acaea a fost luat de aqclo".
Raportul generalului Culcer nu corespunde realităţii, căci:
1. In timpul zilelor de luptă, generalul Popovici a ' d t t
mai multe ordine de operaţie; după cum s'au arătat în
cursul acestui studiu; <
2. Un ordin pregătitor de retragere a fost dat de ge
BCU
neralul Cluj / Central
Popovi:i în ziua deUniversity Library
14/IX, i i r ordinul
retragere l'a dat la 15/IX, el poartă No. 26.
Clujde
definitiv
întrebarea ce se pune este: dar Armata nu avea nici un

rol în pregătirea retragerei? Putea Comandantul Armatei
să-şi zică ceea:e-şi spuse Napoleon înainte de bătălia dela
Austerlitz? „toiul era gata pentru bătălie ca şi pentru re
tragere. Mareşalii aşteptau ultimul ordin. Fiecare ştia rolul
său în această îndoi'ă mişcare".
3. Este adevărat că „numai Comandamentul a compromis
situaţia". Dar însuşi Comandamentul Arm. I-a avaa o mare,
o foarte mare contribuţia la compromiterea situaţiei.
4. Afirmaîunea celor cuprinse în partea finală a tele
gramei nu este exactă. G-lul Popovici s'a întâlnit la 16/IX
cu generalul Praporgescu la Câineni; amb'i generali s'au
întreţinut camaradereşte au judecat situaţia împreună şî au
luat dispoziţiunile indicate de situaţie.
La raportul de mai sus al Arm. I-a, M. C. Gl. răspunde
imediat: <>
• ••
„Informaţiunile discrete ale It-colonelului Găvănescul nefiind
su-'iciente pentru a se înlocui generalul Popovici în comand.l, mai
ales în urma lămuririlor ce D-sa a dat Ia raportul Al. S. Re
gelui, se va face o anchetă minuţioasă şi se va raporta rezultatul".
139
Armata insista, generalul Culcer comunică telefonic ge

neralului Iliescu, că dacă nu se ia comanda g-lui Popovici,
el se împuşcă. Atunci, în aceiaşi zi, la ora 20, 30, M. C. Gl.
dă Arm. I-a, următoarea telegramă:
„Generalul Popovici rămâne deocamdată la Craiova la dis
poziţia D - v s '. ţ
Aşa dar, un general comandant de Corp de Armată,
care-şi făcuse datoria pe câmpul de luptă, care este înfrânt
nu din cauza lui, ci din cauza altora, este decapitat. El
trebue să plătească greşelile altora. Soarta, adică împreju
rările şi mai cu seamă oamenii, au fost nedrepţi, foarte ne
drepţi cu generalul Popovici. s
In baza ordinului No. 336 din 18/IX a Armatei I-a:.

„Generalul Praporgescu a fost numit Comandantul provizoriu al
Corpului I armată, iar Comandant al Detaşamentului Lotru a fost
numit colonelul Movoiu, fost comandant al Brg. 3 Infanterie".
Tot la 19 IX, Grupul Câineni a contrabătut cu artileria
sa bateriile inimice aşezate în poziţie pe D. Paltinului şi a
atacat poziţia dela Vadul cu 1 btl. dela Sud şi unul dela
Vest, dar a fost respins. Cp. 2/R. G. Bv. şi cp. pioneri 102,
apără 4 tunuri aflate pe poziţie.
Grupul Robul a bătut cu artilerie lucrările germane şi a
continuat cu întărirea poziţiilor sale. Inimicul atacă la D.
BCU Cluj
Vladului, dar a/ fost
Central
respins.University Library Cluj
Trupele sosite în seara de 18/IX au executat dispozi-
ţiunile ordinului ce primise; Btl. maior Hergot a înaintat
pânăla D. Pietrosul, a trimis un post pe Vf. Veveriţa, Btl.
11/57 a înaintat pe VI. Păscoaei, acoperind zona dintre Vf.
Arsurii şi VI. Păscoaei.
Situaţia detaşamentului Lotru în seara de 19/IX este
următoarea:
Inimicul atacă pe lt-col. Cantacuzino la Coţi; el res
pinge în mod sângeros atacul şi ia dispoziţiuni judicioase
de asigurare a frontierei începând din Olt şi pânăla Est
de M-tele Surul.
Lt-col. Cantacuzino trimite pe lt. Ganovici, aghiotantul
R. 1 Gr., ca să raporteze g-lui Praporgescu, Comandantul
C. I A., situaţia şi importanţa poziţiei dela Coţi, după care
g-lul Praporgescu dă lt-col. Cantacuzino ordinul No. 40
din 19 IX:
1. „Dispoziţiunile luate de Dvs. sunt bune;
2. Căutaţi a opri cu orice preţ înaintarea inimicului, asvâr-
Iindu-1 înapoia frontierei;
3. S'a dat ordin ca o baterie de munte să vie a se pune
sub ordinele Dvs. Hzi va sosi.
140
Din punctul 2 al acestui ordin rezultă importanţa pozi

ţiei dela Coţi, care se întinde dela Gropile Turcilor (pe
hartă cifra 4 dela 1824 până Vf. Cocoriciului). Aripele
acestei poziţii, pe unde poate fi atacată de flanc şi întoarsă,
se întinde la Est pânăla Budislavul şi Vest pânăla Calea
Bulzului (Bâlciului) şi pe VI. Curpenilor şi Culmea Ză
noagei.
Lt-col. Cantacuzino ocupând la 16/IX poziţia dela Coţi,
a făcut act de iniţiativă, căci contrar ordinelor repetate ce
i se dăduse de şefii ierarhici, de a se duce la Suiri, cu
toate că nici trupele amestecate din R. 44, 72 etc, nu voiau
să se oprească, cu toate că Comandam. Div. 23 îndruma şi
pe grăniceri spre Titeşti şi Suici, totuşi lt-col. Cantacuzino
se opreşte la Coţi cu vre-o 250 oameni, organizează apărarea
aşa fel că a doua zi inimicul, când atacă, este oprit.
Mai mult încă, g-lul Praporgescu, văzând dreptatea lt-col.
Cantacuzino, îi trimite ajutoare succesive, unităţi din R. 9
Roş. şi pânăla 14 batalioane din R. 1 Gr., R. 2 I., R. 42 I,
R. 5 V., R. 44 I., R. 72 I., R. 71 I , R. 38 I.„ (dar cu
efective foarte reduse), 2 baterii câmp, una de munte (cu
valorosul căpitan Nicolau) una de obuziere, pe care lt.-col.
Cantacuzino a suit-o sus cu grănicerii (căci artileriştii în
cercase dar nu putură) la 2000 m. altitudine. I s'a mai
datBCU Clujde/ 63
o baterie Central University
mm şi una de 57 mm. Library
o companieCluj
de
pionieri sub căpitan Căţoiu şi un escadron pe jos din R. 9 R.
Acestea sunt trupele cari apără Coţii.
CAPITOLUL VIII
C A U Z E L E PIERDEREI BĂTĂLIEI DELA S I B I U

DE CĂTRE ROMÂNI
Bătălia dela Sud de Sibiu a fost defensivă din partea

românilor şi ofensivă din partea germanilor.
Pentru a concretiza cauzele pierderei de către CorpuJ
I Armată rom. a bătăliei dela Sud de Sibiu, se poate afirma
că ele sunt datorite multor greşeli:
1) Din partea Marelui Cartier General
BCU
M. C.Cluj
Gl., /înaintea
Central University
începerei bătăliei Library
dela Sibiu,Cluj
nu a
luminat îndeajuns Comandamentele de Armată şi deci Arm.
I-a, asupra situaţiei generale operative, care la finele lui
August 1916, se schimbase foarte mult, faţă de aceea care
era la 15 August 1916. Această nouă situaţie operativă, care
trebuia să modifice în liniile generale „Proiectul nos
tru de operaţie", rezultase din următoarele evenimente în
tâmplate către finele lunei August 1916:
a) Ofensiva puternică bulgaro-germană în Dobrogea, cu
scop de a ne ameninţa spatele şi a îngreuia ofensiva noastră
în Transilvania;
b) Refuzul M. C. Gl. rus de a ne ajuta direct în Tran
silvania, unde ar fi trebuit să intre prin Moldova, în
scop de a întări aripa noastră de Nord, aripă mergătoare
şi de întoarcere;
c) Concentrarea de forţe inimice numeroase în Transil
vania de Vest, cu misiunea de a ataca şi respinge trupele
noastre din această provincie;
d) Activitatea aproape nulă, pe întinsul fronturilor
aliate de Vest şi Est.
Or, ofensiva noastră în Transilvania, era concepută ple-
142
când tocmai dela premise cu totul opuse evenimentelor

expuse şi anume:
a) O puternică ofensivă a Armatei lui Sarail dela Sa
lonic, care trebuia să atragă cât mai multe forte bulgaro-
germane în Macedonia, astfel că în cadrilater şi Dobrogea
noi nu am fi avut a lupta, decât cu forte minime, pe
cari forţele româno-ruse dela Sud, le-ar fi putut uşor
sdrobi;
b) Ofensiva noastră în Transilvania trebuia să se exe
cute în strânsă legătură cu trupele ruseşti, care trebuia să
se lege cu aripa noastră dela Nord (Armata de Nord). Prin
proiectul de operaţie (şi prin convenţia militară cu Rusia),
se fixase Valea Someşului ca linie de despărţire între cele
2 armate. Ne putem uşor închipui ce efect puternic ar fj
avut 2-3 corpuri de armată ruse, cari trecând în Tran
silvania prin spatele Armatei de Nord, ar fi debuşat prin
VI. Mureşului Superior şi apoi ar fi căzut în aripa şi
flancul stâng al Armatei I-a iaustro-ungare, urmând ca
apoi, legându-şi operaţiile cu acele ale Armatelor române
(a Il-a şi cea 3e Nord) ar fi căzut chiar în spatele Ar
matei IX-a germane.
In loc de o asemenea procedare, M. C. Gl. rus, la
BCUdeCluj ajutor/ Central University Library Cluj
cererile repetate ale M. C. Gl. român, de a ne trimite
trupe în Transilvania, ne sfătueşte — dela în
ceputul intrărei noastre în răsboiu — să încetăm ofensiva
în Transilvania şi să ne retragem chiar şi din Muntenia,
pânăla linia Focşani-Nămoloasa-Galaţi.
c) In stabilirea proiectului nostru de operaţie, ne bi-
zuiam şi pe concursul general al aliaţilor, cari ar fi tre
buit să desvolte o activitate cât mai intensă pe toate fron
turile lor, concomitent cu ofensiva noastră în Transilvania,
în scopul de. a împiedica pe inimic să retragă forţe depe
aceste fronturi pentru a le aduce contra noastră.
Din toate acestea, nu s'a făcut nimic, astfel că 's'a
putut da naştere evenimentelor arătate mai înainte, cari
creiaseră o situaţie generală operativă nouă, către finele
lui August, situaţie care se poate rezuma astfel:
a) Atacaţi de puternice forţe inimice în Dobrogea, s'a
întărit Armata IlI-a cu puternice forţe luate din cele des
tinate ofensivei în Transilvania, (Div. 2, 12, 5, 21, 22).
sau din rezerva generală (Div. 10 şi 15) ce era la dis
poziţia M. C. Gl. erau trimise pe frontul de Sud.
b) Trupele noastre din Transilvania scădeau conţinu,
pe timp ce inimicul se întărea mereu, iar aliatul nostru rus,
refuza să ne ajute în ofensiva noastră. Deci pe timp
143
ce capacitatea noastră ofensivă scădeau mereu, aceea a

inimicului se mărea; aşa dar pe măsură ce noi am fi înaintat
mai mult spre Vest, de ex. spre regiunea Cluj-Turda,
fiind părăsiţi de Ruşi, am fi fost ameninţaţi în flancul
drept (de Nord) de atacurile unor forţe inimice, ce ar
fi înaintat dinspre regiunea Maramureşului. ..
Această situaţie provenea în primul rând din cauza lipsei
de interes pentru noi din partea aliaţilor, din cauza lipsei
unui comandament unic al Antantei şi din cauza Ru
şilor. P e când Comandamentul de căpetenie german (care
conducea în August 1916 prin persoana lui Hindenburg
operaţiunile depe toate fronturile puterilor centrale), mer
gea cu interesul până acolo, încât până într'o măsură în
călca asupra drepturilor Comandamentelor de armate, din
partea Antantei nu se manifesta nici un interes, noi milită-
reşte rămăsesem cu totul părăsiţi.
Faţă cu această nouă situaţie dela finele lui August
f
1916, M. C. Gl. român, trebuia să fie. mai activ, să arate
cât mai sugestiv marilor aliaţi pericolul şi să iee o ho-
tărîre energică care în faţa situaţiei noui, atât de defavo
rabilă, nu putea fi decât modificarea proiectului de ope
raţie, sacrificarea unei părţi din teritoriu, ori la Nord,
BCU
ori ClujTrebuiau
la> Sud. / Central puseUniversity
armatele dinLibrary Cluj la
Transilvania
aceiaşi înălţime (iar nu lăsate în eşaloane despărţite prin
mari intervale); trebuia pregătită din timp apărarea Car-
paţilor pe versantul Transilvan; trebuia pregătită din timp
evacuarea Olteniei în scop de a scurta frontul cu tot arcul
Turnu Roşu-Orşova-Islaz, aducându-1 la nevoie pe stânga
Oltului, trebuia evacuat Sudul Dobrogei pânăla gâtul îngust
dela Raşova-Sud Constanţa şi apoi mai târziu la nevoie
chiar toată Dobrogea. Pare că la finele lunei August, secţie
operaţiunilor dela M. C. Gl. şi-a dat seama că e nevoe
de a schimba ceva, căci face un referat adresat Comanda
mentului de Căpetenie, în care preconiza părăsirea Olteniei
şi pregătirea acestei operaţiuni prin retragerea din timp
în restul ţărei a tuturor bogăţiilor aflate acolo. Dece Co
mandamentul de Căpetenie nu a luat nici o măsură, ră
mâne pentru moment o enigmă; dar ceeace ar fi trebuit
să facă, era să dea noui directive explicative armatelor,
punându-lc în gardă în contra tendinţelor lor, de a se
întinde prea mult în Transilvania, atât timp cât Ruşii nu
ne-ar fi întărit cu forţe numeroase.
Faţă cu o asemenea directivă, desigur că Armata I-a
nu ar mai fi insistat în ofensiva atât de vătămătoare dela
Jiu, unde şi-a cheltuit zadarnic toate rezervele şi desigur
144
că ar fi dat ordine categorice C. I Arm. să-şi restrângă

frontul, eventual să se retragă mai spre frontieră, astfej
ca să nu se prezinte cu 2 divizii întregei Arm. IX-a ger-
mano-austriace, pe un front de 40 km. şi pe o poziţie
greu de apărat. Dacă C. I Arm. ar fi fost retras la timp,
mişcarea şi pericolul întoarcerei Corpului Alpin era ani
hilat, fiindcă i-ar fi lipsit spaţiul necesar de a cădea în
spatele Corpului I Arm.
Dacă Arm. I-a era deci lămurită asupra situaţiei ge
nerale, nu ar mai fi insistat asupra ofensivei sale dela
Jiu şi ar fi dispus în asemenea caz de puternice rezerve
(13 btl.) cu care ar fi trebuit să ajute Corpul I Armată.
Aşa dar, în prima linie greşala M. C. Gl., este aceia,
că nu a făcut cunoscută armatelor nouă situaţie gene
rală ce se creiase la sfârşitul lui August.
A doua greşală e aceia că a lăsat Arm. I-a să an
gajeze bătălia dela Jiu, care trebuia cu orice preţ evitată,
când se ştia că inimicul se concentrează la Sud de Sibiu.
A treia greşală este că nu a împins spre Vest Arm. Il-a
Ia 12/IX şi cel mai târziu în dimineaţa zilei de 13/IX;
atunci C. I. Arm. nu numai că nu era înfrânt, dar la
BCU Cluj / Central
fensivă-ofensivă, câştigând University
acolo o mare Library Cluj
Sud de Sibiu, bătălia defensivă, ar fi devenit bătăuş de-
şi frumoasa vic
torie. Pe când aşal M. C. Gl. a dat ocazie g-lui Fal
kenhayn să bată succesiv două Armate (I-a şi Il-a) care
împreună ar fi putut face mult, pe când aşa nu au făcut
nimic.
In situaţia în care era lăsat C. I. Arm., singura lui
salvare ar fi fost intervenirea la timp a Armatei Il-a,
care în mod zadarnic a fost ţinută în regiunea Sinea
Veche-Perşani-Bogata de Olt-Mercheasa-Zombor.
La 11/IX, Arm. Il-a raportează M. C Gl. cu No. 271 că:
„E în contact cu inimicul şi că nu poate interveni num'ai
cu stânga sa (spre Sibiu) de oarece pânăla Avrig (unde era
flancul drept al C. I. A.) distanţa e prea mare (35 km.) şi
întreaga regiune, mai cu seamă înălţimile depe malul drept al
Oltului erau ocupate de Corpul de Cavalerie al generalului Schmet
tow (Div. I Caval, germană, Div. 3 Cav. A - U ) . General Crăi-
inoeanu propune o mişcare spre Vest a întregei Armate, în
concordanţă cu o înaintare a Arm. de Nord pe V. Mureşului
şi V. Târnavelor".
Această propunere a Arm. Il-a făcută la 11/IX nu nu
mai că era foarte judicioasă, dar era făcută şi la timp,
căci corespundea în totul situaţiunei strategice, dar M,
C. Gl. apreciază că nu are date suficiente pentru a mişca
145
spre Vest întreaga Aim. II-a. M. C. Gl. aştepta aceste

date dela Arm. I-a, care aprecia că ceeace raportase g-luj
Popovici în zilele de 10 şi 11/IX nu erau „date clare
şi precise" lucru ce reese din ordinul pe care-1 dădea Ar
mata I-a la 11/IX Corpului I Arm.: •'
„Acţiunea fredecisă dela Jiu ne împiedică de a vă trimite
prea curând ajutoare. In orice caz ne trebuesc date clare şi p r e
cise asupra situaţiei Dvs., pe care le aşteptăm chiar în noaptea
aceasta".
Va să zică nici în ziua de 11/IX, Arm. I-a nu credea
că a sosit momentul să ajute C. I. Arm,, atunci se pune
întrebarea: cum putea M. C. Gl. să împingă spre Vest
Arm. II-a?
In tot cazul la raportul No. 271 din 11/IX al Arm.
II-a, M. C. Gl. răspunde cu ordinul No. 1169 din 12/IX că:
„Nefiind încă oportună mişcarea spre Vest a întregei Armate
a II-a, ci numai să întărească detaşamentul dela Utza şi a s e
împinge cavaleria spre Vest, pentru a lua contact mai strâns
cu Corpul de Olt".
Este fără îndoială, că faptul de a nu se fi dat ordin
Arm. II-a de a lua o viguroasă ofensivă spre Vest sau
cel mai târziu la 13/IX dimineaţa, a fost o foarte mare
BCU Cluj
greşală / Central
strategică, care a University
fost cauza că Library
la Sibiu Cluj
Armata
Română nu a avut o victorie, ci o înfrângere.
2. Din partea Armatei I-a.
a) Comandamentul Armatei I-a, care deşi i se rapor
tase că inimicul face întoarceri prin munţii Lotrului, nu
ia nici o măsură, ba din contră, îşi îndreaptă toată aten
ţiunea la acţiunea secundară din VI. Jiului. Comandamen
tul acestei armate ar fi avut tot timpul disponibil ca să
ia măsurile necesare, căci operaţiunea strategică a Cor
pului Alpin cerea timp; dar Comandamentul Arm. I-a se
pusese pe aşteptare de „date clare şi precise".
b) Lipsei de rezerve la Armată, care mărise numărul
batalioanelor dela Jiu, unde era acţiune secundară, dela
12 la 25 batalioane. Comandamentul Arm. I-a pierduse
din vedere că cea mai bună strategie, este ca să fie cât mai
puternic pe punctul decisiv. Şi în strategie şi în tactică,
rezervele sunt de o mare utilitate în mâinile comanda
mentelor.
c) A ordinului No. 222 din 13 Septembrie a Armatei I-a
dat Comandantului C I A . : „nu înaintaţi în direcţia frontu
lui... ci mai mult atacaţi trupele ce vă ameninţă spatele chiar
cu riscul de a ceda traptat pe front", înseamnă retragerea
şi apărarea spatelui; aci e începutul înfrângerei.
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial», Voi. II. 10
146
La 13/IX, în plină bătălie, orice idee de retragere trebuia

alungată; atunci trebuia numai rezistentă şi contra atac pe
front din partea C. I A. şi ajutor solid dela Sud din par
tea Arm, I-a.
Clausewitz are dreptate când spune: „că dacă comandantul
nu este înzestrat cu un ţel de o a doua vedere, care să-l
facă să pre simtă adevărul, judecata sa riscă mult de a se
pierde în consideraţiuni şi hipoteze". Napoleon a mai spus
că: „un comandant trebue să străbată întunerecul care-l
înconjoară în mod constant, luând hotărâri în consecinţă".
Hotărârea din partea Armatei I-a ăr fi fost: C. I A. să
lupte solid de front, spatele i-1 voi degaja eu (Armata),
pânăla sosirea Armatei Il-a, când victoria va fi a mea.
d) A imposibilităţei în care se găsea C. I A. ca, fără
ajutoare serioase dela Sud, să mai poată rezista şi în ziua de
16/IX, când prin sosirea Armatei Il-a nu retragerea, ci
victoria ar fi fost asigurată.
e) Este drept că Comandamentul Arm. I-a, în lipsă de
0 rezervă strategică de armată, a luat măsuri ca să inter
vină cu unităţi aduse depe Dunărea, dar acestea pe lângă
că erau slabe, erau aduse tardiv, Comandamentul Arm. uitase
că nu există exemplu în istoria militară, în care, să se
BCU
vadă '-că Cluj / Central
o armată bătută, University
să fi recâştigatLibrary
următoare cu ajutorul rezervelor.
Cluj
victoria în ziua
f) Dacă Arm. I-a ar fi trimis la timp ajutoare Corpului

1 Arm., pentru a-i asigura spatele, descărcând de această
însărcinare C. I Arm., care a fost nevoit în aceste condi-
ţiuni să-şi slăbească efectivele sale, situaţia tactică pune C.
I Arm. în inferioritate faţă de inimic. In adevăr C. I Arm.
cu 2 divizii, întinse pe un front de aproape 40 km., avea
în faţa sa Corpul 39 Rez. cu trei divizii infanterie, Corpul
Alpin şi Corpul de Cav. Independent de această superio
ritate numerică, inimicul avea în favoarea sa un material de
răsboiu (tunuri şi mitraliere) bogat şi perfecţionat, şefi şi
trupe cu o mare experienţă a răsboiului.
In asemeni condiţiuni era imposibil generalului Popovici,
ca cu propriile sale forţe, să dobândească victoria, dar nici
nu putea să înlăture o înfrângere. Generalul Popovici a luat
măsurile care i s'au părut proprii situaţiunei, opunând o
rezistenţă destul de serioasă pe poziţiile alese, dar a fost
nevoit să sufere iniţiativa inimicului.
Apreciată astfel situaţiunea, nici M. C. Gl., nici Coman
damentul Arm. I-a, nu şi-au dat socoteala de importanţa
strategică a bătăliei dela Sibiu, pe care cele două comanda
mente dintâi superioare a luat-o cu totul prea uşor.
147
3. Din partea Corpului 1 Armată

Comandam. C. I Arm. rom. face greşeala că nu scur
tează din timp şi din proprie iniţiativă frontul de 40 km., care
era prea întins faţă cu efectivele ce avea.
C. I Arm. neajutat la timp dela Sud nici de Arm. I-a,
şi dela Est nici de M. C. Gl., fiind împins de front şi
întors pe stânga fu nevoit să se retragă. _ v
Deci, în concluzie, se poate afirma că victoria dela Sud

şi Est de Sibiu a Arm. IX-a germane nu se datoreşte cali
tăţilor de concepţiune a g-lului Falkenhayn, ci greşelilor de
conducere a comandamentului Armatei I-a şi M. C. Gl.
Sunt dator însă să adaog că, dacă Falkenhayn avusese
un succes, nu putuse provoca un dezastru Corpului I Arm.
rom. ca acela pe care-1 provocase Hindenburg asupra Ruşilor
la Tanenberg. Românii pierduseră 3000 prizonieri şi 13 tu
nuri, luaseră în schimb 300 prizonieri şi 5 mitraliere.

CAPITOLUL IX
C A U Z E L E PENTRU C A R E N U REUŞEŞTE G-LUL

FALKENHAYN D E A Î N C E R C U I ŞI NIMICI
C . I. ARM. R O M .
Planul bătăliei dela Sibiu, deşi simplu, şi bine conceput
de g-lul Falkenhayn, nu a fost executat bine, căci a dat
drumul mişcărei înconjurătoare a Corpului Alpin cu cinci
BCU
zile Clujînceperei
înaintea / Central University
bătăliei, acest lucru Library
nu trebuia Cluj
făcut
cu atât mai mult, cu cât îl împingea pe o lungime de 90
km. într'un teren foarte muntos, cu mari variaţiuni de pante
Adunând Corpul Alpin în regiunea Sinna în ziua de 7
Sept. şi dându-i drumul în ziua de 9 Sept., iar bătălia în
cepând în ziua de 13 Sept. era imposibil ca mişcarea lui
înconjurătoare să nu fie descoperită de C. I Arm. rom. şi
acesta să nu ia dispozitiuni de a-i face faţă.
Dacă g-lul Falkenhayn ar fi produs efectul tactic al Cor
pului Alpin nu la începutul bătăliei, ci către sfârşitul ei după
ce C. I Arm. ar fi fost fixat şi slăbit de atacurile de
front ale C. 39 Arm. Rez., atunci mişcarea Corpului Alpin,
cu toate că era excentrică şi departe de câmpul tactic,
reuşea să tae retragerea Corpului I Arm. rom.
Corpul Alpin ajungând în Valea Oltului la începutul bă
tăliei dela Sibiu, a permis g-lului Popovici să ia contra mă
suri, să ţie defileul deschis; dacă însă Corpul Alpin ar fi
început mişcarea mai târziu deci în ziua de 11 sau 12/IX, ar
fi căzut în VI. Oltului în după amiaza zilei a treia (15/IX)
a bătăliei, atunci efectul tactic ar fi fost complet.
Faptul că g-lul Falkenhayn dă drumul dela Sinna, Cor
pului Alpin atât de vreme, este că el era convins că va putea
150
bate C. I Arm. rom. cu Corpul 39 Rez. germ., şi că Corpul

Alpin va sosi către începutul bătăliei. Calculul a fost greşit
făcut, căci Falkenhayn pierduse din vedere că şi inimicul
avea cuvântul lui de spus.
Pentru aceste motive mişcarea Corpului Alpin nu şi-a
produs efectul dorit de g-lul Falkenhayn: 1. de a surprinde
Corpul I Arm. rom.; 2. tie a tăia complet linia de co
municaţie a C. I Arm. rom.
Neîntâmplându-se acest lucru, atunci Arm. IX-a germ. nu a
reuşit decât ca să împingă cu C. 39 Arm. Rez. pe C. I Arm.
rom. spre linia lui naturală de comunicaţie, ca probă evi
dentă este că dacă ar fi reuşit mişcarea Corpului Alpin, de
a tăia complet retragerea C. I Arm. atunci nu cădea pri
zonieri numai 3000 soldaţi români şi nu lua numai 13
tunuri, (din care 5 părăsite fiind scoase afară din serviciu
pe timpul luptelor din zilele de 13—15/IX), ci lua pri
zonier tot Corpul I Arm. şi toate 84 guri de foc.
Dar g-lul Falkenhayn nici nu execută urmărirea, pentru
simplu motiv că nu mai putea, pentrucă după 15/IX tre
buia să facă faţă spre Arm. II-a rom. care fusese împinsă
tardiv la 14/IX.
In definitiv, g-lul Falkenhayn:
1. Nu reuşeşte să tae complet şi definitiv linia de comu
BCU aCluj
nicaţie C. I /Arm.
Central
şi să-I University
captureze; Library Cluj
2. Nu reuşeşte să-1 sdrobească.
3. Nu execută urmărirea lui, până la nimicirea lui com
plectă.
CAPITOLUL X
CORPUL I ARM. ROMÂN PE CARPAŢI
<Crochiuf 12)

20 Septembrie.
G-lul Praporgescu Cd. C. 1. A r m . ' d ă - l a 19/IX ord. dc
oper No. 980 pentru ziua de 20/IX:
„1. Trupa inimice încearcă a trece frontiera angajând lupta cu
infanteria şi artileria pe valea Oltului, la Râul Vadului, cu in
fanteria şi miiraliere'.e pela Chi:a Fedeleşului spre Coţi.
2. Trupele noastre de acoperire sunt în luptă cu detaşamentele
vrăjmaşe care atacă. :*
r .
3. Misiunea Corpului de Armată este de a opri cu orice preţ
trecerea inimicu'.ui peste frontieră, în ţară.
In acest scop dispun: (
Div. 23 s e v a . pune imediat în marş spre Câinenii de Argeş,

pentru a s e dispune astfel:
Reg. 12 Inf. depe Pleşul va înainta peste valea Curpenilor
jspre Stana Teişu, pentru a acoperi şi păzi sectorul dintre OU
şi valea Curpenilor.
Reg. 2 Vâlcea va ocupa D. Pleşu în locul R. 42 I.
R. 11 I. va ocupa Vf. Măgura (pe drumul Grebie$tl-Coţi);
Reg. 1 Gr. şi btl. din 72 vor rămâne pe loc, Ia Coti* pentru
a păzi şi acoperi sectorul ce i . s ' a hotărît.
C Acţiunea v a fi cendusă de Cd. Div. 23.
Ş. Trapei*, Div. 13, s e vor aduna ăx regiunea Greblestl«Boi«
soara, constituind rezerva Corpului de Arm. ocupând toftte uvra-
j«'.e 4e vaiiftţi €n aceasta zojjă. ' i
152
6. Artileria va fi adusă pe poziţie cu boii, la nevoie, pentru

a susţine acţiunea infanteriei. Artileria grea lungă va fi plasată
pe şosea in poziţiuni de unde ar putea lua şi ea parte la acţiune,
într'un caz eventual de înaintare al inimicului.
7. Brg. Cav. cu efectivul ce poate încălica, va înainta pe
direcţiunea Gâujani-Călugărul, Faţa Sf. llie-Stâna Petrişoara, unde
s e găseşte un bata!, din R. 71 I. De aci va trimite patrule pe
direcţiile ce duc spre frontieră şi spre VI. Boia pentru a s t a
bili legătura cu Div. 23. Ea va acţiona cu focuri când bata!,
din Reg. 71 I. ar angaja lupta cu detaşamentele inimice.
8. Detaşam. Lotru va pune în vedere grupului Câineni (Cd.
de lt.-col. Popescu Toma), ca în caz când inimicul ar reuşi
să înainteze, să profite de tăria înălţimilor pe care le ocupă
pentru a ţine cât mai foiult pe Ioc trupele inimice, cari ar
înainta pe Vi. Oltului, pentru a da timp grupei col. Costăchescu
şi grupei dela Voineasa, să s e scurgă spre gura Lotrului, unde
va ţine cu orice preţ aci înaintarea vrăjmaşului spre sud".
In după amiaza zilei de 20/IX, la ora 13, col. Costă
chescu Comand. Grup. Robul, raportează telefonic, -că tru
pele sale sunt atacate de forţe mult superioare, că a dat
BCU
pele saleCluj / Central
se retrag luptând University Library Cluj
ordin artileriei de 57 mm. să părăsească poziţia şi că tru
către VI. Oltului.
In realitate Grupul Robu se retrage în panică în faţa cp.
4-a din R. G. Bv. In acest sector era Btl: II, cp. 4 şi 10
(R. G. Bv.).
In lipsa Comand. Div., maiorul Iacob, Şeful de Statmajor,
pleacă pe poziţie şi, în numele Cd. Corp. I Arm., ordonă
Artileriei-să reocupe poziţia şi să redeschidă focul, iar trupele
de infanterie să se reîntoarcă ca să contra atace.
Artileria şi infanteria s'au înapoiat pe poziţie; s'a consta
tat că germanii nu atacase decât cu patrule din comp. 4/Reg.
G. Bv. şi că panica se produsese fără motiv.
Div. 23-a a trimis: R. 42 I. (depe Pleşul) pe Muchia
Teiuşului, pentru a păzi sectorul din Olt până în VI. Curpe-
riului, barând poteca ce duce peste Vf. Bulzului.
Reg. 2 Inf. ocupă D. Pleşul în locul R. 42 I.;
Reg. 44 Inf. pe D. Măgura (1111);
Deci, Div. 23 a prelungit spre Est detaşamentul Lotru,
dela Câineni (Olt) pânăla Mt. Suru (2281).
Brg. 1 Col. Ia Piscul Sf-tu Ilie.
Artileria Div. a fost lăsată la Grebleşti.
Div. 13-a, care alcătuia acum rezerva C. I Arm., execută
recunoaşterea lucrărilor de apărare deja aflate la Nord de
linia Grebleştb-Găujani-D. Cărbunarului (1151) in vederea
unei eventuale ocupări, - -
153
Pentru zona pierdută în ziua de 20/IX, s'au luat dispo-
zitiuni ca trupele din Grupul Robul să fie înlocuite cu cele
3 btl. ale Reg. 57 Inf. sub lt-col. Damian.
înlocuirea batalioanelor trebuia să se facă succesiv, în-
cepându-se 1/57, care se găsea la Brezoiu şi care în ziua de
22/IX, trebuia să execute marşul până la Stâna Murgaşului;
celelalte 2 batalioane trebuiau să sosească în zilele următoare,
Div. 13-a continuă să întărească pozitiunile sale, cari
erau dominate de poziţiile inimicului depe D. Vladului
(1347) şi D. Uria.
Btl. I şi II/R. 47 I. sunt trimise la Câineni de Vâlcea
pentru a înlocui R. 48 I. dela detaşamentul lt-col. Popescu
Toma. Ajunse aci, btl. I ocupă pantele D. Pleşul (1247)
legându-se cu R. 42 I. aflat pe Pleşul, iar btl. II ocupă
tranşeele dela poalele D. Vladului (1347) depe dreapta
Oltului.
In această zi, trupe germane au atacat frontul Div. 23,
ocupând VI. Bulzului, cum şi poziţia dela Pârâul lui Frate
(Olt). Brg. 1 Căi. este retrasă dela Piscul Sf-tu Ilie şi e
dusă la Titeşti; s'a format din R. 1 C. un detaşament sub
BCU Cluj
comanda / Central
maiorului University
Viişoreanu, cu oameniLibrary Cluj
descălecaţi dela
toate escadroanele, el a fost trimis pe Mt. Călugăru, unde
împreună cu R. 71 I. a făcut apărarea frontierei în punctul
Mâzgavul, dar la 23/IX este readus la Titeşti.
In după amiaza zilei de 21/IX, inimicul a atacat Grupul
dela Câineni, însă a fost respins. « \
Btl. 14 Vân. (Corp. Alpin) soseşte la R. Vadului.
Tunelul dela R. Vadului se ocupă de R. 2 V. (Corp Alpin).
In seara zilei de 21/IX, Corp. I Arm. dă ord. No. 31
prin care arată că Arm. I-a a comunicat că: „în locali
tatea Bucalia imediat la Sud de Bora, se află un batalion
cu mitraliere; aceste trupe fac parte din Grupul Jiul".
IC. I Arm. ocupa în această zi astfel poziţia: \ •,
1. Pe dreapta Oltului. 1 c
Detaşamentul Lotru sub col. Moşoiu format din:

a) Grupul Voineasa sub maior Christofor, având IV/R.
3 I., II/R. 49 I. şi 1 cp./R. 5 V. la Voineasa, iar IV/R.
66 I. la Malaia cu 1 cp. şi 1 btr. pe Vrf. Moloviţului;
b) Grupul Robul sub col. Costăchescu format din:
I/R. 81 I., III/R. 82 I., I/R. 49 1. UI/R. 57 1. din VI.
Păscoaia pe linia Pietrosu-Veveriţa-Murgaşu-Murga;
154
c) Grupul Câineni sub lt-col. Popescu Toma, format din-

3 cp./R. 5 V., IV/R. 58 I., I/R. 82 I., II/R. 2 Gr. şi btl.
mii. Mehedinţi, în jur de Câineni pe versantul NV. a D. Ple-
şului şi pe D. Căţânelul; iar în rezervă acest grup are R.
47 I.
dl Detaşamentul Lotru are la Brezoi în rezervă I/R. 57
I., btl. Mii. Dolj, 1 btr.
2. Pe stânga Oltului:
Divizia 23-a cu:
Brg. 3-a Inf. ce are: R. 2 I.., pe D. Pleşul, R. 42 I.,
şi 1 btl./R. 5 V. la Stâna Teişului;
Brg. combinată are: R. 44 I. cu 1 btl. la Coţi; 1 btl.
la Măgura şi 1 btl. la Grebleşti. Iar R. 1 Gr. şi 1 btl. R.
72 I. în refacere la Grebleşti, 1 btl./R. 71 I. la Stâna
Petrişoara.
Brg. 1 Căi. la Stâna Petrişoara.
C. I Arm. a trimis un detaşament de cavalerie descă-
licat din Brg». 1 Căi. ca să ocupe trecătorile Scărişoara şi
Cumpăna, păzind astfel sectorul Urlea-Mâsgavul.
In această zi, Grupul Câineni trebuia să atace inimicul
din faţa sa şi să-1 respingă. Atacul dat de grupul Câineni
BCU oraCluj / Central
II/R. 47 University
I. este atacat Library Cluj
cu ajutorul btl. I şi II/R. 47 I. nu reuşeşte. Iar noaptea
pela 23 btl. în tranşeele dela
poalele D. Vladului, atacul e respins. .
Btl. 10 Vân. (Corp Alpin) a atacat spre Murgaşul, dar
zadarnic.
Cp. l/R. G. Bv. ocupă Vf. Căţănelu. \
Sosind în poziţie în timpul atacului inimic, btl. 1/57 şi
2 comp. miliţie Rovine, inimicul a fost respins, dar din
această cauză trupele au rămas în imediat contact cu ini
micul, nu s'a mai putut scoate un batalion din acest sector,
cum col. Moşoiu dăduse ordin.
•
Pentru a aduce o uşurare în situaţia Arm. Il-a cum era
puternic atacată la Braşov de Arm. IX-a germană, M. C. Gl.
dispune ca C. I Arm. să execute atacuri demonstrative la
Vf. Dobrunului, Câineni, Vf. Bulzului şi la Coţi.
La cjrupul Voineasa btl. IV/R. 3 I. sub maior Iacob a
trecut frontiera şi a atacat prin partea de Vest, de flanc,
trupele inimice depe D. Dobrunul, cari s'au retras, apoi ba
talionul s'a înapoiat spre Voineasa. i t
La Grupul Robul au fost numai acţiuni de patrule şi
bombardament.
Grupul Câineni a început bombardamentul cu artilerie la
155
ora 8, iar la ora 10, a început atacul cu câte o companie

de fiecare batalion, pe fiecare direcţiune recunoscută.
Lupta a ţinut până Ia ora 13 când trupele s'au retras
pe poziţiile de plecare.
Pe stânga Oltului s'au făcut demonstraţie spre Bulzul şi
spre Nord de Coţi. • •
Ideia demonstraţiei a fost bună, ordinul de executare
şi executarea demonstraţiei au fost greşite, pentrucă s'a
dat şi s'a executat parţial şi succesiv fără un caracter se
rios, ci numai cu scopuri limitate, aşa că nefiind executată
în stil mai mare, toate încercările succesive parţiale au fost
respinse în mod sângeros, pierzând zadarnic oameni. Proba
evidentă a acestui lucru reese foarte bine din ordinul pe
care g-lul Praporgescu Comand. C. I /Arm. îl dă lt-col.
Cantacuzino la 24, IX ora 20:
„Am primit comunicatul D - t a l e privitor la demonstraţia de
eri 23, care s'a făcut cu totul şi contra vederilor mele. O d e - '
monstraţie, ca să reuşească, trebue făcută în stil măre, cu trupe
numeroase şi artilerie multă, ceeace nu avem şi nu putem să
avem noi.
Rezultatul obţinut îl prevedeam şi deplâng, pe cei căzuţi şi
scoşi din serviciu.
Azi venind pe aci (Dl. General Culcer, m'am rugat să nu
ne mai dea asemenea însărcinări penibile şi am rămas foarte
mulţumit că şi D - s a are aceiaşi părere. Pe urmă primind c o
municatul D-tale, i 1'am arătat d-lui general, care l'a luat cu
D - s a pentru a-1 arăta M. S. Regelui unde pleacă astăseară.
Cred că de acum nu ne va mai da să întreprindem operaţiuni
negative".
Va să zică, demonstraţiunile limitate, executate fără efec
tive şi fără concursul artileriei, în care se pierd zadarnic
oameni, sunt întreprinderi negative; ele trebuesc evitate.
Totuşi trebue să afirm că în tot cursul răsboiului mai cu
seamă în partea întâia s'a făcut un abuz cu acest fel de
întreprinderi, lucru care a adus numai pierderi în personal
şi scoborârea moralului luptătorilor.
Pe poziţia din stânga Oltului trupele germane ocupă
creasta Bulzului, fundul văei Curpenilor, potecile şi contra
forturile din faţa graniţei dela Gropile Turcilor şi Budisla-
vul; unităţile române ocup crestele din faţa acestei poziţii.
C. I Arm., organizează poziţiile pe care se aflau uni
tăţile sale. ; \)
156
La Voineasa precum şi în celelalte sectoare trupele au

continuat a se întări.
La Grupul Robul numai bombardament reciproc de arti-
leiie, căci cp. 8/R. G. Bv. schimbă comp. 10 depe poziţie.
La Grupul Câineni, inimicul a deschis un foc violent de
artilerie la ora 9 asupra tranşeelor române. La ora 12,30
artileria română a fost încadrată de artileria inimică, astfel
că nu a mai putut contrabate artileria inimică decât bate
riile de obuziere uşoare de 105 mm. care aveau poziţie
bine mascată.
La ora 14, infanteria germană a atacat poziţiunea dela
Lunci ocupată de btl. I/R. 47 I.; toate atacurile germane
au fost respinse.
La Grupul Câineni în seara de 24/IX ora 18, btl. IV/R.
58 I. a intervenit în lupta patrulelor ce se angajase pe
D. Uria; aci s'a desvoltat o luptă, în care au intervenit
şi 2 comp. R. 82 I., inimicul a fost respins 1 km.
In rezerva acestui grup s'a trimis o companie din R. 41 I-
Unităţile germane susţinute de artilerie au atacat şj
ocupat stâna depe muchia Teiuşului, btl,/5 Vân. se retrage
BCU ClujG. / Bv.
Central University
să întăreascăLibrary Cluj
spre D. Pleşul, urmărit de inimic. i
Cp. 3/R. e trimisă cp. 1 depe Că-
ţănelu; în locul ei trece cp. 4-a. •,
In dimineaţa acestei zile, Germanii au atacat cu noui
forţe unităţile depe D. Uria; inimicul a fost respins la
ora 14.
Pe restul frontului acţiuni de artilerie.
In această zi detaşamentul Lotru a fost desfiinţat, trupele
sale trecând sub comanda Div. 13-a.
Col. Moşoiu, fost comandant al detaşamentului Lotru,
a luat comanda Brg. 26-a, formată din trupele foastelor
grupuri: Robul, Brezoiu, Voineasa şi Malaia.
La Coţi, trupele germane atacă puternic; pela ora 15
un aeroplan german a făcut recunoaşterea, iar pela ora 16
a început un bombardament viu din toate direcţiunile cu
piese de toate calibrele şi anume cu calibru mare dinspre
D. Chiorului (din Transilvania) şi alte calibre dinspre D.
Bulzului şi împrejurimi, din Porceşti şi ultimele dealuri
ale satelor Sebeş, trăgând în special asupra sectorului gropile
Turcilor Surul.
157
Bombardamentul a ţinut pânăla ora 19, când infanteria

germană atacă în valuri; atacul e respins de lt.-col. Cantacu
zino, care rămâne stăpân pe creastă, unităţile germane re-
trăgându-se pânăla 400—500 m. înapoi.
Lt.-col. Cantacuzino a avut 30 morţi şi 150 răniţi, dini
cari 2 ofiţeri; Aci fu rănit .mortal bravul locot. Ganovici
care muri în spital la l/X. Aceste pierderi se datoresc lipsei
de unelte mari, cari să permită executarea de adăposturi
contra artileriei.

II. OPERAŢIUNILE ARMATEI Il-a R O M Â N Ă
ÎN TRANSILVANIA
A . O p e r a ţ i u n i l e A r m . Il-a
d e l a 14 A u g u s t —30 S e p t e m b r i e
1. înaintarea grupelor de acoperire.
Armata Il-a era formată în momentul începerei opera
ţiunilor din:
Grup. Putna
( 5 btl. \ VI.
VI.Putna 1
\ 2 btr. ) VI. Zăbala
Div. 6»a
gen. div.
Costescu A . f 7 btl. 1 VI. Basca
Grup. Buzău
\ 6. btr. / VI. Buzău
BCU Cluj / Central Grup.

Corp. 3 Arm University
Tabla Library Cluj
J VI. Şiretului
gen. div. < J Vl.Teleajenu*
Butii
Tănăsescu C . J lui<pas.Tătar>
Div. 5«a
Grup. Brato* I 6 btl. \
gen. brg. VI. Teleajen.
cea \ 6 btr. J
Frunză P.
Grup, Pre»
deluş ( 3 b t l
" \ v . . Doftanei
\ 2 btr. /
f iO btl. 1
Ghip. Predeal VI. Prahovei
\ 9 btr. /
Div. 4-a gen.
brg. Burgnele
Gheorghe
Corp. 2 Arm. Grup. Mo ( 2 btl. ) legătura Intre
gen. div. grup. Predeal
roeni \ 1 btr. J
Cotescu D. şi Bran
Div. 3=a f 9 btl.

gl. brg. Ni= { Grup. Bran { / Def. Bran
culescu M. I I 5 b t r
- J
In faţa Arm. Il-a rom. era Div. 71 I. A-U, sub g-lul
Goldbach, care ţinea frontul dela Piatra Craiului până în
VI. Slănicului în Moldova.
160
Div. 71 I. era formată la această dată din Brg. 141 şi

142 I. având:
după 6/IX primeşte în ajutor încă 2 btl. cum
6 btl. câmp
şi Brg. 19 Ldst. Mun. dela Div. 61 I, de
3 » etapă
atunci va avea 17 btl.
31/2 escadroane, , , .
;
4 baterii
1 tren blindat
34 posturi de jandarmi, ' ,
cu un efectiv total de 139 ofiţeri, 6363 arme şi 14 tunuri,
Brg. 141 I. la Braşov acoperea spre Bran, Moroeni, Pre
deal, Predeluş şi Bratocea.
Brg. 142 I. la Prejmer acoperea spre Tabla Butii, Pasul
Buzăului şi Pasul Oituzului (în faţa flrm. de Nord rom.).
Grupele de acoperire rom. au trecut frontiera în noaptea
de 14/15/VIII.
Corpul III Armată ajunse până în seara de 15/VIII cu:
Grupul Putna la Gelenţe-Zabala; 1
Grupul Buzău, grosul, plecat dela Vama Crasna, la în
torsătura Buzăului (Buzău Fordulo), restul din VI. Bascelor
spre Covasna;
Grupul Tabla Butii plecat prin stâna Fetei şi stâna Tă
BCUla Cluj
tarului Vama/ Central
Buzăului. University Library Cluj
Grupul Bratocea plecat dela Bratocea-Stâna lui Ciucaş
şi Bobul mic, ajunge la Mt. Pleasa;
Grupul Predeluş plecat dela Predeluş şi Vf. Turcului,
a ajuns la Mt. Pala şi Mt. Rencze. 1
Trupele A-U s'au retras peste tot.
In ziua de 16/VIII: <
Grupul Putna ocupă Gelenţe-Zabala;
Grupul Buzău la Covasna-Ngen;
Grupul Tabla Butii la Bodolea;
Grupul Bratocea şi Grupul Predeluş la Tărlungeni şi Satul
Lung.
La 19/VIII trupele de acoperire ale Corp. III Armată,
erau pe linia St. Petru-Bodolea-Nuen-Gelenţe.
Corpul II Arm. ajunse până în seara de 15/VIII cu:
Grupul Predeal, ocupă Predealul şi Temeşul de Sus,
respingând 1 btl. din R. 82 I.
Grupul Bran, ocupă Bran şi respinge 2 btl./R. 82 I,
spre Tohanul Nou.
La 16/VIII:
Grupul Predeal, ocupă Braşovul; , '
Grupul Bran, respinge inimicul ce ocupa înălţimile Mă
gura (NV. Bran). 1 ,
161
Iar frontul A-U se retrage pe linia Tohanul Vechiu-

Codlea-Feldioara-Sftu Petru-Sepsi Sângeorgiu. In această
din urmă localitate s'au adunat toate posturile de grăniceri,
din care s'a format regimentul de grăniceri sub lt-col.
Imreh.
La 17/VIII, R. 82 I. dela Tohanul Vechiu este împins
spre Şinca Nouă. Pentru a nu fi tăiat şi restul frontului
de Olt, s'a retras şi această parte înapoia râului pe linia
Hâlmeag-Homorod.
La 18/VIII:
Grupul Bran ocupă Tohanul Nou, Tohanul Vechiu şi
Zerneşti; Brg. 141 (Div. 71) a putut sta până în această
zi la Şinca Nouă, păstrând contact cu trupele române.
La 19/VIII:
Grupul Predeal respinge unităţile Div. 71 I., ocupă Cod-
lea şi Ghimbavul, iar Div. 71 I. se retrage pe linia H â l
meag-Homorod Ocland.
Inimicul nu putea rezista serios; el se retrăgea la cea*
mai mică presiune. împrejurările fiind favorabile, grupele
de acoperire au fost împinse înainte, astfel că la 20/VIII
Arm. Il-a avea grupele de acoperire pe linia Zagon-Bikfalva-
Preşmer-Bod-Feldioara-Halchiul-Bartza-Szunuogszek.
F o r m a r e a A r m a t e i Il-a.
Faţă cu această uşoară înaintare a grupelor de acoperire.

Comandamentul de Căpetenie dispune cu drept cuvânt ca
concentrarea Armatei Il-a să nu se mai facă la Sud, ci la
Nord ,de Munţii Carpaţi, în şesul Bârsei.
In acest scop g-lul Averescu, Comandantul Arm. II-a>
dă la 2Î/VIII ordinul de operaţie No. 1:
,,!) Ştiri puţin precise asupra inimicului, care a luptat între
Zăbala şi Pasul Bran, îl arată în retragere cu tendinţă de a se
reface la Nord de linia Iluefalva—Hermanul—Sânpetru—Codiea.
2 ) Armata I l - a va trece frontiera cu toate trupele şi servi
ciile, pentru a se concentra în regiunea Braşovului.
Se ordonă:
b> P e n t r u C o r p u l II A r m a t ă :
Detaşamentul de acoperire Bran, întărit cu R. 28 I. şi 1 I.,
cu restul R. 6 flrt. şi cu R. 2 Ob., va fi împins şi oprit pe
linia Barcza Ujfalu (Uifalâu nou)—Szunyogszek (Ţânţari), iar
trupele şi serviciile Diviziei a 3-a vor fi aduse peste frontieră
pe măsură ce vor fi sosit pe zona iniţială de concentrare, pentri»
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Voi. II. 11
162
a stafiona în poligonul Codiea—Vulcanul—Tohanul Vechiu—To'-

hanul Nou—Râşnovul—Cristianul—Ghimbavul.
Detaşamentul de acoperire Predeal, întărit cu Reg. 6 şi 21
InL şi cu Reg. 2 Art. va fi împins şi oprit pe linia Vere$mart
(Rotbav)—Foldvar (Feldioara) (pe Valea Oltului), iar restul tru
pelor şi serviciilor Div. 4-a vor fi aduse peste frontieră pe
măsură ce vor fi sosit pe zona de concentrare iniţială, pentru
a staţiona în triunghiul Halchiul-Meheskertek (Stupini) şi partea
d e Nord a Braşovului. , 1
Serviciile Corpului ' d e Armată vor fi aduse la Braşov şi
Dărstele:
a> P e n t r u C o r p u l III A r m a t ă :
Detaşamentul de acoperire Bratocea, întărit cu restul Reg. 7
Art., va fi împins şi oprit la Arapatak şi Hidyeg, iar trupele
şi rserviiciile Diviziei 5-a vor fi aduse peste frontieră, pe măsură
c e vor sosi pe zona iniţială de concentrare, pentru a staţiona
la Bacifaleul—Turkeşul—Satu Lung—Preşmerui.
Detaşamentul de acoperire Buzaţi, întărit cu întregul Reg. 16
Art., afară d e bateria detaşată la Grupul Putna, va fi împins

şli oprit la Sepssi St. Guorgg, iar trupele şi serviciile Diviziei
6-a, for fi aduse peste frontieră, pe măsură ce vor fi sosit pe
zorţa iniţială de concentrare, pentru a staţiona pe linia Bodolea—
Nuen—Marooş Dobollo—Bikfalva—Lisznyo. I
Brigfajda 3 Cavalerie va veni la Hermanul şi Sânpetru.
Serviciile corpului de ârmată vor fi aduse la Târlungeni, Zizinii
şi Purkerecz.
O Detaşamentul de acoperire Putna, va înainta şi se va opri
la Comollo şi Rety, pe valea râului Fekete Ugy.
3) Toate mişcările trupelor peste frontieră, către zona de
concentrare, ser vor executa în eşaloane de marş, compuse din
infanterie şi artilerie.
1) Hrănirea trupelor "
In zilele următoare, Arm. Il-a se mişcă spre NV., folo
sind drumurile cari trec prin M-îii Geister, prin defileu-
rile dela Rakos (Agostonfalva-Homorod), Oltboagt (Sass
Mahyaros-Homorod Kohalom), Vlădeni (Braşov-Şarkaia) şi
Poiana-Mărului (Tohanu Şarkaia), toate debuşând în VI.
Oltului între Homorod şi Şarkaia.
La 23/VIII, Div. 5-a era în zona Hidveg-Foldvar-Ara-
patak.
Div. 6-a era în zona Sepsi Sangeorge-Bikfalva-Bodolo.
Detaşam. Putna la Komolo.
La.24/VIII, Div. 5-a schimbă de direcţie şi e trimisă spre
Braşov-Predeal, pentru a fi îmbarcată şi dirijată spre fron-
163
tul de Sud (în această zi căzuse Turtucaia şi se exercita

presiune în Dobrogea).
In acelaş timp, Div. 21 fu dată Corp. II /Arm., care con
tinuă marşul spre Persani şi O. Sinka, linie pe care o ocupă
Brg. 6-a, colonel Lupescu la 24/VIII. Grosul C. II /Arm,
staţiona în Câmpia Bârsei între Holtovenu-Feketehalom-To-
han.
Div. 71 A-U s'a retras pe dreapta Oltului, având avant-
posturile pe stânga Oltului pe linia Homorod-Şarcani-Mân-
dra-Betlen.
La 24/VIII căzuse Turtucaia; emoţia în Ţară şi la AL
C. Gl. era mare şi nu fără consecinţe asupra mersului ulte
rior al operaţiunilor.
La 25/VIII, generalul Averescu Comandantul Arm. II-a„
este mutat Comandant al Arm. IlI-a, iar la Arm. II-a vine
generalul Crăinicianu.
La 26/VIII, Corpul de Cav. g-lul Schmettow închisese deja
frontul dintre Div. 51 Hv. (dela Sibiu) şi Div. 71 Hv. (din
faţa Arm. II-a), micşorând prin aceasta pericolul ca Arm.
II-a rom. să se vâre ca o pană între cele două divizii. In
ziua de 26/VIII patrulele de cav. germ. au înaintat pe
stânga Oltului, ele au raportat că: „au întâlnit patrule ini
şiBCUUţa deCluj
jos /(Alsoutca).
Central Au University Library Cluj
mice la Noul român (Olahujfal), Arpaşul de jos (Alsoarpaş)
mai constatat că Făgăraşul
nu este ocupat, că inimicul face întăriri la Mândra, cota
547 Mgr. Voinei şi la Şercaia (Şarkang)".
La 27/VIII, Arm. II-a se găsea în situaţia următoare:
Div. 6-a pe linia Komollo-Sepsi St. Ivan-Sepsi St. Gyor-
gyo;
Div. 22-a (formată la 24/VIII) pe linia Feldioara-Hideg
(ea înlocuise Div. 5-a trimisă în Dobrogea);
Div. 4-a pe linia V. Hideg-Rotbav-Krizbav-Ţânţari-Vlă-
deni;
Div. 3-a pe linia Pârau-Şercaia-Mândra-Todoriţa;
Div. 21-a (formată la 24/VIII) în zona Codlea-Râşnov-
Tohanu Nou.
Brg. 3 Căi. la Sânpetru.
Aşa dar, la 27/VIII, Arm. II-a ocupase cu Div. 3-a vestul
Munţilor Persani, iar cu Div. 4-a era stăpână pe Defileul
Oltului. i
Legătura cu Armata de Nord se făcea, în afară de Div,
2 Cav. prin Detaşamentul Putna (5 btl., 2 btr. din Div.
6-a), ce era pe linia Komollo-Retg.
164
2. Oprirea ofensivei române în Transilvania.

După căderea Turtucaiei, Comandamentul de Căpetenie
român influenţat de o sugestiune primită dela Alexejew, îl
determină la o hotărâre greşită.
G-lul Alexejew telegrafiază la 26/VIII colonelului Ta-
tarinov, următoarele:
„Românii trebue s ă - ş i schimbe planul lor operativ întocmit
la început: s ă se ia forje dela alte armate, să se adune în zona
Sijistra—Mussabei, alipindu-sa de aripa dreaptă a generalului
Zaiancikowsku; aceasta în scop ca bulgarii să se vadă imediat
ameninţaţi, cu aceasta Bucureştii vor fi asiguraţi, creindu-se o
situaţie d e plecare mai favorabilă pentru viitoare operaţiuni. Să
nu se piardă curajul, că se întârzie cu înaintarea în Transilvania,
Intre timp, românii nu sunt de nimeni ameninţaţi acolo, şi cuce
rirea ţărei nu este pierdută pentru dânşii. Mai presus de toate
înaintarea acolo, trebuie asigurată contra bulgarilor. Planul de
înaintare i în Transilvania trebue schimbat, întrucât centrul de
greutate al atacului depa linia Braşov—Dorna Vatra trebue s ă se
legţe intimai decât cu aripa noastră stângă, câştigând astfel teren
până la linia Sighet—Sibiu.
Luârid! o astfel de hotărîre, sa vor da la Sudul Dunărei 4 şi
chiar 5 Div. pentru a se desfăşura pe linia Silistra-Dobrici.
Partea din România aflată la Vast ide Olt trebue ţinută puternic,
trebuesc ţinute gata forţe suficienta pentru apărarea pasivă a
Dunărei dela Orşova la Nicopole.
Luarea repede a unei asemeni deriziuni şi executarea ei
este absolut necesar. Ea este mai avantagioasâ ca riscanta înain
1
tare a generalului Zaiancikowsky spre Vest, unde flancul stâng
şi spatele îi sunt descoperite. După cum vedeţi, înaintarea bul
garilor a creiat cu totul o altă situaţie. Este natural, că numai
o altă distribuţie a forţelor va creia un remediu.
Nici nu mai trebue de gândit la o armată de 280—300.000
oameni, de unde s'ar putea lua rezervele? Nu trebuasc puse
prea tmari speranţe în Sarail. El este departe şi ocupat cu bulgarii
şi deaceea nu poate trimite întăriri spre Dunăre. <
Pentru atacarea bulgarilor, mai reflectaţi. Evitaţi orice încer
care d e a restabili situaţia prin atacuri izolate, căci bulgarii
sunt concentraţi şi ei au avut deja un succes. Este timp. fldu-
ttaţi forţe şi daţi o lovitură asigurându-i succesul, care să recâş
tige tot ce s'a pierdut; Principalul este liniştea, concentrarea
forţelor şi câştigare de timp.
' flrrrtata noastră a 7-a duce o luptă plină de succese în zona
Halicz şi dă înapoi pe inamic. Nici armata 9-a nu se repauztează;
ea atacă în munţi, dă încet pe inamic înapoi şi înaintează pe
165
şoseaua Dorna - Vatra - Cârlibaba - Sighetul Marmaţiei. Inimicul,

îşi măreşte forţele în acest sector, desfăşurând acolo 1 Div. Inf'.,
şîi 2 Div. Cav. Din lipsă de drumuri în acest ţinut, nu se poată
lărgi succesul avut. Trebue avută în vedere situaţia. Aceasta trebue
s'o aibă în vedere şi românii. Telegrafiaţi-mi hotărîriie luate;
deasemenea de unde se iau trupele, pentru adunarea dela S i l i s t r a
Eu repet, că situaţia pretinde formarea unei grupe puternice
de atac".
Din acest ordin pe care g-lul Alexejew, îl dădea color,
nelului Tatarinow, ca să-1 comunice Comandamentului român,
se desprind mai multe idei:
G-lul Alexejew cerea la 26/VIII, adică după 8 zile dela
intrarea în răsboiu, nici mai mult, nici mai puţin, decât
schimbarea planului de operaţie" al Armatei române, adică
părăsirea teatrului principal de operaţie, părăsirea ofensivei
din Transilvania, „să se ia forţe dela alte Armate (române),
să se adune în zona Silistra-Musa bei alipindu-se la dreapta
g-lului Zaiancikowsky". Această idee era bizară, executare?
ei, ducea la o operaţiune negativă, adică să ducem noi
forţe mari la Sud, spre Bulgaria, unde Alexejew s'a abţinut «
a nu trimite decât un slab Corp de Armată, considerat de
g-lul Zaiancikowsky ca un os aruncat României (a se vedea
Voi. I pag. 281).
BCU Cluj
In loc ca /Alexejew,
CentralsăUniversity Library
trimită el forţe Cluj ca
în Dobrogea
să consolideze frontul, ne cerea nouă să slăbim frontul ofen
siv, a cărei dreaptă nu putea înainta tocmai din cauza stângei
Armatei 9-a rusă, care voia să ia Carpaţii de front.
Iar întru cât priveşte activitatea Arm. 9-a ruse, nu era
just ceeace afirma g-lul Alexejew, căci stânga Arm. 9-a
şi anume C. XVIIT şi Corpul III Cav. nu făceau nici o treabă,
stăteau în faţa Cârlibabei, iar cât despre înaintare spre Si
ghetul Marmaţiei, nici nu putea fi vorbă.
Col. Tatarinow execută ordinul primit, prezintă comuni
carea lui Alexejew, Marelui Cartier Gener. român, care ener
vat de 'căderea Turtucaiei, văzând eşecul din Dobrogea
constatând puţina valoare a Corpului 47 Arm. rus, se de
cide a se conforma nenorocitei sugestiuni a g-lului Alexejew,
dând la 27/VIII ordinul No. 451, prin care opri ofensiva
la Nord:
„Situaţiunea pe frontul de Sud devenind serioasă în urma
căderei 'Turtucaei ş|i a întăririlor primite de inamic * ) , ofensiva
generală 'în Transilvania se amână deocamdată, până la noui
dispoziţii.
*) De fapt însă la 27/V.1I1 inimicul nu primise întăriri, el era tot cu:
lunităţile cu care începuse ofensiva pe frontul de Sud la 19/VIII.
166
Armata I l - a va executa dispozitiunile ordonate prin ordinul'

d e operaţii N e 1 şi se va întări cât mai puternic pe pozitiunile
ocupate, executând o cercetare activă spre inamic, înaintea liniei
de siguranţă hotărîtă prin ordinul de operaţii No. 1.
In Dobrogea s'a constituit o nouă armată ruso-română c o n - -
pusă din 5 Divizii.
Armata I l I - a este însărcinată să apere teritoriul naţional
pe stânga Dunărei, la Est de Olt".
Aşa dar din această zi, Armatele de operaţiune din Tran
silvania se stabilesc în defensivă. Din acest moment M. C.
Gl. rom. începe a face compromisuri strategice cari nu
au adus nici un bine.
3. Ocuparea liniei Oltului.

Arm. Il-a nu era însă destul de concentrată, ea nu putea
să rămână în situaţia în care o găsea ordinul No. 451 ;
de aceea în zilele următoare face oarecari mişcări de adu
nare, absolut necesare defensivei în care trebuia să se sta
bilească pentru moment, cum şi în vederea unei viitoare ofen
sive ce trebuia să urmeze. Generalul Crăinicianu urmărind
această idee cum şi în scop de a intra în spiritul ordinului
deBCU Cluj
operaţii No> /1Central University
al Comandam, Library
de Căpetenie, şi în Cluj
dorinţa
de a pune stăpânire pe VI. Oltului şi VI. Homorodului între
Făgăraş şi Homorod Almaş, dă la 29/VIII Ord. Oper. No.
2, cu următorul cuprins:
„Pentru executarea ordinului Operaţiei No. 1 al M. C. Gl.
se dispun următoarele:
1. . . . limita de înaintare a Armatei I l - a este deter
minată de punctele Drăguş—Ludişor—Mândra—Gridu—Siget (Arini)
—Sepsi St. Guorgyo—Maksa—Felek— Kovasna.
2. Trupele Armatei I l - a urmează a se instala pe zona de
adunare astfel:
a) ,'C. II A. în şesul Făgăraşului, având:
Divizia 3 - a la V. de şoseaua Făgăraş-Berevoi;
Divizia 4-a la E. de şoseaua Făgăraş-Berevoi;
b) Div. 21-a în zona în care se găseşte astăzi (Codiea—Gtrim'--
bavul—Cristianul—Râşnov—Tohanul—Vulcanul).
c) C. III A. în câmpia Braşovului, având ca linii de des-i
părţire între divizii, şoseaua Arapatak—Bodul—Hermanul—Satul
Nou. )
d) Detaşamentul Putna în regiunea Mikos — Ujfalu (pe VI..
Oltului) spre a stabili legătura cu Armata de Nord.
3) Zona de adunare a trupelor Armatei I l - a (ct. 1) v a
fi serios supraveghiată, trimiţându-se detaşamente înaintate pe ma—
167
Iul drept al Oltuţui pe linia N. Sink (Cincu Gare)-Calbbr-Galati~

Tichişu român-Homorod-Mirkwasar-Racosul de Sus-Nagy-Baczort
4) Se vor trimite recunoaşteri spre inimic...
5) Legătura cu Armata da Nord o stabileşte grupul Pufcnia,
iar cu Armata I - a o stabileşte D i v . 3-a.
6) Unităfile învecinate îşi vor da concursul.
7) Atât tietaşametele liniei de supraveghere cât şi grosul
trupelor se vor fortifica solid...".
Corpurile de Armată iau dispozifiuni pentru executarea acestui
ordin, astfel:
C. II Arm. dispune:
, „Divizia 3 - a pe stânga Oltului deoparte şi de alta a şoselei
F ă g ă r a ş - B e r e v o i , ipe linia Felso Komana (Comana de S u s ) —
Also Venicze (Veneţia de Jos) Sarkani—Herszzeny (Herseni)—
Szeszcsor (Săsciori)—Jas (Iaşi).
Divizia 3 - a va stabili legătura cu Armata I-a.
Divizia 4 - a pe linia Vlădeni—Persani.
Pivizia 21-a în zona Halchiul—Bodul—Foldwar (Feldioara)—
Krizba (Crisbav)—Szunyogszeg (Ţânţari).
Cţ. III Arm. dispune:
Divizia 6-a pe dreapta Oltului, pe linia Kopecz (Chepet)—
Ajta—Hidweg cu trupe înaintate la gura Defileului Rakos. i
IDivizia 22-a pe stânga Oltului, între Foldvar (Feldioara)—
SzaşZz Magyaros (Măeruş) cu trupe înaintate la Datk (Dopca)
Şi Olt Bogat (Bogata de Olt).
Brigada 2 Călăraşi la Sarkauy.
Brigalda 3'Călăraşi şi compania ciclişti la Szaraz-Ajta.
Divizia 6-a va stabili legătura cu Armata de Nord prin deta
1
şamentul Putna la Mikos Ujfalu".
La 30/VIII se primi la Arm. Il-a ordinul de operaţie No. ,4
din ziua de 29/VIII al Comandamentului de Căpetenie, prin
care se ordonă categoric Armatei, ca să pună stăpânire pe
ţărmul drept al Oltului şi Homorodului, astfel:
„Situatiunea depe frontul de Sud cere ca deocamdată Armatele
de pe frontul de Nord şi Nord Vest să rămână în defensivă.
Pentru ca această defensivă să poată fi cât mai puternică
este nevtoie a se scurta frontul actual şi a se face o mai strânsă
legătură între Armatele I, II şi cea de Nord.
In acest scop, Armata I l - a va înainta şi pune stăpânire pe
Valea Oltului şi a Homorodului între Făgăraş şi Homorod
Almaş, întărindu-se apoi puternic. Linia de siguranţă va fi îm
pinsă pe înălţimile depe dreapta * Oltului şi a Homorodului pe
linia Homorod—Szt. AVarton—Kacza—Kohalom—Szasz Tyukos—
Boholcz.
168
Armata 'de Nord va înainta în acelaş timp cu stânga sa până»

la Lovete, unde se va face legătura.
(Divizia 2-a Cavalerie din Armata de Nord va ocupa Odorheiuî
1
(Szekelu—Udvarhelu). '
Linia de despărţire între Armata II-a şi cea de Nord va fi:
Sud Lovete (pe Homorod) Fiile Mikos—Ujfalu (Valea Oltului!
iar aceea dintre Armatele I şi II va fi cea din ordinul de o p e
raţiunii Nd. 1 (din 20/VIII a. c.
Lec/ătura dintre Armatele II şi I-a (al cărui flanc drept este
Ia Avrig) se va (face printr'un detaşament din Armata II-a,
care va ocupa Uţa de Jos".
Şi din acest ordin No. 4 al M. C. Gl. reese în mod clar:
1., Că „Armatele depe frontul de Nord şi Nord Vest
să rămână în defensivă". Acest punct este foarte hotărâtor
pentru mersul viitor al operaţiunilor;
2. Că „este nevoe a se scurta frontul actual".
Punctul l-iu a fost o mare greşală operativă, care a
influenţat foarte rău întreaga concepţiune a planului de
operaţie; acest lucru începe a se resimţi chiar din primele
zile a dărei acestui ordin.
BCU Cluj
Situaţia / Central
Armatei II-a la University
30/VIII: Library Cluj
Cartierul Arm. II-a-Buşteni,
Cartierul C. II Arm.-Braşov,
Div. 3-a Tudoriţa-Şarcani-Pârau-Şinca Nouă-Zărneşti-
Bran-Şerkani.
R. 5 Căi. Nou (Barcza Ujfalu).
Div. 4-a Crisbav-Perşani-Vlădeni-Ţânţari-Halchiul-Barc-
za-Ujfalu.
Div. 21-a Codlea-Vulcanul-Tohanul-Râşnovul-Ghimbavul.
Cartierul C. III A. Târlungeni.
Div. 22-a Turchene - Cernatul - Zizini - Bodolo - Arapatak
Hidweg-Feldioara-Bodul.
R. 6 Căi. Sân Petru.
Div. 6-a Nyen-Bikfalva-Uzon-Sepsi St. Gyorgio-Komolo-
Rety-Lisno. ;
Brg. 2 Căi. (R. E. R., R. 4 C.)-Bran. <
Situaţia Armatei A-U din faţa Arm. II-a rom.

Div. 1 Cav. A-U, cu Brg. 6 Cav. la N. de Olt.
Divj. 71 I A-U, care era cam sdruncinată, lasă pe linia
Hâlmeag-Homorod Ocland numai un detaşament de sigu
ranţă, iar grosul Div. este concentrat la Bundorf (Szasbuda),
169
pentru a fi refăcut şi a-i da astfel posibilitate ca să acţioneze

mai puternic.
Ordinul No. 4 al Comand, de Căpetenie din 29/VIIT
corespundea şi Menţiunilor Comandamentului Arm. Il-a,
care văzând că inimicul nu încearcă nici o operaţiune se
rioasă, ci zilnic bombardează poziţiile Arm. Il-a şi face
recunoaşteri, cari neliniştesc trupele române, se decide a
pune stăpânire pe înălţimile depe dreapta Oltului. In acest
scop, dădu la 31/VIII ordinul de operaţie No. 3 care pre
vedea pentru ziua de 2/IX următoarele:
1) Corpul II'Armată cu Diviziile 3, 4 şi Brigada 2 Călăraşi,

formând Unitatea de preparaţiune a acţiunei, s ă atace sectorul
Făgăraş—Kurahjhalma;
Corpul III Armată, cu Diviziile 6, 22 şi Brg. 3 Căi. formând
•unitatea de manevră a acţiunei, va ataca sectorul frontul Co-
halom—Felso Rakos, căutânld a învălui aripa stângă a inimicului-
3) Divizia 21-a să se adune în zona Krizba—Szunuogşek—
Halchiul, formând rezerva armatei... ,
1. Brg. 3 Călăraşi va susţine pe dreapta acţiunea Corpului
III Armată.
Armata ceruse la M. C. Gl. intervenţia Div. 2 Cav., aflată
la NV. de Kezdy Vasarhely, pentru a cădea în spatele cen-.
trului de rezistenţă dela Kohalom la Homorod. Cum această
Divizie era mult înapoi nu putea ajunge la înălţimea Arm-
Il-a în ziua de 2 Sept.
Operaţiunile decurg astfel. In zorii zilei de 2,'IX Arm.
Il-a rom. ia ofensiva, pe un front foarte larg, trece Oltul în
multe puncte, chiar prin apă, unde lipsiau podurile. Posturile
•de siguranţă înaintate ale Div. 71 I., au fost uşor respinse,
ele s'au retras pe linia Dăişoara (Longodar)-Boholţ.
G-lul Goldbach Cd. Div. 71 I. retrăsese din ajun grosul
Diviziei în zona Kanyad-Petca-Ege, în dorinţa ca de aci,
să contra-atace în momentul oportun cu o massâ mai im
portantă fie spre Arm. Il-a, fie spre Arm. de Nord.
Div. '6-a înainta în cap cu Brg. 12-a depe linia Mer-.
cheasa (Mircvasar)-Zombor spre Caţa (Kacza); unităţile
din Brg. 142 I. (Div. 71 J.) sunt respinse dela Homorod
şi Caţa (Kaczza), după care o parte din Div. 6-a a fost în
dreptată spre Palăş de unde scoate R. 82 I. (secuesc) şi
btl. .5/43. In seara de 2/IX Brg. 12-a a ocupat cu R. 11
I. Homorodul şi cu R. 12 I. Caţa, iar Brg. 11-a a ocupat
cu R. 24 L Zombor şi cu R. 10 I. Homorod-Uifâlău, având
un \batalion înapoi la Racaşul de Sus (F. Rakoş).
170
Div. 22-a după ce întoarce cu R. 32 I. poziţia inimică

dela Ugra, ceeace-1 obligă ca să părăsească Hoghiz, atacă
şi ocupă Cohalm, iar cealaltă brigadă din această Divizie
ocupă Sand B. (632)-Weihereeg (548). > •
Brg, 3 Căi. era Ia ora 8 la P. T. 1002 (Merket) unde
se mai găsea 1 cp./R. 24 I. şi 1 btr. 53 mm. La ora 16
s'a atacat Horn. Almas, care a fost ocupat de 1 dvz./R.
6 C. sub lt-col. Bălăcescu şi 1 dvz. (esc.) R. 5 C. şi 1
esc./R. 6 C.) sub lt-col. Berlescu, cum şi de comp. de inf.
care rămâne pentru noapte în sat, iar cavaleria s'a retras
la cota 1002.
C. II flrm. atacă Brg. 141 I. (din Div. 71 I.) care tine
frontul dela Făgăraş la Hoghiz cu:
Div. 3-a având trei grupe: grupul din stânga pe două
coloane, una de 4 btl. (R. 4 I., I/R. 28 I.) şi 3 btr., trece
Oltul la Betlean şi ocupă D. Calbor (546) (NE. Făgăraş),
iar mai la dreapta o altă coloană (II/R. 28 I.) ocupă Fă
găraşul, ajutată fiind de coloana ce ocupase Calbor.
Grupul din centru (III/R. 28 I.) trece Oltul la Hâlmeag
(Halmagy), ocupă înălţimea Catona Domb şi înaintează
pânăla Seifen Berg. i
Grupul din dreapta (Brg. 6 Inf. R. 22Library
I., R. 30 Cluj
2 coloane, cu 1 Reg. la Veneţia (Venicze) şi altul la
I.) pe
Comana, atacând de front şi flanc trupele inimice ce ocupau

Grihalma (Kiralyhalma). La ora 8, întreaga poziţie depe
dreapta Oltului era ocupată.
Div. 3-a a avut pierderi 12 ofiţeri şi 630 soldaţi morţi
şi răniţi.
Aci a căzut eroic, colonelul Băltăreţu Cd. R. 22 I.
Div. 4-a ocupă zona Todoriţa-Mândra-Râuşor-Ilen.
Brg. 2 Căi. nu reuşeşte a trece Oltul la Voila, fiind
oprită de Brg. 6 Cav. sub g-lul Pongracz; ea intră în
cantonament la Herşeni (Herszeny) şi Teleki Vaida Rece.
Acţiunea din ziua de 2/IX pune Arm. II-a în stăpânirea
Oltului şi Homorodului, obiectivele date prin Ordinul Ope
rativ No. 4 al Comandamentului de Căpetenie.
In această zi Arm. II-a a făcut prizonieri: 6 ofiţeri, 7
cădeţi şi 750 trupă şi s'au capturat 4 mitraliere, arme şi
muniţiuni, din piv. 71 A-U.
G-lul Goldbach. temându-se să nu fie rupt de Corpul
de Cav. al g-lui Schmettow, trimite în noaptea de 2/IX
Reg. 2 Hus. (care sosise de dim. la Hasfalău şi Sighi
şoara) la Bârcuţ (Baranycut) pe aripa lui dreaptă, cu în
sărcinarea de „a lua şi păstra legătura cu Brgţ. 6 Cav.".
In noaptea de 3/IX, g-lul Goldbach află că Brg. 19-
171
'Ldst. Mun. fusese respinsă dela Szentegyhazas Olahfalu

(de Div. 7-a din Arm. de Nord rom.) spre Fenyed (5
kmj NE. 'Odorheiul Săsesc-Szekely Udvarhely); în acest
caz şi aripa stângă a Div. 71 era ameninţată, iar linia de
înaintare spre Sighişoara nu mai era în siguranţă faţă de
o înaintare a trupelor rom. Cum g-lul Goldbach avea în
sărcinarea de „a întârzia cât mai mult înaintarea inimicului
pe şoseaua Cokalm (Reps)-Hasfalău (Hajasfalva)-Târgu Mu
reşului (-Maros Vasarkely)" retrage Div. 71-a pe linia Archid
(Erked)-Zoltan înălţimea S. de Sas Daia, pe care se întă
reşte, iar cu posturile înaintate pe linia Petca (Petek)-Mu-
cundorf (Moka), fără să fi fost urmărit.
4. Oprirea definitivă a înaintărei Arm. II-a.

Intre 3 şi 5/IX, Diviziile 21 şi 22 au fost scoase depe
front şi trimise pe frontul de Sud, slăbindu-se astfel Arm-
II-a care făcea parte din frontul ofensiv. Acest fapt va
avea urmări grele pentru această Armată, care rămâne numai
cu Div. 4, 3, 6 şi Brg. 2 şi 3 Cav. (42 btl., 35 btr.;. câmp,
BCU
11 Cluj /16Central
btr. obuz., esc.) cu University
care a ocupat Library Cluj
frontul Sarcaiţa-
Homorod-Draos (Darocs), cu poziţiile înaintate dela N.
Făgăraş, NV. Hâlmeag (Halmagy) la N. şi V. Ticuşul Să
sesc (Szasz Tyucos), NV. Grihalma (Kiraly Halma) şi NV.
Ugra, Kohalom-Palas. Brg. 2 Cav., întărită cu infanterie
şi artilerie era la Ucea (Utza), iar Brg. 3 Cav. cu R. 5 C.
la Homorod Almaş, făcând legătura cu Div. 2-a Cav., ce
.acopere stânga Armatei de Nord; iar R. 6 C. este trimis
prin F. Rakos-Feldioara-Vlădeni-Perşani-Mândra la Sona,
sub ordinele C. II Arm. Aci ajunge la 5/IX seara după 2
etape de 60 şi 55 km. \
Sectoarele Diviziilor se modifică astfel: i
Div. 4-a se stabileşte la 4/IX pe linia Cincul Mic (Kis
Sink)-Kaulenreeg-Birkreeg-Kalbor-D. Cincului-D. Podului,
respingând Brg. 6 Cav., care este silită să se retragă înapoia
Rodbavului, luând front cu faţa spre Est.
Div. 3-a: Felmer-Dăişoara (Longodar)-Homorod (in
clusiv).
Div. 6-a: Homorod (exclusiv)-Homorod Uifalău.
C. II Arm. stabileşte legătura cu Arm. I-a, al cărui flanc
drept este la Avrig, trimiţând la Ucea (Utza) de Jos un de
taşament compus din Brg. 2 Căi., R. 6 Vân. (lt.-col. şMihăescu
I.) şi o baterie de 75 m/m. din R. 2 Art. sub comanda col.
Călinescu Alex.; acest detaşament ajunge în seara de 4/IX
Xuţa. i
172
Div. 6-a stabileşte legătura cu Arm. de Nord, al cărui

flanc stâng este la Lovete şi cu Div. 2 Cav. la Odorheiu]
Săsesc (Szekelg Udvarhelg).
In ziua de 3/IX Arm. Il-a dispune prin Ordinunl de O-
peraţii No. 5, ca Diviziile să fie restrânse şi adunate pe
stânga Oltului astfel:
Div. 4-a în văile Sud Şinca Veche (O. Sinka) şi Persani,
Div.'3-a la S. E. Bogata de Olt (Olt Bogat).
Div. 6-a in regiunea (Mirkvasar-Zombor) Zombor .
Iar frontul avut până atunci trebuea supraveghiat cu
posturi înaintate, aşezate pe D. Gold B. (649)-N. de Cohalm-
Ugra (568)-Grihalma (Kiraluhalma)-Măgura Voinei-Fă-
găraş.
La 7/IX un detaşament format din o comp. din R. 12 I.
şi 1 esc. trimis în recunoaştere spre Palas, a atacat şi ocupat
această localitate.
Detaşamentul col. Călinescu ajunge la Utza de Jos; el. ră
mâne cu 6 esc, 1 btl./R. 6 V. şi cu bateria din R. 2 A.,
primind o altă întrebuinţare.
Brgv 3 Căi., este cu R. 5 C. la Horn. Szt. Marton şi cu
R. 6 C. la Luţa (Lucza). ,
BCU Cluj / Central
Recunoaşteri aeriene şi University Library adunări:
de cavalerie semnalează Cluj
de trupe în regiunea Seghişoara şi la V. de Făgăraş.
La 9/IX, Arm. Il-a ocupă cu Diviziile sale poziţiile or
donate la 6/IX.
In ăcetstă zi au loc mici recunoaşteri inimice executate
pe linia înaintată a Div. 3-a şi Div 6.
La 10/IX, pe frontul Div. 6-a, o cp. din R. 12 I. de
taşată la cota 636 Păd. Die Huile a fost atacată de 2
cp. şi respinsă spre cota 608 N. Kohalom.
Pe frontul Div. 3-a, btl. 111/22 I., aflat în avantposturi la
Kohalom, a fost atacat de un detaşament inimic (infanterie
şi artilerie) şi a fost nevoit să cedeze terenul dar, trimi-
ţându-se întăriri a reluat poziţia.
Brg. 3 Căi. s'a adunat cu ambele Reg. (5 şi 6) la Ho
morod Szt. Marton.
M. C. Gl. comunică cu No. 1101 din 10/IX:
„Spre a D-voastră ştiinţă vi se comunică telegrama primită
astâseară dela Cartierul Armatei I - a : „Au început angajamente
mai vii la Grupul de Olt, rog a se dispoza sprijin din partea!
aripei stângi a Armatei I l - a , dacă va fi necesar. Acţiunea p r i n
cipală a Armatei I-a fiind azi la Jiu, nu mai putem dispune
de rezerva generală pentru Olt. S'a dat ordin Corpului Olt a
nu' intra în acţiune în care ar angaja Armata I-a".
La 11/IX, gl. Crăinicianu Cd. Arm. Il-a, luând în con-
173
sideraţie 'telegrama No. 1101 din 10/IX raportează M. C GL

cu No. 2 7 1 :
,,Sunt în contact intim cu inimicul şi nu pot interveni în a c
ţiunea Armatei I-a pe Olt numai cu stânga, de oarece pânjăi
la Avrig (unde era flancul drept al Corpului I Armată) distanţa
e iprea măre (35 km.) şi întreaga regiune, mai cu seamă înălţimile
de p e malul drept al Oltului, sunt ocupate de Corpul Ş e Cavalerie :al
1
generalului Schmettow (Div . 1 Cav. germană, Div. 3 Cav. a u s t r o -
ungară). Armata II-a propune o mişcare spre Vest a întregei
Armate (II) în concordanţă cu o înaintare a Armatei de Nord p e VL
Mureşului Şi VI. Târnavelor, mişcare care cred că nu ar micşor^
întru nimic siguranţa pazei teritoriilor dinapoi ale Carpaţllor"
Această propunere a Arm. II-a, făcută la 11/IX, nu
numai că era foarte judicioasă, dar era făcută şi la timp;
ea corespundea deci în totul situaţiei strategice, dar M. C
Gl. apreciază că nu are date suficiente pentru a mişca spre
Vest întreaga Arm. II-a. M. C. Gl. aştepta aceste date
dela Arm. I-a, care nici ea nu le avea; acest lucru este
atât de adevărat, că însăşi Arm. I-a ordoană Corp. I Arm
ia 11/IX:
prea curând ajutoare. In orice caz, ne trebue date clare şi pre
cise asupra situaţiei Dvs., pe care le aşteptăm chiar în; noaptea
aceasta".
Va să zică în această zi, nici măcar Armata I-a nu credea
că a sosit momentul să ajute Corp.. I Arm., atunci cum ar
fi putut ca Cd. de Cp. să împingă spre Vest Armata II a
câncl Arm. I-a îşi propusese să „aştepte date clare"?
In tot cazul la raportul No. 271 din 11/IX al g-lului
Crăinicianu, M. C. Gl. răspunde cu ord. No. 1169 din
12/IX că: \
„M. C. Gl. (considerând că nefiind încă oportuna m i ş c a r e ş
spre Vest a întregei Armate a II-a, crede totuşi că este necesar
a se întări detaşamentul dela Utza şi a se împinge cavaleria
spre Vest, pentru a lua contact mai strâns cu Corpul de Olt".
Este evident, că acest ordin a fost o greşeală. In această
zi trebuea împinsă spre Vest, nu numai Arm. II-a, ci şi
Arm. de Nord.
M. C. GL, nefăcând acest lucru, a lăsat să-i scape din
mâini o foarte favorabilă situaţie strategică, care cerea o
urgentă hotărâre. Dar M. C. Gl. neluând această hotărâre,
dă Arm. II-a ordin: „să întărească numai detaşamentul
dela Utza". Acest ordin era pur şi simplu neexecutabil, atât
(II) Arm. II«a nu mai avea decât trei Divizii (3, 4, 6).
174
timp cât dealurile depe malul drept al Oltului dintre Rucăr

(Rukkor) şi Colun erau în stăpânirea inimicului, căci orice
mişcare de trupe pe stânga Oltului la V. de Făgăraş, trebuea
să se facă prin faţa poziţiilor lui aflate numai la o distanţă
de 500—2000 m., deci sub bătaea eficace de arme, mi
traliere ,şi tunuri a inimicului. Aşa dar întărirea detaşa
mentului dela Utza era un non sens, mişcarea întregei Arm,
Il-a spre Vest era indicată, căci ea ne punea imediat în stă
pânirea dealurilor depe dreapta Oltului şi stabilea legătura
definitivă cu C. I Arm.
Concepţiunea mişcărei spre Vest a g-lului Crăinicianu
era bună şi simplă la data de 12/IX, iar execuţia nu era grea.
Se vede că Clausewitz a avut mare dreptate, când a spus
că: „la răsboiu, totul este simplu, dar lucrurile cele mai
simple sunt extrem de grele". învingerea acestei greutăţi ca
racterizează pe generalul, pe comandantul, care hotărăşte,
care impune soluţia. De îndată ce Arm. I-a primise bătălia
dela Sibiu, Arm. Il-a trebuea să fie împinsă spre Vest la
12/IX, ca împreună să dea bătălia dela Sibiu şi să arunce
pe Falkenhayn pe dreapta Mureşului; căci la acea dată nu
BCU
se putea Cluj / Central
cere mai University
mult armatelor române dinLibrary Cluj
Transilvania.
Nici în ziua de 13/IX M. C. Gl. nu apreciază că mişcarea
spre Vest a întregei Armate II este absolut necesară; nu
numai că nu dă ordin în acest sens, dar cu No. 1196 din
13/IX ora 16 ordonă Arm. I l - a :
^Rrmata I - a raportează.
U|n idetaşament de două regimente infanterie cu artilerie, ve
nind dela Vest, pe creasta munţilor dintre Lotru şi Sadu, a
tăiat calea ferată, la rîul Vadului.
Pe mulntele Robu s'au văzut trupe, din care 3 — 4 c o m
panii înaintează spre Călinaşti şi 3 — 4 companii spre Robeşti,
ilrm'i I-a ocupă defileul Călimăneşti cu 5 batalioane ce .avea în
rezervă. Comunicaţia ei cu Corpul I fiind tăiată, rog a transmite
cu orice chip această situaţie Corpului I-iu la Talmaciu, c e -
r.ându-i a ataca şi el spre Sud şi a ne comunica de urgenţgi
prim! Dv. situaţiaiîn care se află".
Va să zică Corpul I-iu era tăiat fiind manevrat pe stânga,
iar Arm. I-a nu mai putea comunica cu el. Acum la 13/IX
M. C. Gl. cerea Arm. Il-a ca să transmită Corpului I situaţia
în care el se afla, cerându-i să atace şi el spre Sud. Această
dispoziţie a M. C. Gl. era un non sens, el nu trebuia să
ceară ceeace a cerut, ci trebuea să dea două ordine:
a) Ordin Arm. I-a cu cele 5 batalioane păstrate în re
zervă la Călimăneşti să atace direct spre Nord.
b) Ordin Arm. Il-a să atace cu întreaga Arm. spre Vest.
175
In acest caz situaţia Corpului I. Arm. s'ar fi îmbunătăţit

imediat.
Dar M. C. Gl. întârzia în luarea hotărârilor bune, a-
ceastă tardivitate atât în strategie, cât şi în tactică a condus
şi va conduce totdeauna la rezultate negative.
5. Reluarea înaintărei Arm. II-a spre Sibiu.

La 14/IX bra 9, se primeşte la Arm. II-a ordinul de
operaţie No. 1217 al M. C. Gl. prin care se prescrie £ă:
„Corpul de Olt viu atacat se găseşte într'o situaţie critică.
Pentru a-1 degaja, Armata II-a va înainta şi ataca cfoiatf
!
astăzi, pentru a ajunge pe linia Hortobagufalva —* Marpod —
Szt. Agjota — Iakobfalva — Hegen.
Armata de Nord cu Div. 7, 8 şi Div. 2 Cav. va ataca de a s e
menea chiar azi, pentru a ajunge pe li,nia: Sovata — Parajd —
Kibed — Szekely Kerestur — Hejasfalva — Szasz Kesd.
Comunicaţi acest ordin şi Corpului de Olt în ceeace-1 pri
veşte".
In fine M. C. Gl. ia o hotărâre, deşi tardivă dară o ia.
BCU Cluj / Central
Cum generalul University
Crăinicianu, ComandantulLibrary Cluj
Arm. II-a, era
împreună cu generalul Mărdărescu Şeful de Stat Major pe
front, s'au pregătit de către col. Dabija subşeful de stat
major ordinele iniţiale, chemându-se imediat generalul Co
mandant al Armatei şi şeful de Statmajor la postul de
comandă.
Cum era logic, s'a început cu ordine adresate direct
Diviziilor şi anume cu No. 314 din 14/IX astfel:
Div. 6-a ora 13:
„Astăzi 14 Septembrie, ora 14, Divizia 6-a se va pune în
marş pe drumul Kohalom (Cohalm)-Garat (Stena), ajungând a s t ă -
seară la Zsiberk (Jiibert);
Div. 4-a ora 13.10:
„Astăzi 14 Septembrie, ora 14, Divizia 4-a se va mişca îq
2 coloane pe ambele maluri ale Oltului, ajungând astăsearâ
la Voila şi Kalbor".
Div. 3-a ora 13.30:
„Astăzi 14 Septembrie ora 14, Divizia 3-a se va pune în
marş pe drumul Comana-Kiralyhalma (Grihalma), ajungând a s t ă -
seară la Cobor".
Armata a dat în afara acestor ordine pregătitoare şi or
dinul de operaţie No. 6 din 14/IX:
„Inimicul a atacat viu Corpul I Armată în Valea Oltului,
176
Pantru a-1 degaja, potrivit ordinului M. C. Gl. No. 1217, Armata

11-a se va pune chiar astăzi în mişcare spre a atinge linia
Hortobaggfalva-Marpod-Szt. Agota-Jakobfalva-Hegen, âtacând cu
vigoare pe inimic, 6riunde~l va întâlni.
Divizia 4-a în două coloane va urma drumurile depe ambele
maluri ale Oltului, până în dreptul satului Olah Ujfalu (Noul
român), de unde se vor îndrepta spre zona Hortobagyfalva
(Cornăţel)-Marpod, coloana din dreapta prin Fofeld (Fofeldea),
iar cea din stânga urmând drumul din VI. Oltului;
Brigada 2 Călăraşi va acoperi frontul Diviziei 4-a dincolo
d e Olah Ujfalu (Nou! român) şi va stabili legătura cu Armata
I la Tâlmaci.
Regimentul 6 Vânători şi bateria ce-i este ataşată vor intra
în coloana din stânga a p i v i z i e i 4-a.
D i d z ' a 3 - a va înainta spre zona An den Kappen-Szt. Agota,
p e drumul Kiralu Halma (Grihalma)-Felmer-Nagy Saros (Soars)-
N . Sink (Cincu Mare), de unde în două coloane, cea din dreapta
spre Szl. Agota (Agnita), cea din stânga prin Kiirpod (Chirpăr)
s p r e An den Kappen;
Divizia 6-a se va pune în mişcare prin Kohalom-Garat ( S t e -
jna)-Lemnek (Lovnic)-Baranykut (Bărcuţ), de unde în două c o
loane se va îndrepta spre zona Rozsonda ( R u j a ) - H e g e n ;
Brigaldai 3 Călăraşi va acoperi frontul Diviziei 6-a şi va m e n
ţine legătura cu Armata de Nord spre Szasz Kezd (Saschiz).
Diviziile şi Brigadele de Călăraşi se vor pune în mişcare
astăzi 14 Septembrie ora 2 p; nu
Capetele coloanelor vor atinge astăzi 14 Septembrie punctele
următoare:
Brg. 2 Căi.: Oprea,
Div. 4 - a : Voila şi Calbor,
Div. 3 - a : Cobor, ,
Div. 6 - a : Ziberg Qibert),
Brg. 3 Căi.: Szasz Kerestur (Criţ),
Acest ordin s'a executat astfel:

Brg. 3 Căi. urmează şoseaua din VI. Homorodului Mare,
cu direcţie spre Szasz Kerestur (Criţ), dar nu poate ajunge
decât la ora 24 la Caţa, raportând că forţe inimice sunt la
Palas-Bene-Rados şi Szasz Kerestur (Critz).
Div: 6-a, care se întindea pe 17—48 km., nu a putut
fi pusă în marş la ora 14, ci la ora 16; ea ajunge la Stena
(Garat) la 15/IX ora 2 şi numai în dimineaţa de 15 pune
stăpânire pe înălţimile dela Vestul Jibert (Zsiberk).
Div. 3-a lajunge noaptea la Sasz Tyukos şi cu avant-
posturile la Cobor.
177
Div. 4-a ajunge noaptea cu Brg. Feldioara la Făgăraş,

Iar cu Brg. 8 Inf. pe platoul (de la Sudul acestui oraş.
Brg. 2 Căi. ajunge la Viştea de Sus.
La ora 22.10 Comandam. Arm. II-a primeşte dela M. C.
•Gl. ordinul No. 1234:
„Rugăm cu insistentă a se continua marşul aripei stângi g
..Armatei II-a, pentru ca mâine 15 Septembrie, să se simtă a c
ţiunea".
Iii ajun <M. C. Gl. prescrisese prin ordinul No. 1217:
„...Armata II-a va înainta şi ataca chiar astăzi...", aceasta
însemna că întreaga Arm. II-a va înainta spre Vest, după cum
ceruse încă dela 11/IX g-lul Crăinicianu şi după cum era
şi logic; dar a doua zi, la 15/IX. M. C. Gl. schimbă de
idee şi cere „continuarea marşului aripei stângi a Arm. II...",
.aceasta era un non sens şi constituia o greşală, căci era o
imposibilitate a se înainta numai cu aripa stângă, din această
cauză g-lul Crăinicianu nu schimbă nimic din ideea asupra
căreia insistase dela 11/IX şi anume înaintarea spre Vest a
întregei Armate A II-a, în acest scop dă la ora 23 Ord. Oper.
No. 324.
„Trupele vor relua marşul mâine 15 Septembrie ora 3 Va dim.
Div. 4-a, luând toate muniţiunile şi hrana de rezervă, va

lăsa raniţele la locul de staţionare de astă noapte şi va merge
în marş forţat. Raniţele vor fi transportate în căruţe.
In deosebire de ordinul de operaţie No. 6, coloana din dreapta
.a 'Div. 4-a se va îndrepta dela Olah Ujfalu (Noul român) prin
Holzmanu (Hasman) spre Hortobagyfalva (Cornăţel), iar coloana
din stânga va trece pe malul drept al Oltului, unde se va putea,-
ş i Ise va îndrepta spre Sacadate". , .
Dispoziţia luată de. Armata II-a relativ la Div. 4-a era
tîoarte judicioasă.
La 15/IX dimineaţa soseşte la Comandamentul Arm. II-a
un curier aerian cu o scrisoare dela Corpul de Olt care:
„cere ca aripa stângă a Armatei II-a şă atace pe valea
Oltului în direcţia Porumbacelor".
Iată această scrisoare:
Corpul I Armată Talmaciu 14/9/916 ora 1
Comandantul
Domnule General ,
„Vă salut şi vă doresc sănătate şi isbândă.
Nevoile luptei crâncene, pe care o suport aci de două zile,
-m'au adus, din cauza defileului Oltului, Ia situaţia gravă de a lupta
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial . Voi. II. 12
178
cu diviziile mele %ică nu tocmai militarizate, cu două divizii germane"

de infanterie, cu o divizie de cavalerie şi cu cel puţin o brigadă
de honvezi.
D e mă vor ataca şi astăzi şi de nu mi se va deschide defileul
pirin ajutoarele ce mi s'a comunicat că mi s'a trimis, atunci nădejde
de scăpare nu mai este şi trebue să termin ca Temistocle la
Termopgle.
Vă rogi dar să binevoiţi a-mi comunica până unde c a p e t e l e
de coloană ale Armatei Dvs. vor înainta şi dacă este posibil
să Inădăjduesc cel puţin în ajutorul uneia; poziţia mea în scurt
este următoarea: >
Dacă înaintează Armata I l - a , o brigadă maximum cu artile-
lerie, pe valea Oltului în direcţia Glimboca, Sărata, Porumbacu
de Sus şi jos, unde, inimicul se găseşte ocupându-le, eu ocu
pând Avrigul-Săcădate şi Racoviţa; atunci situaţia mea din cri
tică ce este poate fi salvată şi din contra inimicul prins între
două focuri.
Prin urmare vă rog a-mi comunica prin curierul aerian^
când pot conta în mod sigur, în cursul zilei de mâini, apropierep'
la bătaia tunului de spatele vrăjmaşului? Spre a şti dacă voi
putea s ă rezist sau pentru a face s ă rezist.
BCU Cluj / CentralSă University Library Cluj

Sângele vărsat de eroicele trupe ce comand cere răzbunare.
trăiţi, al Dvs. devotat.
General (ss) Popovici
Aşa dar la 14/IX, situaţia la Sud de Sibiu a generalului

Popovici nu era bună, dar g-ralul Popovici voia să re
ziste sperând în ajutoarele dela Sud ce i-ar fi trimis
Arm. I-a, cum şi pe ajutorul Arm. Il-a, ce i-ar fi trimis de
M. C. Gl.
In urma scrisoarei g-ralului Popovici, Comandantul Arm.
Il-a trimite Corpului I Arm. în dimineaţa zilei de 15/IX
cu aeroplanul, următoarea înştiinţare cifrată cu No. 3 3 5 :
„Arm. I l - a s'a pus în marş spre Vest din ziua de 14 Sept*
după amiază; astăzi 15 Sept. a reluat marşul la ora 3>/2 dim.
DiV. IV-a merge în marş forţat pe malul drept al Oltului în.-
dreptându-se în zona Hortobagyfalva-Szzakadat unde va ajunge-
astă seară.
Dreapta armatei Il-a va ajunge astăseară la Hegen". x
Comandamentul Arm. Il-a se vede nevoit a schimba obiec

tele Diviziilor; în acest scop d ă d u ordinul de operaţie No.
333 din 15/IX, care prescria:
„Urmare ordinelor No. 6 şi 324 coloana din dreapta a D i
viziei 4-a va înainta dela Olah Ujfalu (Noul român), drept la
Glimboca, jar coloana din stânga va înainta spre Porumbace.
179
Ambele coloane vor ataca viguros inimicul spre a degaja Cor

pul I Armată, care se găseşte pe frontul Sacadat-Avng-Racovita.
Coloana din stânga a Div. 3-a, ajungând la N. Sink (Cincu
Mare), se va îndrepta spre Holzmang (Hasman) prin Brulga
(Bruiu)-Szaszahuz (Săsăuş) şi Fofeld (Fofeldea), iar coloana din
dreapta se va îndrepta dela N. Sink (Cincu Mare) spre Ujegghaz
(Nocrich) prin Kiirpod (Chirpăr).
Coloana idin stânga a Diviziei 6-a se va îndrepta dela Bara-
Aigkut (Bârcut) spre Szt. Agota (Agnita) prin Boldogvaros (Ja-
liştea) şi Lesses (Şulumberg), iar coloana din dreapta spre Ja-
kobfalva (Jacobeni).
Brigada 3-a Călăraşi va înainta pânăla Hegen la aripa dreaptă
a Diviziei 6-a stabilind legătura cu Armata d e Nord".
Luptele d e l a P o r u m b a c u , Bărcuţ ş i M o h a .
Iu cursul zilei de 15/IX pe frontul Arm. Il-a au loc ur

mătoarele evenimente:
Brg. 2-a Căi. s'a pus în mers la ora 18 dela Viştea de
Sus (Felsto Vist) spre Porumbacu de Sus, prin Ucea de
Sus-Ârpaşul de Sus-Sarata; dar marşul nu s'a exe
înBCU Cluj
dela/ Central University Library Cluj
cutat decât până la Ucea de Sus (Felso Utsa), bivuacând
pădurea S.V. de sat.
Div. 4-a se pune în marş în 2 coloane:
Coloana din dreapta alcătuită din Brg. Feldioara, 4 R.E.,
JI/R.20, I/R. 2 A., Comand, gl. Boureanu, pe direcţia Cal-
:bor—Isvorul Sărat—Rucăr (Rukker)—Feldioara (Foldwar)
^-Noul român (Olah Ujfalu)—Glimboca.
Coloana din stânga formată din Brg. 8-a, R. 6 V., Comp,
cicl., II/R. 2 A., sub colonel Paianu, pe şoseaua din stânga
Oltului prin Dridif—Voila—Sâmbăta de Jos (/Alzoszombat-
falva)—Vistea de Jos (Also Vist)—Ucea de Jos (fllso Utsa)
—Arpaşul de Jos (Also flrpas)—Porumbace.
Coloana din dreapta e oprită în loc de unităţi inimice
de cavalerie cu mitraliere, care ocupă nişte lucrări pe Râpa
Pleşerei şi Kaulenreeg. R. 2 V. le atacă şi le aruncă spre
Cincu Mic (Kis Sink)—Rucăr (Rukkor).
R. 2 V. scoate la ora 10 fracţiunile inimice ce ocupau
Cincu Mic (Kis Sink).
Coloana din dreapta hărţuită necontenit înaintează încet;
seara ocupă Rucăr (Rukkor), cu avantposturi de luptă la
Nordul şi Vestul satului.
Coloana din stânga înaintează încet, sub motiv că tre
bue să păstreze legătura cu coloana din dreapta, ce înainta
în terenul accidentat al Oltului.
180
La Voila compania de ciclişti atacă şi respinge un plotort

de cavalerie ce lupta descălecat.
In spre ora 17, când coloana intra în Viştea de Jos
(Also Vist), primeşte focuri de artilerie depe Vf. Steje
rişului (depe dreapta Oltului); atunci ea schimbă direcţia
spre S. V. către Porumbace prin Ucea de Sus (Felso Utsa)—
Arpaşu de Sus (Felso Arpaş), la care cu tot marşul exe-.
cutat toată noaptea de 15/16/IX nu ajunge decât la 16/IX
ora 5. Marşul a fost foarte greu din cauza drumului imprac
ticabil.
La Viştea 'de Jos, se alipesc la coloană din stânga şi
R. 6 V. cu I/R. 2 A. care până atunci fuusese detaşate
pe lângă Brg. 2 Căi. i
Div. 3-a se pune în marş la ora 5 jum. dim. într'o
singură coloană pe direcţia Teiuşului Săsesc (Szaşz Tyu-
kos)—Cobor—Felmer—Soarş (Nagy Saros)—Rodbav (Nad-
patak)—CincuiMare (Nagy Sink). Drumurile fiind impracti
cabile, marşul se execută încet. La Vest de Rodbav (Nad-
patak) aproximativ 3 btl. şi 3 btr. inimice ocupau c
pozziţie pe linia Kahla—Eichen (642) Kron B. (541). Brg.
5-a (R, 4 L, R. '28 I.) atacă şi respinge pe inimic pe la
BCU
ora 19, Cluj / Central
urmărindu-1 până University Library
dincolo de Cincu Mare Cluj
(Nagy
Cinkj.
In cursul nopţei de 15 16/IX, Div. 3-a ocupă N. Cink
cu Brg. 5-a la Nord de Sat şi Brg. 6-a la Vest de sat.
Div. 6-a se pune în marş spre Vest, pela 6,30; când capul
Brg. 11-a Inf. ajunge în dreptul Pâr. Reisig Bach se aud
împuşcături spre Viscri (Szasz Feheregyhaza). Se formează
un detaşament compus din 1 btl./R. 24 1. şi 2 btr./R. 16
A. sub comanda maiorului Atanasiu, care atacă şi alungă
o mică unitate din Div. 71 I. ce ocupase Viscri (Szasz
Feheregyhaza), după care continuă marşul spre Mucundorf
(Moha), pe care-1 ocupă la ora 7, punând stăpânire şi pe
înălţimile dela N. V. de Mucundorf (Moha).
Grosul Div. 6-a română ajunge fără incident la ora
19 la Bârcuţ, având Brg. 11-a Inf. între Bârcuţ (Barany-
kut—Fuchs Berg 629—Dumbrava 555—Birken Berg 582.
Cum Div. 71 I. care forma dreapta Arm. I-a A-U deşi
1
avea acum IO /* btl., 8 esc. şi 12 btr., ocupa însă un front
de peste 40 km., de aci lipsa ei de putere de rezistenţă,
ea se retrăgea necontenit spre V. mărind prin aceasta.
pericolul pentru Arm. IX-a. G-ralul Falkenhayn neliniştit
de aceasta, intervine la g-ralul Arz ca:
,,Să dea ordin Div. 71 I., să nu se mai retragă, ci să se
oprească numai decât pe linia Stein B. (V. de Mesindorf )-flrchita".
181
G-lul Arz dădu în acest sens imediat ordin Div. 71 ca~

„să nu se mai retragă decât la absolută nevoe şi atunci
să ia direcţia spre Târnava Mică către Mikefalva (Mica)""
ceeace Arm. I-a făcu cunoscut g-ralului Falkennhayn cu
No. 1590 din 15/IX. Pe dealtă parte cum şi stânga Div.
1 Cav., care era alcătuită din Brg. 6 Cav. pierdea şi -ea
terenul spre V., se produsese un gol de peste 20 km. între
Arm. IX-a şi Arm. I-a A.-U., în care Arm. II-a română
s'ar fi putut vârî. In asemenea condiţiuni pericolul pentru
Arm. IX-a care lupta însă cu faţa la Sud spre Def. Oltului"
era mare. Golul acesta trebuia umplut numai deecât.
Div. 89 .J. (gl. Luttwitz), după ce făcuse un marş de
30 km. ajunge la amiază pe linia Haar la Iacobeni şi H e -
gen. G-ral Luttwitz, deşi avea ordin ca să rămână acolo
în rezerva Arm. IX-a, angajează din propria sa iniţiativă'
Divizia, având 1 Reg Inf. în Henndorf, 1 Reg. Ini. in
Iacobeni, 1 btl. şi 2 btr. pe înălţimile dela Hundrubechius
şi Retisdorf, stabilind spre Ştein B. legătura la stânga cu
Div. 71 I. (Arm. I-a A-U) şi la dreapta cu Brg. 6 Cav.
(Arm. IX-a). Actul acesta de iniţiativă a g-ralului Luttwitz
a fost producător de cele mai bune rezultate; golul a fost
astupat, a permis Div. I Cav. să ia până seara poziţie pe
BCU
linia Cluj / i'(Eulcnbach)—Hirls
Illenback Central University B. 594Library Cluj
(la S. V. de
St. Agota), dând posibilitate şi aripei drepte a Div. 71 să.
se oprească. In asemeni condiţiuni Arm. IX-a era din nou
liberă pe acţiunea sa, contra Corpului de Olt.
Aşa dar în seara de 15/IX Div. 6-a română, aflată la
V. de Barcuţ, avea în faţă Div. 89 I., aflată pe înălţimile
dela Hundrubechiu şi Retisdorf.
La ora 18.35, Div. 89 primeşte dela g-ralul Falkenhayn:
Ord. No. 163:
. „Divizia va umplea golul dintre aripa stângă, a Corpului
de Cav. aflată pe înălţimea 585 Nord de N. Sink (Cincul Mare) ş i
între aripa dreaptă a flrm. I - a aflată în retragere la Nord de
Boldogvaros. însărcinarea generală a părţilor denumite şi a D i
viziei este să împedice cu toate mijloacele înaintarea inimicului..."
Brg. 3 'Căi. sub Col. I. Florescu, se pune în marş pe
direcţia Caţa (Kacza) drumul dela Sudul D. Teiuş—Fişeriu
(Sovenyseg)—Bundorf (Szasz Buda)—Criţ (Szasz Kerestur).
Fişeriu (Sovenyseg) era ocupat cu 1 comp. şi 2 esc, cari
ţin brigada în loc până la 12,30 când fiind atacate de
front şi flanc sunt scoase din poziţie şi urmărite de 1
esc. R. 5 C. spre Steinreeg.
Brigada mai are o mică acţiune la debuşarea din Fişeriu
(Sovenyseg), cu o unitate inimică, ce luase poziţie pe liziera
182
pădurei Lai B.; inimicul e scos din poziţie graţie focului

unei beteris din R. 16 A. ce fusese ataşată Brigăzii.
!
La ora 20, Brg. 3 Căi. pentru a nu fi întoarsă pe la
Rados se retrage la Sovenyseg, acoperindu-se cu avant-
posturi spre Nordul şi Vestul satului.
Cu No. 342 din 15/IX, Comandamentul Arm. Il-a face cu
noscut Arm. de Nord, că în scopul de a ajuta Corpul de Olt
spre Sibiu, Arm. Il-a a fost nevoită să graviteze mai spre
S. V. cu dreapta la Iakobfalva.
Se mai comunică, că în zona Szasz Kezd-Szasz Kerestur,
s'au semnalat cam 6 btl., 6 btr. şi 3 esc. inimice şi se roagă
Arm. de Nord, de a da ordin Div. 2-a Cav. şi Div. 7-a
să graviteze mai spre Sud de Szasz Kezd.
In dimineaţa zilei de 16/IX, un aeroplan trimis de Arm.
i l - a căzu la Tâlmaci în liniile germane. La pilot se găsi o
comunicare necifrată pe care Arm. Il-a o făcea Corpului
de Olt, cu următorul cuprins:
„Către generalul Popovici, Comand. Corp. I Arm":
Rnt onoare a vă comunica, că trupele Armatei II se găseau
eri seara (15/IX) la o depărtare de 15 km. de poziţia Dvs.
Ele vor pleca azi dimineaţă între 1 şi 5. Sosim cu ajutoare şi
munitiuni.
Plecată din Braşov 16/IX, 1.30 a. m."
Şeful de Stat Major al Armatei Il-a
( s s ) General Mărdărescu
Această înştiinţare, deşi trimisă cu aeroplanul, ar fi trebuit
să fie cifrată. Rezultatul? Aeroplanul din nefericire a aterisat
din greşală chiar în liniile inimicului; pilotul nu a mai avut
timp să ardă scrisoarea, care a dat noui şi preţioase indica-
ţiuiâ geneiclului Falkenhayn. El luă imediat hotărâre: „front
spre Arm. Il-a şi atac spre Est". (A se vedea Voi. II
pag. 128).
G-lul Falkenhayn avea tot interesul ca să lucreze repede,
întârziind cât mai mult înaintarea aripei de Sud a Arm. Il-a
rom., permiţând aripei ei de Nord să câştige teren spre V.
apoi să atace puternic stânga Arm. Il-a, aruncând-o spre N.
In acest mod Comandam. Arm. Il-a nu ar mai fi putut avea
timpul necesar ca să întâmpine atacul înconjurător al Arm.
IX-a; chiar şi retragerea Arm. Il-a rom. ar fi fost îngreuiată
dacă aripa ei de N. ar fi înaintat prea mult spre V. înde-
părtându-se prea mult de singura ei direcţiune naturală de
iretragere spre Braşov. i
183
G-lul Falkenhayn interveni la Cd. /Arm. I-a A-U cu r u

gămintea de:
„A dispune ca Div. 71 I. dacă retragerea ei, va fi d e n e î n
lăturat, atunci s ă opereze aşa fel ca să ia un front c u faţa la Est".
Aceasta în speranţa că trupele române vor fi nevoite a-şi
retrage aripa dreaptă.
Dorinţa g-lului Falkenhayn nu putea fi satisfăcută d 2 Arm-
I-a A-U, din cauză că Arm. Il-a şi Arm. de Nord rom.
atacase în ziua de 16/IX pe tot frontul cuprins între linia
Cohalm-Sighişoara şi până în Valea Gherghiului, dând~o
înapoi.
G-lul Falkenhayn dădu ordin Corpului de Cavalerie:
„Să păstreze cu cea mai mare tenacitate frontul pe care-1.
are la Nord de Olt. Şi numai dacă aceasta nu-i va fi posibil,
să se retragă înapoia sectorului râului Haar, pe înălţimile dela.
Sud de Iakobsdorf (Iacobeni)".
Corpului 39 Rez. îi dădu ordin:
„Să adune repede Div. 187 I. şi Div. 76 R. la înălţimea lui.
Skorei, d e ambele părţi ale Oltului.
'Div. 51 Hv. va schimba la 17/IX Corpul Alpin aflat în munţi,
iar acest corp va urma repede cele două Divizii, în lungul picioa
relor de Nord a Munţilor Făgăraş".
Această ultimă dispoziţiune avea însă darul de a întârzia
BCUofensivei
luarea Cluj /spreCentral
Est, căciUniversity Library
schimbarea Corpului Cluj
Alpin
Div. 51 Hv. nu se putea face repede. G-lul Falkenhayn nu
cu
dorea să aibă la bătălia decisivă contra Arm. Il-a române

Div. 51 Hv. care era slabă, ci Corpul Alpin, în care avea
toată încrederea. G-lul Tanarky Cd. Div. 51 Hv. era contrariat
de faptul că Div. sa este lăsată pe Ioc; el trimite pe col-
Takatsy Şeful de Statmajor al Div., ca să roage pe coman
dantul Corp. 39 Rez. să intervină la g-lul Falkenhayn, ca
să nu se facă schimbul proectat, pentru următoarele motive:
a) Situaţia Div. 51 Hv. era aşa, că ea putea să înceapă
imediat înaintarea spre E.
b) Schimbul ar pricinui întârzieri şi oboseală zadarnică.
c) Div. 51 nu avea echipament de munte, ea trebuia să-1
preia dela Corpul Alpin, care însă avea un efectiv mai
mic ca al Diviziei.
d) Este vorba de eliberarea unor teritorii ungare(?); exclu
derea trupelor ungare dela aceasta ar fi o greşală politică.
e) In fine, ţinând seamă de loialitatea Saşilor din Ardeal,
nu er fi bine. a le lăsa impresia că eliberarea lor o pot datora'
numai trupelor germane.
Aceste argumentări au fost comunicate g-lului Falkenhayn,
184
el aprobă ca Corpul Alpin să rămâe pe loc, iar Div. 51 Hv.

s ă ia parle la acţiunea îndreptată spre Est.
. La '.16/IX dimineaţa, Arm. II-a (după marşuri grele şi
obositoare) era pe frontul: Arpaşu de sus (Felso Arpas)-
•Rucor-Cincu Mare (Nagy Sink)-Bârcuţ (Baranykut)-Muncun-
dorf (Moha)-Fişeriu (Sovenyseg). Acest front -are o lun
gime de 60 km.; depe acest front Armata continuă înain
tarea spre Vest.
Big. 2 că!, trebuia să treacă Oltul la Noul român (Olah
Ujlalu) şi Colun, pentru a ataca în flancul stâng trupele
dela Porumbacul de Jos.
In timpu! maişului, pe când Brigada era în Cârtişoara,
primeşte focuri de artilerie (era bateria 7/R. 1 Art. Res. sub
căpitan Meiler) ea se. retrage pur şi simplu şi bivuachează
în VI. Meilor la Sud de Cârtişoara.
La Div. 4-a, Brg. Feldioara, care forma coloana din dreapta,
este tot timpul neliniştită de unităţi din Div. 1 Cav. pe care
le bate pe Vf- Stejerişului, ocupând Feldioara (Fdldvar), pe
dreapta Oltului. ;
Marşul acestei Brigade a fost foarte încet. Cum avea
înBCUaceastăCluj
seară/ Central University
român (Ol.Library Cluj
în faţă numai unităţi de cavalerie, Brigada trebuia să ajungă
măcar la Noul Ujfalu); în acest
caz ar fi fost, aproape la înălţimea Brg. 8 ce avea dreapta
la Skorei şi la înălţimea stângei Div. 3-a ce ajunsese la
Săsănuş (Szaszahuz).
Coloana din stânga, formată din Brg. 8-a, pleacă târziu,
•către ora 10, din cauză că trupele erau foarte obosite. Mişca
rea abia începută, coloana e oprită în loc de focurile artileriei
inimice (era bateria călăreaţă a detaşamentului lt.-col. Sey-
boltstorff) până la ora 13,30, când înaintarea este reluată.
Coloana împărţindu-se în două; la dreapta R. 21 I. pe direc
ţiunea Arpaşu de S. (Felso Arpas)-Oprea Cârtişoara-Sarata;
spre Porumbacul de Jos; la stânga R. 6 I. şi R. 2 Art. mai
spre Sud, pe drumul, care alungeşte Picioarele M~ţilor Fă
găraşului, spre Porumbacul de Sus.
R. 6 V. la 2 km. în urma coloanei din stânga.
Amândouă coloanele au fost tot timpul bătute de arti
leria inimică, aşezată pe D. Chicera (562). Seara coloanele
s'au oprit pe frontul Scorei-Oprea Cârtişoara.
Această brigadă a înaintat prea încet, ea nu se mişca,
de drept, decât dela Arpaşul de Sus până la linia Oprea
-Cârtişoara-Skorei, adică 21/2—6 km. întârzierea provine nu
numai din faptul că a fost bătută de artileria inimică, dar şi
din cauza contra ordinelor pe care comandantul brigadei a
185
fost nevoit să le dea din cauza ne sosirei la timp a R, 6 W

Astfel după ora 13,30 s'a dat ordin:
1. Ca R. 6 I. să formeze avantgarda în locul R. 6 V-
care încă nu sosise, apoi ordin ca:
2. R. 6 I. să stea pe loc şi să formeze numai capul gro
sului, de oarece R. 6 V. a sosit; în urmă că:
3. R. 6 I. să formeze avantgarda cu 2 btl. în locul R. 6
V... care este obosit de drum. Deci contra ordine, în fine ulti
mul ordin s'a executat.
Este iarăşi drept, că, dacă Brg. Feldioara ar fi fost
împinsă mai energic spre V. atunci artileria inimică aşezată,
pe D. Cbicera (562) ar fi fugit şi nu ar fi flancat tot timpul
Brg. 8-a.
Recunoaşteri aduc ştirile, că: „linia Porumbacul de Jos-
Sarata-Porumbacul de Sus e ocupată şi apărată de 5—6
btl., 1 Reg. Cav. şi 1 Reg. Art. de câmp". Atacul poziţiei
se amână pentru a doua zi.
Această ştire nu era exactă, căci de fapt detaşamentul lt.-col..
Segbolstorff avea cu faţa la Est: pe înălţimea dela Sud Scorei
şi S. E. Sărata esc 4/R. 5 Cav. Uş., 2 esc/R. 18 Hs., 2
esc/R. 7 Hs. A-U, cam 200 călăreţi pe jos, 5 mitraliere, 2
BCU uşoare.
obuziere Cluj / LaCentral
amiază University Library
i s'a trimis dela Cluj2
Avrig esc.
şi 4/R. 4 Cav. Uş. Ia Sărata, cari împreună cu esc. 2/R. 18
Hs. trebuia să închidă un gol aflat între Păd. dela S. E. Sărata
şi până la 2 km. S. Sărata. După amiază s'a mai trimis iaci.
1 pl./R. 253 I. Atât era faţă de Brg. 8-a Inf., („nu 5 btl.,
1 Reg. Cav. şi 1 Reg. art. de câmp") care se opreşte; ea
însă ar fi trebuit să împingă înainte,
Div. 3-a, care se găsea la 16/IX dimineaţa la Cincu Mare-
(Nagy Sink), este atacată din direcţiunea 685—583 Nord
de Hoher Rain-Rehberg (644)-Binderberg (650)-S. V. Cincu
Mare (N. Sink). Atacul s'a făcut de Brg. 6 Cav. (dîn Div.
1 Cav.). Este de mirare că Div. 3-a rom. a fost înşelată
de cavaleria inimică, din care cauză deabia la amiază se
pune în marş pe două coloane: coloana din stânga Brg. 6
Inf. înaintează prin Bruiu (Brulua)-Şomărtin (Martohegg),
luptă şi noaptea cucereşte Săsăuş (Szaszahuz); coloana din
dreapta (Brg. 5 I.) înaintează prin Presmer (Praszmar) spre
Chirpăr (Ktirpod) pe care-1 ocupă în seara zilei.
Cu începere de după amiază, această Divizie a lucrat
bine, a văzut că are de a face numai cu slabe unităţi, de
aceea împinge înainte, respinge Brg. 6 Cav. inimică şi ajunge
pe linia Săsăuş-Chirpăr. Din nefericire, ea era aproape izolată,
între Div. 4-a şi Div. 6-a care se retrăsese înapoi la Wind-
muhl B. (S. V. Jaliştea).
186
Div. 6-a începe marşul spre Vest în două coloane:

Brg. 11-a Inf. cu 1 dvz. obuziere forma coloana din
stânga prin Jaliştea (Boldogvaros)-Koppen am Landler-Mer-
ghindeal (Morgonda)-Şulumberg (Lesses)-Agnita (Szt. Agota),
având 1 btl. pe stânga.
Brg. 12-a Inf. cu 1 dvz./R. 16 A. forma coloana din
dreapta prin Jaliştea (Boldogvaros)-Birkenberg-Hundrubechiu
(Szasazhalom)-Iacobeni (Iakobfalva), având 1 btl. în flanc-
gardă prin Koppen auf Dumbrava (706)-Glimea lui Akin
(690)-Noistat (Ujvaros); R. 3 V. urma această coloană.
Flancgarda (2 btl., 1 btr., sub maior Atanasiu) care ocu
pase la 15/IX Mucundorf (Moha) şi care în cursul nopţei
venise la Bârcuţ (Baranykut), este îndreptată de aci prin
Retisdorf (Reten) spre Hegen. ';
Această flancgarda a făcut rău că s'a dus la Bârcuţ; ea
trebuea, ca dela Mucundorf, să fie îndreptată direct spre
Retisdorf.
Div. 6-a întâmpină rezistenţă pe întregul front, din partea
Div. 89 Inf. (care avea aci R. 333 I. R. 375 I . = 6 btl.,
esc. 4/R. 11 Drag. şi R. 89 Art. = 6 btr.).
Detaşamentul maiorului Atanasiu e oprit la Sud de pădu
rea Hundsberg.
Grosul Diviziei e încadrat de artileria Div. 89 I. din direc
ţia Hundrubechiu (Szaszhalom)-Şulumberg (Lesses)-Păd. depe
Blosseln B. (648) (S. V. Morgonda), pe când coloana din
dreapta urca la ora 7 Birken Berg şi coloana din stânga
urca la 8 Koppen am Landler.
Infanteria Div. 89 I. ocupa poziţie pe Vf. Dosului 631 — pe
liziera Păd. Koppen auf Dumbrava-spaţiul dintre pădure şi
Hundrubechiu (Szaszhalom), la Gaudi Berg (665), era cava
lerie descălicată.
General Arghirescu, Cd. Div. 6-a dă ordin ambelor coloane
să atace.
La ora 8.30 batalionul de flancgarda a coloanei din dreapta
se desfăşoară. Divizionul de artilerie ia poziţie pe Birken
Berg 543, trăgând asupra tranşeelor inimice dintre Hun
drubechiu (Szaszhalom) şi pădure.
R, 3 V. e ţinut în rezervă în partea de Sud a lui Birken B.
Brg. 12-a e bătută cu focuri de artilerie, cari devin din
ce în ce mai precise; divizionul de artilerie e bine încadrat
de artileria inimică, care-şi regulează tragerea cu avioanele.
La 11.30, Brigada înaintează la atac cu 2 btl. călare pe
şoseaua Birken B.-Hundrubechiu (Szaszhalom) şi alte 2 btl.
spre stânga, cu ordin să se îndrepte asupra lizierei de SV.
a satului. (
187
Brg. 12-a înaintând astfel, e atacată dinspre dreapta cu'

focuri de infanterie şi mitraliere, de trupe din Div. 89 1. care
s'au apropiat cu mâinele în sus în semn de predare.
La ora 13, artileria germană reduce la tăcere dvz./R, 16 A.,„
depe Birken B., servanţii părăsesc tunurile şi fug în panică,
după care-şi concentrează focurile asupra Brg. 12-a Inf.
fiind cuprinsă şi ea de panică, părăseşte câmpul de luptă
urmărită de Div. 89 I. care înaintează între Hundrubechiu şl
Retisdorf.
R. 3 V., ce era rezerva Diviziei şi care fusese adus la S.
V. de Jalistea (Boldogwaros), primeşte ordin să contra atace,,
în scop de a salva situaţia Brg. 12-a Inf.
R. 3 V. atacă în direcţia Jalişteă (Boldogwaros)-555-Hun~
drubechiu, restabileşte situaţia, respinge Div. 89 I., recuce
rind 3 din cele 12 tunuri ale Divizionului de artilerie.
Insuccesul Brig. 12-a Inf. se datoreşte numai faptului că
a luat o formaţiune prea massată, înaintând astfel sub (focul,
artileriei inimice; deci aci nu poate fi vorba d e ' u n atac «al
infaleriei inimice.
Resturile Brg. 12-a Inf. sunt retrase pentru a se reconstitui
pe poziţia dela Windmuhle B. (699) unde vine şi R. 3 V...
prelungind dreapta spre Păd. Absett (723).
BCU11-a
Brg. Cluj
Inf. / aCentral
fost puţinUniversity Library
bătută de artileria ClujEa
inmică.
înaintează, respinge la ora 11 cavaleria inimică descălecată
ce ocupa Gaudi Berg, înaintează din nou, fiind iarăşi oprită,
cu focuri de armă şi artilerie din spre Windhile (573)-Schul-
berg (633)-Geisberg (557); Brigada atacă şi ocupă poziţia
prin întoarcerea "stângei poziţiei depe Schulberg.
La ora 17 Brg. 11-a se opreşte pe linia Schulberg-Mer-
ghindeal (Morgonda), dar g-lul Arghirescu din cauza insuc
cesului Brg. 12-a Inf. retrage şi Brg. 11-a Inf. pe poziţia
dela Windmuhle B. 699, în prelungirea stângei Brg. 12-a
inf.
Mişcarea s'a executat în cursul nopţei de 16—17/IX şi
numai dimineaţa Div. 6-a s'a putut reconstitui pe poziţia
dela Wîndmuhl B. 699.
In seara de 16/IX ora 21, g-lul Ârghirescu s'a dus la
Comandamentul Arm. II-a, aflat la Făgăraş, raportând
verbal g-lului Crăinicianu: „că Div 6-a nu mai există, că
Brg. 12-a este complect distrusă, etc".
Cele raportate de generalul Comandant al Diviziei, deşj
erau exageraţiuni, nu erau însă de natură a lăsa rece pe.
Comandantul Armatei.
In realitate Brg. 12-a a fost împrăştiată de focul a r t i -
188
leriei Div. 89 Inf., iar Brg. 11-a nu a avut în faţă decid

slabe unităţi de cavalerie.
Brg. 3 Căi. s'a pus în mers dela Fişeriu (Sovenysez) la
ora 7.30 pe direcţia Bundorf—Criţ spre S.V. pe la Dreihotter
.B, (723)' la Hegen. Ea reuşeşte să ocupe la 10.30 Bundorf
(Szasz Buda) cu R. 5 C , apoi în timpul însţintărei după
ora 13 spre Criţ (Szasz Kerestur) este primită cu focuri de
artilerie, dinspre Zoltan. Brg. s'a retras şi masat sub cota
658 N. V. Bundorf. Apoi cu ajutorul unei comp. R. 24 I.
ocupă Criţ, dar nu mai poate înainta din cauza bombarda-
jnentului artileriei inimice, dinspre Zoltan. La ora 18, comp.
fiind atacată de forţe superioare, iar Brg. 3 Căi. având
grija de a nu fi întoarsă pe aripa dreaptă dinspre Radoş,
se retrage la Fişeriu (Sovenyseg), unde ajunge la 20.30 şi
rămâne în cantonament în timpul nopţei.
Aşa dar, în seara de 16/IX Arm. Il-a potrivit ordinului
JVL C. Gl. era pe linia: Oprea Cârtişoara—Scorei. (Div. 4-a)
Săsăuş (Szaszzahuz)—Chirpăr (Kurpod) (Div. 3-a}—Wind-
miihlberg (Div. 6-a) Fişeriu (Sovenyseg) (Brg. 3 Căi.).
Lungimea frontului este de 67 km., din care 20 km. dela
tului. v - Library Cluj
Oprea Cărtişoara la Chirpăr, şi 47 km. pentru restul fron
Armata.de Nord era pe linia Haşfalău JHejasfalva)—K6-

respatak (Div. 7-a)—Szolokma—Kibed—Remete—Koszva-
nyes—Gyorgyeny—Libanfalva (Div. 8-a)—D. Păltinişoara—
Vf. Tarniţei—Rastonia—Szeleşel—D. Moiu (Div. 14-a); ea
era în curs de înaintare.
La 16/IX Div. 2-a Cav. care ajunsese la Bene având mai
puţin Brg). 5 ,R. şi întărită cu Brg. 5 Căi., este pusă cu Ord.
No. 2484 al M. C. Gl. la dispoziţia Arm. Il-a.
Comandamentul Arm. H-a primeşte în noaptea de 16/IX
următoarea telegramă dela M. C Gl. cu No. 1291 :
„Corpul I flrm. a reuşit a-şi creia drum spre Sud şi a s e
aduna ipe frontieră, cu câte o Divizie pe fiecare parte a Oltului".
Aşadar C. I. Arm. era de fapt aruncat în munţi şi deci
ajutorul ce ar fi putut să-1 dea Arm. Il-a acestui Corp,
era acum tardiv (din cauză că tardiv a fost trimisă Arm.
Il-a spre Vest de către M. C. Gl.) şi că Arm. IX germ. în
marea ei majoritate este liberă de a acţiona acum asupra
Arm. I l - a ; această Armată nu era într'o situaţie bună,
căci pe lângă că era întinsă pe un front de 67 km., (limi
tele extreme, erau indicate de M. C. Gl.), cu Div. 6>a res
pinsă, iar între această Div. ce avea stânga la Windmuhl B.
189
(699) şi Brg. 5 - a (Div. 3 - a ) ce avea dreapta la Chirpăr

era u n interval d e 20 k m . în care inimicul se şi interpusese,
iar între dreapta Arm. II şi Arm. d e Nord era un gol d e
.31 k m . , ce n u putea fi ţinut d e Div. 2 Cav. dară aripa
stângă a Arm. I I - a era spre munţii Făgăraşului inaccesibili şi
fjără drumuri, e a mai avea acum în faţă pe front întreaga
Arm. IX-a germ. ce era liberă. In asemeni condiţiuni Arm.
II-a nu putea nici să mai înainteze spre Vest, dar nici să
.mai stea pe loc, pentrucă se expunea ori ca să fie aruncată
în munţii Făgăraşului, d e unde n u ar mai fi putut eşi,
ori să fie eventual aruncată spre Nord, ceeace era şi mai
probabil; singura soluţiuune era c a să execute o manevră
în retragere. G-lul Crăinicianu având toate acestea în ve
dere face M..C. Gl. la 16/IX, ora 22,45, raportul cu No.
378, cu următorul cuprins: , • • \
,;Astăzi spre seară Div. 6-a a fost respinsă pe aripa dreajptă
care a suferit din cauza artileriei grele.
Această împrejurare necesită o mişcare în retragere cu Div.
3-<a şii a 4 - a : s p r e a face faţă inimicului şi a lua ofensiva.
Astfel că Arm. II-a nu mai poate da ajutor Corpului I-iu...".
M. C. Gl. ţinând seamă de întreaga situaţie a frontului
BCUmod Clujde / aCentral
vedea al University Library Cluj
din Transilvania şi în faţa imposibilităţei de a-1 ajuta, aprobă
acest- Comandam. Arm. II-a cu No^
1308 din 16/fX ora 2 3 : i . •
„Executaţi prescripţiunile raportului D-voastră No. 378".
Pentru realizarea acestei cerinţe operative, Arm. II-a dă
la 16/IX ora 23.30 ordinul de operaţie No. 7, care prescria:
„Inimicul în forţă de o divizie, cu numeroasă artilerie grea,
.a atacat frontul Lesses (Şulumberg)-Ujvaros (Noistat)-Reten (Re
tisdorf), spre Windmuhle Berg-Bâranykut.
Pentru mâine 17/IX, îmi propun a~l ataca.
In acest scop ordon:
„Div. 6-a va forma trupa de preparaţiune pe frontul Hoher
Rain-Wuidmuhl Berg, unde se va întări cât mai puternic.
Div. 3-a. se va retrage în marş forţat, în noaptea de 16-17 IX
c ă t r e Nadpatak (Rodbav) şi Nagy Saros (Soarş), iar de aci vă
înainta la dreapta Diviziei 6-a, formând unitatea' de manevră a
frontului spre Boldogwaros (Jaliştea)-Baranykut (Bârcuţ).
• piv. 4 - a se va retrage în noaptea de 16-17 formând rezerva
Armatei/cu Brg. 7-a la Calbor şi Brg. 8-a la Sud de Făgăraş.
(Div). 2 Cav. (mai puţin o brigadă) împreună cu Brg. 3 Căi,
va înainta spre ,Mese (Mesindorf); de unde va căuta să cadă
in spatele inimicului şi să asigure aripa dreaptă a Armatei.
Brg. 2 Găjl. \se va retrage în astă noapte pe şoseaua din stânga
-Oltului până la Voiia, unde va trece Oltul pe pod Ia Kis Sink
190
(Cincu Mic), iar de acolo va înainta spre Nagg Sink, de unde

va Căuta să acopere şi să asigure aripa stângă a Armate;.
iMâine 17/IX cartierul Armatei la Persani".
In acest ordin se constată un lucru foarte interesant,
Comandantul Arm. Il-a nu are grijă prea mare pe front,.
ci pe flancuri, cum între Arm. Il-a şi Arm. de Nord era
un interval prea mare şi cum inimicul făcea presiune asu
pra dreptei Armatei (Div. 6-a), manevrează, scoate Div.
3-a dela centru şi o vâră pe dreapta. Această manevră era
acum necesară, dară ea ar fi putut fi evitată, dacă Arm.
de Nord nu şi-ar fi scos Div. 8-a la 23/VIII dela aripa
stângă, vârând-o la centru, în acest caz golul de 31 km. între-
stânga Arm. de Nord şi dreapta Arm. Il-a ar fi fost mult
micşorat. Deci greşeala Arm. de Nord, dela 23/VIII, pe care
nu a oprit-o atunci M. C. Gl. are repercusiune acum la
16/IX, ea nu putea fi evitată decât prin manevra făcută
de Comand. Arm. Il-a.
După ce Comandam. Arm. Il-a a dat Ordinul Oper. No..
7, s'a primit în cursul noptei de 17/IX dela M. C. Gl. Ord.
„Situaţia Corpului I Arm.: a reuşit să treacă peste trupele

inimice, care îl atacase din spate foarte serios.
Ini momentul 'de faţă este cu neputinţă a se mai trimite-
unităţi pe frontiera de Nord şi nu este prudent a se mai conti
nua ofensiva. t
In consecinţă, Comandamentul va dispune oprirea Armatei I l - a

pe poziţia cea mai prielnică şi întărirea cât mai puternic şi mai
complectă a poziţiilor ce veţi alege".
După primirea acestui ordin» deşi prescripţiunile Ord..
No. 7 al Arm. Il-a corespundea şi acestei idei, g-lul Co
mandant al Arm. Il-a spre dimineaţa zilei de 17/IX Ord.
Oper. NQ. 8.
„Brg. 7-a se va duce la Nadpatak (Radlav) în Io? de Calbor,
Ri 6 V. care a fost în compunerea detaşamentului de legătură
cu Armata I, când v a , ajunge în dreptul Voilei, va trece Oltul"
pe poki şi s e va duce la Nadpatak (Rodbav) la Brigada s a " .
Apoi ordinul mai prescrie o serie de instrucţiuni r e l a
tive la întărirea' poziţiei şi a modului de a trece la contra
ofensivă. < »
Pe de altă parte, în seara de 16/IX, generalul Falkemhayrc
credea că Arm. Il-a rom. va împinge înainte în ziua de
17/IX, lucru care poate că ar ,-fi adus ruptura între Arm.
IX-a şi Arm. I-a A-U, expunea însă Arm. Il-a rom. să
fie aruncată spre Nord.
Faţă cu situaţia dela 16/IX seara, generalul Falkenhayn»
191
,:se decide în noaptea de 16—17/IX, de a renunţa la noua

grupare pe care o ordonase şi in acest scop dă Ord.
Oper. No. 182: {
„Corpul Alpin nu va mai fi schimbat de Div. 51 Honv.
Generalul Krafft va păstra poziţiile pe care a ajuns, respingând!
toate atacurile ce s e vor da dela Sud contra s a ; el va detaşa o
rezervă la dispoziţia mea la Nordul şi Vestul Pasului.
Corpul 39 Rez. alcătuit la început cu Div. 51 Hv., Div. 187
1. şi Div. r/6 Rez. va ajunge cât mai repede pe linia Sărata-Glimj-
boka-Cornăţel, ca de aci să înceapă ofensiva. Slabele unităţi,
• detaşate din aceste Divizii în ajutorul Corpului fllpin, vor fi
lăsate în munţi, la dispoziţia Corpului fllpin.
Corpul de Cavalerie se va retrage la mevoe înapoia Păr. Haar
deasupra lui Holzmengen (Hosman).
iDiV.'89 I. va rezista pe linia Hunder (Hundrubechiu)-Biicheln
şi Retisdorf, cât va putea mai mult, fără însă a se sacrifica. La
•nevoe iSe va retrage înapoia Pâr. Haar, închizând trecerea 'în
munţi, de amândouă părţile lui Jakobsdorf (Iacobeni)".
Generalul Falkenhayn comunică Comandam. Arm. I-a
cu No. 200*lin 17/IX, ora 12.45, următoarele:
„întâmplările din ultimele zile, atât la Arm. I X - a , cît şi
la Arm. I-a A-U, mu mai lasă nici o îndoială, că dacă acestea vor
fi aruncate înapoia Mureşului şi a Târnavei Mici, nu vor reuşi
s ă ţină sectorul numit cu forţele ce l e au acum. Este siumaj o singură
.posibilitate pentru a îmbunătăţi situaţia şi aceasta este ofensive
recomandată şi de Comandam. Super. al Armatei. Arm. I X - a este
1
Jn curs de grupare de ambele părţi a Oltului, ea va avea loc la
18/IX.
Intre timp inimicul trimite puternice forţe către Arm. IX-a, c'in
această cauză slabele efective vor influenţa mult perspectivele
succesului. Scăparea ar fi posibilă numai dacă aripa dv. a Arm.
I - a va lucra ofensiv în legătură cu Div. 89, pentru a fixa pe inimic.
In acest scop eu propun ca g - l u l Morgen s ă fie însărcinat
l a 18/IX cu grosul Div. 71 I. şi Div. 89 I. să atace peste linja
Barangkut (Bârcuţ)-Moha (Mucundorf). îşi va asigura aripa stângă
•cu posturi slabe stabilite în zona Szasz Kerestur.
Aceste ordine nu s'au putut executa în spiritul lor;
g-lul Arz comunică că trupele erau obosite şi suferise din
cauza ploilor ce căzuse în ultimele două zile; că grupul
v. Morgen nu va fi în situaţie de a înainta, decât la 19/IX.
Acelaş lucru raportă şi generalul Staabs Comandantul
Corp. 39 Rez.
Amânarea ofensivei cu două zile contra Arm. Il-a rom.,
>era deci o necesitate în vederea mişcărilor pregătitoare ce
.urmau a se face în cursul zilelor de 17 şi 18/IX.
192
Observaţiuni.
Operaţiunile cu care a fost însărcinată Arm. II-a se asea-
mănă în prima lor parte cu operaţiunile făcute de g-lul
Luders la 1849 contra Ungurilor.
G-lul Liiders comanda o armată de 25.000 Ruşi, stabilită
pe linia Focşani—Ploeşti—Câmpulung.
Clam-Gallas aliatul ruşilor era cu 10.000 Austriaci la
Cerneţ în Oltenia.
Luders voia să înainteze asupra Braşovului, prin Păsurile
Predeal şi Bran, apoi de aci să se îndrepte spre Sibiu, des
chizând astfel Pasul Turnu-Roşu, pe unde ar fi înaintat
g-lul Clam Gallas.
Luders începe operaţiunile la 17 Iunie. Aripa lui dreaptă
îşi deschide drumul prin Pasul Predeal la 19 Iulie; la
20 luptă la Temeşul de jos, pe când aripa lui stângă sub
Engelhardt ocupă fără rezistenţă Pasul Bran, silind la
22 Iunie să capituleze Castelul Braşov. După ce g-lul Luders
aruncă o flangardă (spre Haromsek, cheamă noui trupe
din Moldova, cari trec prin Pasul Oituz, voind ca la 2
Iulie să meargă la Braşov prin Vlădeni la Sibiu, când află
că un corp de 6.000 Secui înaintează dinspre Cic-Sereda.
InBCU Cluj
asemeni / Central
condiţiuni, g-lul University Library
Luders se decide Cluj
ca să rămână
pe loc la Braşov, să cheme pe g-lul, Clam Gallas, care
soseşte la Braşov la 16 Iulie. Numai atunci g-lul Luders
e în siguranţă, nu numai pe flancul drept, ci şi în spate,
deci poate fără grijă să înainteze spre Sibiu, în care intră
,1a 21 Iulie, după ce aruncase un detaşament unguresc în
Muntenia prin Pasul Turnu Roşu. i
La sfârşitul lui Iulie, Luders află că g-lul Bem (ungur),
voia să atace pe Clam Gallas spre Sepsi St. Gyorgyo; atunci
părăseşte ideia ca dela Sibiu să se îndrepte spre Alba Iulia,
ci se îndreaptă spre Sighişoara în scop de a ajuta pe g-luj
Clam Gallas.
G-lul Luders, după ce lasă în Sibiu un detaşament sub
g-lul Haszfort, ajunge la Seghişoara la 28 Iulie; aci aş
teaptă Brigada Dick dela Făgăraş.
G-lul Bem, care voia să atace pe Ruşi la Sibiu, merge
la 31 Iulie dela Odorhei—Kerestur-Seghişoara (V. Târnavei
Mari); g-lul Luders îl bate.şi-1 respinge în dezordine. G-luf
Bem reuşeşte ca la 2 August să adune la Maros Vasarhely
7—8000 oameni, în dorinţa de a încerca încă odată mişcarea
spre Seghişoara. De astădată reuşi. Căci g-lul Luders, după
ce s'a unit la 1 August cu Brigada Dick, dorind să-şî
complecteze victoria, se îndreaptă spre Maros Vasarhely.
193
G-lul Bem pleacă din acest oraş în noaptea de 2/3 August,

îndreptându-se într'o direcţie opusă, mergând spre Mediaş
la Sibiu. Aci ajunge la 5 August. G-lul Haszfort părăseşte
Sibiul şi se îndreaptă spre Pasul Turnu Roşu, luând o*
poziţie de rezistenţă la Tâlmaci, faţă de un detaşament
puternic sub g-lul Forro trimis de g-lul Bem.
G-lul Foro atacă. G-lul Haszfort rezistă. G-lul Forro
ameninţă flancul stâng; Haszfort nu se emoţionează.
G-lul Luders văzând că spre Maros Vasarhelg dă în gol,
se îndreaptă imediat spre Sibiu, unde ajunge la 6 August.
Aci g-lul Bem e prins între g-lul Haszfort care ia o contra
ofensivă dela Tâlmaci şi între g-lul Luders. G-lul Bem e
bătut şi trupele lui au fost împrăştiate.
Citind această expunere — foarte sumară — a opera
ţiunilor din 1849 şi făcând o comparaţie cu acele din 1916
(deci după 67 ani), e imposibil să nu vedem că concep-
ţiunea din 1849 era mult superioară celei din 1916. La
1848 se vede urmărirea unei idei de manevră, care lipseşte
în 1916.
In adevăr:
BCU Cluj
1849
/ Central University Library
1916
Cluj
Liiders trece pasul Bran şi Armata II trece pasul Pre»
Predeal. deal şi Bran,
Luders ocupă Braşov. Armata II ocupă Braşov.
Noui trupe trec dinspre Mol Armata de Nord trece din
dova. spre Moldova.
Luders are flancul drept asi Armata II are flancul drept
gurat spre Haromseck. asigurat spre Haromseck.
Luders înaintează prin Vlă- Armata II înaintează prin
deni spre Sibiu. Vlădeni spre Sibiu.
Haszfort ocupă poziţie de Corpul I Armată ocupă pozi»
rezistenţă la Tâlmaci. ţie de rezistenţă la Tâlmaci.
Forro ameninţă stânga şi Corpul Alpin ameninţă stân
spatele lui Haszfort, care ga şi spatele Corp. I Arm.
rezistă. care rezistă.
Bem şi Forro atacă pe Hasz Faikenhayn şi corpul Alpin
fort, care rezistă In aş atacă Corp. I Arm. care
teptarea lui Luders. nu mai poate aştepta sosi
rea Arm. II-a.
Generalul G. A. Dabija, -Armata română în Răsboiul mondial». Voi. IT. 13
194
Luders soseşte la timp. Armata Il-a soseşte târziu.

Bem e bătut de Haszfort şi Falkenhayn bate succesiv
Luders. C. I. A . şi Armata II.
Istoria se repetă şi, totuşi, oamenii nu vor să profite
de lecţiile trecutului!
A p r e c i a t i u n i asupra o p e r a ţ i u n i l o r g-lului F a l k e n h a y n
c o n t r a Arm. I ş i Arm. II dela 9—16/IX/916.
Operaţiunile executate de g-lul Falkenhayn contra acestor

Armate sunt operaţiuni pe linie interioară, care au ca
principiu baterea uneia dintre cele două Armate (Arm. I),
până la nimicirea ei complectă, sau cel puţin punerea ei
într'o situaţiune de aşa fel, ca să nu mai poată reîncepe
imediat operaţiunile, apoi aruncarea cu aproape totalitatea
forţelor asupra celeilalte Armate (Arm. II).
Ca exemple istorice de operaţiune pe linia interioară,
am putea cita: campania din 1796 a lui Napoleon contra
celor două Armate austriace sub Beaulieu şi piemonteze
BCUcampanie
Cluj / Central
condusă deUniversity
Napoleon, dinLibrary
care însăCluj
sub Colii, pe care le bate separat. Această campanie este
prima învă
ţămintele unei operaţiuni pe linie interioară încununate cu
succes se pun în evidenţă. ;
Nu este mai puţin adevărat, că şi ultima campanie a
lui Napoleon, aceea din 1815 este tot o operaţiune pe linie
interioară, condusă cu o măestrie de neînchipuit, dar neno
rocul de astădată îl pune în faţa a două armate conduse
de Wellington şi Blucher, ce ştiură să-i smulgă succesul,
care la Ligny îi era aproape asigurat. Dacă Blucher după
ce fu bătut la Ligny, s'ar fi retras -pe Meusa, direcţia luj
naturală de retragere, succesul manevrei pe linii interioare
ar fi fost al lui Napoleon. Blucher însă înţelege situaţia;
el se retrage pe Wavre, se întăreşte cu Corpul IV Armată
a lui Bulow şi apoi pleacă imediat în ajutorul lui Welling
ton, care rezista cu greutate atacurilor lui Napoleon.
O concepţie atât de superioară ca a lui Napoleon cade
în faţa a doi inimici manevrieri, cari înţeleg situaţia.
Ce ar fi fost în campania din 1916, dacă g-lul Crăi-
nicianu, C-dantul Arm. Il-a în loc să primească ordinul
de înaintare depe Olt, spre Sibiu, în ziua de 14/IX, l'ar
fi primit la 12/IX? In acest caz, Arm. Il-a, putea să intervie
în lupta dela Sibiu la 14/IX, când C. I A. încă nu era
aruncat în munţi. Atunci dezastrul lui Falkenhayn ţinut
195
de front de C. I Arm. şi atacat în flanc şi spate de

de Arm. II-a rom. era de neînlăturat. Aci este cazul să
afirm că încă din ziua de 12/IX Armata Ura trebuia
să înainteze spre Vest, căci intenţiunile g-lului Falkenhayn
se desemnase destul de clar, la 13/IX era deja târziu, iar
la 14/IX a fost cu totul prea târziu.
M. C. Gl. nu a dat Armatei II-a ordinul de înaintare
spre Vest, pentrucă era convins la 12 şi 13/IX că C. I
Arm. respectiv Arm. I-a, va putea rezista la Sud de Sibiu.
Aceasta, şi din cauză că M. C. Gl. nu era bine informat
asupra forţelor aduse de inimic în faţa. Corpului I Arm.
Dar Chiar dacă C I A . , ar fi; rezistat bine la Sud. de
Sibiu, nu era oare momentul strategic ca Arm. II-a-şi Arm-
de Nord să fie împinse spre Vest? Care era in acest caz
situaţia Arm. IX-a germană, care lupta cu faţa la Sud?
Aşa dar, fie că C. I A. rezista, fie c ă nu rezista la Sud
:
de Sibiu, Arm. II-a şi de Nord trebuiau să fie împinse

spre Vest şi încă cu iuţeală, imediat ce se ştia precis că
la Sud de Sibiu se adunau forţe germane. Acest lucrU mai
avea avantajul că se scurta frontul cu mult, se lua coarda
pe linia Sud Sibiu—Vatra Dornei, iar nu arcul prin Sibiu,
E. Făgăraş-Homorod spre Vatra Dornei. . '
BCU
ModulCluj / Central
şovăitor University
cum a operat Librarydin,Tran
Armata Română Cluj
silvania în 1916 contra lui Falkenhayn se poate asemăna cu
operaţiunile lui Rennenkampf în 1914, care din cauza nede-
ciziunei lui, dădu ocaziune lui Hindenburg să aibă cel
mai frumos succes la Tannenberg. ;
6. Retragerea Armatei II-a.

<Crochiul 14)
Div. 2-a Cav. rom. pleacă de dimineaţă dela Bene; spre
;
Mese (Meşindorf), cu ordjn ca să înainteze prin Roades

(Rados)-Criţ (Szas Kerestur)-Mese în scop d e / a ataca
şi scoate inimicul depe poziţia dela Zoltan-Archita'(Erked).
Pe când Div. înainta spre Roadeş, pe la cota 691, avânt-
garda ei este primită cu focuri vii de infanterie dela Srheder
B. (705), din care cauză g-lul Basarabescu dispune ca
Div. să schimbe de direcţie şi să o iâ prin Palas-Caţa ;spre
Homorod-Cohalm, aci ajunge la ora 19, şi riu mai înain-
tea.ză la Mese. Aşa dar Div. 2 Cav. nu'şi îndeplineşte însăr
cinarea, căci în loc să meargă spre Vest şi şe ajunge la
Mese, se retrage spre Est la Homorod-Cohalm, la 24 km- ;
Est de Mese. I , ' !"

196
Brgi. 3 Căi. pleacă la 9.30 dela Fişeriu (Sovenyseg) pe

direcţia Viscri (Szaszfeheregyhaza)-spre Mese spre a în
toarce împreună cu Div. 2 Cav. poziţia inimicului Zoltan-
Erked; apoi primi la 12.20 ordin dela Div. 2 Cav. că
trebue să intre la Mese în scop de a cădea în spatele ini
micului ce atacă spre Windmuhl B. şi Bărcuţ (Baranykut).
La Bundorf (Szasz Buda) trebuia să se ia contact cu Div.
2 Cav. dar nu s'a reuşit, nici pânăla ora 15, căci Div. 2
Cav. se-retrăsese spre Cohalm, atunci Brg. 3 Căi. se retrage
şi se opreşte în cantonament la Viscri în vederea aştep tarei
Div. 2 Cav., icătre care trimise ofiţeri de legătură.
Deci în această zi, Div. 2 Cav. nu a executat Ord. de
Oper. No 7 al Cd. Arm. Il-a, nici nu a căzut în spatele
inimicului şi nici nu a asigurat aripa dreaptă a Armatei
La Div. 6-a este linişte, căci Div. 89 I. care în ajun
avusese pierderi mari nu urmăreşte, aşa că Div. 6-a se
întăreşte pe frontul Hoher Rein-Windmuhle Berg şi anume
pe linia cotelor 674-699-614-585-533 (Hoher Rain).
Divizia se desfăşoară pe poziţie, cu Brg. 12 I. la dreapta
şi Brg. 11 I. la stânga.
La extrema dreaptă cu R. 3 V. iar înapoia stângei 1 B/R.
BCU
Un btl.Cluj / Central
DivizieiUniversity
10 I. pe poziţia dela Reh B. (644).
în rezervă Library
la cota 575 Stieves Cluj
Wald.
Div. 3-a execută retragerea ordonată; ea pleacă în 2
coloane la ora 5, depe frontul Chirpăr (Kurpod)-Sâsâuş
(Szaszahuz), pe frontul Şoareş (Nagy Saros)-Rodbav (Nad
patak), înapoia dreptei Diviziei 6-a.
In seara zilei, Div. 3-a ajunge cu Brg. 5-a la Şoareş
(Nagy Saros) şi Brg. 6-a la Rodbav (Nadpatak).
La Div. 4-a, Brg. F., care primise la ora 6 primul ordin
operativ (No. 7), începe imediat retragerea spre Calbor,
deci nu spre Rodbav (Nadpatak), cum era prescris în or
dinul No. 8, p 2 care la a;ea oră nu-1 primise. Brg. 8-a
primeşte ordinul de operaţie pentru ziua de 17/IX, abia la
ora 10, datorit faptului că ofiţerul trimis cu ordinul, a tre
buit să ocolească şi să se furişeze printre patrulele inimice,
cari l'au pus în întârziere; aşa că de dimineaţă nu execută
retragerea ordonată cu ordinul operativ No. 7 al Armatei,
ci execută ordinul operativ No. 333 din 15/IX, deci Brg.
8-a atacă spre Vest.
In dimineaţa zilei de 17/IX situaţia detaşamentului lt.-col
Seyboltstorff se îmbunătăţise în sensul că i se trimise în
ajutor un batalion din R. 253 I. rez. (din Div. 76 R.), care
ia poziţie la Sărata.
R. 21 I. cucereşte Sărata, iar R. 6 I. şi R. 6 V. cuceresc
197
Porumbacul d2 Sus, unde pune mâna pe 4 obuziere de

105 şi 8 chesoane. Cavaleria şi batalionul din R. 253 I. se
retrag, oprindu-se pe liziera pădurilor dela Vestul celor două
Porumbace. Aci Brg. 8-a le atacă şi le respinge spre Racoviţa
Avrig, Brigada a făcut 200 prizonerii din R. 253 I.
In lupta dela Porumbacul a căzut in mod eroic locot.-coL
Iacobini (şeful de stat major al Div. 4-a) el a fost lovit ,pe
timpul când servia unul din obuzierele cucerite. Este foarte
drept că locot.-col. Iacobini a căzut eroic, dar în calitate
de şef de stat major al Diviziei, nu trebuea să fie trimis
pe linia de luptă, căci activitatea lui era mult mai interesantă
şi mai producătoare de bune rezultate dacă era ţinut la
postul de comandă al Diviziei.
Această ofensivă a Div. 4-a făcu pe Comandam. German
să creadă că Arm. Il-a rom. a luat trupe dela dreapta ei şi
ie-a dus la stânga şl că aci ar fi cel puţin o Divizie, dar acest
lucru nu era exact. Generalul Falkenhayn apreciază situaţia
şi rămâne nedumerit; nu ştie ce să creadă, cavaleria sa nu-i
prea dădea informaţiuni, iar aeroplanele sale nu putuse
lucra din cauza timpului nefavorabil. Şi-a dat Arm. Il-a
Rom. seama de pericolul ce o ameninţă pe stânga? Face aci
demonstraţie, ca să dea o lovitură mai puternică între Arm.
IX-a şi Arm. I-a A-U? Sau Arm. Il-a rom. vrea să-şi asi
gure o retragere sigură spre Sud, acoperind Păsurile Car-
paţilor ce conduc spre Bucureşti?
In tot cazul, un lucru poate constata generalul Falken-
tiagn: că după bătălia dela Sibiu, Arm. rom. din Tran
silvania poate da lovituri serioase.
El dă la ora 12.30, Ord. Oper. No. 188 (a se vedea pag.
136).
La ora 10.30 Brg. 8-a primi prin căpit. Ifiescu dela Div.
4-a ordinul de retragere No. 7 al Armatei. Chestiunea acum
devenea mai grea. Brg. 8-a era angajată serios: capturase
4 obuziere, produsese inimicului numeroase pierderi, îi luase
200 prizonieri din R. 253 germ. (Div. 76 I.) şi acum în
plin succes trebue să se retragă, lucru care devenea de neîn
ţeles pentru această /brigadă. Totuşi ordinul trebuia exe
cutat. Brigada — fără a putea lua cele 4 obuziere cucerite
— începe la ora 15 retragerea spre Est, fără a fi ridicat pe
răniţi (R. 6 I. a avut 500 dâmenî morţi, răniţi şi dispăruţi).
In seara zilei Brg. 8-a I. se opreşte în zona Ucea de Sus
(Felso Utza)-Viştea de Sus (Felso Vist)-Drăguş.
Brg.! 2 Căi. rămasă numai cu 6 esc. (fără inf. şi art.),
ocupă botul pădurei dela S. E. satului Porumbacu de Sus
şi ia parte la lupta dsla Porumbace, iar în retragere sus-
198
ţine retragerea Brg. 8-a Inf. La ora 23 Brg. 2 Căi. se

opreşte în Drăguş.
Această retragere devenise acum neexplicabilă pentru ge
neralul Falkenhayn, el trage însă concluzia logică şi anume
că Comandamentul Superior al Armatei române, nu e stăpân
pe nervii săi şi că l'a impresionat peste măsură eşecul su
ferit la Sibiu.
In acest timp, Arm. I-a A-U alcătuită din trupe slabe se
retrăgea necontenit; ea ajunsese pe linia: colţul NV. al
frontierei române-Mt. Slatina 1460-Poeana Tomii 1469-Deda
înălţimile N. şi E. de Reghinul Săsesc (Szasz Regen)-Kibed-
Eted-Cristurul Săcuesc (Szekely Kerestur)-înălţimele V. şi
S. V. de Archita (Arkeden)-S. E. Hegen (Henndorf) unde
făcea legătura cu Arm. IX-a. La dreapta Arm. I-a A-U era
Div. 71 I., iar la stânga Arm. IX-a era Div. 89-a I.' într'o
grea situaţie se găsea Brg. 19-a Ldw. A-U, care lupta pe
linia Eted-Cristurul Secuesc (Szekely Kerestur), opunân-
du-se la înaintarea Armatei de Nord române în Valea Târ-
navei Mari. Dacă această brigadă ar fi fost nevoită să ce
deze terenul, atunci legătura între Div. 71 I. şi Div. 89
BCU
I. ar fiCluj
fost /ruptă.
Central
Acest University LibrarycuCluj
lucru s'ar fi întâmplat sigu
ranţă dacă Div. 2 Cav. ar fi executat Ord. Oper. No. 7 al
Arm. II-a ca: „împreună cu Brg. 3 Căi. va înainta spre
Mese, de unde va căuta să cadă în spatele inimicului şi
să asigure aripa dreaptă a Armatei". Div. 2 Cav. neexecu
tând ordinul Armatei nu a rupt frontul inimicului, dar re-
trăgându-se la Cohalm, nu a asigurat nici aripa dreaptă a
Arm. II-a şi nici nu> a ţinut legătură cu Arm. de Nord care
avea stânga la Musna. Generalul Falkenhayn apreciază că
Brg. 19-a Ldw. A-U este prea slabă şi deci este absolută
nevoie ca Corpul 39 Rez. să atace imediat.
G-lul Falkenhayn în vederea ofensivei contra Arm. II-a
rom. ceru Arm, I-a A-U în amiaza zilei de 17/IX cu No.
200: „ca să ia parte cu aripa sa dreaptă la ofensivă", pro
punând ca să se dea ordin g-lului Morgen, ca: „cu Div. 71"
I. şi Div. 89 I. să atace la 18//X peste linia Bârcuţ (Bara-
nyckut)-Mucundorf (Moha)". Dar aceasta însemna, că se
părăsea VI. Târnavei mari, tocmai acea regiuune străbătută
de o şosea şi cale ferată, pe unde trupele române exercitau
o puternică presiune. Cu toate că g-lul Arz aprecia favo
rabil propunerea g-lului Falkenhayn, totuşi având în ve
dere situaţia puţin satisfăcătoare a g-lului Falkenhayn, Co
mandam. Super. A-U după ce luă înţelegere cu Comandam.
Super. german ordonă cu No. 31.345 din 17/IX ca:
199
„Arm. I-a A-U pa cat va fi posibil va lua parte Ia ofensivă.

In acest scop această Armată se pune din punctul de vedere
operativ sub ordinele g-lului Falkenhagn",
, Această dispoziţie era.foarte bună, Căci era un non sens
ca pe acelaş teatru de operaţie relativ mic, să conducă ope
raţiunile două comandamente. Mirarea este cum de nu s'a
luat această judicioasă dispoziţie mai din timp? Explicaţia
nu se poate găsi decât în dorinţa de a se menaja anumite
!
susceptibilităţi ale Armatei A-U. • . .
Comandam. Super. A-U dă g-lului Falkenhayn cu No.
31.401 tot din 17/IX următoarea directivă.
„II. Să închidă drumurile de invazie pe la Orşova, Haţeg şi-
Turnu R o ş ; '
i2. Să atace aripa stângă a trupelor române ce au invadat în
Transilvania ş i să le bată;
3. împreună cu Arm. T - a A-U şi ţinând legătura cu Arm. VII-ş
s ă împiedice orice înaintare a inimicului peste linia Mureş-
Târnave". -
•Generalul Morgen, Cd. C. I. Rez., apreciază şi rapor
tează cu No. 871 şi 875 din 17/IX: - :
,.Că ofensiva Div. 71 I. şi 89 I. va fi posibilă numai dacă:

1. Până la 18/IX vor fi trimise ca întărire a Brg. 19 Ldst.
în VI. Târnavei mari, 3 btl. şi 1 btr., această în consideraţia
unei posibile presiuni a inimicului spre Sighişoara JSchăssburg):
!2. Dacă se va asigura flancul drept al Div. 89 I. prin aducerea
Reg. 8 Ldw. (ţinut în rezerva Arm. I X - a ) în regiunea Presmer
(V. ide Cincu M a r e ) ; ,
3. Dacă se va alcătui unitatea de comandă asupra Diviziilor
89i I. şi 71. I. - • • . •
4. Şi dacă • s e va asigura linia de comunicaţie a D i v . . . 71.
I. Ţinând seama că drumurile existente din VI. Târnavei Mari
cari duc spre Sighişoara şi Hegen (Henndorf) sunt ameninţate
•de Div. 7-a rom.; drumurile dela Vest de Sighişoara duc mai toate
spre Nord şi Sud şi aceasta fără continuitate, iar favorabila
şosea Mediaş-Bârghiş (Burkos)-Agnita-Iacobeni este destinată Div.
89. I.".
Dar Arm. I-a A-U nu avea trupe la dispoziţie, ca să
le trimită la 18/IX la Sighişoara. Singura posibilitate.de
a-şi alcătui rezerve era să retragă grupele col. Bernatzky şi
lt.-col. Hettinger (Brg. 16 Ldst.) şi să le ducă înapoia po
ziţiei principale, dar şi această măsură nu s'ar fi putut rea
liza înainte de 22/IX.
Timpul însă nu dădea răgaz, trebuia să şe. ia o ho
tărâre.. Generalul Arz fără a avea siguranţa închiderei văei
Târnavei Mari, promite cooperarea la ofensiva Arm. IX-a.
200
Cererile g-lului Morgen puteau fi satisfăcute de Comanctanv

Arm. IX-a. Ofensiva nu putea începe în nici un caz înainte de-
19/IX pentrucă nici Arm. IX nu era în întregime desfăşurată
cu faţa la Est şi nici Div. 71 I. nu avea până atunci timpul
necesar ca să-şi mute spre dreapta centrul ei de greutate.
Aceasta făcu pe g-lul Falkenhayrrj a da la 17/ Ord. Oper. No.
210 pentru ziua de 18/IX, cu următorul cuprins:
Inimicul în forţă de aproximativ 2 Reg. inf. a dat înapoi
elementele de siguranţă ale Corpului de Cavalerie aflate la Sud
de Olt şi l e - a urmărit până la Porumbacul de Sus şi Porumbacul
de jos. La nordul râului pare că el s'a retras până Ia linia
Sftartonhegy-Koppen am Landler. Este de comptat că el se vs^
mai retrage împingându-şi forţele sale spre Sud.
2- Armata se va grupa în vederea ofensivei spre Est.
1
3L Corpul 'Alpin va grăbi împingerea detaşamentelor sale la
Estul Pasului Turnu Roşu spre creasta munţilor.
4. Corpul 39 Arm; Rez. se va stabili la 18/IX cu grosul forţelor
la sudul Oltului cu capetele pe linia Porumbacul de Sus şoseaua
dela Nord, Sărata, gata de înaintare spre Est, aducând Divizia-
dela aripa stângă la Nordul Oltului, la aceiaşi înălţime. Pe linia
Colun-Fofelld se va iîm"pinge serviciul de siguranţă.
Părţile din Corpul de Cav. Schmettow aflătoare la sudul Ol
tului Şi înaintea diviziei dela aripa stângă, se vor pune la d i s
poziţia acestuia în cursul zilei de 18/IX. '
Bateria de 10 cm. dela Colun trece la C. 39 Arm. Rez.
S e vor lua dispoziţiuni pentru siguranţa flancului drept din
spre munţi.
5. Coripul Cav. Schmettow îşi păstrează poziţiile actuale.
t ) i v . 89 I. (fără părţile aflate la C. Cav. Schmettow) trec
dela 18/IX ora 12 din punctul de vedere tactic sub ordinele g e
neralului v. Morgen.
7. După sosirea Div. 3 Cav. la Corpul Cav. Schmettow, s e vor
deplasa toate părţile Div. 89 I. spre aripa stângă a Corpului de
Cav. astfel ca ele să fie din nou puse la dispoziţia Diviziei lor.
8. In cazul retragerei inimicului, toate unităţile îl vor urmări cir
patrule tari de cavalerie şi infanterie în scop de a stabiii situaţia
şi atitudinea inimicului".
Era o chestiune vitală pentru Arm. IX-a, ca să câştige
victoria, căci altfel ar fi trebuit să se retragă din SE.
Transilvaniei, iar rezultatul strategic al bătăliei dela Sibiu
ar fi fost pierdut, creindu-se o situaţie foarte rea pentru Au-
stro-Ungaria.
Aşa dar generalul Falkenhayn pune şi aci totul pe o
cartă: Arm. IX-a trebuie să ia cu dreapta o ofensivă pu
ternică, iar cu stânga să se retragă la nevoe încet, încet.
201
•G-lul Falkenhayn voia deci să arunce Arm. Il-a română spre

Nord, deschizându-şi astfel Păsurile Carpaţilor. Ideia stra
tegică era justă, din fericire ea nu a putut fi realizată,
pentrucă Arm. Il-a Rom. de sub comanda g-lului Crăinicianu,
s'a retras la timp şi a manevrat aşa, ca sa nu fie aruncată
spre Nord, ci să acopere necontenit Păsurile Carpaţilor.
La 17/IX ora 21, Arm. Il-a era în curs de executare a
•ordinului de .retragere, când primeşte ordinul operativ No.
1342 al M. C. GL, prin care se hotăra:
„Ca Armata I l - a să înceteze orice mişcare ofensivă, întă-
rindu-se pe poziţiunea cea mai prielnică, fiind imposibil pentru
moment a se mai trimite ajutoare pe frontiera de Nord".
M., C. Gl. nu mai dispunea de ni:i o rezervă, căci toate
erau întrebuinţate chiar în această zi la trecerea tardivă dela
Flămânda.
Comandantul Arm. Il-a ia măsurile necesare dispunând C 3 :
„Div. 2 Cav. s ă ocupe cu o . b r i g a d ă Sovenyseg (Fişeriu) în
scop de a face legătura cu Armata de Nord ce avea aripa s t â n g i
la Musna, iar cu o brigadă s ă ocupe sectorul Zsiberk ( J i e r t ) -
Lemnek (Lovnic), făcând spre Baranykut (Bârcut) legătura cu
dreapta Armatei I l - a .

Brg. 3 Căi. să rămână lu Szaszfeheregihaza, în scop da a
face legătura între cele două brigade ale Div. 2 Cav.
Divizia 3 - a s ă p c u p e în cursul n'opţei de 18/19 sectorul Baranykut
(Bârcuţ)-Boldogvaros ((Jaliştea).
Divizia 6-a să se întărească pe frontul Hoher Rein-Win|d-
miihle Berg. ' ' , ,
Divizia 4-a să ajungă cu Brg. Feldioara la Nadpatak ( R o d
bav) (ajunge la 18 Septembrie după amiază;) iar cu Brg. 8-a
să ajungă la 18 Septembrie saara în zona Voila-Voivodeni .(Vai-
<dafalva)-Dridif. ;
Bngj. 2 Qăl. să cantoneze în seara de 18 Septembrie la Voila,
Cartierul Armatei se mută la Codiea".
Acest ordin este judicios, căci după aruncarea Arm. I-a
în munţi, Arm. Il-a nu mai putea să mai continue ofensiva
spre Vest, pentrucă se expunea să fie aruncată spre Nord.
Mai mult ceva, cu cele trei divizii (4, 3, 6) ce avea, nici nu
ar fi putut rezista în bune condiţiuni pe un front atât de
lung.
Se ştie că la începutul operaţiunilor (14/VIII) Arm. îl-a
mai avusese încă trei Divizii (5, 21 şi 22), dar după căderea
Turtucaei (24 Aug.), M. C. Gl. pierdu stăpânirea de sine,
enervarea de aci, s'a transmis ca fulgerul la trupe şi popu-
laţiunei ţărei; consecinţa a fost demoralizarea şi luarea de
măsuri, cari nu numai că nu corespundeau situaţiei mo-
202
meritului, dar ele aveau menirea să aibă grave urmări p?

frontul de Nord, fără să fi făcut măcar vre-un bine pe
frontul de Sud.
In adevăr, de unde iniţial Arm. II-a fusese alcătuită d i n
Div: 3, 4, 6, 5, 21 şi '22.
I se ia:
La 24/VIII — Div. 5-a care e trimisă la Sud.
La 3^-5/IX — Div. 21 şi 22 cari sunt trimise tot la Sud.
Luarea acestor trei divizii a fost o idee nefastă, în spe
cial pentru Arm. II-a şi în general pentru operaţiunile din
Transilvania, după cum nefast a fost ordinul din 26 Aug.
1914 al M. C. Gl. german care a luat Corpul de gardă de
rezervă şi C. XI Arm. depe frontul de Vest, pentru a fi
mise la Est, ceeace a adus pierderea de către germani a bă
tăliei dela ,Marna, ce a avut ca consecinţă finală pierderea
răsboiului.
Aşa dar, Arm. II-a rămasă numai cu 3 Divizii, ce putea
face? Să continue a lucra ofensiv şi după aruncarea Arm.
I-a în munţi? Arm. II-a rămasă singură în faţa Arm. IX-a
germană nu mai putea lucra ofensiv, nici chiar dacă ar fi
avut un succes local, cum de fapt a avut. Acest succes
trebuia exploatat. Dar cu ce? ;
Library Cluj
Deci, prin faptul că Arm. II-a nu a fost împinsă spre
Sibiu la 12/IX, cum ceruse g-lul Crăinicianu, când cu cele
trei Divizii ale sale, determina la sigur câştigarea unei
victorii; acum la 17/IX, rămasă singură în faţa Arm. IX,
nu putea face decât să se retragă. Iniţiativa generalului Crăi
nicianu se poate asemăna cu aceea a g-lului Lanrezac eare
la 23 Aug. 1914 ia iniţiativa de a retrage Armata V-a, din
colo de linia Philippeville-Beaumont-Mâubeuge, înlăturând
astfel un nou Sedan. Aşa dar g-lul Lanrezac evită învă
luirea sa prin o retragere făcută la timp. G-lul Joffre la
început nu a fost de acord cu această iniţiativă a g-lului
Lanrezac, dar la 24 Aug. aprobă hotărârea luată, Lanrezac
conduce înainte operaţiunile Armatei sale. La noi. .g-lul'
Crăinicianu, deşi face act de iniţiativă, propune cu No,
378 din 16/IX retragerea, M. C. GL aprobă cu No. 1308
din i 16/IX, şi peste câteva zile a fost trecut ca „Inspector
general al Armatelor pe front". Este desigur de preferat
această situaţie nejustificată, decât să fi fost pus împreună
cu Armata II-a în situaţia cea mai grea, ori aruncat în munţii
Făgăraşului, lipsit cu totul de comunicaţii şi făcut prizonier
1
» cu toată armata, ori aruncat spre Nord, descoperind astfeJ
Păsurile Bran şi Predeal pe unde Fanjkenhayn s'ar fi în
v
dreptat liber spre Bucureşti.

203
In seara de 17 IX Arm. IX-a avea:

Corpul de Cavalerie pe linia Hirls B. 584-Ilimbav (II-
lenbak); iar Div. 187, 51 şi 76 pe linia Cornăţel (Horto-
bagyfalva)-Glimboca-Sarata. Arm IX-a începuse deci des
făşurarea spre Est.
Arm. Il-a română se retrage în tot cursul zilei de 18/IX,
în scop de a ocupa poziţiile ordonate.
Div. 2 Cav. conform ordinului Comandam. Arm. Il-a
ia dispoziţiuni să stabilească legătura cu dreapta Arm. Il-a
la Bârcuţ (Baranykut) şi stânga Armatei de NordlaMusna,
astfel:
Brg. 6 Roş., 1 esc. mt. şi 1 btr. se pune în marş spre
Jibert (Zsiberk), în scop de a supraveghia zona Lovnic
(Lemnek)-Jibert (Zsiberk), tuând legătura cu Arm. I l - a ;
Brg. 4 Roş., cp. 2 cic. şi 1 esc. mt. se îndreaptă spre
Cohalm, ocupând poziţia organizată dela Fişeriu (Seve-
nyseg) şi căutând legătura cu Arm. de Nord.
Brg. 3 Căi. evoluează spre Jibert, apoi se retrage în
BCU Clujla/ Central
•cantonament University
Viscri (Szasz Library
Feheregyhaza), Cluj
supraveghind
sectorul G. Haufen 733 prin Fişeriu (Sovenyseg) spre Ho
morod.
La Div. 6-a, artileria inimică bate în tot cursul zilei
poziţia dela Wîndmuhle.
După amiază, trupe inimice se semnalează către Preşmer
(Prazsmar) pe stânga Diviziei, Generalul Arghirescu cere
ajutoare. Comandamentul Armatei dă ordin Brg. Feldioara ce
era la Rodbav (Nadpatak) să acopere spre Rehberg stânga
Div. 6-a.
Generalul Boureanu comandantul Brg. Feldioara trimite
la Rehberg 2 btL, 1 btr ob., 2 pl. cav. sub comanda colo
nelului Negulescu.
Div. 3-a rămâne toată ziua la Rodbav (Nadpatak) şi
Soarş (Nagy Saros), trebuind ca în cursul nopţei să ocupe
frontul Jaliştea (Boldogwaros)-Bârcuţ (Baranykut) (con
form ordinului de operaţii No. 8).
Div. 4-a execută marşul spre obiectivele ordonate cu
No. 7 şi 8.
Brg. Feldioara se retrage prin Kis Sink la Rodbav (Nad
patak), după ce lăsase pe înălţimile de la Vest de Rucor un
btl. şi 1 btr. Brigada ajunge la Rodbav (Nadpatak) în după
amiaza zilei de 18/IX fără incident.
Brg. 8-a se retrage pe stânga Oltului din regiunea Ucea de
204
de Sus-Viştea de Sus-Drâguş, spre Voiia şi Voivodeni,

staţionând cu:
R. 6 I. şi R. 21 I. la Voila. .
Trenul — R. 6 1. la Voivcdeni, iar a! R. 2 A. în Dridif.
Ordinul Diviziei era ta R. 6 Inf. să staţioneze în Voi
vodeni, aşa l'a comunicat şi brigada, apoi Divizia a revenit
şi a dat ordin direct R. 6 Inf. să se ducă la Voila, lucru ce a.
adus încurcături.
R/< 6 V. trece Oltul la Voila, oprindu-se pentru noapte
la Cincu Mic (Kis Sink).
Brg. 2 Căi. luptă în retragere în scop da a acoperi aripa
stângă a Armatei. In această zi, căpitanul Popovici a înaintat
cu escadronul său până la Arpaş; de unde a reluat din
mâinile inimicului 10 căruţe încărcate cu 54 răniţi români, a
eliberat mai mulţi, prizonieri români şi a făcut prizonieri
pe sanitarii inimicului.
Brg. 2 Căi. ajunge la 16.15 la Voila unde cantonează
in noaptea de 18 IX.
Arm. IX-a înaintează spre Est, asa că în seara acestei zi'e
era cu:
BCU Cluj / Central l Div.University Library de
76 Rez.— la Porumbacul Cluj
sus.
Corp. 39 Rez. gl. Staabs l Div.51 Hv. •— ia Sacadate.
{ Div 187 I. — la Cornăţel.
Detaşam, lt.-col. Beyer (R. 189 I., 1,39 A., 1 pl. dragoni),
acopere la Hosman (Holczmany) stânga grupei Staabs.
Grupul Cav. gl. Schmettow
Arm. I-a A-U raportează că centrul şi stânga sa, se r e

trag necontenit, că centrul a ajuns în VI. Târnavei Mici mai
sus de Erdo Szt. Gyorgyo. ,
Generalul v. Morgen raportează că Div. 89 I. şi Div.
71 I. nu vor mai putea înainta la 19/IX din cauza retragere?
Arm. I-a A-U, ci mai degrabă vor ii nevoite să se retragă
spre Târnava Mică.
Ambele aceste două rapoarte nu puteau mulţumi pe g e
neralul Falkenhayn, căci ele îi contrariau planul pe care-1
concepuse.
G-lul Falkenhayn ordonă Arm- I-a A-U şi Grupului
gl. v. Morgen:
205
,,Că aprobă ca centrul şi stânga Armatei I-a sâ se retragă

la nevoie, dreapta însă trebue să se oprească şi să sprijine măcar
cu părţi din ea, înaintarea Armatei IX-a- Comandamentul Ar
matei trebue să îngrijească ca linia Erdo Szt. Ggorgyo-înălţimile
E. de Seghişoara (Schâssburg) să fie de mâine bine apărată. Dir
vizia 71 I. va păstra legătura la stânga şi la nevoe va putea s ă
retragă stânga până la linia înălţimile E. de Sehişoara-Puszta
Celuia.
Trebue însă ca Div. 89 I. şi pe cât posibil o mare parte din
Div. 71 I. să poată l u a ofensiva în ziua următoare, mergând cu
dreapta înainte spre Bekokten".
Corpului 39 Rez. cu tot timpul rău şi a şoselelor des
fundate îi dădu ordin: „să înainteze la 19 Septembrie cu
grosul pe la Sud de Olt şi cu restul pe la Nord de Olt.
Corpul de Cavalerie g-lul v. Schmettow va însoţi la flan
cul stâng mişcarea de înaintare".
Aşa dar, contra Arm. II-a Rom., formată din:

btr. uşoare btr. grele
Armata ll=a btl.' mitr. Esoad.j Observaţii
1 .
tun obuz tun l obuz !
' 1 i 1
Divizia 3=a 14 20 6 3 i 1
! 1
». 4=a 13 20 6 ! 3 1
1
| i
» 6*a 20 I 6 i 3 1
1 ! Brg. 5 Roş. la
»~ Z cav. 16 Kanyad la
I Arm. Nord
Brg. 2 căi. 8
» 3 » 8
i
1
Total . . 41 66 21 j 9 ! 35
i
i
206
Se îndrepta Arm. IX-a germană formată din:
btr. uşoare btr. grele

Armata lX=a btl. mitr. Escad. Observaţii
tun obuz tun obuz
Div. 76 R. 9 48 6 6 1 1 1
C. 89 R. »51Hv. 10 18 4 4 2 2 1
» 187 I. 9 52 6 6 2 2 1
» 89 I. 9 54 6 3 1
C.I.R.
De la 6/IX această
» 71 I. 17 40 8 2 1 1 8 Div. primise încă 2 nil.

şi Brg. 19 Ldst. Mun.
C. Cav. <
» 3 C.
- 13 3 10
» I. C .
- 16 3 1 15
Total . . 55 241 36 22 6 6 37
Comparând forţele avem:
btr. uşoare btr. grefe

Armata btl. mitr. Escad. Observaţii
tun obuz tun obuz
Arm. II-a rom. ' 41 66 21 9

- 35
Arm. IX=a germ. 55 241 36 22 6 6 37

207
SG constată din acest tablou că Arm. IX-a germ. era su

perioară Arm. II-a rom. iar puterea de foc a Arm. IX-a
era covârşitoare asupra Arm. II-a rom.: 66 mitr. faţă de
241 mitr., 30 baterii faţă de 70 baterii şi 35 e s c , mult răs
pândite faţă de 37 concentrate. Deci Arm. II-a rom. era
mult mai slabă ca Arm. IX-a germ., căci cifrele vorbesc ele
singure.
In cursul zilei de 18/IX Div. 2 Cav. rom. raportează că
inimicul ocupă cu infanterie, artilerie de câmp şi grea (art.
grea, nu avea) sectorul Archita (Erked)-Zoltan, cu trupe
înaintate la Roadeş (Rados), iar Saschiz (Szasz Kezd) şi
Sindrieş (Szederjes) sunt întărite cu lucrări în beton (raport
neexact) şi ocupate în aceleaşi condiţiuni.
Cum pe de altă parte la 17/IX seara dreapta Arm. II-a
(Div. 3-a) era la Bârcuţ şi stânga Arm. de Nord (Div.
7-a) era în VI. Târnavei Marf'la Galambfalva, iar în inter
valul de 33 km. aflat între cele două Arm. nu era decât
Div. 2 R. destul de slabă, comandam. Arm. II-a trage
concluzia că trupe inimice ar putea să se interpună între
Arm. II-a şi Arm. de Nord, ameninţând comunicaţia prin
cipală Kohalom-Heviz-Braşov, din spatele Arm. II-a.
G-lul Crăinicianu, comandantul Arm. II-a raportează cu
BCU
No. 371Cluj / Central
M. C. University
Gl. acest lucru, adăugând:Library Cluj
„Rog cu insistenţă ca stânga Diviziei 7-a să fie prelungită
imediat cu o divizie, spre a stăpâni cu orice preţ Pasul Kohalm-
Heviz-Braşov. Contrar, flrm. II-a va fi nevoită a părăsi terenul
cucerit şi a se retrage pe stânga Oltului pe frontul Şerkaia
(Sarkany)-Persani-Heviz, spre a stăpâni cele trei mari comu
nicaţii ce duc spre Braşov".
Cererea generalului Crăinicianu era foarte justă, căci in
tervalul dintre cele două Armate, era prea mare, iar peri
colul de a i se întoarce dreapta devenise foarte îngrijitor,
deaceea Comandantul Armatei cerea:
1. Ori prelungirea stângei Div. 7-a, deci închiderea go
lului •
2. Ori retragerea Arm. II-a pe stânga Oltului.
M. C. Gl. nu putea prelungi stânga Div. 7-a, fiindcă nu
avea cu ce, căci tot disponibilul îl dusese la Flămânda, de
aceea dă Arm. II-a Ord. Oper. No. 1368 din 18/IX, ora
18.25, cu următorul cuprins:
„Ca rezultat al raportului No. 371 se aprobă retragerea pe
malul stâng al Oltului, ţinând toate comunicaţiele dinspre Braşov.
Legătura cu flrm. de Nord este în sarcina flrm. II-a şi s e
va face cu Div. I I - a de cavalerie".
In operaţiuni, greşelile să răsbună mai curând sau mai
208^
târziu. In adevăr, Arm. Il-a intrase în răsboiu cu Diviziile

3, 4, 6, 5, 21 şi 22, din care între 24 VIII şi 5 IX i se luase
Diviziile 5, 21 şi 22 pentru a fi trimise zadarnic pe frontul
de Sud; dacă ar fi fost lăsate aceste Divizii sau măcar
parte din ele l a Arm. Il-a, pe frontul ofensiv, atunci această
-Armată putea acum după 14 IX să acţioneze spre Sibiu şi
avea cu ce să astupe golul existent între ea şi Arm. de Nord.
In afară de aceasta, dacă se urmăresc operaţiunile pe
frontul Arm. de Nord, se vede că în ziua 26/VIII această
-Armată retrage Div. 8-a dela stânga şi o vâră la centru, între
Div. 14-a şi Div. 7-a, neapărat că era nevoe da a astupa go
lul aflat între aceste două Divizii, acel gol însă se putea astupa
•cu un detaşament, căci nici inimicul nu avea decât 2i/ btl.;
2
acum lucrurile se răsbună, Div. 8-a lipseşte dela stânga Arm.

de Nord, golul între această Armată şi Arm. Il-a este prea
mare, Div. 2-a Cav. este prea slabă pentru a-1 umplea, iar
M. C. Gl. nu are cu ce-1 astupa, rezultatul a fost cererea
cu No. 371 al Arm. Il-a şi aprobarea cu No. 1368 a re-
tragerei pe stânga Oltului.
In seara de 18/IX, Arm. Il-a era astfel aşezată:
Div. 2 Roş. cu Brg. 4 Roş. la Fişeriu (Sovenyseg) şi cu
Brg. 6 Roş. la Jibert (Zsiberk)-Lovnic (Lemnek).
BCU Brg.Cluj / Central
3 Căi. la Viseri University Library Cluj
(Szaszfeheregghaza);
Div. 3-a în sectorul Bârcut (Baranykut)-Jaliştea (Bol-
dogvaros);
Div. 6-a în sectorul Rain-Windmiihle Berg;
Div. 4-a în sectorul Rodbav (Nadpatak )-Dridif-Voi-
vodeni (Vaidafalva)-Voila;
Brg. 2 Căi. la Voila.
Dacă se au în vedere dispozitiunile luate de Comandam.
.Arm. de Nord. în seara de 18 IX cu Ordinul de Oper. No.
14 prin care dispunea:
Div. 14-a să stea pe loc şi „să organizeze puternic po
ziţia de rezistenţă" ;
Div. 8-a să organizeze o poziţie care impunea înaintare
şi atac;
Div. 7-a să organizeze o poziţie mai înapoi, ceeace im
punea o retragere.
Atunci se vede că retragerea Div. 7-a din partea Arm.
d e Nord, a fost mare greşeală faţă de Arm. Il-a, căci de unde
.stânga Div. 7-a era la Hajfalău destul de înapoia dreptei
Arm. Il-a, o retrage mult mai înapoi, la Szekely Udvarhely,
deci o dă cu 30 km. şi mai înapoi, descoperind astfel dreapta
Ar-m. Il-a care avea Div. 3-a la Bârcut şi lăsând un gol
209
de 42 km. între dreapta Arm. II-a şi stânga Arm. de Nord,

ce nu putea să fie închis şi asigurat de Div. 2-a Cav. aflată
la Fişeriu-Jibert-Lovnic şi cu Reg. 3 Căi. la Viscri. Uni-
iăţi cari se retrăgeau de îndată ce dădeau peste cea mai mică
greutate.
Deci dreapta Arm. II-a rămăsese în vânt şi foarte expusă;
în acest moment vina nu era numai a Comandamentului Arm.
d e Nord, ci şi a M. -C. Gl. care nu a împiedicat, oprit şi
îndreptat greşala în care căzuse Armata de Nord, care lăsase
flancul drept al Arm. II-a foarte expus. Numai M. C. Gl.
trebuia să ţină acordul operativ între Armate, iar nu să
le lase pe acestea să facă ceeace vor.
Arm. II-a ajunsese în seara de 18/IX pe poziţiele arătate
mai sus şi se întărea pa ele. Cum primise Ordinul No. 1368
a l M. C. Gl. dz a se retrage pe stânga Oltului, Comandam.
Arm. II-a dădu ordinul de mişcare No. 9 pentru ziua de
19/IX:
„Inimicul adunându-se în forje în regiunea S e g h i ş o a r a - S z a ş j
Kezd (Saschiz)-Sederjes (Sindriş), am intenţia de a-i face faţa
ş i a-1 fixa.
In acest scop:
Div. 2 Cav. cu Brg. 3 Căi. se va aduna la Petek;
Div. 3-a pe direcţia Woldorf-Szasz Tyukos (Ticuşul S ă -
sesc)-Kiralihalmy (Grihalma)-Ugra, de unde o brigadă se vg
îndrepta spre Heviz ( H o g h i z ) , iar alta spre Mirkwasar (Mer-
cheasa);
D i v . 6-a se va îndrepta cu Brg. 12-a prin N. Saros ( S o a r ş ) - F e l -
m e r - H a l m a g y (Hălmeag)-Pârâu-Comana de Jos (fllso Komana)-
Heviz (Hoghiz) la fllso Rakos (Racaşu de Jos), iar cu Brg. 11-a
pe direcţia N. Sink (Cincu Marej-Kalbar-Făgăraş-Sarkany ( S e r -
«aia)-Vlădeni;
Divizia 4 - a cu Brg. 7-a spre Şinca Veche (O. Sinka) şi
Persani; i.
Brg. 2 Căi. trece Oltul la Voila, îndreptându-se spre Ilen.
Brg. Feldioara cu 2 baterii în ariergardă mai întâi la N a d -
patak ( R o d b a v ) - N . Saros (Şoarş) şi apoi pe D. Cruce, unde
l a s ă un regiment infanterie şi o baterie, până ce coloanele s?
vor scurge...". v
Ziua de 18/IX fusese ultima zi de criză pentru Arm.

IX-a germ. ce rezultase din schimbarea frontului; odată
trecută şi această zi, succesul viitoarelor operaţiuni aveau
toate probabilităţile de reuşită. Singurul lucru ce i-ar fi
putut smulge reuşita, ar fi fost o cooperare intimă între
Arm. I-a, Arm. ;II-a şi Arm. de Nord, în sensul ca Arm. II-a
să fixeze pe inimic (adică pe Arm. IX-a) iar Arm. I-a şi
Generalul O. A. Dabija, Armata română în Răsboiul mondial. Voi.. II. 14
N.
210
flrm. de Nord să lucreze ofensiv, una pe la Sud în spatele

flrm. IX-a, alta la Nord contra flrm. I-a A-U. Cum insă
flrm. I-a rom. nu mai era în stare să ia vre-o ofensivă;
cum Arm. II-a deabia putea rezista inimicului superior, M-
C. Gl. nici nu s'a mai gândit la această ipoteză. El însă
s'ar fi putut igândi la această ipoteză dacă nu ar fi întreprins
trecerea dela Flămânda (Voi. I în pag. 3 5 3 ^ 4 0 0 ) , sau
dacă o oprea încă dela 9 Sept. (când în Transilvania de
Vest se adunase Arm. IX-a germ.) ca probă ca M. C. Gl.
nu se gândea Ia acest lucru nici la 18/IX, iată ordinul
trimis Arm. II-a cu No. 1358 din 18/IX:
„Armata I l I - a a început a trece Dunărea astă noapte, reu
şind să pună piciorul pe malul drept. Armata de Dobrogea începe
astăzi a lua ofensiva. S'a intervenit la Armata Sarail să atace
viguros, pentru a împiedica pe Bulgari să trimită rezerve spre
Nord.
Pe frontul de Nord: Situaţia Corpului I Armată continuă a
fi critică.
După comunicatul german, comandant al trupe'.or, din Transil
vania este generalul Falkenstein. Este probabil că în Transilvania
inimicul va întreprinde o ofensivă serioasă, spre a ne sili să luăm

din forţele dela Sud.
Arjnlata II şi de Nord, trebue ca, cu orice preţ să reziste cu
forţele de cari dispune azi, până ce acţiunea dala Sud va., fi
rezolvată.
1
In consecinţă, aceste armate trebue a se întări puternic şi lua
dispoziţiuni cari să le îngâdue a rezista în bune condiţiuni".
Din acest ordin, care are în el toate defectele şi nici
o calitate, se desprind mai multe idei:
1. Că nici la 18/IX când în Transilvania era o situaţie
atât de grea, M. ,C Gl. nici nu se .gândea să oprească
trecerea dela Flămânda şi ofensiva din Dobrogea.
2. Mai mult ceva, M. C. Gl. avea credinţa că Armata
Sarail dela Salonic ar putea „să atace viguros", o iluzie
fără nici o bază.
3. M. C. Gl. voia să rezolve acţiunea dela Sud, pentru
aceasta „Armata II şi de Nord, trebue ca, cu orice preţ
să reziste cu forţele de cari dispun azi". Dar „Proectul de
operaţie" cu care intrase Armata în răsboiu spunea în
Cap. I la Scopul răsboiului şi misiunea armatelor române:
(Voi. I-iu pag. 5 5 ) :
„Scopul general al războiului ce vom întreprinde, este rea
lizarea idealului nostru naţional, adică întregirea neamului. Cu
cerirea teritoriilor locuite ds români ce se găsesc astăzi în
globate în monarhia Austro-Ungară, trebue să fie fructul răsboiului.
211
Pentru atingerea acestui scop, majoritatea forţelor noastre,

.Alinatele I, II şi Nord, vor opera ofensiv în Transilvania, Banat
:şi Ungaria, atacând în direcţia generală Buda-Pesta. Armata d?
.Sud (a I U - a ) va asigura libertatea de acţiune a grosului for
ţelor, apărând teritoriul naţional şi respingând atacurile Bulgariei
p e cari le-ar întreprinde dinspre Sud".
Din acest „Proect de operaţie" rezultă că Armatele din
Transilvania, „operează ofensiv", iar Armata IlI-a „le asi
gură libertatea de acţiune", o lună după începerea războiului,
vedem contrariul, Armata IlI-a operează ofensiv şi Arma
tele din Transilvania îi asigură libertatea de acţiune. O
curată tragedie strategică care nu are repetiţie în istoria
tuturor răsboaelor.
4. Deabia la 18/IX află M. C. Gl. că pe comandantul
trupelor germane din Transilvania îl cheamă „Falken-
stein" (?!) adică nici după 12 zile după ce g-lul Falkenhayn
luase comanda M. C. Gl. rom. nu ştia cum îl cheamă. Acest
lucru are o mare importanţă, căci nu este tot una să ai în
faţă pe Falkenstein (dacă o fi fost), sau să ai în faţă p?
un general ca Falkenhayn.
5. M. C. Gl. la 18/IX cu No. 1358 spune că: „este
BCUcăCluj
probabil / Centralinimicul
în Transilvania University Library
va întreprinde o Cluj
ofen
sivă serioasă". Este foarte curioasă această afirmare din
partea M. C. Gl. la 18/IX când la această dată Arm. IX ger
mană era în plină ofensivă dela 13/IX contra Arm. I-a,
aruncându-i la 16/IX C. I Arm. în munţi, şi când dela
17/IX era în plină ofensivă contra Arm. Il-a.
6. M. C. Gl. spera la 18/IX că va putea „rezolva acţiunea
dela Sud" cerând „Arm. II şi de Nord să reziste cu forţele
de cari dispun azi". Cum era posibil aşa ceva la 18/IX?
Atât de adevărat este acest lucru că însăşi M. C. Gl. dă
în noaptea de 19/IX ordinul telegrafic No. 1453 către Grupul
de Sud prin care opreşte ofensiva la Sud şi-i ia Diviziile
21 >şi 22 pentru a le trimite repede pe frontul de Nord.
G-lul Falkenhayn îşi vede în acest timp de treabă, e!
•dă la, 18/IX Ord. Oper. No. 228 în vederea operaţiunilor
d i n ziua de 19/IX:
„1. Inimicul a stat astăzi în inacţiune în fata Armatei.
2 . Arm. I-a A-U pusă sub ordinele mele are însărcinarea- ca
cu centrul şi aripa stângă să'şi nienjie poziţiile, iar cu arip^
dreaptă să se alipească ofensiva Arm. IX-a.
3'. Arm. I X - a trece la ofensivă.
4. > Corpul Alpin îşi menţine însărcinarea dată. Părţile află
toare la dânsul din C. 39 Arm. Rez'. de îndată ce situaţia va p e r -
irtite, i se vor pune la dispoziţie.
212
5. Corpul 39 Arm. R a z . înaintează de dim. cu massa principală

puternic eşelonată, între Munţi şi Olt, cu slabe forţe în sectorut
dela Nord de Olt. însărcinarea acestor forţe este de a împiedica
intervenirea inimicului depe înălţimile dela Nordul acestui sector
înspre Vale. • ;
& C. Cav. Schmettow se alipeşte la ofensiva C. 39 Arm. Rez,
şi a Div. 89 I., păstrează legătura între ambsle şi asigură flancul
drept al Div. 89 I. Părţile din această Div. aflătoare Ia Corpul
de Cav. se vor pune la dispoziţia Diviziei în cursul zilei de
19/IX.
1
7. G-lul Morgen atacă cu Div. 89 I. şi Div. 71 I. după un ordin
special al Armatei, în direcţia generală S. E.".
Corpul 39 Rez. gl. Staabs înaintează cu:
Div. 76 Rez. şi R. 51 Hv. pe stânga Oltului:
Div. 76 Rez. la dreapta, prin Porumbacul de Sus (Felso)-
Oprea-Cârtişoara-Arpaşul de Sus (Felso)-Ucea de Sus.
(Felso )-Posor ta;
Div. 51 Hv. la centru, prin Porumbacul de Jos-Vistea
de Jos; L
BCU Cluj / Central
Div. 187 inf. la stânga,University
pe dreapta Library
Oltului, peCluj
coloane, una prin Glimboca-Noul Român (Olah Ujfalu)-
două
Feldioara (Foldvaf)-Betlen, alta prin Săsăuş-Şomartin-Cal--

bor. Div. II/R. 39 Art. rămăsese încă pe stânga Oltului.
Corpul de Cav. înaintează pe un front larg dela Ilimbav
spre Preşmer-Cincu Mare-Şoarş (N. Saros).
înaintarea este grea din cauza drumurilor desfundate
de ploaia căzută torenţial în cursul nopţei; acesta a fost
şi motivul pentru care g-lul v. Staabs se decide a ţine
Div. 187 Inf. ce trebuia să meargă la stânga, înapoia Div.
51 Hv.
Până seara C. 39 Rez. făcuse deabia 20 km., iar arti
leria grea era lăsată în urmă.
In cursul acestei zile Div. 4-a Rom. nu are nici o ac
ţiune. Brg. 2 Căi. se duce la Nadpatak.
C. de Cav. v. Schmettow înaintase pe un front larg;
la amiază ajunsese pe linia Şinca Mare-Bekokten-Moha.
O T Rez. al g-lului v. Morgen (conform Ord. No. 879
din 18/IX) trebuia să înceapă la ora 9 „înaintarea şi atacul
depe linia Puszta-Czelina-Retişdorf (Reten)". Div. 71 I.
înainta greu de tot din cauza drumurilor de ţară ce erau
cu totul desfundate, artileria acestei Divizii rămăsese înţe
penită în terenul lutos. Div. 89 I. nu aştepta înaintarea
Div. 71, ea atacă singură spre Bârcut (Baranykut) şi Seliştat
(Boldogvaros), cum şi spre Windmuhl B. (609).
213
Luptele dela Moha-Baranykut ş i Windmiihle.
Div. 3-a rom. conf. ordinelor primite se pusese în marş:

în noaptea de 18/19/IX ora 0,30 pe două coloane în scop
de a trece la dreapta Div. 6-a şi anume:
Brg. 5-a pe direcţia Nagy Saros-Voldorf-Moha, în scop
de a ocupa înălţimile Galgen Berg 676 şi Fuchs Berg 629;
Brg. 6-a pe direcţia Nagy Saros-Baranykut, în scop de.
a ocupa înălţimea Koppen 681.
înainte de amiază ambele Brigade găsesc ocupate de
1 Reg. inf. din Div. 89-a înălţimile ce le aveau ca obiectiv»
Reg. 22, 30 şi 4 I. atacă cu vigoare şi-cu baioneta resping
pe inimic, care se retrage cu grele pierderi, apoi luptele se
localizează pe pantele nordice a înălţimilor Galgen Berg-
Koppen şi la Moha.
:
.In luptele dela Baranykut, Div. 3 a a făcut aproape-
300 prizonieri germani şi a luat 3 mitraliere.
La ora 18, Div. 3-a primind Ord. No. 9, rupe lupta
r
şi începe la ora 21 să se retragă spre Sud, oprindu-. e pen
tru noaptea de 19/20/IX cu Brg. 6-a la Nagi Saros unde
ajunge la ora 2 3 ; iar Brg. 5-a la Voldorf, unde a sosit
laBCUaceiaşiCluj
oră. / Central University Library Cluj
In dim. zilei de 19/IX artileria Div. 89 I. trage asupra
poziţiei dela Windmuhle (609) ocupate de Brg. 12-a/Div,
6-a rom., această tragere de artilerie ţine până la ora
11,30, când Div. 89 I. germ. atacă întregul front al Div.
6-a pe linia Birken Berg-Koppen am Landler. Brg. 12-a
contra-atacă şi la ora 12,30 respinge Div. 89 I. spre Nord.
La ora 13 artileria Div. 89 I. reîncepe din nou tragerea de
artilerie, iar la 14,30 atacă din nou spre Windmuhle (609),
dar Brg. 12-a/Div. 6-a împreună cu 2 cp./R. 3 Vân. prin
contra-atac o respinge definitiv spre Nord, urmărind-o cu.
focuri de artilerie, ea a fost nevoită sa vâre în acţiune
ultimele rezerve, numai aşa a putut a re opri în zona
Koppen auf Dumbrava (706).
La ora 14 iun btl. germ. dinspre Merghindeal (Morgonda)
şi alt btl. germ. dinspre Prezmer caută să întoarcă pe la
stânga poziţiile Div. 6-a, dar ambele coloane sunt respinse
cu focurile obuzierelor dela Brg. 11 I. şi a Brg. Feldioara
depe Rehberg, Vest Cincu Mare (N. Sink).
In acest timp Div. 71 I. şi-a terminat adunarea pe linia
Dreihotter B. 723-Stein B. 750, cu un regiment înaintat
la Puszta h. (636), care regiment a fost atacat în după
amiaza zilei de către. Brg. 5 Div. 3-a şi aruncat spre Nord,
fără însă a fi urmărit. TDiv. 71 temându-se de un atac
214
dinspre Mesindorf (Mese) s'a retras cu stânga la Dreihotter

B. (723), făcând astfel fată spre E.
Se poate afirma că atacul C. I. Rez. a avut ca efect
că a înlesnit înaintarea C. 39 Rez. Dacă atacul C. 1 Rez.
nu a reuşit, nu se poate atribui acest lucru decât faptului
-că g-lul Morgen rămăsese înapoi la Târgul Mureşului, astfel
că cele două Divizii ce-i aparţineau (89 şi 71) nu au
fost conduse în mod unitar.
Pe la ora 18,30 btl. maior Băncilă, aflat la stânga Brg.
11-a Inf., execută un atac de baionetă, contra unităţilor
tjermane care ocupase Păd. Kiihbuhel, curăţind-o.
La ora 19,30 unităţile germane se retrag şi lupta înce
tează.
Din această cauză, g-lul v. Morgen apreciază situaţia
ea foarte delicată, raportând că: i
„Dacă inimicul va împinge înainte, nu va putea rezista, ci
va fi [nevoit a se retrage pânăla Nordul Pâr. Haar":
Pentru Arm. IX-a chestiunea ar fi devenit foarte critică
dacă întreaga Arm. Il-a ar fi putut lua pe tot frontul
o contra ofensivă generală şi dacă ar mai fi avut în re
zervă încă o Div. cu care să exploateze succesul; atunci
BCU
s'ar Cluj rabate
fi putut / Central
asupraUniversity Library
flancului stâng Cluj
al Arm. IX-a,
aruncând-o între Olt şi M-ţii Făgăraşului. Generalul Fal
kenhayn vede însă clar situaţia; el rămâne ferm la planul
pe care-1 concepuse, adică dobândirea decisivei cu aju
torul Corpului 39 Rez. Neapărat că dacă Arm. Il-a română
continuă să urmărească C. I Rez. gl. v. Morgen şi dacă
şi Arm. I-a A-U, continuă a se retrage spre Vest, atunci
înaintarea spre E. a C. 39 Rez. nu mai poate avea loc.
G-lul Falkenhayn credea că contra ofensiva Div. 6-a
şi D i v . 3 - a rom. asupra Div. 39 I. era făcută în vederea
atacului stângei Corpului 39 Rez.; aceasta era numai o
presupunere, căci Comandamentul Arm. Il-a nu a avut în
acel moment această intenţiune. G-lul Falkenhayn trage
şl concluziunea, că în acest caz, atacul stângei C. 39 Rez.
s'ar fi făcut prea târziu pentru a dobândi decisiva contra
lui şi pe malul stâng al Oltului. Această concluziune, fără
& fi lipsită de logică, nu corespundea realităţei, căci Arm.
Il-a era hotărîtă să se retragă, lucru ce desigur nu ar fi
făcut dacă ar mai fi avut măcar încă o divizie. Căci a
avea pretenţia, ca cu 3 Divizii (3, 4, 6) şi 2 brg. Cav. (2
şi 3), — fără a ţine seamă de Div. 2 Cav., ce avea ca
misiune legătura între Arm. Il-a şi Arm. de Nord — să
ţie un front de 60 km. contra a 5 Div. Inf. şi 2 Div.
Cav. şi să iee şi ofensive generale, era o pretenţiune ce
215
;
ar fi depăşit puterile flrm. II-a, de aceea, am zis că
g-lul Falkenhayn făcea presupuneri ce nu corespundeau
realităţii. G-lul Falkenhayn se decide totuşi a-şi urmări
planul iniţial; în acest scop dădu ordin Corpului 39 Rez.:
,„Pe cât o permite starea rea a drumurilor, să grăbească cât
mâi Imult înaintarea. Temporar Div. 187 I. va urma şoseaua, iar
DlvC 51 Hv. va fi ţinută înapoi".
In seara zilei de 19/IX flrm. IX-a ajunsese astfel:
Div. 76 R. la Ucea de sus,,
in D ) Div. 51 Hv. la Viştea de jos,
U 39 Kez. j .
D i v i la Feldioara şi Somărtin <cu Div.
II/R. 39 Art. la Arpaşul de jos).
C. Cav. pe linia Bruiu (Brulya)-Preşner (Prazsmar)-
auf de Hille (694)-Gaudi B. (666) la N. de Cincul Mare*
Div. 89 I. la Hundrubechiu (Szaszhalom).
(Div. 71 1. la Hegen şi Retisdorf <Reten), cu
stânga spre Puszta Czelina şi Stein B. 750).
G-lul Falkenhayn dă Ia 19/IX ora 23 Oct. No. 243 în
vederea zilei de 20/IX:
1. Atacul grupei ofensive Morgen nu a putut face ruptura.
Grupa stă în poziţiele sale de plecare până la aripa stângă care-
a câştigat ceva teren spre direcţia Moha.
Corpul de Cav. Schmettow a înaintat până la linia E. M o r -
gonda 2 km. V. Auf der Hille. —Preşmer-Somărtin; inimicul
stă Ipe linia Windmiihl Berg-Auf der Hille-Binder Berg-V. Him—
mclsberg.
Corpul 39 A. Rez. a ajuns pe linia Somărtin-Feldioara-Viştea
de jos-Ucea de Sus.
2 . Corpul 39 A. Rez. continuă ofensiva şi pune stăpânire cu
puternice forţe pe înălţimile Rukor Berg-Himmelsberg pentru a s i
gurarea flancului stâng a forţelor ce înaintează în sectorul dela
Siid de Olt.
3. Corpul Cav. Schmettow opreşte înaintarea inimicului spre
Vest, închide şoseaua Bruiu-Cincul Mare şi păstrează legături
sigure între Corpul 39 Arm. Rez. şi Div. 89 I.
4.' Corpul Morgen are însărcinarea să-şi apere poziţiele. î m
piedicând orice încercare de înaintare a inimicului pe frontul
său către Vest".
Cum C. I. Rez. avea Div. 89 I. şi Div. 71 I. cam în
dezordine, g-lul Falkenhayn îi dădu cu No. 244 din 19/IX
ordin , '
„Ca în ziua de 20/IX să restabilească ordinea diviziilor aşa
fel ca la 21 să reia mişcarea. In tot cazul să nu piardă contactul
c u inimicul".
216
Bătălia dela Ş i n c a .
In scara zilei de 19/IX, g-lul Crăiniceanu, Cd. Arm.

Il-a, se decide a lua o poziţie de apărarre pe stânga Oltului,
•căci succesul local avut la dreapta asupra Div. 89 I. nu
putea sâ-1 facă prea optimist. Mai întâi, ofensiva spre
Sibiu era exclusă; nici nu a rea cu ce trupe să o faca,
şi chiar dacă ar fi avut trupe, această ofensivă, strategi-
•ceşte vorbind, îşi avea scopul atât timp cât C. I Arm.
era încă la Nord de Carpaţi; odată închis în Carpaţi, scopul
•ofensiv al Arm. Il-a înceta.
Acum la 19/IX nu era posibil ca să poată rezista cu cele
3 Divizii întinse pe un front de 60 km. armatelor inimice
ce veneau dinspre V. şi NV. Dacă ar fi încercat rezistenţa
p e linia pe care ajunsese Arm. Il-a la 18/IX şi chiar
19yIX, se întâmpla una din două: ori să fie aruncată spre
N., lăsând descoperite cele mai principale Păsuri (Bran, şi
Predeal), ce conduc,spre Bucureşti, ori să fie aruncată spre
Sud în M-ţii Făgăraşului, fără drumuri către ţară. G-lul
Crăinicianu, Cd-tul Arm. Il-a a văzut foarte clar situaţia,
d e aceea se hotărăşte, după cum raportase cu No. 371
M. C. Gl., care aprobase cu No. 1363 din 18/IX a se re
trage pe stânga Oltului, cu intenţie de a se restrânge
frontul, a rezista cât va putea mai mult, stăpânind şi cele
trei mari comunicaţii ce duc spre Braşov. In scopul reali-
;zărei acestor dorinţe, g-lul Crăinicianu dă în seara de
19/IX ordinul de operaţie No. 10:
„Inimicul se semnalează în regiunea Segesvar (Seghişoara)-
Szaşiz Kezd (Saschiz)-Sederjes (Sindrieş) precum şi în regiunea
Lesses (Şulumberg)-Ujvaros (Noitstat)-Reten (Retisdorf).
Intenţiunea mea este de a-i împiedica înaintarea; în acest
.scop se ordonă următoarele:
Armata I l - a va lua pozitiune pe malul stâng al Oltului şi al
Homorodului Mare, stăpânind în acelaş timp şi malul drept al
acestor râuri. Frontul Armatei va fi: O. Sinka (Şinca Veche)-
Persani-Heviz (Hoghiz)-Homorod-Gold B. (cota 649).
Divizia 4-a va forma ouritatea de preparaţiune, ocupând o p o
zitiune călare pe comunicatiunile (defileurile) O. Sinka (Şinca
Veche)-Tohan şi Persani-Vlădeni.
Această divizie va aşeza un post înaintat la Râpa Pleşeriî
<cota 639), unul la Dea'.ul Crucei (cota 651) şi altul la Vereshegy
. (cota 578, 2 km. Vest Halmeag.).
In caz de retragere a detaşamentului Făgăraş (a se vedea o r
dinul de marş No. 9), el va ocupa Măgura Voinii.
217
Divizia 4-a va întări în mod puternic atât poziţiunea de r e

zistenţă depe dealul dela Sud de Ohaba, pentru trupa dela aripa
stângjă a Diviziei, cât şi poziţiunea de rezistentă dela O. Sinka
(Şinca Veche )-Persani-Vârful Bătăturei (cota 563).
Divizia 3-a va forma trupa di manevră, ocupând o poziţiune
călare pe comunicaţiunile (defileurile) Heviz (Hoghiz)-Szasz M a -
gyaros (Măeruş) şi gara Homorod-flgostonfalva (Agoştin).
Această Divizie va avea un post înaintat la Auf dem Kopp
(cota 509), unul la Sud de Kohalom (cota 589), unul la Sand B.
(cota 632) şi, în fine, altul la Dealul Teiuşului (cota 666).
Divizia 3 - a va organiza solid poziţia de rezistenţă dela H e
1
viz (jHoghiz) la gura defileului, între cota 493 (Sud de Heviz)
î cota 615 Vest de Bogata de Olt; de asemenea, poziţia de r e
zistentă de deasupra gărei Homorod pânăla Gold B. (cota 649).
Divizia 4-a şi 3 - a vor fi legate între ele prin câte un b a
talion, dat respectiv de fiecare divizie, la Comana de Sus (ocupând
Dealul Desul Măgurei, cota 683) şi la Lupşa (ocupând Dealul
Pleaşa, cota 873).
Aceste batalioane vor trimite respectiv câte un post înaintjat
de o companie, la Sud de O. Tgukos (Ticuşul rom.) (cota 562)„

altul la Gruiul lui Crai (cota 610).
Divizia 6-a va constitui rezerva Armatei, fractionată pe a m
bele aripi, cu o brigadă la Vlădeni şi alta la Al. Rakos (Racaşu
de Jos). Pentru cazul unei retrageri, această divizie va organiza
şi ocupa poziţiunea dintre Szungogszeg (Ţânari) şi şoseaua Vlă-
1
deni-Braşov, precum şi Defileul dintre Agostonfalva (Agostin)
(cota 684) şi Aratas (cota 580).
Comandantul Diviziei a 6-a va fi la Brigada dela Al. Rakos;
(Racaşu de Jos).
Brigada 2 Călăraşi va ocuppa Ilen (Ileni).
Divizia 2 Cavalerie, întărită cu Reg. 3 Vânători (din Divizia:
4-a) la Petek (Petca), va forma legătura între Armata I l - a şi
Armata de Nord şi va asigura stăpânirea cu orice preţ a co~
municaţiunei dintre Paloş (Palas) şi Derzs (Derja), care duc
în Valea Vargiaşului şi F. Farkaş.
Obuzierele Diviziei 6-a vor fi întrebuinţate pe frontul Divi--
ziei a 3-a, iar artileria d-î câmp a acestei Divizii pe frontul
Diviziei a 4-a. i,
întreg frontul se împarte în două sectoare prin linia Szasz
Tukas (Ticului Săfeesc)—Al. Komana (Comana de Jos)— Szasz-
Maggaros (Măeruş). Sectorul d? Vest va fi sub comanda coman
dantului Corpului II Armată, iar sectorul de Est sub acela a c o
mandantului Corpului III Armată".
218
20 Septembrie.
Arm. II-a rom. începe executarea retragerei ordonată în
cursul nopţei de 19-20/IX şi o continuă şi în ziua de ,20,TX.
Div. 2 Cav. şi Brg. 3 Căi. urmează iiinerariul Cohalm-
Kaţa-Draoş-Homorod Szt. Pal.-Daia (Dalya), staţionând în
noaptea de 20/IX cu Brg. 6 Roş. la Daia (Dalya), Brg.
4 Roş. la Petca (Petek), Brg. 3 Căi. la St. Peter.
Comandamentul Arm. II-a dă Div. de Cav. şi C. II
Arm. (Cdt. Sect. din dreapta ord. No. 405 din 20/IX:
,,Div. 2 Cav. va ocupa calea ferată Palas-Erked, cu centru!
la Bene, stăpânind şi drumul Derzs-Erked (flrchita). Comandantul
sectorului din dreapta va ocupa Darocz (Draos) cu un regiment
din rezerva sectorului dela flit Rakos (Răkaşul de Jos). Ra
portaţi executarea".
Prin executarea acestui ordin se acoperea direcţia Erked
(Archita)-Derzs (Derja), calea ferată Erked (Archita)-Palăş.
se asigura flancul drept al Arm. II-a şi legătura cu Arm.
de Nord.
Div. 3-a nu poate urma itinerariul ce i se indicase,
-din cauza drumurilor foarte rele. Ea se retrage cu Brg
BCU
5 Inf. Cluj / Central University Library
prin Voldorf-Şoarş-Felmer-Grihalma, iar cuCluj
Brg. 6
Inf. prin Şoarş-Galaţi-Făgăraş-Şercaia-Comana de Jos. Dea-
bia în seara de (20/IX, Div. 3-a staţionează în zona Grihalma-
Comana de Jos.
Div. 6-a începe retragerea cu:
Brg. 12 I., R. 3 V., Div. Obuz. prin Şoarş-Felmer-Hăl-
meag-Părâu-Veneţia de Jos ;
Brg. 11-a I., R. 16 A. prin Cincu Mare-Calbor-Făgăraş-
Şercaia.
Retragerea s'a executat toată noaptea de 19-20/IX şi
toată ziua de 20/IX, ajungând în seara zilei cu Brg. 12
Inf. la Veneţia de Jos şi cu Brg. 11-a Inf. la Şercaia.
Diviziile 3 şi 6 au fost slab urmărite cu patrule date
de Corpul de Cavalerie, lucru care. nu a împiedicat şi
nici întârziat retragerea lor.
Div. 4-a se retrage în dimineaţa zilei de 20/IX cu Brg,
Feldioara dela Rodbav (Nadpatak) împreună cu Brg. 12
Căi. La Ileni coloana primeşte focuri de artilerie.
Brg. 2 Căi. după ce a susţinut retragerea infanteriei dela
•Hurez şi Betlean continuă a se retrage prin Tudoriţa la
Bucium, iar Brg. Feldioara se opreşte pe Mgr. Voinii (547)
.şi stabileşte posturi puternice înaintate: 1 btl. R. 6 V. şi
1 btr. la Vereshegy (578), 1 btl. şi 1 btr. pe D. la Cruce
219
(651) şi 1 btl. şi 1 btr. pe Râpa Pleşerii (639), eu 1 btl.

in rezervă la Făgăraş.
Frontul acestui serviciu de siguranţă aflat oe dreapta:
Oltului era de 18 km. ceeace este cu totul prea întins. In
afară de aceasta Brg. Feldioara mai avea 1 cp. la Betlean
şi 1 cp. la Horezileni (Hurez) şi 1 btl/R. 6 V. in rezervă
la Şercaia.
In după amiaza zilei de 20/IX avantgarda Div. 187 Inf.
atacă posturile înaintate aflate pe dreapta Oltului şi l e
sileşjte pe la orele 19 a se retrage pe stânga râului, luând
poziţie a doua zi pe Măgura Voinii.
Brg. 8-a aflată pe stânga Oltului se retrage fără nici
un incident şi cantonează cu R. 6 I. şi R. 2. A la Şinca
Veche şi cu R. 21 I. la Persani.
In cursul zilei de 20/IX Arm. IX-a reia înaintarea spre
Est.
Corpul 39 Rez. merge cât poate mai repede, dar din cauza,
ploilor şi desfundărei drumurilor, nu destul pentru a, exe
cuta o urmărire apropiată; în cursul serei ajunge cu:
Div. 76 Rez. la Pojorta şi Ludişor;
Div. 51 Hv. la Luţa: .
Div. 187 Inf. la Betlean şi înălţimea, Sud de Calbor.
BCU
C. de Cluj / Central
Cav. ajunge University
la Şqarş (Nagy Saroş)Library
şi spre Cluj
Nord;
C. I. Rez. cur
Div. 89 I. tot la Hundrubechiu (Szaszhalom);
Div. 71 I. la Hegen şi Retisdorf (Reten).
G-lul Falkenhayn nu avea siguranţa asupra intenţiunilor
Comandamentului Armatei Române. El bănuia- că Arm.. I I - a
va face în zilele următoare o rezistenţă pe linia Persanilor
şi Harghitei (Geister Wald), cari alcătuesc q zonă tăiată
şi muntoasă cu înălţimi pânăla 100 m. acoperite cu păduri
ce au o adâncime de 25 km. '' ;
G-lul Falkenhayn presupunea că-Arm. Il-a Rom. era cu
1/3 mai puternică ca Armata IX-a, ceeace nu. era just.
G-lul Falkenhayn calculează numai Armata IX-a în faţa
Arm. Il-a Românăj, ori în realitate, în faţa Arm. Il-a Rom.
nu era numai Armata IX-a (Div. 76 Inf., Div. 51 H. Div.
187 I.), ci şi Corpul de Cav. (Div. 1 şi 3 Cav.), cum şj
Corpul I Rez. (Div. 89 R. şi Div. 7.1.1.). Aci stă adevărul,
nu în altă parte, căci nu e vorba de a face speculaţiuni
de cifre, (realitatea cifrelor am arătat-o la pag. 206) ci de
a rezolva o situaţie strategică.
G-lul Falkenhayn dă în seara de 20/IX Ord. Oper. No.
258 în vederea operaţiunilor din ziua de 21/IX:
,,1) Inimicul se retrage dinaintaa întregului front al Armatei-
220
C. 39 fl. R, a ajuns pe linia Poşorta-Laţa-Betlean-înălţimile

S u d Calbbr şi a împins în cursul serei un detaşament la Făgăraş.
Corpul Cav. Schmettow a găsit după amiază terenul liber de
inimic până la linia înălţimilor vest Calbor-Windmiihlberg.
2) flrm. I X - a şi aripa dreaptă a flrm. I-a vor continua înain
tarea în vederea atacului.
3) Vor înainta: l
a) C. 39 R. Rez. între Al-ţii Făgăraşului şi rîul Olt, asi-
gurându-şi flancul drept spre munţi. Se va trimite o flancgarda
la Nordul Oltului spre Boholţ.
b) \C. Cav. Schmettow spre Felmer, ţine legătura între C.
39 R. Rez. şi Div. 89 I.
c) Grupa de atac Morgen (Div. 89 I., Div. 71 I.) înaintează
•de dim. spre SE., aripa dreaptă pe şoseaua Boldogvaros (Seliştat)-
Woldorf-Cobor.
4) Cartierul flrm. rămâne la Sebeş".
G-lul Falkenhayn dă la 20/IX ora 19,30 Arm. I-a A-U
Ord. No. 259:
„flm impresiunea că inimicul se retrage pe o poziţie defensivă
pregătită mai dinainte, flrm. I X - a îi urmăreşte, conform Ord. No.
:258. Vă rog, ca flrm. I-a, atât cât ea nu execută singură ofensiva

(grupa ofensivă Morgen), să fixeze inimicul din faţa frontului
său printr'o vie activitate, flfară de aceasta, aşi fi recunoscător,
dacă Comandam. Corpului I flrm. Rez. ar fi pus din punctul de
•vedere tactic sub ordinele mele directe".
Ceeace cerea g-lul Falkenhayn dela Arm. I-a A-U era
foarte logic, această Armată faţă cu situaţia depe întregul
teatru din Transilvania trebuia să fie mult mai activă, ac
ţionând cu toată energia.
G-lul Falkenhayn mai dispune ca Brg. 16 Inf. A-U,
ce era în curs de transport pe calea ferată, să nu mai fie
debarcată în VI. Mureşului, ci la Sighişoara, în scop de
a înlocui cât mai repede unităţile lăsate acolo din Div,
71 Inf.
Cu toate aceste dispoziţiuni, g-lul Falkenhayn nu spera
că la 21/IX va putea lua o ofensivă; el nu era lămurit asu
pra intenţiunilor Armatei II-a şi era îngrijat că Armata
de Nord Română, ataca cu succes Arm. I-a A-U în cursul
zilei, între Târnava Mică şi Valea Gherghiului. G-lul Fal
kenhayn nu avea nici o încredere în Arm. I-a A-U şi, aceasta
cu drept cuvânt, pentrucă ea era mult mai slabă ca Arm.
de Nord Română. (A se vedea Voi. II pag. 261—328).
In seara zilei de 20/IX, Arm. II-a încă nu ocupase pozi
ţiile ordonate prin ordinul de operaţie No. 10 şi No. 405,
•căci:
221
Div. 2 .Cav. şi Brg. 3 Căi. ajung la Homorod Szt. Pal-

Daia-Petec şi Beia (Bene) (executase ordinele).
Div. 3-a yin zona Grihalma (Kiralyhalma)-Comana de
Jos (Also Komana) (nu executase ordinul operativ No. 10);
Div. 6-a era cu Brg. 12-a la Veneţia de Jos (Also Ve-
nieze) şi cu Brg. 11-a la Şercaia (Sarkany) (nu executase
ordinul No. 10);
Div. 4-a cu Brg. Feldioara la Mgr. Voinii şi Brg. 8-a la
la Şinca Veche (O. Sinka) (R. 6 I. şi R. 2 Art.), iar la Per
sani (R;. 21 AI.) (executase deci ordinul operativ No. 10);
Era de cel mai mare interes ca Diviziile să execute ord.
o p e r . No. 10, intrând fiecare în sectoarele hotărâte, organi-
zându-le cât mai repede şi cât mai tare.
Ordinul operativ No. 10 fu modificat în parte cu ordinul
operativ No. 422 din 20/IX, astfel:
„Batalionul de legătură dela Comana Superioară împreună C J
.postul înaintat, se suprimă.
Brigada de rezervă a sectorului de Est se va aduna la Darocz
„(Draoş) şi Dahja (Daia).
Obuzierele Div. 6-a vor fi date Brg. 12-a dela Daroczz (Draoş)
-şi Dalya (Daia)".

Luptele d e l a Ş i n c a V e c h e ş i P e r s a n i .
In cursul acestei zile, Arm. Il-a continuă mişcările pen
tru ocuparea şi consolidarea poziţiei prescrise în ordinele
*de operaţie No. 9 şi 10.
Div. 2 \Cav. se adună în întregime la Petca (Petek),
.având R. 7 R. la Baia (Bene) în supravegherea căei ferate
Palas-Erked şi Brg. 3 Căi. pe poziţia l a ' V . de Palăş şi
.anume la Gergeleu (786), în scop de a acoperi retragerea
Div. 3-a.
Div. 3-a se retrage pe amândouă maluri ale Oltului,
ocupând cu:
Brg. 5 Inf. poziţiile dela Est de Homorod până la Mer-
cheasa (Mirkwasar), având posturi înaintate pe D. Teiu-
şului (666), Sand B. (326) V. şi S. Kohalom (889);
Brg. 6 Inf. ocupă Hoghiz (HevizJ cu un post înaintat
la Auf dem Kopf (569) pe dreapta Oltului şi cu un btl,
pe D. Pleaşa Lupşei (873) pe stânga Oltului la S. de
.Lupşa, în scop de a face legătura cu Div. 4-a.
Div. 6-a are:
Brg. 12-a la Draoş (Darocz) şi Daia (Dalya) (la dreapta
222
Div. 3-a); ca se pune în marş la ora 7 pe direcţia Veneţia

de Jos (Also Venicze)-Comana de Jos (A. Komana)—Ugra-
Homorod-Draoş (Darocz), unde ajunge la ora 2 1 ; iar
Brg. 11-a se duce la Vlădeni în rezerva sectorului din
stânga.
Dvz. de obuziere din Div. 6-a a urmat şoseaua Heviz-
Homorod-Mercheasa (Mirkwasar), unde se pune la dis
poziţia Div. 3-a.
Div., 4-a ocupă frontul Vf. Bâtăturei (563J aflat la
2 km. N. Persani până la Şercaiţa, împărţit în 3 sec
toare şi anume:
Sectorul din dreapta: R. 21 I., I R . 6 V. şi R. 16 A. sub*
comanda Comandantului R. 21 I., dela Vf. Bătăturei-D- Ul
milor (S. Persani) exclusiv:
Sectorul din centru: R. 6 I., I/R. 2 Ob., I/R. 2 A. şi
1 btr. obuz. 120 sub col. Berindei, din D. Ulmilor (II|R.
6 I.)-D. Pleşul (S. O. Sinka) inclusiv (III R. 6 I.),. iar
btl. I înapoia btl. II.
Ambele aceste sectoare sunt ocupate deci cu câte 1 Reg.
Inf. din Brg. 8-a şi 1 Reg. artilerie.
Sectorul din stânga din P. Pleşul (excIusiv)-Şercaiţa urma
săBCU Cluj de/ Central
fie ocupat University
Brg. Feldioara: Library
I/R. 2 V., I/R. 2 Cluj
Obuz.,
I R . 2 A. sub g-lul Boureanu, după ce se va retrage depe
Măgura Voinii.
Brg. 2 Căi. era la Bucium; ea nu mai avea decât 2i/ 2
escadrosne (din cauza numeroaselor detaşări). Fără a co

munica nimic, ea se retrage pe la ora 6 dim. dela Bucium
spre Est, mai întâi la Şinca Veche (O. Sinka), unde ajunge
la pra 10, dar la ora 12, din cauza bombardamentuului (era
O secţie artilerie ce însoţea esc. 2/R. 4 Cav. uş. din Div.
76 iR.), se retrage la Şinca Nouă (Uj. Sinka). v
Dispariţia Brg. 2 Căi, depe câmpul de luptă, oferă po

sibilitatea unui detaşament de recunoaştere din Div. 76<
Rez., să deschidă la ora 12,30 foc prin surprindere asupra
trupelor depe D. Pleşul.
Din această cauză Brg. Feldioara aflată pe Măg. Voinii,
a fost atacată de front dinspre Ilen pela ora 10 şi ameninţată
să fie întoarsă pe flancul stâng de alte forţe împreună cu o
baterie, care, dela colţul SV., al Păd. Dumbrava Vadului,
bătea de anfiladă întreaga poziţie, din care cauză g-lul
Boureanu ordonă retragerea Brigadei şi a posturilor îna
intate dela Vereshegy către Persani, iar nu spre Şarcaiţa,.
cum avea ordin, în scop de a ocupa sectorul D. Pleşul (520)
dela S. de Şinca Veche-Şarcaiţa; s'a dus deci la dreapta
223
Div. 4-a (iar nu la stânga). La ora 18 Brg. Feldioara a

ajuns la Persani.
Btl. I R . 6 V. şi btr. depe D. Vereshegg s'a retras tot
pe stânga Oltului la Persani. i
/Trupele Brg. Feldioara au fost astfel repartizate:
Detaşamentul depe Măgura Voinii format din I/R. 2 V,
pe Vf. Bătăturei;
Btl. II/R* 2 V. în marş la Zerneşti cu însărcinare specială;
Reg. Feldioara ce era complect dezorganizat, la Poiana
Tâlharilor (620);
Detaşamentul Vereshegg J/R. 6 V. pe Vf. Bătăturei (563);
Btl. II/R. 6 V. în rezervă la ieşirea S. E. Persani.
Consecinţa acestei greşeli a fost, că sectorul din centru
al Div. 4-a (aflat între D. Ulmilor şi D. Pleşul), care se
credea acoperit pe stânga de Brg. depe Măgura Voinii, era
în realitate descoperit, iar btl. III/R. 6 I. maior Ciurea (din
cavalerie) care lucra tranşee pe D. Pleşul primeşte pela
I21/2 prin surprindere, focuri de armă şi de mitraliere din
spre Şarkaiţa pe la Sudul Dealul Ţigăniei. Lt.-col. Soco-
lescu, Comand. R. 6 Inf., a aşezat în VI. Ţigăniei, la capul
ş i BCU Cluj / CentralCol. University Library Clujdin

unui defileu ce venea din acea direcţie,, o cp. de infanterie
1 secţi? mtiraliere. Berindei, Cd-tul sectorului
centru, ia dispoziţiuni, face faţă, luptă pânăla 13i/ când 2
dispune retragerea btl. III/R. 6 I. depe D. Pleşului spre

Vlădeni. Defileul Şinca Veche (O. Sinka)-Tohanul Vechiu
rămăsese deschis. >' f • ( j
Comandantul Diviziei a 4-a, generalul Simionescu,
dispune la ora 15 ca btl. I/R. 21 I. aflat pe Vf. Bătăturei
şi cu unităţile disponibile din R, 6 I. să reocupe D. Pleşul,
contra-atacând forţele inimice din direcţiunea Şercaiţa.
In acelaş timp, g-lul Cotescu, Comand. C. II Arm.,
dispune ca Brg. 11-a Inf. din rezerva Armatei şi care se
găsea în marş spre Vlădeni, să fie înapoiată spre stânga
poziţiei cu aceiaş însărcinare.
La ora 16,15, R. 10 I. singurul disponibil din Brg. 11-a
Inf. primeşte ordin a se îndrepta prin Poiana Tâlharilor
la D. Pleşul.
R. 24 Inf. avea 2 btl. între Vlădeni-Braşov şi 1 btl.
era în rezerva Diviziei la Persani.
Lt-col. Socolescu atacă cu btl.II/R. 21 I. (maior Mari-
nescu) având jşi btl. III/R. 6 I. (maior Ciurea). Atacul
a ajuns foarte aproape de poziţia inimicului depe D. Pleşul,
fără a-1 putea scoate depe poziţie. Lt-col. Socolescu cere
în ajutor 1 btl. din R. 10 Inf., care batalion s'a apropiat
•de III/R. 6 L; în urmă în timpul nopţei s'a retras spre
224
D. Ulmilor, antrenând elemente din btl. III/R. 6 I.; dirţ

btl. mai rămăsese pe poziţie 2 2'j companii.
Btl. II/R. 21 I. maior Marinescu s'a retras pe la ora
2, aşa că pe poziţie rămâne pânăla ziuă numai o com
panie (căpitan Roman) împreună cu maior Ciurea.
Aşa dar trupele însărcinate să reocupe D. Pleşului, nit
reuşesc; ele se retrag şi se opresc pe liziera de V. a pă
durei Poiana Tâlharilor, fiind puternic bombardate.
La ora 18 soseşte pe poziţie şi Brg. Feldioara, care e
împărţită cum s'a arătat mai sus.
G-lul Boureanu ia comanda R. Feldioara, I/R. 6 V.„
I/R. 24 I. ce formau rezerva Diviziei, iar lt-col. Penescu ia
comanda I/R. 2 V., I/R. 6 V. ce erau pe Vf. Bătăturei.
Trupele inimice ce atacase D. Pleşul, erau de cavalerie
descălecată, însoţite cu multe mitraliere şi artilerie.
G-lul Crăinicianu, Comand. Arm. II-a pentru a împie
dica pătrunderea inimicului în spatele Arm. II-a, dă ordin
să se formeze un detaşament sub maiorul Butescu, care-
să acopere zona dintre Vf. Urlea şi VI. Bârsei.
Conform ordinelor date de g-lul Falkenhaun, Arm. IX-a
BCU Cluj / Central
nici g-lul v.University
Staabs |şi nici Library Cluj
începe în dimineaţa zilei de 21/IX înaintarea spre Est,,
dar cu prudenţă; g-lul Falkenhayn;
nu erau bine informaţi asupra situaţiei şi intenţiunilor Arm.
II-a române, pe care nu o întâlnesc în această zi.
In seara zilei de 21/IX, C. 39 Rez. ajunge cu:
Div. 76 R. la Şarcaiţa şl Ohaba;
Div. 51 Hv. la V. de Vad;
Div. 187 I. la V. de Sarcaia;
C. de Cav. este la Felmer;
C. I Rez. ajunge cu:
Div. 89 I. la Cobor-Woldorf şi Bărcuţ;
Div. 71 I. la Jibert (Zsiberk)-Lemnec-Mucundorf-Viscrj
(Szasz Feheregyhaza).
După înoptare, g-lul Staabs raportează că:
(
„Trupele române au luat poziţie pe malul dêpt al Pâr. Şinca,.

precum şi pe dealurile dela Est de Persani şi Grid"
G-lul Falkenhayn în dorinţa de a nu da timp trupelor
române să se întărească pe poziţie, cum era şi logic, dă
la 21/IX, ora 19 Ord. Oper. No. 278:
„1) Inimicul aflat în faţa Armatei S3 retrage spre SE. Corpul
39 A. Rez. ce a aruncat ariergardele inimicului a ajuns pe linia
Şinca Veche-Şercaia; Corp. Cav. Schmettow Felmer; C. I. Arm.
Rez. Cobor-Jibert.
In Păsurile din munţii dela Est de Şinca Veche era în astă»
seară încă inimicul.
225
2) flrm. I - a are dispoziţie să fixeze inimicul din faţa fron

tului său.
3) flrm. IX-a continuă urmărirea inimicului cu direcţia spre
eşirile de Est a munţilor Geister şi a celor dela Sudul lor.
Rezistenţa inimicului va trebui înfrântă pesfe tot.
1) Corpul 39 flrm. Relz. înaintează cu câte o Divizie pe
şoseaua Şinca Veche-Poiana Mărului (fllmas Mezo) şi Perşani-
Vlădeni. Div. 3-a urmează cu grosul forţelor pe şoseaua Perşani-
Vlădeni; o flangardă va fi trimisă de timpuriu prin Geisterwald
spre Grid-Vf. Prunilor. Coloana dela Sud va detaşa dela Boba-
niciu spre Vulcan; coloana din centru se va împărţi dela Vlă-
deni spre Codiea şi Ţânţari.
5) C\ I flrm. Rez. va pune stăpânire pe trecerile de peste
Olt dela Comana de Jos şi Hoghiz. Până la sosirea Corp. Cav.
Schmettow, Corpul va face serviciul de siguranţă a flancului stâng
al Armatei.
6) Corpul de Cav. Schmettow trece pe aripa stângă a Armatei,
ajungând în zona Garat (Stenă)-Jibert. Asigură flancul stâng
al Armatei, face legătura cu Arm. I - a şi cercetează peste linia
Matefalva (Mateiaş)-Paloş.
7) Cartierul se mută Ia Sibiu".
BCU
Prin Cluj
mersul/ concentric
Central alUniversity
C. 39 Rez. Library
şi al C. Cluj
I. Rez.,
se închidea mult spaţiul între aceste două corpuri, din
care cauză Corpul de Cav. nu mai avea loc; dar chiar
dacă ar fi avut loc, tot nu ar fi putut acţiona prin masivul
Geisterului, prea accidentat şi prea păduros pentru opera
ţiunile cavaleriei, de aceea g-lul Falkenhayn dădu ordin
Corpului de Cav. ca: ^
1
„In ziua de 22 Sept. să meargă prin dosul Corp. I Rez. în
zona Stein-Stena (Garat)-Seiburg-Jibert (Zsiberk) şi spre Nord,
asigurând flancul stâng al Armatei şi legătura cu Arm. I-a".
G-lul Falkenhayn primi înştiinţarea, că Brg. 8 Munte
A-U, adusă de pe frontul Italian, dela Isonzo, va începe să
debarce în rioaptea de 22-23/IX la Sibiu; îi dădu ordin;
„Ca imediat după debarcare să fie pusă în marş pe VI. Ol
tului către Est".
G-lul Falkenhayn voia să îndrepte această Brigadă pela
Vest de Piatra Craiului (Konigstein), apoi spre şoseaua
Braşov-Câmpulung, pentru a întoarce rezistenta Pasului
Bran, pela Sud. Deci voia să facă cu Brg. 8 Mun. o miş
care identică ca aceea pe care o făcuse cu Corpul Alpin la
Sibiu. [
In seara de 21/IX, g-lul Falkenhayn avea încă îndoială
dacă Arm. Il-a va rezista sau nu la.Vestul munţilor Gei
ster; el era însă sigur că Arm. Il-a nu mai avea legătura
Generalul G. A. Dabija, »Armata română în Răsboiul moniial . Voi. II. 15
226
cu Arm. de Nord, căci ambele Armate se retrăseseră în

mod divergent. P r i n ' retragerea făcută la timp de g-lui
Crăinicianu dela 17-21/IX, proectul g-lului Falkenhayn de
a întoarce stânga Arm. II-a^,şi a o arunca spre Nord nu
se putuse realiza, deaceea, g-lul Falkenhayn este nevoit a
schimba de idee, decisându-se a exercita o directă presiune
asupra dreptei Arm. II-a, să ajungă repede în câmpia Bârsei,
să pue imediat stăpânire pe păsurile ce conduc în România
şi pe calea ferată Braşov-Predeal-Câmpina şi dacă e posibil
ca massa principală să se îndrepte spre Ploeşti, iar cu Corpul
Alpin să se îndrepte spre Piteşti. G-lul Falkenhayn telegra-
fiază cu No. 279 din 21/IX această părere ambelor Comand.
Super., care răspund imediat în sens aprobator. Comandam.
Super. A-U cu No. 31.580 din 22/IX adăuga:
„însărcinarea principală a ambelor Armate a g-lului Falken
hayn este să dobândească în Ardeal o victorie decisivă asupra
Românilor. Numai după aceasta se va avea în vedere o ofensivă
spre Ploeşti. In acest scop Se recomandă un atac învăluitor şi
tăerea liniei ferate Braşov-Ploeşti. Această din urmă operaţiune
este d e mare importanţă, căci este singura linie de aprovizionare
a Românilor, căci calea ferată dela Pasul Ghimeş era stricată
în retragerea trupelor A-U.
Dacă, şi în ce măsură va fi necesară pentru bătălia decisivă!
în Ardea,l, o ocolire a Arm. IX-a spre Nord, se lasă la apre
cierea g-lului Falkenhayn".
Planul g-lului Falkenhayn era bun, avea însă un singur
defect, nu ţinea deloc seama de inimic.
G-lul Crăinicianu se decise să reziste pe linia Persanilor.
(Aceasta era şi presupunerea g-lului Falkenhayn, că Arm,
II-a rom. va rezista pe linia Persanilor).
M. C. Gl. înştiinţează Arm. II-a cu ordinul No. 1495:
„Că-i trimite în ajutor Div. 21-a sub comanda g-lului Lam-
bru, care va debarca la Predeal şi Braşov în zilele de 22—24
Septembrie".
Arm. II-a ocupă frontul în dimineaţa acestei zile în modul
următor: ,
Div. 4-a cu Brg. 8 I. pe liziera de Vest a Poenei Tâl-
harilor-D. Ulmilor~Vf. Bătăturei";
Brg. Feldioara la Persani;
Brg. 2 Căi. retrasă la $inca Nouă (Uj. Şinca);
Div. 3-a cu: ; ,
Brg. 6-a Inf. pe stânga Oltului la Hoghiz şi SE. de
această localitate;
227
Brg. 5-a Inf. dela Homorod până în dreptul localitate»

Mercheasa (Mirkwasar) cu posturi înaintate pe D. Teiu-
şului, Sand B., VI. Sud Kohalm;
Div. 6-a cu:
Brg. 12-a pe înălţimea Weiser Berg dela Est de Draoş
(Darocz) la Daia (Dalya);
Brg. 11-a Inf. cu R. 10 I. pe liziera V. a Păd. Tâl
harilor, R. 24 I. în rezervă având 2 btl. între Vlădeni şi
Braşov şi 1 btl. la Persani.
Div. 2 Cav. la Petek.
Brg. 3 Căi. la SV. Paloş.
Trupele ocupau sectoarele respective şi le întărise mai
mult sau mai puţin.
Armata IX-a (C. 39 Rez. şi C. I. Rez.) avea ordin
să înainteze spre E.
G-lul Staabs, comandantul Corpului 39 Rez. nu voia
să atace de front poziţiile rom. ce erau înapoia Pâr. Şinka,
fiindcă erau puternice şi favorabile apărărei. De aceea el
dispune ca să atace de front cu Div. 76 R. şi Div. 51 Hv.
BCU Cluj
187/ Central University
I. prin Grid. Library
Artileria Div. 187 I.Cluj
numai după ce ar fi reuşit atacul învăluitor pe care-1 exe
cuta Div. a fost
dată Diviziei 76 R.
Cum însă în dimineaţa acestei zile era o ceaţă foarte
deasă, C. 39 Rez. nu poate începe preparaţiunea de arti
lerie a atacului. Artileria pe care C. 39 Rez. o adunase
pe dreapta sa, trage însă asupra D. Pleşului, crezându-1
ocupat de trupele române. Infanteria germană a profitat
de ceaţă şi a înaintat la bun adăpost de vederile apărărei/
La ora 8.30 s'a dat din nou ordin colonelului Berindei
să reocupe D. Pleşul, de comun acord cu R. 10 I. sub
comanda col. Foişoreanu, comand. Brg. 11 I.
După ora 11, ceaţa s'a ridicat, recunoaşterile de aero
plan ale Arm. IX-a raportează că: \
„Toate drumurile ce duc prin Geisterwald sunt pline de t r e
1
nuri şi coloane de trupe; că mai departe pe drumurile Vlădeni-
Braşov şi flgostin (flgostonfalva)-Brasov se observă multe trenuri".
De aci rezultă pentru Cd. Arm. IX-a, că numai Arro-
Il-a rom. se retrage spre Sud. Pe când Arm. II-a se în
drepta spre Braşov ca să acopere Păsurile spre România,.
Arm. de Nord era încă relativ mai spre Vest, având în
spate M-ţii Harghita şi Gherghiului lipsiţi de drumuri.
Cum o urmărire frontală a Arm. de Nord rom. prin M-ţii
menţionaţi nu ar fi putut da bune rezultate, g-lul Falkenhayn
dădu cu No. 301 din 22/IX Arm. I-a A-U, ordin:
„Ca aripa dreaptă întărită, să ajungă repede în zona Sereda
228
Ciucului, în speranţa că printr'un atac executat direct spre Nord

sa tae retragerea Arm. de Nord rom.".
De aci rezultă că şi urmărirea Arm. IX-a şi Arm. I-a
A-U, trebuia să se facă în mod divergent, ceeace pentru
viitoarele operaţiuni era în folosul Armatelor române.
După ora 11, ceafa ridicându-se, artileria de câmp şi
grea a C. 39 Rez. a început a executa un puternic bom
bardament asupra întregului front, în special asupra Div.
4-a. Din această cauză unităţile însărcinate să reocupe D-
Pleşul în special R. 6 I. şi R. 10 I. nici nu se putuse mişca
din poziţie. Comand. Div. se vede nevoit a forma o nouă
unitate de atac, cu unităţi din rezerva Diviziei şi anume
cu Reg. Feldioara, 2 btl./R. 24 I. şi 1 Div./R. 2 A., sub
g-lul Boureanu, cu ordin să pună stăpânire pe D. Pledul.
După ora 11, un avion A-U, duce ştire că:
„Dinspre Vlădeni înaintează spre Persani o coloană inimică
puternică".
La primirea acestei ştiri, g-lul Staabs apreciază că este
mai bine să atace imediat de front cu Div. 76 R. şi Div.
51 hv. fără a mai aştepta mişcarea învăluitoare a Div. 187 I.
BCU Cluj
Div. 76 / Central
I. atacă University
Div. 4-a, dar e oprităLibrary
în loc şi Cluj
respinsă; acest lucru impunea în mod imperios intrarea în
chiar -
acţiune de front a Div. 51 Hv., iar Div. 187 I., înaintând

prin Grid, atacă dreapta Div. 4-a care era pe D. Bătăturei.
Cu alte cuvinte g-lul v. Staabs, atacă de front cu Div. 51
Hv. şi întoarce ambele flancuri ale apărărei cu Div. 76 R.
şi Div. 187 I. Presiunea Div. 187 I. începe a se simţi la
ora 13.30 când lt-col. Penescu, Comandantul sectorului Vf.
Bătăturei, raportează :
„Căj o Brigadă inimică cu artilerie debuşează din satul Părău".
La ora 14 R. 6 V., aflat la dreapta lt-col. Penescu şi
servanţii dela R. 16 A. au părăsit poziţia, lăsând tunurile
pe poziţie, tocmai în momentul când trebuia să deschidă
focul asupra inimicului, lucru care sili şi pe R. 2 V. să se
retragă.
La ora 15 o panică se produse la dreapta Div. 4-a,
Atelajele R. 16 A. părăsesc tunurile pe poziţie şi fug în
goana mare spre Vlădeni; panica se propagă repede dela
dreapia la stânga Diviziei, precum şi până în spatele Ar
matei. Div. 76 Rez., pune mâna pe 43 tunuri.
Trupele părăsesc poziţiile şi se retrag, parte prin Def.
Persani, parte prin Defileul Şinca Nouă (O. Sinka).
Prin Defileul Persani s'au retras: R. 2 V., R. 6 V., Reg.
Feldioara, părţi din R. 6 I şi R. 21 I., R. 24 I., atelajele
R. 16 A. I/R. 2 Ob., resturile Brg. 2 Căi.
229
Prin defileul Şinca Nouă (O. Sinka), s'au retras: res

turile din R. 6 I. (formate în un btl. de 400 oameni),
resturile a 2 btl. din R. 21 Inf., R. 10 I. I/R. 2 A., 1
btr. 120.
Legătura între aceste două coloane s'a pierdut complect
Atelajele R. 16 R. au ajuns în panică pânăla Codlea,
aci însuşi g-lul Crăinicianu şi Statul său major, de abia
le-au putut ppri. Medicul maior de rezervă Slătineanu cu
carabina în \mână, a reformat coloana şi a pus ordine
acolo, unde icapul era pierdut.
Faţă de această gravă situaţie, Comandamentul Arm,
II-a schimbă cu No. 647 din 22/IX destinaţia detaşamentu
lui maior Butescu şi ordonă:
„Schimb misiunea. înaintaţi pe drumul cel mare Şinca Nouă.
Susţineţi negreşit retragerea Diviziei 4-a".
Brg. 3 Căi. care era în cantonament de alarmă în Palăş
şi cu avantposturi la SV. de Palaş pe D. Cohalmului, pri
meşte la ora 10 focuri de artilerie dinspre Wartbeschreeg,-
Grosul Brigadei se desfăşoară pe D. Cohalmului, având
stânga sprijinită pe D. Teiuşului, unde se găsea 1 btl./R.
BCU
12 Inf. Cluj / Central University Library Cluj
Brigada rezistă pânăla ora 14.30 la atacul a 2 com
panii infanterie şi 2 escadroane cu mitraliere, după care
se retrage pe drumul Kaţa-Homorod Szt. Peter unde ajunge
la ora 18.
R. 7 R. se retrage la ora 17 la Petek, unde se găsea
grosul Div. 2 Cav., căreia i se trimisese în susţinere R.
3 Vân.
C. I Arm. Gl. Morgen ordonă:
„Ca să pună stăpânire pe podurile dela Conana de Sus şi deîg
Heviz".
In acest scop Div. 71 Inf. înaintează la ora 7 dela Jibert
prin Garat spre Cohalm, atacă împreună cu părţi din Div. 1
Cav. posturile înaintate ale Div. 3-a depe dreapta Homo-
rodului Mare şi Oltului şi anume depe D. Teiuşului (666)-
Sand B. (632), Vest şi Sud Cohalm (589); ele au fost
nevoite a se retrage spre poziţia principală, care este ast
fel ocupată:
Brg. 5-a pe înălţimile din stânga Homorodului Mare,
cu dreapta pe înălţimea lui Sand Berg şi stânga în faţa
gărei Homorod-Cohalm;
Brg. 6-a călare pe şoseaua Hoghiz (Heviz)-Măeruş
(Szasz Maggaros), cu dreapta pe 615 V. Hoghiz, stânga
pe cota 493, SV. Hoghiz;
Btl. dela extrema stângă, depe D. Pleaşa Lupşei 873,
230
este întărit cu încă 2 companii; el se menţinea pe poziţie.

La ora 9.30 g-lul Falkenhayn dă C. I. /Arm. Ord.
Oper. No. 286:
„Ştirea înaintărei unei puternice coloane dela Sud spre H o
morod în legătură cu noua ocupare a localităţilor Ţânţari şj
Cohalom, impun nevoia unei siguranţe speciale pe aripa stângă
a Armatei. Corpu!l I Arm. Rez. nu va înainta cu grosul Div. 71
I. ipeste Garat, mai înainte de a fi avut deplină claritate asupra
atitudinei forţelor inimice din zona Homorod-Bene-Draos".
Prudenţa arătată prin acest ordin al g-lului Falkenhayn
era justificată, aceasta lămureşte dece Div! 71 I. s'a oprit
în seara zilei la Cohalom şi nu a împins mai departe pentru
a pune stăpânire pe podurile dela Comana de Sus şi dela
Heviz.
Div. 89 înaintează la ora 7 dela Cobor pe VI. Ticuşani,
trece Oltul la Comana de Sus, rupând legătura între Div.
3-a şi Div. 4-a.
Comand. Corpului III Arm. rom. luase dispoziţiuni ca
Brg. 12 (Div. 6) să intervină la nevoie în flancul stâng
al inimicului, dacă el ar pronunţa atacul asupra Div. 5 Inf.
Comandam. Arm. Il-a, în scop de a preveni un atac şj
al dreptei Div. 3-a, dă ordin Brg. 12-a (Div. 6-a) depe
Weisser B. (V. Draoş) să se adune pe înălţimea Schosself
(E. Kaţa), unde ajunge la 20.15.
Faţă cu cele întâmplate la Div. 4-a, faţă cu interpunerea
Div. 89 R. între Div. 3-a şi Div. 4-a, Comandamentul Arm
Il-a cu No. 464 dă ordin de retragere cu:
„Div. 3-a şi Brg. 12-a spre Feldioara;
Div. 2 Cav. şi Brg. 3 Căi. să se dirijeze cu grosul prin)
Palaş-Kaţa-Hoghiz spre SV., în scop de a cădea in spatele ini
micului către sătul Parau (Pârâu) Est de Sarkanu (Şercaia)".
In după amiaza acestei zile, Brg. 12-a începe retragerea-
prin Homorod Ujfalu-Răcaşul de Sus (Felso Rakos)-Barot-
N. Baczon-Sepsi Szt. Gyorgy către Bodza fordulo. Ea
ajunge în dimineaţa zilei de 23/IX la Felso Rakos.
Div. 3-a nu primeşte ordinul de retragere decât la ora
1.30 noaptea, din care cauză ea rămâne pe poziţie până
noaptea, când trebuia să înceapă retragerea pe două co
loane: cu B r g / 6 Inf. prin Hoghiz-Heviz-Bogat Sattel-Szasz
Magyaros-Feldioara (Foldvar), iar cu Brg. 5 I. prin Al.
Rakos-Feldioara.
Comandamentul Arm. Il-a a raportat M. C. Gl. si
tuaţia zilei,de 22/IX, la care M. C. Gl. ordonă cu No. 1597-
„Rezistaţi, manevrând cu aripa dreaptă.
231
Pe poziţiunile dela Rucăr se trimite o Brigadă mixtă din

Divizia 22, care va sosi la 24/IX.
La Braşov se trimite Divizia 21 complectă şi întărită cu 4
baterii de 120 mm.
Puneţi Divizia Cavalerie la d i s p o z i ţ i a Armatei de Nord....".
La 22/IX Comandamentul de Căpetenie dă ordinul de
operaţie No. 10 în care se prescria: i
„Inimicul fiind fixat în Dobrogea, sunt hotărît a relua planul
iniţial al ofensivei pe frontul de Nord şi Nord Vest.
In acest scop, am dispus a se face o nouă grupare a for
ţelor, formând o massă de manevră în văile superioare ale
Oltului şi Mureşului.
Misiunea Armatelor II-a şi de Nord va fi aceea de a rămâne
într'o defensivă activă până la adunarea massei de manevră,
ţinându-se giatai a respinge atacurile eventuale ale inimicului şj
păstrând poziţiunile ocupate.
»»
» » • * • * < , > , »
Aceste două ordine operative date în ziua de 22/IX de

Comandamentul de Căpetenie (No. 1597 şi No. 10), aveau
două idei contrare: „Rezistaţi, manevrând cu aripa dreaptă"
.şi:BCU Cluj / Central University Library Cluj
„Misiunea Armatei II-a şi Armatei de Nord va fi aceea
de a rămâne într'o defensivă activă pânăla adunarea massei
de manevră..."
Ce putea face Comandam. Armatei II-a faţă de „manevra
cu aripa dreaptă" şi „defensiva activă"? Căci manevra cu
o aripă este una şi defensiva activă este alta.
Dar în afară de ideile preconizate în aceste două ordine
operative, Ordinul No. 10 al Cd. de Cpt. nu a fost urmat
de o executare practică, căci „massa de manevră", despre
care este vorba, nu s'a mai format şi nici ofensiva pe
frontul de Nord şi Nord Vest nu s'a mai luat, din cauza
nesosirei la timp a trupelor de ajutor ruse, ce erau cerute
de noi şi promise de Ruşi.
Se mai observă că Diviziile 21 şi 22, ce iniţial făcuse
parte din Arm. II-a şi care la 3-5/IX îi fusese luate, pentru
a fi trimise pe frontul de Sud, acum la 21 şi 22/IX îi erau
redate, dar cu totul prea târziu.
In ziua de 22/IX, Arm. IX-a continuă urmărirea însă
destul de slab; în cursul serei ea ajunge cu:
Corpul 39 Rez. (Gl. v. Staabs):
Div. 76 R. la Şinca Nouă (Uj. Sinka);
Div. 51 Hv. pe şoseaua Perşani-Vlădeni la Sud de Ina-
men (748);
Div. 187 I. pe Piscul Strâmt (756) şi Vf. Prunilor (824).
232
/Aceste două divizii din urmă sub gl. v. Sunkel.

:
Corpul I Rez. (gl. v. Morgen);
Div. 89 I. la Comana de Jos (Al. Komana);
Div. 71 I. la Cohalom.
Corpul de Cavalerie ajunse la Fişeriu (Sovenyseg).
Generalul Falkenhayn era mulţumit de rezultatul dobândit;
el era prea convins de principiul: urmărirei inimicului fără
răgaz, cu baioneta în spate, pentrucă cu toată oboseala
trupelor sale să nu dea ordinele necesare; de aceea la 22/JX
ora 21.20 dădu Ordin de operaţie No.- 298 pentru ziua
de 23/IX:
,,1) Corpul 39 flrm. Rez. a aruncat puternicul inimic care
ocupase poziţie la Estul liniei Şinca Veche — înălţimile Vest
de Persani, spre liziera de Vest a Geisterului. Corpul I Arm.
Rez. a arunicat cu Div. 89 I. slabele forţe inimice, ajungând >la
Comana de Jos. Div. 71 I. a aruncat inimicul depe înălţimiiţe
dela Vest de Cohalom şi ocupă acum înălţimile dela Est. Corpul
Cav. Schmettow a ajuns pe aripa stângă a Armatei, ocupând
cu grosul Sovengseg (Fişeriu). Pe linia ferată. Palas-Erked era
cavalerie inimică.
2) Armata 'continuă ofensiva.

3) Pentru Corpul 39 Arm. Rez. rămâne în vigoare însărcH
narea dată pentru 22/IX.
4) Q< I Arm. Rez. aruncă complect inimicul din Cohalom,
şi urmăreşte cu grosul Div. 71 I. spre Bogat Sattel. Se vor
trimite unităţi slabe spre Comana de Sus, Lupsa, o unitate
măi puternică se va trimite spre JViateiaşu. Div. 89 I. se va
aduna mai întâi la Heviz-Ugra.
5) Corpul Cav. Schmettow atacă cavaleria inimică dela Bene
si apoi acopere dela Palas-Bene flancul stâng al Armatei. Cer
cetare spre Zsombor (Jimbor)-Draos-Petec".
Armatei I-a A-U, îi dădu ordinul No. 301:
„Să (urmărească inimicul, care se retrage din faţa sa, cu
forţe cât de slabe va putea. Armata I-a va căuta, ca în timpul
înaintărei, să formeze pe aripa ei dreaptă o grupă de atac, pentru
a întoarce apărarea, pe care ar încerca-o inimicul, aruncându-1
dela d i r e c ţ i a l u i naturală de retragere".
Brg. 8 Mun. A-U formată din btl. 111/35, IV/24, 1/15.
IV/58, btl. 5 Vân. bos. herzeg (total 3713 arme) 1 dvz.
(2 btr.) artil. munte, este adusă depe frontul italian, ea
începe a debarca la Sibiu cu începere dela 20/IX, in ziua
de 22/IX ajunge la Cornăţel (Hortobagyfalva)-Caşolţ (Her-
many). G-lul Falkenhayn o repartizează Corpului 39 Arm
Rez. cu ordin:
„Să înainteze cât mai repede spre Est, la Copăceni (Kopacselj.
(V. de Şarcaiţa)".
233 _ _
Luptele dela Ţânţari.*
23 Septembrie.
flrm. II-a Rom. continuă retragerea, iar flrm. IX urmă
reşte pe tot frontul.
După retragerea din ziua de 22/IX a Div. 4-a pe cele
2 şosele, g-lul Crăinicianu a format repede la gura Def.
Vlădeni o ariergardă compusă din: I/R. 2 V., 1 btL/R.
24 I., Brg. 2 Căi, 2 btr. obuziere sub col. Paianu; în acelaş
timp a reuşit a limita panica Div. 4-a, a opri trupele şi
reconstitui unităţile în zona Ţânţari-Uifalău nou-Codlea.
S'au putut aduna; 1 btl./R. 2 V., 1 btl./R. 6 V., 1 btl./R.
6 I., 1 btl./R. Feld., 2 btl./R. 24 I., resturi din R. 21 I.,
2 btr./R. 2 A., 2 btr. obuziere, total 4000 oameni, obosiţi
fiziceşte şi istoviţi moraliceşte.
Noaptea de 22-23/IX şi dimineaţa de 23/IX trec în
linişte, căci inimicul obosit şi el nu urmăreşte; dacă el
ar fi putut exercita o presiune cât de mică, totul era pierdut.
Generalul Crăinicianu dispune ca g-lul Costescu Cd. Div.
4-a să acopere comunicaţiile spre Braşov. In acest scop
BCUCostescu,
g-lul Cluj / Central University
formează două Library Cluj
detaşamente:
Detaşam, col. Negulescu: 1 btl./R. 24 I., 1 btl./R. Feld.,
1 btl./R. 6 I., 1 btl./R. 6 V., 2 btr./R. 2 Art., 2 btr.
obuziere, cu ordin să ocupe o poziţie pe linia Ţânţari-Scho-
ner Berg; i
Detaşam, col. Berindei: resturile R. 21 L, cu ordin să ia
poziţie la stânga detaşamentului col. Negulescu, acoperind
comunicaţia Vlădeni-Codlea. La acest detaşament să vie
1
şi ariergarda col. Paianu.
La ora 16, ariergarda e atacată în poziţia de la Vlădeni
şi silită să se retragă. Ea însă nu s'a retras în întregime
spre stânga poziţiei, cum avea ordin, ci direct la Ţânţari,
o parte s'a retras şi către detaşamentul col. Berindei.
La Div. 3-a Brg. 6-a Inf., care era la stânga, începuse
retragerea în cursul nopţei de 22/IX, prin Hoghiz-Bogat
Sattel-Măeruş-Feldioara, ajunge în această din urmă loca
litate în cursul zilei de 23/IX la ora 14, după ce lăsase o
ariegardă de 6 cp. R. 22 I. la eşirea defileului dela V.
de Măeruş, în scop de a susţine retragerea Brg. 5-a, după
care trebuia să se ducă la Herman.
Brg. 5-a, aflată la dreapta Div. 3-a ce trebuia să se
retragă prin Răcaşul de Jos-Feldioara, nu primeşte ordinul
de retragere, decât la 23/IX ora 8.30 şi se găsea în luptă
încă dela ora 6.30. La primirea ordinului, rupe lupta şi
234
începe retragerea. Ea ajunge noaptea la 12.30 la Bod (Bot-

falu).
După scurgerea Brg. 5-a Inf., către Bod (Botfalu) reia
şi Brg. 6 Inf. marşul spre Sud către Herman. .
Brg. 12 Inf. (Div. 6-a) cu artileria ce-i fusese dată (după,
ce începuse retragerea dela Homorod Uifalău în după a-
miaza zilei de 22/IX), ajunge în dimineaţa zilei de 23/IX
la Râcaşul de Sus (Felso Rakos), de aci ea continuă re
tragerea prin Bara Olt (Barot)-Bâţanii Mari (Nagg Baczon),
ajungând a doua zi dimineaţa (24/IX) la Sepsi Sângeorgiu
(Sepsi Szt. Gtjorguo).
Brg. 3 Căi. acoperind retragerea Diiv. 3-a urmează dreapta
Oltului, ea merge prin H; Okland-H. Uifalu-Barot-Kopecs-
Liget-Hidig spre Feldioara, unde ajunge la ora 24.
Div. 2 Cav., care era trecută la Arm. de Nord, se re
trage în cursul zilei de 23/IX prin Homorod Okland-Lo-
vete-Senteguhaza.
Arm. IX-a germană urmăreşte.
.Corp. 39 Re?, străbate pe un front larg M-ţii Geister, fără
nici o piedică; dar la debuşarea din defileu se isbeşte
de rezistenţe pe care nu le bănuia.
BCU
Cd. Div.Cluj76 /Rez.
Central University
făcându-1 Library
atent asupra: ; Cluj
G-lul Staabs Cd. C. 39 Rez. s'a dus de dimineaţă la
„Importantei da a tăia retragerea inimicului prin păsurile delş

Sudul Braşovului".
Div. 76 Rez. înaintează pânăla Poiana Mărului (Almaş
Mezo), având o flancgardă pe stânga la Holbavul.,.
Div. 51 Hv. şi Div. 187 I., ambele sub comanda g-lului
Sunkel, reiau înaintarea spre SE., isbindu-se de poziţia
luată de Div. 4-a la gura def. Vlădeni.
Artileria grupului Sunkel, execută un bombardament de
artilerie, care ţine dela orele 17—19 în care timp satul
Vlădeni este incendiat.
La ora 19 Div. 187 I. atacă tot frontul, dar mai cu seamă
aripa stângăl a poziţiei. Col. Paianu execută un contra atac
asupra dreptei inimicului cu trupele ce avusese sub comandă
şi cu ale col. Berindei, respingând Div. 187 în dezordine
în defileu.
Mai spre Nord, un detaşament de flanc;trimis de Div.
187 I. dela Vf. Prunilor prin Muţea Curtului, trec munţii cu
mare greutate, ocupând fără lupte Crizbav (Krebsbach), care
era părăsită de unităţile române.
După retragerea în defileu a grosului Div. 187, lupta în
cetează şi contrar ordinelor date de C. II Arm. rom. ca
235
trupele să rămână pe poziţie până în zorii zilei, ele sunt re

trase dela ora 21 astfel:.
Grupul col. Negulescu pe direcţia Uifalău Nbu-Halchiu-
Stupin (Mehkertek)-Braşov spre gura def. Dărste;
Grupul col. Paianu pe şoseaua Codlea-Ghimbavul-Bra-
şov, tot spre gura def. Dărste.
Mersul în retragere s'a făcut toată noaptea de 23 24 IX :
greu de tot, din cauza oboselei oamenilor. . .

Trupele cari s'au retras prin def. Şinca Veche, sub col.
Foişoreanu (Cd. Brg. 11-a Inf.), se reconstituesc la 23/IX
dim. in zona Tohanu Vechi-Tohanu Nou-Zărneşti, sub pro
tecţia unui • batalion şi 2 secţii mitraliere, lăsate în arier
gardă la Nord de Poiana Mărului, col. Foişoreanu ocupă
o poziţie pe D. Pleşiţei (1089)-762-887.
Div. 76 R. nu a urmărit în această parte, ea s'a oprit
cu .grosul la Poiana Mărului (Almas Mezo) şi cu o flanc
garda la Holbavul.
Corpul I Rez. atacă cu Div. 71 I. în zorii zilei Brg. 5-a
din Div. 3-a, care se găsea izolată la Homorod, dar e
ţinut în loc până la ora 8, când Brigada primind ordin
de retragere rupe lupta şi se retrage repede, ajungând în
timpul nopţei la Bodul, fără a fi urmărită de Div. 71
BCU
I., careCluj / Central
era complect University
obosită; Library şiCluj
ea ocupă Homorodul numai
un mic detaşament îl împinge până la Mateiaş (Matefalva).
Div. 89 I. după t e a fost îndreptată dela Comana de
Sus (Al. Komana) spre Hoghiţz, în scopul de a cădea în
spatele apărărei dela Homorod, care era în aer, căci brigada
română se retrăsese deja spre Bod. Div. 89 I. nu a mai
urmat conform ordinului ce-1 avea Div, 71 I., căci această
divizie din cauza oboselei, nici nu a mai putut înainta
prin Bogat Sattel; ea a fost înlocuită pe această direcţie
de către g-lul v. Morgen cu Div. 89 I., care ajunge cu
avantgarda noaptea târziu la Bogat Sattel.
Corpul de Cavalerie al g-lului v. Schmettow caută în
zadar Div. 2 fCav. română (ea se retrăsese repede prin
Lovete la Szentegyhaza); el se opreşte la Bene (Mehburg).
Luptele din c â m p i a B r a ş o v u l u i .
Iii după amiaza zilei de 23/IX M. C. Gl. rom. ordonă te
lefonic Armatei II-a ca:
,,Să se oprească şi să reziste pe linia Sepsi Szt. G y o r g y o -
Sepsi Sângeorgiu-Barabas (cota 663)-G. Burg-cota 704 (Est Sân
Petru)-Braşov-Râşnov-Bran. Şi numai in caz extrem, rezistenţa
se va face pe linia: Maksa-Liszno-Nyen-Bodola-Târlungeni-
Dârste-Râşnov-Bran".
_ 236 __
Acest ordin sosit târziu la Comandam. Armatei, generalul

-Crăinicianu dădu mai întâi un ordin scurt de câmp, prin
care indica apărarea, linia de rezistenţă şi ocuparea e i
Apoi dădu ordinul de operaţie No. 11 din 24/IX, ambele
însă ajunse la trupe între orele 15—17, deci târziu,
căci ele se găseau deja pe pozitiunile care domină şesul
Bârsei.
Ordinul de Operaţie No. 11 era astfel:
„Armata I l - a primeşte întăriri numeroase şi organizează apă
rarea hotărâtă a frontului Bran (Tohanu)-Râşnov-Braşov înăl
ţimea 704 Nord Est Sân Petru-Barabas 663-Sepsi Szt. Gyorgy.
1) Brigada 8-a intărită cu Reg. 10 Inf., bat. 2 din Reg. 2
Vânători şi Artilerie, va rezista pe poziţia dealului Muscelului,
pe care se va tine cu orice pre{.
Brigada mixtă din Divizia 22-a înaintează în marş forjat
dela Rucăr la Bran şi o va susţine.
2) Din coloana, care s'a retras prin Vlădeni, 4-5 batalioane
întărite cu artileria Diviziei 21, va acoperi Braşovul.
3) Divizia 21 ocupă frontul între Divizia 4-a şi Divizia 3-a»
concurând şi la apărarea Braşovului.
Al doilea regiment de infanterie al acestei divizii va debarca

la Predeal şi va rămâne la Temeşul de Sus la dispoziţia Ar
matei; acest regiment va face recunoaşteri până la calea ferată
Râşnov-Tohanul şi va face legătura cu Brigada 8-a ia Dealul
Muscelului şi Bran (Torzburg).
Sectorul grupelor dela punctele 1, 2 şi 3 va fi sub ordinele
generalului Cotescu, care va întrebuinţa Brigada 2 Cavalerie pen
tru recunoaşteri şi legătura cu Divizia 3-a.
Grupelor dela punctul 1 şi 2 li se va da câte un escadron
de cavalerie.
4) Div. 3-a va ocupa linia de Vest a înălţimilor 704 Nord
Vest Sânt Petru-Barabas cota 663.
5) Brigada 12-a va ocupa Sepsi Szt. Gyorgy.
Sectoarele punctelor 4 şi 5 vor fi sub ordinele generalului Tă>-
năsescu.
6) Legătura între acest sector şi flancul stâng al Armatei
de Nord se va face de către Brg. 3 Căi.
7) Corpurile de Armată vor face cât mai repede posibil l e g ă
turi telefonice în număr cât mai mare (duble) între grupări
(laterale) şi înapoi;
8) 'Pozitiunile indicate se vor întări puternic şi menţine cu
toată hotărîrea.
Numai în' caz de o absolută nevoe şi după ordin expres,
rezistenta se va retrage pe linia Bran-Râşnov-Timeş-Tatrang-
..Nyen-Lisznyo Maksa".
237
In seara şi noaptea d e 2 5 IX Arm. IX-a era astfel dispusă:

Corpul 39 Rez.:
Div. 76 R. la Poiana Mărului (Almas Mezo) cu o flanc
garda la Holbavul;
Grupul gl. Sunkel cu:
Div. 51 Hv. la Vlădeni.
Div. 187 I. la N. de Vlădeni cu uu detaşament de flanc
Ia Crizbav.'
Corpul I Rez.:
Div. 89 I. Est de Hoghiz (Heviz) şi cu o avantgardă
la Bogat Sattel.
Div. 71 I. la Homorod cu un detaşament la Mateiaş
(Matefalva), în Valea Oltului.
Corpul de Cavalerie la Bene (Mehburg).
G-lul Falkenhayn, care lucrase cu începere dela 6, IX
cu mare pricepere, iniţiativă şi iuţeală, primea în ziua de
23/IX ordinul secret No. 347 dela împăratul Wilfielm ca:
„Trupele aliate să urmărească fără repaos pe inimicul ce se
retrage, aşa fel ca Românii să părăsească Ardealul numai după
ce vor fi complect bătuţi".
Din acest ordin trebue reţinută ideea ce se impunea lui
BCU Clujcăci
/ Central University Library Clujfă
Falkenhayn, de a „grăbi mişcarea". Nedreptatea acestui or
din era mare, ce putea face un general mai mult decât
cuse g-lul Falkenhayn? Şi ce putea cere un general mai mult,
decât ceruse acest general dela trupele sale? Ce succes mai
mare putea dobândi un general? El bătuse două armat?
inimice într'un timp foarte scurt.
G-lul Falkenhayn în urma ştirilor primite, îşi formă

convingerea că Românii nu se vor mai opri în faţa Arm.
IX-a dincoace de Carpaţi, că ajutoarele trimise Arm. II-a la
Braşov aveau de scop de a-i înlesni retragerea din munţi.
Falkenhayn intenţiona ca să pue stăpânire pe eşirile din
munţi dela S. de Braşov şi ca împreună cu Diviziile ce
înaintează concentric în câmpia Bârsei, să sdrobească pe
inimic. In această idee g-lul Falkenhayn dă Ord. No. 316
din 23/IX pentru ziua de 24/IX:
„1. Inimicul bătut este în plină retragere. Astăzi vor ajunge
C. 39 Arm. Rez. la eşirile Sud din Geisterwald la şi la Sud
de Ţânţari, C. 1 Arm. Rez. cu Div. 89 I. la Bogat Sattel şi cu
părţi din Div. 71 I. în zona dela Agoştin, Corpul. Cav. Schmettow
stă cu părţi din el pe linia şi dincolo de linia Bene-Homorod,
având în faţă slabe forţe de cavalerie inimică.
238
2. flrm. I-a trece la ofensivă, cu aripa dreaptă (C. VI flrm.)

v 1
la Szekely Udvarhely. ţ
3. flrm. IX continuă urmărirea.
4. C. 39 flrm. ;Rez. pune stăpânire pe Braşov, for{e sufi
ciente vor închide şoseaua spre Câmpulung, o unitate bine aleasă
va ajunge în regiunea Timiş şi va pune stăpânire pe şoseaua
şi calea ferată ce duce spre Sinaia. ,
5. Corpul I flrm. Rez. va ajunge de dimineaţă cu câte o
Divizie la Feldioara şi Kopecz (Kepet).
6. Corpul Cav. Schmettow lasă escadroanele de descoperire
spre Homorod Ujfalu-Homorod Szt Pal şi Petek ca s ă urmă
rească mai departe pe inimic, iar cu grosul forţelor va căuta
ca să ajungă în zona dela Barot. însărcinarea sa rămâne asigu
rarea dinspre Nord al flancului stâng al flrm. IX, cercetând
drumul dela N. Baczon-Mitacs-Csikverebes (Verebeş)".
Aşa dar pentru ziua ide 24/IX, se proectează o re
zistenţă serioasă din partea Arm. Il-a, şi un atac repede
al Arm. IX-a, în scop de a pune stăpânire pe Câmpia "Bârsei
şi pe Braşov.
Deci, de fapt Arm. Il-a trebuia să fie ţinută de front
de un inimic superior în număr, iar pe stânga ei să fie
BCUcontra
ClujArm.
/ Central University
la Sibiu se Library Cluj
manevrată cu Brg. 8 Mun., tăindu-i 'retragerea. Manevra
făcută I-a Rom. repetă şi contra
Arm. Il-a Rom. Manevra însă nu reuşeşte de data aceasta.
In dimineaţa zilei de 24/IX Arm. Il-a era în situaţia ur
mătoare :
Grupul dela aripa stângă (din Div. 4-a) compus din Brg.
S-a cu: 1 btl./R. 6 I., 1 btl./R. 21 I., R. 10 I., btl. II/R.
2 V., R. 2 A., 1 btr. grea 120, pe D. Muscelului.
Brg. 9. Mix. din Div. 22-a înaintează dela Rucăr la Bran,
în ajutorul acestui grup.
Brg. Feldioara (din Div. 4-a) formată din R. 6 V. btl.
I/R. 2 V., 3 btl. diferite, R. 24 I. (din Div.' 6-a), 1 dvz.
obuziere 105, în retragere spre Braşov.
Div. 3-a în retragere spre sectorul Târlungeni-Cernatul.
Div. 21-a debarcă la Predeal, Azuga şi Dârstele.
Brg. 12-a din Div. 6-a în marş dela Sepsi Sângeorgiu
la Nyen prin Bikfalva.
Pe când Arm. Il-a era în această situaţie şi se retrăgea,
ordinul de operaţie No. 11 al Arm. Il-a căuta Diviziile,
care pe măsură ce-1 primeau, luau dispoziţiunile de exe
cutare ; ceeace a necesitat contra marşuri, căci cea mai mare
parte a trupelor trecuse deja la Sudul liniei pe care trebuia
să se facă apărarea.
239
La 24/IX ora 7.30 g-lul Crăinicianu Comand. Arm. II-a

dă Corpului II şi III Arm. următorul Ordin:
„De îndată ce inimicul se va ivi, spre a ataca frontul Ce
trupele noastre ocupă acum, conform ordinului de operaţie No
el va fi acoperit de o ploaie de foc, atât timp până ce va fi
zdruncinat.
Nici o armă nu va tăcea sau lipsi din front, pentru ca acest
timp să fie cât imai scurt. Atunci trupa de manevră şi chiar
cea de preparaţiune, vor lua ofensiva în flancul şi frontul vrăj
maşului. Precum nu admit apărarea fată de forte inferioare, tot
aşa !nu admit apărare, faţă d e ' forje superioare, fără o contra
ofensivă energică cu focuri şi cu baionetă. ;
Ordon dar: totdeauna contra-ofansiva în apărare şi totdeauna
ofensiva contra unor forţe inferioare, sub cea mai grea răs
pundere a diferiţilor comandanţi.
D e asemeni, nu admit nici o retragere fără aprobarea sau
ordinul Comandantului imediat superior, care rămâne răspunzător.
In fine, diferiţii comandanţi din spatele trupelor, cari nu
ar supraveghea şi n'ar descoperi lipsa chiar a unui om din front,
se fac vinovaţi de o grea abatere dela datorie.
Ei vor lua înapoia frontului cele mai nimerite măsuri de con
trol şi de execuţie şi vor aplica pe loc cele mai severe şi mai
sumare pedepse celor ce vor ieşi din front şi vor rătăci fără
rost înapoi".
Arm. IX-a germană reluă urmărirea foarte de dimineaţă-
In vederea atacului dela Braşov, g-lul Staabs Cd. C.
39 Rez. dă următorul ordin de operaţie:
„1. Div. 51 hv. şi Div. 187 I. vor ataca în direcţia Bra
şov, Div. 187 I. de-a lungul şoselei Foldvar (Feldioara)-Braşov
şi la Est de această şosea. \
2. Div. 51 hv. Ia ora 1 p. m. va porni prin Vidombak
(Ghimbav) sptfa a ocupa înălţimile Ce sa găsesc la Vest de Braşov.
3.' Din cele două batalioane şi trei baterii trimise la Volkany
(Vulcan), un batalion şi o baterie să înainteze mai departe spre
Volkany, ca să menţină legătura cu Div. 76 R. ce atacă spre Bran.
Detaşamentul pentru Volkany rămâne sub ordinele Diviziei,
un batalion şi două baterii vor fi trecute din nou la Divizie.
4., Este de dorit o desfăşurare pronunţată spre dreapta".
Corpul 39 Rez. atacă conform ordinului spre Bran cu
Div. 76 şi spre Braşov cu Div. 51 Hv. si Div. 187 I.
La Bran, detaşamentul col. Foişoreanu luase poziţie pe
D. Muscelului, care era destul de tare de front, putea însă
să fie uşor întoarsă.
Div. 76 Rez., pe când debuşa din pădurea dela Tohanu
Vechiu, este primită cu focuri de artilerie depe D. Muscelului,
240
cota 827. Poziţia era foarte puternică; depe ea se putea

bate foarte bine întreaga vale a P. Bârsei, lucru care făcu
ca avantgarda Div. 76 R. să se retragă repede în pădure.
G-lul Eistermann îşi dădu imediat seamă că atacul de front
a poziţiei depe D. Muscelului este o imposibilitate; de aceea
dispune atacul ambelor aripi ale poziţiei: R. 252 I., aflat la
dreapta, să atace prin Zărneşti şi pela SV. de această lo
calitate, stânga poziţiei depe D. Muscelului, iar flangardei pe
care o avea la Holbavul îi dădu ordin să înainteze prin
Vulcan (Wolkendorf)-Cristian (Kerestenufalva) spre To
hanul Nou îşi să atace dreapta poziţiei depe D. Muscelului.
Faţă de ameninţarea atacului aripelor, col. Foişoreanu şi-a
prelungit frontul, din care cauză până în seara zilei de
24/IX, Div. 76 Rez. nu reuşi a ocupa poziţia, iar Brg. 8
Mun. destinată a opera împreună cu Div. 76 R. era încă mult
înapoi, ea era la Viştea de Jos şi de Sus-Arpaşul de Jos.
Artileria Div. 76 R. a tras pe întunerec, iar infanteria a mai
încercat în cursul nopţei să înainteze; contra atacul unită
ţilor române o opriră. Către ora 23 focurile încetară de
amândouă părţile. Energia colonelului Foişoreanu şi re
zistenţa pusă de trupele române ce ocupau poziţia depe
D. Muscelului, a fost mare, pentrucă, dacă aci s'ar fi
cedat terenul, Div. 76 Rez. s'ar fi putut îndrepta prin Valea
Vidombacelor, după cum ordonase g-lul v. Staabs, spre
Pasul Predeal, tăind apărarea ce se făcea la Sud de Braşov.
Dorinţa g-lului Falkenhatm cât şi dorinţa g-lului Staabs
de a tăia la Predeal trupele române, nu s'a realizat, cu tot
ajutorul pe care i l'a dat din rezerva Div. 51 Hv.
Pentru a evita acest lucru, Comandamentul Arm. Il-a
dă cu No. 495 ordin generalului Razu:
,,Ca să împingă pe VI. Bârsei, la cota 764, batalionul din
R. 2 V."
Brg. 9 Mix. din Div. 22-a plecă la 24/IX dela Giuvala
către Zărneşti în 2 coloane. Către seară Brg. 9 Mix. era în
următoarea situaţie:
R. 32 I. şi R. 11 A. pe poziţia dela Predeal;
1 btl./R. 7 I. pe liziera de Nord a satului Bran;
1 btl./R. 7 I. pe stânga poziţiei către Măgura;
1 btl.'R. 7 I. supraveghează comunicaţiunile dintre Ar-
geşel şi Dâmboviţa, pe unde s'ar mai fi putut întoarce po
zitiunile dela Predeal.
Deci Brg. 9 Mix. era pe o poziţie înapoia detaşamentului
col. Foişoreanu, care ocupa D. Muscelului.
Div. 51 Hv. şi Div. 187 I., ambele sub comanda g-lului
v. Sunkel, reiau înaintarea spre SE. După ocuparea sa-
241
«
tului Codlea, g-lul v. Staabs conducea întreaga acţiune,

din turnul bisericei, de unde putea vedea toată câmpia Bra
şovului, spre dreapta pânăla Piatra Craiului-Pasul Brân,
apoi vârful Caraimanul, la Sudul oraşului înălţimea Schuler-
gebirg (1802), în jurul căruia se dădeau lupte.
Div. 51 Hv. ocupă Codlea, după ce respinge ariergarda
Div. 4-a, care în acest timp continua retragerea spre Braşov
Dela Codlea Div. 51 Hv. trimite o flancgarda compusă din
1 ptl. şi 1 btr. spre Vulcan, ca împreună cu detaşamentul
trimis de Div. 76 R. să împingă unităţile române spre munţi.
Flancgarda trimisă de Div. 51 Hv., ajungând la Vulcan,
constată că nu mai. era nevoe a mai ajuta detaşamentul
trimis de Div. 76 R.; el se îndreaptă spre Cristian, pe care-l
ocupă spre seară. Grosul Div. 51 Hv. se îndreaptă spre
Ghimbav, dar rămăsese ca de obiceiu în urma Div. 187 Inf.
Div. 187 I. înainta prin Ţânţari (Szunyogszek), cu in-
tenţiunea ca să se îndrepte prin Uifalău Nou spre St.
Petru, ca de aci să trimită o flancgarda spre N. E., iar cu
grosul să execute o mişcare înconjurătoare pela Est de
Braşov, căzând pe şoseaua Braşov-Predeal. Cum g-lul
Sunkel observă că inimicul din faţa sa se retrăsese şi că limbi
de foc se ridicau din direcţia staţiunei de cale ferată a
BCU Clujtrase
Braşovului, / Central
concluziaUniversity
că retragereaLibrary
trupelor Cluj
române
la Sud de Braşov este deja fapt îndeplinit, ca probă este că
ele au dat foc depozitelor ce le aveau în gară, propune g-lului
v. Staabs Comand. Corp. 39 Rez. a nu mai face înconjurul
prin Sân- Petru; acesta aprobă ca Div. 187 I. să înainteze
dela Halchiu (Hoitoveng) prin Stupini direct spre Braşov,
trimiţând spre Sân. Petru şi înălţimile dela Nord Est numai
0 flancgarda, alcătuită din III/R. 187 I., II/R. 39 Art.,
I R . 14 Art. pe jos (3 mortiere şi 2 tunuri de 10 cm.) şi
1 ploton dragoni, sub maiorul Weitershausen.
Pela ora 15i/ > când R. 189 I. din avantgarda Div. .187
2
I. sub col. Giindell, mergea dela Halchiu şi trecea Pâr.

Bârsei, îndreptându-se spre Braşov, este întâmpinată de
2 batalioane şi artilerie din ariergarda.Div. 4-a. care o ţine
în loc; numai după intervenirea grosului Div. 187 I., arier
garda Rom. se retrage spre Braşov, iar Div. 187 I. reîncepe
înaintarea către oraş. Se dădu ordin Div. 51 Hv. să treacă
Pâr. Vidombacu şi să ocupe înălţimea 548 aflată imediat
la V. de oraş.
Mai înainte însă, pela ora 13, grosul Div. 4-a (detaşa
mentul dela Vlădeni) trecea prin Braşov, îndreptându-se
spre Predeal sub protecţia R. 24 I. care luase poziţie la
staţia Bertalan (N. Braşov) interceptând comunicaţiile ce
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Voi. II. 16
242
vin dinspre Stupini (Mehkertek)-Ghimbavul-Cristianul.

Scurgerea Diviziei spre Predeal se făcea cu greutate, din
cauză că şoseaua era plină de trăsuri şi trupe.
Când capul coloanei trecuse de Timişul de Jos, col.
Berindei primeşte la ora 15 ordinul operativ No. 11, transmis
de Div. 4-a cu ordinul No. 15, pentru reocuparea întâi a
Braşovului, în scop de a asigura concentrarea Div. 21, care
începuse să sosească şi pentru reocuparea liniei Sân Petru-
Stupini-Ghimbavul-Grafen B.
Coloana este întoarsă înapoi spre Braşov, a cărui apărare
este încredinţată g-lului Boureanu, care fusese pus de g-lul
Costescu Comandantul Diviziei, la curent cu situaţia ge
nerală în dreapta şi stânga, care la ora 17.50 era următoarea:
La dreapta erau Brg. 12 I. şi Div. 3-a; ele se găseau
în marş spre NV. pentru a reocupa linia de apărare Sepsi
Szt. Guorgy-Barabas-Herman-Sân Petru, prevăzută în ordi
nul de Operaţii No. 11 al Armatei;
La stânga, detaşamentul col. Foişoreanu pe D. Muscelului,
n aşteptarea Brg. 9 Mix. din Div. 22-a, care se găsea în
marş dela Bran spre Zerneşti;
înapoi la Predeal debarca Div. 2 1 ; ea trebuia să supra
BCU
vegheze Cluj
şi văile/ celor
Central University Library Cluj
două Vidombace.
Braşovul a fost reocupat de col. Berindei, după care
sosind g-lul Boureanu, hotărăşte reocuparea liniei de apărare
astfel: .
1 btl./R. 6 V. la Sân Petru.
R. 24 I. la Stupini.
3 comp./R. 6 I. la Ghimbavui.
1 comp./R. 6 I. la Grafen B. (648).
In rezervă la cazarma Honvezilor din Braşov: R. 2 V.,.
R. 21 I., R. Feldioara.
Brg. 2 Căi. la Dârste.
La ora 18 , unităţile destinate a ocupa linia de apărare,
t
deabia părăsiră Braşovul şi sunt întâmpinate de focuri de

armă, mitraliere şi artilerie, dinspre Ghimbavui şi Stupini,
cari erau ocupate de inimic şi anume Ghimbavui de unităţi
din Div. 51 Hv., iar Stupini de R. 189 I. (Div. 187).
Acest din urmă regiment înaintează spre oraş; el nu poate
trece Pâr. Vidombac decât Ia ora 19 şi anume cu 5 companii,
apropiindu-se cu mari pierderi pânăla 1000 m. de liziera N.
V. a oraşului. R. 24 I. luptă bine şi nu cedează terenul mai
cu seamă în lungul căei ferate, iar dinspre cazarma de
Honvezi, rezerva detaşamentului g-1. Boureanu contra-atacg
cu putere, aruncând înapoi R. 189. Numai către ora 20.30,.
R. 189 I. poate să mai câştige puţin teren în faţa R. 24 I.
243
In versiunea germana, se susţine că dreapta R. 189 I

ar fi intrat în Braşov, unde ar fi fost lupte de stradă toată
noaptea; dar acest lucru nu este exact.
Până în noaptea de 24/IX din Div. 21 sosise:
II/R. 61 I. la Braşov la dispoziţia g-lului Boureanu;
i y btl./R. 61 I. pe VI. Vidombace spre Râşnov;
2
R. 46 I., R. 45 I. la Predeal;
I/R. 10 A. la Braşov la dispoziţia Div. 4-a;
II/R. 10 A., 2 b/R. 15 A. la Predeal.
Div. 21-a trebuia să intre între Div. 4-a şi Div. 3-a;
în acest scop se pune în marş dela Predeal spre Braşov
la ora 21.
înapoia dreptei Div. 187 I. respectiv a R. 189 I. înainta
Div. 51 Hv. care a mers foarte încet, căci deşi era mai a-
proape de oraş, deşi avea în faţă numai un batalion din
R. 6 I., deşi avea ordin să ocupe numai decât înălţimea
548, rămăsese ca de obiceiu în urmă; de aceia i s'a dat
ordin ca să nu mai înainteze în cursul nopţei, pentru a nu
face încurcături cu Div. 187 Inf.
Părţi din Div. 51 Hv. erau la Cristianul; pe malul drept al
Pâr. Vidombacu "(Weiden).
La stânga Div. 187 I. este detaşamentul maiorului Wei-
tershausen, trimis de această Divizie, ca să ocupe înăl
ţimea Sân Petru.
Aci se întâmplase că Div. 3-a română, care se retrăsese
şi ocupase sectorul Târlungeni-Cernatul, primeşte al ora
15.30 ordinul de operaţie No. 11, ca să ocupe linia Sân
Petru-cota 704, până în malul Oltului.
La ora 16, Divizia se pune în marş pe două coloane:
coloana din dreapta formată din BrgJ 6 I. şi 4 btr./R. 6 A.,
să ocupe Herman, iar coloana din stânga, formată din
Brg. 5 I., 3 btr. obuziere şi 2 btr. de câmp să ocupe Sân
Petru. Atât Hermanul cât şi Sân Petru erau însă ocupate de
detaşamentul maiorului Weitershausen.
Brg. 6-a atacă noaptea Hermanul şi-1 ocupă; inimicul a
fost aruncat spre înălţimea Varhegy;
Brg. 5-a atacă noaptea Sân Petru, dar nu-1 poate lua
decât în zorii zilei, inimicul se retrage tot spre Varhegy.
Detaşamentul maiorului Weitershausen odată respins, se
pune în defensivă înapoia Pâr. Vidombac. Cum coman
dantului acestui detaşament, îi era frică şi de un atac al
trupelor române ce s'ar fi retras dinspre' Feldioara, din
faţa C. I Rez. al g-lului Morgen (frică nejustificată căci
trupele române erau de mult spre Sud) ceru ajutor; i s'a
trimis un batalion.
244
In cazul unui atac dinspre Feldioara, restul Div. 187 I.,

aflat la Halchiu' (Holtoveny), putea interveni. Dar pentru
a avea siguranţa absolută şi dinspre Nord, Comand. Arm.
IX-a dădu ordin g-lului Morgen, să trimită un detaşament
din Div. 89 I. ca să ocupe Arapatac chiar în cursul nopţei.
Din cauza oboselei Div. 89 I., acest detaşament nu s'a
putut forma şi deci nici nu a plecat la Arapatac, unde de
altfel nici nu era nevoie.
La C. I Rez. (g-lul) Div. 89 I. ocupase Feldioara seara
târziu numai cu capul avantgardei, pe când grosul Di
viziei rămăsese mult înapoi înşirat în lungul drumului.
Div. 71 I. era la Chepet (Kopecz).
Acest corp de armată era complect epuizat şi. în nepu
tinţă a mai continua în cursul nopţei de 24—25/IX marşul.
îndreptarea Div. 71 I. la Chepet, a fost o greşală. A-
ceastă Div. nu trebuia trimisă dala Heviz prin Agostin (A-
gostonfalva) la Chepet (Kopecs), ca apoi de aci să fie ul
terior îndreptată spre Hidig-Feldioara, ci ea trebuia să fie
îndreptată dela Hoghiz în urma Div. 89 I. tot prin Bogat
Sattel direct spre Feldioara. In aseţnenea caz, drumul era
mult mai scurt şi posibilitatea Div. 71 I. de a apărea pe
câmpul de bătae dela Braşov era mult mai sigură.
BCUFaptulCluj / Central
că g-lul University
Falkenhayn Library
a îndreptat Div. 71Cluj
I. pe
un drum mai lung, nu se poate datora decât credinţei pe care
o avea că Arm. II-a rom. nu mai are puterea de a face
o rezistenţă mai mare la Braşov şi cu atât mai mult că nu
va fi în stare să contra-atace. G-lul Falkenhagn presupunea
că angajând la Braşov Corpul 39 Rez. şi Div. 89 I. va în
frânge rezistenţa Arm. II-a rom.
Şi în acest caz ar fi fost mult mai practic ca Div. 89
I. să fie împinsă încă din ziua de 23/IX mai spre Bogat
Sattel, iar Div. 71 I. să o .urmeze cât mai aproape. Dacă se
au în vedere marşurile mici executate în zilele de 22 şi
23/IX, câte 16 şi 10 km., iar în ziua da 24/IX marşul dela
Heviz la Feldioara de 35 km. oboseşte mult Divizia, fără
să fi putut executa ordinul de a trimite detaşamentul la A-
rapatac şi fără posibilitate de a intra in acţiune.
Se constată din Ordinul g-lului Falkenhayn, că din 5
Div. Inf. (76, 51, 187, 89 şi 71) nu iau parte la luptele
dela Braşov decât trei Divizii, deci principiul concentrărei
forţelor pentru acţiunea decisivă, a fost călcat. Dacă Divi
ziile 89 şi 71 ar fi apărut pe câmpul de bătae dela Braşov
în dimineaţa zilei de 24/IX soarta Arm. II-a rom. era alta.
Cu toate acestea, situaţia Corpului 39 Rez. nu era rea,
un atac român îndreptat în flancul său stâng nu prezenta un
245
mare pericol, căci a doua zi putea interveni C. I Rez. în

spatele Românilor.
Corpul de Cavalerie nu a putut folosi şoseaua spre Barot,
după cum avea ordin, din cauză că pe ea mergea Div. 71
I.; atunci acest corp se îndreaptă dela Palas spre NE., a-
jungând în seara de 24/IX cu Div. 3 Cav. la Homorod
St. Pal, având un slab contact cu Div. 2 Cav. rom. care
se retrăsese repede.
Brg. 12 I. (Div. 6-a), care se retrăgea, dela Sepsi Gyorgyo
spre Nyen, primeşte la Bikfalva ordin de a se "întoarce la
Kilyen.
Brigada se întoarce, ajungând la ora 22 la Uzon unde şi
rămâne.
Brg. 3 \Căl., s'a pus în marş la ora 5 spre Bod (Botfalu)
unde a ajuns la ora 7, de aci acopere retragerea Brg. 5 I.
ora 9.30 spre Hermanul-Satul Lung, unde intră în canto
nament la ora 16, fără să fi luat parte la acţiune. Efec
tivele Brg. erau foarte reduse, în total 5 esc. i
Aşa cum se dispusese ocuparea poziţiei prin Ordinul de
Operaţii No. 11, rezultă că între poziţia depe D. Musce
lului, ocupată de Detaşam, col. Foişoreanu şi poziţia ocu
BCU
pată Cluj
la V. / Central
şi N. de Braşov University
de Div. 4-a, eraLibrary
o zonă Cluj
prin care inimicul, folosind comunicaţiile din văile celor
liberă
două Vidombace, ar fi putut întoarce întreaga apărare a

Braşovului şi a Predealului.
Pentru a evita acest lucru, g-lul Crăinicianu, Comand,
Arm. Il-a dispune următoarele:
a) Trimite:
6 cp./R. ţ46 I. pe Valea Vidombacu Mic;
1 cp. (însăşi garda Cartierului Arm. II) din R. 21 I,
pe Valea Vidombacu Mare;
b) Div. 22-a să trimită:
1 btl/R. 6 I. pe VI. Vidombacu Mic;
1 btl/R. 21 I. pe VI. Vidombacu Mare;
c) Corpul II Arm. să trimită din trupele disponibile
dela Braşov şi depe D. Muscelului: 1 btl. şi 1 btr. la
Râşnov, unde debuşează cele două Vidombace.
Se întâmplă însă că nici Div. 22-a şi nici Corp. IJ
Arm. nu pot executa cele ordonate mai sus, aşa că cele
două Vidombace rămân în sarcina celor 7 companii din
R. 46 I. şi R. 21 I.
La 24/IX M. C. Gl. dispune cu No. 1644:
„Se pune la dispoziţia Armatei II şi cealaltă Brigadă a Div.
22-a, cât şi Div. 10-a".
246
Deci /Arm. Il-a va fi compusă în viitor din:

Brg. 2 şi 3 Căi.;
Div. 3, 4, 6, 10, 21 şi 22.
In vederea acţiunei din ziua de 25/IX, g-lul Falkenhayn
d ă în seara zilei de 24/IX Ord. Oper. No. 327:
„1, C. 39 flrm. Rez. a aruncat ariergardele inimice de pe
litierele de Est a Geisterwaldului şi seara era în luptă la Tohanul
Vechiu şi la Braşov. Corp. I flrm. Rez. a ajuns la Feldioara
şi la Kopecz, Corpul Cav. Schmettow a ajuns la St. Pal, având
cavalerie inimică în fata sa.
2. Se va continua urmărirea inimicului.
3. însărcinarea C. 39 fl. Rez. va fi aceiaşi ca acea ordonată
pentru astăzi. i
4. C. I flrm. Rez. fine de la ora 7 dimineaţa Diviziile sale
gata de marş.
5. C. Cav. Schmettow ajunge cu Div. 3 Cav. în zona Baczon,
cercetare spre calea ferată Tusnad-Poklondfalva, şi sa duce cu
Div. 1 Cav. prin Lovete spre şoseaua Szekelg-Udvarhely-Csik
Sereda. însărcinarea rămâne de a asigura flancul stâng al flrm.
BCU/Arm. Cluj
Il-a /rom.,
Central University
în ideea Library Cluj în
IX| şi a face legătura cu Arm. I-a".
continuă directivă dată
ajun de apărare activă şi contra ofensivă.
Deci pentru ziua de 25/IX, ambele armate continuă ideea
directivă din ziua de 24/IX: Arm. IX-a atacă de front în
direcţia Braşov şi întoarcere pela Bran şi Văile Vidombace.
Cum g-lul Falkenhayn capătă convingerea că nu va mai
putea prinde /Arm. Il-a rom. dincoace de Carpaţi, a dat
ordin g-lului Schmettow ca:
„Să trimită Div. 3 Cav. germ. spre Est către Barot, iar Div.
1 Cav. s ă fie îndreptată repede spre Lovete, către şoseaua
Odorheiu Săsesc-Sereda Ciucului, unde Românii par a voi să
facă o rezistentă mai lungă".
/Arm. Il-a rom. continuă în ziua de 24/IX ideea din
24/IX şi anume rezistenţa la N. de Braşov pe linia ordo
nată prin Ordinul de Operaţii No. 11, cu adăogire că:
„Dacă inimicul nu va ataca pe VI. Oltului, să se formeze
un grup de manevră din Brg. Mixtă a Div. 6-a, Div. 3-a şi
.Brgt. 3 Căi., care să atace flancul stâng al inimicului.
Dacă inimicul ar fi atacat pe VI. Oltului, Div. 3 - a şi Div. 21-a
1
vor manevra de "flanc. *
In cazul însă când rezistenta va fi imposibilă, atunci Brg,
3-a Căi. şi Brg. din Div. 6-a vor ocupa intrarea Pasului Buziău,
247
Divizia 3-a pe aceea dela Târlungeni-Bratocea, iar Div. 4-a şi

Div. 2 1 - a o poziţie la gura Def. Timiş".
La 25/IX ora 2 Gomandam. Arm. II-a dădu Ordinul
Operativ No. 12:
„Dacă inimicul continuă să desvolte atacul său asupra c e n
trului frontului nostru (Braşov-Sân Petru), fără a ataca d i n
spre VI. Oltului, atunci Brg. 12, Div. 3 şi Brg. 3 Căi., formând
trupa de manevră şi pivotând pe Divizia dela stânga (Div. 2 1 ) ,
vor lua la timp contra-ofensiva asupra flancului stâng ai v r ă j
maşului.
In caz însă, că inimicul va ataca şi dinspre VI. Oltului, atunci
Brg. 12 şi un regiment din Brg. 3 Căi. vor menţine forţele
mimice în VI. Oltului, iar Div. 3-a şi 21-a vor executa manevra'
de flanc, mai puţin înaintată, astfel ca să fie* acoperite în
flancul lor drept de Brg. 12 şi de regimentul cavalerie din Brg.
3 Căi.
Când în caz extrem, rezistenţa după un timp îndelungat devine
imposibilă, atunci Div. 4 şi 21 vor ocupa poziţia dela gura
defileului Timiş; Div. 3 - a acea dela Tatrang-Bratocea, iar Brg,
12 şi Brjg, 3 Căi. acea a Pasului Bran. •

In tgura acestor defileuri, rezistenţa va fi extremă şi nu s e
va executa nici o retragere, decât după propunerea comandanţilor
respectivi şi aprobarea Rrmatei".
Acest ordin s'a primit la Corp II Arm. în cursul nopţei
de 25/IX, iar la Corp. III Arm. la 25/IX ora 6.30.
La 25/IX ora 8 Comand. Arm. II-a dă Corpurilor II
şi III Arm. următorul ordin:
„Urmare Ordinului de operaţie No. 12.
Adesea perderea unei mari bătălii aduce perderea ţării sau
a unui mare scop.
Bătălia de astăzi dela Braşov este o mare bătălie.
In numele conducătorilor ţării ordin:
1. A s e reciti şi pătrunde ordinele No. 11 şi 12 şi 24 Sept. 1916.
x
2. Pentru bătălia de astăzi se adaogă, că, precum forţele

inimicului sunt (aproape sigur) cel mult egale, iar nu superioare
forţelor noastre, nu numai contra ofensiva trupelor de manevră
ale armatei şi ale fiecărei Divizii în parte se impune, dar chiar
centra ofensiva armatei întregi cu trupele de preparaţiune şj
cu cele de manevră.
D e aceea ordon, ca după o potrivită preparaţiune prin foc ale
acestor feluri de trupe, să se ia îndată contra ofensiva cea mai
furioasă pe tot frontul, afară de aripi, (Detaşamentele din s t â n g ?
dela Tohani şi Brigada 12 inf. şi la nevoe chiar o parte din
Divizia I l I - a ) a căror contra ofensivă va fi mult mai redusă.
248
spre a menţine cu orice preţ inimicul dela Tohani, Râşnov şj

cel ce ar veni pe Valea Oltului.
Contra ofensiva se va produce, pe cât s e poate, simultan,
când inimicul ar ajunge la fiecare Divizie, la o distantă de câteva
sute de metri, prin focuri şi apoi asaltul la baionetă.
Baioneta ne va da victoria.
Urmărirea se va continua atâta timp cât aripele vor menţine
sau respinge pe inimicul din faţă".
In zorii acestei zile Arm. II-a era în următoarea situaţie:
Detaşamentul col. Foişoreanu ocupa încă solid D. Mus
celului ;
Brg. 9 Mix. din Div. 22-a ocupa îndărătul detaşamentului
col. Foişoreanu sectorul Bran-Predeal-Măgura;
G-lul Razu Comand. Div. 22 trimite resturile din R.
6 I. şi R. 21 I. sub lt.-col Socolescu din Bran spre a
ocupa cu:
R. 6 I. gura văei Vidombacu pentru a înlocui trupa
R. 46 I.; -
R. 21 I. la gura Văei N. Vidombacu, pentru a se întruni
cu celelalte elemente ale Regim, (de care se despărţise
la 21/IX).
Detaşam, lt.-col. Socolescu pleacă din Bran, iar în noaptea
BCU
de Cluj se
25—26/IX / Central
opreşte în University
Păd. V. Valea Library
Faulbruch.Cluj
Restul Div, 4-a ocupă cu 2 regimente partea de N. şi
NV . a Braşovului şi cu 2 batalioane partea NE.
;
Div. 21-a prelungea dreapta Div. 4-a cu 2 batalioane,

către Sân Petru, unde făcea legătura cu Div. 3-a;
Div. 3-a ocupa Sân Petru şi Hermanul;
Brg. 12,(Div. 6-a) la Uzon;
Brg. 3 Căi. la Satul Lung.
In zorii aceleiaşi zile Arm. IX-a era în următoarea se-
tuaţie:
Corpul 39 Rez. avea:
Div. 76 R. îh faţa poziţiei dela Mt. Muscelului, cu o uni
tate se întorcea dreapta pela Zărneşti şi o alta la stânga, care
dela Holbavu-Vulcanu ajunsese la Râşnov;
Div. 51 Hv. avea părţi din ea la Cristianul pe dreapta
Păr. Vidombac, iar majoritatea ei era la Ghimbav desfă
şurat pe stânga Pâr. Vidombac;
Div. 187 I. avea: 1 regiment pe liziera de V. şi NV.
a Braşovului, majoritatea Diviziei desfăşurată la N .de Bra
şov, iar detaşamentul maiorului Weitershausen la SV. de
Halchiu; j . , i .' ^ ,
Corpul I rezervă avea:
Div. 89 I. la Feldioara şi la Nord de ea;
249
Div. 71 I. la Chepet (Kopecz);

Corpul de Cavalerie Ia Homorod-tlifalău şi la Homorod
St. Pal, cercetând terenul până în Valea Oltului.
Cartierul Arm. I X - a s e muta dela Sibiu la Făgăraş,
pentru a fi mai aproape de comandamentele în subordine,
care au nevoie d e coordonarea acţiunei lor. G-lul Falken
hayn a stat toată ziua pe câmpul d e bătae trecând dela
o divizie la alta, coordonând acţiunile lor.
La noi, parte din Comandamentele d e Armată s'au ţinut
mai totdeauna prea mult înapoi, şi în loc ca în cursul
campaniei să se îndrepte această greşeală, ea s'a accentuat
într'o măsură care întrece orice limite.
Plecând dela această situaţie iniţială, ziua d§ 25/IX,
începea cu perspective destul d e grele pentru Arm. II-a
Română.
Div. 76 R. începe atacul de dimineaţă, asupra D. Mus
celului, dar nu poate lua această poziţie, lucru ce sili pe
Comand. Diviziei să aducă artileria de calibru mare, cu
care bătu foarte puternic poziţia, în aşteptarea întoarcerei
pe care o făcea deiaşamentul de flanc trimis pe la V. de
Zărneşti, cât şi a întoarcerei detaşamentului ce înainta dela
BCU
Atât Cluj / Central University
Holbav prin Cristian şi Râşnov.
detaşamentul de flanc, Library
cât şi frontul Div.Cluj
76 R,
au fost de mai multe ori contra-atacate de trupele române,
totuşi detaşamentul col. Foişoreanu este în urmă nevoit
a se retrage mai întâi spre poziţia Bran-Predeal-Măgura,
ocupată de Brg. 9 Mix. din Div. 22-a, iar Div. 76 R.
ocupă D.Muncelului, întinzându-se cu stânga până la şo
seaua Râşnov-Bran, apoi până în seară, Divizia înaintează
pânăla Bran, călare pe şosea, având dreapta la Măgura,
centru la Bran şi stânga retrasă cam înapoi prin Sohodol
până în Pâr. Vidombacul Mare, iar Div. 22-a se retrage
pe poziţia pregătită dela Giuvala, pe care o ocupă tot
în seara de 25/IX.
G-lul Elsfermann Cd. Div. 76 Rez. trimite un detaşament
format din 2 btl./R. 245 I. şi 1 baterie, pe Pâr. VidombacuJ
Mic, în scop ca să taie şoseaua Braşov-Sinaia la Timişul de
Sus.
Această dispoziţiune justifică destul de bine măsura
de prevedere pe care o luase g-lul Crăinicianu Comand.
Arm. II-a pe văile Vidombace, fără aceasta judicioasă mă
sură trupele de la Braşov ar fi fost tăiate.
Brg. 8 Mun. A-U ajunge la 25/IX seara la Berivoiu Mic
şi Mare-Vaida Recea-Teleki Recea-Netoţi.
In vederea atacului asupra Braşovului, Comand. C. 39
250
Rez. dâ in noaptea de ,24—25, IX Ordin de operaţie pentru

ziua de 25/IX:
„1. Dacă Div. 187 I. nu va reuşi să ocupe Braşovul în noap
tea de 24-25/IX, atunci va executa în ziua de 25/IX ora 7 dini.
atacul cu aripa dreaptă asupra Braşovului dealungul drumului
Mehkertek (Stupini)-Braşov.
2. 'Div. 51 Hv. va ataca deasemeni Braşovul, aripa sa stângă
va ataca spre gara Bertalan, astfel ca dimineaţa la ora 7 să se
găsească la distanta de asalt.
Artileria va fi aşezată astfel ca să poată da ajutor nu numai
atacului infanteriei, ci să poată reduce la tăcere şi artileria
inimică care s'ar prezenta eventual la Vest şi Sud Vest de Braşov.
3. Div. 187 I. după reuşita asaltului ei, va ataca spre intra
rea în Pasul ce începe la Dârste. Div. 51 hv. va ocupa Bra
ş o v u l şi se va îngriji de siguranţa lui. ,
Comandamentul Corpului rămâne la Codllea".
Div. 4-a rom. era astfel dispusă:
R. 2 V. şi R. 6 V. pe, liziera de N. E. a Braşovului, între
calea ferată Braşov-Herman şi şoseaua spre Sân Petru.
Reg. Feldioara şi R. 24 I. călare pe comunicaţiile ce duc
dela Braşov spre Stupini-Ghimbavul-Cristianul.
BCU Cluj6 /I.Central
1 btl./R. ,si 1 btl./R.University Library Cluj
21 I. în rezervă.
Div. 187 I. începuse de dimineaţă pregătirea de artilerie
asupra poziţiei ocupate de Div. 4-a, iar către ora 8 începuse
atacul infanteriei, împreună cu al Div. 51 Hv. care-i venise
în ajutor.
Div. 187 1. cearcă să atace -dreapta Div. 4-a dar e
respinsă gratie focului obuzierelor .
Pe când Div. 21 înainta în dimineaţa de 25/IX, ca să
ocupe sectorul ordonat la E. de Braşov, g-lul Lambru este
rugat grabnic la ora 8 ca să ajute Div. 4-a, cu un re
giment la aripa stângă a apărărei Braşovului.
G-lul Lambru trimite R. 45 I. pe înălţimea Hohe Warte
548 (V. Braşov).
In acelaş timp se mai cere direct R. 46 I. un ajutor de 1
btl. la aripa dreaptă a Div. 4-a; I se trimite I/R. 46
I. Restul de 2 btl./R. 46 I. şi 2 btr./R. 15 flrt. au rămas
în rezervă Div. 4-a şi 21-a.
Btl. I R . 46 I. înaintează şi respinge unităţile Div. 187
I. spre Stupini (Mehkertek), la ora 10 el ajunge dincolo
de calea ferată Braşov-Feldioara.
Pe la ora 11, Div. 187 contra atacă; trupele, bătute
foarte puternic de artilerie, încep să se retragă spre Dâr-
. stele, sub protecţia R. 46 I.
G-lul Lambru ia dispoziţia, ca să facă o rezistenţă la
251
Dârste cu R>. 46 I. şi btl. IV/R. A., care sosise chiar

atunci dela Predeal, cum şi cu bateriile din Reg. 15 Art.
Sub protecţia acestor trupe s'a putut retrage Div. 4-a spre
Predeal-Buşteni.
In acest timp, R. 189 I., a fost scos de Comand. Div.
187 I. dela NV. Braşovului şi trimis la stânga Div. 187
I., ameninţată serios de Div. 3-a.
In locul R. 189 I.;,, a fost vârâtă Div. 5 1 Hv. care atacă,
dar nu pioate ocupa Hohe Warte (548).
Parte din Div. 51 Hv., care lupta la Cristian, nu mai
poate înainta; ea este nevoită a se pune în defensivă pe
înălţimile dela Estul acestei localităţi.
La ora 14, Div. 187 I. atacă pe tot frontul, dar mai cu
seamă asupra stângei Div. 4-a dinspre cota 600.
Brg. 12 Mix. se pune în dimineaţa zilei de 25/IX în marş,,
dela Uzon spre Hermanul, pentru a se duce la dreapta
Div. 3-a.
Această Brg. Mix. era compusă din: Brg. 12 Inf. cu R.
11 şi R. 12 L ; 1 dvz./R. 3 Ob.; 1 btr. 120 m/m.; Cp. 3
BCUCp.
ciclişti; Cluj1 şi/ Central
3 pionieri;University
Esc. Ştafete Library Cluj
a Div. 6-a.
La ora 14 capul Brg. 12 Mix. ajunge la N. E. de Her
manul, când gl. Arghirescu Comand. Div. 6-a primi ce
rerea de ajutor a Div. 3-a, care era ameninţată de a fi
întoarsă pe stânga, din cauză că R. 45 I. se retrăsese şi
spaţiul dintre Braşov şi Sân Petru rămăsese gol.
Faţă de situaţia existentă, Comand, Corp. III Arm. dis
pune ca Div. 3-a să atace cu Brg. 5-a spre Braşov, iar cu
Brg. 6-a să cadă în spatele inimicului (Div. 187 I.), care
respinsese Div. 21. Iar Brg. 12 Mix. să-şi continue în
sărcinarea dată prin Ordinul Operaţii No. 12, de a ataca spre
Bodul, după care se va rabate către dreapta Div. 3-a.
Ordinul acesta nu a fost însă executat. i
R. 11 I. şi artileria continuă spre Bodul şi intră în
acţiune la dreapta Brg. 5 Inf. Divizionul de obuziere se
aşează în poziţie la NV. de Hermanul între şoseaua Bodul-
Hermanul şi cotul Oltului, sprijinind acţiunea Div. 3-a.
R. 12 I. schimbă însă de direcţie pela Sudul Hermanului,
înaintând între calea ferată Prejmer-Braşov şi şoseaua Sân
Petru-Braşov, la stânga Brg. 5-a. Două din bateriile. Di
vizionului de obuziere susţin înaintarea, care se face încet
din cauza focurilor artileriei inimice.
Batalioanele din R. 2 V. şi R. 6 V. se menţin cu greu
tate pe poziţie. Reg. Feldioara şi R. 24 I. sunt respinse şi
aproape să fie aruncate spre Dârstele; pentru a salva si-
252
tuaţia, R. 61 I. contra-atacă în sectorul R. 24 I. şi res

pinge pe inimic. ,
La aripa dreaptă a Div. 4-a, situaţia nu era mai bună,
căci prin retragerea prea grăbită a R. 45 I., artileria,
fiind siiită şă se retragă repede, lasă în mâinile inimicului
8 piese şl 12 chesoane. Div. 187 I., care urmărea spre
Sud, este contra-atacată de R. 12 I. (din Div. 6-a), dinspre
Sân Petru în flanc şi spate, care dă înapoi. Acest re
giment salvează cele 8 piese şi 12 chesoane.
La ora 17, Div. 187 I. în urma unei pregătiri de arti
lerie d 2 toate calibrele, pronunţă un al treilea atac asupra
Braşovului, ocupând partea de Vest a oraşului; unităţile ro
mâne nu se mai pot menţine; ele încep la ora 19 retragerea
sub protecţia unei ariergarde compusă din: 1 btl./R. 46 I., R.
6 V., 2 btr., 2 esc, iar restudie Div. 4-a se retrag spre
Pred sal, primite fiind în retragere de Div. 21, care luase
poziţie la gura Def. Dârste.
Div. 3-a era astfel în dimineaţa de 25/IX:
Brg. 6 (R, 22 I., R. 30 I.) ocupă Hermanul;
Brg. 5 (R. 4 I., R. 28 I.) ocupă Sân Petru.
Trupele inimice şi anume detaşamentul maiorului Wei
BCU Clujrespins
tershausen / Central University
spre Varhegy 704. Library Cluj
Div. 3-a atacă de dimineaţă cu Brg. 5-a pantele vestice
ale înălţimei Varhegy, ia- cu Brg. 6-a atacă spre Bodul,
strecurându-se printre Hermanul şi pădurile dela Vest.
Brg. 6-a bătută puternic de artileria inimică, înaintează, cu
greu. La ora 12 ea avea: R. 22 I. călare pe şoseaua Herr
rnanul-Bodul, pe Breitersberg (569) cu două companii tre
cute pa dreapta Oltului; R, 30 I. la marginea de Nord a pă-
durei Varhegy.
Artileria Div. 3-a bate puternic şoseaua dinspre Fel
dioara, împiedicând aducerea muniţiunilor pentru artileria
germană, a cărei chesoane şi antetrenuri au fost trimise
reped' spre Vest, având prea mult de suferit din cauza fo
curilor artileriei române.
Tot la ora 12, Brg. 5 I., ce era pe linia cota 587-Sân
Petru pusese stăpânire pe pantele vestice ale înălţimei Var
hegy, siiind pe inimic să retreacă Pâr. Vidombac.
La acea oră, Div. 4-a respectiv R. 45 I. începuse să se
retragă. Comand. Div. 3-a în scop de a veni în ajutorul
Div. 4-a, ordonă Brg. 5-a, să facă o conversiune la stânga
şi să atace în direcţiunea Braşov trupele Div. 187 I., .iar
Brg. 6-a îi o.donă să proteajă mişcarea Brg. 5-a.
In acelaş timp şi Brg. 12 Inf. este solicitată să coopereze
la această acţiune, ceeace şi face trimiţând R. 12 I.
253
Mişcarea Brg. 5-a se face cu greutate; trupele erau extrem

de obosite şi puternic bombardate de artileria inimică, astfel
că la ora 17, deşi luase front spre Sud Vest, era tot în
apropiere da Sân Petru, de aceea şi efectul acestei acţiuni
bine concepute este în practică nul.
Numai R. 12 I. contra atacă serios flancul şi spatele Div.
187 I., care dă înapoi. Acest regiment a salvat cele 8 piese
şi 12 chesoane, părăsite de artileria ce sprijinea atacul
R. 45 I.
Acest lucru făcu pa Comand. Div. 187 I. să vâre spre
Sân Petru tot restul infanteriei şi artileriei, pa care-1 maj
avea la dispoziţie. Mai mult încă, el scoate R. 189 I. dela
NV. Braşovului, vârându-1 tot spre flancul său stâng cel mai
ameninţat, iar R, 189 I. a fost înlocuit cu Div. 51 Hv.
In acest timp, detaşamentul maiorului Weitershausen a
fost întărit cu un batalion şi cu II/R. 39 A., întregul de
taşament a fost pus sub comanda g-lului Krahmer cu ordin
să ocupe înălţimea Sân Petru; încearcă, dar nu reuşeşte,
din contra e respins peste P. Vidombac.
Situaţia Div. 187 I. era grea, dar nu disperată, căci
C; I Rez. a g-lului v. Morgen înainta cu Div. 89 I. da
laBCU Clujprin
Feldioara / Central University
Bod şi Div. Library Cluj
71 spre Arapatak.
In adavăr, după amiază, trupe cin Div. 89 I. apar pe
dreapta Oltului, respingând cele 2 companii din R. 22 I.
care retrec Oltul pe stânga, târând în retragerea lor şi R.
11 L, care intrase în acţiune la dreapta Brg. 6 Inf.
Aeeastă retragere a fost repede oprilă;R. 6 A., ce sprijinea
dreapta, a avut de suferit primind focuri de armă şi mi
tralieră; 6 piese de câmp şi o baterie de 87 m/m, sunt
părăsite pe câmp.
Acum generalul Sunkel era liniştit; stânga sa, era asi
gurată da orice eventualilate, el avea Div. 89 I. pe linia
V. Botfaiu şi cu Div. 71 I. înapoi între Hidveg şi Bolon.
R e t r a g e r e a Armatei II-a r o m î n e p e linia

d e frontieră.
In cursul nopţii de 25/26/IX trupele române încep re

tragerea şi anume:
R. 11 I. la ora 2 3 ;
Rţ. 12 I. la ora 2 luând şi cele 8 piese şi 12 cliesoane
pe care le salvase, iar Div. 3-a începe retragerea după ora 2.
Direcţia de retragere:
254
Brg. 12 spre Nyen;

Div. 3-a spre Târlungeni-Tatrang.
Corpul de Cav. al generalului v. Schmettow ajunge îrt
seara zilei de 25/IX cu Div. 1 Cav. la Szentegyhaza Olahfalu,
iar cu Div. 3 Cav. la Bâţanii Mari (Nagi Baczon).
In noaptea de 25-26 IX, A r m . II-a română se retrage în
întregime spre frontieră. înfrângerea ei ar fi fost şi mai
mare, dacă Corpul I rez. german ar fi intervenit în după'
amiaza zilei de 25/IX; în acest caz, Arm. II-a nu s'ar mai
fi putut opri pe linia de frontieră, peste care ar fi trecut
şi Arm. IX-a germană, odată cu Arm. rom.
La 25/IX, Comandamentele Superioare ale Armatelor
germ. şi A-U s'au pus de acord asupra viitoarelor opera
ţiuni. Ele căpătase impresiunea că Arm. II-a rom. ar fi
în curs de retragere din Câmpia Bârsei în direcţia Buzău,,
pe când Arm. de Nord rom. s'ar retrage cu grosul spre
Piatra-Neamţ, amândouă oprindu-se pe linia de frontieră.
Ele mai admiteau posibilitatea întărirei Arm. de Nord r o m i .
cu trupe ruseşti, iar Arm. II-a cu trupe rom. şi chiar
ruseşti. Comandamentele aveau nevoe să cunoască în mod
clar împărţirea forţelor române după eşirea din câmpia B r a
şovului.
Comandam. Super. al Arm. germ. dădu g-lului Fal
kenhayn Ord. No. 380 din 25, IX, iar Comandam. Arm. A-U îl.
dădu Ord. No. 31.804 tot din 25/IX cu următorul cuprins:
„Să urmărească cu flrm. I X - a şi flrm. I-a foarte de aproape
pe inimicul ce se retrage, să cucerească mai întâi trecătorilef
munţilor. :
Liniile de despărţire: Valea Uzului pentru flrm. I - a ;
flrm. Î X - a cu cavaleria şi infanteria dela aripa stângă va
ajunge repede la T.ârgu Ocna, stricând căile ferate şi liniile t e l e
grafice ce duc în Moldova spre Nord şi spre Sud.
După (cucerirea liniei muntoase dela frontiera Moldovei, este-
probabil că flrm. IX-a va fi împinsă peste linia Orşova-Braşov*,
invadând cu grosul în direcţia Bucureşti supraveghind spre Buzău".
Aceste dispoziţiuni ale Comandam. Super. al Arm. germ.,,
erau luate în credinţă, că forţa de rezistenţă a armatei rom,
este sleită şi că Arm. I-a A-U şi Arm. IX-a ar fi capabile să
îndeplinească însărcinările ce li s'au dat. După cum se va.
vedea, Comandam, Super. al Arm. germ., a apreciat greşit
forţele armatelor ce erau faţă în faţă.
G-lul Falkenhayn a fost înştiinţat:
,,Că i se trimite Brg. 8, 3 şi 5 Cav. germ., cum şi Div. 12
Bv., urmată de Div. 11 Bv., Brg. 10 Mun. ajunsă la Sibiu vw
fi folosită la întărirea Corpului fllpin".
255
G-lul Falkenhayn în dorinţa de a străbate munţii odată
cu trupele române urmărindu-le spre Bucureşti, dă la 25/IX
o r a 21 Ord. Oper. No. 349 cu următorul cuprins:
„1. C. 39 Arm. Rez. a aruncat cu aripa sa pe inimic până
la Bran, cu centrul a pătruns în Braşov. Contra aripei stângi
aflătoare la Nord de Braşov, pe linia ferată spre Feldioara a dat
inimicul mai multe contra atacuri, care au fost respinse. Div,
£9 I. dela Botfalu (Bod) a intrat în luptă. Corpul Cav. Schmettow
urmărind pe inimic în direcţia N E . a ajuns cu Div. 1 Cav. la
-Szentegyhaza-Olahfalu, iar cu Div. 3 Cav. la N . Baczon.
Div. 12 bv. ca vine la Armată a.vînceput debarcarea Ia Kohalom.
2. Atacul se va continua astfel:
C. 39 Arm. Rez. ca şi până acum.
'Ci 1 Arm. Rez. da dim. cu aripa dreaptă peste St. Peter,
iar cu aripa stângă întărită va înconjora aripa da Nord a inimi -
•cului. Şoseaua Arapatak-Sepsi St. Giorgio va fi închisă pentru
.siguranţa flancului stâng.
3. Corpul Cav. Schjmettow ajunge cu Div. 3 Cav. în zona AVi-
koujfalu-Sepsibiicksad, iar ou Div. 1 Cav. Csik Sereda".
Cu toată apropierea generalului Falkenhagn de trupele
BCU Cluj
Armatei sale, /ordinul
Centralde University
urmărire sosi Library
târziu la Cluj
damente; totuşi având în vedere situaţia reală, comandanţii
coman
d e corp şi divizii luase din proprie iniţiativă măsurile de

urmărire. .
In armata noastră o asemenea iniţiativă ar fi fost pe
depsită cu luarea comenzii acelor" generali în subordine, sub
motiv că subalternul „nu ştie unde să se oprească cu ini
ţiativa". Asemeni cazuri bizare s'au întâmplat la noi.
Arm. Il-a română continuă în cursul zilei de 26/IX, re
tragerea sub protecţia Diviziilor noui sosite pe frontieră,
lastfel: . s v
Div. 22-a se găseşte în poziţia dela Giuvala cu un de
taşament la N. de Fundata, pentru a intercepta drumul ce
vine dela Branul unguresc prin Moeciul la Vama Strunga.
Div. 21 ajunge în după amiaza zilei cu grosul la Timişul
d e Sus şi cu artileria la Predeal; R. 61 I. calare pe comu
n i s t u l e depe VI. Vidombacelor.
Detaşamentul lt.-col. Socolescu (R. 6 I. şi R. 21 I.)
se retrage cu mare greutate, hărţuit necontenit de inimic,
din Păd. dela V. de Valea Faulbruch, pela E. de Mt.
Velican-Vl. Mălăeştilor, la Pichetul de Grăniceri român Că-
1
păţâna Porcului.
Brg. 2 Căi. se adună Ia Predeal.
256
Div. 10-a debarcă la Sinaia-Buşteni. R. 10 V. debarcat

cel dintâi e îndreptat conform ordinului operaţii No. 13
spre a lua poziţie călare pe drumurile din valea celor două
Vidombace. i
Div. 3-a \se găseşte în dimineaţa zilei de 26/IX dispusă cu
Brg. 6-a la Târlungeni şi Brg. 5-a la Satul Lung. Pela ora
13 Divizia se retrage pe poziţia dela Pala.
t
Div. 6-a c u : Brg. 12-a Mixtă soseşte la 7.30 la Nyen.

Pentru apărarea defileurilor, g-lul Arghirescu, dispune;
R. 3 V. şi 1 btr. 53 la Nagy Patak barează comunicaţia
Borosnyo-Intorsătura Buzăului (Bodza Fordulo);
Rv 11 I. şi 1 btr. obuziere la Nyen, barează intrarea în
defileul Buzeului ;
R. 12 I., 2 btr. obuziere ajung în după amiază la
întorsătura Buzăului (Bodza Fordulo), organizează o po
ziţie pe D. Seciului.
Brg. 3 Căi. -cu 2 esc. la Nagy Patac respectiv Nyen
şi restul în defileul Buzăului la ora 18 în Sitza Bodza,
Generalul Averescu este numit Comandantul Armatei Il-a
iar g-lul Crăinicianu este numit Inspector general al Arma
telor pe front, ca legătură cu M. C. Gl.
In raportul No. 520 din 26/IX al Armatei Il-a către M. C.
BCU
Gl. se Cluj
spune:/ Central University Library Cluj
„Pierderile în artilerie foarte simţitoare. Afară de R. 16 A.
complect desfiinţat (în urma panicei pe care a avut-o la Per
s a n i ) , Ru 2 Ob. a pierdut un întreg divizion; din R. 10 A. au
mai rămas numai 8 tunuri, iar R. 6 A. a suferit pierderi pe
care încă nu le-am putut preciza; se crede că se ridică la jumătate.
Este imperioasă necesitatea artileriei de munte.
Moralul trupelor este foarte scăzut, ceeace făcea ca panicele
s ă se producă fără motiv şi cu mare uşurinţă".
Generalul Averescu modifică în cursul zilei ideea re
zistenţei la extrem pe pozitiunile dela gura defileurilor şi
dispune retragerea trupelor în interiorul lor, în caz de atac
serios din partea inimicului.
Acest ordin dat telefonic, este confirmat către seară prin
ordinul de Operaţie No. 13:
„Pentru a pune pe inimic în imposibilitate de a copleşi pozi
ţiile noastre cu focul artileriei sale grele, trupele vor fi retrase
în interiorul defileurillor, de îndată ce dispoziţiunile în acest scop
vor fi luate.
IW orice caz, lupta la gura defileurilor nu va fi primită.
Brg. 12 va ocupa malul drept al Buzăului la Est de confluenţa
Brădeţului pe Dealul Seciului, cu stânga până în dealul Csemernek
navaz.
257
Divizia 3 va ocupa poziţie la confluenta Doftanei cu Tatrang,

calare pe comunicaţiile din ambele vii.
Divizia '21 va ocupa poziţiune la Nord de staţiunea /Timeş,
rezemând flancurile sale pe înălţimile Piatra Mare (Est) şi Cris
tianul Mare (Vest).
Divizia 10 va ocupa pozijiune călare pe drumurile din văile
Vidombace, la înălţimea vârfului Piatra Arsă (1274).
Divizia 22 va ocupa poziţiunile pregătite de la Pasul Giuvala.
Brg. 2 Căi. va fi concentrată la Predeal.
Brg. 3 Călăraşi se va retrage spre interiorul văei Buzăului,
înapoia poziţiunei indicată pentru Brigada 12.
Divizia 4-a se va transporta cu calea ferată la Băicoi; tru
pele călări şi trăsurile vor merge 'pe jos".
Divizia 76 Rez. germană reia urmărirea spre Pasul Bran
şi spre Est de acest pas. Detaşamentul (2 b t l şi 1 btr.)
trimis în ziua de 25/IX de această Divizie pe VI. Vidom-
bacul Mic, ajunge în ziua de 26/IX cu un batalion spre Ti-
meşul de Sus; acest batalion este atacat în spate de trupele
române ce se retrag spre Predeal. Batalionul german se
retrage spre restul detaşamentului, care luptă toată ziua
în munţi cu trupele române. Aşa dar în această zi, şoseaua
BCU caCluj
trebuea Div./ 76
Central
Rez. să University Library
trimită forţe mult Clujmai
Braşov-Sinaia nu poate fi tăiată de trupele germane. Aci
mai mari,
cu seamă artilerie. \ ; 1
Brg. 8 Mun. care primise ordin la 22/IX să caute legă
tura cu dreapta Armatei, apoi cu patrulele sale să ajungă
pânăla calea ferată Braşov-Sinaia, pe care s'o distrugă, nu
putu fi de nici un folos la urmărire, căci în ziua de 26/IX
după ce face un marş de 17 km., urcând 900 m. în 8i/ 2
ore cu 1 oră repaos, se găsea deabia la 18 km. Nord Vest

de Piatra Craiului (Konigstein) şi anume pe Vrf. Clăbucet
(1465) şi Vrf. Glimei (1296).
Div. 51 Hv. cu o parte din ea curăţă Braşovul, iar cu
restul înaintează spre Predeal; în seara zilei ajunge cu
avantgarda sa deabia pânăla Timeşul de Jos, oprită fiind tot
timpul de ariergardele române din Divizia 21-a.
Div. 187 I. urmăreşte prin Cernatu spre Pasul Predeluş
(Altschanz); la eşirea de Nord a Pasului, este oprită în
loc până în noapte de ariergarda română.
Div. 89 I. urmăreşte şi ajunge pânăla Târlungeni şi Pur-
căreţi; avantgarda ei la câţiva kilometri mai înainte pe
şoseaua spre Pasul Tatarhavas, iar cu o flancgarda spre
INyen. '
Div. 71 I. ajunge în noaptea de 26/IX între Preşmer
(Prazsmar) şi Nyen (Keresztvar).
Generalul G. A. Dabija, «Armata Română în Răsboiul mondial». Voi. I I . 17
258
La flrm. IX-a germană a fost nevoie (Ord. 470 2 din

26,8) da o schimbare în ordinea de bătae, astfel:
GL v. Morgen primi comanda Corp. I Rez. compus din:
i V 7
? ' fff' » | s p r e Pasul Bran.
Brg. 8 Munte A - U J ^
T T
Gl. v. Staabs comanda Corp. 39 Rez., cu:

Div. 51 Hv. spre Pasul Predeal.
Div. 187 I. spre Pas. Predeluş (Alt Schanz).
GL Luttwwitz cu:
Div. 89 I. spre Pasul Bratocea şi Pas. Buzăului.
Gl. v. Schmettow cu:
Div. 71 Inf. (a Prazmar-Kerestvarj m d f e
•Div. 3 Cav. a Seps.bukszad p a s u f ituz.

0
Div. 1 Cav. la Usiksereda )

La stânga Arm. IX-a germ. era Arm. 1-a A-U, cu faţa
la Est în urmărirea Arm. ide Nord rom., de sub g-lul Prezan.
Comandam. Super. al Arm. germ. face cunoscut Ar
1
matei IX-a că: ;
„Diviziile 11 şl 12 Inf. băv. cum şi Brigadele 3, 5 şi 8 -Cav.
sunt deja fn drum spre Ardeal".
G-lul Falkenhayn trebuia să se decidă, ori să aştepte
sosirea acestor ajutoare, ori să continue operaţiunile d?
urmărire. Aşteptarea >nu avea nici un avantaj, căci dădea Ro
mânilor răgaz de 12—15 zile, ca să-şi refacă unităţile, să
se stabilească în dafensivă pe frontieră, să-şi aducă întăriri
în punctele ,cele mai ameninţate, zădărnicind astfel opera
ţiunile viitoare ale Arm. IX-a germ. Era daci mai avantajos
o urmărire imediată în speranţă, că va putea rupe undeva a-
părarea înainte da sosirea iernei şi va intra în Muntenia.
G-lul Falkenhayn justifică astfel hotărârea luată:
„Am crezut necesar ca să atac deodată pe toata căile ce duc
peste frontieră. Aceasta a adus într'o măsură oarecare o îm-
prăştiere a forţelor, dar în felul acesta aveam perspectiva că
voiu afla partea slabă a inimicului şi acolo voi rupe frontul. Iar
l a caz că aceasta va^Teuşi, problema este rezolvată. Vârând în
luptă, în aceste puncte, întăririle promise da către Marele Cartier
General, trebuia să fia posibilitatea ca ameninţând în flanc ş.<
în spate celelalte poziţii române depe frontieră, să nu le lăsăm
a se menţine. Concentrarea unui grup mai puternic pe o singură
direcţie ar fi făcut imposibilă surpriza. Din cauza terenului </5
a lipsei echipamentului da munte, şi în imediata apropiere a
şoselelor, puteau fi întrebuinţate numai forţe slabe. Dar a aii-
259
menta şi întreţine masse pe un singur drum ar fi fost impo

sibil până nu s'ar fi făcut pregătirile necesare".
Desigur că această hotărâre a g-lului Falkenhayn avea
la bază realităţi; el presupunea că rezistenţa armatei rom.
este foarte mult redusă, de vreme ce la Haţeg, Sibiu, Per
sani şi Braşov fusese bătute Diviziile 11, 23, 13, 3, 4, 6,
21, 22, deci mai mult ca 1/3 din totalul general al Arm., rom.
Dar nici Arm. de Nord rom. nu stătea mult mai bine. Aşa că
g-lul Falkenhayn avea tot dreptul să spere si să încerce
ruperea frontului şi invadarea în Muntenia. Se va vedea
ulterior că aceste speranţe nu s'au realizat»pentru motivele
ce se vor expune în detaliu.
La 26/IX, M. C. Gl. face cunoscut Arm. Il-a că:
,,I se pune la dispoziţie Div. 5-a care va fi transportată la
Buzău Şti Cislău împreună cu alte mici unităţi refăcute, precum
şi artileria grea".
Generalul Averescu, Comandantul Arm. Il-a, cere însă ca.-
„Div. 5-a să fie trimisă\ ia Ploeşti in rezerva generală". >
In scopul refacerii Diviziei 6-a, generalul Averescu dis
pune a se trimite pe VI. Buzăului toate unităţile care-i a-
parţin prin ordinea de bătae şi care în timpul retragerei
•se dusese pe alte căi; astfel: R, 24 I., era în curs de trans
BCU
port delaCluj / Central
Predeal University Library Cluj
la Băicoi-Nehoiaşi;
R. 10 I. trebuea transportat dela Câmpu-Lung la Nehoiaş.
Situaţia Arm. Il-a era după cum s'a văzut, gravă; ge
neralul Averescu o raportează Regelui cu No. 528 astfelr
„Linia ordonată cu No. 13 nu a putut fi ţinută, din cauza
superiorităţii artileriei adverse şi deprimărei morale a trupelor
noastre. Chiar trupele nou sosite sunt impresionate de dezordinea
şi deprimarea ce văd în jurul lor.
Rta dispus a se intra în defileuri, pentru ca inimicul să nu
mai poată uza cu atâta preciziune de artileria sa grea. , <
Linia pe care am dispus a se organiza prima rezistenţă este:
Vama Giuvala, cota 1075 (între cele două Vidombace,' Sud R â ş
nov )-Cristianul Mare-Piatra Mare-Dealul Pala (la confluenţa D o f -
tanei cu Tatrangul)-D. Seciului (SV. întorsătura Buzăului) în VI,
Buzăului.
Totul 'va depinde de atitudinea inimicului. Dacă ne va da
răgaz să ne organizăm poziţiile pe această linie, a restabili or
dinea in haosul care domneşte şi a reîntări moralul trupelor,
atunci rezistenţa va fi posibilă. Dacă, din potrivă, va căuta să
tragă profit din avantajele obţinute, atunci rezistenţa va deveni
problematică şi va trebui să continue retragerea spre poziţiile
1 1
de pe frontieră. ,
260
In acest caz, echilibrul nu cred că va putea fi restabilit,

decât fcu trupe proaspete. Diviziile din Dobrogea au fost şase
zile necontenit în luptă şi este îndoeînic că vor avea vigoarea
necesară pentru o astfel de situafiune. Un rezultat mai sigur
s'ar obţine, dacă ar fi posibil a se trimite Divizia rusă de
vânători. Pralzenţa p e lângă ajutorul material ar avea o
foarte mare influentă pentru restabilirea stărei moraie.
In momentul de fa{ă, sunt înştiinţat, că artileria grea bom
bardează dela Râşnov gara Predeal. R cauzat stricăciuni liniei.
S e mai semnalează deasemenea o coloană inimică cu artilerie şi
mitraliere pe valea Vidombacul Mic, având probabil intentiunea
a se interpune între Diviziile 10-a şi 21-a. S'au luat măsuri pentru
a se opri".
Din acest raport se vede situaţia în care ajunsese
Arm. Il-a.
Dar nu comandamentele acestei Armate era cauza, cj
numai M. C. Gl. Dar indiferent de cine poartă vina, între
barea ce se pune este dece generalul Falkenhayn nu profită
de greaua situaţie a Arm. Il-a şi nu împinge energic?
Pentrucă şi Armata lui era complect epuizată, nu mai
putea, deabia răsufla şi ea. Aci a fost norocul Arm. Il-a ro
mâne, lucru care a dat răgaz generalului Averescu să or
BCU Cluj
ganizeze bine / apărarea.
Central University Library Cluj
III. OPERAŢIUNILE ARMATEI D E N O R D R O M Â N A
ÎN TRANSILVANIA
A . O p e r a ţ i u n i l e d e l a 14 A u g u s t la 30 S e p t e m b r i e 1916
(Crochiu! 13>.
1. înaintarea grupelor de acoperire.
BCU
tuită Cluj / Central University Library Cluj
Armata de Nord sub g-lul div. Prezan C , era alcă
astfel:
Sub Grup. Bistriţa 2 btl.
( 5 btl.
Div. 14-a » » Bistricioaraj 2 btr. câmp
(1 btr. 53 m/m
O l . brg. Vasilescu
Paraschiv 5 btl.
» » Bicaz < 1 btr. câmp.
(1 btr. 53 m/m
Brig. 4»a Mix.
Brig. 4 căi.
Sub Grup. Ghimeş f 9 btl.
Div. 7-a 3 btr. câmp.
g'- brg. 1 btr. 53 m/m
Istrate C. btr. 63 m/m
Corp. IV Arm. Uz 4 btl.
Gl. Div. 10 btl.
Prezan C. Div. 8-a 4 btr. câmp.
gl. brg. Oituz 1 btr. 78 m/m
Patraşcu I, » 1 btr. 53 m/m
1 btr. 63 m/m
Div. 2 Cav.
262
flrm. de Nord rom. avea în total:

btr. uşoare btr. grelo
U n i t at e a btl. mitr. esc.
tun obuz. tun obuz.
D i v . 14-a . . . 18 16 6 2 1
Brg. 4 M i x . . . 7 4 3
D i v . 7=a . . . 21 24 10 4 1
D i v . 8-a . . . 24 24 10 4 1
D i v . 2 Cav. . . 3 24
Brg. 4 Căi. . . 8
Total . . . 70 68 32 10 35
In faţa flrm. de Nord rom. era Div. 61 I. sub g-lul
Grallert. Această Div. era adusă din Volhinia, unde fusese
distrusă, din care cauză a fost întărită cu 4 btl. de etapă
(din care btl. 408 şi 54 erau foarte slabe şi de neîntre-
buinţat în răsboiu).
Div. 61 I. era formată din Brg. 16 Ldst. Munte sup
col. Bernatzky şi Brg. 19 Ldst. Munte sub col. Szabo,.
având: î
12 batalioane infant.
4 batalioane etapă;
1 batalion jandarmi;
3 escadroarh?;
6 baterii;
26 posturi. j
In "total la 14/VIII, divizia avea: 477 ofiţeri, 9124 arme,..
36 guri de foc. După 6/IX Div. 61 I. rămâne cu 11 batl.
(6 btl. sunt trimise la Div. 71 I.), 10 btr. şi 3 esc. '
Brg. 16 Ldst. col. Bernatzkg (cu 6 btl., 1/4 esc, 1 btr.)
era la Hollo (VI. Bistricioarei), acoperind frontul dela Dră-
găioasa—Poiana Mărului (VI. Bicazului) până la Mt. Lung
(1553 m.);
Brg. 19 Ldst. col. Szabo (cu 6 btl., 1/4 esc, 1 btr.),
263
era la Sereda Cicului, acoperind frontul dela Mt. Lung-

VI. Trotuşului-Suiţei-Ciobănaşului-Uzului până în VI. Sta
nicului. , . .
In noaptea da 14 VIII, trupele dc acoperire rom. trec
frontiera cu ordinul Armatei, care spunea:
„Să treacă prin surprindere frontiera la ora 21, să sdrobească
orice rezistenţă şi să ocupe succesiv o seria de poziţiuni dominante
şi eşalonate, care să asigura şi să înlesnească executarea o p e
raţiunilor ulterioare în bune condiţiuni pe terenul vrăjmaş".
Acest ordin era vag de tot, pentrucă şi pregătirea pe
care o făcuse Armata şi respectiv Corpul IV Armată era
•aproape nulă.
Zona Diviziei 14-a era împărţită în 3 grupe:
Sub-grupul Bistriţa (IV/16, IV/56); înaintează până la
la Hollo Sarka, pune stăpânire pe comunicaţiile ca duc spre
Belbor-Topliţa şi Tulgheş şi cad? în spatele apărărei defi
leului Tulgheş (dar nu face legătura cu stânga Armatei ru
seşti, care rămâne pe loc; inimicul profită de acest lucru şi
ocupă Şarul Dornei-Neagra Şarului-Bucinişul şi Păltinişul).
Sub-grupul Bistricioara (IV/16, R. 55 L, 2 btr./24 Art.)
pune stăpânire pe înălţimile dala Vest de Tulgheş. In acest
BCU
scop Cluja /înaintat
grupul Central University
în trei coloane: Library Cluj
Coloana d e Nord pune stăpânire pe M-tele Făgeţelul
(1148).
Coloana din centru pune stăpânire pe Tulgheş şi înăl
ţimile vecine.
Coloana de Sud trebue să înainteze pe VI. Schitu şi
să pună stăpânire pe M-tele Hegyes (1505), întorcând apă
rarea defileului Tulgheş.
Rezerva grupului era la Gura Bradului.
Grupul Bicaz (IV/27, R. 67 I., 1 btr./24 Art., ocupă
înălţimile dela Vestul confluenţei Pâr. Bicazul cu Pâr. Jida
nul. Apoi se îndreaptă spre Nord, întorcând apărarea Tul-
gheşului. Grupul a înaintat în trei coloane.
Coloana dela Nord pe VI. Neagră, pentru a ocupa Zze-
dantelek (Telec-Bicaz);
Coloana din Centru spre Bicaz, scoţând pe inimic din
poziţiile organizate dela Almas Mezo (Poiana Mărului)-
Bicaz;
Coloana dela Sud pe VI. Aţa, ocupă Arşiţa Mădărăşe-
nilor, întorcând rezistenţa defileului Bicaz;
Rezerva grupului era la Secu şi Florea.
Div. 7-a şi Div. 8-a bat şi împrăştie trupele inimice ce
apărau Ardealul de Est. Primul lor obiectiv a fost valea
superioară a Oltului.
264
Div. 7-a avea două grupe:

Grupul Ghirneş (R(. 14 I., Ri. 4 V-, R. 16 I., 1 btr./63 mm.)
trebuea să înainteze pe Valea cea mai importantă depe
tot frontul /Arm. de Nord şi anume pe VI. Trotuşului,
urmată de o bună şosea şi de singura cale ferată .ce
trece frontiera din România în Ungaria.
Grupul Ghimeş a înaintat pe cinci coloane:
Coloana de Nord: Btl. I/R. 14 I. cu o btr. de 75 m/m.,
pe direcţia Palanca-Ghimeş-Naggpatak-Csik Ghimeş-Kozep
Lok; (
Coloana din Centru: Btl. III/R. 14 I. pe VI. Popoiului;
cota 1398, M-tele Rez pe Culmea Cicului;
Coloana de Sud: Btl. II/R. 14 I. pe direcţia: Apa Ha-
vas (1330)-Csik Ghimeş-Felso Lok.
Alte două coloane de câte un btl. din R. 4 V. sunt în
dreptate: un btl., o btr. de 75 mm. prin VI. Giugheşului-
Hosszuhavas-Sanatelek, iar alt btl. cu o btr. de 75 mm.
prin VI. Sulţei-Kostelek. Amândouă aceste coloane au ca
obiectiv şoseaua dela Fugestelek, de unde şoseaua cade în
VI. Oltului.
Grupul Ghimeş avea în rezerva generală btl. IV/R. 14
I.BCU Cluj
cu o btr. de /53Central
mm. ţinutăUniversity
la Palanca. Library Cluj
După modul cum Armata de Nord îndreptase Grupul Ghi
meş, se constată că tunelul şi viaductul dela Karako nu
cădeau în sarcina Grupului Ghimeş.
Asupra acestor două importante puncte, Comandamentul
^rmatei^4Hdreptase o companie de voluntari, care lucrând
într'un teren necunoscut pentru ea, a fost în parte nimicită,
în parte luată prizonieră, fără să îi făcut vre-o treabă.
Frontiera este trecută de Grupul Ghimeş în noaptea de
14/VIIi; dar şi aci se întâmplă acelaşi lucru,, coloanele ne-
cunoscând terenul, rătăcesc toată noaptea; numai către seara
zilei de 15/VIII coloana de Nord ocupă Ghimeşul evacuat
de inimic; aci s'a capturat un parc de 100 vagoane.
La 15/VIII soseşte şi R. 16 I. cu ordin să trimită o
companie cu o baterie prin VI. Suliţei spre Kostelek.
Grupul Uz (R; 27 I.) avea însărcinarea să ocupe înălţi
mile între Menaşag (Csik Menasag) şi Kason; el înaintează-
în trei coloane:
Coloana dela Nord spre Menaşag (Csik Menasag),
Coloana din Centru spre înălţimile dintre Menaşag (Csig
Menaşag) şi Kason; ^
Coloana dela Sud spre Kason.
Div. 8-a avea grupul de acoperire Oituz, (R. 13 I., R.
2 5 I., R. 8 V., 3 btr./12 Art., 1 btr./63, 1 btr./77), e l
265
ia înălţimile dintre VI. Oituz şi VI. Oltului şi eşirile defi-

leurilor. Acest grup înaintează în trei coloane:
Coloana din dreapta, R. 13 I. înaintează cu:
— btl. I pe VI. Slănicului;
— btl. II pe direcţia Saros-Cernica;
— btl. III în rezervă;
— btl. IV ca rezervă a coloanei din centru, cu obiectiv
Lemnea (Lemhenu) şi Breţcu (Bereczk);
Coloana din centru, R. 25 I. dispus cu:
— btl. I pe VI. Oituzului-Poiana Sărată;
— btl. II pe direcţia Cernica-Maghiaros;
— btl. III urma două direcţii: pe VI. Oituz şi pe Fata
Moartă-Vrf. Dobre (1158)-Oituz.
— btl. IV în rezervă la centru pe VI. Oituz, cu direcţia
spre Breţcu (Bereczk) şi eşirile defileului.
Coloana din stânga, R. 8 V. dispus cu:
— btl. I pe VI. Caşin;
— btl. II Sboina Verde-Oituz cu direcţia spre Chez-
dimărtănuş (Kezdi Martonos).
Div. 61 Hv. a cedat acestor presiuni, căci nici nu putea
face altfel din cauza marei sale inferiorităţi şi la 16/VIII -
s'aBCU
retras Cluj / Central
pe platourile University
dinspre Library
E. a basinurrlor Cluj
Guorggo Cic
şi Trei Scaune.
In seara de 16/VIII, frontul Armatei de Nord era: Bel-
bor-Bâtca Arsurilor-1047-Putna-Zsedantelek-Biana Masului-
D. Fundului-Arşiţa Mădărăşenilor-Lovecz (1243)-Pagany-
liavas (1362)-Fiigesstelek Szolloh (1496)-Orata (1229)-
Lemheng-Breţcu.
Armata de Nord dă ord. op. No. 2 la 17/VIII:
„1. Inimicul fracţionat în unităţi izolate şi dezorganizat, bat?
pe tot frontul în retragere urmărit de coloanele noastre.
2. flrm. IX-a, aflată la extrema stângă rusească, va începe
în ziua [de 18 c. ofensiva pe frontul Giumalâul-Fundul Moldovei-
Cârlibaba-Zabia-Zielona.
3. Toate coloanele de atac ale flrm. de N. au atins obiecti
vele ordonate prin instrucţiunile de acoperire.
Pânăla terminarea concentrărei forţelor noastre, trupe'e de a c o
perire se vor organiza şi întări pe poziţiunile ocupate.
In acest scop se ordonă următoarele:
Div.. 14-a va dispune forţele sale după cum urmează:
1
a) Două btl. cu dvz. de 87 mm , şi dvz. obuziere din R. 24 fl.
într'o poziţiune, între origina Bârnarului şi Pâr. Călimănelului;
b) Un btl. la Belbor de unde se acopere direcţiunile ce duic
l a Ol. Toplicza.
c ) R. 55 I. cu H/24 fl. şi btr. de 53 mm. a Brg. 2.7 1, va
266
ocupa şi întări o poziţie în preajma localitătei Gyorgyo Borsek^

d) Restul R. 56 la Hollosarka va constitui rezerva Brg. 27,
e) Trei btl. din R. 67 I. cu 2 btr. din R. 24 R. şi btr. 53
mm. a Brg. 28 I. va ocupa o poziţie în preajma localitătei
Hagotoalja.
f) Două btl, din R. 67 I. cu 1 btr. din R. 24 R. va ocupa
Gylkos 1384.
g ) R. 54 I. la Gyorgyo Tolgheş (Tulgeş) va constitui rezerva
Brg. 28.
h) Brg. IV Mix. va înainta în zona C h i s h i j Almasmezo şi va
constitui rezerva generală a Diviziei. ;
Div. 7-a va avea:

a) Brg. 14-a în regiunea Lovesz Fiigestelek.
b) Brg. 13-a va înainta şi pune stăpânire pe obiectivele ordonate.
Brg. 13-a va stabili legătura la N. cu Brg. 14, iar la S. cu
Div. 8 - a care operează către Kezdi Vasarhely (Sereda Cicului).
Divizia 8 - a :
a) Brg. 15-a va organiza puternic toate pozitiunile care asi
gură debuşarea grosului forţelor în şesul Secuillor.
Div. 2 Cav.
Va pătrunde în două coloane în şesul Secuilor şi explora pană
fin valea Oltului în regiunea cuprinsă între Csik-Kosmos şi Rl.
Doboly". i
Deci Comandam. Arm. de Nord considerând că „a atins
obiectivele ordonate prin instrucţiunile de acoperire", dis
pune întărirea pe pozitiunile ocupate, deşi comandam, a-
firmă că „inimicul... dezorganizat bate pe tot frontul în
retragere".
La 18/VIII, Div. 2 Cav. trece Pasul Oituz spre Breţcu-
Chezdi Oşorheiu-(Kezdi Vasarhely), staţionând în seara c'e
18/VIII în Nyujtod-Szaszfalu, având 1 dvz./'R. 3 R. la
Kezdi Vasarhely la Div. 8.
La 19/VIII, Div. 2 Cav. începe să facă serviciul de aco
perire şi cercetare al Arm., în VI. Oltului la S. spre Sepsi
Szt. Gyorgy şi la N. spre Sereda Ciucului (Csik Sereda),
La 20/VIII Armata de Nord se întărea pe pozitiunile
ocupate astfel:
Grupul Bistriţa pe linia Vf. Măgura (1505),
Paltinul Borţos <1091>, Bukhavas <1310>, Koz-
reszfarka (1244), legându^se spre Nord cu
Div 14-a Armata IX-a rusă.
I Grupul Bistrlcioara pe linia înălţimilor Piatra-
Piciorul Strugurilor-Kozreszt şi Kis <1326>.
Grupul Bicaz pe linia înălţimilor Orda Sarokt»
Kivacs-Czohard <1507>.
267
Brg. 1 Mixtă în zona Chissirig şi Almasmezo.

G r u p u l G h i m e ş p e linia : L o v e c z <1291>, L o -
^. _ vecz, E . St. Mihaly.
D i v . 7=a r
G r u p u l U z p e linia M e n ă ş a g <Csik ÎVienasag),

Jarost.
j G r u p u l O i t u z pe înălţimile V . d e B e l a F a l v a »
D i v . 8-a [ Kezdy Polyana-Kezdy Szt. Lelek-Chezdi
) Oşorheiu-<Kezdy Vasarhely)
Div. 2 Cav. în aceeaşi situaţie, are ordin să facă legă
tura cu Arm. II-a.
Maghiaroşul rămăsese în spatele Div. 7-a; el forma o
bună poziţie dz rezistenţă in cazul unei retrageri; era de
cea mai mare necesitate a se face serioase întăriri pe el,
lucru ce nu s'a făcut; iar urmarea se va vedea, că în
timpul retragerei, inimicul l'a putut ocupa uşor, ameninţând
serios Valea Trotuşului prin VI. Oituzului.
La 20/VIII inimicul din faţă Arm. de N. era compus din;
I
B r g . 16 Ldst. la T o p l i ţ a ( O l a h t o p i i c a ) .
B r g . 19 Ldst. p e platourile dela V . d e S e r e d a
BCU Cluj /C Central
iucuiui. University Library Cluj
Brg. 1 Hus. Ldst. executa marş pe VI. Mureşului spre
Oşorhei (Maros Vasarhely).
Dela 23/VIII acest grup dz forţe a fost pus sub co
manda g-lului v. Morgen (germ.).
Trupele aflate în faţa Arm. de N. erau de o foarte slabă
calitate. Peste câteva zile, se trimite în ajutor Div. 72
A-U (debarcată la Sas Regen). Nici cu această întărire,
calitatea trupelor din faţa Arm. de Nord nu s'a îmbunătăţit,
In timpul înaintatei Arm. d a N. spre Vest, a fost nevoe
a se coordona acţiunea ei cu aceea a Armatei IX-a ruse,
sub g-lul Letcizki, formată din Corpurile de Arm. XI, XII,
XVIII, XXIII; Diviziile 79, 82, 103 inf.; Corpul III Cav.;
Div. 3 Cazaci Caucazieni, Div. Cav. Ussuriski; în total
12 Div. Inf. şi 5 Div. Cav.
Grupa de Sud a Arm. IX-a era compusă din Corpul XVIII
Arm. şi Corpul III Cav.; Corpul XV1III ocupa sectorul
Jalovitscha până la Cârlibaba. Corpul III Cav. (Div. 10
Cav., Div. 1 Terek, Div. 1 Don) întărit cu Div. 103 Inf.
ocupa sectorul dela Cârlibaba până la frontiera română.
Conform ordinelor g-lului Alexejew, această Armată tre-
buea să înainteze pe direcţia Cârlibaba-Sighet. Alexejew sus
ţinea că: „dacă Arm. IX-a rusă va ocupa zona Sighet-
Bistriţa, atunci succesul operaţiunilor Armatei române din
268
Transilvania vor fi asigurate". Vom vedea ulterior ce treabă

a făcut această Armată russească, acum la început.
Comandamentul rus conveni a executa o acţiune ofen
sivă numai cu aripa stângă în acord cu Arm. de Nord
rom., atacând frontul Giumalăul-Valea Putna (aflat în Bu
covina), iar unităţi din Div. 14-a trebuia sa coopereze la
această acţiune.
Cum % executat stânga Arm, IX-a rusă acţiunea? E
destul a spune că forţele ruse din faţa, Dornei Vatra cedează
terenul; inimicul înaintează pe VI. Bistriţei, ocupând câteva
sate; detaşamentul din Div. 14-a interveni, respingând pe
inimic spre Nord, dar nu-1 poate arunca peste frontieră,
pentrucă stânga Arm. IX-a rusă trămâne pe loc; inimicul
îşi consolidează pozitiunile pe care se oprise.
Pe timpul înaintărei Arm. de Nord, inimicul a opus o
mică rezistenţă; numai pe frontul Div. 14, la D. Runcului,
inimicul opune o rezistenţă mai serioasă.
După ce Arm. de Nord trecuse cu grupele de acoperire,
a rămas pe loc dela 17—23/VIII, în noaptea de 23/VIII
dă Ord. Oper. No. 7 prin care prescrie:
„Misiunea flrm. de Nord este de a înainta şi a pune stăpânire
pe înălţimile care mărgineşte spre Vest văile superioare ale
Oltului şi Mureşului şi anume: Bâtca Rătăcel 1174, 4 km. N o r d
Gedemesterhaza pe Mureş-Măgura Mare 1480 Sud Mureş-Fancsal
(Fumele-Fâneral) 1684-Lapoşnia-Mezohavas 1777 - Verofengsarka
1476-Ujfaiu Somljo 1553-Schuzhut 1468-Kahut 1558-N. Pilicke
1374".
In acelaş timp şi ca urmare a acestui ordin, Armata
dă Div. 8-a Ord. No. 319 prin care îi ordonă să ia o
nouă grupare:
„Div. 8-a formată din Brigadele 16, 37 I., Brg. 8 flrt. ( I / R ,
12 A. şi R. 17 (fl.) se va concentra în Valea Saros Putna, Vest
Guorgyo iDitro, transportându-se cu calea ferată. Cartierul D i
viziei la Bicaz".
Se constată din acest - ordin că Div. 8-a, care era la
stânga Arm. de Nord, este scoasă şi dusă la Gh. Ditro în
intenţia de a fi vârâtă la centru între Div. 14-a şi Div.
7-a. Aceasta a fost o greşală, căci se lasă un prea mare
gol între stânga Arm. de Nord şi dreapta Arm. Il-a, această
greşală va avea mai târziu grele urmăriri. (A se vedea
pag. 190, 208 şi 277, 297).
23 August.
Divizia 14-a cu:
Grupul Bistriţa stă pe loc. • • , : f
269
Grupul Bistricioara atacă poziţia dela Gura Lomaşului,

unde o unitate din Brg. 16 Ldst. întărise D. Runcu (902),
iar 1 'btl. sub maior Rotaru înaintează dela Belbor in
scop de a cădea în spatele inimicului depe D. Runcu.
Grupul Bicaz după ce ocupă cu 1 btl., 1 btr. şi 2
pl. cav. G. Ditro, se îndreaptă spre Guorgtjo Varhegg.
Div. 7-a:
Grupul Ghimeş ocupă cu 1 cp. Cic. St. Domocos, cu
W/R'. 14 I. ocupă Carczfalva şi Cic Olfalva, iar cu 11/14
I. ocupă Cic Danfalva şi Cic Madaros.
Restul trupelor se organizează pe poziţie.
Div. 8-a stă pe loc.
24 August.
. La 24/VIII, Div. 14-a atacă Brg. 16 Ldst. aflată pe

poziţia întărită dela Olah Topliţa, ameninţându-i amândouă
flancurile. Cu toate că Cd. Div. 61 I. pusese la dispoziţia
Brg. 16 Ldst. încă 5 comp. pentru a respinge atacul rom.
dela N. de Mureş, ia la 15,30 hotărârea ca după începerea
întunericului să retragă frontul de 2—6 km. spre Vest.
BCU
TrupeleCluj
rom./ Central
cad însă înUniversity Library
spatele aripei de N. aCluj
Brg.
16 Ldst. care este nevoită a se retrage, cu atât mai mult
cu cât şi flancul de Sud aflat pe Vrf. Bătrâna (1634) şi
btL 111/17 dela Remete, sunt împinse spre şoseaua dela
E. de Laposnia. Retragerea Brg. 16 Ldst. începu la ora
17. Sub impresiunea acestei acţiuni nefavorabile, g-lul Gral-
lert comand* Div. 61 I., raportează la ora 22 că:
„Pentru ziua de 25/VIII dim. are intenţia să urmeze retra
gerea în VI. Mureşului, mai întâi la Palota Ilva, retrăgând în
acelaş timp şi btl. de jandarmi Ziegler din M-ţii Căliman, pânnăla
Bistricioara, unda va face legătura cu aripa de S. a flrm. 7-a".
Retragerea aceasta de peste 20 km. chiar ţinând seamă
de slăbiciunea unei Brg. de Ldst. şi de superioritatea for
ţelor inimice, era îngrijitoare, pentrucă se periclita aripa
de S. a Arm. 7-a. Comandamentul Arm. 7-a A-U rapor
tează Comandam. Superior al Arm. A-U cerând ca Div.
61 I. să nu mai conducă lupta în mod pasiv. Cd. Super.
dădu Arm. I. A-U ord. 30183 din 26/VIII că:
„Ccndiţia operaţiunilor contra României, constă în ferma voinţă
a tuturor luptătorilor, să nu cedeze inimicului nici un pas din
pământul Patriei, fără o necesitate absolută şi nu fără a fi
pricinuit mari pierderi inimicului".
G-lul Arz se duce pe front, ia informaţiuni şi ordonă:
„Că retragerea să se facă încet şi în continuu contact cu
270
inimicul şi a:easta numai pânăla E. cb Mesterhaza (Gode-Mes-

lerhaza/ urida sa va face din nou o mare rezistentă".
La 24 Aug. Div. 7-a, Div. 8-a şi Div. 2 Cav. stau pe
loc şi se întăresc.
25 A u g u s t .
Div. 14-a continuă urmărirea Brg. 16 Ldst aflată în re
tragere şi ocupă cu R. 54 I. o poziţie călare pe Mure? dala
D. Leul (1139) până la D. Glighii ,iar cu R. 55 I. rămâne
înapoi la Topliţa-Zencan şi Ciobotan.
Brg. 4-a Mix. ocupă Gh. Ditrio.
Grupul Bicaz (R. 27 I. şi R. 67 I.) ocupă Sân MicSăuş.
Div. 7-a avea ordinul No. 23 să pună stăpânire pe înăl
ţimile de pe malul drept al Oltului.
Atacul acestei \Divizii se îndreaptă mai mult spre Cik
Sereda; el începe în ziua de 25 VIII, dar nu reuşeşte decât
la 26/VIII.
Acţiunea asupra Cik Sercdei (Sereda Ciucului) este in
teresantă, d2 aceea voiu intra în oarecare detalii.
Comandam. Arm. de .Nord dă în noaptea de 24 VIII
BCU
Brg. 14 Cluj / Central
Mix. (R. 4 V., R. University
14 I., R. 16 Library Clujde
I.) un ordin
operaţie, care în partea relativă la atacul asupra Cik Se-
redei, spunea:
„Rgt 14 cu I-iul btl. va ocupa muntele Ostoros (1386) depe
culmea M-lor Harghita; al 2-lea btl. cu o baterie da câmp
va ocupa Csik-Oltfalva; al 3-lea bli. cu o bateria da munte va
pune stăpânire pe dafileul Ciuc Sândominic ( C i k - S z t - D o m o k o 3 ) ;
iar al 4-llea btl. cu bateria d> 53 va ocupa 'Nagy (948) Vest
de Domokos.
Aceste batalioane- trebue să se adune mai întâi pe panctela-'
unde sa găsesc şi de acolo să se îndrepte către obiectivată mata-
riale indicate.
Reg. 4 V. şi Reg. 16 Inf. cu un Divizion da art. şi w.î
Esc. de ro-iori se vor ::n:olona pe şosaa".
O altă coloană, care trecuse prin pasul Uzului şi care
complecta forţele Div. 7-a, avea misiunea de a pune stă
pânire pe Laszdombja (1404) şi alte puncte depe M-ţii
Barotului.
Ordinul Armatei mai dădea ştiri despre inimic şi a-
nume că:
„La Cik Vardatfalva şi la Nord de Cik Taplo:za sunt lucrări
dz întărire şi ca Cik S e r e l a este ocupată de trupe, având şi
lucrări de întărire". (
Dar ştirile date asupra inimicului erau absolut inexacte.

Ordinul Armatei spunea:
271
,,R. 14 I. va opera la dreapta; R. 16 I. cu o baterie va

acţiona prin Cik-Szt-Mihaly, apoi spre Cik Rakos respingând
orice rezistenţă şi în urmă va concura cu Reg. 4 V. la atacul
Cik Seredei, iar, după respingerea adversarului, va cantona la
Cik iWadaras. Acţiunea va începe în zorii zilei de 25 Aug".
Asupra acestui ordin sunt multe reflexiuni de făcut:
Comandantul Armatei nu se mulţumeşte a da un ordin
cu caracter general, în care să arate intenţiunile sale şt
scopul ce-1 urmăreşte, intră în detalii, mişcă fiecare ba
talion în parte, luârd astfel subalternilor săi (Corp de ar
mată, Divizie, Brigadă şi Regiment) orice iniţiativă. De
aci a rezultat ceeace fatal trebuea să rezulte. Cd. Armatei
nu ştia că Brg. 14 Inf. era răspândită pe un front de peste
25 km. Din această cauză a calculat greşit timpul şi spa
ţiul de care avea nevoe această brigadă pentru a executa
ordinul; acest lucru a adus mişcaii zadarnice, astfel un ba
talion din R. 14 I. al maiorului Galin ce era la Hidegseg
a trebuit să execute un marş da 45 km. în timp de 15 ore
pentru ca să ajungă cu totul tardiv pe câmpul de luptă,
complect extenuat şi nici cu jumătate de efectiv.
Din ordin, rezultă clar că înaintarea şi atacul se pronunţă
în ziua de 25 VIII pe trei coloane:
BCU
ColoanaCluj
de /Nord
Central University
alcătuită din Reg. 14 Library Cluj
I. (4 btl. \ şi
trei baterii se îr. dreaptă spre zor a Ostoros-Cik Karczfalva-
Cik Szt Domokos-Nagy (948).
Coloana din centru alcătuită din R. 16 I. (4 btl.) şi una
baterie se îndrepta prin Cik Szt Mihaly spre Cik Rakos.
Coloana de Sud alcătuită din R. 4 V. (2 btl.) şi una
baterie se îndrepta asupra Cik Seredei.
In total 10 btl. şi 5 bir. formate în trei coloane, înaintau
pe un front de 30 km., coloanele erau despărţite prin mari
intervale şi mari accidente; ele lucrau deci izolate, fără
posibilitate să se ajute reciproc la nevoe, ceeace este per
fect exact, căci aceste coloane odată plecate nu au mai ştiut
absolut nimic una de alta până a doua zi (26/VII1). Dar
ceeace era şi mai grav, este faptul că Comandantul Ar
matei, care dirija batalioanele, nu dispusese formarea, unei
rezerve. ;
Ordinul prescriind în mod expres anumite puncte de
ocupat:
„Culmea M-ţilor Harghita, Cik Karczfalva, Nagy, M-ţii Ba-
rotului".
Fără a se ţine seamă de prezenţa inimicului, Comand.
Armatei dă lovituri în vânt, cum a fost atacul a celor patru
batalioane şi trei baterii a Reg. 14 Inf. cari au atacat za-
272
darnic in direcţiile ordonate de Comand. Armatei, pe când

de fapt inimicul se retrăsese din acea zonă spre Valea
Sikasso (afluent al Târnavei Mici).
Ordinul păcătueşte în aceea că nu arată unde este inimicul.
Ordinul spune:
„Cik Sereda este ocupată de trupe (inimice), având şi lu- '
crări de întărire".
In realitate inimicul (Brg. 19 Ldst.) era deja retras pe
înălţimile dela V. de Cik Sereda.
Pentru ce toate acestea? Pentrucă Cd. Armatei, cu toate
că cumula şi cu Comanda Corpului 4 de Arm., nu era la
curent cu situaţia, nu ştia nimic despre inimic şi că urmarea
a fost loviturile în vânt ce a dat.
Cumularea a două comandamente este totdeauna o idee
greşită, căci dacă satisface momentan anumite dorinţi,
păcătueşte în practică prin imposibilitatea conducerei a două
comandamente. Generalii nu trebue a'şi lua asupra lor astfel
de duble însărcinări.
Comand. Arm. de Nord se duce la 26/VIII pe front, vede
greşală, se enervează, precipită acţiunile, vrea să îndrepte,
dar încurcă şi mai rău manevra. Grăbeşte atacul R. 4
BCUcă:Cluj / Central University Library Cluj
V. asupra lui Cik Talopţa. Cd. Armatei uitase că dăduse prin
ordin
„Reg. 16 Inf. (col. din centru) cu o baterie va acţiona prin
Cik Szt Mihaly apoi spre Cik Rakoss, respingând orice rezis
tentă, iar în urmă va concura cu R. 4 V. la atacul Cik Seredei...".
De aci rezulta că R« 4 V. ce ataca direct spre Cik Sereda
trebuea să conducă o luptă tărăgănitoare, o luptă de. câş
tigare de timp, pentru a da timp R. 16 I. să execute miş.
carea de întoarcere prin Cik Szt Mihaly şi Cik Rakos. Dar
Cd. Armatei enervându-se, împinge R. 4 V. Rezultatul a
fost că Brg. 19 Ldst. după ce evacuase totul din Cik Sereda
o părăseşte de voie încă de la 22/VIII după ce distrusese şi
podul de peste Olt, în Cik Sereda Brigada nu lăsase decât
1—2 companii cari au produs pierderi zadarnice R. 4 V.
La ora 17 aantrat în Cik Sereda Îşi Rgt. 13 Inf.
, Când Brg. ,14 Mix. ajunge la Pâr. Furesz, i se dă ordin:
,jDe a se opri cu trupele acolo unde s e găsesc şi să studieze
o poziţie defensivă pe linia Kegnes (888)-K6d (977)-Vart (1019)-
Kiiskavas-Barofoldt-C. Csomortan (pe un front de 20 km.)".
In rezumat, după ce Armata de Nord stătuse aproape
în întregime pe loc dela 16/VHI la 25/VIII, adică 9 zile,
în care* timp executase numai acţiuni izolate (ocuparea înăl
ţimei dela Pângăraţi şi D. Runcului) execută la 26/VIII o
operaţiune determinantă şi anume ocuparea Cik Seredei,
273
-dar o pregăteşte rău; inimicul evacuează tot ce vrea, se

retrage când vrea, distruge ce vrea.
Situaţia dela Div. 61 I. era îngrijitoare, se impunea io
repede întărire a aripei de N. a /Arm. I-a A-U. In acest
scop Div, 72 I. a fost împinsă cu calea ferată la Gherla,
iar de aci pe jos la Lechinţa (17 km. S. V- Bistriţa). In fine,
g-lul v. Morgen, cu toate că lua comanda grupului de N .
E. la 26/VIII, a fost înştiinţat încă în amiaza zilei d^
25/VIII, ca să închidă valea superioară a Târnavei Mici cu
J3rg. 1 Hus. Ldst. şi să întărească batalionul 11/12 de
Ldst. dela Paraid. Ceeace s'a executat la ora 13.
Pe baza dispoziţiunilor arătate mai sus, în seara de
25/VIII poziţia trupelor A-U era următoarea :
Btl. jand. Ziegler pe înălţimea Pietrosul şi Vf. Retitiş,
Brg. 16 Ldst. po poziţia dela Mesterhaza.
Btl. 111/17 la E .de-Lăpuşna,
Btl. 11/12 pe şoseaua dintre Paraid şi Alfalău,
Brg. 19 Mun. Ldst. col. Szabo la Tolvajos cu 1/2 btl.
sub maior Olasz în siguranţa flancului stâng la Sikaszo
patak.

26 A u g u s t .
In ziua de 26 August, Div. 14-a aîlată la dreapta Div.

7-a continuă urmărirea Div. 61 I. spre Vest, ea se în-v
dreaptă cu 2 btl./R. 55 .1. şi btl. IV/R. 15 I. spre Ur-
.zicani 976-Pap. n. 1137-Măgura Mare 1480; iar R. 67
I. şi R. 27 I. către Măgura Mare 1480-Curmătura 1386
şi înălţimea Funcele 1684.
Div. 7-a împreună cu Brg. 15 I. (din Div. 8-a) sunt în
Mercurea Ciucului ,(Csik Sereda).
Brg. 4-a Mix, (din Div. 14-a) începe concentrarea în
Valea Bicazului între Poiana Mărului şi Bicaz.
Div. 8-a se concentrează pe VI. Putnei la Kovacs şi Ha-
gotâalja.
Aşa dar între stânga Div. 14-a, aflată la Funcele (1684)
şi dreapta Div. 7-a, aflată spre Cik Rakoş, rămăsese un
gol de aprox. 60 km. în faţa căruia Arm. I-a A-U nu avea
decât 2V2 btl., desigur că foarte puţin, dar tot avea ceva,
căci acoperea drumurile Remete-Lapoşnia, Gh. Alfalu-Paraid
şi Valea Sikasso, dar Arm. de Nord rom. nu avea nimic.
G-lul Arz. ar fi trebuit să manevreze aci ofensiv şi să vâre ca
o pană o Divizie spre Gh. Alfalu, atunci ar fi pus Arm. de
Nord într'o foarte grea situaţie. Dar la. răsboiu aşa se
prezintă lucrurile în cele mai multe cazuri, ambii adversari
Gcneritlul G. A. Dabi/a, < Arm;ita română în Rf;*boiul mondial*. Vo'. I I . 1H
274
greşesc, la noi însă greşelile sunt prea mari şi întrec orice

măsură.
Trupele austro-ungare şi germane aduse contra României
în Transilvania erau împărţite după cum s'a arătat la pag. 1 1 .
Aci, ne interesează în special Grupul de Nord Est al Arm.
I A-U, care era sub comanda gl. v. Morgen, format din:
Div. 61 Hv.
. Div. 71 Inf. A-U (în faţa Arm. Il-a rom.).
1 Brg. Hus. Ldst (în rezervă înapoia Div. 61 Hv.). La
acest grup urma să sosească încă:
Div. 39 Hv., Div. 72 Inf. A-U în regiunea Reghinul
Săsesc .
Div. 89 I. germ., la Târgu Mureşului.
Div. 37 Hv., la S. V. de Bistriţa,
Din acest grup în faţa Arm. de Nord rom. era la 26/VIII
numai Div. 61 şi Brg. Hus. Ldst. căci Div. 71 I. A-U
era in faţa Arm. Il-a rom.
27 A u g u s t .
BCU Cluj /Brg.

La 27/VIII Central University
19 Ldst., col. Sabo Library
ce ocupa Cluj
creasta
dela Tolvajos, este scoasă din poziţie şi silită a se retrage
cu stânga spre Schutz (1468) şi dreapta spre Cifrabiikk
(1012). Două companii din btl. 1/4 care luptau pe şoseaua
Vaslav (Gyergyovaşlab)-Odorheiul Secuesc, s'au retras depe
D . Libany cota 1224 la Toroktelep (locul Turcilor). Iar la
Alfalău btl. 11/12 s'a retras pe linia dealurilor Tarvesz
1434-1277. La btl. 111/17 aflat la Est de Lăpuşna şi pe
frontul Brg. 16 Hv. pe VI. Mureşului nu a fost nici o
acţiune.
G-lul Morgen schimbă btl. 11/12 cu părţi din Brg. 1
Hus. Ldst. a col. Csecsi Nagy. Iar 3 btl. bosniace (ce a-
aparţineau Div. 71 I.) ce erau ţinute ca rezervă de Armată
la Sighişoara, le trimite la Odorheiul Săsesc.
Situaţia Armatei de Nord la 27 VIII este:
Div. 14-a pe D. Leul 1139-D. Glighii 950, cu însăr
cinarea de a înainta pe amândouă maluri ale R. Mureş,
ocupă cu; 2 btl./R. 56 I. Bâtca Rătăcel 1192 şi Gode Mes-
terhaza, R. 67 I. şi R. 27 I. ocupă Măgura Mare 1480
şi Funcele 1684.
Div. 7-a era în curs de înaintare la Vestul R. Olt,
pentru a ocupa Fertot 1589-Lazdombja 1404.
Div. 8-a şi-a terminat concentrarea pe VI. Putnei în
regiunea Hagotoalja cu direcţia spre Gh. Ditro-Remete.
275
Brg. 4 Mix. se concentrează între Bicaz şi Poiana Mă

rului, cu direcţia spre Sân Miclăuş.
La 27 VIII Div. 2 Cav. împinge recunoaşterile până în
VI. Vârghiaşului la Olaszteleg-Szaldobos.
28 A u g u s t .
La 28/VIII, Arma'a de Nord, înaintează spre Vest, cu
Div. 14-a care formează un detaşament compus din R. 85
I. (4 btl.) şi 1 btr. di 87, dvz. obus. din R. 24 A. sub de
numirea de „Detaşamentul 1
Bistriţa ' sub col. Colori, cu ordin
de a înainta în zona Păltinţş-origina Bernarului-Dârmocsa-
Belbor, şi a respinge inimicul ce înaintase prin Vatra
D o m d (din cauza cedăni trupelor ruse) şi ocupase: Necgra
Şarului-Pana:i şi Şarul Dornei.
Grosul Div. 14-a rom. atacă şi scoate Brg. 16 Ldst. cepe
poziţia dela Mesterhaza; ea se retrage pe poziţia dela
Ilva, iar unităţi din Div. 14 rom. pun stăpânire pe poziţia
d 2 l a Urzicani şi pe linia înălţimilor 1051-1038-1032 depe
stânga Mureşului.
Div. 8-a înaintează spre Vest, ajunge cu Brg. 37 I. po
linia Funcele (1684)-D. Plumbului 1285-Lapojnia-Poiaria
BCU Cluj
Drăguş, / Central
respingând University
btl. 111/17 Library
ce se retrage spre Cluj
Fâncelul
de jos;
Brg. 14 Mix. ocupă gura defileului dela Vest de Gh. Al-
falu; iar Brg. 16 I. ajunge pe linia Tatarko 1680-D. Găinuşei
1434-Putna 1138, respingând grupul col._ Csecsi.
Div. 7-a respinge Brg. 19 Ld;t. şi ocupă Jinia Ferto
1589-Mădăraşi 1801-Harghita 1761-Veresbuk 1333-Tolva-
jos-Kuvelgk 1501-Laszdombja 1404, pe care se în'ă eşte.
Brg. 19 Ldst. se retrage pe linia Lovete-Vlahita (Szente-
guhazas)-Noul român (Olahfalu)-Oltarko 1359, iar VA btl.
de sub maior Olasz aflat în VI. Sikasso se retrage la To-
roktelep.
Div. 2 Cav. ajunge pe linia Kakuk 1558-Piliske 1374-
V. Murg 1016-Gohanbuke 807, ea face legătura între Arm.
de Nord şi Arm. Il-a.
In seara de 28/VIII, Div. 61 I. din faţa Arm. de Nord
rom. ocupa cu:
Btl. iand. pe Vf. Retiliş (2021);
B r g / l 6 Ldst (cu 5 btl., 3 esc, 7 btr.) pe VI. Mureşului
la Ilva;
Btl. III 17 la Fâncelul de jos.
Grupul col. Csecsi (II 12, Brg. 1 Hus. Ldst.) pe linia
Fellesziiasa (1622)-Verofeny Sarka (1476).
VI! btl. (din Brg. 19) la Sikasso patak.
276
Brg. 19 Ldst. (cu 5 btl., % esc, 2 btr.) pe linia Szente-

gyhaza (Olahfalva)-Lovete. i i
Arm. de Nord rom. a înaintat cu forţele sale dispuse
în mod uniform pe fiecare direcţie de înaintare, iar coman
danţii respectivi au înaintat spre V. independent unul. de
altul, cu tendinţa de a eşi din M-ţii Gherghiului şi Harghita.
De această slăbiciune în conducerea Arm. de Nord rom.
ar fi putut profita g-lul Arz dacă ar fi avut la dispoziţie
Diviziile 39, 72, 89 şi 37, cari erau în curs de transport şi
cu cari ar fi' contra-atacat Arm. de Nord, de oarece co
loanele ei nu-şi puteau da nici un ajutor. G-lul Arz nu avea
însă la 28/VIII în rezervă decât Brg. 1 Cav. Ldst. a col.
Csecsi la Paraid, dar ea era prea slabă pentru a îi putut:
încerca să execute un contra-atac. .
29 Augus*.
După căderea Turtucaei, Comandamentul de Căpetenie

Român, opreşte cu ord. No. 451 din 27/VIII înaintarea Ar
matelor ce operau ofensiv în Transilvania.
Ca urmare a acestui ordin Comandamentul Arm. de:
BCUdispune
Cluj la/ Central
29/VIII cu University Library Cluj
v
Nord ord. op. No. 9, ca:

„Ofensiva Armatei de Nord se opreşte pânăla noui ordine,,
cu intenţiunea de a se organiza şi întări terenul cucerit".
Divziiile au ordin de a mai executa înapoi încă două linii
de apărare, una pe înălţimile dela Est de Topilţa-Est de
Mureş şi Est de Olt; alte pe înălţimile care barează intrarea
defileurilor.
Rezerva Armatei este formată din Brg. 15 Inf. în zona;
Sân» Miclăuş-Teherău-Kilenfalău-Vaslab.
Pentru întărirea aripei stângi a Arm. I-a A-U, Div. 39
Hv. a debarcat la Apahida dela 20—25/VIII, iar dela
29/VII începe a sosi la Reghinul Săsesc (Szaszregen) şi la
Iernutfaia (Radnotfaja); g-lul Arz a şi trimis din aceastăi
divizie, Rgt. 11 Inf. hv. şi 1 btr. spre Koszvenues.
Div. 72 I. debarcată dela 28/VIII-IX, la Apahida, în
cepe a sosi la 29/VIII la Gherla (Szamosujvar) şi Lechinţa
(Szaszlekence). 'S'a dat ordin ca să-şi continue imediat
marşul prin Teaca (Teke) spre VI. Mureşului, unde trebuea
să sosească la 30/VIII, în ajutorul Brg. 16 Ldst. care era
prea slabă pentru a rezista unei eventuale înaintări a" ini
micului. Un batalion şi 1 btr. au fost trimise la Borgo_ Prund,
în ajutorul batalionului de jandarmi care luptase în M-ţii
Căliman.
G-lul Arz avea cel mai mare interes a nu pierde legă-
277
tura cu aripa dreaptă a Arm. VH-a A-U; deaceea ci î n

1
dreaptă spre stânga Arm. I-a A-U, diviziile 72 şi 39
care sosesc (dela 29/VIII-l/IX) în ajutorul său.
Div. 10-a Bv. a fost trimisă în VI. Someşului în spa
tele Arm. VH-a A-U, tot în scopul d? a nu pierde legă
tura cu Arm. I-a A-U.
Analizând situaţia în care se găseau cele două armate -
Armata de Nord rom. şi Arm. I-a A-U, se vede greşala în
care ambele căzuse şi anume:
Arm. de Nord înainta foarte încet pe coloane paralele,
cari nu se puteau sprijini reciproc, fiind nu numai despărţite
prin accidente de ale terenului, dar fiind despărţite şi prin*
mari intervale; în plus că nici dreapta şi nici stânga nu-i
erau asigurate, fiindcă Ruşii nu mişcau la dreapta ei, iar la
stânga deşi era Arm. II-a rom. o despărţea de ea un mare
interval,. pentrucă Arm. de Nord scosese Div. 8^-a dela
stânga, iar Div. 2 Cav. nu era în măsură să poată în
chide acel jjol.
Arm. I-a A-U atât timp cât nu putea opune înaintare!
Arm. de Nord rom. decât Div. 61 Hv., nu putea face .altceva;
decât să se retragă pas cu pas; dar de îndată ce-i sosise
BCU
ajutoare şiCluj / Central University Library Cluj
anume:
Div. 39 hv. debarcată la Apahida dela 9/VIII—25/VIII
şi Div. 72 A-U debarcată Ia Apahida dela 28/VIII-l/IX
(ambele sunt duse în regiunea Reghinul Săsesc pânăla
l/IX), cu toate că Arm. I-a A-U nu era încă superioară Arm-
de Nord rom. dece nu o ata:a pe aceasta, care înainta atât
de defectuos? Dacă se are în vedere situaţia generală stra
tegică şi interesul pe care-1 avea g-lul Arz de a păstra
legătura cu Arm. VH-a (din Bucovina), ar fi trebuit să
atace Div. 14-a rom. ce înainta pe VI. Mureşului. Dar re
giunea muntoasă şi pădurile ce o acopereau, nu permiteau
concentrarea de mari unităţi, nici la Nord şi nici imediat la
Sud de Mureş. Pe de altă parte s'ar fi putut ataca Div. 7-a
rom ce înainta spre Odorheiu (Szekelg Udvarhelg), d a r j d e ' a
Reghinul Săsesc (Szaszregen) unde se concentrase Div. 72
I. şi Div. 39 Hv., aveau de făcut pânăla Odorheiu (Szekelg-
Udvarhelg) un marş de patru zile, în care timp dreapta
Arm. II-a rom. ar fi înaintat mult spre Vest şi deci ata
carea Div. 7-a rom. nu ar fi avut un mare rezultat practic.
Rămânea deci posibilitatea de a ataca Div. 8-a rom. ce
înainta spre VI. Gherghiului şi Parajd.
In acest scop Div. 72 I. trebuea să asigure spatele
manevrei, trimiţând Brigadei 16 Hv. depe VI. Mureşului
un ajutor de un regiment, iar restul Div. 72 I. şi Div. 39=
278
hv. s'ar îi adunat in zona Ibăneşti (Libanîalva)-Chişiniş

(Koszvenyes)-Remetea-Kakucs ca dc LCI să contra-atace
spre Fâncelul d i jos şi Paraid; în asemenea caz Arm. de
Nord rom. ar fi îost dată înapoi, păstrându-se în acelaş
timp şi legătura cu Arm. VH-a din Bucovina, C J atât mai
mult cu cât înapoia aripei drepte (de Sud) a acestei Ar
mate, ajunsese deja Div. 10-a bv. unde mai era îndreptată
şi Div. 37 hv.
G-lul Arz greşeşte şi nu face acest lucru, ei astupă ne
contenit găurile, trimiţând când într'o parte, când în alta
regimente sau bata ioane izoîate. Prin acest sistem, îi scapă
-din mâini rezerva şi concentrarea forţelor, care în toate
timpurile a întocmit baza manevrei.
Este 'de neînţeles cum g-lul Arz cade în aceste gre
şeli, când mai, cu seamă că însăşi g-lul Morgen îi făcuse
două propuneri concrete:
. a) Să concentreze toate forţele disponibile la Nord de
Reghinul Săsesc (Szaszregen), atacând aripa dreaptă a Arm.
de Nord rom. care înaintează prin M-ţii Gherghiului.
b) Să se concentreze Div. 39 Hv., Div. 71 I., Div. 89
I. germ. şi Corpul Alpin în regiunea Târgu Mureşului
BCUvasarhely)
{Maros Cluj / Central
şi mai laUniversity
Sud, ca de Library Clujîa
aci să atace
direcţia N. E. dealungul Târnavelor şi să pătrundă în ba-
sinul Gherghiului. Corpul de Cavalerie gl. Schmettow tre
buia să acopere dealungul Oltului acest atac, până când
Diviziile 61 şi 72 ar fi ţinut în loc forţele române cari
înaintau la Nord de Reghinul Săsesc (Szekely Udyarheli)).
Primul proect al g-lului v. Morgen nu a găsit apro
barea g-lului Arz, iar proectul al doilea nu a fost aprobat
d 2 M. C. Gl. german, care dorea să execute cu Arm. IX-a
germ. o contra-fensivă pe la Sibiu. Deci unitate de coman
dament nu exista.
30 A u g u s t .
La 30/VIII btl. trimis de Div. 72 Hv. la Borgo Prund a
înaintat pânăla D. Bistricioara cota 1990.
Brg. 16 Ldst. Mun. rezistă la Poleţi Ilva (Palota Ilva)
pe Mureş, în faţa Div. 14 rom.
Btl. 111/17 depe VI. Gherghiului şi Grupul dela Paraid,
format din Brg. 1 Hus. Ldst. şi 11/12, a fost întărit cu R.
4 bosniac. Acest grup rezistă Div. 8-a rom.
Brg. 19 Ldst. Mun. ţine în loc Div. 7-a rom, la Szen-
tegyhazas olăhfalu.
In urma ordinului primit, gl. v. Morgen se decide a nu
mai executa o contra-ofensivă în stil mare, ci a îace o
279
apărare activă. In acest scop el dă la 30, VIII ord. oper-

„Grupul dc N. E. va avea în viitor următoarele însărcinări:
Div. 71 I.*) şi Brg. 19 Ldst. Mun. (sub ordinele celei dintâi)
va cpri îinaintarea inimicului dinspre E .sau N. E.
Rezerva generalului Goldbach adunată la Bundorf (Szasz Buda)
va profita de ocaziuni favorabile, contra-atacând şi provocând
rupere la inimic.
Celelalte părţi: Brg. 1 Hus. Ldst. (E. Paraid), Div. 39 Hv.
( S . E. de Reghinul Săsesc), restul Div. 61 I. (în VI. Gherghiuluî
şi a Mureşului) şi Div. 72 I. vor opune rezistentă cu trupele de.
acoperire; îndată ce acestea vor fi date înapoi, toate forţele
vor opri înaintarea inimicului peste M-ţii Călimân şi peste p o
ziţia de apărare pregătită pe Târnave.
Aripa de Nord se pune din ziua de 3/IX sub ordinele Co
mandamentului Corpului 6 Arm. care va sosi la Teaca ( T e k e ) ; e *
va tine legătura cu Arm. 7-a.
Div. 89 I.**) se va duce la Târgu Mureşului".
La 30/VIII Comandamentul de Căpetenie rom.' dădu or
dinul operativ No. 4 în care prevedea:
„Situaţia depe frontul de Sud cere ca deocamdată Armatele
depe frontul de Nord şi Nord Vest să rămână în defensivă.
Pentru ca această defensivă s ă poată fi cât mai puternică,
este nevoie a se scurta frontul actual şi a se face o mai strânsă,
legătură între Armatele I, II şi cea de Nord.
In acest scop, Armata II-a va înainta şi pune stăpânire pe-
VI. Oltului şi a Homorodului între Făgăraş şi Homorod Almaş„
întărindu-se apoi puternic. Linia de rezistentă va fi împinsă
pe înălţimile depe dreapta Oltului şi a Homorodului pe linia H o -
morod-Szt-Marton-Kacza-Kohalom-Szasz Tuucos-Boholcz.
Armata d e Nord va înainta în acelaş timp cu stânga sa
până la Lovete unde se va face legătura.
Divizia 2 Cavalerie din Armata de Nord va ocupa Odorheiu!
(Szekely-Udvarhelu).
Linia de despărţire între Arm. II-a şi cea de Nord va fi: Sud"
Lovete (pe Homorod) - Fiile Mikos Ujfalu (valea Oltuluij-Ge-
lencze, iar aceia dintre Armatele I şi II va fi cea din ordinul de
operaţii No. 1 din 20/VIII a. c.
Legătura între Arm. II şi I (a cărui flanc drept este la Avrig),
se va face printr'un detaşament din Armata II-a care să ocupe
Uta de Jos".
*) Div. 71 I. era în faţa Arm. Iha rom.

**) Div, 89 I. nu a luptat de loc în faţa Arm. de Nord. rom. ci a fost
ţinută în rezerva acestei Arm., apoi după 12 IX a fost dată Arm. IX*a,
luptând contra Arm. lUa rom.
280
1 Septembrie.
Pentru executarea acestui ordin, Comandamentul /Armatei

d e Nord dă Ord. Oper. No. 10 din 1/IX:
1. Inimicul s'a retras în regiunea Târnavelor, unde se în
tăreşte.
2 . P^nştru a face o mai strânsă legătură între Armatele noastre,
•care operează în Transilvania, flrm. I l - a va înainta pe frontul
Făgăraş-Homorod fllmaş.
Mişcarea acestei Armate va începe în dimineaţa zilei de 2
-Septembrie.
3. flrm. de Nord are misiunea de a înlesni cu aripa stângă
înaintarea flrm. I l - a .
In acest scop se ordonă:
4. Div. 2 Cav. va înainta astfel ca în seara de 3 Sept. săi se
g ă s e a s c ă în regiunea Csik Z s o g o d , Csik-Szt-Lelek, Boroszlo-Tok-
londfalva-Keneszezk-Csik Mindzent, unde va aştepta noui ordine.
Cartierul Div. la Csik Szereda.
5. Div. 7-a va înainta mâine 2 Sept. cu grosul forţelor sale
în regiunea Kapolnos-Olahfa'u-Szenteguhazas-Olahfalu-Lovete-He-

mored Kemenufalva-Homorod-Abosfalva inclusiv.
Cartierul Div. la KapoLnos.
6. Brg. 15-a va întări detaşamentul său de acoperire din Valea
Sikaszo şi-1 va împinge până la Linbucs cota 891. Detaşamentul
s e va întări puternic pe o bună pozitiune.
7. Div. 8-a rămâne în regiunea prescrisă prin Ord. op. No. 9
şi continuă] a organiza pozitiunile ordonate.
8. Div. 14-a rămâne în regiunea prescrisă prin Ord. op. No. ^
9 şi continuă a organiza pozitiunile ordonate.
Divizia va avea o deosebită atenţiune către aripa sa dreaptă,
•organizând şi ocupând Călimanul cu un detaşament puternic.
Detaşamentul Colori va opera până la terminarea misiunei s p e
ciale ce are, direct sub ordinele Armatei".
In scopul executărei acestui ordin:
a) La 2/IX, detaşamentul Bistriţa (Div. 14-a) coordo
nează operaţiunile sale cu a trupelor ruse,, în scopul de a
ocupa Lucaciul 1769 şi M-tele Munceilor 1775 NE. Pie
trele Roşii. Atacul dat la 3/IX avu succes la început, inimicul
.s'a retras pe Pietrele Roşii, de unde nu a putut fi scos,
'• b) Divizia 7-a atacă depe frontul Madaraşi (1801)-
Lazdombja (1404), în scop de a face legătură cu Armata
Il-a, care ajunsese cu dreapta spre Homorod Almaş. Di
vizia cucereşte Kapolnas (R. 16 I.)-Senteghihaza-01ahfalu
IR. 4 V.)-L6vete (R. 27 I.)-Homorod-Kemehifalva, de unde
281
scoate Brg. 19 Ldst. Mun. aruncând-o spre Fenijed (5 km_

NE. Odorheiul Săsesc).
Dela 3-6/IX, este linişte pe frontul Armatei da Nord, cu
excepţia la aripa 'dreaptă unde la 3/IX detaşamentul col..
Colori format din două btl./R. 16 I. şi 2 tunuri de munte
din Div. 14-a, atacă btl. de jandarmi depe Vf. Retit'ş
(2021), aruncându-1 spre Pietrosul (2102), unde dreapta
Arm. VH-a A-U avea un post de legătură de 100 oameni.
La cererea Arm. VH-a, Cd. Arm. I-a A-U dispune ca de
taşamentul Lt-col. Sander (11/73 şi 1 btr. munte) din Div.
72 I. aflat pe înălţimea Bistricioara, să atace împreună cu
btl. de jandarmi Ziegler, să reocupe Vf. Retitiş şi să asigure
din nou dreapta Arm. 7-a.
Pe frontul Arm. de Nord se lucrează tot timpul la în
tăriri de* poziţii, deşi inimicul din faţă dispăruse.
Intre timp, Comandam. Superior A-U îngrijat că linia de-
comunicaţie şi aprovizionare a C i l Arm., ce trece prin
Pasul Borgo, ar putea fi tăiată de români, ordonă ca:
„Comalnd. flrm. I-a să trimită din Div. 37 Hv. aflată în curs.
de transport cu calea ferată un Rgt. la Borgo Prund, care va .fi.

împins de C. 11 flrm. la punctul Klause (8 km. S. E. Tihuţa).
In afară de aceasta Cd. flrm. I-a va mai îndrepta încă un Rgt,.
din Div. 37 Hv. cu o baterie de munte la Borgo Prund sub
ordinele Brg. 73 Hv.; iar restul Div. 37 Hv. va ajunge în zona L e -
chinţa la 4/IX".
In urma acestui ordin Cd. Arm. I-a a trimis R. 28 hv.
la Klause, iar R. 13 hv. cu o btr. mun. Ia Borgo Prund.
Intre timp btl. jand. aflat pe Pietrosul (2102) a fost silit
să se retragă pe Vf. Dundeţu (1926), ceeace făcu pe Cd.
Arm. 'I-a să ajungă la hotărârea ca eventual să trimită
în M-ţii Căliman majoritatea Div. 37 hv. şi Div. 72 I.
La 4 şi 5/IX lt.-col. Sander atacă Pietrosul, dar cu toate-
întăririle ce primesc ( V 2 btl. dela C. 11 A. şi l y btl. dela
2
Div. 72 I.) şi cu toate atacurile date în curs de mai multe

zile, nu reuşeşte a scoate btl. IV/R. 16 I. şi btl. I/R. 56 I -
de pe poziţie.
6 Septembrie.
Pe frontul Arm. de Nord la 6/IX:

Div. 14-a stă pe loc pe linia Bâtca Rătăcel 1192-Urzi-
cani-Măgura Mare 1480-Curmătura 1386.
Div. 8-a trece M-ţii Gherghiului, îndreptându-se cu
282
Brg. 37 I. pe VI. Gherghiului şi Brg. 16 I. spre Paraid,

atacă şi cucereşte D. Fata Ciungă (1057)-Also Fancsal-
Râchita (1185)-Also Kakza (1198)-Sikberezzme26 (1253)-
Bodet (755)-Kerekdomb-Tatarut (912), respingând spre Vest
detaşamentul col. Hettinger spre Ibăneşti, detaş. col. Csecsi
şi Brg. 1 hus. Ldst. spre Şovata.
Aceste două grupe ajunsese în retragerea lor aproape
de linia principală de rezistenţă, pe care se stabilise deja
în apărare Div. 72 I., Div. 39 I. pe când V » din Div. 37
I. şi Div. 89 I. erau încă disponibile, aceasta din urmă se
afla în zona Kebele-Iedd (la E. de Maros-Vasarhely).
Div. 7-a ocupă Odorhei Secuesc (Sekeli Udvarheli) cu
R. 4 Vân. de unde respinge Brg. 19 Ldst.
La 6/IX Arm. I-a A-U de sub comanda g-lui Arz pri

meşte o nouă ordine de bătae, care intră în vigoare pe
.ziua de 7/X şi anume:
Corp. 1 Rez. gl. v. Morgen:

Div. 71 I. ce mai are:
BCU Brg.
Cluj19/ Central
Ldst. Mun.University Library Cluj
Reg. 2 hus.
Div. 39 honv.
Brg. 1 hus. Ldst.
1 Reg. inf. bosn.
Btl. 4 artil. pedes.
Corp. 6 Arm. gl. Fabini:

Div. 61 I.
Div. 72 I.
f/9 Div. 37 honv.
Div. 72 I. i
Linia de despărţire între ambele Corpuri de Arm. era:'

Tatarko 1680-Csorolab 1177-616 S. Szt. Imre-Iernutfaia
(Radnotfaja).
Aşa dar, Arm. I-a A-U începuse răsboiul la 14/VIII
numai cu Div. 61 I., dar cu începere dela 29/VIII încep
ai sosi Div. 72 L, Div. 39 Honv., aceste Divizii sosise după
d i n D i v
l/IX în completul lor; după 4/IX soseşte şi 1/2 -
283
37 honv. In total deci după 4 IX Arm. 1-a A-U aflată în

faţa Arm. de Nord rom. avea:
btr. tis. btr. grele
Unitatea btl. mitr. esc. Observaţii
tun ob. tun ob.
17 In acţiune dela
Div. 61 I. 8 5 3 1 1 3
11 14/VIII
După 6/IX Div.
61 I rămâne cu
Brg. h u s . * 8 11 btl
Div. 39 hv. 8 46 7 4 2 2
î n c e p a intra în
acţiune după
1 l/XI.
Div. 72 I. 10 37 , 2 3 1 1
2
î n c e p e a intra în
Div. 37 hv. 6 13 5 6 — 2
acţiune după 4/1X.
41 Efectivul de 35
Total
35
104 19 16 2 4
•4 btl. este după 6/IX
BCU Cluj / Central

Deci, proporţia University
forţelor între Library
Arm. de Nord rom. şiCluj
Arm.
I-a A-U, în diferitele faze ale perioadei dela 14/VIII-30/IX
a fost următoarea:'
A r m a t a I-a A-U.
Arm. Nord
Unităţi dela dela dela
rom.
14/VIII-l/IX 1-7/IX 7-30/IX
batalioane 70 17 29 35 .
mitraliere 68 8 91 | 104
baterii 42 10 30 41
escadroane | 35 11 13 15
Se constată din acest tablou că Arm. de Nord rom. a

fost în toată perioada dela 14/VIII—30 IX necontenit su
perioară Arm. I-a A - U ca efectiv şi putere de foc. Dacă
Arm. I-a A - U se retrage, cauza trebue căutată în slăbiciunea
284
ainităţilor, inferioritate! numerice şi a puterei de foc; numai

la mitraliere Arm. I-a A-U este superioară, această supe-
perioritate se compensează prin cele 6 baterii de 53 mm. ale
Armatei de (.Nord, pe care nici nu le-am calculat între
1
-baterii.
După ce a primit şi g-lui Arz instrucţiunile necesare în
vederea operaţiunilor viitoare, a dedus că Arm. I-a A-U
trebue să asigure adunarea Arm. IX-a germ. în zona Sibiu,
cum să-i .asigure apoi liniştea necesară pe timpul bătăliei. In
-acest scop, g-lul Arz îşi propune să întârzie cu trupele de
acoperire cât mai mult înaintarea inimicului şi numai la
nevoe să se retragă în poziţia pregătită pe Mureş şi Târnave.
t Dar cu toată înceată înaintare a Armatelor române, si
tuaţia Arm. I-a A-U era destul de grea din cauza inferio
rităţei sale fată de Arm. de Nord rom. Este drept că aripa
stângă a Armatei aflată în M~tii Căliman, cât şi VI. Super.
a Mureşului nu putea da g-lui Arz nici o grijă. Chiar
înaintarea românilor în VI. Gherghiului, unde se vârâse ca
într'un sac, nu prezintă decât o îngrijorare relativă; pentru
a închide această vale g-lul Arz a trimis la 7/IX, o y 3
din Div. 37 hv. la Teaca (Teke), dând ;n acelaş timp ordin

C. I Rez. ca la nevoe să trimită un detaşament din Div.
39BCU ClujSânmihaiu
Hv. dela / Central ca University Library Cluj
să atace spre N.
Situaţia Arm. I-a A-U era grea la Corpul I Rez. g-lu]
v. Morgen, care pierduse din puterea de rezistentă, prin
faptul că grupa col. Csecsi şi Brg. 19* Ldst. col, Szabo (dată
Div. 71 I. din faţa Arm. Il-a rom.) suferise mult şi nu
ar fi putut rezista unei presiuni mai mari, ele s'ar fi retras,
-din care cauză ar fi trebuit să se retragă şi Div. 71 I. In
această eventualitate, g-lul Morgen dispune ca: „Div. 71
.în cazul unei retrageri să ţie flancul drept ca pivot fix,
nepierzând legătura cu Corpul de Cav. g-lul Schmettow". In
vederea unui eventual gol ce s'ar fi putut produce s'a trimis
în ziua de 7/IX, Div. 89 I. în rezervă la Demeterfalva
(16 km. E. Târgu Mureşului) ea putea să lucreze de aci
-ofensiv cu Div. 39 Hv. contra unei coloane rom. ce ar
înainta spre V.
Din cele arătate mai sus, se constată că C. 6 Arm.
avea o însărcinare pur defensivă, pe când C. 1 Rez. tre
buea să folosească orice împrejurare favorabilă pentru a
lucra ofensiv; în acest sens g-lul Arz a dat ordinele sale
cu No. 1313, 1327 în zilele de 6 şi 7/IX.
Pasivitatea în care erau ţinute Arm. Il-a şi Arm. de
Nord rom., era cu totul neexplicabilă g-lului Arz; el nu
putea înţelege de ce Armatele rom. nu înaintează. De fapt
285
insă Armatele rom. fusese oprite de către M. C Gl. rom.

cu Ord. Oper. No. 4 din 29/VIII care spunea: „situaţia
Aepe frontul de Sud cere ca deocamdată Armatele depe
frontul de Nord şi Nord Vest să rămână în defensivă.,"-
Cum M. C. Gl nu revenise asupra acestui ordin, Armatele din
Transilvania stăteau pe loc. Arm. de Nord înaintase puţin
spre Vest în ziua de 6/IX. Dar G-lul Arz, Cd. Super.
german şi A-U erau nedumerite. G-lul Arz studiind even
tualităţile ce ar putea surveni, ajunge la două variante:
1) Românii vor înainta. cu Div. 14 şi eventual cu i/ 2
Div. 8-a spre V. deci spre frontul de E. al poziţiei depe

JWureş-Târnava. Cu Div. 7-a, i/ _ Div. 5-a, ,6-a, Div. 4-a
2
Odorheiu Săsesc-Făgăraş spre NV. pe căile de comunicaţie

existente.
2) Arm. 2-a rom. va înainta direct spre V. în ajutorul
cjrupei dela Sibiu. Arm. de Nord rom. va avea însărcinarea
.să fixeze Arm. I-a A-U şi să acopere dreapta Arm. II-a
române.
In amândouă variantele, Div. 71 I. avea un rol' important,
•ea trebuea să pivoteze la nevoe pe aripa de Sud, păstrând
legătura cu Corpul de Cav. gl. Schmettow, acoperind astfel
ofensiva lui Falkenhayn dela Sibiu, rămânând în varianta
BCU
I-a în Cluj
flancul / Central
Arm. tfl-a University Library
rom., care s'ar Cluj
îndrepta spre
NV. către poziţia de pe Târnave. Div. 89 I. trebuea să
ieie poziţie la dreapta Div. 39 Hv. pe linia Târna vei, iar
in varianta 2-a, Div. 71-a trebuea să atace dreapta Arm.
II-a rom.
Comand. Super. A-U a fost de acord cu argumentarea
j - l u l u i Arz, cu deosebirea că .nu era de părere ca Div. 89
I. să ia dela început poziţie la dreapta Div. 39 H v căci v
Div. 89 I. era cerută de g-lul Falkenhayn ca să întărească

Arm. IX-a la Sibiu, ceeace s'a şi făcut.
Comand. Arm. de Nord dă la 9/IX Ord. Oper. No. 11
în care spune:
1. Forţele inimice continuă retragerea lor spre Vest.
2.-flrm. de Nord va rămâne pânăla noui ordine pe poztţiunile
«ucerite.
3. Pentru un moment, misiunea flrm. de Nord este de a organiza
puternic, poziţîunile cucerite.
Se constată şi din acest ordin că Arm. de Nord rom.
sta pe loc, din ordinul M. C. Gl. însăşi acest ordin al
Cd. Arm. de Nord lasă pe cititor în nedumerire, căci
inimicul se retrage, iar noi stăm pe loc, e tot ce poate fi
mai absurd.
286
La 10 IX, Comandamentul Armatei de Nord raportează
că în operaţiunile dela Dorna, Ruşii merg foarte încet.
M. C. GL rom. a făcut intervenţiunile necesare pe lângă
M. C. Gl. rus, pentru a-i arăta importanţa foarte mare
a operaţiunilor de acolo, cerând forţe suficiente pentru
ca, de acord cu Armata noastră de Nord, Ruşii să înainteze
până la Bistriţa.
La 11/IX, col. Sander atacă detaşamentul din Div. 14-a,
care ocupase M-tele Căliman (ce acoperea direcţiile spre
Topliţa şi Belbor-Drăgoioasa), iar Brg. 19 Ldst. atacă avant-
posturile Div. 7-a dela V. de Odorheiul Secuesc (Sekelg
Udvarhely), dar a fost respinsă.
In urma intervenirei g-lului Falkenhayn la comandam,
Super. Germ., acesta reuşi a convinge Cd. Super. A-U, ca
să dispue trimiterea Div. 89 I. la S. de Sighişoara, în acest
sens Comand. Sup. A-U dă la 11/IX ordinul No. 31.040:
„Div. 89 I. (daşi dusă în zona Sighişoara) rămâne tot sub
ordinele flrm. I-a". < " v : f | ; / 1
Adică apropia Div. 89 I. ide Arm. IX-a, dar ea rămânea 'tot

sub ordinul Arm. I-a A-U (aşa se întâmplă când pe
acelaş teatru de operaţiune sunt două comandamente în
acelaş timp).
Arm. I-a A-U ţinând seamă de slăbiciunea frontului şi
ameninţărei la care era expusă, a dat în seara de 11/IX Ord.
„Corpul 1 Rez. trimite la 12/IX Div. 89 I. în zona Sighişoara-
Ibaşfalău. Atitudinea aripei de Sud a corpului se va regula după.
intenţiunile Comandam. Super. al flrm. IX-a.
Pentru rest, însărcinările rămân a:eleaşi: să se ţină inimicul
cât mai departe cu trupele de acoperire, la nevoa retragere, dar
oprire absolută pe poziţia Mureş-Târnave.
Corpul 6 flrm. va schimba cu trupe din Div. 72 I. trupele din
Div. 37 Hv. aflătoare în VI. Gherghiului. Div. 37 Hv. împreună
cu bateriile ca se vor destina de către Corpul de flrm. va r ă
mâne ca rezervă da Armată în zona Reghinul Săsesc ( S z a s z r e g e n ) -
Iernut-faia (Radnotfaja).
Corpul 1 Rez. nu mai este îndatorat a ţine o puternică r e
zervă înapoia aripei lui de Nord.
Atât timp cât trupele de acoperire sunt înainte, este de ajuns
de a asigura punctele importante depe poziţiunile pregătite, lăsând,
câteva baterii pe liniile principale, ca siguranţă pentru trupele
287
d e acoperire. Grosul Diviziilor trebue sâ se fină concentrate, pentru

.a putea fi întrebuinţate în mod activ sau p«ntru ocupări de sectoare
determinate.
Corpul 6 flrm. ţine prin Grupul Sander legătura cu flrm. 7-a, a-
vând grijă de siguranţa intervalului dintre Sander şi Brg. 16
1
Ldst. Mun . ,
•Renunţ la ideia de a mai aduna Div. 61 I. ca rezervă de
flirmată".
Cu toată pasivitatea în care erau ţinute Armatele de
Nord şi a Il-a, situaţia Arm. I-a A-U nu era de invidiat,
puterea ei de rezistenţă scăzuse prirr faptul că pe deoparte
dăduse Arm. 7-a părţi din Div. 72 I., iar pe de altă parte
trimisese Div. 89 I. la Sighişoara eşind din zona Arm. I-a.
Iar aripa de Sud a Arm. I-a, formată din Div. 71, Brg. 19
Ldst. Mun. şi Div. 89 I. serveau mai mult interesele ope
rative ale Arm. IX-a, care pretindea să se păstreze legătura
cu stânga ei şi să-i acopere flancul pe timpul bătăliei dela
Sibiu, care începuse în ziua de 13/IX. La această dată Arm.
I-a avea la dispoziţie părţi din Div. 72 I., Brg. 16 Ldst.
Mun., i/ Div. 37 Hv., grupa col. Csecsi şi Div. 39 Hv.
2
cu aceste grupe g-lul Arz trebuea să ţină legătura cu Arm.

BCU
7-a, să Cluj / Central
oprească înaintareaUniversity
Arm. de NordLibrary
rom. înCluj
.Mureşului şi Gherghiului, cum şi pe şoseaua Paraid. Pen
văile
tru aceasta g~lul Arz se decide a nu contraataca în VI. Gher

ghiului, ci numai după eşirea Românilor din munţi, în
acest sens dădu şi Ord. No. 1548 din 13/IX.
G-lul Morgen nu era mulţumit cu atitudinea pasivă ce i
se impusese, el dorea să opereze ofensiv în legătură cu
Arm. IX-a, de aceea raportă cu No. 759 din 13/IX urmă
toarele:
„Poziţia din partea superioară a Târnavei Mici este foarte
puternică prin natura ei, ea se poate apăra cu forţe minime, de
aceea propun scoaterea Div. 59 Hv. tiepe acea poziţie şi în
locuirea ei cu părţi din Div. 37 Hv. chiar în ziua de 14/IX. Div.
39 Hv. să fie dusă în timp de două zile la aripa dreaptă, ajungând
la'vreme pentru a lua parte la bătălia dela Sibiu".
Propunerea aceasta a generalului v.. Morgen era judi
cioasă, ea însă nu a găsit aprobarea g-lului Arz (cu No.
1553 din 13 IX ora 23,30), care se temea necontenit de
frontul său, mai cu seamă că în ziua de 13/IX când primea
această propunere i se raportează că Brg. 16 Ldst. Mun.
a fost dată înapoi şi aruncată pe înălţimile dela E. de
Rastoşnea..
G-lul Arz, dacă ar fi avut în vedere slăbiciunea cu care
opera Arm. de Nord rom., ar fi trebuit să aprobe cererea
288
g-lului v. Morgen, el însă nu o aprobă, aceasta pentru cel mai

mare noroc al Arm. Il-a roni. căci dacă ar fi aprobat eceastă
cerere, Div. 39-a Hv. ar ii fost în ziua de 16/IX împreună
cu Div. 89 I. pe dreapta Arm. Il-a rom., iar soarta acestei
Armate ar fi fost pecetluită.
Comparând cererea cu No. 271 din 11/IX pe care g-lul
Crăinicianu Cd. Arm. Il-a o făcuse M. C. Gl. rom., propu
nând de a merge în ajutorul Sibiului cu întreaga Arm. Il-a,
dar care propunere nu a găsit aprobarea la M. C. Gl. rom.
ceeace a adus înfrângerea C. I Arm. la Sibiu, compa
rând-o zic cu cererea No. 759 din 13/IX pe care g-lul v.
Morgen o făcea g-lului Arz, propunând ducerea Div. 39
Hv. pe dreapta, dar care propunere nu a găsit nici ea apro
barea autoritate! superioare, căci în caz de o aproba, suc
cesul bătăliei dela Sibiu s'ar fi expolatat mult mai bine,,
asupra Arm. Il-a rom.; nu mă pot opri să ajung la con
cluzia, că atât M. C. Gl. rom. cât şi g-lul Arz au .greşit,
pentrucă le-au \Jipsit încrederea în sine, le-a lipsit acea
concepţiune înaltă a conducerei operaţiunilor în stil mare,
care conduce la hotărîri judicioase în momentele cele mai
BCU
critice.
La 12/IX, trupele A-U sunt foarte active pe aripa dreaptă
a Arm. de Nord rom.; ele nu au nici un succes.
Armata de "Nord nu poate înainta spre V., de oarece
Ruşii nu o sprijină pe dreapta.
G-lul Coandă*) raportează la 13/IX Marelui Cartier Ge
neral rom. că peste 4 zile Armata lui Brusiloff va începe
ofensiva generală (dar nu a început-o). Iar Arm. IX-a a
g-lului Letschitzki încetează cu desăvârşire luptele, limi-
tându-se numai la ocuparea înălţimilor dominante depe şo
seaua Cârlibaba-Vatra Dornei.
Se constată că de unde Generalisimul rus, g-lul Alexejew,
se lăuda că ajunge „în zona Sighet-Bistriţa, asigurând ast
fel succesul Armatei române din Transilvania"), nu a rea
lizat acest desiderat, stânga Arm. IX-a a rămas tot la
Cârlibaba, de unde ;ar fi trebuit să plece în ofensivă.
La 14/IX, Div. 14-a ataca pe VI. Mureşului şi înălţimile
de ambele părţi ale văei, rupe frontul în lungul şoselei, res
pinge Brg. 16 Ldst. Mun. spre Deva şi ocupă linia: cota
955 (la V. de înălţimea dintre Ilve)-D. Căpăţâna (1038)-E..
*> A f l a t la M . C . gl. r u s e s c
289
Mosilohaza-D. Nicolai (906)-confluenţa pâraelor Szalard

şi Cziba. In acest mod defileul Mureşului era liber. Pentru
a opri înaintarea trupelor rom. depe VI. Mureşului, s'a
trimis 1 btl. din Div. 37 Hv. în ajutorul Brg. 19 Ldst. Mun.
G-lul Arz constatând că până în ziua de 14/IX, Arm.
II-a rom. stă tot pe loc la Făgăraş, şi nu este trimisă de
M. C. Gl. român în ajutorul C. I Arm. dela Sibiu, îşi dă
seama că momentul dela Sibiu este pierdut pentru români,
căci dacă Arm. II-a rom. ar fi fost împinsă spre Sibiu la
12 şi cel mai târziu la 13/IX, Falkenhagn era bătut, pe
când aşa la 14/IX Falkenhagn fără a fi dobândit încă deci
siva, era victorios, deci orice grijă a lui Arz. pentru Arm.
IX-a era trecută, atunci el se decide a se consacra exclu
siv asigurărei legăturei cu Arm. VII A-U din Bucovina.
In acest scop cu No. 1579 din 14/IX dispune ca:
„V2 din Div. 37 Hv. (rezerva de Armată) s ă se ducă înapoia
aripei de Nord şi C. 6 flrm. s ă s e deplaseze spre acea parte.
Divizia va fi folosită conform hotărârei din ajun la apărarea a c
tivă (ofensivă).
C. I Rez. va lua sectorul până în Mureş, deci va acoperi cu
1
Div. 39 Hv. şi VI. {jherghiului. In acest scop va avea înapoia
aripei Stânga, o puternică rezervă".
Se constată deci, că Arm. I-a îşi mutase centrul de
greutate pe aripa ei de Nord, ceeace la 14/IX era just.
Cum Arm. II-a primise la 14/IX ordin să atace spre V.,
în scop de a degaja Corpul de Olt, Comandamentul de
Căpetenie în scopul coordonărei operaţiunilor, dă în fine
ordin şi Armatei de Nord să înainteze pe linia Ggorgenu
Libanfalva-Kibed-Korispatak-Hejjasfalva.
Aşa dar pasivitatea în care căzuse Armatele rom. din
Transilvania, va înceta. In tot timpul dela 3—14/IX Divi
ziile au făcut mici acţiuni, au întărit poziţiuni de frică să
nu fie atacate; iar Div. 2 Cav. a stat tot acest timp la Csik
Sereda „ocupându-se cu completarea instrucţiei "şi cu mă
suri administrative".
Comandamentul Arm. de Nord dispune cu Ord. Qper.
No. 12 din 14/IX:
„flrm. de Nord trebue s ă înainteze pe frontul Guorguo Liban-
falva-Kibed-Kârispatak-Hejasfalva.
In acest scop s e ordonă:
1. Div. 2 Cav. va înainta la Szasz Kezd cu misiunea de a
explora toată regiunea cuprinsă între Hegen, Segesvar, Erdo Szt
Ggorgg.
Divizia va stabili legătura între flrm. I I - a şi Div. 7-a a cărei
aripă stângă înaintează pânăla Hejjasfalva.
Generalul G.A.Dabija, «Armata română î n Răsboiul mondial, V o i . I I . 19
290
flripa dreaptă a flrm. I l - a înaintează la Hegen.

2. Div. 7-a va înainta pe frontul Korospatak şi Hejesfalva p e
direcţiunile Szekely Udvarhely, Hejesfalva şi Szt Mihaly, M a r -
tonos, Korospatak. J
.Misiunea Div. este de a bate şi respinge forţele inimice aflate
în zona cuprinsă între Târnava Mare şi Pârâul Kiisnod, ambele
maluri inclusiv.
3. Div. 8 - a va înainta pe frontul Gorgeny Libanfalva, K o s z -
venyes Remete, Kibed Szolokma, cu misiune de a bate şi r e s
pinge forţele inimicului semnalate p e frontul de mai sus.
4. Div. 14-a c o n s t i t u e pivotul manevrei executate şi are m i
#
siunea d e a ocupa şi întări puternic o pozifiune călare pe Mureş;

la Est de Văile Rastonia şi Iodului pânăla D. Moiu inclusiv.
Divizia va stabili legătura cu aripa dreaptă a Div. 8-a.
5. BrgJ. 15-a va înainta în regiunea Sofalva-fltya Korond uti
lizând şoseaua Gyorgyo fllfalu, Parajd.
Brg. formează rezerva flrm., fiind gata să sprijine, după tre
buinţă, operaţiunile Div. 7-a şi 8-a".
Arm. de Nord dă prin Div. 7-a Ord. No. 1047 din 14/IX
privitor la Brg. 4 Căi.:
BCU Cluj / Central
întrunităUniversity
„Mâine 15, Brg. va înainta în Library Cluj
direcţiunea fltya
Kismod Makfalva. \
(Misiunea Brg. este de a explora toată regiunea dela N . V.
d e Târnava Mică, până în valea Mureşului şi de a stabili l e g ă
tura între Div. 7-a şi 8 - a " .
La 15/IX, Div. 14-a ocupă fără nici o rezistentă Vf.
Tarnitei-Rastonia-Szelesel-D. Moiu, pe timp când Brg. 16
Ldst. Mun. îşi aduna nestânjenită cele 3Va btl. şi l y btr. 2
la Deda, ocupând poziţie pe înălţimile depe cele două

maluri ale Mureşului, stabilind şi legătura cu grupa lt.-col.
Hettinger (21/2 btl, şi 1 btr.) a cărei flanc stâng era retras
la Glăjeria (G6rg. Uvegcsiir).
Corpul VI Arm. încă nu era gata ca să reia ofensiva.
Grupa Csecsi din VI. Târnavei Mici nu a fost atacată de
Div. 8-a; iar Brg. 19 Ldst. din VI. Târnavei Mari nu a fost
atacată de Div. 7-a.
Div. 2-a Cav. dela stânga Arm. de Nord a ajuns la 10.30
la Szenteguhaza-Olahfalu, aci primeşte ordin să se îndrepte
pe direcţia Lovete-Homorod Almas-Homorod Szt Pal-Dalya,
ea se stabileşte în cantonamente la Ege-Dalua-Homorod.
La 16/IX, Grupa Hettinger din faţa dreptei Div. 8-a, din
VI. Gherghiului, s'a retras pe timpul nopţei la St. Imre.
Trupele de siguranţă ale Div. 39 Hv. tot din faţa Div. 8-a
s'au retras depe înălţimea Csorolab (1177) pe Tompo (961).
291
Grupa col. Csecsi ameninţată de Div. 8-a să fie întoarsă,

s'a retras pe linia Şovarad-Siklod-Enlaka.
Brg. 19 Ldst. a fost ruptă de către Div. 7-a în trei locuri,
ea s'a retras pe înălţimile dela V. de Fohernyko şi Mărtiniş
(Martonos).
Serviciul de siguranţă al Div. 71 I. în faţa ameninţare*
dreptei Arm. Il-a, a fost retras pe linia înălţimilor Galata
(720)-Hamat (839).
In modul acesta aripele interioare ale C. I Rez. şi C. VI
Arm. ajunsese în retragerea lor chiar pe linia de apă
rare a Mureşului şi Târnavelor.
Situaţia mai grea era la aripa de Sud a Arm. I-a A-U
şi anume la Div. 71 I. care conform ordinului ce avea tre
buea să facă front spre Est, aripa ei de Nord (Brg. 19 Ldst.)
asupra căreia se exercita o puternică presiune de Div. 8-a,
pe VI. Târnavei Mari, se retrăgea încet, iar la dreapta ei era
Div. 89 I. cu care trebuea să păstreze legătura. Această din
urmă Divizie era din ajun în acţiune faţă de Div. 6-a rom.
(Arm. Il-a). G-lul Morgen .Cd. C. I Rez. se gândea cu
îngrijorarea la nevoia retragerei flancului său drept pe
linia Mureş-Târnava, în acest scop ceru la 16/IX cu No.
BCU
820, Cluj
825 şi 836:/ „întăriri
Centralpentru
University Library
a putea ţinea marele Cluj
front
ce s'a dat Corpului I Rez". Această cerere era bine venită
la Comandamentul Arm. I-a A-U, care se grăbi să se a-
dreseze Comandam. Super. A-U cu No. 1633 din 16/IX
cu rugămintea:
„Să î se trimită de urgentă o Divizie la Târgul Mureşului,
care va fi folositoare nu numai la întărirea puterei de rezistentă
a flrm. I-a, dar îi va permite acesteia ca să ia o parte activă
la bătălia pe care o pregăteşte flrm. I X - a " .
Dar eventuala retragere a C. I Rez. pe linia Mureş-
Târnava, contrazicea în cel mai înalt grad planul ofensiv
al g-lului Falkenhayn contra Arm. Il-a rom. De aceea, el
pentru a scăpa din greaua situaţie, recomandă şi Arm. I-a
A-U o ofensivă generală. G-lul Falkenhayn trebuea să se
gândească şi la o retragere generală, aceasta dacă se ţine
seamă chiar de însăşi situaţiunea Arm. IX-a din ziua de
16/IX. El se gândi ca să retragă Div. 89 I. pe dreapta Pâr.
Haar la Sud de creasta Feltendorfer (637) în scop de a
relua legătura cu Arm. I-a şi a lucra apoi ofensiv îm
preună cu această Armată. Această supoziţie nu a fost pusă
în aplicare. Insă retragerea Div. 71 I. fie spre NV. pe
Târnava Mică, fie în legătură cu Div. 89 I. (aflată în re
giunea Reten) direct spre V. alcătuia o operaţiune foarte
grea şi periculoasă, căci trupele române care făceau pu-
292
ternică presiune pe Târnava Mare s'ar fi putut interpune

între ambele Armate (IX-a şi I-a A-U). De aceea g-lul
Falkenhagn cu toate argumentările g-lului Morgen (care
până atunci fusese optimist şi preconiza ofensiva, acum
era pentru defensivă şi retragere), reveni la ideea lui, că
cea mai bună soluţiune trebue găsită tot în ofensivă, lucru
pe care-1 comunică Comandam. Arm. I-a A-U la ora 20.40
cu No. 183 din 16/IX.
Div. 2 Cav. ajunsese la Bene cu avantposturi făcând
faţă spre Erked şi Roadeş.
Arm. de Nord, în urma primirei Ord. No. 2484 al M.
C. Gl. dă Div. 2 Cav. Ord. Op. No. 13 din 16 Sept.:
v D i i t Ord. M. C. GL, Divj. 2 Cav. mai puţin o brg. cu o ba
terie călăr. va trece provizoriu la dispoziţia flrm. II-a.
O Brig. împreună leu p btr. căi. rămâne la dispoziţia Div. 7-a".
Trecerea unei Divizii de Cavalerie, dela o Armată Ia
altă Armată s'a demonstrat a fi o greşală, căci ea având
o însărcinare în curs de executare, când e trecută la altă
Armată, i se schimbă mai totdeauna însărcinarea, acest
dute vino, îi micşorează foarte mult activitatea şi efectele
acestei activităţi.
Arm. de Nord dă Div. 7-a Ord. No. 1073 din 17/IX:
„Aripa dreaptă a flrm. II-a, lovindu-se de forţe superioare
nu mai poate înainta.
Activaţi înaintarea pe frontul ordonat cu Ord. No. 12 şi gra
vităţi maximum de forţe posibile spre aripa Dvs. stângă, pentru
a veni la timp în ajutorul acelei aripi, care în seara de 16/IX
se găsea la Sasz Kerestur".
Ordinul No. 12 privea întreaga Armată de Nord, iar
Ordinul 1073 era adresat numai Div. 7-a pe care o pre
venea de situaţia aripei drepte a Arm. II-a.
La 17/IX, Comandamentul Arm. I-a A-U se aştepta la
o ofensivă generală şi puternică din partea Arm. de Nord
rom. dar ea nu se produse decât parţial, împingând puţin
înapoi grupele Hettinger, Csecsi (Div. 8-a) şi Brg. 19
Ldst. (Drv. 7-a), ceeace nu împiedică noua grupare a Arm.
I-a A-U,' care-şi putu muta centrul ei de greutate la aripa
de Nord a C. VI Arm.
Dela 17/IX la amiază C. VI Arm. a fost astfel grupat:
1. Trupă înaintată — grupa col. Bernatzkg (grosul Brg.
16 Ldst. — 31/2 btl., 21/2 esc, 2 btr.);
2. Poziţia principală:
a) Sectorul din dreapta: Div. 72 I. (51/2 btl., 3 e s c ,
293
7 btr.) din Mureş dela Felfalu pânăla înălţimea Pocana

Tomii (30 km. N. Reghinul Săsesc);
b ^ Sectorul din stânga: Div. 37 I. (3 btl., 2 btr.) dela
Poeana Tomii (cxcl.) până în D. Negru (12 km. N. E.
de aci);
c) Btl. 15/4 şi 1 btr. munte pc D. Moldovanca.
3. Rezerva corpului: 3 btl. şi 3 btr. din Div. 37 Hv.
în Şicuţ (Kis Sajo).
v
In afară de aceasta, C. VI Arm. mai avea:
a) 2 btl. şi 4 btr. din Div. 72 I. la capul de podi dela
Reghinul Săsesc, la dispoziţia C. I Rez.
b) Detaşamentul lt.-col Sander J 3 btl., 1 btr.) şi Brg.
73 Hv. (6 btl. şi 1 btr.) la Arm. VH-a. , ;.
La 17/IX seara frontul Arm. I-a A-U era următorul: Sla
tina 1464-Poeana Tomii 1469-Deda-Dealurile dela E. de
Reghinul Săsesc-Kibed-Cristurul Secuesc-Dealurile dela V.
şi SV. de Erked-linia înălţimilor dela SE. de Hegen,
unde făcea legătura cu Div. 89-a (la Reten), cu trupe înain
tate pe văile Mureşului, Gherghiului, Târnavei Mari.
In ziua de 17/IX, M. C. Gl. rom. dă Arm. de Nord Ord.
BCU
Oper. No.Cluj
1343,/ care
Central University
este primit Library
la ora 8.30, Cluj
cu următorul
cuprins:
„Situaţia C. I flrm., care a reuşit să treacă peste forţele
inimice care-1 atacau în spate, este foarte serioasă. In momentul
de faţă este cu neputinţă a se mai trimite unităţi pe frontul de
Nord, şi nu este prudent a se mai continua ofensiva. Comanda
mentul va dispune oprirea ofensivei Armatei pe poziţia cea mai
prielnică şi întărirea cât mai puternică şi mai completă a p o r
ţiunilor ce veţi alege".
Hotărârea M. C. Gl. de a „opri ofensiva" era judicioasă,
vom vedea acum cum a înţeles Arm. de Nord că trebue să
execute acest ordin.
Tot în ziua de 17/IX, M. C. Gl. dă Arm. de Nord, Ord.
Oper. No. 1358, primit la ora 12.55 cu următorul cuprins:
Arm*. 3 - a a început trecerea Dunărei în noaptea de 16 spre
17/IX, reuşind a pune piciorul p« malul drept. Armata din Dobrogea
începe ofensiva la 17/IX. S'a intervenit, ca Arm. Sarail s ă atace
viguros spre a împiedica pe Bulgari să trimită forţe spre Nord.
Pe frontul de Nord situaţia continuă a fi critică.
Este probabil, că în Transilvania inimicul va întreprinde o -
fenisiva serios, spre a ne sili să luăm din forţele dela Sud.
1
Arm . II-a şi de Nord trebue cu orice preţ să reziste cu
forţele de care dispun până ce acţiunea dela Sud va fi rezol
vată. In consecinţă, aceste Armate trebue a se întări puternic
294
şi să ia dispozifiuni, care să le îngădue a rezista în bune

conditiuni.
Aşa dar în ziua de 17/IX M. C. Gl. prescria prin două
ordine succesive:
„Oprirea ofensivei Arm. de Nord", şi „întărirea puternic
ca să-i îngădue a rezista în bune conditiuni".
Comandantul Arm. de Nord cu toate că primise Ordinul
1343 şi 1358 în cursul ziei de 17/IX, nu ia nici o dispoziţie
în sensul acestor ordine şi lasă Arm. de Nord în executarea
ofensivei spre Vest, ceeace a fost o evidentă greşală.
Arm. de Nord continuă de dimineaţă cu ofensiva:
Stânga Div. 14-a şi anume R. 55 I. pe dreapta Mure
şului şi R. 67 I. pe stânga Mureşului, dau înapoi elemente
din Brg. 16 Ldst., ajungând pe linia Păltinişoara-Rastoşnia-
VI. Iodului-Szelessel (1311);
Dreapta Div. 8-a şi anume Brg. 37 I. ce era călare pe VI.
Gherghiului dă înapoi grupa col. Hettinger şi ajunge pe
linia Gorg. Uvegcsiir-Caşva-Orşova-Dosu, aproximativ la 4
km. în faţa liniei de apărare a Arm. I-a A-U; Brg. .16 I. ce
BCU
era Cluj
călare / Central
pe VI. University
Târnavei Mici dă înapoi Library
grupa col. Cluj
Csecsi,
ajungând pe linia Sacadat-Sovata-Siklodk ko (1025)-SikI6d,
aproximativ 5-8 km. în faţa poziţiei de rezistenţă a Arm.
I-a A-U, ea însă nu se opri aci, ci atacă această poziţie între
Bokecsz (Ceresdomb)-Sovarad, dar nu o poate ocupa din
cauza rezistenţei opusă de Brg. 16 Ldst.
Div. 7-a înaintează şi dă înapoi Brg. 19 Ldst. ajungând cu
Brg. 14 I. pe linia Enlaka-Martonos-Tordat falva-N. St.
Mikloş, apoi până pe linia E. Korispatak-Andras falva-
Gagy; iar cu Brg. 13 I. pe linia/ St. Mikloş-V. Galambfalva-
Galata (720)-Hamat (869), făcând legătura la stânga cu
Arm. Il-a prin Brg. 5 R. aflată la Cangad.
Fără a ţine seama de ceeace se petrecea pe stânga sa,
Div. 71 I. continuă să-şi adune grosul (7 btl., 5 esc, JO
btr.) în spaţiul Daia (Szasz Dalga)-Dreihotter B. (723). Lă-
sându-se pentru siguranţa văei Târnavei Mari generalului
Klein Cd. Brg. 14 Inf. numai 11 comp., 2 esc, 3 btr. şi
un tren blindat, la care s'a mai adăogat 1 btl. şi 1 btr. din
Brg. 19 Ldst.
G-lul Falkenhayn era hotărât să atace repede Arm. Il-a
rom. la V. şi N. de Făgăraş.
In acest scop el dădu Arm. I-a A-U instrucţiuni cu No.
217 din (18/IX pentru viitoarea ei atitudine, în special pentru
folosirea poziţiei Mureş-Târnava:
295
1 1
„flrm . I - a trebue să facă front spre E. păstrând legătura
cu flrm. V l l - a . Retragerea pe poziţia principală va avea loc
in caz de mare presiune a inimicului, numai la N. de Târnava
Mică, iar la S. de ea, va fine cu orice preţ linia Erdeo S ă n -
giorgiu-Hasfalău-Steinberg (750) pânăla terminarea ofensivei dela
Sud".
Deci retragerea aripei de Sud nu trebue a se mai face.
Aceasta era, o însărcinare grea, dacă se ţine seamă că pentru
un front de 35 km. nu erau disponibile decât 7 btl., 4
esc. şi 6 btr.
Cum era o grabnică nevoe de a întări aripa de Sud a
Arm. I-a A-U pe Târnava Mare, cum pe de altă parte era
nevoe de o nouă distribuire a forţelor în Divizii, Comandam.
Arm. I-a intenţiona să adune Div. 61 I. spre Brg. 19 Ldst.
Ca pregătire pentru aceasta, s'a ordonat ca:
„Grupele col. Berriatzku şi lt.-col. Hettinger să se adune î n -
napoia frontului, de aci la 19/IX vor fi transportate cu calea
ferată la Oşorheiu, de unde cu camioane automobile vor fi duse la
Bălăuşeri unde trebue să fie adunate la 22/IX".
Pentru mai târziu se intenţiona ca C. VI Arm. să se
formeze din Div. 37 I. şi Div. 72 I., iar C. I Rez. din Div.
BCU39 I. Cluj
şi Div./ 61
Central University
într'un corp Library
de, armată. Cluj
89 I. şi Div. 71 I. Pentru grupa din centru se destinase
Div. I. formate
La 18/IX ora 9 M. C. Gl. rom. dă Arm. de Nord No.
1369 cu următorul cuprins:
„Ofensiva întreprinsă pentru degajarea Corpului I Armată
ne mai fiind oportună, s'a hotărât ca Armata II-a să s e retragă
încă astă noapte pe linia Heviz-Olt-Bogat-Sarcani-Perşani. M.
C. G|l. este de părere, că în scopul de a coordona acţiunea s a cu
acea a Arm. II-a, Armata ide Nord să retragă aripa sa stângă
pe poziţiile, pe care le organizase înainte de începerea ofensivei.
Armata II-a a primit ordin de a păstra legătura cu Armata d e
Nord prin Div. 2 - a Cavalerie".
Arm. de Nord dă în seara de 18/IX Ord. Oper. No. 14:
„1. Situaţia generală impune oprirea ofensivei ordonate cu
No. 12.
2. Misiunea armatei este de a se întări pe o bună pozîţiune
de rezistenţă la eşirea d e Vest a defileurilor.
In acest scop s e ordonă:
3. Div. 14-a, cu cartierul la Topii ţa, va opera în sectorul P e -
trosul, Ratosnua cota 1311, D . Moiu inclusiv.
Divizia va organiza puternic o poziţiune de rezistenţă pe înăl
ţimile dela Estul Văilor Ratoşnia şi Jodul.
4. D i v . 8 - a cu cartierul la Szovata, se va aduna cu grosul în
regiunea: Szovata, Sovarad, Siklod, organizând puternic o p o -
296
ziţiune de rezistenţă pe linia: Dealurile dela E. de Koszvenyes

Remete, Selye, Kibed, Szoloknia, Eted, inclusiv.
Pentru a se acoperi comunicaţia din VI. Gorgeny, Divizia va
constitui un detaşament cu care se va organiza şi ocupa puternic
eşirea din defileu la fllsofancsal.
5. © i v . 7-a cu cartierul la Szekely-Udvarhely, se va aduna
cu grosul în regiunea Farcaşlaka, Szekely Udvarhely, Szt Kiraly.
organizând o poziţie de rezistenţă pe linia: F. Benczek cota
725, Szt Mihaty, Siiko, Vagas, Miklosfalva.
6. Brg. 15 Mix. în rezerva flrm. şi se va aduna în regiunea:
Parajd, Sofalva, Feso.
7. Detaşamentul Bistriţa ( B r g . 1 Mixtă) rămâne în situaţia care
se găseşte, continuând a-şi îndeplini misiunea.
8. B r g . 4 Căi. se adună în regiunea Korond-fltya, acoperindu-se
cu avantposturi spre Enlaka şi Fiitos Varalja.
9. Brgţ 5 roşiori care a operat cu Div. 7-a, rămâne la dispo
ziţia flrmj. şi se va aduna la Homorod Szt. Marton, acoperlndu-se cu
avantposturi spre Homorod Okland, Homorod Pal, Telekfalva şi
Bogy.
Cartierul Armatei la Bacău".

Insă pe baza ordinelor 1358 din 17/IX urma ca Cd. Arm.
de Nord să oprească ofensiva şi să se ocupe o poziţie de
rezistenţă, lucru ce nu a făcut, dar pe baza Ord. No.
1369 al M. C. Gl. urma ca ofensiva Arm. de Nord să fie
absolut oprită, Comandantul Arm. de Nord fără a ţine
seamă de acest ordin, deşi spune în Ord. No. 14 la pt. 1
că „situaţia generală impune oprirea ofensivei...", totuşi
dă Diviziilor organizaţiuni de poziţiuni de rezistenţă cari
sunt dincolo de linia pe care se aflau acele Divizii, astfel
Div. 8-a ce se afla cu Brg. 37 I. pe linia Gorg-Uvegcsur
(Glajeria)-Caşva-Orşova-Dosu, iar cu Brg. 16 I. pe linia
Sacadat-Şovata-Siklod ko 1025-Siklod, primeşte prin Ord.
la pt. 4 ca „să organizeze puternic o poziţie de rezistenţă
pe linia: dealurile dela Est de Koszvenyes Remete, Selye.
Kibed, Szoloknia, Eted inel", această linie se află între Kosz-
venges Remete şi Kibed dincolo de linia întărită a Arm.
I-a A-U, urma deci a o ataca, a o rupe şi a trece dincolo
de ea. Care era scopul? Nici unul, căci singur comandantul
Armatei arată că „situaţia generală impune oprirea ofen
sivei". Deci sforţările ce va face Divizia 8-a vor fi zadarnice
şi îti afara nevoilor generale a operaţiunilor.
Dar partea curioasă este că de unde poziţiile pe care a-
junsese cele trei Divizii ale Armatei (14, 8 şi 7) erau dacă nu
pe aceiaşi linie, dar formau sistem.
297
Ordinul No. 14 dispune:

Div. 14-a să stea pe loc şi „să organizeze puternic po
ziţia de rezistenţă".
Div. 8-a să organizeze o poziţie, care impunea înain
tare şi atac;
Div. 7-a să organizeze o poziţie mai înapoi, ceeace
impunea o retragere.
Această retragere a Div. 7-a compromitea cu totul dreapta
Arm. Il-a, care era lăsată în vânt, căci în acest moment
dreapta acestei Armate era la Bârcut (Baranykut), iar stânga
v
Arm. de Nord fugea 20 km. mai înapoi dela Galambfalva
tocmai • la Szekely-Udvarhely golul se mărea dela 34 km.
la 45 km. (linia aerului) şi totuşi M. C. Gl. nu ia nici o
măsură, ca Arm. de Nord să nu dispue astfel de mişcări
întru nimic justificate.
Aceasta este cu atât mai nejustificat cu cât Comandam.
Arm. Il-a cerea Arm. de Nord încă dela 15/IX ca ,fiiv.
7-a să graviteze mai mult spre Szasz Kezd". Dacă se făcea
aşa, stânga Div. 7-a înainta dela Galambfalva spre
SE. la Czasz Kezd de 15 km. apropiindu-se de dreapta
la BCU
Bărcuţ,Cluj
de 21/ Central University
km., în schimb Library
ea fuge dela Cluj
Galambfalva
spre NE. la Szekely Udvarhely de 20 km. Pentru ce? In
ce scop? Deci nici un moment nu s'ar putea afirma că Arm.
Il-a ar fi provocat retragerea Arm. de Nord. Iar M. C. Gl.
lăsa această Armată să facă ce vrea şi nu intervine deloc,
după cum mai lăsase Comandam. Arm. de Nord la 23/VIII
ca să scoată Div. 8-a dela stânga Armatei, ca să o pue pe
front unde nu avea în faţă mai nimic; când putea să lase
Div. 8-a pe loc şi să deplaseze puţin în jumătate la dreapta
Div. 7-a. Dacă Divizia 8-a ar fi fost acum la 15/IX pe
stânga Armatei de Nord, acolo unde fusese dela inceput şi
unde trebuea să fie şi acum, legătura între Armate ar
fi fost asigurată şi doară se ştia din istoria campanielor că
punctul de legătură între Armate este totdeauna partea
slabă şi de aceea trebue a i se da o mare atenţiune,
lucru ce era prescris şi de regulamentul nostru de manevră
şi luptă, la noi s'a practicat însă contrariul.
G-lul Falkenhayn dădu la 18/IX Arm. 1-a A-U ordin
de operaţie pentru 19/IX:
„Centrul şi stânga flrm. I - a se pot retrage la nevoe, dreapta
însă trebue să se oprească şi să sprijine măcar cu părţi înain
tarea flrm. I X - a . Comandam', flrm. trebue să îngrijească ca linia
Erdo Szt. Gyorgyo înălţimile E. de Sighişoara, să fie de mâine
bine apărată. Div. 71 I. va păstra legătura la stânga şi la nevoe
298
va putea să retragă stânga pânăla linia înălţimilor E. de S i g h i -

şoara-Puszta Celina.
Trebue însă ca Div. 89 I. şi pe cât posibil o mare parte
din Div. 71 I. să poată lua ofensiva în ziua următoare, mergând
cu dreapta înainte spre Bekokten. \
Corpul 39 flrm. trebue s ă înainteze la 19/IX cu grosul pe
la sud de Olt şi cu restul pela Nord de Olt. l
Corpul de Caval, g-lul v. Schmettow va însoţi la flancul
stâng mişcarea de înaintare".
19 Septembrie.
Pentru această zi, g-lul Arz se aştepta la o ofensivă
generală a Arm. de Nord rom., contrar acestor aşteptări,
această Armată face o acţiune descusută, care nu cores
pundea nici situatiunei generale a Armatei române depe
cele două teatre de operaţiune, dar nu corespundea nici
măcar situatiunei speciale a Arm. de Nord, faţă de Arm.
I-a A-U.
In adevăr:
Div. 14-a stă pe loc şi se organizează pe poziţia pe
BCU Clujdupă
care se afla.
Div. 8-a / Central
ce primiseUniversity Library
ordinul de oper. Cluj
No. 14 al
Aiim« de Nord care-i prescria: „să se organizeze pe o
poziţie, de rezistenţa pe dealurile dela Est de Koszvenyes
Remete, Selye, Kibed, Szoloknia, Eted inclusiv", cate dela
Sud de Koszvenyes Remete-Selye-Kibed era dincolo de
linia principală de apărare pe care Arm. A-U o organizase
încă cu începere din anul 1915 (a se vedea Voi. I-iu pag.
38 şi 39), urma deci ca pe baza ordinului Armatei de
Nord, Div. 8-a să atace acea poziţie şi să puc stăpânire
pe ea. Div. 8-a în conformitate cu ordinul primit, d ă
pentru ziua de 19/IX un ordin de operaţiune în care între
altele prescrie:
„In cazul când până la primirea acestui ordin nu s'au atins
toate punictele ordonate prin ordinul de operaţie din ziua d e
16/IX (linia Gorg Szt. Imre, Sorophaza, JYlakfalva) atunci co
mandanţii grupărilor vor lua dispoziţiuni, ca prin ultimele a-
tacuri începute înainte de a se lumina de ziuă (ora 4.30 a. m.
19/IX) să s e cadă în spatele inimicului şi s ă se cucereaslcă
poziţiile ordonate, astfel ca înainte de amiază, cu orice chip
linia ordonată prin ordinul din ziua de 16/IX, să fie complect
cucerită". ;
Va să zică, nu era suficient că Cd. Arm. de Nord nu
execută Ord. No. 1369 din 18/IX, dar prin ordinul pdlymorf
ce-1 dă, îl induce în eroare pe comandantul Div. 8-a, care
299
nu se mulţumeşte a ajunge p e , linia ordonată de Armată

(Koszvenues Remete, Selge, Kibed), ce era dincolo de
linia principală de apărare organizată de inimic, dar Cd.
Div. 8-a vrea să o şi depăşească; în acest scop ordonă
ocuparea liniei „Gorg Szt. Intre, Sorophaza, Makfalva".
Se va vedea că această Divizie se angajează în zilele de
19, 20, 21 şi 22 Sept., în acţiuni grele ofensive, are pierderi
!
mari cu nimic justificate, pentru atingerea unor obiective
ce nu corespundeau de loc nevoilor operative şi situaţiunei
generale. ,
In adevăr în ziua de 19/IX Brg. 37 I. ce era călare pe
VI. Gherghiului începe acţiunea la ora 15.30, ea înaintează
foarte greu sub focul artileriei şi infanteriei inimice, apoi
se retrage pe poziţiile depe care începuse înaintarea.
Brg. 16 I. cu dreapta (btl. II/R. 29 I.), spre Korz,
Remete, cu centru spre Ceresdomb (Bokecs 1079-754) şi
Sovarad (R. 8 V., I. III/R. 29 I., 1 btl./R. 37 I.), iar cu
stânga spre Kibed şi Makfalva. Şi atacul acestei Brigade
a fost zadarnic.
Div. 7-a începuse a executa Ordinul de Oper. No; 14
încă după amiază zilei de 18/IX căci R. 15 I. şi Dvz.
BCU
II/R. Cluj
8 A., / Central
începe University
retragerea spre Est, peLibrary
când totClujrestul
Div. 7-a stă pe loc până în dimineaţa de 19/IX când începe
retragerea, ajungând în seara zilei de 19/IX cu grosul
forţelor în zona Farcaşlaka-St. Lelek-Odorheiu-Fenued-Ku-
kulo Kemengfalva, cu avantposturi pe linia F. Benczed-
Siiko-Micloşfalva.
Se constată deci, că pe când Div. 8-a ataca spre Vest,
Div. 7-a \se retrăgea spre Est. Un nou sens operativ, ceeace
probează că Diviziile Armatei de Nord operau fiecare cum
voiau pe cont propriu. '
Cd. Arm. de Nord dispune cu Ord. No. 18 din 19/IX
formarea din Brg; 4 C , Brg. 5 R. şi 1 btr. din Brg. 7
.Art., a unei Div. Cav. sub g-lul Sinescu, care după ce
d ă 2 e s c Diviziei 8-a şi câte 1 esc, la Div. 14 şi 7-a, se
adună în zona Homorod Szt. Marton-Homorod Kemeny-
falva-Lovete, cu ordin de a recunoaşte cu patruţe forţele
inimice- depe frontul Barcuţ (Barangkut)-Seghişoara (pe
Târnava: Mare)-Kiskend (pe Târnava Mică), organizând o
poziţie de rezistenţă la Sud de Homorod Szt. Marton şi
Homorod Almaş, în prelungirea poziţiei ce urma să fie
organizată de Div. 7-a ce avea stânga la Micloşfalva.
300
Div. 14-a continuă să se întărească pe poziţiile pe

care era.
Pentru ziua de 20/IX Cd. Div. 8-a, ordonă continuarea
operaţiunei ofensive pe tot frontul, în care scop şi cu apro
barea Comandam, flrm. de Nord a întărit: detaşamentul
dela centru (R. 8 V., I, III/R. 29 I., 1 btl./R. 37 I.) cu
R. 4 V. şi 2 btr. de obuziere, iar btl. U/fi.. 29 I. dela
Sacadat cu 1 btl./R. 25 I. (luate din Brg. 15 Mix. aflată
în regiunea Paraid-Bode 755-1023 ca rezervă a Arm. de
Nord).
Va să zică ordinul dat de Div. 8-a în noaptea de
18-19/IX de a lua ofensiva, nu poate fi atribuit unei
interpretaţiuni greşite a Comandantului acelei Divizii, ci
el corespundea în totul gândului Comandantului de Ar
mată, ca Div. 8-a să execute o ofensivă zadarnică spre
Vest, căci altfel nu numai că oprea acea ofensivă, dar nici
o vorbă nu ar mai fi putut fi qa să-i mai dea şi ajutoare
(3 btl. şi 2 btr.) din rezerva Armatei.
In dim. zilei de 20/IX Brg. 37 I. din VI. Gherghiului
BCU
atacă Cluj / Gorg
frontul Central"Szt. University Library
Imre-Oroszi, care Clujor
era bine
ganizat, cucereşte cu grele pierderi nişte elemente din pri
mele linii ale poziţiei; după ora 10, Div. 39 hv. după o
pregătire de artilerie, contra-ataqă şi respinge Brg. 37 I. rom.
care deabia s'a putut opri pe linia Casva-Orşova-Dosu depe
care plecase la atac.
La Brg. 16 I., btl. II/R. 29 I. şi 1 btl./R. 25 I. reîncep
înaintarea din ajun şi reuşesc până în seară să ocupe pozi
ţiile dela Vestul defileului Sacadat.
R. 8 V. şi 2 btl./R. 37 I. atacă spre Ceresdomb (B6-
kecs), iar R. 4 V., şi 2 btl./R. 29 I. atacă pe direcţia
Sovarad-Maghiaros; aceste unităţi înaintează foarte greu
sub focul artileriei şi infanteriei inimice, ajungând cu mari
pierderi până în faţa poziţiei inimice, după ce mai fusese
întărite cu încă un btl.
In seara de 20/IX Cd. Div. 8-a dă ordin: „de oprire
a ofensivei şi întărire pe poziţia ordonată de Arm. de Nord
încă dela 18/IX". Acest Ordin este un mod de a vorbi,
căci ofensiva Div. 8-a o oprise inimicul, iar „întărirea
pe poziţia ordonată de Arm. de Nord la 18/IX" nu putea
avea loc căci acea poziţie era dincolo de poziţia întărită
a inimicului ce trebuia întâi cucerită. Acest lucru şe va
adeveri în ziua de 21/IX,
Div. 7-a se adună în ziua de 20/IX în zona ordonată şj
30|
execută lucrări de întărire pe poziţiile dela Odorheiu Se-

cuesc (Sekely Udvarhaly), fără să fie în contact cu inimicul.
Cum Brg. 16 Ldst. după ce fusese retrasă depe front
(a se vedea ziua de 17/IX la operaţiunile Arm. II-a rom.)
ajunsese la Târgul Mureşului, Comandam. C. I Arm. îi
dă ordinul No. 1754 din 20/IX ca:
„Să înainteze şi să astupe golul produs de grupul col. Csecsi".
Apoi Comandam. Arm. I-a A-U pune Brg. 16 Ldst,
Brg. .19 Ldst. şi grupa col. Csecsi sub ordinele comandan
tului Div. 61 I. cu dispoziţia să se reformeze în regiunea
Akosfalva şi cu însărcinarea de a „împiedica înaintarea
inamicului peste linia Magyar Zsakod-Erdd Szt. Gydrgy".
Aceiaşi însărcinare o avea Brg. 142 I. la Sudul liniei
Gagy-Magyar Zsakod-Szasz Magyaros.
Div. 14-a rom. aflată în faţa Div. 72 I. călare pe VI.
Mureşului, a făcut lucrări defensive.
Div. 8-a se întăreşte pe frontul Brg. 37 I. pe poziţiile
Caşva-Orşova-Dosu. Această Brigadă ajută Brg. 16 I., cu
5 comp. la atacul poziţiei dela E. de Kosv. Remete pe
care o atacă de front cu 2 btl./R. 25 I. Acest atac nu a
BCU
avut niciCluj / Central University Library Cluj
un rezultat.
Mai la Sud Brg. '16 I. călare pe şoseaua Sovarad-Magya
ros, atacă frontul Div. 39 Hv. şi anume cu R. 8 V. şi 2
btl./R. 37 I. poziţiile aflate între Bokecs şi Selye, cu 1
btl./R. 29 I. spre Selye şi cu R. 4 V. spre Maghyaros.
Stânga şi centru reuşesc a şe apropia de Selye şi Maghia-
ros, dar coloana din dreapta nu reuşeşte a scoate pe ini
mic din poziţiile sale. Cum R. 4 V. suferise mult, el este
retras şi trimis în rezervă la Sovarad.
Div. 7-a continuă să se întărească pe poziţiunile dela
Odorheiu Secuese.
Brg. 16 Ldst. şi Brg. 19 Ldst. s'au grupat la Nyarad
Szereda (V. de Oşorheiu), în scop de a contra-ataca uni
tăţile rom. ce străbătuse în poziţia principală de apă
rare dela Sovarad. Această acţiune nu s'a produs decât
a doua zi la 22I/X.
Până în seară sosi ştiri la Cd. Arm. I-a A-U că trupe
rom. se retrag pe VI. Gherghiului şi VI. Sacadat (N. de
Sovata), că pe VI. Mureşului nu au înaintat dincolo de
Filea (Fiilehaza), aci trupele rom. şi-au făcut lucrări de
apărare de ambele părţi a Raştosniei (Rastosnya) şi la
Glăjeria (Gorgeny-Uvegcsur).,
Comandam. Arm. I-a A-U avea impresiunea că Arm.
302
d e . Nord rom. va începe în curând retragerea generală

spre Est.
Legătura cu Arm. Il-a rom. era făcută de Div. 2 Cav. care
se afla în zona Bene-Archita (Erked).
Pentru ziua de 22/IX Comandam. Arm. I-a A-U dăduse
la 21/IX Ordinul No. 1789 ca:
„Grupa g-lului Haber să reia contactul cu inimicul, s ă pue
stăpânire pe defileul Mureşului la Bistra, să tie grosul grupei
gata d e înaintare fie pe VI. Mureşului, fie pe VI. Gherghiului'.
Rgt. 15 hv. cu, o btr. să rămâe ca rezervă de Armată la Batos
(12 km. N. Reghinul S ă s e s c ) " .
Când Comandam. Arm. I-a A-U căpătă siguranţa că
Arm. de Nord rom. e gata să se retragă a dat ord. N a
1790 tot din ziua de 21/IX:
„In cazul unei retrageri a românilor, Arm. I - a va înainta
astfel:
Div. 61 I. împreună cu grupa Csecsi pe şoseaua
v Odorheiu
Săsesc (Szekelg Udvarhelg)-Sereda Ciucului (Csikszereda).
B r g . 1 Hus Ldst. îva trece pe aripa de Sud, pentru a stabili
legătura c e Corpul d e Cav. al g-lului Schmettow.
Div. 39 Hv. p e şoseaua Praid (Parajd)-Giurgeu Sânmiclăug

(Gyerguo Szt. Mikloş). i
Grupa g-lului Haber pe VI. Gherghiului şi VI. Mureşului".
In urma înţelegerei între Comand. Super. germ. cu Co
mand. Super. A-U, se făcu pe frontul'de Est o nouă dis
tribuire a Comandamentelor de Armate, şi anume Arm.
3, 7 şi 1 A-U împreună cu Arm. 9-a germ. vor alcătui
Grupa de Armate a Erzherzogului Karl Franz Josef, având
de şef de Statmajor^pe generalul v. Seeckt (german).
Comandam. Arm. I-a A-U rămâne tot la Cluj, dar tot
sub ordinele directe ale g-lului Falkenhagn.
Div. 14-â (stă pe loc şi se întăreşte pe poziţiile sale.
Pe frontul iDiv. 8-a rom. Div. 72 Hv. atacă pe VI. Gher
ghiului Brg. 37 I. şi o dă înapoi, ea se opreşte pe linia
D. Moiu (1130)-V. Ot. Tişeu-D. Mare.
Div. 8-a cere ajutorul Diviziei 14-a, aceasta trimite
2 batalioane spre Caşva şi Hodak spre a ameninţa spatele
inimicului.
Brg. 16 I. este atacată de Brg. 16 Ldst. la N. de So-
varad şi în flancul stâng spre Siklod, aci se găsea o sin
gură companie ca susţinere a artileriei, ea este respinsă
spre Sovata. Cd. Div. 8-a cere ajutorul Div. 7-a, dis
punând în acelaş timp o concentrare de forţe spre Siklod f
In cursul zilei, Div. 7-a continuă a sta pe loc şi a se

organiza defensiv pe pozitiunile dela Odorheiu Secuesc.
303
Grupa gl. Klein (Brg. 142 I.) care până astăzi închisese
VI. Ţârnavei Mari, a fost adunată la Saschiz (Szesz Kezd)
şi îndreptată spre Bundorf, pentru a intra la Div. 71 din
care făcea parte.
Acţiunile ofensive ale Div. 8-a rom. din zilele dela
19-22/IX, ordonate de Comandam. Arm. de Nord, pusese
această Divizie într'o foarte grea situaţie, de aceea Coman
dantul Arm. de Nord se vede obligat de a o degaja.
Prin Ord. 1271 din 22/IX către Div. 8-a:
„întrucât Div. a atins obiectivele date prin Ord. Op. No.
14 ve{i înceta acţiunea. '
Grupaji grosul Div. în regiunea Sovata-Parajd".

Prin Ord. No. 1293 din 22/IX către Div. 7-a:
„Div. 8-a este puternic atacată în flancul său stâng din
direcţia Kibed.
Deplasaţi imediat toate trupele disponibile către aripa
dreaptă cât mai aproape de Palfalva şi dacă va fi necesar ata
caţi în flanc inimicul care va Căuta să întoarcă stânga Div. 8-a".
17
Div. 7-a trimite 2 btl./R. 14 I. cu 1 btr. şi R. 16 I. cu

16 I.). Library Cluj
3 btr. spre Eted şi Atua, pentru a ataca la 23/IX flancul
inimicului ce ataca Div. 8-a (Brg.
Prin Ord. No. 1297 din 22/IX către Div. 8-a:
„Rezistaţi pe cea mai bună pozijiune care acopere gura de
fileului dela Parajd.
Dacă va fi nevoe, Brg. 15 va interveni în luptă cu toate for
ţele disponibille.
S'a ordonat Div. 7-a...".
Arm. de Nord dă Ord. No. 1321 din 22/IX către Div. 7-a:
„Urmare la No. 1293.
Pentru a acoperi mişcarea trupelor care merg în ajutorul Div.
8-a şi a le asigura completa libertate de acţiune, trebue ca uni
tăţile care acoper această mişcare (o brigadă) să înainteze către
Szekelu Kerestur, pentru a vă lărgi spaţiul de manevră şi
a acoperi comunicaţia spre Csik Sereda.
( ,
Această brigadă constitue pivotul manevrier.
„Pentru această operaţiune vi se pune la dispoziţie două d i -

visioane de caval., Div. 2 - a g - l u l Basarabescu cu cartierul la Petek
va opera pe aripa dvs. stângă de comun cu aripa care for
mează pivotul.
Div. g-lul Sinescu cu cartierul la Lovete va opera de comun
cu trupa de manevră. ţ ,
304
Dirijarea întregei acţiuni o ave{i Dvs".
Arm. Il-a rom. deşi aflată încă la Vest de Geister

Wald, luase dispoziţii ca trenurile tuturor Diviziilor sale
să fie îndreptate spre Braşov, Arm. de Nord rom. stătea
încă relativ mai spre Vest, având în spate M-ţii Harghita
şi Gherghiului lipsiţi de drumuri. G-lul Falkenhayn ţinând
seamă de acest lucru, apreciază că o urmărire frontală a
Arm. de Nord rom. prin munţii arătaţi nu ar putea pro
duce un bun rezultat, dădu Arm. I-a A-U cu No. 301
din 22/IX ordin:
„Să caute ca ajungând cât mai repede în basinul Ciuc, să
împiedice ş i eventual să facă cu totul imposibilă retragerea
românilor prin Ghimeş. In acest scop atacul trebue început cu
aripa dreaptă întărită, în direcţia Szekely Udvarhely-Csikszereda
(Odorhei-Miercurea Ciucului)".
Deşi g-lul Falkenhayn a dat acest ordin la 21/IX de
începerea atacului cu aripa dreaptă, el nu a putut de fapt
începe decât la 27/IX, numai datorită acestei întârzieri Arm.
de Nord rom. s'a putut retrage şi prin Ghimeş.
In acest timp Comandam. Arm. I-a A-U dispusese am
belor sale grupe cu ord. No. 1819 din 22/IX:
„Să fixeize şi mai departe pe inimic de front. In acest scop
C. VI flrm. cu sprijinul artileriei grele va opri retragerea inimi
cului, iar atacul Brg. 16 Ldst. va continua în direcţia Praid
(Parajd)".
După primirea ordinului dela g-lul Falkenhayn, care a
prescris formarea unei grupe de lovire pe aripa dreaptă.
Comandam. Arm. I-a A-U ordonă cu No. 1821 din 23/IX
ora 1,40 noaptea:
„Grosul Div. 72 I. (7 btl.) să se deplaseze în VI. Gherghiului
înapoia aripei de Nord a Div. 39 Hv.; ea va lua repede sectorul
pânăla inclusiv Chişniş (Koszvenyes)-Remetea.
Jumătate din Div. 37 Hv. (inclusiv R. 15 Hv. rezerva Armatei)
se va dispune contra inimicului, de ambele părţi ale văei M u
reşului, ca în acord cu aripa de Sud a Arm. V l l - a s ă execute
urmărirea inimicului, de îndată ce e l va începe retragerea.
Se intenţionează ca % din Div. 39 Hv. care devine liberă să
fie adunată p e aripa ei dreaptă.
La înaintare se va dispune y din Div. 37 Hv. pe VI. Mure
2
şului, Div. 72 I. cu grosul în VI. Gherghiului şi cu o coloană Jate-

rală pe şoseaua Parajd-fllfalu".
Comandam. Arm. I-a A-U, faţă cu ordinul 301 primit
dela g-lul Falkenhayn, fu nevoit a schimba în ceeace pri
veşte C. VI Arm, ordinul 1790 dat la 21/IX, în acest
305
scop dădu ord. No. 1822 din 23/IX ora 1,40 noaptea:
„Corpul VI flrm. ( D i v . 39 Hv., Div. 61 I. _ şi Brg. 1 Hus,.
Ldst.) va alcătui grupa de lovire, ea va înainta prin Odorheiul
Săsesc (Szekelu Udvarhelu) spre Cic (Csik)".
Iar cu ord. No. 1841 din 23/IX s'a făcut cunoscut Corpu
lui VI Arm. şi grupei gl. Haber, cele cuprinse în ordi
nele precedente.
Intre timp Comandam. Arm. Vll-a comunică că:
„Nu va putea acţiona cu aripa sa de Sud în VI. Mureşului
decât la 23/IX".
Cum Arm. I-a A-U aştepta că retragerea Arm. de Nord
rom. se va produce mai curând, interveni la Comandam.
Super. al Arm. A-U cu No. 1817 din 22/IX:
_ „Ca să grăbească intervenţia Arm. VH-a".
„Ca s& i se înapoeze detaşamentul lt-col. Sander şi Brg,
73 Hv."
Toate aceste ordine, cari impuneau regrupări, necesitau
timp, căci Brg. 19 Ldst., ce luptase până atunci la aripa
de Sud şi Brg. 1 Hus. Ldst. cum şi Brg. 16 Hv. retragă
depe front dela Deda, au trebuit să respingă atacul dela
20/IX al rom. cari intrase în poziţiile A-U la cota 516 din
munţii Maggaros şi Mociar (Mocsar). Aci atacul a început
laBCU
22/IXCluj / Central
reuşind University
să împingă Library
trupele rom. la N. deCluj
So
varad peste poziţia principală A-U. Faţă de aceste eve
nimente Div. 39 Hv. a putut începe concentrarea Ia 23 /IX
şi anume la Makfalva în spatele Div. 61 Hv. ce era pe
linia Şovarad-Paraid-Corond. Astfel că Arm. I-a A-U, numai
la 27/IX a ajuns în situaţia ca să poată începe înaintarea
prin Szenregghazas-Olahfalu şi Talvajos spre Mercurea Ciu-
cului, împreună cu grupul format din Brg. 19 Ldst., Brg.
1 Hus. Ldst. şi Div. 39 hv. >
Dacă se are în vedere situaţia diferitelor unităţi, atunci
prin câteva schimbări s'ar fi grăbit înaintarea, de ex. dacă
un regiment din Div. 39 hv. schimba Brg. 16 hv., atunci
putea să înceapă înaintarea spre Mercurea Ciucului cu Div.
61 hv., 1 brg/Div. 39 hv., Brg. 1 Aus. Ldst., încă dela,
25/IX. Dar g-lul Arz nu admite această soluţiune, din cauză
că Div. 61 hv. care luptase tot timpul dela 14/VIII nu
mai avea forţa combativă necesară unei repezi urmăriri
Div. 39 hv. deşi avea o forţă combativă mai mare, avea
detaşate o parte din forţele sale pe înălţimile dela S. de
Gârgeny (Gherghiului) în ajutorul Div. 61 Hv. In acest
mod şi concentrarea Div. 39 hv. nu se putea face repede.
Se poate afirma că toate aceste întârzieri, puteau fi în
lăturate, dacă se prevedeau succesele operative ale bătăliei
Generalul G.A.Dabija, «Armata română î n Răsboiul mondial». V o i .I I . 20
306
dela Sibiu. Acest succes era greu de prevăzut din partea

Comandamentului Arm. IX-a, succesul nu i-a fost asigura*
decât numai prin slăbiciunea Comandamentelor Superioare
române (M. C. Gl. şi Comandam, Arm. I-a, a se vedea bă
tălia dela Sibiu).
Este adevărat că Comandam. Super. al Arm. germ. şi
g-lul Falkenhayn ordonau şi executau operaţiuni foarte ris
cate, . cari nu au reuşit decât prin faptul că Comandam. Arm.
I-a rom. nu ajută Corpul I Arm. pe la Sud de Sibiu, iar
M. C. Gl. nu împinge Arm. Il-a rom. la 11, 12 şi maximum
13/IX spre Sibiu.
Rezultă totuşi o lipsă de conducere unitară a Arm. IX-a
germ. şi Arm. I-a A-U. Această din urmă Armată aflată
între Arm. VH-a A-U din Bucovina şi Arm. IX-a germ.
dela Sibiu, avea ca direcţiuni de înaintare, ori prin Valea
Mureşului în legătură cu Arm. VH-a A-U, ori prin Odorhei
(Szekelyudvarhely) spre Mercurea Ciucului (Csikszereda)
în legătură cu Arm. IX-a germană. In asemeni condiţiunj
Arm. I-a A-U putea fi concentrată pe aceste două linii
principale de înaintare în modul următor: Div. 72 Hv.
şi 1/2 Div. 37 Hv. să fie concentrate în zona Reghinului Să-
sesc-Deda, iar Div. 61, 39 Hv. şi Brg. 1 Hus. Ldst. în
BCUOdorhei
zona Cluj /(Szekelyudvarhely)—Paraid.
Central University Library Motivul Cluj
pentru
care nu s'a executat aceste concentrări de prevedere, nu tre-
buesc căutate decât în faptul că Armatele IX-a germ. şi
I-a A-U nu s'au pus sub una şi aceiaşi comandă decât la
18/IX când momentul favorabil trecuse. De altfel, operaţiu
nile ce urmează, se vor resimţi şi vor demonstra acest
adevăr. 1
In cursul nopţei de 22-23/IX, Armata de Nord dă urmă
toarele ordine:
Arm. de Nord dă la 23 Sept. Ord. telegrafic No. 19
către Div. 14-a:
„Fată de situaţia Brg. 37 ordon:
1. D i v . 14 se va retrage la eşirea din defileu, luând măsuri
să asigure retragerea Div. 8-a.
2. Se vor distruge toate podurile din VI. Mureşului.
1
3. Se va intercepta şoseaua
4. Se vor retrage trupele depe Căliman, lăsându-se aci numai
unităţile absolut necesare pentru acoperirea flancului DivizSeL
Arm. de Nord cu telegr. No* 20 la 23 Sept. către Div. 8-a-

„flrm. Il-a fiind atacată de forje superioare, a dispus re
tragerea aripei sale drepte. In aceste conditiuni mişcarea Div. 7-a
către N. pentru a vă degaja nu mai este posibilă. ; , 1
307

1. Div. va începe imediat mişcarea de retragere.
o . . . . . .
8. Direcţia de retragere a coloanelor va fi către Tulgheş.

9. S'a dat ordin Div. 7-a să înceapă retragerea".
Arm. de Nord cu telegr. No. 21 din 23 Sept. către
Div. 7-a:
Div. 7 - a va începe imediat retragerea în direcţia Csik Szlereda.

»>
< . >
Arm. de Nord cu telegr. No. 22 din 23/IX către Div. 8-a;
Este absolut necesar s ă retrageti majoritatea forţelor aco

perind această retragere numai cu arier-garde.
Veti ocupa poziţia determinată de înălţimile dominante dela
V. ide Mureş, cu jumătate din forţele Dvs., cealaltă jumătate în
rezervă în VI. Mureşului.
După ce Arm. de Nord dădu-se aceste ordine, primeşte

în noaptea de 23/IX Ordinul Oper. No. 10 dela Cd. de Cp,
dat la 22/IX cu următorul cuprins:
„Inimicul fiind fixat în Dobrogea, sunt hotărât a relua planul
iniţial al ofensivei pe frontul de Nord şi Nord Vest.
1
In acest scop am dispus a se face o nouă grupare a forţelor,
formând o massă de manevră în văile superioare ale Oltului
ş i Mureşului.
Pânăla adunarea massei de manevră, misiunea Armatelor de
Nord şi a II-a este ide a rămânea în defensivă activă, respingând
atacurile inimicului şi păstrând pozitiuhile ocupate. In nici un caz
însă nu s e va lua ofensiva, care ar putea angaja Armatele în
afara vederilor M. C. Gl.
Misiunea Arm. I - a este de a acoperi flancul stâng al massei
de manevră, în care scop va apăra cu cea mai mare îngrijire
poziţiunile astăzi ocupate".
Deci la 22—23/IX Cd. de Cpt.:
1) Repetă Armatei de Nord că trebue să se aşeze şi
să rămână ' în defensivă.
2) Să nu ia în nici un caz ofensiva.
3) Că se va lua ulterior ofensiva pe frontul de Nord şi
Nord Vest.
4) Că in acest ultim scop se va forma o massă de ma
1
nevră. • •
Cele dintâi două pt. priveau direct Arm. de Nord, cele
lalte două ipriveau toate Armatele din Transilvania, dar ofen-
308
siva aceasta era condiţionată de „formarea massei de ma

nevră", care ne mai formându-se (din cauza nesosirei Ia
timp a trupelor ruse) nici ,/eluarea planului iniţial al ofen
sivei pe frontul de Nord şi Nord Vest" nu a mai avut loc.
In tot cazul pe baza Ordinului No. 10 al Cd. de Cpt.,
generalul Prezan dă la 23/IX următorul Ord. de Oper.
cu No. 2 3 :
„1. In Dobrogea ofensiva inimicului a fost complect oprită,
lai Transilvania a concentrat forte numeroase şi a trecut la
ofensivă.
2. iMarele Cartier General are intentiune a da o nouă grupare
Armatelor care operează în Transilvania şi după aceia a relua
ofensiva.
3. Pânăla terminarea acestei grupări, flrm. de Nord are m i
siunea d e a se menţine în defensivă pe înălţimile dominante dela
Vest de Mureş şi Olt determinate de linia: Retitiş, PetrosmU
Bătea Rătăcel, Măgura, Gropşoara, Mezohavas, Kisbukk, Ujfalu,
Somlyo, Limbucs, Madarasi, Lasdombja.
4. D i v . 14-a va opera în sectorul dat prin ordinele anterioare
şi se va opri călare pe defileul Mureşului ocupând poziţiunea
organizată pe linia Bătea Rătăcel-D. Gropşoara.
5. Div. 8-a... se va opri pe culmile dominante dela V. de

Mureş, care acoperă comunicaţiile: Lapoşnga-Ditro şi Parajd-
Alfalu.
6. Brg. 15-a Mix. constituind rezerva flrm. se va aduna la

Szt Miclăuş.
Misiunea Brg. rămâne aceiaşi ordonată prin Ord. Op. No. 9
şi 11.
'l. O i v 7-a... s e va oprî pe înălţimile dominante dela V. de
Olt, care acopere comunicaţia Szekelu-Udvarhely-Csik Szereda,
8. D i v . 2 Cav. reconstituită cu cele 3 brg. ale sale mai puţin

diviz. la Div. 7-a se va aduna la Kezdy Vasarhely şi împrejurimi.
9. Brgu 4 Căi. se va aduna la Gyorgyo-Szasnegy şi împre
jurimi.
10. Detaşamentul Colori rămâne în regiunea în care se g ă

seşte in aceiaş misiune.
Celelalte trupe ale Brgf. 4 'Mix. se adună la Borszek la dispo
ziţia Arm.
11. Apărarea va fi activă...".
309
RETRAGEREA A R M ROM. DE NORD
Crochiul 14.
23 Septembrie.
După trimiterea tardivă la 14 IX a Arm. II-a în aju
torul Corpului I Arm. dela Sud de Sibiu, şi după ce acest
Corp neajutat \la timp nici dela Sud de Arm. I-a, nici
dela Est de M. C. GL, a fost aruncat Ia 16/IX în munţi,
era dela sine înţeles că după 16/IX înaintarea Arm. II-a
spre Sibiu, nu numai că nu mai avea nici o valoare prac
tică, dară devenea chiar periculoasă pentru ea, pentrucă
Arm. IX-a germ. o putea arunca sau spre Nord, sau in
M-tii Făgăraşului. Retragerea Arm. II-a se impunea încă
dela 17/IX, aşa dar dece Arm. de Nord după primirea
ordinelor No. 1343 şi 1358 din 17/IX dela M. C. GL care
prescria: „oprirea ofensivei" şi ^întărirea puternic ca să-i
îngâdue a rezista în bune condiţiuni" nu execută aceste
ordine, ci din contră lucrează dela 18—22/IX ofensiv spre
Vest, pe când Arm. II-a, se retrăgea sub presiunea între
gei Arm. IX-a germ. spre Est.? Se constată o lipsă de coor
BCU în
donare Cluj / Central
acţiunea acestor University Libraryce Cluj
două Armate române, lucrau
alături şi pe acelaş teatru de operaţie. Aci nu se poate spune
că Arm. de Nord ce avea în faţă un inimic mai slab, tre
buea să profite şi să înainteze, ea nu era singură şi izo
lată în spaţiu, ea trebuea să ţină seamă de întregul teatru
de operaţie pe care opera şi dacă nu voia să ţină seamă
din propria sa iniţiativă, atunci trebuea să execute măcar
ordinele fll. C. Gl. No. 1343 şi No. 1358 din 17/IX, cuto
şi ordinul No. 1369 din 18/IX ora 9, în care se spunea:
„ofensiva întreprinsă pentru degajarea Corpului l Armată
ne mai fiind oportună, s'a hotărît, ca Armata Il-a să se
retragă încă astă noapte pe linia Heviz-Olt-Bogat-Şarcani-
Persani".
In urma acestui ordin, ce trebuea să facă Comandantul
Arfai. de Nord? Urma în mod logic să dispue oprirea ofen
sivei, retragerea aripei stângi ca să se ţină legătura neîn
trerupta între Armate, lucru pe care îl prescria şi Ordinul
de mai sus al M. C. Gl. care spunea: „că în scopul de a
coordona acţiunea sa ca aceea a Arm. II-a, Armata de
Nord să retrag aripa sa stângă pe poziţiile pe care le
organizase înainte de începerea ofensivei".
Arm. de Nord nu execută nici ordinul No. 1369, căci
Div. 8-a continuă a lucra ofensiv cu aprobarea şi din
ordinul Comandantului Arm. de Nord, de aceea seara de
310
22/IX prinde această Armată într'o situaţie grea, care pune

şi aripa dreaptă a Arm. Il-a în primejdie.
In cursul zilei de 22/IX Comandam. Arm. de Nord pri
meşte ştiri că la Erdo Szt. Gorgg se; concentrează forte marj
inimice, atunci, se decide în fine a opri ofensiva Div. 8-a
a nu o mai ajuta cu unităţi luate dela Div. 7-a şi a retrage
Armata pe poziţiile de rezistentă dela Vestul Mureşului
şi Oltului. i.
Div. 14-a după ce primeşte Ord. No. 19 la 23/IX, ora
4,30, începe retragerea la ora 5,20, în seara zilei ea se
găseşte cu R. 55 I. între Neagra şi Gâdemersterhaza, 'R r
54 I. şi R. 67 I. între G6de şi Toplita, R. 86 I. şi

R. 27 A. Ia Orotva (8 km. N. Ditro) în scop de a asigura
stânga Div. 14-a şi a susţine eventual retragerea precipi
tată a Div. 8-a.
Urmărirea Brg. 74/Div. 37 Hv. a fost foarte slabă, exer-
citându-se de ambele părţi ale Văei Mureşului între Deda
şi Rastoşnia.
Div. 8-a începe retragerea cu Brg. 37 I. ce era călare
pe VI. Gherghiului, ocupând poziţie pe D. Tiseu (955) şi
D . Mare, fără a fi urmărită de Div. 72 Hv.
BCU
Brg. 16 Cluj / Central
I. sub protecţia University
a 2 btl./29 I.Library
şi R. 37 Cluj
I. ce
ocupase poziţie pe înălţimile dela V. şi NV. de Sovata
şi 1 btl./R. 25 I. ţinut la defileul Sacadat, se retrage pe
linia E. Sovata-Paraid-Sofalva. Dreapta Brg. 16 I. rămă
sese pe loc. i
Brg. ,143 I. nu a urmărit.
Div. 7-â începe mişcarea de retragere de dimineaţă şi
se opreşte în seara zilei cu grosul pe stânga Pâr, Homo-
rodu-Mâre; iar R. ;16 I. şi div. II/R. 8 A. formând arier
garda se opresc la Homorod Almaş şi Lfjvete.
Brg. 19 Ldst. şi' Brg. 1 Hus. Ldst. nu au urmărit de
oc; ele au înaintat încet, Brg. 19 Ldst. ajunge cu stângă
la Eted, iar Brg. 1 Hus. se adună la Cristurul Săsesc.
Diviziile de Cav. (2 şi 3) acopereau retragerea Div. 7-a.
Către orele 16,50 Div. 2 Cav. ajunge la Lovete unde sta
ţionează în cursul nopţei, având R. 6 R. la Homorod
Almaş. Div. 3-a era în regiunea Homorod Szt. Marton.
Atât la Lovete cât şi şoselele spre inimic şi spre N.
pânăla Sentegyhazas erau pline de fel de fel de -trăsuri
dela toate unităţile, ele barau complect drumurile, făcând
cu neputinţă circulaţia, care nici nu s'a mai putut resta
bili, aşa că multe trăsuri au rămas în mâinile inimicului.
In scopul continuărei operaţiunilor contra Arm. de Nord
311
rom. Comandam. Arm. A-U cu ord. No. 31661 din 23/IX

dispune:
„Corpul VI flrm. se pune din noaptea de 23 spre 24 Sept. sub
ordinele flrm. I - a " . (
Comandam. Arm. I-a A-U dădu Corpului VI Arm. ord.
No. 1845 din 23/IX:
„Să îndrepte imediat detaşamentul lt.-col. Sander la Reghinul
Săsesc (Szaszregen), în scop de a reintra în compunerea Div.
72 I . ' \
Aceste dispozitiuni erau desigur judicioase, căci dădeau
posibilitate Arm. I-a A-U ca să execute o înaintare con
vergentă asupra văei superioare a Mureşului.
G-lul Falkenhagn dă Arm. I-a A-U în seara de 23/IX
ord. No. 316 ca:
„ f a ziua de 24 Sept. s ă ia ofensiva cu aripa dreaptă (C. VI
flrm.) spre Szekely Udvarhely (Odorheiu Săsesc)".
Gl. Arz care voia să ajungă repede cu aripa sa dreaptă
în Cic (Csik), s'a văzut pus înaintea nevoei, să scoată
mai întâi din poziţie pe inimicul aflat la V. de M-ţii
Gherghiului şi Harghitei, pentru ca apoi să împingă Di
viziile Corpului VI Arm. spre Odorheiul Săsesc (Szekelg-
BCU Clujacele
Udvarhely), / Central
ale grupeiUniversity
Haber spre Library Cluj
Paraid respectiv
spre Rastoşnea (Ratosnga). In acest scop dădu la 23/IX,
ord. No. 1852 cu următorul cuprins:
„C. VI flrm. continuă atacul cu Div. 61 I. pană ce va cuceri,
înălţimea dela E de Paraid (Parajd).
Va aduna chiar în noaptea aceasta Divizia 39 Hv. spre Mak-
falva, ca de aci în ziua de 25/IX să înainteze spre Odorheiu
Săsesc. i
Div. ,61 I. va î i eşalonată înapoia stângei. Artileria ei, aflată
încă la Reghinul Săsesc, va fi trimisă imediat Diviziei sale.
Brg. 1 Hus. Ldst. va înainta cu grosul ei spre Odorheiu
Săsesc, va eclera spre Sereda Ciucului şi spre Zetelaka în valea
Sikaszo, ţinând legătura cu Corpul de Cavalerie al g-luluj
Schmettow. i i
Div. 72 I. va îndrepta repede o grupă pe înălţimea dela E .
de Paraid în' scop de a schimba Div. 61 I.
Grupa g l . Haber dela Vestul şi Sudul aripei Corpului XI
Arm.,, va căuta să ia şi să păstreze contactul cu inimicul".
In cursul jiopţei de 23—24/IX, Comandam. Arm. d e
Nord dă Div. 14-a ordin, să reocupe poziţiile depe linia
Rătăcel-D. Gropşoara. Aceasta înseamnă că Div. 14-a tre
buea să se întoarcă înapoi, în acest scop detaşam. Căliman
312
îşi reocupă poziţiile pe Pietrosul, iar Div. 14-a reocupă

cu R. 67 I., R. 55 I. şi R. 54 I. linia Batca Rătăcel(1031)-
Gode-Măgura Mare-Gropşoarele. Reocuparea s'a făcut fără
nici un incident, de oarece Brg. 74/Div. 37 Hv. nu urmărise
în ziua precedentă. In această zi această înaintare ajunge
de abia la Rastoşnia.
Iri această zi, din ordinul Armatei, btl. IV/R. 56 I.
e scos dela detaşamentul Bistriţa şi trimis la Borsec.
La Div. 8-a, 'Brg. 37 I. se retrage pe VI. Gherghiului
până la înălţimile dela N. şi S. de Fâncelu de Jos (AL
Fancsal), având stânga întoarsă spre SE. către Mezohavas.
Trupele acestei Brigade erau eşalonate pânăla Gh. Remete,
ele erau foarte slăbite, căci în zadarnicele lupte executate
dela 18-23/IX pierduse aproximativ 50 o/o din efectiv. Div.
72 Hv. nu urmărise de loc, ea ajunge cu stânga în VI.
Gherghiului la Gorg Szt. Imre şi dreapta la Koszo Remete.
Brg. 16 I. retrage de dimineaţă şi trupele aflate în sec
torul din dreapta şi care rămăsese pe poziţiile dela 23/IX,
ele ajung Ia Sacadat, la înălţimea restului Brigadei oprită
la 23/IX pe linia Sovata-Paraid-Sofalva.
Această Brigadă este atacată de Brg. 16 Ldst. care
BCUînălţimile
ocupă Cluj / Central
N. şi E. University Library
Paraid şi Sofalva, Cluj
respingând
şi un mic detaşament lăsat pe poziţia dela Palpataka (1065).
De fapt Div. 39 Hv. avea ordinul să atace în ziua de
24/IX spre Paraid, ea însă nu era în situaţie de a executa
acest atac, pe care l'a lăsat pe seama Brg. 16 Ldst. Div.
39 Hv. a fost adusă în marş pe jos şi în camioane auto
mobile până în seara zilei în zona Makfalva (Târnava Mică).
Div. 7-a se retrage nestingherită de inimic, prin Szen-
teguhaza spre Sereda Ciucului, oprindu-se pe frontul Ma-
daraşi-Schutzht 1468—1380-Tolvajos 917-Kuvelik-Laszdom-
bja, acest front fusese recunoscut şi în parte chiar întărit
pe timpul înaintărei Arm. de Nord.
Brg. 1 Hus. Ldst. şi Brg. 19 Ldst., ajung în urmărirea
Div. 7-a, fără luptă pe linia Patfalva (4 km. S. Corond)-
Odorheiu Secuesc (Szekelg Udvarhely).
In seara de 24/IX Comandam. Super. al Arm. A-U,
primi ştirea că generalul Alexejew (Şeful Statului Major
General al Arm. ruse) ar fi ordonat Armatei IX-a ruse ca
împreună cu Românii să execute o ofensivă în regiunea
Cârlibaba-Dorna Vatra. Cum Comand. Superior al Arm,
A-U apreciază că această ştire este probabilă şi că ea s'ar
executa în scopul de a degaja Arm. Il-a rom., dădu Ord-
No. 1774 din 24/IX către Arm. I-a A-U ca:
„ S ă ordone Corpului XI flrm. să aibă atenţiunea îndreptate
313
spre sectorul său de la Nord, în special unde face legătura cu

flrm. VII. In acest scop Brg. 73 Hv. va rămâne tot sub ordinele
sale".
Această Brg. trebuea să treacă la Div. 37 Hv. Acum
a fost trimisă ca rezervă de Corp de Arm. la Dorna Vatra.
In seara zilei de 24/IX Comandam. Arm. I-a A-U ajunse
la următoarea apreciajiune asupra situaţiei, anume că Arm.
de Nord rom. se retrage repede pe tot frontul său, opu
nând încă puţină rezistenţă pe şoseaua principală Paraid-
Ditro (Gyoggo Ditro).
Mutarea Corpului VI Arm. depe un front de 70 km.
pe aripa lui de Sud a fost grea, contactul cu trupele rom.
a fost pierdut aproape pe tot frontul cu excepţia la Paraid.
In scop de a relua acest contact, Comandam. Arm. I-a
A-U a «dat în ziua de 24/IX ordinele No. 1875 şi 1876 ca:
„Până în seara zilei de 25/IX să se raporteze ştiri pozitive
asupra inimicului".
La 24/IX Arm. I-a A-U sub Cd. gl. Arz, era astfel
alcătuită:

( Div. 61 Hv.
C. VI Arm. j Div. 39 Hv.
( Brg. Hs. Ldst.
Această Armată reluă contactul şi urmărirea Arm. de

Nord rom. cu:
Div. 37 Hv. spre VI. Bistricoarei.
Div. 72 I. A-U spre VI. Bicazului. ,
Div. 61 Hv. spre VI. Trotuşului-Vl. Cinghieşului.
Div. 39 Hv. spre VI. Suliţei-Vl. Ciobănaşului şi VI.
Uzului.
La 24/IX Arm. de Nord dispune cu Ord. Op. No. 24
către Div. 2 Cav. (ajunsă în zona Csik Kosmos-Zsogod,
Csik Tuşnad-Csik Szt. Marton-Csik Sereda):
„Pentru a împiedica detaşamentele inimice să se infiltreze
Jrrtre flrm. II-a şi Div. 7-a, ordon:
1. Div. yva ocupa cu un detaşament puternic poziţiunea dela V,
de Mikloş Ujfalu care interzice şoseauua Barot-Keszdu Vasarhelg.
2. Se va supraveghea prin posturi fixe toată valea Oltului
între Gidofalva şi Csik Szt Marton.
3. Recunoaşteri şi patrule puternice vor străbate zona dela
V. 'de Olt pe frontul Sasz Magijaros-Homorod fllmos.
314
6.. Veţi stabili imediat prin telefon, patrule şi posturi de co

respondenţă, legătura \cu flrm. Il-a şi cu Div. 7-a.
Div. 14-a se întăreşte pe poziţiile pe care le ocupase din

şi anume pe Retitiş (2021)-Bâtca Rătăcel (1190)-Măgura
Mare (1480)-Gropşoarele. Pe frontul acestei Divizii nu are
loc nici o acţiune mai importantă de infanterie, căci Brg.
74/Div. 37 Hv. ajunge pe Valea Mureşului deabia la Palota,
de unde a scos o mică unitate rom.
Div. 8-a continuă a ocupa şi a se întări cu Brg. 37 I.
pe D. Plumbului-V. Poiana Drăguş, Brg. 16 I. pe Mezo-
havas (1777)-Verofenusarka (1476)-Ujfalu Somlio (1553) şi
cu Brg. 15 I. formează rezerva Armatei de Nord în zona
Csomafalva-Vaşlab, supraveghind în acelaş timp şi VI.
Sikasso. /
Div. 8-a nici în această zi nu a fost urmărită, căci Div.
72 Hv. ajunge pe VI. Gherghiului pânăla V. de Fâncelu de
Jos. iar Brg. 16 Ldst. împreună cu un Rgt. Inf. bosniac-
BCU
39 Hv. Cluj / Central
care ajunge în zonaUniversity Library Cluj
herzeg. ajunge la Paraid şi la S. de Paraid, în aşteptarea Div.
Sovata-Makfalva-Martonos.
Div. 7-a (rămâne şi se întăreşte pe frontul ocupat în ajun:
Madaraşi (1801)-Tolvajos (917)-Laszdombja (1404).
In această zi Brg. 1 Hus. Ldst. ocupă la ora 11 Szente-
gyhaza (Olahfalu) în VI. superioară a Homorodului Mic,
iar la ora 15, cele 2 cp. rom. lăsate la Cifrabiik, sunt ata
cate şi silite a se retrage pe poziţia dela Kiivelik.
Brg. 1 Hus. Ldst. aflată la Szentegyhaza, stabileşte le
gătura cu Div. 1 Cav. din Corpul Schmettow, aflată la
Homorod Ujfalu şi la Homorod Szt. Pal.
Div. 2 Cav. rom. continuă mişcarea spre Chezdi-Oşorheiu,
unde ajunge în seara de 25/IX, având Brg. 5 R. la Tuşnad
(VI. Oltului) şi escadroane de acoperire la Maksa (şi Covasna
In această zi btl. I/R. 15 I. trimis de Div. 7-a spre
Tuşnad ca să susţină Brg. 5 R. ajunge tocmai la 26/IX la
Tuşnad. ' ..
Aşa dar Arm. de Nord ocupă la 25/IX pozitiunile pe care
le ocupase cu o lună înainte, barând cu:
Div. 14-a VI. Mureşului.
Div. 8-a comunicaţiile sprer Gh. Remete-Ditro şi Gh.
Alfalu.
Div. 7-a acoperea comunicaţiile Sereda Cicului şi Chezdi
Oşorheiu.
315
, Div. 2 Cav. în Kezdi Szt. Lelek-Chezdg Oşorheiu (Va

sarhely) având Brg. 5 R. la Bukszad.
La 25/IX M. C. Gl. dă Arm. de Nord Ordinul:
„Prin retragerea flrm. I l - a .rămâne un gol enorm între această
Armată: şi Armata de Nord şi anume şesul Secuilor.
Comandamentul Armatei urmează să studieze din timp cum
ar urma sâ se facă acoperirea defileurilor, care pe văile T r o -
tuş, Uz şi Oituz şi anexele lor duc în interiorul tarei, toate aceste
direcţiuni urmând să fie apărate de Armata de Nord.
Cum din gruparea actuală reese că Div. 2 Cav. are ca linie
de retragere direcţiunea Oituz, această Divizie nu va putea a-
coperi singura această direcţie şi este bine a fi întărită cu
R. 8 V. şi R. 25 I. care au format grupul de acoperire Oituz".,
Golul existent între Arm. Il-a şi Arm. de Nord rezultă
numai din retragerea executată de aceste Armate, căci Arm.
Il-a avea de acoperit frontul Munteniei dela Topolog la
Munţii Vrancei, stăbătut de direcţiile de invasie direct către
Bucureşti, iar Arm. de Nord trebuea nu numai să acopere
Moldova dela Bistriţa în M-ţii Vrancei, dar mai trebue să
ţină şi legătura cu ruşii; deci golul era natural, el trebuea
închis, ceeace s'a şi făcut mai târziu de către Brg. 7-a Mix.
BCU
Div. 2Cluj
Cav. / era
Central University
cu adevărat Library
prea slabă pentru Cluj
a în
chide direcţiunea Oituz, ea trebuea ajutată imediat, ceeace
s'a realizat de către Div. 15-a trimisă de M. C. Gl.
Comandam. Super. al Arm. ;germ. dădu g-lului Falken
hayn Ord. No. 380 tot din 25/IX cu următorul cuprins;
„Să urmărească cu Arm. I X - a şi Arm. I-a foarte de aproape
pe inimicul ce se retrage, s ă cucerească mai întâi trecătorilei
munţilor.
Liniile d e despărţire: Valea Uzului pentru Arm. I - a ;
flrm. I X - a cu cavaleria şi infanteria dela aripa stângă va
ajunge repede la Târgu Ocna, stricând căile ferate şi liniile
telegrafice ce duc în Moldova spre Nord şi spre Sud.
După cucerirea liniei muntoase dela frontiera Moldovei, este
probabil că flrm. I X - a va fi împinsă peste linia Orşova-Braşov,
invadând cu grosul în direcţia Bucureşti supraveghind spre Buzău".
Rezulta că stânga Arm. IX-a se îndrepta spre Valea
Oituzului, în îscop ca să „ajungă repede la Târgu Ocna",
ideea era bună, dar greu de îndeplinit, pentrucă avea să
se izbească de Div. 15-a a g-lului Grigorescu care a pus
barieră solidă, înscriind că „pe aci nu se trece".
Pe frontul Div. 14-a toată ziua s'a executat de inimic
bombardament de artilerie. Pe VI. Mureşului Brg. 74/Div.
316
37 Hv. atacă slab avantposturile Div. 14-a rom. aflate

la Neagra, ele reuşesc a se menţine pe poziţie.
Comandam, flrm. de Nord ordonă detaşam. Câiimafi,
să lase acolo un btl., iar restul să se retragă la 26/IX spre
Sud către Borsec; iar detaşam. Bistriţa i se comunică că
în cursul nopţei de 26—27/IX va fi schimbat depe poziţie de
către ruşi, iar el se va aduna la Păltinişu (acest ordin nu
s'a executat decât în noaptea de 27/28).
Pe frontul Div. 8-a din VI. Gherghiului, Brg. 144/DIT.
72 Hv. tot nu atacă Brg. 37 I. ea ajunge pânăla E. de
Fâncelu de Jos, asemeni pe VI. Târnavei Mici. Brg. 143/Div.
72 Hv. după ce înlocuise Brg. 16 Ldst. execută urmărirea
pe şoseaua Paraid-Gh. fllfalu, ajungând până aproape de
poziţia dela Mezohavas-Verâfenysarka.
Pe frontul Div. 7-a, la ora 11.30 după o pregătire de
artilerie, Div. 1 Cav. împreună cu Brg. Hus. Ldst. atacă pe
direcţia Tolvajos-Sereda Cicului, silind btl. I/R. 27 I. i/?
btl. II/R. 15 I. să se retragă pe stânga Oltului, primite fiind
în retragere de btl. III/R. 15 I. şi de btl. III/R. 27 1.; acest
lucru a determinat retragerea întregei Div. 7-a pe stânga
Oltului, ea îndreptându-se cu Brg. 14-a I. până pe poziţia
BCU
dela Clujşi/ Central
Szepviz cu Brg. 13 University
I. pânăla Cik Library
Menasag. Cluj
Div. 39 Hv. şi Brg. 19 Ldst. se adună înapoi la Szente-
gghaza, iar Div. 1 C. la Sereda Cicului.
Btl. I/R. 15 I. trimis ca să susţină Brg. 5 R. se pune
în marş dela Tuşnad spre Bucsad, unde ajunge la ora 13
contraatacă spre Nord forţe inimice ce erau angajate de front
cu Brg. 5 R. care fiind astfel degajată, se retrage spre
Chezdi Oşorheiu, după care btl. I/R. 15 I. se retrage spre
Nord, ajungând noaptea la Czeczele (1173).
Div. 2 Cav. era în regiunea Chezdi Oşorheiu.
flrm. IX-a germ. executa în această zi urmărirea flrm.
II-a rom., care se retrăgea prin Păsurile Carpaţilor aflate
între Bran şi Buzău. Această urmărire din partea Arm.
IX-a trebuea să fie asigurată de către Arm. I-a A-U, în
acest scop g-lul Falkenhagn dă Arm. I-a A-U, ordinul
No. 379 din 26/IX ora 20 cu următorul cuprins:
„Arm. I-a va asigura necondiţionat spatele Arm. I X - a contra
unui atac ce ar încerca Arm. de Nord rom. Pentru realizarea a-
cestui scop, Armata va cuceri şi apăra trecătorile muntoase dela
VI. Uzului până la dreapta Arm. VH-a, având centrul de g r e u
tate la aripa dreaptă". v
La Comandam. Arm. I-a A-U se ştia că grosul Arm.
de Nord rom. (Div. 14 şi 8) se retrage spre Pasul Bicaz şi
Pasul Tulgheş, poate cu tendinţa de a păstra legătura cu
317
aripa de,Sud a flrm./ruseşti, pe când Div. 7-a se retrage prin

Pasul Ghiraeş şi VI. Uzului. Având în vedere aceste consi-
deraţiuni şi în conformitate cu ordinul primit, g-lul Arz
ordonă Corpului VI Arm. cu No. 1922 din 26/IX:
„Să, ipue mai îîntâi stăpânire .pe trecerile spre valea Uajilui
şi Pasul Ghimeş, apoi să deplaseze centrul de greutate pe aripa
de Sud în VI. Uzului, ocolind întăririle dela E. de Palanca.
Se va păstra legătura cu Corpul de Cav. Schmettow".
Apoi cu ord. No. 1925 din 26/IX dispune:
„O brigadă cu artilerie, va rămâne ca rezervă de Armată la
Szt. Domokos. '
Rgt. de inf. bosniac-herzegl. sub lt.-col. Kopfsteta va trece
la Div. 71 I.
Grupa g-lui Haber va pune stăpânire pe Păsurile ce străbat
văile Trotuşului, Sultei, Ciobănaşului si Uzului".
Comandam. Arm. de Nord apreciază că inimicul ar putea
pătrunde în ţară prin VI. Oituzului şi cum nu avea momentan
la dispoziţie alte trupe, dă Div. 2 Cav. Ord. Oper. No.
28 din 26/IX:
„Este absolut necesar să ţineţi defileul Oituz cel puţin trei

zile, până soseşte Div. 15-a".
Sosirea acestei Divizii scoase depe frontul Dobrogean,

fusese anunţată de M. C. Gl. încă dela 24/IX, dar numai
pentru zilele de 27 şi 28/IX. Faţă de cele întâmplate în
zilele anterioare, Valea Oituzului prezenta un pericol, ea
trebuea deci cât mai repede acoperită; la acest lucru s'a
gândit comandam. Arm. de Nord, când a dat ordinul No.
28 către Div. 2 Cav. Dar Comandam. Arm. de Nord avea la
dispoziţie şi Brg. 15 Mix. din rezerva Armatei, care putea fi
îndreptată dela 25/IX prin Vaslab-Szt. Domokos-Szepviz-
apoi prin VI. Trotuşului, iar dela Ghimeş să fie transportată
pânăla Oneşti. Acest lucru se putea face, căci era timpul
material. Dar această Brigadă e plimbată zadrnic în ziua
de 26/IX, dela Csomafalva prin VI. Sikasso la Ujfalu Somlio,
iar de aci înapoi la Vaslab, pentru ca ordinul No. 20 al
Cd. Arm. de Nord în care se prescria:
„Brg. 15-a să se dirijeze către Bicaz pe direcţiunea Miclâus-
Bicaz prin Almasmezo",
să nu o poată prinde decât în noaptea de 27/IX la Szt.
Domokos, pentrucă tocmai de aci să înceapă executarea Or
dinului No. 29, când ea n u mai trebuea îndreptată în VL
Oituzului prin VI. Bicazului, ci direct prin VI. Trotuşului
Prin faptul îndreptărei Brg. 15 M i x . prin VI. Bicazului
pe jos pânăla Piatra Neamţ, iar de aci cu calea ferată la
318
Oneşti, unde începe debarcările la 3/X, se pierd 6 zile

complete. ;
Pe frontul Div. 14-a din VI. Mureşului, Brg. 74 Div. 37
Hv. atacă spre Mesterhaza, întorcând poziţie pe VI. Ilişoara
şi pe la Măgura Mare. Div. 14-a se, retrage încet spre Est;
iar Brg. 74/Div. 37 Hv. ocupă linia Mesterhaza-Măgura Mr.
Pe frontul Div. 8-a, înainta Brg. 144/Div. 72 Hv. pe VI.
Gherghiului care reuşi a ocupă cu Grupa Csabo, creasta
munţilor Gherghiului-E. D. Plumbului (1285)-Poiana Dră-
guş (1216); mai la Sud pe VI. Târnavei Mici Brg. 143/Div.
72 Hv. reuşi a pune stăpânire pe linia D. Găinuşei (1680)-
Verofenysarka (1476). Div. 8-a se retrage cu Brg. 37 I.
spre Ditro şi cu Brg. 16 I. spre Gh. Alfalu (VI. Oltului).
In cursul nopţei de 26—27/IX, Div. 7-a îndreaptă Brg.
14-a I. cu artileria (mai puţin I/R. 8 Art.) şi Brg. 4 Căi.
pe VI. Trotuşului, Brg. 13 I. cu I/R. 8 Art. pe VI. Uzului.
In cursul zilei de 27 şi în noaptea de 27—28/IX, Brg.
14 I. rămâne pe poziţiile dela Csik-Szepviz, lăsând astfel
intrarea în defileul Trotuşului; Brg. 13 I. ce era pe poziţia
BCU
dela CikCluj / Central
Menasag-E. University
St. Marton, barând Library Cluj
VI. Ciobănaşului
şi VI. Uzului, primind ştirea că o coloană inimică alcătuita
din infanterie şi cavalerie înaintează dinspre Sereda Cicului,
se retrage spre Poiana Uzului.
Brg. 19 Ldst. şi Brg. 1 hus. Ldst. lărgesc capul-de-pod
dela Sereda Cicului, închizând la Rakos direcţiunea spre
Nord.
Div. 2 Cav. rom. pleacă din zona Chezdi Vasarhely şi
ocupă poziţiile dela Lemheny şi Breţcu dela gura defi
leului Oituzului.
Div. 1 Cav. A-U, care acum opera pe frontul de înain
tare şi pe dreapta Arm. I-a A-U, scoate din Fitod (E. de
Sereda Cicului), o mică unitate din Brg. 13 I., lărgind şi în
această direcţie capul-de-pod dela Sereda Cicului spre Est,
ajungând pânăla Cik Sân Giorgio.
Div. 2 Cav. rom. pleacă din zona Chezdi-Oşorheiu şi
ocupă poziţiile dela V. şi S. V. Lemheny, în scop de a
întârzia înaintarea inimicului dinspre Biiksad-Chezdi Oşor-
heiu (Div. 3 Cav.) şi dinspre Sepsi St. Giorgio-Maksa-
Chezdi Oşorheiu.
Div. 71 I. care fusese trimisă Corpului de Cav. Schmet
tow execută în ziua de 27/IX marş de peste 30 km. din zona
Preajmer-Uzon, pânăla S. V. de Chezdi Oşorheiu şi anume
până în zona Maksa-Cernatei, unde stabileşte legătura cu
319
Div. 3 Cav. ce acţiona la Est de Bicsad ajungând pânăla

Torjaibudosbarlang (cu direcţia şpre Chezdi-Oşorheiu).
Corpul XI Arm. aflat la stânga Arm. I-a A-U stă pe loc,
el nu putea executa ordinul ce avea de a da un atac de flanc
spre defileul Mureşului, pentrucă singura lui rezervă formată
din Brg. 73 Hv. era la Dorna Vatra. De aceea el aştepta
până când grupa g-lului Haber care se lupta la aripa lui de
Sud va reuşi să scoată pe inimic din poziţiile ce ocupa,
La 26/IX, M. C. Gl. dă Arm. de Nord, Ord.:
„Armata de Nord va menţine poziţiile sale actuale, atât timp
cât nu va fi atacată de forţe mult superioare. In faţa atacurilor
unor forţe numeroase, se va retrage treptat pe frontieră, cu m i
siunea d e a apăra teritoriul naţional, în regiunea cuprinsă între
Valea Bistriţa şi Valea Caşin. i
Brigada 7-a Mixtă este destinată a apăra regiunea între
văile Zăbalei şi Putnei, făcând legătura cu flrm. I I - a " .
Pe baza acestui ordin urma ca Arm. de Nord „să se
menţină pe poziţiile sale actuale" dar Comandantul Ar
matei găseşte mai prudent a se retrage spre Est, în acest
scop că la 27/IX Ord. Op. No. 30 către Div. 14-a:
„ 1 . Situaţia generală îmi impune să dau Armatei o nouă
grupare.
2. Misiunea Arm. de N. este de a apăra teritoriul naţional
în contra unei eventuale invaziuni inimice.
In acest scop ordon retragerea generală spre Est.
3. (Misiunea Div. 14-a este de a acoperi sectorul cuprins
între Păltiniş şi cursul superior al Tarcăului.
4. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, Div. se va retrage
cu grosul în regiunea Bistricioara-Hangu-Bicaz.
Retragerea se va executa pe itinerariul: Toplicza-Borszek-Bis-
tricioara-Bicaz.
&. Retragerea trebue să fie coordonată în timp şi spaţiu cu

retragerea Div. 8-a.
,7. Retragerea ambelor Divizii va începe în ziua de 28/IX .

Ora începerei retragerei va fi stabilită de ambii comandanţi
de Divizii de comun acord".
Arm. de Nord dă la 27/IX Ord. Oper. No. 31 către
Div. 8-a:
3. Misiunea Div. 8-a este de a se retrage către Piatra de

unde cu trenul va fi expediată în valea Oituzului.
4. Retragerea Div. se va face în două coloane pe direcţiunii?
a) Ditro-Tulghies, Valea Jidanului, fllmasmezo, Bicaz şi
320
b. Miclauş, fllmasmezo, Bicaz.
Arm. de Nord dă la 27/IX Ord. Op. No. 32 către

Div. 7-a:
4. Comunicaţiile din văile: Slănic, Oituz şi Caşin vor fi deo

camdată, ocupate de Div. 15-a şi Div. 2 Cav.
51. Div. 7 - a va începe retragerea sa tot în ziua de 28/IX şî
va acoperi sectorul cuprins între cursul superior al Tarca'ului,
exclusiv la Nord şi Pichetul Cracurele inclusiv la Sud.
6. Pentru îndeplinirea acestei misiuni Divizia va retrage
grosul forţelor sale la Comărieşti.
13. Brg. 4 Căi. mai puţin divizionul dat Div. 14-a se pune şub
ordinele Div. 7-a. Brigada se va aduna la Comăneşti...'.
Arm. de Nord dă la 28/IX Ord, Op. No. 1537 către

Div. 2 Cav.:
„Pe măsură ce trupele Div. 15-a debarcă, sunt expediate
prin văile Slănic, Oituz şi Caşin peste frontieră.
Div. 15-a va opera de comun acord cu Div. 2 Cav. şi are m i
siunea a întârzia înaintarea inimicului către Tg.-Ocna şi Oneşti.
D|iv. 2 Cav. va tine cât mai mult posibil eşirea din defileu
la Lemheny şi Brefcu.
In caz că inimiccul atacă cu forte superioare, Divizia se va
retrage la Bogdăneşti, lăsând provizoriu la dispoziţia Div. 15-a
divizionul de artil., comp. de bicicl. şi diviz. de mitraliere...
Prin retragerea divergentă a Arm. Il-a (cu dreapta pe

Basca Mică) şi a Arm. de Nord (care avea stânga pe VI.
Slănicului), se produsese un gol destul de mare, gol care
era brăzdat de Văile Suşiţa, Putna, Neagra şi Zăbala, ce
trebuea numai decât astupat; în acest scop Cd. de Cpt.
rom. trimite Brg. 7 Mix. col. Sturdza pusă sub comanda
Arm. Il-a.
28 Septembrie.
Div. 14-a începe mişcarea de retragere în noaptea de

28 şi o continuă în ziua de 28/IX sub protecţia ariergar-
delor lăsate la Mesterhaza şi Olah Toplita. In noaptea de
28/IX Div. 14-a acoperită de R. 86 I. lăsat în avantposturi
pe poziţia dela 3 km. Est Borsec, cantona în lungul şoselei
din VI. Bistricioarei până la Tulgheş, iar serviciile spre
Buhalniţa.
321
Div. 14-a a fost foarte slab urmărită de i/ Div. 37 Hv. 2
care s'a oprit întrje Mesterhaza şi Olan Topliţa.

In cursul nopţei de 27—28/IX Grupul Bistriţa btl. I.,
II/R. 85 I. aflate la Şarul Dornei, au fost schimbate de
R. ilO hus. ruşi după care btl. I/R. 85 I. s'a îndreptat spre
Mt. Mangău (V. Neagra Şarului), iar btl. II/R. 85 I. prin
Păltiniş spre Dârmocsa.
Div. 8-a începe retragerea tot în noaptea de 28/IX şi o
continuă şi în ziua de 28/IX, apropiindu-se în seara zilei
ca Brg. 37 I. în VI. Putneî pe linia cota 1234-Kovacs-Hago-
toalja, iar cu Brg. 16 I. pe înălţimile dela Est de Sân
Miclăuş, acoperind în acelaş timp şi trenul Brg. 15 I . . ( c e
trecuse de Sân Miclăuş) care se scurgeau foarte greu din.
cauza drumurilor rele prin munţi.
Div. 72 Hv. ce înainta cu Brg. 144 Hv. în urmărirea Brg.
37 I. s'a oprit la Gh. Remete, iar Brg. 143 Hv. ce înainta în
urmărirea Brg. 16 I. .s'a oprit la V. de Gl. Alfalu, deci
Div. 72 Hv. pierduse contactul cu Div. 8-a.
Div. 7-a sub protecţia acelor grupe de acoperire ce
erau formate din câte 1 Rgt. Inf., 1 dvz. art. şi 1 esc. se
retrage pe două coloane: Grupul Ghimeş (Brg. 14 I.) pe
VI. Trotuşului, Grupul Uzului (Brg. 13 I.) pe VI. Uzului.
BCU Cluj
Presiunea / Central
pe care o exercitaUniversity
inimicul era Library
mai slabă Cluj
asupra
Grupului Ghimeş, care reuşi a se opri pe poziţia Pogang-
havas (1362)-Fugestelek, rezistând atacului Brg. 19 Ldst.
(ce alcătuia acum avantgarda Div. 61 Hv.), care se opri
la Szepviz, iar Brg. 1 hus. Ldst. s'a îndreptat direct
spre E. ocupând M-tele SzolIQ (1496) la 8 km. N. E. Cik
Menasag.
Presiunea exercitată de Div. 1 Cav. cu o' Brg. la Uj
falu în VI. Cason şi cu o altă Brg. pe VI. Uzului, are o-
acţiune la Aklos cs. cu grupul de acoperire al Brg. 13
I. şi anume R. 27 I. I/R. 8 A., esc. 3/R. 8 C , care se re
trage spre frontieră. /' i' ! ,
Btl. I/R. 15 I. pierde legătura cu Brg. 5 Roş. el se
îndreaptă în această zi prin Felitz, oprindu-se la Repat„
urmărit fiind de o mică unitate din Div. 1 C. A-U.
Div. 2 Cav. se retrage depe poziţia Lemheng-Breţcu, o-
cupând împreună cu btl. I/R. 53 I. şi btl. I/R. 65 I. poziţia
dela Magyaros.
Având o poziţie înaintată, călare pe şosea, ocupată de un
detaşament (un grup de caval .şi 1 btr. căi.) sub col. Ru-
sescu. La ora 17 avantgarda Div. 71 I. atacă această poziţie,
col. Rusescu fiind întărit cu btl. I/R. 55 I. contra-atacă
şi sileşte avantgarda Div. 71 I. a se retrage pânăla Breţcu.
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsbeiul mondial. Voi. I I . 21
322
La ora 20.30 ca primind ajutoare, reia ofensiva atacă ,şi

scoate detaşamentul col. Rusescu din poziţie, silindu-1 a se
retrage; el este trimis în rezerva grosului Div. 2 Cav. aflată
sub g-lul Greceanu, care îi mai trimise în ajutor btl. I/R.
65 I. ce ajunse aci la ora 23. Col. Rujinschi Cd. Brg. 38
i-a conducerea .acţiunilor Div. 15-a în legătură cu acţiunea
Div:. 2 Cav. Iar Div. 71 I. se opreşte în Breţcu.
Se vedea bine că Div. 2 Cav. nu va putea rezista mult
timp şi că grabnice şi serioase ajutoare trebuesc trimise
pe Văile Slănicului, Oituzului şi Caşinului, unde pericolul
era mare.
Cum Div. 15-a g-lul Grigorescu (adusă din Dobrogea)
începuse deja debarcarea la Tg. Ocna şi Oneşti, g-lul Prezan
Cd. Arm. de Nord îi dădu la 28/IX Ordinul Oper. No. 3 3 :
,,1. Inimicul a înaintat cu forţe superioare în direcţiunea B r a
şov şi Kesdy Vasarhely.
2. flrm. de Nord are misiunea de a acoperi teritoriul naţional
interzicând înaintarea inimicului către Est.
In acest scoc am ordonat Diviziilor 7. 8 şi 14 .
3. Pânăla sosirea Brg. 15 Mix. Div. 2 Cav. şi Div. 15-a
operand de comun acord, au misiunea de a interzicce inimicului
s ă înainteze către Tg. Ocna-Oneşti.
4. Pentru îndeplinirea acestei misiuni şi pe măsură ce tru
pele Div. 15-a vor debarca, vor fi îndrumate peste frontieră],
pentru a susţine acţiunea cavaleriei şi a întârzia inimicul să
înainteze prin văile Slănic, Oituz şi Caşin. t \ :
5. Divizia îşi v a grupa forţele sale, astfel încât să poată
rezista pe poziţiunea organisată la Vest de frontieră p2 linia.
Majlatponk, Maghyaros, >>zazadat. i
. . . ^ . . . . .
8. In caz când Divv de Cav. va fi silită să se retragă, êa
va trece înapoea Div. 15-a l a Bogdăneşti. Retragerea acesteia
se va face sub protecţia Div. 15-a.
•9, . ,i . . . .
10. La| Sudul D i v . în zona Putna-Zabala va opera BrgL
7 Mix.
Linia d e . demarcaţie între Div. 15-a şi trupele dela S. este
prescrisă în Ord. 1767.
. . i ".
Din unităţile Div. 15-a, R. 53 I. sosit întâiul este trimis
în căruţe: j
Btl. III, pe VI Slănicului la frontieră.
Btl. I, fpe VI. Oituzului la Poiana Sărată, în susţinerea
Div. 2 Cav.;
Btl. II, pe VI. Caşinului. ;
323
Batalioanele depe VI. Slănicului şi depe VI. Caşinului

sunt împinse deci spre flancurile poziţiei dela Maghiaros.
Apoi din Div. 15-a mai sosi şi au fost succesiv trimise:
Btl. I/R. 80 I., 1 btr./R. 25 A. şi 1 btr. de 63 mm.
pe VI. Caşinului spre Sacadat Fekete;
Btl. II/R. 65 I. şi 1 btr./R. 25 A. în rezervă la Hârja;
Btl, III/jR. 65 I., dvz. II/R. 25 A. în rezervă generală
la Grozeşti. v î
Div. 14-a continua retragerea şi regruparea: f
R. 55 I. ocupă poziţia călare pe Bistricioara, între Tul
gheş şi frontiera română şi anume dela Comarnic (1512)-
Hegges (1505);
R. 67 I. se retrage pe VI. Jidanului, ocupă o poziţie că
lare pe VI. Jidanului şi VI. Bicazului şi anume dela N.
de Zsedantelek pânăla înălţimea Csipkes (1359);
R., 86 I. la Grinţieşul Mare şi Mic;
R. 54 I. la Neagra (VI. Bicazului);
R. 24 Art. la Tulgheş, R. 27 A. la Răpciuni.
Grupul Bistriţa stă în ziua de 29/IX pe loc în aşteptarea
schimbărei sale depe poziţie de către ruşi.
BCU Clujexercitată
Urmărirea / Central University
asupra Div. 14-a a Library
fost foarteCluj
slabă,
1/2 Div. 37 hv. ce urmărea către VI. Bistricioarei s'a oprit
la Est de Piatra-Picioru Strugurilor.
Div. 8-a îşi îndreaptă serviciile şi coloanele spre Piatra
Neamţ.
Brg. 37 I . se retrage dela Kovacs-Hagotoralja, ajunge
prin VI. Jidanului la Bicaz.
Brg. 16 I. lasă 2 btl. în ariergardă, retrăgându-se la
Bicaz, unde ajunge seara.
Brg. 15 Mix. ajunge pe VI Bicazului la Bicaz şi Poiana
Mărului.
Urmărirea exercitată de Div. 72 I. a fost foarte slabă
asupra Div. 8-a, căci ea s'a oprit la E. de Ditro şi la Sân
Miclăuş, deci era înapoi la mai mult ca o zi de marş.
Div. 7-a, are grupul Ghimeş (R. 14 I., dvz. I/R. 4 A.
şi 1 esc.) pe poziţia dela Poganuhazas-Fugestelek, unde
se menţine toată ziua d e 29/IX, cu toate că e atacată de Brg.
19 Ldst. (Div. 61 Hv.), împreună cu o parte din. Brg. 1
hus. Ldst, iar grupul Uz (R. 27 I., dvz. I/R. 8 A. şi 1 e s c ) ,
se menţine pe poziţiile dela 3 km. V. frontieră, având btL
II, III/R. 15 I. la Poiana Uzului. Restul Div. 7-a se gru
pează în zona Agâşa-Asău-Comăneşti.
Urmărirea Div. 61 Hv. către VI. Trotuşului, a brg. 1 hus.
324
Ldst. pe VI. Sulta şi VI. Ciobănaşului şi a Div. 1 Cav. pe

VI. Uzului, a fost foarte slabă.
Div. 39 Hv. urma Div. 1 Cav. ea ajunsese la Cik Bank-
falva. .
Pe frontul Div. 15-a, Div. 71 I. atacă poziţia dela Ma-
oijaros, reuşeşte a ocupa la ora 9 o parte din poziţie, dar
fiind contra-atacată de col. Ruijnsclii, se restabileşte si
tuaţia. (
Ârtil. călăreaţă a Div. 2 Cav. surprinde Div. 3 Cav.
germ. care se retrage în desordine în câmpia dintre Breţcu
Lehmeny. După amiază artileria germ. trage cu violenţă a-
supra frontului şi flancurilor Div. 2 Cav,, g-lul Basa-
rabescu Cd. Div. 2 Cav. este rănit la mâna dreaptă, fiind
evacuat, comanda Div. o ia g-lul Sinescu. Div. 2 Cav. bă
tută puternic de artileria germ. se retrage (fără ordin) depe
poziţie spre Hârja, inimicul observă golul lăsat de Div.
2 Cav., atacă şi întoarce aripa stângă a infanteriei, care
numai cu baioneta şi-a redeschis drumul spre Poiana Sărată,
fără să se fi stabilit legătura cu.btl. III/R. 53 I. depe VI.
Stanicului şi nici cu btl. I/R. 80 I. depe VI. Caşinului.
Div. 2 Cav. este pusă sub ordinele Div. 15-a, g-lul Gri-
a susţineLibrary
gorescu o retrage la M-rea Caşinului, în ideea de a ocupa
lucrările deja făcute acolo, pentru Cluj
retragerea tru
pelor aflătoare în VI. Caşinului, a opri înaintarea eventuală a
inimicului pe această vale, făcând legătura cu Brg. 7
Mix. pe Valea Suşiţa.
In această zi surveni la Arm. I-a A-U oarecari schimbări
organice. In,urma cererei acestei Armate, Comandam. Super.
A-U, a adus din Tirol Comandam. Corpului XXI Arm.
şi anume pe g-lul Liitgendorf. El sosi la 29/IX la Praid
(Paraid) şi luă la 2/X comanda asupra grupei g-lul Haber.
In acest timp sosi la Praid şi părţi din detaşamentul lt.-col.
Sander care era trimis Diviziei sale.
La comandam. Arm. I-a A-U sosi ştirea că în fine ar
tileria Div. '37 HvJ a fost expediată din Volhinia; în adevăr
la 30/IX ea sosi la Div. 1/2 din Div. 37 Hv. respectiv C.
XI Arm.
Rgt. bosn. herz. a fost trimis dela Csik Zsogod la Chezdg
Oşorheiu intrând la Div. 71 I.
Arm. de Nord dă la 29/IX Div. 7-a Ord. Op. No. 34:
,,1. Inimicul atacă cu forte superioare in Valea Oituzului şi
înaintează către Poiana Sărată. ;
2. flrm. de Nord este pe cala de a executa o nouă grupare,
după terminarea căreia am intentiunea de a trece la ofensivă.
3. Pânăla terminarea acestei grupări este nacesar a se în-
325
târzia cât mai mult posibil înaintarea inimicului pe teritoriul

1
nafional.
1. Pentru realizarea acestei intentiuni, Div. 7-a are misiunea
<le a interzice înaintarea inimicului, către Bacău.
5. In acest scop, Div. va lua dispozijiuni, să-şi grupeze g r o -
fortelor sale în regiunea Comăneşti-Moineşti.
6. Acoperirea Div. se va face cu două grupe de acoperire.
a) Grupul Ghimeş.... va acoperi comunicaţiile ce duc pe frontul

Palanca, Gura Chişinăuîui.
b) Grupul Uz.... va acoperi zona cuprinsă între Obcina L a -
poşul excl. şi Valea Doftanei inclusiv. . . « . "
In această zi Arm. de Nord, Divizia 14-a avea:

Grupul Bistriţa sub col. Colori, format din R. 85 I., 1
btr. mun., 1 btr. 87 mm., 1 btr. obuz. 120 mm., ocupă astfel
sectorul: btl. III/R. 85 I. pe D. Munceilor, btl. I/R. 85 I.
pe D. Mangău, 1 btl./R. 85 I. la Păltişu şi Dârmocsa.
Grupul Bistricioara sub col. ,Neculcea C. Cd. Brg. 28 I.,
BCUdin
format Cluj
R. /55Central
I., R. 56University
I., btl. IV/R. Library
16 I., btl.Cluj
IV/R,
86 I., 1 dvz./R. 24 A., 1 dvz./R. 27 A., btr. 3/R. 4
ob., ocupă poziţie la N. V. şi S. de Tulgheş călare pe
Bistricioara, având btl. IV/R. 16 I. şi btl. IV/R. 86 I. la
dreapta pe Grinţieşul şi S. V. la origina Văei Grinţieşul.
Grupul Bicaz sub g-lul Ionescu Claudian Cd. Brg. 27 I ,
format din R. 54 I., R. 67 I., 1 dvz./R. 24 A., 1 dvz./R.
27 A., ocupă poziţia călare pe VI. Jidanului şi VI. Bica
zului, având btl. III/R. 54 I. la stânga grupului, spre ori
gina pârâului Aţa.
R. 86 I. în rezerva Diviziei 14-a la Hangu şi Buhalniţa.
Div. 8-a este în curs de adunare la Piatra Neamţ, iar
în cursul nopţei începe îmbarcarea infanteriei pentru Bacău,
restul trupelor prin marş pe jos se îndreaptă pentru a se
concentra în zona Sănduleni-Valea Rea-Moreni-Ehăcheşti,
fiind pusă cu Ord. No. 2885, la dispoziţia M. C. Gl., din
această Div., Brg. 15 I. şi R. 8 V. care sunt transportate
la Tg. Ocna şi Oneşti, în scop de a întări Div. 15-a.
Pe frontul Div. 7-a: <'
Grupul Ghimeş se retrage pe VI. Trotuşului, lăsând btl.
I / R 4 14 I. ca să acopere comunicaţiile Ghjmeş-Sulţa şi
Ciobănaş, iar restul grupului s'a adunat la Preluci. Div.
61 hv. ajunge pânăla Fugestelek.
Grupul Uzului opreşte înaintarea Div. .1 Cav. şi face faţă
326
întoarcerilor ce încerca să le facă pe la Nord prin Sajhasasa?

(1555) şi pe la Sud prin Baskahasasa (1384).
Restul Div. 7-a se adună în zona Comăneşti-Moineşti.
Pe frontul Div. 15-a, Div. 71 I. atacă şi ocupă Poiana
Sărată, detaşamentul Oituz întărit cu btl. II/R. 65 I. contra
atacă la iora 14 şi după lupte la baionetă pe stradă, reuşeşte
a scoate inimicul din sat şi a ocupa înălţimile dela V. de sat.
Din corpul de Cavalerie, Div. 3-a Cav. era rămasă înapoi,
la Estelnec (N. E . Chezdi Oşorheiul), iar Div. 1 Cav.
rămâne tot pe VI. Uzului.
G-lul Schmettow îşi propunea ca să iasă cu Div. 71
I. din.munţi şi apoi să dea drumul cavaleriei în câmpia Mol
dovei. Cum însă mai avea oarecare grijă de un atac din
zona muntoasă spre Chezdi Oşorheiu, a dus Div. 3 Cav.
la Osdula (Ozsdola), iar R. 18 hus. saxon a fost împins,
la Lipse t-1390. '
Div. >15-a la 30/IX seara era în următoarea situaţie:
Pe VI. Slănicului spre Majlath ponk: 111/63 I.
Pe VI. Oituzului la Hârja: I/R. 53 I., I. l./RI 65 I., 2
btr. art. călăreaţă.
Pe VI. Caşin: II/R. 53 I., I/R. 80 I., 1 btr./R. 25 A.
BCU Cluj /înCentral
La Grozeşti University
rezerva Diviziei: III/R. Library Cluj80
65 I., II/R.
L, 2 dvz./R. 25 A. şi o btr. călăreaţă.
Div.) 2 Cav. execută în noaptea de 29—30/IX marşul
prin Oneşti, iar în dim. de 30/IX, ocupă poziţiile dela Vestul:
Caşinului. ,
Brg./ 7 Mix. col. Sturdza ocupă poziţia din VI. Suşiţei
(inel.) până în VI. Putnei (inel.). I "
Având în vedere situaţia generală a Armatelor române:
şi în special a Arm. de Nord, s'a dr*:is trimiterea în zona
Piatra Neamţ-Bacău a 3 Corpuri de Armată ruseşti.
Noua ordine de bătae a Arm. Austro-Ungare-Germ. ho
tărâtă la 2/IX cu ord. No. 31.344, intră în vigoare la 30/IX.
Operaţiunile contra României vor fi conduse de aci înainte d e
către Erzherzog Karl Frantz Josef. Armata I-a A-U iese
de sub comanda g-lului Falkenhagn.
Arm. I-a A-U care era în fat.a Arm. de Nord rom. era
astfel formată:
C. XXI Arm. { Div. 36 Hv. — VI. Bistricioarei
Div. 72 I. - V I . Bicazului.
Div. 61 H v . - V l . Trotuşului - V I . Cen--
ghieşului — VI. Şulţei.
C . VI Arm.
327
La 30/IX Arhiducele Carol Cd. frontului dă Arm. I-a A-U

O r d . Oper. No. 2137 cu următorul cuprins:
„Să păstreze la aripa stângă legătura cu flrm. V l l - a , a c o
perind în acelaş timp spatele flrm. I X - a care operează spre B u
cureşti, însărcinarea flrm» I-a este apărarea frontierei Ardea
lului, acest lucru îl va rezolva după cucerirea Păsurilor dela
frontieră operând ,pe teritoriul român. Pentru aceasta, propria
linie va fi împinsă atât cât armata să aibă o completă influentă
în Moldova, distrugând cât mai mult posibil toate liniile ferate
;şi telegrafice ce merg dela Nord la Sud".
După cucerirea Pasului Ghimeş, Corpul VI Arm. se, temea
de un atac ce ar fi putut surveni dinspre Nord; de aceea
voia să facă o nouă grupare a forţelor, la care s'a opus Co
mandamentul Arm. I-a A-U pentrucă nu împărtăşea a-
ceastă grijă, el dă Ord. No. 2016 din 30/IX:
„Grosul Div. 61 I. să înainteze în Valea Trotuşului în ur-
.mărirea inimicului şi să ajungă cât mai repede în zona Moineşti".
v
C o n s i d e r a ţ i u n i a s u p r a înaintSrei ş i r e t r a g e r e i
Arm. d e N o r d din Transilvania,
Armata de Nord pleacă depe linia de i frontieră în noaptea

•de 14—15/VIII şi înaintează până la 22/IX pe linia: Şarul
Dornei-cota 2022-Rastonga-D. Moiu (Div. 14) Kaşva-D. Mă
g u r a (575). Ceresdomb (754)-Putna T. (665)-Kapolna (537)
(Div. 8-a) şi Enlake-Martonos-Tordatfalva-Szt. Mikloş (Di
vizia 7-a). I
Aşadar, Armata de Nord înaintează până la punctul cel
mai depărtat aflat la 130 km. fde frontieră, în timp de
-39 zile, chiar dacă am deduce zilele dela 29/VIII-14TX
când ofensiva din Transilvania era oprită de M. C. Gl. încă
rămâne un total de (39—16)=23 zile, adică o înaintare
•de 5650 m. pe zi, iar retragerea începută la 23/IX se
execută în timp de 6 zile, căci la 29/IX Armata de Nord
jeocupă toate poziţiile depe care plecase la 14/VIII.
Deci se străbate în înaintare 130 km. în timp de 23
zile faţă de un inimic foarte slab (pag. 283) iar aceiaşi
distanţă se străbate în retragere în timp de 6 zile. Armata
d e Nord a stabilit în istoria militară un record de înceti
neală la înaintare şi de iuţeală la retragere.
CAPITOLUL XIII
CAUZELE PENTRU C A R E N U A REUŞIT

O F E N S I V A ARMATEI R O M Â N E
ÎN TRANSILVANIA.
Cauzele sunt: }
BCU Cluj / Central
1) Slăbiciunea University
conducerei superioare. Library Cluj
2) Inferioritatea trupelor române, faţă de acele ale ini-
anicilor.
1. Slăbiciunea conducerei superioare.
După cum am arătat la concentrarea Armatei Române,
cele trei Armate destinate a opera în Transilvania au fost
înşirate în cordon în lungul Carpaţilor, dela Orşova la
Dorna Vatra, pe o lungime de 710 km., (Arm. I-a=240
km., Arm. II-a=245 km., Arm. de Nord—225 km.).
Observând această zisă concentrare, se constată că nu a
existat o massă decisivă, o massă de manevră, deci con-
cepţiunea unor operaţiuni în stil mare a lipsit.
Dacă pe baza planului de răsboiu întocmit de guvern,
a existat un „Proect de operaţie" întocmit de M. St. M.
imediat după intrarea în răsboiu, M. C. Gl. s'a abătut
dela acel „Proect", suferind după căderea Turtucaei, numai
iniţiativa inimicului, alergând cu 5 Divizii (12 şi 2 dela
Arm. I-a, 5, 21, 22 dela Arm. Il-a) dela Nord la Sud,
.apoi cu 7 Div. (16, 21, 22, 16, 18, 12 şi 15) dela Sud
Ia Nord, pentru a nu fi nicăeri la timp cu o massă mai
puternică, cu care se poată manevra.
Ar fi fost o concepţiune mai înaltă a răsboiului, dacă
330
am fi acţionat cu o massă puternică, împreună cu Ruşii,

asupra aripei de Sud a Armatei 7-a A-U din Bucovina,
întorcând astfel toată rezistenţa pe care Austro-Ungaria
o făcea ruşilor. Nu am făcut aceasta, admit că au fost
consideraţiuni — deşi nu le văd — cari au făcut M. C. Gl.
ca să nu acţioneze aşa şi că s'a decis ca să ocupe singur
Ardealul, să ajungă repede la linia Mureşului şi apoi la
Buda-Pesta. Se ştie că la 14 August declararea răsboiuluî.
în Ardeal nu erau decât nişte Divizii A-U care aveau o
mică valoare şi deci Armata Română entuziasmată şi neobo
sită, putea merge repede, ceeace ar fi impus inimicului
şi ar fi îndepărtat pericolul de ţară; dar nu am făcut nici
aceasta, am mers cu o încetineală exasperantă, care e x a s
pera şi pe inimicul nostru, dându-i timp o lună întreagă,
să-şi aducă forţe suficiente, ca apoi să ne măture din Ardeal
cu cea mai mare înlesnire. Un exemplu de o mai mare
slăbiciune în conducerea unui răsboiu, nu se găseşte în
istoria militară. Să aibă o Armată 30 zile la dispoziţie
ca să opereze cum vrea şi să nu profite de această situa-
ţiune favorabilă, nu găsim repetiţie în întreaga istorie a
lumei.
BCUa Cluj / Central în University

Cadrilater cu Library Cluj
Aci în acest capitol nu intru în detaliile concentrărei,
adică neconcentrărei cele trei Divizii
aşezate la Turtucaia, Silistra şi Dobrici, (Voi. I pag.
174—178) lăsând şi acolo să fim bătuţi cu situaţia agra
vantă a capitulărei dela Turtucaia, în loc să ne fi concentrat
ceva mai la Sud de gâtul îngust al Dobrogei, unde cu cele
trei Divizii ale noastre şi cu ajutorul rusesc am fi putut re
zista în excelente conditiuni, fără a ne mai juca cu strategia
manevrelor pe linii interioare. Reamintesc aceste chestiuni,
pentru a le pune în cadrul operaţiunilor generale ale Armatei'
române, aceasta în scop de a se putea aprecia mai bine
situaţiunea generală pe ambele fronturi.
Revenim la operaţiunile din Ardeal. Aci prin forma fron
tierei Carpaţilor, în unghiu drept, Armatele I, II şi de
Nord înaintau depe două fronturi, având stânga ca pivot,
această aripă era asigurată inumai atât timp cât nu trecea de
Petroşani, căci imediat ce trecea de aci, stânga venea în
aer, expusă acţiunei ce s'ar fi îndreptat din Banat. Aşa
dar stânga servea de pivot fix, pe care se făcea întreaga
ocolire spre V. a Arm. I şi II şi înaintare a Arm. de Nord
tot spre V. Va să zică cum trebuia făcută înaintarea spre
Valea Mureşului? înaintarea spre Vest, trebuia începută'
de Armata de Nord în legătură cu Armata rusă, cari cu
2-3 corpuri Arm. trebuiau să treacă prin Moldova in.
331
scop de a întoarce Arm. 7-a A-U din Bucovina. Când

stânga Arm. de Nord ajungea pe linia Braşov, antrena
dreapta Arm. Il-a, apoi împreună antrena Grupul Bran
spre Făgăraş. Când linia astfel formată de Arm. rusă,
.Arm. de Nord şi Arm. Il-a ajungeau în dreptul Sibiului
începea şi Arm. I-a cu C. I Arm. mişcarea de ocolire spre
V. In acest mod se ajungea pe linia Mureşului în cel mult
12 marşuri şi anume cu Div. 6-a care era cea mai depăr
tată şi care pleca dela Vama Buzăului prin Barot-Odor-
hei-Reghinul Săsesc, având stânga Arm. I-a fixă tot în
basinul Petroşani.
In loc de a înainta în acest fel, adică de a ţine pivotul
pe loc, s'a împins şi pivotul dela început înainte spre
Petroşani şi Sibiu, fără a se ţine seamă că neîmpingând re
pede spre Vest şi Armata II-a, pivotul rămânea cu totul
izolat, iar fatalul a urmat ca o consecinţă logică, inimicul
a început prin a bate pivotul şi a ne mătura cu o înles
nire uimitoare, ne-a bătut la Jiu, apoi la Sibiu, a conti
nuat la Persani şi ne-a înfrânt la Braşov. (
Admit că nevoi de ordin politic, au cerut ca şi Arm.
I-a să intre în Ardeal, înainte ca stânga Arm. II-a să
ajungă la înălţimea dreptei Arm. I-a. In asemenea caz
trebuia să se trimită pe VI. Oltului pe la Turnu Roşu 3-4
Divizii, cari ar fi putut rezista unui puternic atac al ini
micului, până când sprijinul Arm. II-a îi putea fi dat la
timp.
S'au împărţit însă forţele Arm. I-a în mod aproape uni
form în trei grupe: Orşova, Jiu, Olt, despărţite între ele
de masivi muntoşi, la mari depărtări şi anume Orşova de
Jiu la 110 km. şi Jiu de Olt la 80 km. (măsurat în linie
dreaptă). In tot cazul dreapta trebuia făcută destul de tare,
acolo fiind îndreptată încă o divizie în rezervă.
Am spus anterior că cooperarea cu Arm. rusă, nu a fost
bine studiată, căci era de primă necesitate ca din această
cooperare să rezulte numai decât întoarcerea Arm. 7-a A-U
din Bucovina. Ruşii au fost lăsaţi să se lupte înainte în
Carpaţi pentru a-i lua în piept, iar noi nu aveam forţele
necesare a face întoarcerea Arm. 7-a şi deci nu ne puteam
gândi decât a ajunge repede pe linia Mureşului, ţinând
stânga ca pivot fix, iar dreapta ţinând-o tot pe loc la
Vatra Dorna, pentrucă îndepărtându-se de aci, eram noi
întorşi dinspre Maramureş. !
In rezumat, slăbiciunea conducerei superioare (M. C.
*G1.) s'a manifestat înainte de declararea răsboiului prin:
1. Adoptarea unui „Proect de operaţie" nerealizabil (a
332
se vedea analiza Proectului de operaţie (Voi. I pag. 67—100).

2. Printr'o concentrare greşită a Armatei, atât pe fron
tul de Nord cât si pe cel de Sud.
Iar după declararea răsboiului, adică după începerea ope
raţiunilor, slăbiciunea conducerei superioare s'a manifestat:
1. Printr'o înaintare foarte înceată îrt Ardeal, când era
absolut indicată o repede înaintare şi ajungere pe linia
Mureşului.
2. A mişcat dela început şi Arm. I-a, care trebuia ţinută
câtva timp pe loc, ca pivot fix.
3. După căderea Turtucaiei (24 August) conducerea su
perioară pierde liniştea, siguranţa, încrederea în sine şi
iniţiativa, căci opreşte ofensiva din Transilvania, ia Div.
12 şi 2 dela Arm. I-a şi Div. 5, 21 şi 22 dela Arm. II-a,
slăbind frontul ofensiv şi ie duce în Dobrogea. Prin a-
ceasta întreaga concepţiune a răsboiului începe a suferi,,
se fac mediocre compromisuri strategice cari aduc înfrân
geri după înfrângeri, pierderi de oameni, material şi teritorii.
In adevăr de unde la începutul răsboiului pe frontul
ofensiv erau 15vi> Div. şi 2 Div. Cav. faţă de 3 Div.
şiBCU
3 Brg. Cluj
Mix. /inimice,
Central University
iar pe Library
frontul defensiv erau 8 Cluj
Div.
(2 ruse) şi 1 Div. Cav. (rusă), faţă de 2 Div. 2 Brg. şi
1 Div. Cav. bulgare; iar în rezervă generală erau 2 Div. ;
după căderea Turtucaiei şi în special după 2/IX, proporţia
se schimbă pe frontul de Nord (fost ofensiv) rămân: IO1/2
Div. 1 Div. Cav., faţă de 10 Div., 3 Brg. Inf., 2 Div. Cav.
şi 1 Brg. Cav., în schimb pe frontul de Sud (defensiv):
121/2 Div. 1 Div. Cav. rom.-ruse faţă de 6 Div. şi 1 Div.
Cav. bulgaro-germ. Aşa dar se deplasase. centrul de greu
tate dela Nord de Sud.
Acest lucru a fost o greşală, căci Arm. IlI-a rom. nu.
avea nevoe să fie întărită cu Divizii luate depe frontul
ofensiv, căci ea avea 7 Divizii: 16, 18, 9, 19, 61 (rusă),
sârbă, 115 (rusă), plus cele 2 Div.: 10 şi 15 din rezerva
generală, forţe suficiente a sta în defensivă faţă de 3
Div. şi 1 Div. Cav.
4. Nu ţine nici un acord între cele trei Armate ce.
operau în Transilvania, le lasă să înainteze în cordon, să
se întindă pe mari spaţii, având între ele şi mari inter
vale. Pentru Armatele din Transilvania era nevoe de un
Comandament Superior, care să conducă operaţiunea pe
acel front, din acest punct de vedere greşise şi inimicii
noştri, unde comandau doi generali a două Armate diferite.-
5. Lasă Arm. I-a să dea bătălia dela Jiu (9—13 Sept.),
333
când se ştia încă dela 6/IX că inimicul se concentra în

vederea unei mari bătălii la Sibiu.
6. Lasă C I Arm. să fie bătut la Sibiu, fără a-i da nici
un ajutor, lucru care-1 putea realiza foarte uşor dacă (după
cum ceruse g-lul Crăinicianu la 11/IX) împingea în ziua
de 11 sau 12/IX Arm. II-a spre Vest în ajutorul C. I Arm.
7. împinge tardiv la 14/IX Arm. II-a dela Făgăraş în,
ajutorul C. I A., la acea dată C. I Arm. era iremediabil
bătut de Falkenhayn. Consecinţa acestei trimiteri tardive
a Arm. II-a spre Vest a fost că şi această Armată a fost
1
bătută de Falkenhayn.
8. Cu greşelile făcute pânăla 14/IX, cu toate că Arm.
I-a fusese iremediabil bătută la 15/IX, cu toate că Arm.
II-a începe retragerea la 17/IX, M. C. GL, în loc ca dela.
14/IX să oprească trecerea dela Flămânda, din contra o
impune la 17/IX, când despre aşa ceva faţă de cele în
tâmplate la Nord, nu mai putea fi vorba la Sud.
9. La 19 Septembrie M. C. Gl. rom. ia depe frontul
de Sud 7 Divizii (10, 21, 22, 16, 18, 12 şi 15) şi le aruncă
iarăşi pe frontul de Nord. Aşa că 1/3 din Arm. rom. a
fost duse dela N. la S. şi apoi dela S. la N. fără a fi luat
BCU
parte la Cluj / Central
o acţiune decisivă. University
Numai singur Library Cluj
aceasta caracte
rizează suficient conducerea superioară.
Aceste greşeli ne duc la concluzia că conducerea supe
rioară rom. nu era stăpână pe conducerea marilor unităţi,
altfel nu ar fi lăsat pe g-lul Falkenhayn, să aibă un joc
atât de uşor şi desigur la Sibiu şi după Sibiu.
După bătălia dela Sibiu şi aruncarea C. I A. în munţi,
M. C. Gl. pierde şi mai mult iniţiativa, se supune voin
;
ţei g-lului Falkenhayn. Arm. II-a şi Arm. de Nord, cu toate

că intrase în Ardeal de 33 zile (14/VIII—17/IX) şi luptase
puţin până atunci, M. C Gl. le retrage fără nici un motiv
din Ardeal, când ar fi trebuit să se pue în defensivă cu
Arm. de Nord şi Arm. II-a pe linia Dorna Vatra-Răstoşnea
(Ratosnya)-Munţii Gherghiului, Harghitei şi Geister pânăla.
Piatra Craiului, având în spate ca linie de rocadă-Iinia,
ferată din VI. Oltului, cum şi bune legături cu ţara.
Luptele din Persani şi dela Braşov, trebuiesc conside
rate ca date numai pentru câştigare de timp, pentru scur
gerea convoiurilor şi trenurilor diviziilor.
M. C. Gl. rom pierduse însă încrederea şi în el însuşi şi
în Armate, retrăgându-le pe linia de frontieră, părăsind deci
şi acea parte din Ârdeal pe care ajunsese cu înlesnire, dar
cu o întârziere exasperantă. In schimb lăsase inimicului posi
bilitatea ca să ocupe bune poziţii defensive, având înapoia
334
frontului de Vest al Moldovei, o perfectă linie de rocadă

în şesul Cicului şi Haromsecului, iar înapoia frontului de
Nord al Munteniei linia de rocadă dela Braşov-Sibiu prin
Valea Oltului.
In general conducerea operaţiunilor din partea M. C. Gl.
rom. în anul 1916, se poate asemăna cu conducerea ope-
raţiunnilor din 1870 din partea lui Moltke, iată ce spune co
lonelul Foch în lecţiunile sale dela Şcoala Superioară de
răsboiu relativ la strategia lui Moltke:
„Pentru ca să fie ansamblu, trebue ca să fie înţelegere,
consultaţiune şi supunere către o direcţiune superioară care
nu se limitează numai }n a face planuri, ci care comandă în
mod efectiv. Ce s'ar spune despre un şţf de orchestră care,
după ce a hotărât bucata de muzică ce trebue să se, cânte,
se va retrage departe înapoia orchestrei, părăsind în voia
executanţilor grifa de a începe şi de a se pune în acord
când şi cum vor crede?
Ori, aceasta a făcut Moltke în 1870. Răsboiul nu a fost
cu adevărat condus de el. Subordonaţii lui au luat ini
ţiativele.
In faţa acestor iniţiative, care în fond sunt adevărate
BCU Clujatitudinea
neascultări, / Central University
lui Moltke Library
este curioasă Cluj
de observat.
El este văzut în mod sistematic că se abţine să dojenească
faptele îndeplinite şi nu le impută autorilor lor. Nu numai
că acopere cu propria sa autoritate erorile şi greşelile sub
ordonaţilor săi, evită de a-i dojeni, dară îi aprobă, ceeace-i
face ca să reînceapă din nou.
El doreşte să desvolte şi să păstreze spiritul lor de ini
ţiativă, convins că va eşi victoria. Această victorie va fi
deci rezultatul, nu a combinaţiunilor sale, cari nici nu sunt
urmate de executanţii săi, ci, din alte combinaţiuni im
provizate de ei".
Dacă se ţine seamă de cele spuse de Foch relativ la
conducerea lui Moltke în 1870 şi dacă se are în vedere
cele întâmplate cu conducerea din partea M. C. Gl. român
în 1916, atunci este imposibil să nu vedem că şi M. C. Gl.
rom. făcea planuri, dădea ordine, dar nu conducea operaţiu
nile, ci lăsa pe fiecare executant să lucreze cum îl tae capul,
acesta lucrând pe propria sa socoteală, nu numai că fiecare
operaţiune în parte nu eşia bine, dar ansamblul operaţiunilor
suferea, iar rezultatul nu putea fi decât rău.
Dar dacă Moltke „acoperea greşelile subordonaţilor săi
cu propria sa autoritate", conducerea superioară română nu
numai că nu acopere rezultatele slabe dobândite de aceştia,
care rezultate erau de fapt consecinţa lipsei de conducere din
335
partea M. C. GL, acesta ia măsuri coericitive contra subor

donaţilor, astfel vedem că se iâ comanda unor generali co
mandanţi de Armate sau Corpuri de Armată, cari nu aveau
o vină personală, vina lor rezulta din lipsa de conducere s
ansamblului general, care era îndatorirea conducerei supe
rioare (M. C. Gl.).
In concluzie, conducerea superioară rtu era Ia înălţimea
cerinţelor răsboiul modern, armata nu profitase de expe
rienţele din cei doui ani (1914—1916) a răsboiului mondial.
2. Slăbiciunea trupelor române faţă de
acele ale inimicilor.
Pentru analizarea calitativă a trupelor române faţă de
acele ale inimicului, trebuesc considerate trei faze:
a) La intrarea în răsboiu;
b) In apărarea frontierei;
c) După refacerea din 1917.
Aci vom avea în vedere numai faza întâia.
La 1916 intrarea în răsboiu a României şi Comanda
tele şi trupele rom., au fost puse în faţa Comandamentelor
şi trupelor inimice ce făcuse deja o experienţă de doi ani
BCU
de Cluj
răsboiu, care/ Central University
dacă nu putuse Library cu
răsturna principiile Cluj
ele începuse răsboiul în 1914, modificase foarte mult me
care
todele şi mijloacele de luptă.

Românii foarte impresionabili, au avut dela început să
sufere din cauza focului artileriei inimice, mai cu seamă a
celei grele.
Instrucţia Armatei. întreaga pregătire a armatei române
nu era satisfăcătoare pentru anul 1916, căci ea se baza pe
doctrina dinaintea anului 1914, iar experienţele dobândite
în răsboiul din 1914—1916 nu au avut nici o influenţă a-
supra Armatei române, care intrând în răsboiu în 1916,
se prezintă într'o pronunţată stare de inferioritate faţă de
inimici ce dobândise o mare experienţă şi cu totul o altă
mentalitate
Comandanţii români deprinşi în ideia: „atacăm cu pieptul
soldaţilor noştri", sub „cutele drapelului", „vocea Gornis
tului" etc, etc, fel de fel de aberaţiuni ce nu-şi mai aveau
absolut niciun rost nici înainte de 1914 şi nici după 1914
cu atât mai puţin în 1916.
Comandamentul s'a exercitat de ofiţeri generali şi su
periori, din care mulţi cu şcoala de răsboiu. Comandamentul
a fost ajutat de ofiţeri de Statmajor absolvenţi ai şcoalei
superioare de răsboiu din ţară, cum însă în anii 1914—1916
336
nu a funcţionat şcoala superioară de răsboiu, s'a format

în vara anului 1916 o şcoală de comandament de 2 luni,
neapărat că aceste elemente erau slabe fiindcă nici nu se
putea altfel.
In general ofiţerii de Stat major români au avut o bună
instrucţie teoretică, dar le lipsea partea practică, din cauza
că şcoala superioară de răsboiu avea un program prea teo
retic, foarte încărcat, iar aplicaţiunile practice ale ofiţerului
de Stat major, care să-1 formeze pentru răsboiu, aproape că
nu se făceau.
Infanteria era instruită pentru un răsboiu anterior anului
1914, vânătorii şi grănicerii mai bine, restul mai puţin bine.
Regulamentul de manevră şi luptă al infanteriei (era
din anul 1909, făcut de g-lul Crăinicianu, Şeful M. S. M.
şi de căpit. Dabija), era modern, el preconiza focul şi
manevra.
Spiritul infanteriei era ofensiv, dând o mai mare im
portanţă mişcărei şi atacului cu baioneta, din care cauză
infanteria a avut de suferit dela început pierderi foarte mari
fiindcă comandanţii nu voiau să ţină seamă de puterea
BCU
lucru. Cluj / Central University Library Cluj
focului inimicului, numai târziu s'a avut în vedere şi acest
In general se poate afirma că infanteria română era bine

instruită pentru un răsboiu anterior anului 1914, a intrat în
răsboiu în anul 1916 nu complect instruită pentru acel
timp, căci în epoca din 1914—1916 se schimbase mult în
felul de a lupta al infanteriei, ea ignora: puterea focului, fo
losinţa judicioasă a terenului, lucrările de sapă, reţeaua de
sârmă, flancările poziţiei, întrebuinţarea contra pantei ctc.
Infanteria română deşi nervoasă, era în general bună,
dar ea nu a fost totdeauna destul de îndemânatec condusă.
Din lipsa ofiţerilor activi, se încadrase unităţile mici, în
majoritate cu ofiţeri de rezervă, cari dacă erau animaţi
de un mare patriotism, nu toţi au avut o bună şi serioasă
pregătire. Ofiţerii subalterni au suplinit prin curajul şi
iniţiativa lor, greşelile comandanţilor lor; din această causă
mult sânge tânăr românesc s'a vărsat zadarnic.
Infanteria rom. s'a resimţit dela început de inferioritatea
mare de mitraliere în care se găseau faţă de inimic.
Tragerea artileriei grele inimice a produs asupra in
fanteriei române un mare efect moral, cu toate că pierderile
suferite din cauza focului ei erau slabe.
Din cauza lipsei de legături cu artileria, infanteria rom.
nu a avut peste tot sprijinul propriei artilerii, aceasta trăgea
d e multe ori asupra unor obiective pe cari nici nu le ataca
337
infanteria. Regulamentele rom. de infanterie şi artilerie erau

precise, dar în practică nu se aplicau.
Din contră, infanteria a avut a se plânge în multe oca-
ziuni că focul proprii artilerii îi produce pierderi, aceasta
ca rezultat al greşitei indicări a obiectivelor, a greşitei
ochiri şi chiar a relei condiţionări a proectilelor, dar acest
din urmă caz a 'survenit mai mult când liniile de luptă erau
prea aproape, celelalte două motive erau rezultatul
instrucţiei timpului de pace. In tot cazul pierderile produse
de propria artilerie trebuesc înlăturate, căci sunt foarte de
moralizatoare pentru infanterie, sunt atât de demoraliza
toare încât este mult mai preferabil ca să fie scoşi 10 oa
meni afară din luptă de către artileria inimică, decât unul
singur de către propria artilerie.
In concluzie, trebue să se asigure din timp de pace cea
mai strânsă legătură de foc între infanterie şi artilerie, ele
să lucreze nu numai mână în mână, ci suflet la suflet,
pentrucă în timp de răsboiu nu se dobândeşte decât ceeace
s'a în,văţat în timp de pace, dacă în timp de pace au stat
aceste două arme într'un fel de particularism una faţă de
alta, acelaş lucru l'au făcut şi-1 vor face şi în timp de
răsboiu.
Cavaleria era instruită pe baza regulamentelor în ceeace.
priveşte întrebuinţarea ei în serviciul de cercetare şi. desco
perire, dară a stat prea lipită de infanterie şi nu a executat
cu destulă iniţiativă şi îndemânare serviciul de cercetare
.şi descoperire.
Diviziile de Cav. ce făceau legătura între Armate,
cum a fost cazul Div. 2 Cav. ,în loc să stea Ia înălţimea
celor două aripi ale Armatelor, stătea prea mult înapoia
acelor aripi, astfel că de fapt nu făcea legătura între acele
Armate.
Cavaleria nu era însă instruită pentru lupta pe jos, lupta
călare a evitat-o din principiu. Răsboiul din 1914—1916
evidenţiase întrebuinţarea cavaleriei nu numai în luptă pe
jos, ci ea a ocupat chiar sectoare întregi. Cavaleria română
intrând în răsboiu în 1916, era nepregătită din acest punct
de vedere.
In general corpul ofiţeresc de cavalerie era destul de
/bun, plin de curaj şi gata de sacrificii.
Artileria era instruită pe baza regulamentelor din 1914.
Instrucţia tragerii era bine făcută.
Instrucţia întrebuinţărei tactice în luptă a artileriei de
câmp, călăreaţă, obuziere de câmp şi grele, ca armă izolată
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial. Voi. II. 22
338
era binişor făcută; dar instrucţia artileriei de munte nu era;

destul de bine, pentrucă nu avusese timpul suficient a se:
instrui.
Artileria uşoară de 53 mm. şi de 57 mm. era binişor
instruită. Efectul acestei artilerii a fost foarte slab.
Artileria • grea creată puţin înaintea intrărei în răsboiu,,
avea tunuri puţine şi inferioare faţă de acelea ale inimicului;
instrucţia artileriei grele lăsa de dorit.
Artileria română cunoştea după cum am spus destul d e
bine technica tragerei, pe câmpul tactic şi în legătură cu in
fanteria, nu folosea destul de bine terenul şi' acoperirile, ar
tileria era deci slabă atât în întrebuinţarea pe câmpul tactic,
cât şi la tragerea asupra diferitelor obiective ce se pre
zentau pe câmpul tactic ca ameninţătoare faţă de propria
infanterie; dar ceeace lipsea artileriei, era cooperarea fo
cului ei cu acela al infanteriei.
Direcţiunea focului lipsea aproape cu totul, la aceasta
a contribuit mult şi lipsa mare de cablu telefonic, căci numai
cu cei 2 km. de cablu cât avea fiecare baterie la intrarea în
campanie, era o imposibilitate de a face legăturile necesare
direcţiunei, cât şi cu infanteria.
Artileria grea română fiind foarte puţină, ea se presintă
BCU Cluj
totdeauna / CentraldeUniversity
în inferioritate foc faţă de Library Cluj
artileria inimică.
In ceeace priveşte valoarea combativă a trupelor inimice
cu care a avut Armata română a lupta, se poate astfel ca-
recteriza:
In prima linie stau desigur unităţile germane, cari cu
toate că nu aveau nimic de apărat faţă de Armata română
şi nimic de revendicat dela România, au luptat cu o mare
energie contra noastră. Disciplina unităţilor germane a fost
la început foarte mare, mai târziu însă şi în special după
trecerea Oltului (12/XI/916) disciplina lor începe a scădea,,
mulţi soldaţi părăseau frontul, pentru a se deda la furturi.
Nu toate diviziile germane au luptat în munţi şi apoi în
câmpie la fel. In munţi s'au distins diviziile bavareze, în
special Corpul Alpin, mai mult decât diviziile cu recru
tarea din regiunile industriale, cari au avut de luptat cu mari
greutăţi în munţi; numai aşa se poate explica dece s'au
trimis atâtea divizii bavareze (8, 10, 11, 12 şi Corpul Alpin)-
In câmpie aproape toate diviziile au luptat în acelaş mod,
cu oarecari nuanţe de deosebire după cum diviziile fusese
scoase direct depe fronturi (defensive), sau fusese aduse
din refacere, unde fusese exercitate şi la acţiuni ofensive.
Infanteria germană era înzestrată cu multe mitraliere
şi aruncătoare de mine, iar diviziile aveau şi artilerie grea.
339
•ceeace dădea trupelor germane o mare putere de foc, în

locuind prin aceasta efectivul în oameni cari începuse a
lipsi. In anul 1916 încadrarea unităţilor germane mai cu
seamă cele de infanterie, nu mai era făcută decât cu un co
mandant de batalion şi cel mult încă doi ofiţeri activi,
restul erau ofiţeri de rezervă care fusese foarte bine pregătiţi
cum şi excelenţi subofiţeri.
Diviziile Austro-Ungare erau de o mai slabă calitate,
mai cu seamă Diviziile 61, 71 şi 51 Hv. cum şi Brg. I M
145 cari au intrat în luptă, fără să fi fost refăcute, li se
vărsase batalioane de etape, cari nu aveau absolut nici o
valoare. Aceste Divizii ajunsese pe frontul Transilvaniei fără
artilerie, care după ce, a putut fi retrasă depe frontul rusesc
a venit succesiv în urma infanteriei. Unităţile de infanterie
austro-ung. nu aveau un atât de mare număr de mitraliere
ca unităţile germane. încadrarea era la fel cu cea germană,
cu deosebire că valoarea ofiţerilor de rezervă şi a subo
fiţerilor era mult inferioară.
Relativ la trupele bulgare, ele au luptat cu ură şi cu
un sentiment de răsbunare contra Românilor, pentru micul
cadrilater luat în 1913, uitase însă tot binele pe care Ro
BCUTrupele
Cluj bulgare
/ Centralerau University
bine instruite Library
mânia le făcuse, uitase că ea îi desrobise la 1877/78 dela
Turci. Cluj
şi bine încadrate,
ofiţerii de rezervă buni şi fără o prea mare deosebire de
1
ofiţerii activi.
La începutul răsboiului, Armata Română a fost pusă în
faţa Diviziilor Austro-ung. şi apoi germane, care stătuse
pe fronturi defensive, cu toate acestea, aceste Divizii şi-au a-
rătat curând superioritatea şi îndemânarea în ofensive,
contra Arm. română, nedeprinsă nici cu focul şî nici cu ma
nevra. Regulamentele cu cari Arm. A-U şi germ. intrase
în 1914 în răsboiu fusese mult schimbate în ceeace priveşte
defensiva, dar nu suferise nici o modificare în ceeace pri
veşte ofensiva.
Germania avea regulamentul din 1906 cu adausuri până
până în 1909, A-U avea regulam, din 1911, iar România
.avea „Regulamentul de manevră şi de luptă pentru in
fanterie"*), din 1909. Principiile acestor regulamente se
apropiau şi nu aveau o prea mare deosebire între ele în
ceeace priveşte ofensiva, neapărat că experienţa celor doui
ani de răsboiu făcuse pe Germani şi pe Austro-ung. să
schimbe oarecari detalii, mai cu seamă legătura de foc între
infanterie şi artilerie, conducerea focului infanteriei în ofen-
• ) F ă c u t de gl. G r . C r ă i n i c i a n u , şeful de Stat major ;al A r m a t e i şi de
•căpitan G . Dabija.
340
sivă, lupta pentru dobândirea superiorităţii focului, adică

pregătirea asaltului unei poziţii s'a făcut la armatele pu
terilor centrale mai mult de către artilerie, mitraliere şi a-
runcătoare de mine; infanteria nu mai folosea focul la o de
părtare mai mare de 400 m., foarte rar tragerea infanteriei
asupra obiectivelor importante aflate Ia distanţe de 500-800
ni., asupra asemeni obiective trăgea mai mult artileria sau
1
mitralierele.
Toate trele regulamente cereau ca „infanteria să deschidă
focul în ofensivă cât mai târziu şi chiar într'un teren des
coperit să deschidă focul abia la distanţele mijlocii". Această
prescripţiune a primit în cursul răsboiului (1914-1915) o mo
dificare la infanteria germană şi austro-ung. în sensul că
înaintarea infanteriei era susţinută foarte bine de focul ar
tileriei şi al mitralierelor. Infanteria română a aplicat pres
cripţia regulamentului în mod parţial, fără a folosi destul de
bine terenul, a deschis focul dela distanţe prea mari, făcea
prea mult sgomot pe linia de trăgători, se dădea semnale
cu cornul, asaltul se dădea dela distanţe prea mari (400—50Q
m.), de aci a urmat ceeace era logic, pierderi foarte mari.
Toate regulamentele preconizau evitarea terenurilor des
BCU
coperite Cluj / Central
şi prescriau buna University Library Cluj
folosire a terenurilor; îndemâ
narea comandanţilor de companie şi ploton era pusă aci la
mare încercare. Dacă însă înaintarea trebuia făcută într'un
teren foarte descoperit, atunci numai liniile rari de trăgători
puteau fi împinse încet înainte. In faţa unei infanterii bine
susţinute de focul propriei artilerii, chiar o asemenea înain
tare pânăla poziţia de deschidere a focului, era legată
cu mari greutăţi şi cu grele pierderi. Armata II-a română
a avut de suferit din această cauză pe Olt dela 2—16 Sept.
1916, care a înaintat cu stânga sa în terenul descoperit al
stângei Oltului în faţa cavaleriei g-lului Schmettow sus
ţinută de unităţi de infanterie. i
In faţa infanteriei române, care nu era destul de bine sus
ţinută de propria artilerie, la începutul răsboiului, a putut
înainta infanteria germană şi austro-ung. chiar în teren
deschis, fără să aibă decât foarte puţine pierderi.
Asupra luptelor în munţi acoperiţi cu păduri dese, r e
gulamentele nu dădeau multe prescripţiuni, dar multe di^
vizii austro-ung. şi divizii bavareze fusese exercitate în
luptele în munţi, iar în răsboiu dobândise o mare îndemânare,,
fie pe frontul italian, fie în Carpaţii nordici, infanteria r o
mână a intrat în răsboiu cu totul nepregătită pentru răsboiul-
in munţi.
Greutăţile în munţi rezult din lipsa drumurilor, a pan-
341
telor abrupte, a lipsei de orizont vizibil apropiat, iar aco

peririle terenului împiedica circulaţia, împiedica observarea
poziţiei inimice şi stabilirea poziţiei artileriei sale. Din acea
stă cauză acţiunile se dădeau pe fundul văilor şi pe crestele
munţilor, cu tendinţa necontenit a întoarcerilor. Trupele ger
mane şi austro-ung. au căutat să ne întoarcă peste tot,
la început ne-am lăsat surprinşi şi la Jiu şi la Olt, numai
după aruncarea noastră în munţi am învăţat să le facem
faţă.
Trupele austro-ung. şi germ. au găsit şi în munţi un
enorm sprijin în focul artileriei lor, în acest scop au folosit
mult focul artileriei cu tragere curbă. Neapărat că condu
cerea focului artileriei era mult îngreuiată din cauză că.
nu se putea fixa exact poziţia artileriei inimice, nu se puteau
urmări punctele de cădere a proectilelor, din această cauză
cercetaşii şi observatorii artileriei mergeau cu infanteria
sau ocupau punctele de observaţie laterale. Lâ distanţe a-
propiate unde nu se putea folosi focul artileriei, au între
buinţat şi germ. şi austro-ung. aruncătoarele de mine.
Atacul infanteriei se dădea numai dacă se preparase de
către artilerie bine acel atac, de multe ori fără a trage foc
de infanterie, se folosea granada de mână şi baioneta.
BCU
Acolo undeCluj
însă /artileria
Central University
nu putuse lucra, seLibrary
făcea o Cluj
mică
pregătire de foc cu infanteria şi mitraliere, sorţii de iz
bândă au fost mai mici, lucru depindea mult de îndemâ-
tfêa şefilor în subordine şi de întoarcerile executate.
Infanteria română era foarte sensibilă la întoarceri.
Artileria germană şi austro-ung. înzestrată cu un ma- »
terial foarte bun, având piese de diferite calibre şi muni-
ţiuni, suficiente la dispoziţie, a fost superioară artileriei ro
mâne, pe toate câmpurile de bătae. Infanteria română su
porta la început cu greu focul artileriei inimice, mai târziu
s'a învăţat cu acest foc.
Artileria .germ. ş i ' A-U a avut deci un joc uşor atât
faţă de artileria, cât şi faţă de infanteria română. Târziu
de tot, după retragerea în Moldova şi refacerea armatei ro
mâne, artileria română a lucrat mai bine (despre această
parte se va vorbi mai târziu).
Lupte de întâlnire, în care ambii adversari să se des
făşoare deodată, nu s'au dat, în prima parte s'au dat lupte-
în care unul-dintre adversari ocupase deja o poziţie (austro-
ung. pânăla 20 Sept. şi Arm. I-a şi II-a rom. dela 11—27
Sept. şi Arm. de Nord rom. dela 20—27 Sept.), iar celalt
adversar era în mişcare sau urmărire. In asemeni acţiuni
artileria ofensivei a lucrat după principiile luptei ofensive
342
.asupra unui inimic aflat în defensivă, adică a pregătit atacul

infanteriei, deschizându-i drumul. Artileria germană a lu
crat mult mai bine ca artileria austro-ung. ea a cercetat
.mai bine poziţia ocupată de români, a stabilit imediat ob
servatoare de artilerie, a împărţit repede ţinta, trăgând cu
artilerie grea şi aruncătoare de mine, în special asupra părţei
unde voia să facă ruptura, ţinând în acelaş timp sub focul ar
tileriei lungi toate bateriile române care opreau înaintarea
infanteriei germane (Jiu, Sibiu, M-ţii Persani, Braşov,
Oituz).
Pe baza experienţei ce avea artileria germană şi austro-
ung. în cei doi ani de răsboiu, ajunsese să cunoască exact
cantitatea de muniţiune ce trebuie să arunce pentru a pregăti
.atacul infanteriei şi a face ruptura; în acest timp infanteria
căuta să câştige câte puţin dar necontenit teren înainte până
când efectul artileriei era desăvârşit, atunci se arunca la
atac. In teren acoperit unde constatarea efectului artileriei
era grea, dacă nu chiar imposibilă artileria germano-austro-
ung. făcea o pauză de foc, iar patrulele de asalt constatau
dacă pregătirea de artilerie este completă şi dacă distrugerile
dorite sunt terminatej în caz contrar, artileria reîncepea
focul, de multe ori cu o mai mare, intensitate, după care dădea
BCU Cluj
drumul / Central
infanteriei, University
iar artileria Libraryinfanteria
lungea tragerea, Cluj
urmând imediat focul şi intrând în poziţia infanteriei ro
mâne. Dacă atacul reuşea în acest mod, se mutau şi unele
Tbaterii mai înainte.
Nici germ. şi nici austro-ung. nu au întrebuinţat la în
ceput la atacul infanteriei bateriile de însoţire, numai în
munţi (la Jiu şi Sibiu) ău dat coloanelor de infanterie tu
nuri de munte. Noi românii am avut tunurile de 53 mm. şi
«57 mm. ca artilerie de însoţire a infanteriei, dar am făcut
puţină întrebuinţare, atât din cauza relei organizări a
.acestor baterii, cât şi din cauza obuzului care avea un
foarte mic efect.
La germani şi austro-ung. fiecare grupă de luptă primea
un număr de baterii, cel mai vechiu ofiţer de artilerie lua
imediat comanda artileriei grupului, care împreună cu co
mandantul grupului stabilea însărcinarea artileriei. La Di
vizii se păstra în general şi o rezervă de artilerie, care era
• vârâtă în acţiune imediat ce se decidea unde se va face
ruptura.
In defensivă, fiecare comandant de sector primea dela
comandantul diviziei un număr de baterii, iar comandantul
.artileriei diviziei regula sprijinul reciproc ce trebuia să-şi
.dea sectoarele. Şi aci, comandantul diviziei îşi păstra o re-
343
zervă de artilerie, de preferinţă bateriile grele cu care-

bătea obiective speciale.
In urmărire, jocul artileriei germ.-austro-ung. a fost mult
mai uşor, românii fiind foarte sensibili la întoarceri, ei
părăseau poziţiile de îndată ce simţeau că sunt întorşi (Jiu^,
Sibiu, M-ţii Persani, Braşov, Trotuş, Oituz şi Caşin), iar
artileria inimică nu mai strica zadarnic muniţiunile.
Aviaţia. Aeroplanele au fost întrebuinţate şi de către
rom. şi de către germ.-austro-ung. la recunoaşteri. Noi a-
vând un material inferior calitativ, am avut foarte slab
serviciu. In bătălia de la Sibiu am suferit chiar un complet
eşec, pentrucă serviciul de aeroplane al Arm. I-a nu a putut
face legătura cu C. I Arm. care era tăiat de ţară de către
Corpul Alpin. Iar aeroplanul trimis de Arm. II-a la 15-
Sept. la C. I A. cu ştirea necifrată că-i vine în ajutor, a
căzut în liniile inimice,, germanii aflând dela noi singuri
mişcarea spre Vest a Arm. II-a. Dacă se cifra, acea ştire
atunci, g-lul Falkenhayn nu ar fi ştiut importanţa mişcărei
spre Vest decât la 16 Sept. şi deci întârzia cu 24 ore arun
carea în munţi a C. I Arm., timp în care Arm. II-a s'ar
fi putut mult apropia de dreapta C. I Arm.
BCU Clujinfanteriei
La atacul / Central nu University Library Cluj
s'au folosit aeroplanele, nici de
o parte, nici de alta, pentrucă acoperirile terenului nu per
miteau acest lucru. In schimb germanii au folosit aeroplane
pentru regularea focului- artileriei lor.
Ordinele. y
Atât armata germ. cât şi cea austro-ung. aveau o per
fectă technică în darea ordinelor, care erau scurte, clare,,
nu intrau în detalii, lăsând comandanţilor în subordine de
plină iniţiativă în executarea lor. In schimb la români or
dinele erau neclare, intrau zadarnic în detalii, nu. mai lăsau
nici o iniţiativă, sau se dădeau ordine în doi peri, vorbeau
mult fără a spune nimic.
Ordinul de atac coprindea la germ.-austro-ung. M e n
ţiunea, formarea diferitelor grupe de atac. ocuparea po
ziţiei de plecare, însărcinarea şi spaţiul de înaintare. D c
obiceiu activitatea artileriei se regula printr'un alt ordin.
Asemeni: lucrările technice, legăturile telefonice, aprovizio
narea cu muniţiuni, hrana, evacuarea răniţilor, evacuarea pri
zonierilor, etc. La români se dădea de obiceiu în ordinul de
operaţie şi toate detaliile, ceeace îngreuia mult înţelegera
şi alunga concentrarea atenţiunei dela acţiune, care era-
scopul principal, la detalii. E uşor de dedus acest lucru,
dacă se vor compara ordinele ce s'au dat de către cei doL
inimici aflaţi faţă în faţă.
CAPITOLUL XIV
A P Ă R A R E A C A R P A Ţ I L O R DE C Ă T R E
ARMATA ROMÂNA.
După aruncarea Armatei I-a spre munţi, după bătălia dela

dela Braşov şi retragerea Armatei a II-a şi a celei de*
Nord, situaţia generală a Armatei române după 26/IX în
Carpaţi este următoarea:
^ c L a K 1-a.
Dib. 11-a (călare pe Jiu):
Rostovan — Siglăul Mic — Mun»
Grupul Jiu celui — D, Scurtu — Mutu — Stra
ja — P. Vulcan — Murgile -r- Cân»
deţu —D. Ogrinul —D. Stoiniţii
ARMATA — D. Gemănarii.
I-a Div. 15-a <pe dreapta Oltului):
GL Culcer VI. Păscoaia — Petrosul — Veve
75V btl.
2
riţa — Robul — Stâna — Murgaşul
65 btr. uşoare — Voineasa—Dobrunul — Cioaca
3 „ grele Stricatului — Cioaca Dobrunu
12 esc. <Brg. 1 lui - VI. Galben - D. U r i a -
Căi). Grupul Olt D . Vladului —Lunci.
Div. 23-a <pe stânga Oltului):
C I . A. D . Pleşului — VI. Câineni —Ză-
noaga — Chica Fedeleşului —
Coţi —VI. Tătarului — Budisla-
cul — Ciortea, având 1 btl. la
confluenţa VI. Budei in VI. C ă -
prăreasa şi la Cumpăna în le
gătură cu Arm. II-a.
346
'Din. 22-a <la Pasul Bran):

Pe linia de frontieră apoi,- că
Grupul lare pe şoseaua Rucăr-Dragos-
B ran lave având stânga pe D. Căpi
tanului şi dreapta pe D . Fundu
Neagului şi M. Vârtoapele.
Div. 21-a <la Predeal):

Pich. Susaiul —Mt. Susaiu —O-
bârşia — VI. Polistoaca,- tae şo
seaua la S. cota 960 stânga Ia
Grupul cota 1130.
Div. 10-a
Predeal dela cota 1130 - Mt. Velica-
nul — Mt. Caraimanul — stânga
la cota 1900 cu 2 btl. la Vama
Strunga, făcând l e g ă t u r a cu
Grupul Bran.
ARMATA
II-a (Div. 3-a.
BCU Cluj /Grupul
*G1. Averescu Central
Predeluş University Library Cluj
Pasul Predeluş <Alt Schanz)
1 0 4 btl. [ Bratocea şi Tabla Butii.
7 4 ' / btr. uş.
2
7 btr. grele [Div. 6-a.

2 2 esc. <Brg. La Nagy Patak (barează comu
2, 3 Căi). Grupul nicaţia Borosnyo-Intorsătura Bu
Buzău zăului — Nyen (barează intrarea
în Def. Buzăului) —D. Secuiului.
Brg. 7-a mixta.

Grupul Vf. Clâbucel <1730)-P1. Con-
Vrancea dratu <1236)-Basca M i e ă - V l .
Zăbalei.
Div. 4-a în rezervă la Băicoi <în

curs de refacere).
Div. 12-a în curs de transport spre

Pasul Bran (începe a sosi aci
dela 4/X).
Div. 16-a în curs de transport spre

Pasul Predeal.
347
Div. 14-a
Grupul călare pe VI. Bistricioarei <P„
Bistricioara Tulgheş) —VI. Bicazului <se l e a -
gă la dreapta cu Arm, IX rusă),
ARMATA
DE NORD [Div. 7-a
Gl. Prezan Grupul I din Munţii Tarcăului călare pe
Trotus VI. Trotuş la E. de P. Ghimeş.
73 btl.
călare pe VI. Uzului până la
55 btr. inclusiv VI, Dcftanei.
38 esc.<Div.2
Cav., Brg. 4 Div. 1-a
Căi.). Grupul călare pe VI. Slănic — Oituz —
Buzău Caşin se leagă la stânga cu Brg-
7-a mixtă.
Div. 8-a în rezervă la P.-Neamţ-
Arm. I-a 75V btl., 68

2 btr., 12 esc.
Arm. II-a 104 „ 817j „ 22 „
Arm. de Nord . 73 „ 55 „ 36 „
BCU Cluj / Central
Total .University Library
. 252V btl. 204V btr. Cluj
2 70 e s c2
l
Din.cele 204V btr. e r a u : 154 de câmp, 4 0 / de 53 mm.,
2 2
şi 10 grele.
/Aşa dar trei Armate cu 13 Div. şi 1 Brg. Mix. erau
intinse în cordon, în scop ide a apăra linia muntoasă a Car
paţilor lungă de 710 km. Dacă se are în vedere că Armata
română trebuia să apere şi linia Dunărei şi Dobrogea, un
front de 600 km. cu restul de 9 Divizii; se constată că
22 Div. întinse în cordon apăr un front de 1310 km. Această
lungime de front, era cu totul prea mare faţă de numărul
Diviziilor române şi faţă de dublul atac dela Nord ş i dela
Sud, ce se dădea cu forţe superioare, bine utilate şi bine
conduse.
Dacă însă se mai are în vedere situaţia generală pe celelalte-
fronturi, atunci situaţia armatei române devine tragică; în
adevăr, pe tot întinsul frontului rusesc, domnea linişte de
săvârşită, aşa că germano-aust., puteau retrage Divizii şi
să le ducă în Transilvania; pe frontul occidental, aliaţii fă
ceau ofensive cu scop limitat, deci armata germană ne-
fiindu-i frică de o ruptură, era liberă ca să retragă şi de
aci Divizii şi să le îndrepte tot spre România: Armata
italiană avusese în adevăr un succes la Gpriţa, dar acest
succes era local şi fără nici o influenţă asupra celorlalte
348
teatre de operaţiuni; iar armata aliată dela Salonic era

prea slabă pentru a executa o operaţiune în stil mare care
să ameninţe Bulgaria şi să o silească a-şi concentra spre
Sud totalitatea forţelor. In rezumat, pe toate fronturile era
linişte, inimicul comun nu era fixat, deci el putea ca să-şi
retragă forţe şi să le îndrepte spre România, care rămâne
singură şi izolată în faţa a forţe mult superioare, iar aju
torul rusesc solicitat şi promis, încă nu-şi putea produce
nici un efect.
Aci vom studia apărarea Carpaţilor. Se poate afirma
principial că apărarea unui lanţ de munţi este o opera
ţiune foarte grea, din cauza multiplelor şi variatelor posi
bilităţi de întoarcere a trecătorilor şi a diferitelor poziţii
luate de apărare. Frederic al II-lea spusese odată că: „unde
poate trece o capră, poate trece şi un soldat". Soldatul
poate duce astăzi uşor o mitralieră, sau o puşcă mitralieră
şi câteva granate; întoarcerile deci sunt uşoare, deaceea
rezistenţa pe care a făcut-o Armata română în cursul lunci
Octombrie 1916 pe linia ^Carpaţilor, alcătueşte desigur pentru
ea, o glorie, căci a putut susţine lupte foarte grele şi sân
geroase, pentru apărarea teritoriului naţional, contra unui
BCUsuperior
inimic Cluj / Central University
în număr şi Library Cluj
care avea posibilitatea să-şi
aducă noui forţe, bine organizate şi bine echipate.
Arm. IX-a şi Arm. I-a A-U reîncep atacurile lor pe în
tregul front al Armatelor române şi le continuă toată luna
Octombrie. Erau trei sectoare asupra cărora acţiona Arm.
IX-a şi Arm. I-a A-U; fiecare din sectoare era deservit
de o cale ferată ce duce din Ardeal în România.
Sectorul I al Olteniei cu principala vale a Oltului, pe
care trece o şosea şi o cale ferată din VI. Mureşului, prin
Sibiu-Râmnicu Vâlcei-Slatina. Având trecători secundare:
Pasul Surduc deschis de Jiu şi Pasul Vulcan, iar la V. de
fileul Orşovei străbătut de calea ferată Timişoara-Vărcio-
rova-Craiova.
Acest sector era apărat de Armata I-a, general Culcer.
Sectorul 2 al Munteniei, având 6 trecători la Sud de
Braşov: Bran-Predeal-Predeluş (Alt Schanz)- Bratocea
(Tatrang)-Tataru şi Buzău. Artera principală era prin VI.
Prahovei pe care trece o şosea şi o cale ferată din VI. Ol
tului Braşov-Ploeşti-Bucureşti. Acest sector, cel mai greu,
era apărat de Arm. II-a, general Averescu.
Sectorul 3 al Moldovei cu trecătorile Tulgheş - Bicaz-
Ghimeş-Uz-Oituz. Principala trecătoare este a Ghimeşului,
străbătută de o şosea şi o cale ferată, ce vine din VI. Su
perioară a Oltului Cik-Sereda-Ghimeş-Palanca-Tg. Ocna-
349
Adjud (VI. Şiretului), iar trecători secundare: Tulgheş (Bis

tricioara), Bicaz, Uz şi Oituz. Acest sector era apărat de
i\rmata IV-a (de Nord), general Prezan.
ARMATELE G E R M A N O - A U S T R O - U N G A R E
S P R E ŞI ÎN C A R P A Ţ I .
După aruncarea Arm. I-a în munţi, după bătălia dela
Braşov şi retragerea Arm. II-a pe. frontieră, şi după r e
tragerea Arm. de Nord, deci după recucerirea Ardealului,
-activitatea Armatelor germano-ungare faţă de Armata ro
mână nu putea fi considerată ca terminată, căci dacă ea
fusese bătută şi scoasă din Ardeal, nu era încă distrusă, iar
posibilităţile de reorganizare la sfârşitul lui Sept. 1916 erau
mari, după care reintrarea ei în acţiune nu putea întârzia
mult timp. De aceea era de cel mai mare interes pentru
puterile centrale să nu dea timp Armatei rom. să se reor
ganizeze şi să primească întăriri din partea Ruşilor, ca apoi
să reînceapă din nou ofensiva. Pentru puterile centrale mai
era de un mare interes şi scurtarea frontului.care pe linia
Carpaţilor dela Orşova la Dorna avea peste 700 km., nu
mai apărarea lor, cerea trupe prea numeroase.
In această ordine de idei, viitoarea acţiune a Armatelor
germano-austro-ungare faţă de Armata română se poate
împărţi în trei faze distincte:
A. înaintarea generală a Armatei germano-austro-ungară
spre Carpaţi şi încercări făcute pentru a pune stăpânire pe
toate trecătorile Carpaţilor dela Orşova la Oituz (26/IX—
30/IX) şi a le străbate odată cu Armatele române aflate in
retragere.
B. Atacul trecătorilor Carpaţilor şi încercări de a le trece
cu forţa (30/IX—2/XI).
C. Ruperea Carpaţilor şi operaţiunilor ofensive în Ol
tenia şi Muntenia (2/XI/916—1/1/1917), când Arm. IX-a
operează de comun acord cu Armata de Dunăre.
In capitolul de faţă se vor arăta numai generalităţi, apoi
în capitolele ce urmează se tratează detaliat întâi activitatea
Armatelor germano-ustro-ungară dela A şi B şi apoi mai
târziu (după 2/XI/916) se va trata punctul C.
îndată după bătălia dela Sibiu şi după începerea marşului
Arm. IX-a spre E. contra Arm. II-a rom. adică după 17, X,
g-lul Falkenhayn a schiţat planul de invazie în România
care:
„Trebue să fie o continuare logică a operaţiunilor conduse în
Ardeal până atunci". i
350
Aceasta era foarte just din punctul de vedere operativ-

La 21/IX în raportul pe care g-lul Falkenhayn îl face
Comandam. Superior germ. spune că:
„flrm. I X - a după ce va cuceri şesul Braşovului, nu se va
îndrepta spre Nord, căci închiderea comunicaţiunilor ce conduc
în şesul Braşovului şi Trei Scaune, ar slăbi atât de mult flrm. I X - a
încât ea nu ar mai putea fi întrebuinţată nici în M-ţii Harghita şi
nici în M-ţii Cicului.
Chiar dacă este nevoe de operaţiuni in mun fi înalţi cu trupe
deabia corespunzătoare pentru luptele în munţi, atunci aceste-
trupe trebuesc întrebuinţate pe o direcţiune mult ,mai promiţătoare
de bune rezultate, anume, spre interiorul României în direc
ţiunea Ploeşti.
Siguranţa fată de flrm. de Nord rom. va trebui să o ia pe
lângă flrm. I - a fl-U, probabil Corpul de Cav. Schmettow, căruia
îi voi da încă trupe de infanterie.
Corpul fllpin care va opera pe la Pasul Turnu Roş în di--
recţia Piteşti, se va alipi înaintărei generale.
Ţinând seamă de timpul necesar pentru pregătiri, vă rog
să răspundeţi cât mai repede la întrebările expuse anterior.
Se înţelege de sine c ă răspunderea conducerei o voi lua,,
când greutăţile de reaprovizionare vor fi înlăturate".
Deci, Falkenhayn consecvent punctului său de vedere,,
ca viitoarele operaţiuni „să fie o continuare logică a celor
conduse până atunci în Ardeal" îşi propune să invadeze
„spre interiorul României în direcţiunea Ploeşti". Aceasta,
era desigur ideea cea mai bună operativă, pentrucă dacă
reuşea, tăia România în două, iar Muntenia cu Bucureştii
rămânea izolată de Moldova şi Rusia. G-lul Falkenhayn
realiza un incontestabil fapt de arme. Din cele ce urmează
se va constata că buna idee a lui Falkenhayn nu a fost
admisă la început decât parţial şi numai târziu a fost
admisă integral, dar atunci era prea târziu, graţie măsu
rilor luate de Comandamentul Arm. II-a române. In ade
văr după ce Comandam. Super. al Arm. germ. s'a înţeles
cu Comand. Super. al Arm. A-U, g-lul Konrad v. Hotzen-
dorf a dat la 25/IX Arm. IX-a şi Arm. I-a A-U, urmă
toarele directive operative: :
„Sunt de acord cu Excelenţa Voastră relativ la aprecierea o p e
raţiunilor contra României, în acest scop fac cunoscut flrm. IX-a,
flrm. I - a fl-U şi Comandam, frontului flrh. Karol care va conduce
operaţiunile cu începere dela 29/IX următoarele:
După ajungerea în câmpia Braşovului este de mare i m p o r
tanţă să se cerceteze distribuţia forjelor şi direcţiunile de r e
tragere ale inimicului. ' '
351
Atât cât s'a putut constata până acum, Arm. I l - a rom. este în
retragere spre Ploeşti, pe când Arm. IV (de Nord) rom. cu forţele
principale spre Piatra. Este probabil că amândouă Armatele
vor căuta să se oprească la Păsurile de pe linia de frontieră;
muntoasă. '
Trebue socotit pe posibilitatea că Arm. IV-a va fi întărită
cu trupe ruseşti, iar Arm. II-a cu trupe rom. şi eventual chiar
ruseşti.
Armatele I X - a şi I-a trebue să urmăreasscă de aproape pe
inimicul ce se retrage şi să pună stăpânire pe Păsurile dela
frontieră. >
Linia de demarcaţie între Arm. I X - a şi Arm. I - a este VI.
Uzului care aparţine Arm. I-a.
Arm. I X - a va ajunge cât mai repede posibil în regiunea
Tg. Ocna cu cavaleria şi infanteria aflată la flancul ei stâng,
•distrugând liniile ferate şi telegrafice ce duc "în Moldova spre
Nord şi spre Sud. Când linia de frontieră a Moldovei va fi a-
tinsă, Armata I X - a va înainta peste linia Orşova-Braşov, în
interiorul României îndreptând forţele principale către Bucureşti,
asigurându-se însă sspre Buzău".
Dacă se face o comparaţiune între raportul g-lului Fal
BCU Cluj
kenhayn / Central
dela 21/IX University
şi între LibrarySuperior
ordinul Comandam. Cluj
germ. şi A-U, dela 25/IX atunci se constată:
Că pe când Falkenhayn căuta să-şi concentreze forţele
în vederea operaţiunei „spre interiorul României in direc
ţiunea Ploeşti", „asigurându-se numai faţă de Arm. de
Nord rom", în ordinul Cd. Sup. germ. se spune ca „Arm.
IX-a va ajunge cât mai repede posibil în regiunea Tg.
•Ocna..." şi numai „după ce linia de frontieră a Moldovei
va fi atinsă, Arm. IXwa înainta peste linia Orşova-Braşov în
interiorul României, îndreptând forţele principale către Bu
cureşti"... ţ
Deosebirea între aceste două concepţiuni este evidentă.
La Falkenhayn concentrare, la Cd. Sup. răspândire, căci
nu Armatei a IX-a al cărei gros era la Sud de Braşov îi
trebuia dată însărcinarea „să ajungă cât mai repede posi
bil în regiunea Tg. Ocna" ci Arm. I-a A-U. Acţiunea Arm.
IX-a spre Ploeşti-Bucureşti era de cea mai mare impor
tanţă să se producă cât mai repede şi deci nu trebuia
atrasă atenţia comandantului şi în altă parte şi nici de a-i
lua din forţe; totul: „atenţiune, energie şi forţe" trebueau
consacrate acţiune! principale. Nici Corpul de Cav. şi nici
Div. 71 I. nu trebueau trimise pe Valea Oituzului, căci
pentru a face ruptura spre Târgu Ocna era prea slabă,
prezenţa acestei Divizii eradesiqur mai necesară la Predeal.
352
In concluzie, operaţiunea aşa cum era propusă de g-lul

Falkenhagn era simplă, dar Comandamentele Superioare a.
complicat-o, căci trebuia o acţiune unică, energică şi deci
sivă ori spre Bucureşti, ori spre Târgu Ocna (mai prefe
rabil era prima) dar în două direcţiuni divergente de odată,
era soluţiunea cea mai slabă şi din punctul de vedere al
conducerei şi din punctul de vedere al distribuţiunei for
ţelor.
Pe baza ordinului primit, g-lul Falkenhagn ia dispo-
ziţiuni în vederea invaziei în România, invazie care avea
să întâmpine o rezistenţă înverşunată din partea Armatei
Române.
In acest scop dă Ia 26/IX Ord. Oper. No. 377 cu ur
mătorul cuprins :
/. 1. flrm. 2-a rom. este complet bătută şi aruncată în munţii
dela S. de Braşov, flrm. de Nord rom. se retrage spre Est.
2. flrm. IX-a are însărcinare să deschidă drumul în tara
inimicului.
3. Cu începere dela 27/IX ora 9 flrm. va fi astfel formată:
a) Grupa Krafft v. Delmensingen:
Corpul fllpin, Brg. 10 Mun. fl-U, mai târziu.
Brg. 2 Mun. fl-U.
b) Conpul I flrm. Rez.:
Brg. 8 Mun. fl-U.
Div. 76 Rez.
:
c ) Corpul 39 flrm. Rez.:
Div. 51 I.
Div. 187 I., probabil mai târziu încă o Divizie de infanta
d) Div. 89 I. (independentă). ! . '' j !
e ) Corpul Cav. Schmettow:
Div. 3 Cav.
Div. 1 Cav. fl-U.
Div. 71 I.
4. însărcinări:
a) Corpul fllpin să înainteze de ambele părţi ale Oltului,,
ofensiva în direcţia generală spre Curtea de flrgeş, asigurarea
legăturei cu C. I. flrm. Rez. la sudul înălţimilor depe frontieră.
b) C. I. flrm. Rez. înaintează spre Câmpulung. Limita spre
C. 39 A. Rez. Pâr. B â r s e i - M - t e Velicanul-Leota.
Brg. 8 Mun. fl-U, Statul major a ajuns la 25/IX în Vaida--
Recea, are ordinul meu, să pue stăpânire pe M-tele Tălmăşelu
(la V. de Konigstein).
c) C. 39 flrm. Rez. înaintează spre linia Sinaia-Ungureni. L i
mita spre Div. 89 I. Linia: Satul Tohanu ce aparţine Div. 89
I.-Csukas-Vrf. lui Crai.
353
d) Div. 89 I. înaintează cu grosul forţelor în Valea Buzeulut

închiderea frontierei cu slabe detaşamente din Valea Buzeuluf
până la linia Tiszta Bukk-Lakocza-Sboina Frumoasă.
e) însărcinarea Corpului de Caval. Schmettow este să ajungă
cât mai repede în Valea Trotuşului în regiunea Târgului Ocna,
în scop de a strica legăturile românilor spre Nord. Să facă
legătura între aripa stânp/ă a flrm. IX-a şi aripa dreaptă a flrm.
I-a. Limita spre flrm. I-a, Valea Uzu'ui ce aparţine Armatei I-a
G-lul Krafft nu era de acord cu ofensiva ce i se ordo

nase, pe deoparte pentrucă forţele pe care le avea Ia dis
poziţie erau inferioare celor 25 bataiolane ce alcătuiau Div.
13-a şi 23-a rom.; iar pe de altă parte pentrucă terenul era
foarte greu. Pentru aceste motive g-lul Kraft propune scoa
terea Corpului Alpin de aci şi ducerea lui la Pasul Bran.
G-lul Falkenhagn nu aprobă acest mod de a vedea, căci
schimbarea Corpului Alpin ar fi cerut mult timp şi dacă
el nu atacă la Turnu Roşu, atunci Diviziile rom. aflătoare
aci, ar putea fi îndreptate contra flancului g-lui Morgen
care ar ataca pela Pasul Bran. Interesul operativ cerea ca
şi la Turnu Roşu să se atace cu putere. G-lul Falkenhagn
BCU
ţine Cluj
seamă / Central g-lului
de obiecţiunile University
Krafft, Library Clujdă
căci la 27/IX
Ord. Oper. No. 397 adresat numai: generalilor v. Staabs
(C. 39 Arm. Rez.), v. Morgen (C. I Arm. Rez.), şi v.
Luttwitz (Div. 89 I.), cu următorul cuprins:
„Atât timp cât inimicul stă sub impresiunea dezastrului său
şi fuge, trebue ca fără nici o întârziere să se încerce în toate
sectoarele de atac, să se pue stăpânire pe întăririle dela fron
tieră. De aceea este de recomandat o înaintare vioae, atacând
drumurile existente, cât şi executând întoarceri, punând stăpânire
pe crestele munţilor de dincolo de văi. Se vor cere trupelor
mari sforţări şi lipsuri, conducerea ya pretinde o neîntreruptă
activitate. Pentru aceasta, unitatea care va deschide cea dintâi
drumul peste frontieră îşi va asigura o măre glorie.
Pe de altă parte, trebue de evitat ca unităţi slabe şi fără o
pregătire suficientă, să atace şi să sângereze de timpuriu în faţa
întăririlor permanente. Este treaba comandantului, să aleagă a-
devărata cale. Eu mă bazez pe faptul că fiecare îşi va pune onoarea
sa ca să rezolve această grea şi frumoasă însărcinare".
Deci după cum se constată atât din Ordinul No. 377 dat
în ziua de 26/IX, cât şi a Ordinului No. 397 dat la 27/IX,
g-lul Falkenhagn dorea şi credea ca atacând peste tot locul
vn putea dobândi ruperea într'un punct. Dar atacând peste
tot (Jiu, Olt, Bran, Predeal şi Buzău) cu trupe obosite
slăbite, fără să aibă o superioritate hotărâtoare pe o anu-
Generalul G, A. Dabija, Armata română în Răsboiul mondia!. Voi. I I . 23
354
mita direcţie, nu şi-a putut realiza dorinţa, căci şi inimic;:!

ce-1 avea în faţă avea a-şi spune cuvântul.
Noua ordine de bătae pe frontul de Est, hotărâtă cu Ord.
No. 31.344 al Comandam. Super. A-U, intră în vigoare la
30/IX. Arhiducele Carol Franz Josef ia comanda părţei din
frontul de Est ce lup'tă pe frontul Carpatin şi anume:
/-> W T c L - • i \ / Div- 37 Hv. pe VI. Bistricioarei.
C. X X I - G I . Fab.ni >) j D j / ,
i v ? 2 p v B i c a z u I u i
Div. 61 Hv. pe VI. Trotuşului, VI.

Ciughieşu ş i . V . Sulta.
• C . V I - G l . Haber Div. 39 Hv. pe VI. Ciobănaşului şi
VI. Uzului.
Noua ordine de bătae pe frontul de Est, hotărâtă cu
ord. No. 31.344 al Comandam. Super. A-U., intră în vi
goare la 30/IX. Arhiducele Carol Franz Josef ia comanda
părţei din frontul de Est ce luptă pe frontul Carpantin
şi anume:
Arm. Vll-a A-U ce opera în Bucovina pânăla Vatra
Dornei, contra ruşilor.
Arm. I-a A-U şi Arm. IX-a germ. ce opera contra Ro
BCU
mâniei.
Arm. I-a A-U este deci scoasă de sub comanda g-lului
Falkenhagn, iar Arm. IX-a germ. este pusă sub comanda
arhiducelui Carol.
In scopul continuărei operaţiunilor contra României, Co
mandam. Super. A-U s'a înţeles cu Comandam Super.* german
şi a dat Arhiducelui Carol Comandantul frontului ordinu!
de operaţie No. 32.072 din 29/IX al Cd. Sup. A-U şi cu No.
455 din 29/IX al Cd. Sup .germ. cu următorul cuprins:
„ Cu grosul forţelor flrm. IX-a să pue stăpânire pe trecerile
munţilor ,continuând marşul cu centrul de greutate spre Bucu
reşti, pe când celelalte părţi ale grupului de Armate vor asigura
spatele Armatei I X - a , frontierele Ungariei şi Ardealul. Se va
da o specială atenţiune, ca o încercare ofensivă a forţelor ini
mice depe linia Piatra-Târgu Ocna, să fie respinsă înapoi pe
teritoriul român, după care se vor distruge căile de comunicaţie
şi telegrafele din Moldova.
Pentru ca lovitura ce se va da României să fie cât mai pu
ternică, se autoriză Grupul de Armate să scoată forţe din Car-
paţi şi să le trimită pentru operaţiunile contra României".
încercările făcute de Arm. IX-a de a trece munţii odată
cu armatele române erau în curs de execuţie, dar g-lul Fal
kenhayn cam pierduse convingerea în reuşita acestei ope-
1> D e l a 6|X C o r p u l X X I A r m . este comandat de g=Iul Liitgendcrf.
355
raţiuni, căci în urma unei întrebări a Comandam. Super.

germ. făcută cu No. 469, răspunde la 29/IX cu No. 435
următoarele:
„Intre şoselele dela Oituz şi dela Pasul Buzăului, inclusiv
acesta, în spre România pe direcţia Focşani, nu există nici
1
un drum carosabil. De aceea nu trebue de sperat că va reuşi
o operaţiune executată de trupe care nu sunt echipate pentru
răsboiul în munţi înainte de căderea zăpezei. atunci este de
prevăzut că se va opri cu totul. Mişcarea în munţii depe d i
recţia Braşov-Ploeşti este aşa fel, ca odată trecută creasta m a n -
toasă, mişcarea chiar a trupelor neechipate pentru răsboiul în
munţi nu va fi uşoară, dacă nu se va izbi peste greutăţi de
teren de neînvins. La Orşova desfăşurarea este nefavorabilă din
cauza puţinei valori a căei ferate. Din cauza puţinei practica-
bilităţi a văei mijlocii şi superioare a văei Cerna, posibilitatea
desfăşurărei este mult limitată. Greutăţile terenului şi întăritu-
rile existente acolo nu sunt mai mici ca în alte părţi. O î n
cercare de străpungere acolo, va costa mult timp.. Din contra, se
recomanda din toate punctele de vedere darea unei lovituri asupra
Pasului Surduc. El va fi pregă'it de mine, trupele vor fi vârâte aci,
după ce Corpul fllpin aflat în Pasul Turnu Roşu, va ataca şi fixa

forţele inimice şi după cum este de sperat va atrage încă r e
zervele inimicului. La comunicarea, că se poate compta pe Div.
8 bv. am dispus ca Div. î 1 bv. aflată în curs de transport să fie
îndreptată spre Surduc. Atacul va fi executat acolo de Div. 11
bv. şi de trupele ce se intenţionează a s e trimite, Brg. 144 Inf.
fl-U, Brg. 3, 5 şi 8 Cav. şi de batal. 4 şi 5 bv. Mai multe
trupe nu pot fi folosite în Pasul Surduc atât timp cât nu s'a
dobândit spaţiu înainte. Pentru aceasta Diviziele 7 Cav., 8 bv.
şi 12 bv. după sosirea lor, vor rămâne la dispoziţia mea, pentru
a fi vârâte acolo unde s'a dobândit o rup'ere, sau Ia grupa
Braşov, Corpul fllpin şi «Surduc unde se fac pregătirile de atac
şi s'ar recunoaşte o poziţie slabă"... l
Din acest raport al g-lului Falkenhayn se desprind mai

multe idei ce trebuesc reţinute, pentrucă influenţează într'o
largă măsură operaţiunile ulterioare:
1. Alegerea Pasului Surduc ca punct de ruptură (ale
gerea a fost bine făcută);
2. Credinţa că Corpul Alpin va fixa şi mai cu seamă
va atrage rezervele inimicului (s'a realizat);
3'J Hotărârea de a executa ruptura numai cu Div. 11 I.
bv., Brg. 144 Inf. A-U, Div. 6 Cav. şi 2 btl. (a fost greşită
această hotărâre, căci ruptura încercată numai cu aceste trupe
nu putea reuşi).
Se constată din acest ordin, că Comandamentele Supe-
356
rioare schimbă la 29/IX de idee, acum admite „continuarea

marşului cu centrul de greutate spre Bucureşti", idee justă,
dar după 29/IX nu s'a mai putut aplica pentru că deşi g-lul
Falkenhayn a încercat, nu a reuşit.
Vom vedea îns'' ulterior consecinţele Ordinului No. 455,
acum atrag atenţia asupra ultimului aliniat. Se constată din
el, că Comandamentele superioare recomandă Arhiducelui
Carol „să scoată forţe din Carpaţi"; dar acolo~Operau Ruşii
citi toana' în aceste momente, când Armatele române erau
bătute în Ardeal şi aruncate înapoi, trebuea ca ei, ca aliaţi
ai noştri să opereze în mod activ, să fie agresivi pentru a
fixa cel puţin pe inimicul ce-1 avea în faţă. Singur acest ali
niat dă de gândit şi lasă cititorului îndoială asupra inten-
ţiunilor viitoare ale ruşilor. Această îndoială dispare însă
în faţa realităţei, care este complet lămurită citind un alt
ordin adresat de Comandamentul Superior german cu câ
teva zile mai înainte şi anume ordinul secret No. 356 din
23/IX care spune textual:
„. luptele ruşilor în Carpaţi, vor intra cu-
rând într'o completă linişte".
Va să zică ultimul aliniat din ordinul 455 din 29/IX,
BCU
îşi găsiseCluj / Central
explicarea University
în ordinul Library
356 din 23/IX, Cluj
acordul între
germani şi ruşi pare a fi fost definitiv făcut la Septembrie
1916. Proba acestui lucru o găsim în faptul că s'a şi scos
Div. 10-a Bv. dela Arm. Vll-a depe frontul Carpatin de
Nord din faţa ruşilor şi s'a trimis contra României.
Pe baza ordinului primit, Arhiducele Carol, Comandantul
frontului dă g-lului Falkenhayn la 29/IX ordinul de ope-
xdţie No. 2137 cu următorul cuprins:
„Cum prima parte a însărcinărei date, de a elibera Ardealul
este îndeplinită cu un strălucit succes de Excelenţa voastră, de
acum înainte însărcinarea ce revine Armatei mele este de a
nimici armata inimică, sau de a face inofensivă cea mai mare
parte din ea, înainte ca să-i vină ajutoare.
Executarea revine în special Armatei Excelenţei Voastre.
. Forţele Armatei române, afară de acele care s'au retras spre
Moldova, dar care se igăsesc în faţa Armatei IX-a, trebuesc urmărite
spre Bucureşti. D e aci rezultă direcţia pe care trebue săi o
ia Armata. Aripa dreaptă a Armatei (Corpul Alpin întărit) va
trebui ţinut mai întâi pe linia tie înaintare spre Curtea de
Argeş, pe când trupele din Sectorul Mehadia şi Haţeg să nu n e
glijeze nici o ocaziune, pentru a înainta spre Craiova.
Ce direcţiune va da Excelenţa Voastră forţelor principale,
fie spre Câmpu Lung-Târgovişte sau Ploeşti, va depinde în s p e
cial pe unde se va face ruptura liniei de frontieră.
357
La întrebuinţarea cavaleriei, Excelenta Voastră va găsi forţele

necesare, nu numai ca să acopere flancul atacuiui îndreptat spre
Bucureşti, în spre direcţia Buzău, ci să dobândească şi ,sepa~
rajiunea forjelor inimice din valea inferioară a Şiretului".
Acest ordin intra desigur în detalii de executare, el ar
i i corespuns mult mai bine menirei lui, dacă Comandamentul
Superior al Armatei s'ar fi mulţumit să dea g-lului Fal
kenhagn „scopul" şi „rnifloacele", lăsându-1 să-şi stabi
lească singur planul de executare.
G-lul Falkenhayn răspunde:
„Intenjiunea mea este de a pune stăpânire pe trecătorile
Carpafilor dela Dunăre pânăla inclusiv Sudul Braşovului şi apoi
să bată forjele principale inimice acolo unde se vor găsi, fie
că aceste forje se vor găsi 'pe direcţia Bucureşti, fie că se vor
găsi în altă parte.
O întrebuinţare a Diviziilor 6 şi .7 Cavalerie la aripa de
Nord a Armatei, ţinând seamă de slabele căi de comunicaţie din
Transilvania şi de lipsa lor totali la Est şi Nord de Predeal,
este cu desăvârşire exclusă".
Răspunsul generalului Falkenhayn acum la 29/IX era
just, pentrucă el pe baza ordinului din 21/IX luase aceste
BCU Cluj dar
dispoziţiuni, / Central
ArhiduceleUniversity
Carol, careLibrary Cluj
credea, că dacă
este Moştenitorul Tronului Austro-Ungariei, apoi are şi ca
lităţi de mare comandant, nu se mulţumi cu acest răspuns,
ci interveni la M. C. Gl. german, care nu privia bine pe
g-lul Falkenhayn (era o chestiune personală între Ludendorff
şi Falkenhayn), comunică g-lului Falkenhayn la l/X ordinul
Împăratului Wilhelm, prin care „aducea laude C. I A. (gl.
v. Morgen) şi observaţiuni aspre C. 39 A. (gl. v. Staabs)".
Acest lucru amărî pe g-lul Falkenhayn, care raportase
zilnic nu numai mersul operaţiunilor, dar şi greutăţile a-
cestor operaţiuni şi deci M. C. Gl. german cunoştea ade
vărul tot atât de bine ca şi g-lul Falkenhayn; el ştia, că
g-lul Staabs se izbise la Predeal de mari greutăţi, datorite
pe deoparte terenului şi pe de alta slăbiciunei Div. 51 Hv.
G-lul Falkenhayn face ceva mai bun: nu comunică deloc
comandamentelor în subordine telegrama de mai sus, în
schimb însă comunică M. C. Gl. german situaţia Arm. IX-a,
în specia) a C. ,39 A. (gl. v. Staabs) arătând că:
„Div. 51 Hv. şi Div. 187 I. nu au nici jumătate din efectiv;
că 1 btl. din Div. 187 şi o btr. de munte din Div. 51 Hv. s e
găsesc în marş pe VI. Oltului spre Braşov; căi în fata celor 17
batalioane slabe ale C. 39 A., lipsite de echipament de munte,
se găsesc cel puţin 26 batalioane inimice cu efective complete
(aci nu era exact) şi în bune pozifiuni foarte bine organizate ( n u
358
este exact, pe atunci Armata română încă nu ştia să-şi facă bune
lucrări de apărare). G-lul Falkenhayn mai adaogă, că simtă
lipsă de muniţiuni, că aprovizionările se fac foarte greu din
cauza unui accident de cale ferată şi a d e s t r ă b ă l ă m personalului
de caie ferată ungară. Fără cuceririle de aprovizionări făcute
dela Armata română, aprovizionarea trupelor nu s'ar fi putut face
deloc".
M. C. Gl. german nu se unia cu aceste argumentări, căci
deşi dăduse la l/X ordin, că trimite flrm. IX-a, Div 8-a
şi 10-a bavareze, acum la 3/X comunica că:
„Div. 10-a Bv. nu va mai fi trimisă Arm. IX, ci Arm. I-a
Austro-ungare".
Aceasta din cauză că flrm. I-a A-U susţinută de Arhi
ducele Carol, se temea de un atac româno-rus prin Mol
dova (ceeace nu era adevărat).
Această temere la Armata Austro-Ung. desigur că nu
ar fi avut loc, sau nu i s'ar fi dat nici o urmare, dacă nu
ar fi fost Moştenitorul Tronului Austro-Ungar ca Comandant
al frontului. îşi poate uşor închipui oricine ce ar fi urmat,
dacă întâmplător un atac româno-rus prin Moldova, ar
fi dat înapoi Arm. I-a A-U, atunci s'ar fi putut cu drept cu
vânt zice că terenul câştigat în Ardeal de un general
BCU aCluj
german, fost / pierdut
Centralde University LibraryAustro-
Moştenitorul Tronului Cluj
Ungar. Ca să nu se întâmple acest lucru şi cum paza bună
trece primejdia rea, Arhiducele Carol cere pentru Arm. I-a
A-U ajutoarele destinate Arm. IX-a, când logic ar fi fost
ca ele să fie trimise acolo unde se va încerca şi eventual se
va face ruptura .şi invazia în România.
La l/IX, g-lul Falkenhagn mută cartierul Arm. IX-g
germ. dela Făgăraş la Braşov.
La 6/X, M. C. Gl. german comunică Arm. IX-a că:
„Din Div. 8-a Bv. rămâne la Arm. I X - a numai statul major ai
unei brigade de infanterie şi 1 regiment infanterie pentru a fi
date Corpului Alpin; tot restul se va trimite Armatei I Austro-
Ungare. Din Div. 11 Bv. ce debarcă în Pasul Surduc, se va
trimite cel puiin 1 regiment infanterie Corpului Alpin. Ordinul
1
mai adăoga, că, în afară de Arm. IX-a, va mai atacă şi dreapta
Armatei I Austro-Ungară".
Aşa dar şi acest ordin al M. C. Gl. german (unde era
destulă pricepere operativă) ca şi ordinul Arhiducelui Ca
rol, comandantul frontului (unde domnea nepriceperea), in
dicau operaţiuni imposibile, căci amândouă pretindeau ofen
siva direct spre Bucureşti, fără să ţină seamă că în acel
timp g-lul Falkenhayn nu dispunea de forţele necesare.
Ca să se vadă înalta concepţiune operativă a Arhidu--
359
celui Carol, comandantul frontului, este destul să spun, că,

mai târziu când văzu că presupusa ofensivă ruso-rom. prin
Moldova nu are loc, părăsi ideea unei singure ofensive
şi pretindea nici mai mult şi nici mai puţin, decât două o-
fensivc divergente, una a Arm. IX-a spre Sud şi alta a
Arm. I-a A-U spre NE. Ce succes putea avea aceste
două ofensive divergente, nu e greu de apreciat.
Dar învăţământul ce se trage din ordinele Comandan
tului frontului, este că nu e suficient ca cineva să fie născut
Arhiduce ca să fie şi un mare general, sau cel puţin un bun
comandant. Una nu condiţionează pe cealaltă. A fi general co
mandant, se cere o pregătire de ani de zile, se cere o
muncă continuă, o înaltă putere de asimilare şi de con-
ceptiune strategică şi tactică, cunoaşterea omului, o ex
traordinară tărie de caracter; se cer deci calităţi înăscute şi
dobândite prin studii şi muncă de ani de zile. Nu toţi
Arhiducii, Regii şi împăraţii au fost şi mari generali co
mandanţi. Exemplul cel mai viu este al lui Frederic al
II-lea, care fiind Rege a fost şi un mare general, deşi nu
totdeauna a fost victorios. Hohenzollernii au fost mai
totdeauna buni şi mari generali. Carol I al României a
şiBCU
1913. Cluj / Central
I-iu al University
României deşi Library
în prima Cluj
fost desigur un mare general, lucru ce a probat în 1878
Ferdinand parte a
răsboiului a fost înfrânt, a fost desigur un mare general şi
bun comandant, ceea ce a probat în 1917—1919. Dacă în
1916 ar fi avut un alt Stat major general, nu zic că lup
tând pe două fronturi ar fi putut fi victorios, dară desigur
că ar fi fost mult mai bine secondat şi real informat.
Când însă un comandant nu este exact informat, sau este
tardiv informat, atunci dispoziţiunile luate pot să nu fie
conforme cu situaţia reală şi în consecinţă să fie înfrânt.
Istoria militară ne presintă destule exemple în acest
sens, astfel Frederic al II-lea în 1778, Arhiducele Carol
1809, Napoleon în 1812 şi 1815, totuşi nimeni nu ar putea
afirma că aceştia nu au fost mari generali.
De îndată ce nu reuşesc încercările Arm. IX-a de a

străbate trecătorile Carpaţilor odată cu trupele române,
g-lul Falkenhagn scăpă de sugestiunile Comandantu
lui frontului şi doritor de a invada cu forţa în Ro
mânia înainte de venirea iernei, care ar fi îngreuiat tre
cerea munţilor, se decide şi ia măsuri de a forţa Carpaţii
într'un punct al lor; această hotărâre şi punere în executare
(după 10/X—2/XI) constitue a doua fază a activităţii Ar
matei Germano-Austro-Ungară contra României.
360
A fost desigur pentru g-lul Falkenhagn o greutate su

fletească, de a renunţa la intrarea în România odată cu
armatele române aflate în retragere, mai cu seamă să re
nunţe la intrarea pela Predeal şi apoi înaintarea spre Ploeşti-
Bucureşti, unde să-şi dea mâna cu feldm. Mackensen, ce
urma să treacă Dunărea. G-lul Falkenhagn se decide a rupe
cu forţa frontul român în un alt punct.
La alegerea punctului de rupere s'a avut în vedere ur
mătoarele condiţiuni:
a) Posibilitatea unei repezi concentrări de forţe sufi
ciente;
b) Existenţa unei cât mai mici lărgimi a zonei mun
toase, pentru a o putea străbate cât mai repede;
c) Un cât mai mic pericol pentru flancuri.
La extrema dreaptă spre Grupa Mehadia, ar fi fost
greutăţi de concentrare de forţe şi o desfăşurare strategică
foarte defectuoasă, din cauza traseului căei ferate, nefa
vorabil.
In sectorul Cerna terenul nu permite o desfăşurare de
forţe numeroase.
La Pasul Buzău şi Pasul Oituz era acelaş defect; Ia
Oituz mai putea surveni ameninţarea trupelor ruse ce erau
înBCU Cluj
curs de / Central University Library Cluj
concentrare.
G-lul Falkenhagn se decide a strămuta centrul de greu
tate pe VI. Jiului pe unde să facă ruptura, atacând în acelaş
timp Pasul Turnu Roş şi Pasul Predeal.
Comandantul Arm. IX-a a ales ca ruptura să o facă pe
VI. Jiului, pentrucă este zona muntoasă cea mai scurtă (ca
în Tirol la Folgaria-Schio şi Tolmein-Stupizza) şi cea mai
uşor de trecut din toţi Carpaţii, căci, în afară de înălţimile
aflate pe frontierăi, nu mai este nici o vale paralelă cu
frontul, sau măcar poziţiuni, pe care apărarea să organi
zeze linii succesive de rezistenţă înapoi. Culmile şi văile
se îndreaptă către unirea Tismanei cu Jiu, deci coloanele
ce înaintează merg convergent, apropiindu-see necontenit.
Drumuri laterale lipsesc, astfel că comunicarea laterală nu
se poate face în bune condiţiuni decât pe la extremitatea
Sud spre câmpie. Acestea sunt motivele pentru care Co
mandamentul german alege Jiul, ca linie de invazie.
La alegerea direcţiunei de invazie a mai contribuit şi
faptul că Comandam. Super. Român, întărise până la acea
dată, unităţile depe VI. Oltului, dela Bran, Predeal şi Oituz,
dar nu întărise de loc Div. 11-a dela Jiu.
In principiu atacul unei poziţii în munţi, ar trebui să

se facă în acelaş timp atât pe fundul văilor cât şi pe
361 .
-creasta munţilor laterali, dar aceasta nu'este posibil decât

<iacă există superioritate numerică, altfel nu se pot exe
cuta concomitent două atacuri. Dacă însă există superio
ritate, atunci decisiva se va căuta ori pe vale, ori pe munţi,
p e unde atacul se va putea executa mai uşor, avându-se
în vedere nu valea ,sau înălţimea, ci inimicul din vale
-sau depe înălţimi; ţinând seamă de principiul economiei
forţelor, se atacă deci acolo unde inimicul poate fi bătut
cu forţe superioare, iar dincolo se face atacul secondar. In
Mai 1916, în Tirol, Austriacii au atacat pe înălţimi, iar nu
pe cele două văi laterale (Val. Sugana şi Adige), pentru
>că atacul era mai uşor pe înălţimi, iar văile fiind lungi
nu permitea ofensiva dintr'un singur salt. Acum la sfârşitul
lui Sept. 1916 g-lul Falkenhagn se decide a nu ataca direct
prin VI. Jiului ce avea o înălţime de 580 m., ci să atace
prin Pasul Vulcan deşi avea o înălţime de 1600 m., aceasta
pentru motivul că pe aci, avantajele tactice erau mai mari,
.atacul mai uşor, iar apărarea mai grea, invers pe VI. Jiului
atacul era mai greu şi apărarea mai uşoară. Se va vedea din
.mersul operaţiunilor, că ruptura tot pe aci va reuşi, pe când
încercarea lui Krafft pe VI. Oltului, deşi avea Corpul Alpin,
BCU şiCluj / Central
aflătoriUniversity Library Cluj
Brg. 2 şi 10 Mun. şi Div. 216, atacă în acelaş timp pe VI.
•Oltului pe munţii de ambele părţi ale văei, dar
nu reuşeşte, pentrucă zona muntoasă este largă, iar unită
ţile rom. pot face o apărare pas cu pas, găsind uşor noui
poziţii de rezistenţă.
In tot cazul, din aceste exemple nu trebue tras o regulă
absolută, principial se va căuta să se facă ruptura tactică,,
fie pe vale, fie pe munţi, după cum împrejurările locale o
vor impune-o. Istoria militară prezintă exemple pentru fie
care caz, important este de a ajunge repede în câmpie,
5-lul Falkenhayn a rezolvat această problemă atacând pe
l a Pasul Vulcan, se deschidea dela sine şi Pasul Surduc
(VI. Jiului) pe unde a dat drumul Cavaleriei.
G-lul Falkenhayn raportează hotărârea la care se oprise.
Comandamentele Super. ale Armatelor germ. cu No. 496
din 30/IX şi A-U cu No. 32,118 din 30/IX au aprobat
această idee. Ultimul Comandament a adăogat:
„Centrul de greutate trebue căutat tot pe direcţia Braşov-
Ploeşti, înaintarea de aci să nu fie păgubită prin atacurile date
la Păsurile Surduc şi Turnu Roş".
In urma acestor aprobări, patru noui divizii germane se
transportau cu calea ferată (Div. 41 I., Div. 109 I., Div.
11 Bv., Div. 301 I.), cum şi Div. 6 Cav. (cu Brg. 3, 5, 8
362
Cav.), Btl. 4 şi 5 biciclişti, Div. 7 Cav. (Brg. 26, 30, 41

Cav.), spre Armata IX-a. '
Unităţile au sosit şi debarcat astfel:
Div. 6 Cav. debarcată Ia Simeria dela 27/IX—2/X.
Di. 7 Cav. debarcată la Caransebeş dela 2—6/X.
Div. 11 Bv., Div. 301 Inf. debarcate la Caransebeş dela
3—7/X.
Div. 41 Irif., Div. 109 Inf. debarcate la Petroşani dela
14—25/X. '
Toate aceste trupe urmau să compună grupa g-lului
Kneussl (Comand. Div. 11 Bv.), care se forma cu începere
dela 3/X în regiunea Petroşani.
Atacul grupei Kneussl trebue să înceapă la 10/X, deci
fără a mai aştepta sosirea tuturor diviziilor. In timpul dela
3/X, trupele sosite (Div. 11 Bv., Div. 301 I.), s'au echipat
şi instruit pentru răsboiul în munţi.
In cursul lunei lui Oct. 1916 forţele Austro-germ. depe
frontul Carpaţilor erau:
a) Arm. I-a A-U:
Div. 37 hv.
Div. 72 I.
BCU 21
Corpul Cluj / Central
Arm. University
Div. 10 bv.
2/3 Div. 8 bv.
Library Cluj
VI. Bistricioarei
VI. Bicazului
Div. 3 Cav.
Div. 10 Cav,
V/. Trotuşului
Div. 61 hv.
Corpul Div. 39 hv.
Brg. 1 hus. Ldst.
b) Arm. IX-a germană:

Div. 71 A - V .
Grupul Stein 1/3 Div. 8 bv.
Div. 1 Cav. ! VI. Oituzului
Grupul Bellow
1 btl./Div. 8 bv.
Div. 189 I. g.
Div. 51 hv.
Div. 76 I. g.
Corpul 1 Arm. Div. 12 bv. VI. Dâmboviţel
gl. Morgen Brg. 8 Mun.
363
Corp. Alpin g.
Brg. 2 Mun.
G l . Krafft Div. 216 I. g. VI. Oltului
Brg. 10 Mun-
Brg. 144 I. A - U
Div. 11 bv.
Div. 109 I. g.
Corpul 41 Arm. Div. 41 I. g.
Div. 301 I. g. VI. Jiului
gl. Kiihne
Div. 115 I. g.
Div. 6 Cav. g.
Div. 7 Cav. g.
Brg. 145 I. A - U
Grupul Szivo | Brg. 2 bicic. Orşova.
Total: 6 Div. I. AÛ, 13 Div. I. germ. 19 Div. Inf.

3 Div. Cav. A - U , 2 Div. Cav. germ. 5 Div. Cav.
5 Brg. I. A - U , 1 Brg. bicic. germ. 5 Brg. Inf.
2 Brg. Cav. A - U . 2 Brg. Cav.
1 Brg. bicic.
CAPITOLUL XV
I. OPERAŢIUNILE ARMATEI I-a R O M A N E

IN C A R P A Ţ I
Crochiul 15 şi 16.
BCU Clujdin
1. Luptele / Central University
Valea Jiului Library
dela 1—9 Cluj
Octombrie.
La l/X Divizia 11-a a (g-Iui Cocorăscu) era astfel îm
părţită :
/Sectorul din stânga: Brg. 31 colonel Scărlătescu, Rosto--
vanul-Muncelul Mic-D. Scurtu-Prislop (1534)-Piscul Ru
sesc (1628)-D. Mutu (1733)-Straja (1870)-D. Futeţulul
(1607)-P. Vulcan (1621) (exclusiv);
Sectarul din centru: Brg. 22 col. Anastasiu L, P. Vulcan
(inclusiv)-Merişor (1636)-Vrf. Drăgoiul (1692)-Dumitrana
(^691)-Murgite (16211')-'Cândetul (1530) până în Jiu în
Pasul Surducului;
Sectorul din dreapta: Brg. 21 col. Jippa C.: Jiu (Nord
cota 513)-cota 911-D. Ogrinului (1108)-D. Stoiniţii-(1173)-
D. Gemânarii (1319), cu o rezervă de 1 btl./'R. 58 I. Ia
Recea.
Intre D. Geamânării şi Vf. Bora patrule şi recunoaşteri.
Legături: cu C. I Arm., 1 btl. la Vrf. Bora, alt btl. la Vrf.
Muierii; iar cu Div. 1-a, 1 btl. la Vrf. Oslea.
Efectiv: 23 batalioane (din care 2 de miliţii), 2 esc.
(1 de ştafetă), 6 btr. de câmp de 75, 2 btr. ob. de 120,
1 btr. ob. uşoare de 105, 3 btr. munte de 63, 3 btr. de 57,
1 de 53, două companii pionieri. Total: 509 ofiţeri, 29.525
trupă, 10.384 cai, 1934 trăsuri.
366
Din efectivul de mai" sus, 3 batalioane şi 2 baterii câmp

sunt la Tg. Jiu, gata de îmbarcare la dispoziţia M. C. Gl-
La Comandamentul Arm. I-a rom. exista un fel special
de a vedea; iată un exemplu, care vine în sprijinul acestei
afirmaţiuni: [
La l/X g-lul Culcer raportează următoarele M. C. Gl.:
„S'au luat toate măsurile şi s'au dat toate ordinele, ca rezis
tenţa să fie cât mai dârză şi pânăla ultima extremitate.
flvând însă toate trupele angajate şi legate pe front, ne
va fi imposibil a face fală unei presiuni mari, care s'ar pro
duce la oricare din cele 4 grupe: Dunăre, Severin, Jiu şi Olt,
din lipsa unei rezerve generale a armatei ce am cerut şi care
probabil nu se poate da".
Rezultă că Cd. Arm. dă ordinul ca „rezistenţa să fie
cât mai dârză", fiind însă sigur că ordinele sale nu se,
vor executa, de oarece afirmă că „ne va fi imposibil a
face faţă unei presiuni mari"...
Cd-tul mărturiseşte că Arm. ce comandă, „nu mai are
rezervă generală".
Când un comandant nu mai are rezervă, însărcinarea lui
este terminată, căci neavând cu ce să facă faţă la dife
şiBCU Cluj / Central CăciUniversity Libraryîn Cluj

rite eventualităţi, devine un spectator, fără nici o putere
fără nici o influenţă. cu ce poate interveni cursul
bătăliei? Dacă nu prin manevra de focuri de artilerie şi
prin întrebuinţarea rezervelor sale, cu atât mai mult, cu
cât Arm. I-a nici nu ştia precis ce forţe inimice are în
faţa sa. !
Comandantul Armatei se plânge că nu are rezerve. Dece
nu le are? Să-şi fi distribuit aşa fel forţele, ca să poată
să aibă şi o rezervă de Armată, căci pe tema „nu am re
zerve, deci dă-mi", nu se poate pune nici o bază; căci
oricâte trupe s'ar da unui comandant, dacă el nu ştie cum
să le folosească, niciodată nu va mai avea rezerve şi tot
deauna va cere.
Mai departe:
„Deşi situaţia pentru un moment nu este alarmantă, deşi am
asigurarea comandanţilor de grupe, că vor rezista pânăla capăt,
deşi sunt hotărît să nu cedez decât unei forţe mult mai puter
nice, totuşi trebue să am studiate din vreme şi eventualităţii^
unei retrageri şi părăsiri parţiale şi chiar totale a Olteniei,,
pentru a putea acoperi mai cu succes operaţiunile Armatelor
2-a şi 3-a".
Va să zică, pe când Comandamentul Armatei trebuia să
se gândească la acţiunea pozitivă, se gândeşte la cea nega
tivă „retragerea şi părăsirea Olteniei" şi aceasta e just; dar
367
de unde nu mai este just, este de acolo de unde Comandantul

se gândeşte la retragere, numai în scopul „pentru a putea
acoperi mai cu succes operaţiunile Armatei 2-a şi 3-a"!
Dar aceasta era treaba M. C. Gl. nu a Comandantului
Armatei I-a. Şi chiar o asemenea operaţiune, acoperirea,
cerea manevră şi Armata I-a mărturisea că nu avea cu ce
s'o facă, fiind lipsit de rezerve.
Marele Cuartier General începuse a constitui la Bumbeşti
o rezervă, din o divizie, dar operaţiunile din Dobrogea, a
făcut pe M. C Gl. s'o ridice şi s'o trimită pe frontul do
brogean. Atunci s'a produs acel nenorocit dans în purtatul
Divizielor de la Nord la Sud şi invers, care a pus în ne-
disponibilitate aceste trupe, pentru operaţiile în curs.
întrucât priveşte studiul eventualităţilor de retragere,
aceasta e treaba Armatei, a statului major al acelei Armate,
iar pentru aceasta ea nu are nevoie de impulsia sau de
autorizarea M. C. Gl.
In faţa Div. 11-a rom.se afla la l/X, Div. 301 I. (de
fapt Statul major al acestei Divizii) sub g-lul Busse, for
mată din:
btl. I, II, IV/R. 1 Ldst.
btl. II, III/R. 9 Ldst. Library Cluj
btl. V/71, V/10 honv., IV/18 honv. <Rgt.
Stavinsky).
btl. V/69 <dela Brg. 145 1>.
Brg. 144 I. A - U : btl. 12 vân. bosn. <dela Brigada 2 Mun.
A-U).
esc. 3/10
3/IU hus. honv.
btl. 4 biciclist! <6 comp., 1 comp. mitr).
btl. 5 biciclişti <4 comp., 1 comp. mitr.)
Artilerie:
Austro-ung.: Germane:
btr. obuz. 5/8 şi 6/8 btr. 7 mortiere/R. 7 Art. pe
btr. obuz. 65 de 15 mm jos.
btr. câmp 5/3 btr. 4/R. 39 Art. câmp.
btr. munte 5/9, 1/12 şi 3/25 btr. 4/R. 231 Art. câmp.
Div. 6 Cav,: G-I Saegner:

Brg. 3 Cav.: R. 2 Curasier, R. 9 Ulani.
Brg. 5 » : R. 2 Drag., R. 5 Ulani.
Brg. 8 » : R. 7 Curasier, R. 12 hus.
3 btr./R. 11 Art. căi.
368
Poziţia era astfel ocupată:

a) Sectorul din dreapta: colonel Schmidt, din D. Negru-
Siglăul Mare (1684)-Siglăul Mic (1570)-Cornul Zănoaqa
(1794)-Vrf. Negrului (1725), ocupat cu btl. III/R. 9 Ldst.,
btl. 12 Vân. bosn. şi btl. V/69;
b) Sectorul din centru: colonel Lovesey, din Vrf. Ne
grului (excl.) până in Pasul Surducului ocupat cu btl. II,
IV/R. 1 Ldst. şi btl. IV/18 honv.;
c) Sectorul din stânga: col. Stavinsky, la Estul Pasului
Surduc pe Măgura (981 )-D. Izvorul (1105)-Cârja (2406)-
D . Mândrei (2529), ocupat cu btl. V/10 honv. şi btl. I/R.
I Ldst.
Artileria era aşezată în VI. Jiului român, şi în zona
Măgura la SE. Livezeni.
In scopul ruperei dela Pasul Vulcan, începuse a se aduna
•cu începere dela l/X Grupul general Kneussl şi anume Div.
I I bv. (adusă depe frontul rusesc dela Stochod) începe să
debarce şi să se adune în zona Deva-Piski. G-lul Falken
hayn ordonă Div. 11-a la 30/IX:
„Comandantul Div. 11 bv. va lua comanda grupei Petroşani
.{Pasul Vulcan) şi prin surprindere să pătrundă prin Pasul Vulcan
în România. I se pune ia dispoziţie trupele aflătoare deja acolo
Brg. 144 I. fl-U, întărită sub comanda Div. 301 I. germ., o Div.
Cav., mai târziu poate încă una. Pentru a sasigura intrarea prin
surprindere, a Div. 11 bv. va debarca mult înapoi, la Deva şi apoi
s e va apropia prin marşuri pe jos. Se vor lua dispoziţiuni
pregătitoare pentru intrarea în acţiune".
2 Octombrie.
La 2/X, g-lul Kneussl sosit la Deva găsi ordinul următor:

„Excelenţa voastră după ce va debarca la ora 12 din zi, păstrând
comanda Div. 11-a bv. va iua şi comanda Grupului de atac Haţeg.
In afară Div. 11-a I. bv., la grupa de atac mai aparţin:
1. Sub Div. 301 I.
batalioanele de bicicl. germ. 4 şi 5.
bateriile de câm pgerm. 4/39 şi 4/231,
bater. 7 germ. de mortiere din R.' 7 flrt. pe jos,
(btl. de bicicl. şi btr. de mortiere Vor sosi în curând);
Brg. 144 I. fl-U.
2. Div. 6 Cav. germ.
însărcinarea Excelenţei Voastre este ca pe cât posibil prin
surprindere şi prin înconjur să cucerească poziţia inimicului dela
Pasul Surduc şi Pasul Vulcanului şi apoi fără întârziere să
ajungă în regiunea deia Târgu Jiu şi pe la Est de aci, deschizând
369
-astfel Diviziei 6 Cav. cum şi Div. 7 Cav. ce urmează, drumul

în câmpia română.
""Rog pe Excelenta Voastră ca de îndată ce se va pune la
curent cu situaţia, să mă încunoştiinţeze asupra intenţiuniior o p e
rative şi asupra momentului".
Din acest ordin al g-lului Falkenhayn se constată că el
împingea pe g-lul Kneussl să facă ruperea dela Jiu cu Div,
11 bv., cu slaba Div. 301 I. şi Div. 6 Cav., vom vedea
că această grăbită idee a fost şi cauza reală a nereuşitei
•acţiunei. {
Se cerea mare iuţeală, Comand. Grupului nu recunos
cuse poziţia, el trebuia >să ia o deriziune după hartă şi după
informaţiile incomplecte ale ofiţerilor de stat major ai Div.
1.1 bv. ce precedase coloanele. De luat în piept Pasul Sur-
•ducului lung de 30 km. era o imposibilitate, pe Ia Estul
lui terenul nu permitea mişcări de trupe şi mai cu searnă
-de artilerie, pe cândipe la Vestul lui terenul era mai propriu,,
căci odată trecută creasta muntoasă, se putea înainta uşor
şi concentric spre Valea Jiului către Târgu Jiu. Ocuparea
crestei muntoase nu era grea din cauză, că trupele Div. 301
I. pe lângă atacul de front, prin faptul că stăpâneau Siglăul
BCU Siglăul
JVlare, Cluj / Mic,
Central
CornulUniversity
Zănoaga, Vrf.Library
Negrului Cluj
ca să întoarcă poziţia defensivei dela Vest spre Est.
puteau
ţ
G-lul Kneussl raportează g-lului Falkenhagn la 3/X ora

16,30:
„O grupă de atac între Siglîul şi Straja. I itoarcerea poziţiei
ânitnicului dinspre Vest, în legătură cu un atac de front. Lovi
tura în adâncimea Pasului Vulcan spre Buliga şi mai spre Sud;
O a doua grupă de atac între Pasul Vulcan şi Pasul Surduc
^spre Dumitrana şi Cândeţu, întoarcerea poziţiei inimicului spre
Pasul Vulcanului şi apoi lovitura în adâncimea Pasului Surdiic..
O grupă demonstrativă peste Cârja spre Mândrei.
înaintarea forţelor principale din zona păduroasă spre eşirile
Păsurilor Vulcan şi Surduc.
Sfârşitul transporturilor probabil la 7/X seara.
Mişcările dela baza de debarcare la 5/X dimineaţa. Ultimele
transporturi vor fi îndreptate spre Pui şi Vasalia (Est Haţeg).,
începerea ofensivei la 10/X dimineaţa. Nu este de dorit a
se începe mai înainte pentru a nu obosi trupele şi pentru că
3a sfârşitul transporturilor se află un Rgt. de i n f * ) .
Este cazul a se da repede animale pentru samare".
Fixarea datei de 10/X pentru începerea ofensivei, avea
justificarea că staţiunile de debarcare ale Div. 11 bv. se
găseau aproximativ la 100 km. înapoia frontului.
•) Aci e vorba de R. 13 1. R. rămas Ia Stochod.
Generalul. G A. Dabija, Armata româna în Răsboiul mondial. Voi. I I . 24
370
S'au trimis staturile majoare de Brigade de Inf. şi Art,

de Rgt., btl. şi btr. pentru a face recunoaşterile necesare.
Marşurile de apropiere s'au executat în zilele de 3-7/X,,
Div. 6 Cav. a ivenit la 7/X în zona Petrila (NE. Petroşani).
3 Octombrie.
La 3/X seara g-lul Falkenhayn dădu următoarea di
rectivă :
„Corpul fllpin împreună cu Brg. 10 Mun. fl-U a execuliat
în ziua de 3/X un atac peste Pietroasa-Veveri{a în direcţia
SE. In cazul când inimicul din Sectorul Haţeg va încerca să
trimită forte în flancul acestui atac, este de dorit ca să s e
execute ofensiva în sectorul Haţeg chiar înaintea terminare! pre
gătirilor ofensivei plănuite. Doresc, să se facă pregătirile nece
sare în acest sens".
Această directivă era de neînţeles, dacă se are în vedere
că g-lul Falkenhayn dorea să facă o ruptură la Jiu, dar cu
toate că nu avea trupe suficiente pentru această întreprin
dere dela care se aşteptau rezultate hotărâtoare, voia să
mai detaşeze de aci trupe în ajutorul Corpului Alpin din
Valea Oltului. Este de mirare această concepţiune ope
BCU
rativă Cluj
la un / general
Central ca University Library
g-lul Falkenhayn, fiindcăCluj
ceeace
cerea, era în adevăr, o imposibilitate operativă. Dacă însă
se menţinea în defensivă la Jiu şi ajuta Corpul Alpin cu
trupe dela Jiu, atunci este mai mult ca sigur că ar fi putut
face ruptura pe Valea Oltului şi deci decisiva se obţinea
mai curând, compromiţând cu totul apărarea Olteniei; nefă-
când acest lucru, el încearcă ruptura în toate părţile (Jiu,
Olt, Bran, Predeal) pentru a nu reuşi nicăeri, ba din
contra, -din cauza precipitărei are un grav eşec pe Vl~
Jiului.
4 Octombrie.
La 4/X g-lul Kneussl se pune în contact cu Cd. Div.
301 I. şi cu ,Cd. Brg. 144 I. A-U, cum şi cu comandanţii de
unităţi, ajungând la concluzia că ruptura pe care o rapor
tase cu o zi mai înainte, are şanse de reuşită, cu adăogirea
unui atac secondar peste D. Arcanului.
La 4/X ora 19 g-lul Kneussl dă Ord. Oper. No. 6 8 1 :
„Distribuţia Sectoarelor:
a) Sectorul din dreapta, Busse:
Div. 301 I. Stm. Brg. 144 I.
Sectorul: din D . Arcanului (inel .) până în Pasul Vulca--
nuiui (inel.).
Trupe:
371
R. 3 şi 22 I. R. bv.
Trupele cel. Schmidt.
Trupele col. Lovesey pânăla inel. btl. II/R. 1 Ldsl.
btr. 7 mortiere/R. 7 Art. pe jos,
btr. 65 A-U de 15 cm. obuziere,
btr. 5/8 obuz. A-U,
totr. 1/12 artil. mun.
btr. 3/25 artil. mun.
dvz. III/R. 21 flrt. bv.
b) Sectorul din centru, SchuSz: ,
Brg. 21 bv. : ;
Sectorul: până în Pasul Surducului.

Trupe:
R. 13 I. bv. , ,
DU. IY/18 A-U,
btl. 4 şi 5 bic. germ.
dvz. 4 mitr. a Div. 6 Cav.
R. 21 flrt. bv. (fără dvz. III),
btr. mun. A-U 5/9,
btr. câmp. honv. 5/3,
btr. Obuz. A-U 6/8,
btr. 4/R. 23 l A r t ,
dvz. călăreţi al R. 11 Art.
c) Sectorul din stânga, Stavinsku: f
1—2 batalioane, 1—2 baterii date sub ordinul Diviziei della

sectoarele precedente.
Sectorul ocupat acum.
Atacul se va da între Siglăul Mic (1570Xşi Pasul Surduc (incL).
Întreprinderi secundare peste D. Arcanului şi Vrf. Mândrei.
Scopul atacului: întoarcerea dinspre Vest a poziţiei inimi
cului, în legătură cu atacul de front. Sectorul din centru e x e
c u t ă întoarcerea şi părţi din forte dinspre Est, către Pasul
"Vulcan. i
Obiectivele atacului: ajungerea din eşirile 'păduroase la D o -
brija, Q. Leşului şi din Păsurile Vulcan şi Surduc.
Din recunoaşterile făcute până acum în vederea atacului infan
teriei rezultă ca favorabile: . .
In sectorul din dreapta: Atac asupra Arcanului:
dela 1570 în lungul crestei în spre SE., apoi direcţia spre
S. şi N E . ;
dela 1794 spre Sud şi întoarcerea spre Est,
spre 1733 şi întoarcerea spre Pasul Vulcan şi spre SV.;
In sectorul din centru: atac spre Candelul şi înălţimea SV.
(Murgite şi Vrf. Drăgoiul), întoarcerea spre Pasul Surducului,
„atac frontal asupra Pasului Surduc;
372
In sectorul din stânga: înaintare spre Vrf. Mândrei. Se va

începe imediat recunoaşterile şi pregătirea intrărei artilerie în
poziţie.
împărţirea actuală a sectoarelor rămâne în vigoare în c a r
de apărare.
Conducerea apărărei Div. 301 I.
Btl. 4 şi 5 bicicl. în rezervă".
6 Octombrie.
După ce s'au executat toate recunoaşterile, g-lul Kneussl
a raportat la 6/X ora 8,45 Comandamentului Arm. IX-a:
„întreprinderile tactice vor fi grele, dar faţă de forţa actuală
a inimicului — aparent 6 Reg. — promiţătoare de rezultate,
Căderi mari de zăpadă poate face inexecutabil actualul plan;
apoi înaintarea prin Pasul Surduc de lungă durată. Actual z ă p a d ă
uşoară.
Greutatea principală constă în lipsa de animale samare şi
lipsei de drumuri în munţii dinspre partea austriacă, in i m p o
sibilitatea, ca înainte de a elibera şoseaua Surducuiui să s e
poată face aprovizionarea cu hrană şi muniţiuni, iar mai târziu
în lungimea legăturilor cu spatele, căci calea ferată ajunge numai
pânăla Mezolivada, la picioarele munţilor".
Se constată din acest raport al g-lului Kneussl, că de
unde la 3/X era optimist, acum la 6/X devenise pesimist.
In această zi g-lul Falkenhagn după ce ia dela Div. 11
bv., Regimentul 13 I. bv. (sosit dela Stochdd) şi-I dă
Corpului Alpin, dă Grupului Kneussl ordin :
„Pregătirile în vederea atacului dela 10/X asupra Pasului S u r
duc se vor urma fără întrerupere".
Luarea Rgt. 13 I. bv. dela Div. 11-a şi darea lui Corpului?
Alpin, nu a fost idee ;bună, el trebuia să rămână Diviziei
11-a, care trebuia să ducă tot greul proectatei ruperi dela
Surduc, căci restul trupelor era de slabă calitate.
G-lul Kneussl face oarecare mişcări de unităţi, trimite
R. 3 I. R. (fără 1 btl.) din sectorul din dr. în sectorul din
centru.
Proectul ruperei şi planul de atac sunt îndrăsneţe, tru
pele de atac sunt insuficiente, frontul dintre D. Arcanului
şi Vrf. Mândrei lung de 40 km. este cu totul prea mare,
totuşi invazia reuşeşte pentrucă şi din punctul de vedere
românesc apărarea era slabă, trupele erau obosite luptând
continuu dela 14 Aug., efectivele scăzute, moralul deprimat,
unităţi amestecate, rupturi din toate părţile aparţinând la?
corpuri diferite, artilerie amestecată, multe baterii de 87
ce trăgeau obuze cu pulbere cu fum, de care fugeau cele-
373
lalte baterii. Cu aceste trupe trebuia „să se lupte până Ier

ultimul om", „să se moară pe poziţie" etc, fel de fel de
fantezii dictate dela zeci de kilometri înapoi.
La 6/X, artileria germ. bombardează puternic Muncelul
in sectorul din stânga. Infanteria atacă spre Murgile în
sectorul din centru, dar e respins de btl. II/R. 41 I. din
Brg. 22 Inf. (col. Anastasiu).
Germanii fac o demonstraţie către D. Ciocanilor, ceeace
face pe g-lul Cocorăscu să formeze un detaşament sub
maior Truşculescu.
Artileria rom. împiedică instalarea artileriei germ. pe
poziţia dela Drăgoiu şi dela Vama ungurească.
7 Octombrie.
La 7/X, artileria grea germ. bombardează violent Pasul
Vulcan (sectorul din centru) execută recunoaşteri cu un
btl./R. 22 Bv. spre Cândeţ şi Obârşia Merişor, în sectorul.
Brg. 22 Inf., dar e respins, prin barajul deslănţuit de reg.
21 artilerie.
Brg. 22 I. (col. Anastasiu) care primise ordin de re
tragere, părăseşte poziţia "dela Pasul Vulcan, pe c a r e ' o
BCU Cluj
Sud./ Central University Library Cluj
apărase bine timp de 21 zile, retragerea s'a făcut în or
dine spre
La 7/X ora 18 g-lul Kneussl dă Ord. Oper. No. 898:
„Atacul va începe în dimineaţa zilei de 10/X.
Obiectivele atacului: Sectorul Busse va ajunge cu forje puter
nice p e D. Leşului şi în regiunea N. Schela (siguranţa în l o
calităţi), Sectorul Schulz va ajunge peste Tienia-Stâna Ia eşi-
rea Pasului Surduc. Sectorul Schulz cu părţi de forţe peste culmea
ce duce dela cota 513 (Pasul Surducului) spre Vrf. Reti (1473).
Atacul se va da pe cât va fi posibil prin surprindere.
Din această cauză tragerea artileriei'' va începe chiar în ziua
atacului.
Executarea atacu'ui în sectorul Busse va avea direcţia generală!
dela Vest spre Est, iar în sectorul Schuiz dela Cândeţul spre
Pasul Vulcan.
Este de cea mai mare importanţă a înainta cât mai mult
chiar din prima zi.
8 Octombrie.
Divizia 11-a bv. înaintează în scopul ocupărei sectoarelor,
în trei grupe. Această înaintare s'a putut executa chiar
în cursul zilei, din cauza ceţei ce alcătuia adăpost de vederea
românilor.
374
Grupa Stavinsky atacă cu btl. 5 bicicl., V/10 honv., şi

I/R. 1 Ldst. sectorul Brg. 21-a I., al col. Jippa şi ocupă
prin surprindere D. Stoiniţii (1173) şi Stoiniţa (1759), iar
după o pregătire de artilerie ocupă la ora 17,30 D. Ogri-
nul de unde scoate btl. III/R. 18 I. Grupa Stavinsky prin
-ocuparea Ogrinului ameninţa flancul drept al sectorului Brg.
22-a dela centru al col. Ânastasiu, bătând cu artileria de
anfiladă frontul acestui sector, care totuşi îşi menţine poziţia.
G-lul Kneussl văzând că i s'a luat R. 13 R. (dela Div.
11 bv. şi dat Corpului Alpin), ţinând seamă de ordinul ce
are „de a ajunge repede în regiunea dela Târgu Jiu şi spre
Est de aci", apreciază că forţele de infanterie ce are la
dispoziţie, nu-i «sunt suficiente şi că deci vârârea Div. 6
Cav. chiar în linia 1-a s'ar impune; cu toate că această
hotărâre nu ţinea seamă de Ord. de Oper. al g-lului Fal-
kenhayn dat în ziua de 2/X în care se spunea că „prin
ajungerea în regiunea dela Târgu Jiu şi spre Est de aci,
va deschide Div. 6 Cav. cum şi Div. 7 Cav. ce urmează,
.drumul în câmpia română". Aceasta însemna că, Cavaleria
va fi ţinută înapoi în linia 2-a şi numai după ce infanteria
ar fi ajuns la Târgu Jiu, să fi dat apoi drumul cavaleriei.
Astfel văzută chestiunea, folosinţa cavaleriei era judicioasă.
BCU
Este deCluj / Central
mirare University
luarea hotărârei g-lului Library
Kneussl deCluj
a vârî
cavaleria în linia 1-a tocmai pe la D. Arcanului, regiune
lipsită de drumuri mai cu seamă din VI. Jiului pânăla
Sudul Crestei munţilor. Şi mai de mirare este că g-lu]
Falkenhayn nu s'a opus la vârârea Div. 6 Cav. chiar dela
început în acţiune, căci ea nu putea înlocui nici pe de parte
R. 13 I. R. ce se luase dela Div. 11-a bv., şi se expunea
la eventuale grele urmări.
9 Octombrie.
Col. Jippa cearcă de două ori în cursul acestei zile ca
să reia poziţiile pierdute în ajun, dar nu reuşeşte, col.
Stanvisky rămânând stăpân pe poziţiile cucerite.
In sectoarele din dreapta şi centru a g-lului Busse şi
col. Schulz, trupele îşi reiau în cursul zilei poziţiile ini
ţiale în vederea trecerei la ofensivă, şi anume:
a) Grupa Busse:
btl. IIIR/. 9 Ldst., detaş. Schmidt, la Câmpulung,
btl. I/R. 22 I., III/R. 3 I. imediat la N. Siglăul Mare
(1570).
btl. 12 Vân., V/69, II, 111/22, imediat la N. de Cornul
-Zănoaga (1794).
btl. IV/R. 1 Ldst. la N. de Mutu (1733).
375
Va btl. II/R. 1 Ldst. la N. de Şeaua lui Craiu (1539),

b) Grupa Schulz:
btl. I/R. 3 I., II R. 1 Ldst., formează sub grupa Stengel,
în faţa Drăgoiului (1692) şi Murgile (1621).
btl. II/R. 3 I., 3/4 IV/R. 18 honv., formează sub grupa
Dohla, în fata Cândetului (1550).
Linia de despărţire între grupa Busse şi grupa Schulz
era: pârâul dela V. de Runcul Porcenilor pânăla lisiera
pădurei, iar de aci la Porceni.
In Pasul Surduc era btl. 4 bicicl. Ia podul N. de cota
513; iar btl. 5 bicicl. în rezervă de sector.
Tot în cursul acestei zile artileria germ. trage asupra
sectorului din stânga, dela D. Scurtu la D. Mutu, iar btl.
I, II/R. 59 I. se retrag puţin mai înapoi spre Gura Plaiu
lui şi stâna Hortopan. In VI. Jiului btl. II/R. 26 I. fiind
atacat de btl. 4 bicicl. se retrage spre Polatişte.
Aceste două retrageri executate în sectorul din stânga
şi acel din dreapta, periclita situaţia sectorului din centru,
care rezista la Poiana lui Mihai şi a cărui retragere putea
să-i fie tăiată, inimicul depăşind amândouă aripele sale,
către interior.
După ce g-lul Kneussl mai primi ştiri dela recunoaşterile
BCU
trimise Cluj / Central
în vederea University
mişcărei Div. 6 Cav.Library ClujDiv.
dă acestei
la ora 17,30 următorul ordin:
„Div. 6 Cav. va trece zona muntoasă peste D . Arcanului.
In scopul pregătire!, mâine 10/X va ataca cu un detaşament,
conducător col. Schmidt fl-U; trupe: btl. III/R. 9 Ldst. cu un dvz.
mitr. şi esc. 3/R. 10 hus. honv. — îiela Câmpul N i a g spre >'D.'
Arcanului, flcest detaşament se pune sub ordinele Div. 6 Cav.
din ziua de i l / X . Este necesar a fi cât mai repede întărit
cu câteva tunuri şi mitraliere.
Div. 6 Cav. (aflată acum la Petrila), înaintează mâine pe
Valea Jiului aşa fel ca să ajungă cel mai târziu la 11/X !a Câm
pulung; şi cel mai târziu la 12/X să poată începe ruptura mun
ţilor. '
însărcinarea Div. 6 Cav. este după ruperea munţilor: să îm
pingă în direcţia estică peste R. Jiu, pentru:
1) Să tae retragerea inimicului.
3) Să pregătească trecerea Div. 11 I. bv. peste R. Jiu.
Divizia se asigură spre Orşova unde se află forţe inimice —
1 Divizie? — şi se eclerează într'acolo. Ea face eclerarea spre
S E . la început pânăla R. Gilort şi distruge calea ferată ce
duce dela Filiaşu spre Nord şi spre Vest".
Din acest ordin se vede că rolurile s'au răsturnat, după;
concepţia lui, Div. 6 Cav. face ruptura, uşurează eşirea
376
Infanteriei din zona muntoasă, tae retragerea inimicului, pre

găteşte infanteriei trecerea peste Jiu, face acoperirea spre SV.
şi spre SE., tae şi calea ferată. A se. cere unei Divizii de
Cavalerie toate acestea, este a o pune în aşa grea situaţie
ca să nu poată executa bine nici una din aceste îndatoriri
şi atunci fatalul urmează ca o consecinţă logică, Div. 6 Cav.
a fost împinsă la un dezastru sigur, cum de fapt s'a şi în
tâmplat.
Comandamentul Arm. I-a în urma ştirilor pozitive ce
primise, că Germanii adună trupe numeroase de infanterie
şi cavalerie pe VI. Jiului, cât şi în urma recunoaşterilor
şi atacurile inimice din zilele precedente, trage concluzia,
că acolo se pregăteşte o ofensivă serioasă, lucru pe care-1
raportează, dar M. C. Gl. român apreciază că informaţiunile
sunt exagerate şi că pe întreg frontul Armatei I-a nu s'ar
afla decât „o Brigadă inimică şi 2 escadroane"! Şi încă aceste
informaţiuni, M. C. Gl. declară că le define dela Misiunea
xnilit. franceză, de aceea dădu Arm. I-a ordinul No. 2169
din 9/X care modifica repartiţia trupelor astfel:
„Experienţa războiului actual şi mai cu seamă experienţa pe
care am făcut-o noi până acum, arată nevoia absolută ca toate

unităţile să dispună de rezerve, căci numai prin mijlocul rezer
velor un comandament se poate exercita şi face faţă la diferite
împrejurări neprevăzute, fie să manevreze pe inimic, ,fie s ă schimbe
periodic unităţile din linia I-a.
împrejurările de până acum au făcut, ca azi nici o unitate
să nu mai aibă rezerve suficiente, ceeace prezintă o mare pri
mejdie.
Pentru a îndrepta această stare de lucruri şi, profitând
şi de faptul căderei zăpezei, care va îngădui a restrânge fron
turile, hotărăsc a se face o regrupare a forţelor, după cum ur
mează :
1) Apărarea defileurilor Dunărei şi a Jiului, se va încre
dinţa Diviziei 1-a, care se va dispune cu câte o Brigadă mixtă,
( d e forţa ce va hotărî comandamentul), şi luată respectiv din
Diviziile 1-a şi 11-a, pe fiecare din acele direcţiuni şi cu coman
damentul Diviziei, o rezervă de câteva batalioane, serviciile D i
viziei. 1-a şi 4 garnituri de trenuri la Filiaşi;
2) Apărarea defileului Oltului se va încredinţa Corpului I
Armată (cuartier general Călimăneşti) care va avea în linia
1-a o divizie, o brigadă la Călimăneşti-Jiblea (călare pe a m -
liele maluri ale Oltului) ca rezervă a corpului de armată şi 1
brigadă în rezerva de armată la Piatra-Olt (unde va dispune
•de 6 garnituri de trenuri); »
3) Apărarea Dunărei se va face de detaşamentul actual (car-
377
tierul general Băileşti), care se va grupa însă aşa, ca să aibă*

câte o rezervă de fiecare din direcţiile: Gruia-Craiova, Calafat-
Craiova, Bistreţ-Craiova, Bechet-Craiova, Corabia-Craiova;
4) O Divizie de 14 batalioane (4 regimente de infanterie, urt
regiment de vânători), un regiment de artilerie de câmp (6 b a
terii), comandamentul şi toate serviciile Diviziei 11-a precum şi
Brigada 1-a Călăraşi la Piteşti, ca rezervă, la dispoziţia M .
C. G-ral.
Artileria grea, cea de munte, precum şi bateriile de 53 şi 57 him-
rămân toate la dispoziţia detaşamentelor ce Ie au şi azi.
Comandamentul va lua dispozitiuni:
1) Pentruca dislocările necesitate prin ordinul de fată s a
înceapă în dimineaţa zilei de 11 Octombrie curent, la ora 8
dim. cu trenurile de care dispune azi şi prin îngrijirea Inspec
ţiei 1-a de mişcare. Dislocările vor fi terminate în seara zilei
de 14 Octombrie;
2) Pentru a se face pregătirea concentrărei la Piteşti şi îm
prejurimi a Diviziei 11-a;
3) Pentru hrănirea unităţilor;
4) Pentru organizarea de 'fortificâţiuni cât mai numeroase atât
pe frontieră cât şi în interiorul Olteniei, astfel cum s'a ordonat
BCU Cluj
ordin/ Central
dat la 10/X,University
găseşte Div. Library Cluj
deja. Pentru acestea se va scoate la lucru populaţiunea civilă".
Acest 11-a în următoarea
situaţie:
Detaş. maior Truşculescu format din 1 btl. combinat
pe D. Muncelul Mic, btl. III/R. 41 I., btr. 3/R. 5 A. în
rezervă spre D. Semileului.
Sectorul col. Anastasiu I. format din R. 59 I. (3 btl.),
II, III/R. 43 I., I/R. 42 I. în linia întâia depe D. Scurtu
(1534), Piscul Rusesc (1628)-D. Mutu (1739)-Straja (1870)-
D. Futeţului (1607)-Sud Şoseaua lui Crai-Pasul Vulcan:
(1621)-Obârşia Merişor spre NE. până în defileul Jiului;
iar btl. II/R. 41 I. în linia 2-a pe Buliga. In acest sector
erau şi bateriile: 3 btr./R. 21 A r t , 1 btr. obuz. 120 mm.
1 btr. 105 mm., ,2 btr. munte 63 mm., 2 btr. 57 mm., 2
btr. 53 mm.
Sectorul col. Jippa C. format din: II/R. 26 I., 11,-1?.
18 I., I/R. 18 I., I/R. 58 I. în linia I-a din def. Jiului,
în lungul Pâr. Stolojoaia-Vrf. Patriceana (1420)-Teapa-1282
Cordonul Prisloape; iar btl. III/R. 18 I. şi III R. 58 I.
în rezervă la Reti.,
' In acest sector erau şi bateriile: 1 btr./R. 21 Art., 1
btr. mun. 63 mm., 1 btr. ob. 120 mm., 1 btr. 57 mm.
Legătura cu Div. I-a se făcea pe Oslea şi Rostovan
cu 3 cp.; iar legătura cu C. I Arm. se făcea cu Detaş. Poiana
378
Muerii-Bucolia, format din 2 ' c / R . 58 şi 2 cp./R. 26 I.

In total Div. 11-a avea: 17 btl., 5 btr. 75 mm.,. 1 btr.
ob. 105 mm., 2 btr. ob. 120 mm., 3 btr. mun. 63 mm.,
3 btr. 57 mm., 1 btr. 53 mm., cu un efectiv total de 430
ofiţeri şi 25.000 trupă.
Trebuie de adăogat că dela această Divizie se luase în
interval dela 3-8/X un număr de 8 btl. (IV/R. 42 I., IV'R.
18 I., IV/R. 43 I., I/R. 43 I., IV/R. 26 I., III/R. 71 1.,
btl. mii. Argeş, btl. mii. Dolj) şi 2 btr. fiind trimise în
ajutorul C. I. Arm. pe VI. Oltului şi VI. Topologului.
Din modul cum era dispusă Div. 11-a la 10/X dim. se
vede că era aşezată pe o singură linie fără o eşalonare în
adâncime, având 12 btl. în linia 1-a şi 5 btl. în rezervă
de sectoare. Dar nici batalioanele din linia 1-a nu aveau o
eşelonare în adâncime, din care cauză inimicul atacă şi rupe
foarte uşor frontul.
Aşa dar pe când Armata raporta că inimicul îngrămă
deşte trupe pe valea superioară a Jiului (Ia acea dată erau
adunate 2 Div. de Jnf. şi 2 Div. Cav.), că face recunoaşteri
cu detaşamente şi că pregăteşte ofensiva, M. C. Gl., român
cu Ord. No. 2169 îi retrage unităţi întregi, tocmai atunci când
BCU
momentulClujatacurilor
/ Central University Library Cluj
avea nevoe de ajutoare şi dispune dislocări pe front, în
inimicului.
Dar era oare posibil ca dispozitivul ordonat de M. C.
Gl. cu ordinul No. 2169 să poată corespunde nevoilor?
Era posibil ca o brigadă lăsată pe Jiu să apere un
front de 40 km. şi să oprească înaintarea unui inimic des
pre care se ştia că este mult superior în efectiv şi arma
ment?
Când putea să intervină rezerva de 4 batalioane dela
Filiaşi?
Când putea interveni rezerva dela Piatra Olt?
Este incontestabil că ordinul 2169 nu corespundea situa-
ţiunei reale, iar executarea lui înlesnea inimicului ruperea
frontului Arm. I-a, ori unde ar fi voit şi în special Ia Jiu.
Generalul Culcer Cd-tul Arm. I-a, primind ordinul No.
2169, se hotărăşte:
1. Să-1 execute (în acest scop dă ordinul de operaţie
No. 5 din 10/X);
2. Să facă întâmpinările necesare.
Iată ordinul de operaţie No. 5 d i n 10/X:
,JA. S. Regele ordonă,' o nouă grupare a forjelor Armatei I-a,
aşa fel ca să se poată face apărarea dafileurilor Dunării, Jiului
.şi Oltului numai cu o parte din forte, iar din restul ce priso-
379
seste să se destine rezerve de sectoare, rezerva generaiă a:

armatei şi o rezervă la dispoziţia M. C. Gl.
Pentru aceasta se ordonă:
1) Apărarea defileurilor Dunării şi Jiului se încredinţează
Diviziei 1-a, cu Cartierul la Filiaşi, care va avea compunerea
arătată în tabloul aci alăturat şi care se va dispune cu câte o
brigadă mixtă la Dunăre şi la Jiu şi cu o rezervă Ia Filiaşi;
2) Apărarea defileului Oltului se va încredinţa Corpului I
Armată, cuartierul la Călimăneşti, care va avea compunerea ară-
* tată în tabloul alăturat şi care va :avea în linia 1-a o divizie,
iar o brigadă la Călimăneşti-Jiblea, călare pe ambele maluri
1
ale Oltului, ca rezervă; ' '<
3)) Apărarea Dunărei se va face de detaşamentul actual, în
compunerea ce are şi care se va regrupa aşa fel încât să
aibă câte o rezervă pe fiecare din direcţiunile Gruia-Craio(va,
Bistreţ-Craiova, Bechet-Craiova, Corabia-Craiova;
4) Din restul" forţelor se va alcătui o rezervă generală a
Armatei I-a la Piatra Olt, tare de 7 batalioane şi o rezervai
generală specială, numită Divizia 11-a, la Piteşti şi împrejurimi,
la dispoziţia M. C. Gl. tare de 14 batalioane, 6 baterii şi

Reg. 1 Căi.
Comanda Diviziei 11-a, rezerva generaiă dela Piteşti, o va
avea generalul Cocorăscu, având întreg Statui major al "Diviziei
11-a.
Compunerea acestei Divizii va fi: R. 71 I. (3 btl. luat dela;
Corp. I Arm.). Regimentul combinat (btl. 1 din 48 şi btl.
2 din 71, venit la Corp. I. Anri.). Regi. 1 Vânăt, (vine dela Corpul
I Armată), R. 59 Inf. (3 btl.) vine dela actuala Div. a 11-a,
R. 82 I. compus din btl. 2 reg. 82 şi btl. 1 reg. 71,vin dela.
Corpul I Armată, 4 baterii din R. 15 A- vin dela Corpul II
Armata 1 dela actuala Divizie l l - a ^ 1 'dela Divizia 1-a, 2 .baterii di'rt
Reg. 21 Art. vin dela Div. 11-a, Reg. 1 Călăraşi vine dela
Corpul 1 Armată.
5) Artileria grea, artileria de munte precum şi bateriile de
53 şi 57 rămân toate acolo unde se găsesc astăzi.
Divizia 1-a, Divizia 11-a, Corpul I Armată şi detaşamentul
Dunărea, vor avea serviciile care le aparţineau prin compu
nerea organică. Ele vor raporta Armatei imediat telegrafic aceea
ce le lipseşte, arătând când li s'a luat şi unde au fost trimise
precum şi No. ordinului în baza căruia s'a făcut această d e
plasare.
Asemenea vor arăta ceeace au mai mult peste aceia ce aveau
ca compunere organică. In tot cazul lipsa unei părţi dintr'un
380
serviciu oarecare nu va fi un motiv pentru neexecutarea Ia timp

•a ordinului.
6) începerea executărei acestor deplasări se fixează pe ziua
de 11 crt. ora 8 a. m. iar la 14 Octombrie seara vele urmează
a fi terminate.
7) Toate transporturile şi dislocările Diviziei 1-a (dela Cerna
şi dela Jiu) pânăla Filiaşi se vor executa pe jos. Cu trenul
se vor transporta numai parte din unităţile şi serviciile care
a u destinaţie pentru Piatra Olt-Piteşti, sau Corpul I Armată şi
începând numai dela Filiaşi. Toate transporturile şi dislocările
-dela CorpuJ. I Armată, se vor face pe jos pentru acelea care merg
la Piteşti, urmând şoseaua Râmnic-Piteşti sau Sălătruc-Piteşti.
Trenul va fi întrebuinţat numai da acelea ce urmează a merge
la Piatra Olt.
Toate transporturile şi dislocările detaşamentului de Dunăre
.se vor face pe jos.
Unităţile şi serviciile Diviziei 1-a aflate la Jiu şi care urmează
a merge la Piteşti vor fi transportate cu trenul, afară numai d e
acelea dela Corpul I Armată care vor merge pe jos.
8) Corpul I Armată va începe executarea ordinului de faţă
cu deplasarea unităţilor care nu sunt angajate pe front; pentru

toate celelalte se va profita de cel dintâi moment de linişte pentru
-a se face deplasările ordonate.
9); Fiecare mare unitate va care imediat şi telegrafic Ar
m a t e i trenurile de care are nevoe, arătând şi staţiunile de îm
barcare, precum şi numărul şi felul de vagoane de fiecare tren
şi va aştepta ordinul pentru începerea îmbarcărilor. Parte din
serviciile Diviziei 11-a, aflate la Jiu, se vor trimite pe jos Ia
Filiaşi, după' chibzuinţă generalului Cocorăscu, unde se vor im-
±>arca pentru a fi trimise la Piteşti. Aceasta pentru a se e c o
nomisi transporturile cu calea ferată.
10) Generalii Dragalina, Cocorăscu şi Petala, vor suprave
ghea executarea strictă a ordinului de faţă în ceeace-i priveşte. In
special, generalul Cocorăscu va conduce deplasările şi da ordinele
necesare la Jiu, anunţând şi pe generalul Dragalina, aşa ca
totul să se facă în ordinea cea mai perfectă şi nu va pleca la
noua sa destinaţie, decât în ziua de 13 curent, sau mai de vreme,
-dacă va raporta că ordinul este complect executat.
11) Unităţile ce pleacă ca rezervă specială la Piteşti vor
lua numai secţiile de mitraliere care intrau în compunerea o r g a -
mică, adică câte o secţie de batalion; plusul îl va lăsa unită
ţilor ce rămân de front.
12) Centrele de reaprovizionare, etapele principale, subde-
pozitul de muniţiuni rămân la locurile lor, la dispoziţia ma
rilor unităţi respective din acea regiune.
381
13) Comandanţii vor lua măsurile cele mai serioase, ca să se

•facă fortificaţiile necesare şi cât mai complecte. Se vor face
adăposturi pentru iarnă cât mai bine organizate şi prevăzute cu
sobe. Pentru mâna de lucru se va scoate populaţia civilă.
14) Comandanţii marilor unităfţi sunt autorizaţi a îace orice
.schimbări în unităţile din comandamentul respectiv şi apoi vor
cere aprobarea. Ei vor numi pe comandanţii unităţilor ce au
în subordine. Ei vor alcătui o ordine de bătae complectă pe
unităţi şi cu toate serviciile şi nominală pânăla batalion şi b a
terie inclusiv şi le vor înainta Armatei, aşa ca pânăla 15 Oc
tombrie să fie primită la Statmajorul Armatei.
15) De primirea acestui ordin se va raporta imediat t e l e
grafic; de executare se va raporta în ziua de 14 curent. Un ofi
ţer din statmajorul Diviziei 11-a va face cuartiruirea Diviziei la
Piteşti şi împrejurimi".
După complectarea Diviziei 11-a pentru Piteşti, îi mai
rămăsese câteva batalioane, cu care a întărit fiecare grup,
astfel:
Câte batalioane
Câte batalioane
GRUPUL trebuea dat după
a dat în realitate Ord. 2169

La Cerna 6
Library Cluj
9
La Jiu 6 9
La Olt 12 14
Rez. Fii aşi 4 4
Rez. Slatina 6 6
Total 34 42
Totuşi apărarea Olteniei era periclitată. \

Arm. I-a dăduse ordinul de operaţii No. 5 din 10/X şi
• era în curs de executare a Ordinului No. 2169 căci retră
sese deja 5 batalioane dela Jiu, când e atacată la Cerna, Jiu
.şi Olt. Faţă de această situaţie, g-lul Culcer (care nu era
de acord cu prescripţiunile Ordinului No. 2169, lucru ce
se vede clar chiar în prima frază a Ord. No. 5, în care
:spune: „M. S. Regele ordonă o nouă grupare a forţelor",
raportează tot la 10/X Regelui următoarele:
„Consider ca o datorie să raportez Majestă{ei .Voastre, că
în situaţia de azi, nu vom putea executa înaltul Ordin cu No.
t
2169, al Majestăjei Voastre, fiindcă orice retragere de trupe depe

vun front, în special dela Jiu, ar aduce retragerea întregului
front. Azi Divizia 11-a are 16 batalioane şi acelea cu efective 'foarte
, reduse pentru o lungime de front de peste 30 km. * ) .
*) In realitate dela Rostovan la D. Gemănarii erau 40 km. în line

. d eaptă.
r
382
Dacă am retrage încă; 7 batalioane, mai ales pe timpui acţiunei,,,

ar fi foarte greu să poată rezista.
fişa cum suntem astăzi, şi este foarte greu de ţinut in faţa
unor acţiuni comune.
La Corpul I Armată acţiunile ofensive sunt foarte violente
şi în plină desvoltare.
Din acest Corp urmează a se retrage, majoritatea forţelor
care vor trebui să (alcătuiască Divizia dela Piteşti.
In situaţiunea actuală, va fi imposibi să se întrerupă acţiunea,
l
1
fără nici un pericol şi a face schimbări de şefi cari nu cunosc*
sectoarele".
Acest raport era just şi judicios, el corespundea situa-
ţiunei. Dar g-lul Culcer nu se mulţumise să facă numai
acest raport şi să aştepte rezultatul lui, căci poate că AL-
C. Gl. primind raportul ar fi revenit Ia realitate; pe când
aşa, raportul către M. C. GL, fusese precedat de ordinul
de executare No. 5. S'ar putea obiecta că în faţa unui
ordin precis ca Ordinul No. 2169 din 9/X ce putea
face g-lul Culcer? G-lul Culcer convins fiind că dacă exe
cută Ordinul No. 2169 se făcea o mare greşaiă, trebuia
„să raporteze şi să aştepte rezultatul" şi să nu dea încă.
BCU Cluj ar fi/ Central
fost făcut University Library Cluj
ordinul de executare No. 5, decât după ce Comandamentul
Superior atent asupra consecinţelor ce ar
putea surveni dacă ar executa ordinul. Altfel raportul făcut
în ziua de 10/X hu are. absolut nici un sens, dacă se ţine
seamă că g-lul Culcer dăduse deja ordine care erau în curs-
de executare.
Lipsa de iniţiativă se manifestă sub toate formele la
majoritatea şefilor armatei române, aceasta ca un rezultat
al educaţiunei, al disciplinei pasive şi comprimărei morale
din timpul de pace.
INTAIA BĂTĂLIE DELA JIU.

10 O c t o m b r i e .
La extrema dreaptă, detaşamentul col. Schmidt (III/R,.
9 Ldst., 1 dvz. mitr., esc. 3/10 hus. hv.) înaintează dela
Câmpu lui Niag spre D. Arcanului, dar nu ajunge decât
pe D. Negrului, aceasta din cauza greutăţilor terenului,,
şi a zăpezei ce căzuse, din care motiv nu s'a mai putut
lua nici bateria.
La grupa g-lului Busse ceaţa nu s'a ridicat decât după
ora 11,30 când a început pregătirea de artilerie.
Btl. I/R. 22 I. şi btl. III/R. 3 I. înaintează depe Si-
glăul Mic şi ocupă la ora 13,30 Muncelul, de unde scoate
383
btl. combinat al lt-col. Truşculescu, care se retrage spre

Semileul, pierzând legătura cu restul Div. 11-a pentru mai
multe zile.
Btl. 12 Vân. bosn. ocupând D. Scurtu (dela V. de Pris
lop), btl. II/R. 22 I. ocupă Prislopul; ambele aceste două
poziţii fusese apărate de btl I/R. 59 I. care a fost respins
spre Sud.
l
Btl. V/69 şi 1/2 / -
n R 2 2
- rămân pe Prislop, btl. 12
Vân. bosn. se îndreaptă Spre Sud, iar btl. III/R. 22 I. având
înapoi 1/2 II/R. 22 I. înaintează dela Prislop în lungul crestei
spre Est, pune stăpânire pe Piscul Rusesc şi mai spre
Est cu sprijinul dat d e front al btl. IV/R. 1 Ldst. ocupă la
ora 17 D. Mutu, de unde scoate dreapta btl. 1/59 I. şi
stânga btl. 11/59 I.
Btl. I/R. 22 I. înaintează la ora 16,30 depe Munceiul
la Prislop unde şi rămâne.
Grosul, btl. IV/R. 1 Ldst. ocupă Straja, iar btl. I I / l
Ldst. ocupă şeaua lui Craiu, cearcă să mai înainteze spre
Pasul Vulcan, dar e ţinut în loc de btl. 11/43 I. care ocupă
Pasul şi Obârşia Merişor.
La grupa col. Schulz ceaţa s'a ridicat la amiază.
Sub grupul Stengel ocupă cu btl. I/R. 3 I. şi btl. II/R.
1 Ldst. Drăgoiul, scoţând de aci btl. III/R. 43 I.
Sub grupul Dohla ocupă la ora 12 cu cp. 7, 8 din btl.
II/R. 3 I. şi btl. IV/18 hv. Cândeţul, depe care scoate
btl. I/R. 41 I., care se retrage în defileul Jiului, către Locu
rile rele, pe când restul btl. II/R. 3 I. se îndreaptă spre
Murgile pe care-1 ocupă la ora 16 după o grea luptă
cu btl. I/R. 41 I.; s'au împins mici unităţi spre Dumi-
trana, de unde respinge btl. II/R. 43 I.
Pasul Vulcan şi Obârşia Merişor rămân în mâinele btl.
II/R. 43 I., rom.; iaci reg. 21 artilerie singur, obţine succesul.
In VI. Jiului, btl. IV cicl. scoate 2 cp. rom. din poziţie
şi înaintează pânăla 1 km. Sud 513, având 1 cp. trimisă
spre S E . către Patricaana.
Grupa col. Stavinsky execută numai recunoaşteri de
patrule.
In această zi Div. 6 Cav. ajunge la Bărbătenii de Sus.
Până în seara de 10/X Grupul Kneussl pune stăpânire
pe D. Negrului-Muncelul-D. Scurtu-Prislop-Piscul Rusesc-
D. Mutu-Straja-Şeaua lui Craiu-Dumitrana-Drăgoiul-Mur-
gile-Cândeţu, deci pune stăpânire pe linia de frontieră afară
de D. Futeţului-Pasul Vulcan-Obârşia Merişor, unde tru
pele rom. se menţin bine.
Dorinţele g-lului Kneussl exprimate în Ord. No. 889
384
din 7/X de a ajunge chiar din prima zi „cu forţe puternice

pe D. Leşului şi în regiunea N. Schela" nu se putuse rea
liza, aceasta nu atât din cauza rezistentei apărărei, cât
mai cu seamă din cauza cetei ce a ţinut pânăla amiază şi
a zilei prea scurte în acest anotimp.
11 OcJombrie.
G-lul Kneussl dă în ziua de 10/X ora 19,45 un Ordin de
Oper. în vederea zilei de 11/X cu următorul cuprins, dat aci
în rezumat:
„Pasul Vulcan trebue luat iprintr'o înaintare concentrică a
Grupelor Busse şi Schulz din trei direcţiuni ( D . Futeţului, Şeaua
lui Craiu şi Dumitrana).
Dacă vremea v a fi clară (fără ceajă), Div. 11 I. va dispune)
tragerea de efect. Dacă vremea va fi neclară atunci grupe vor
înainta independent.
După luarea Pasului subgrupa Vogt cu II, III/R. 22 I., II, IV/R.
1 Ldst. va înainta peste Buliga, iar grupa Schulz cu I, I I / R .
3 I. peste La Păretele. i |
Pentru rest rămâne în vigoare Ordinul dat la 7 / X " .
Grupei Schulz; i s'a mai ordonat:
BCU
„Cu Cluj
aripa / stângă
Central University
s ă câştige Library
spaţiu spre Clujpentru
Petriceana,
a putea acţiona dinspre Est asupra Pasului Surduc".
In această zi pe frontul Grupului Kneussl au avut Ioc
următoarele acţiuni:
Detaşam, col. Schmidt ce era acum sub ordinele g-lului
Saenger Cd. Div. 6 Cav. înaintează şi ocupă dimineaţa
D. Arcanului, apoi P-na Măcrişului, surprinde un bivuac pe
D. Piva, ajungând până seara spre Căciulata (1239).
Div. Cav. nu poate intra în acţiune, ea raportează că-
abia în ziua de 12 va putea vârî o Brg. cu mitraliere,
poate şi o baterie.
Btl. III/R. 3 I. înaintează de dim. depe Muncelul şi
atacă la 5,30 detaş. maior Truşculescu ce ocupase poziţie
pe D. Semileului, după ce rezistă 2 ore se retrage pe D.
Ştersura (a 2-a poziţie), aci rezistă, dar fiind întors la
ora 12 pe amândouă flancurile se retrage pe D. Tufia, aci
rezistă până la ora 20, când lupta a încetat. Maiorul Truş
culescu cere ajutoare, i s'a trimis btl. III/R. 58 I. cu căruţe
de rechiziţie la Dobriţa, dar nu poate ajunge decât în dim.
zilei de 12/X.
Grupa principală a col. Berger formată din btl. 12 Vân.
bosn., btl. I/R. 22 ., btl. V/69, înaintează spre Sud, ocupă
cu btl. 12 Vân. la ora 11 Gruia Mare, Ia ora 12 se loveşte
de poziţia depe D. Leşului, la ora 16,30 o atacă cu btl.
385
12 Vân. de front, cu btl. V/69 la dreapta şi i/ btl. I/R. 22 2
I. la stânga. Lupta încetă din cauză noptei, pe timpul căreia

unităţile rom. se retrag, iar trupele germ. ocup D. Leşului.
Pasul Vulcan a fost atacat cu btl. II/R. 1 Ldst. din spre
N., de btl. II, III/R. 22 I. dispre V. depe D. Futeţului
şi de btl. I/R. 3 I. dinspre NE. depe Merişor. Brg. 22
I. col. Anastasiu rezistă destul de bine, dar apoi începe a se
retrage spre Sud pe (două direcţiuni şi anume: btl. II, III/R.
59 I., btl. II, III/R. 43 I., btl. I, Il/R. 41 I. sub col. Obo-
geanu care rezistă puţin pe înălţimile dela Buliga, apoi
se retrage la Poiana lui Minai Viteazul (S. Vama Veche).
Iar btl. I/R. 59 I. cu btr. mun. se retrage spre Piscul
Rusesc şi apoi ocolind prin văile dela Estul D. Copileţul
se retrage spre Scărişoara.
După ocuparea Pasului Vulcan, btl. I, II/R, 3 I. cu o btr.
mun. s'au îndreptat spre SE. în direcţia la Păretek-Stâna,
fără a se lovi de vre-o rezistenţă (legătura cu R. 3 L
s'a pierdut pentru 24 ore, asemeni şi cu btl. IV/18 honv)-
Din Pasul Vulcan btl. II, III/R. 22 I. cu esc. 3/R. 7
Chev. atacă spre Sud, ajungând pe înoptate la 2 km. N,
Vama Veche, iar btl. II, IV/R. '1 Ldst, rămân pe Buliga
BCU
în rezervăClujGrupului
/ Central University Library Cluj
Busse.
Btl. IV/18 honv. înaintează dela St. Dumitra spre SE.
către VI. Oltului.
Btl. V bicicl. înaintează prin Pasul Surducului pânăla
1 km. S. 513.
Btl.. IV bicicl. înaintează pe Mt. Pietrele Albe spre Petri-
ceana, ajungând pânăla 3 km. Est de Pas.
- Grupa col. Stavinsky avea ordin să atace cu patrule pu
ternice spre Gropul, Prislop şi Ciocârlia Prisloapelor, faţa
de acest slab atac, Brg. 21 I. col. Jippa ar fi putut rezista,
dar primind ordin să cadă în flancul stâng al inimicului şi
cum col. Jippa primi ştire că o coloană inimică (btl. I,
II/R. 3 I.) se scurge pe D. Păretele spre Locurile Rele,
se retrage spre Sud peste Vrf. Reti, ţinându-se la înăl
ţimea Brg. 22 I. depe dr. Jiului.
Div. 11-a rom. scoasă depe linia Semileului-Gruia Mare-
Buliga-Lainici, se opreşte în 'seara de 11/X pe linia N.
Dobriţa-Valarii-Curpenul-Schela-Birnici-Bumbeşti.
Grupul Kneussl ajunsese pe linia Căciulata-D. Tufaia-
D. Leşului-Pn. lui Minai. In Pasul Surduc şi pe frontul
grupei col. Stavinsky nu înaintase decât foarte puţin. Dela
R. 3 I. nu avea nici o ştire, iar Div. 6 Cav. încă nu trecuse
complet creasta muntoasă. Deci Grupul Kneussl nu era nici
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Eăsboiul mondial». Voi. I I . 25
386
în scara de 11/X unde trebuea să fie (conform ordinului

din ziua de 7/X) în seara de 10/X.
Cu începere din această zi, situaţia Div. 11-a rom. începe
a deveni critică; generalul Cocorăscu ia dispoziţiile necesare
şi cere ajutoare.
G-lul Culcer, Cd. Arm. I-a, telegrafiază cu No. 657
din 11/X ora 12,25 a. m. următoarele:
„La ordinul No. 222 raportez că am dat ordin Corpului
1 Armată de executarea întocmai a ordinelor Al. S. Regelui. In
acest moment însă primesc următoarele două telegrame una dela
generalul de brigadă Petala N. şi una dela generalul Cocorăscu D ,
pe care le transmit în copie.
Aceia a generaluluui Petala este răspuns Ia o cerere a Armatei
I-a. Batalioanele ce credeam încă în rezerva Corpului de Armată,
sunt băgate în luptă înverşunată pela ambele aripi ale Diviziei
23-a. „La Veveriţa şi Petrosul atacuri violente toată ziua. Deta
şamentul Cihoski Enric întreg angajat spre Sud de m u l t e l e Frun
ţile. Retragerea a două batalioane depe front ş i aducerea lor în
gară ar lua 24 ore. Dat fiind, că impresia comandanţilor celor
2 aripi, este că fiecare are în faţa sa 7—8 batalioane, a le
retrage trupe din linia de iuptă, ar însemna a-i demoraliza. Rog
îngăduiţi să se termine aceste lupte, cari au început eri pe
frontul Diviziei 23 şi s'au generalizat azi pe tot frohtul. Sunt,
•deja identificate prezenţa a 2 regimente noui din Divizia 14
bavareză*), sosite de 4 zile în faţa Diviziei 23-a". General
Petala.
„Comandantul detaşamentului Rostovanul raportează că la a-
ceastă oră (11 noaptea) inimicul în forţă de 3 batalioane a atacat
trupele noastre şi a ocupat două rânduri de tranşee. Inimicul
înaintează pe trei coloane. Rog a trimite trupe de ajutor dela
Baia de Aramă". General Cocorăscu.
In urma acestor telegrame am onoare a raporta că voiu da
ordine de executare a se scoate trupele din luptă. Este de a
mea datorie însă a spune că consider situaţia Armatei I-a ca
foarte critică şi respectuos supun judecatei Al. S. Regelui de
a decide dacă nu este cazul de a se lua măsuri de o retragere,
care să se poată face în ordine, iar nu sub presiunea inimicului".
Din acest raport al g-lului Culcer este de reţinut ideile
exprimate în ultimul aliniat:
a) „Situaţia Arm. I-a foarte critică", aceasta era just
nimeni nu ar putea susţine contrarul.
b) G-lul Culcer cere a se decide „dacă nu este cazul
de a se lua! măsuri de o retragere". Aceasta nu implica
*) Nu erau trupe din Div, 14 bavareză.

387
părăsirea Olteniei, ci numai retragerea până pe o poziţie mal

în interior pe care să se organizeze repede o apărare şi
apoi de a lua contra-ofensiva combinată cu o manevră pe
flancuri. Ceeace cere g-lul Culcer ca „retragerea să se facă in
ordine, iar na sub -presiunea inimicului" era foarte justă,,
căci a te retrage cu baioneta inimicului în spate, este greu
să nu te dezorganizezi, să nu te risipeşti şi mai greu încă
să te stabileşti pe o poziţie ca să poţi lua contra-ofensiva.
Dacă se admitea propunerea g-luliii Culcer, făcută la 11/X,
atunci Div. 11-a s'ar fi retras în ordine pânăla poziţia pe
care s'a retras în desordine la 12 Oct, s'ar fi putut reface
bine şi atunci contra-ofensiva acestei Divizii se putea face
cu totul în alte condiţiuni, iar rezultatele ar fi fost cu
totul altele.
G-lul Cocorăscu raportează Cd. Arm. I-a exacta situaţie
a Div. 11-a la ora 6,30 şi 9,30, care a produs mari griji
g-lului Culcer Cd. Arm. I-a, care dă imediat Div. 11-a
ordin:
„Continuaţi rezistenţa pe poziţiile întărite: Stersura-Gruia M a r e -
Buliga-Cordon şi apoi Nord Dobriţa-Valarii-Sehela-Bumbeşti, î n
târziind cât mai mult înaintarea inimicului, pe care aţi avut ordin?
a le întări.
Constituiţi-vă o rezervă din trupele mai puţin atacate, ca e v e n
tual să puteţi forma o flancgarda spre Balta, făcând faţă s p r e
inimicul ce înaintează dinspre Rostovanul, pânăla sosirea a j u
toarelor dela Baia de Aramă".
' Din acest ordin rezultă că g-lul Culcer nu vedea altfel
soluţiunea, decât defensiva şi retragerea; flangarda dela
Balta şi ajutoarele dela Baia de Aramă nu aveau rostul
decât de a umple golul ce se produsese între Div. 11-a ş l
Div. 1-a, din cauza retragerei precipitate a detaşamentului
maior Truşculescu. Dar deşi g-lul Culcer anunţa la ora
10,45 trimiterea de ajutoare dela Baia de Aramă, nu da
niei un ordin de executare pânăla ora 19.
Generalul Culcer raportează telegrafic M. C. Gl. cu No-
664 din 11/X:
„Astă noapte la ora 2 s'au perdut toate crestele după frontul;
Div'.j 11-a. Trupele sunt în retragere împinse de forţe mult
superioare.
Companiile dela Rostovanul împinse de 3 batalioane inimice;
cu artilerie se retrag spre D. Piva, unde vor încerca să reziste.
Am trimis 6 comp. dela Div. 1-a, care probabil nu vor sosi la
timp. Am dat ordin Div. 11-a să reziste pe poziţiile d'înapoi,,
care însă vor fi probabil întoarse pe la stânga. In această
situaţie întreaga Div. 1-a este ameninţată să fie tăiată, dacă nus
388
se vor lua imediat măsuri de retragere. Chiar această mişcare

poate fi târzie".
Apoi g-lul Culcer Cd. Arm. I-a mai telegrafiază M. C.
d l . cu No. 665 din 11/X:
„Divizia 11-a raportează că este atacată pe tot frontul de forte
excesiv de superioare. - 's '
Trupele sunt în complectă retragere fiind întoarse pe aripa
s t â n g ă de forje superioare.
întreaga regiune este ameninţată a fi cucerită.
Cu onoare se cere ordine hotărâte de urmare, fa fă de situaţia
ce ne ameninţă ca inimicul să taie retragerea Diviziei 11-a".
Marele Cartier General apreciază, că g-lul Culcer
e prea pesimist, şi că în asemeni 'condiţiuni e mai bine
a se numi un alt comandant al Arm. I-a, la care s'a
numit g-lul Dragalina. Iată şi ordinul relativ, care poartă
No. 2262 din 11/X ora 1.15 p. m.:
„La rapoartele No. 664 şi 665; '
In situaţia actuală nu admit ca să se vorbească de retragere.
Inimicul este şi el obosit şi dacă caută să întoarcă vreuna
din pozijiile noastre, poate să fie şi el întors la rândul său;
deci trebuie contra atacat cu vigoare. Terenul nu se va ceda
decât pas cu pas şi contra atacând mereu.
Trebue ca toată lumea, începând dela generalul comandant
al armatei, să desfăşoare o energie extremă; trebue a se utiliza
aptitudinea fundamentală a soldatului nostru, vrednicia la atac.
Orice defecţiune, orice idee de retragere memotivată de pre
siunea reală a inimicului, trebue reprimată imediat cu pedepse
capitale.
Armata de Nord într'o situaţie mai dificilă şi în faţa atacu
rilor unor forfe superioare, a contra atacat admirabil 10 zile
dearândul şi a reuşit să izgonească pe inimic peste frontieră.
Aştept acelaş lucru dela Armata I-a.
In locul generalului Culcer, numesc comandant al Armatei I-a
pe generalul Dragalina Ion. (
In locul generalului Lupescu Alex. numesc şef de stat major
al Armatei I-a pe locot.-colonel Găvănescu G.
Binevoiţi a dispune executarea celor de mai sus, precum şl
a dispozitiunilor ordinului 2169".
Dar acest ordin, cuprindea în el numai teorie şi nu
corespundea de loc împrejurărilor; iar comparaţiunea ce se
făcea între capacitatea de luptă a grupului Jiu şi a inimicului
din faţa sa, era cu desăvârşire greşită, întru cât pe când
dela acest grup i se luase din forte, chiar pe timpul lup
telor, prin dislocări, inimicul era continuu întărit prin trupe
proaspete, care-i soseau cu multă promtitudine, în ajunul
389
fiecărei lovituri, ce da; prin urmare nu putea fi socotit

obosit inimicul, în asemenea conditiuni M. C. Gl. rom.
ştia din rapoartele generalului Culcer, că nu are rezerve;
a cere manevre, fără elementul necesar a Ie putea face, era
a pretinde imposibilul, cu atât mai mult în dispozitivul adop
tat de Armata I-a în apărarea frontierei, dispozitiv cu
noscut M. C. Gl. şi nemodificat de dânsul, deci admis ca bun.
Şi cât de uşor se apreciau lucrurile, se vede din faptul
că pe când pe frontul Armatei de Nord, presiunea nu era
la acea epocă atât de puternică, pe frontul Armatei I-a se da
un atac de străpungere în toată regula. Din documentele
oficiale operative a Comandamentului inimic, reese lim
pede, Capitala, ca obiectiv de efect asupra celorlalte fron
turi. Succesele ce se atribuiau Armatei de Nord, par
numai ca simple stimulente cu care s'au hrănit din belşug
trupele noastre, în prima parte a răsboiului.
G-lul Dragalina înainte de a pleca ca să ia comanda
Arm. I-a, dă ordin Div. 1-a ca:
„Să trimită la Baia de flramă 2 btl. şi 1 btr. sub comanda
lt.-col. Dejoianu, de oarece inimicul a pătruns aripa stângă a
Div. 11-a şi este de cea mai mare importantă a-1 respinge peste
frontieră".

G-lul Dragalina ia în seara de 11/X comanda Arm. I-a;
la ora 19,45 raportează M. C. Gl. cu No. 681 următoarele:
„Raportez că azi 11 curent ora 7 p. m. am luat comanda
Armatei I-a.
flm plecat pe front la Jiu pentru a restabili situaţia.
Mâine vciu face primul raport către M, S. Regele,
flm dat ordine severe pentru stricta executare a ordinului
No. 2169".
G-lul Dragalina, care venia dela Cerna, înainte de a şti
exact ce este la Jiu, promite: „restabilirea situaţiei", dar
situaţia era gravă de tot; totuşi raportează că: „a dat
ordine severe pentru stricta executare a ordinului No. 2169",
de a trimite Divizia 11-a la Piteşti.
Numai cel ce a comandat pe front în răsboiu va înţelege
ce înseamnă, ce este în sufletul unui comandant, care are
o situaţie rea şi totuşi i se cere imperios, să scoată unităţi,
pentru a le trimite în altă parte. , •
In noaptea de 11/X, g-lul Dragalina ajunge la Cartierul
Div. 11-a, aflată la Horezul, pentru a se convinge de si
tuaţie; de aci, chiamă pentru, dimineaţa de 12/X pe col.
Anastasiu, comandantul sectorului din centru aflat la Schela.
In vederea operaţiunilor din ziua de 12/X, g-lul Kneussl
dă la ora 17.30 următorul- ordin:
390
„Div. 6 Cav. în urmărirea însărcinărei ce are, va da m â i n e

cu cât mai puternice forte şi cât mai de dimineaţă o isbire peste
munţi, luând apoi acoperirea aripei drepte a Grupei Busse.
Grupa Busse continuă atacul spre Râul Jiu în sectorul Vădeni-
v
Sâmbotin-Birnici.
Grupa Schulz făcând siguranţa .pe Pleşea va ataca spre Plaiu-
D. Mare, bate cu artileria grea poziţiile dela Petriceana şi Gropuf
şi pune stăpânire pe ele. In acest scop Grupa Busse îi va pune
la dispoziţie btl. 7 motriere.
Grupa Stavinsky se alipeşte cu aripa dreaptă la înaintarea
Grupei Schulz spre Gropul".
La ora 7,30 dim., g-lul Dragalina împreună cu g-luf

Cocorăscu se duc la postul de comandă unde se afla ser
viciul de statmajor al Grupului Jiu şi şeful de statmajor al
Div. 11-a lt.-col. Mărculescu şi unde soseşte şi col. Anas-
tasiu; şi după ce fiecare expune pe rând situaţia, g-lul Dra
galina face cunoscut că g-lul Cocorăscu urmează să plece
imediat la Găeşti, spre a reorganiza Divizia; • şi că din;
înalt Ordin, col. Anastasiu se numeşte comandant al Gru
BCUlaCluj / Central University
grup „situaţiaLibrary
aci fiind Cluj
pului Jiu. Apoi, g-lul Dragalina, expune vederile sale, cu
privire operaţiunile acestui foarte-
grea, dar nu disperată" şi face cunoscut dispoziţiunile ce
crede că ar trebui luate, în vederea executărei planului Ar
matei, anume, ca să se atace inimicul în flancul Iui drept şl
spate, tăindu-i retragerea, sau a-i opri înaintarea. Planul
acesta era bun, cu tcondiţiune ca Grupul Jiu să poată rezista,
iar detaşamentul de atac al flancului, să sosească la timp
şi la locul cuvenit. După cum se va vedea din mersul opera
ţiunilor, în loc ca acţiunea principală să se petreacă a-
supra flancului drept inimic, cum era hotărât, ea a devenit
hotărâtoare pe frontul Grupului Jiu.
In vederea executărei planului de atac al Armatei I-a,.
g-lul Dragalina şi luase măsuri pentru constituirea detaşa
mentului dela Cer na, care avea misiunea să atace flancul şi.
spatele inimicului şi-i fixase .direcţia de marş şi obiectivul:
Dobriţa, unde se presupunea flancul drept inimic.
încă pe când g-lul Dragalina lua cunoştinţă de situaţi®
Grupului Jiu şi indica dispoziţiuni de luat în vederea opri-
rei inimicului, ştirile de pe acest front soseau una după
alta mai rele, iar legăturile telefonice cu postul de co-
comandă al Grupului Jiu dela Horez tăiate, astfel că în
cercările g-lului Dragalina, de a vorbi şi cere informa--
391
-ţiuni personale la comandanţii de pe front, sunt zadarnice.

In adevăr, evenimentele prevăzute se precipitau.
Grupul Jiu avea trupele sale pe linia Dobriţa, cu de
taşamentul Maior Truşculescu mai la Nord de Dobrita,
pe D. Tufaia, celelalte trupe la Est de Dobriţa-Valarii-
•Curpenul-Schela-Bumbeşti, cu cartierul grupului la Horez.
Aceasta era acum situaţia şi in aşa împrejurări. După
ce a dat ordine şi a dispus plecarea comandantului Div.
11-a şi a cartierului Diviziei la Găeşti, g-lul Dragalina a
plecat în defileul Jiului, pe care nu-1 văzuse până atunci,
•deşi atât g-lul -Cocorăscu, cât şi lt-col. Mărculescu, şeful
de statmajor i-au atras atenţia că se expune. G-lul Co
corăscu a început pregătirile pentru plecarea la Găeşti,
iar col Anastasiu, rămas în Horez, la postul de comandă,
a luat contact telefonic cu frontul. Cel întâi raport sosit
dela col. Obogeanu, a fost că neputând rezista forţelor su
perioare inimice şi având stânga descoperită prin captu
rarea detaşamentului col. Homoriceanu este în retragere.
Situaţia fiind cu desăvârşire critică, col. Anastasiu ceru
g-lului Cocorăscu, să rămână pe loc ca unul ce cunoaşte
dispozitivul trupelor, oprind şi personalul de statmajor al
BCU
Diviziei,Cluj
acel /care
Central
ajutase University
până atunci peLibrary
general, Cluj
în exe
cutarea dispoziţiiilor de apărare a grupului. G-lul Coco-
:răscu plecă în defileu, spre a arăta g-lului Dragalina si
tuaţia şi a obţine autorizarea a nu pleca depe front, până
-ce nu se restabileşte ordinea. Rămas singur, col. Anastasiu
însoţit de col. Paşalega, au mers pe înălţimile de dea
supra Horezului, unde au improvizat o nouă linie de apă
rare la Nord de Horez, au oprit pe ea oamenii din re
tragere depe front, col. Paşalega, care era comandantul
artileriei grupului, a dispus aşezarea câtorva tunuri şi aşa
cu oameni depărtaţi între ei la câte 10—20 de paşi, s'a
putut da impresia unei noui poziţii de rezistenţă.
Până să sosească ordinele g-lului Dragalina în căutarea
căruia plecase g-lul Cocorăscu, col. Anastasiu dădu ordin
ca întreg serviciul de statmajor al Div. 11-a, precum şi
celelalte servicii, să rămână pe loc şi să-şi reia imediat
fiecare activitatea la grup.
In timpul vizitei g-lului Dragalina în defileu, un foc
de infanterie tras dinspre Locurile Rele, sparge geamul
automobilului, atunci generalul a dat ordin să întoarcă ma
şina şi la întoarcere a fost atins de un alt glonţ tras asu
pra maşinei şi care l'a rănit în spate. Rana nu a fost mor
tală întrucât la întoarcere întâlnind în defileu pe g-lul
Cocorăscu, (care la auzirea focurilor, a avut prudenţa să
392
oprească maşina în care era, iar el şi cu ofiţerul adjutant,,

s'au adăpostit sub un pod, unde a fost găsit de g-lul Dra
galina), i-a spus că a fost rănit şi ca să nu-şi părăsească:
adăpostul, până ce nu-i trimite o companie de infanterie,
ceeace s'a şi făcut, g-lul dând ordin unei companii aflate
la gura defileului, să meargă în interiorul defileului. G-lul
Dragalina, a continuat drumul spre Tg.-Jiu, unde a fost
provizoriu, pansat apoi, mai pe urmă operat, muri în Pa
latul Regal din Bucureşti, improvizat în spital.
Ia'ă un inutil sacrificiu pentru operaţiuni, făcut de către
un general comandant de Armată. Generalul Dragalina voia
să vadă cu proprii săi ochi situaţia de pe front, acest lucru
este legat totdeauna cu mari pericole, Ia care nu e bine a
se expune un comandant de Armată. Iar prin o prudentă
atenţiune către un comandant de Armată, g-lul Coco-
răscu avusese grija să prevină pe g-lul Dragalina, să nu
se expună zadarnic. Ţara aves tot dreptul să aştept? dela
generalul Dxagalina mari servicii în timp de răsboiu, pen-
trucă era bine pregătit, cu multă experienţă j>ractică a
frontului, cu un caracter ferm, plin de simţimântul ade
vărului şi dreptăţei. El era foarte iubit şi stimat de sub
BCU săi.
alternii Cluj / Central University•• Library . . Cluj
In această zi pe frontul Grupului de Jiu, au loc urmă
toarele acţiuni:
La aripa dreaptă a Gr. Kneussl, btl. III/R. 9 Ldst.
pleacă la ora 8 dela Căciulata spre Frânceşti, isbindu-se
la N. de această localitate de detaş. maior Dumitrescu
(btl. IV/R. 31 I., 1 btr./R. 21 A.), care-1 ţine în loc.
Brg. 3 Cav. (R. 2 Kur., R. 9 UI.) pleacă Ia 6 dim. dela
Câmpulung, trecând frontiera cu 4 mitr. şi 2 tunuri la
cota 1298, urcând foarte greu pânăla D. Arcanului şi apoi
un alt urcuş greu la D. Piva; totuşi Brg. 3 Cav. ajunge
seara cu btl. III/R. 9 Ldst. la N. de Frânceşti.
Btl. III/R. 3 I. din cauză că nu primise muniţiuni stă:
pe., loc p e . D . Tufaia, la amiază primeşte ordin dela col.
Berger „să înainteze peste Raşova şi să pue stăpânire
pe trecerea Jiului dela Baleşti". La ora 14 respinge un
atac al detaş. Truşculescu, apoi btl. III/R. 3 I. contra
atacă la ora 15 şi-1 aruncă spre Sud; acesta se retrage
spre Dobriţa şi apoi pe linia Raşoviţa-Ursăţeii-Ursaţi, unde
ajunge la ora 2 3 ; iar btl. III/R. 3 I. ocupă Dobriţa când
se~lăsase întunerecul.
Grosul Grupei col. Berger format din btl. V/69, btl. 12
"Vâri., cp. 1, 2 btl. I/R. 22 I. ce rămăsese în cursul nopţei
393
•de 11—12/X pe D. Leşului avea ordin: „să înainteze pe

Înălţimile dela NV. de Vădeni". In acest scop începe miş
carea la ora 6 dim., btl. V/69 se îndreaptă spre Valarii,
îl ocupă la ora 17, îndreptându-se apoi spre înălţimea aflată
intre Frăţeştii şi Stăneşti; btl. 12 Vân. se îndreaptă spre
Curpenul pe care-1 ocupă la ora 14; 1/2 btl. I/R. 22 I.
care se îndreptase de dim. spre Vai de Ei ca să facă legă
tura cu subgrupa Vogt, surprinde la ora 11,30 împreună
cu btl. III/R. 22 I. dela subgrupa Vogt grosul detaşam,
col. Homoriceanu, îl face prizonier în majoritate, ia un
tun şi 2 mitr., semi btl. I/R. 22 I. se opri pentru noaptea
de 12—13/X în Vai de Ei.
Subgrupa Vogt formată din btl. II, III/R. 22 I. aflată
la N. Poiana lui Mihai Viteazu avea ordin: „să ia Schela,
..să ocupe Birnici şi înălţimile de NV. Sâmbotin şi să pună
stăpânire pe trecerea Jiului". Subgrupa Vogt plecă la ora
•6 dim., cu btl. II/R. 22 I. în cap, urmat de btl. III/R. 22
I. care trimite cp. 11 spre D. Pleşea în scop de a face
legătura şi să intervină în acţiunea dela eşirea Sud a Pa
sului Surduc. *
Btl. II/R. 22 I. după o luptă uşoară ocupă la ora 10
BCUVeche,
Vama Clujrăstoarnă
rezistenta dela N. Library
de Schela,Cluj
cap
turează btr. de artil. a căpit. Glatz, şi la ora 12 ocupă
Schela, îndreptându-se cu cp. 7 şi 8 prin Horezu pânăla
Rugi. Trupele Brg. 22 I. sub col. Obogeanu şi anume:
I, II/R. 41 I., II, III/R. 43 J., şi I, III/R. 59 L. se
retrag pe linia Turcineşti-Cartiul, având spatele la Jiu şi
dreapta la S. Sâmbotinul, ilegându-se la dreapta cu sec
torul dela Bumbeşti al col. Jippa.
Btl. I, II/R. 3 I. ce înaintase pe Culmea la Păretele,
ajunsese în după amiază la Curmătura Slivii-Vf. Sliva, dar
din cauza terenului prăpăstios şi stâncos ce scoboară în
VI. Jiului, nu putu ajunge în această vale, el se opri pe
Joc, cerând ordin pentru o altă întrebuinţare.
flcelaş lucru se întâmplă şi cu btl. IV/18. honv. care
plecat dela St. Dumitra, nu putu coborî în VI. Jiului şi
fu nevoit a se întoarce în cursul noptei Ia Drăgoiul.
Btl. 5 bicicl. ajunge la amiază pe VI. Jiului pânăla Vama,
unde se opreşte, împingând patrule pânăla Monast, Lainici,
aci podul de peste Jiu era distrus.
Deci la orele 10,30 când a fost rănit g-lul Dragalina în
punctul Locurile Rele, nu se găsea de loc inimic, nici din
btl. I, Il/R. 3 I. scoborât depe culmea La Păretele, nici
din btl. 5 bicicl. scoborât pe VI. Jiului. Rănirea g-lului
394
Dragalina nu se poate datori decât unei patrule izolată din

btl. I, II/R. 3 I. care precedând aceste batalioane ,se rătăcire
depe D. La Păretele spre V I . Jiului către Locurile Rele.
Grupul Kneussl ajunsese în seara zilei de 12, X pe linia
:
Nord Frânceşti-liziera S. Dobriţa-S. Frăţeşti şi înălţimea "Est-
spre Rugi-Schela, apoi până în V I . Jiului nu mai ocupa
nici o poziţie, aci ocupă Mon. Lainici, iar la Est de Jiu
ocupă Petriceana. Este incontestabil că Grupa Busse avusese
un succes, căci dăduse înapoi unităţile române, luase 80O:
prizonieri,. 7 tunuri, mai multe mitraliere, cucerise drapelul
R. 59 I. (acest drapel cucerit de btl. I/R. 22 I. se gă
seşte în Museul Militar din Miinchen), dar situaţia generală
a Grupului Kneussl care se avântase prea departe nu era-
bună, el avea forţe prea puţine, pentru un front atât de
întins, mai cu seamă rămânerea prea înapoi a Grupului S'ir-
duc lungise frontul prea mult; coloanele erau despărţite
prin mari intervale şi prin accidente de teren, ceeace le
expunea să fie întoarse şi bătute fiecare în parte fără a se
putea ajuta reciproc, mai mult ceva, adâncime nu exista,
rezerve nu erau.
Ducerea înapoi a btl. I, II/R. 3 I. care nu putuuse
BCU
din liniaCluj
I-a. /Maj
Central University
mult ceva, dacă acesteLibrary
două btl.Cluj
scoborî în V I . Jiului, redusese încă numărul batalioanelor
ar fi
putut scoborî depe Curmătura Slivii în V I . Jiului şi punea
stăpânire pe Plaiul şi D. Mare, ar fi uşurat cu mult situaţia
Grupei Busse şi ar fi înlesnit înaintarea Grupei Stavinsky.
G-lul Kneussl întări Grupa Schulz cu btl. IV/18 hv. v
retras dela St. Dumitra, btl. I/R. 3 I. a 'fost luat dela

Grupa Schultz şi dat Grupei Busse, iar btl. II/R. 3 I., a
fost dat ca întărire în vederea atacului şi deschiderei P a
sului Surduc.
Grupul Jiu era în plină retragere dezordonată. Greaua,
situaţie a Grupului Jiu mai era agravată încă printr'o criză
acută de comandament, aceia creiată prin rănirea g-lului
Dragalina, plecat subit depe frontul Armatei I-a şi prin
plecarea generalului Cocorăscu, comandantul de până acum
al Grupului Jiu, care în treacăt pe la Ferma Gârleşteanu,
comunică col. Anastasiu cele întâmplate în defileu, precum»
şi ordinele ce i se comunicase la telefon, dela Armata
I-a — statul major — ordine care deşi prescriau retra
gerea, însă în necunoaşterea situaţiei de către Armată, nu
mai corespundeau împrejurărilor, după cum vom vedea..
După ce ajunsese ştiri la Cd. Arm. I-a la Craiova despre
tot ce se întâmplase cu Div. 11-a, în lipsa comandantului
395
d e Armată, lt.-col. Găvănescu şeful de statmajor al Arm.

I - a dă după ora 16 mai multe ordine:
a) Ordonă cu No. 695, Div. 1-a:
„Să ia măsuri da pregătire a retragerei în direcţia generală
T.-Severin-Craiova, având pregătite distrugerile pentru a se face
la cel dintâi ordin".
Pregătirea unei retrageri, nu înseamnă însuşi retragerea;
d e aceea ordinul dat Div. 1-a este judicios.
b) Cu Ord. No. 696 numeşte pe g-lul Teodorescu C.
ce' era comandantul etapelor Arm. I-a, ca comandant al
Div. 11-a (această numire nu a fost aprobată de M. C. GL).
G-lul Christu, rămâne comandant al Div. 1-a, iar col.
Anastasiu I. comandant al Grupului Jiu, punându-i-se la dis
poziţie temporar întregul statmajor al Div. 11-a. Deci col.
Anastasiu I. primeşte comanda Grupului Jiu, într'o situaţia
din cele mai critice, adică în momentul când trupele acestui
grup erau în retragere dezordonată, când legăturile între
grupele tactice erau rupte, când în sus izbucnise o criză
din cele mai grave prin rănirea noului comandant al Arm.
şi prin plecarea subJUj a Comandantului trupelor dela Jiu,
BCU Cluj / Central University Library Cluj'
care cunoştea nu numai situaţia momentului, dar şi eveni
mentele ce o crease.
c) Ordonă cu No. 697 Div. 11-a:
„Rezistentă "cât mai dârză pe poziţiile dela Schela-Orezu-
Rugi-Bumbeşti. La ultima extremitate se va începe retragerea de
preferinţă în timpul nopţei în două coloane:
una cu toate trupele depe stânga Jiului, pe şoseaua Bum-
i e ş t i - N c v a c i , cu rezistenţă treptată şi apoi pe valea Luncavăţului
1
la Slăviteşti-Slatina; )
alta pe drumul Tg. Jiu-Copăcioasa spre Zătreni-Drăgăşani".
La ora când lt-col. Găvănescu dădea acest ordin, poziţiile
dela Schela-Orezu şi Rugi fusese deja părăsite de Brg.
22 I. iar retragerea se executa în plină zi, pentrucă puterea
de rezistenţă a Div. 11-a era foarte slabă.
întrucât priveşte partea doua a ordinului, cu privire la
retragerea Div. 11-a spre Slatina şi Drăgăşani, nu s'a mai
executat graţie dispoziţiunilor luate ulterior.
d) Ordonă cu No. 698 C I Arm. (dela Olt) ca:
„Să trimită în ajutorul Div. 11-a, 3 batalioane astfel ca să
sosească la Tg. Jiu în cursul zilei de 13/X".
De fapt, la ora 16,30 inimicul ocupase Valari, Curpenul
şi Horez, iar Brg. 22 I. se găsea în retragere încă dela
15,30 spre linia S. Sâmbotin-Cartiul-înălţimile NV. de Tur-
cineşti.
La ora 18,15 lt-col. Găvănescul revine asupra Ordinului
396
697 dat la ora 16,15 prin care prevedea „rezistenţă pe

poziţiile dela Schela-Orezu-Rugi-Bumbeşti", cum acestea se
pierduse, urma în mod logic executarea ideei. a 2-a cuprinsă
în ordine şi anume „retragerea în două coloane" spre Sla
tina şi Drăgăşani. Această idee era o mare greşală, de
aceea It-col. Găvănescu revine cu Ord. Oper. No. 700 dat
Div. 11-a:
„Se atrage încă odată atenţiunea, că trebue dusă lupta pânăla
ultima extremitate. Numai la nevoia cea mei extremă se va
începe retragerea pe direcţiunile ordonate".
Col. Anastasiu I. primind acest ordin la ora 18,30, dă
ordin de oprire a retragerei ordonate, pe poziţiile dela
Turcineşti-Cartiu-Sâmbotin (Brg. 22 I)-Bumbeşti (Brg. 21
Infanterie).
După ce Arm. I-a raportează la M. C. Gl la ora 18.30-
situaţia, primeşte dela col. Răşcanu, şeful secţiei de ope
raţie dela M. C. Gl., următoarea notă operativă.
„Cred că trebuie acţionat viguros cu câte 2-3 batalioane luate
dela Olt cât şi dela Dunăre-Orşova. Aceste grupe să fie trimise
pe flancurile despre Est şi Vest. Acelaş lucru s'a întâmplat şi Ia

C. I Arm. şi prin măsurile energice iflfee s'a reuşit a isgoni
inimicul. Nici un moment nu trebue pierdut.
Această notă operativă era judicioasă şi clară, s'a şi

lucrat în spiritul ei, ea corespundea primei idei a g-lului
Dragalina, îmbrăţişată şi de statulmajor al Arm. I-a.
Aşa dar în cursul zilei de 12/X, trupele Grupului Jiu,
lipsite de conducerea Comandamentului superior, se retrac/
pe mai multe coloane, fără regulă şi anume:
Detaşamentul maior Truşculescu spre Leleşti;
Brigada col. Obogeanu, la centru, spre Turcineşti;
Brigada col. Jippa spre Bumbeşti.
Afară de Brg. col. Jippa, restul trupelor, sub motiv că
sunt atacate de forţe superioare, rezistă puţin pe diferite
poziţiuni, apoi iarăşi se retrag, trecând şi peste lucrările
de fortificaţie făcute în cursul anilor 1914—1915, fără a
Ie ocupa. Cu un cuvânt trupele Grupului Jiu erau în re
tragere dezordonată.
In seara de 12/X şi noaptea de 12—13/X situaţiunea
Grupului Jiu era următoarea:
Brg. col. Jippa pe poziţia întărită dela Bumbeşti (aci
ajunge de abia în dim. de 13/X); legându-se la stânga
spre Sâmbotinul cu Brg. col. Obogeanu;
Brg. col. Obogeanu pe dreapta Jiului, dela S. Sâmbotinul-
Cartiul până pe înălţimile dela N. de Turcineşti;
397
Detaşamentul maior Truşculescu, pe linia Raşova-Ursă-

ţei-Ursaţi;
Detaşamentul Rostovan şi detaş. maior Dumitrescu la
Frânceşti.
Cartierul Diviziei la poşta din Tg.-Jiu.
Trenurile şi convoiurile l a Romaneşti (S. Tg.-Jiu) şi spre
Romaneşti (E. Tg.-Jiu).
Aşa dar Grupul Jiu se retrăsese cu mare grabă, ame
ninţat să fie aruncat spre Sud cu mari pierderi, el pier
duse legătura cu Grupul Cerna;
Grupul Kneussl ajunge cu:
Brg. 3 Cav. şi btl. III/R. 9 Ldst. la N. de Frânceşti, r
btl. III/R. 3 I. la N. de Dobriţa,
btl. V/R. 69 I. la Valarii,
btl. 12 Vân. bosn. la Curpenelul,
1/2 btl. I/R. 22 I. la Vai de Ei,
btl. II, III/R. 22 I. la Horezu-Rugli,
btl. I, II/R. 3 I. pe D. La Păretele,
btl. IV/18 honv. în marş spre Mt. Drăgoiul,
btl. V cic. la Mon. Lainici,
Grupa Stavinskg pe linia Petriceana—N. Gropul.
BCU
La oraCluj / Central
19,45 Comandam. University
Arm. IX-a Library
întrebă peCluj
Cd,
Div. 11 bv., cum crede a conduce mai departe operaţiunile
şi cum apreciază situaţia din punctul de vedere al aducerei
Div. 7 Cav. ca să lucreze împreună cu Div. 6 Cav.
G-lul Kneussl raportează la ora 21,15 următoarele:
„Din cauza dificultăţilor terenului, nu na putem baza numai
pe Pasul Vulcan, de aceea este nevoe a se deschide Pasul Surdu-
cului. Nu se poate executa un repede atac dinspre Vest spre
R. Jiu în sectorul .dela S. Bumbeşti, din cauza imposibilităţei de
a aduce prin Pasul Vulcan, artilerie grea şi munijiuni suficiente.
Chiar şi străbaterea sectorului Jiului fără o suficientă artilerie,
acum nu mai are şanse de succes, pentrucă operaţiele de până
acum din cauza slăbiciunei forţelor, au ţinut prea lung, fri care
timp inimicul ş i - a adus ca întărire două regimente.
Din această cauză se intenţionează conducerea viitorului atac
să se facă de amândouă părţi a Pasului Surduc. /
Folosirea Div. 7 Cav. va fi asigurată numai atunci, când a t a - .
cui a înaintat destul spre Sud, aşa ca Pasul Surduc să fie deschis.
Nu este de recomandat ca amândouă Div. de Cav. să folosească
răul drum Câmpulung-Frânceşti. Lipsesc de asemenea forjele p e n
tru a asigura definitiv acest drum. Siguranţa şi păstrarea d e s
chisă a Pasului se va face deci cu Diviziile de Cavalerie".
G-lul Kneussl dă la ora 22,25 următorul Ord. Oper. pen
tru ziua de 13/X:
398
„Grupa Busse continuă cât mai de dimineaţă atacul asupra

liniei Vâdeni-Sâmbotin, asigurând tot timpul flancul drept î n
chizând R. Jiu dela Sâmbotin la Birnici.
Grupa Schulz execută atacul spre Vrf. Reti-Gropul şi înaintează
apoi peste D . Mare, în scopul deschiderei Pasului Surduc. E a
•dă Grupei Busse un btl. din R,'. 3 I. punându-1 cât mai devreme
In marş spre Buliga-Schela.
Grupa Stavinskg s e va pune la dispoziţia Grupei Schulz cu
trupele destinate ofensivei. După executarea ofensivei va întoarce
s p r e Est poziţia inimicului".
Brg. 3 Cav. împreună cu btl. III/R. 9 Ldst. era la ora

10 în poziţie la 500 ni. N. de Frânceşti, având în faţă la
Frânceşti şi înălţimile dela V. btl. IV/R. 31 I. sub maiorul
Dumitrescu, pe care nu-1 putu scoate din poziţie.
Faţă de această situaţie g-lul Kneussl dă Div. 6 Cav.
următorul o r d i n :
„Este d e cea mai mare importantă pentru viitoarele opera
ţiuni, ca Div. 6 Cav. să străpungă cât mai repede la Frânceşti

ş i să-şi urmărească însărcinarea.
Cum aducerea repade a artileriei şi mitralierelor s'au izbit
d e greutăţi, este cu atât mai mult de recomandat ca cu linii de
trăgători a tuturor regimentelor s ă se forţeze eşirea din munţi.
, Cum nu era siguranţă că Brg. 3 Cav. va putea înde-'

plini însărcinarea ce i s'a dat, mai cu seamă că nu putuse
aduce şi pune în poziţie decând un singur tun, g-lul Kneussl
•dispuse Grupei Busse la ora 15,45:
„Dacă este posibil s ă exercite cu btl. III/R. 3 I. o presiune
în direcţia Frânceştii, în scop d e a uşura -eşirea Diviziei de Cav.".
Ordinul dat de Grupa Busse nu ajunse până la btl. III/R.
3 I., aşa că el nu fu executat.
Conform ordinului primit, Grupa Busse ia dispoziţiunile
.următoare :
a) btl. III/R. 3 I. aflat la Dobriţa:
„S(i, se stabilească în defensivă în legătură ca btl. V/69 (Fră
ţeşti) şi să caute legătura spre dreapta".
b) Sub grupa Berger:
„Să pună stăpânire pe înălţimile dsla V. de Stăneşti şi apoi
,pe linia Cernadia-SE. Rugi".
c) Subgrupa Vogt:
„Să a/ungă pe linia Rugi (excl.) înălţimile V. Porcel si dppi
JSă ataca spre Sâmbotin".'
Btl. III/R. 3 I. aflat la Dobriţa trimite de dim. câte o
399
comp. la Runcul, Leleşti şi Frăţeşti. La ora 20,30 primi

ordin:
„Să înainteze imediat pânăla şoseaua Târgu Jiu-Frănceşti şi
să o închidă făcând front spre Est".
Batalionul trimite cp. 11-a la Raşoviţa, unde ajunge
în noaptea de 13— 14/X ora 2.
Grosul subgrupei Berger după ce a ajuns pe înălţimea
dela V. Stăneşti s'a oprit până după amiază, când se în
dreaptă cu btl. V/69 şi 2 cp. I/R. 22 I. spre Ursaţi, btl.
12 Vân. spre Târgu-Jiu şi Vădeni, în noaptea de 13—14/X
acest btl. atacă Turcineşti şi pune stăpânire pe primul
pod de peste Jiu. Btl. IV/R. 1 Ldst. a fost ţinut în rezervă
la Stăneşti. Iar 2 cp. I/R. 22 I. s'au 'dus dela Vai de Ei
la Curpenelul ca rezervă a subgrupei Berger.
Sub grupa Vogt ocupă cu btl. II/R. 22 I. la ora 14
Sâmbotinul, împingând o cp. la podul de peste Jiu, care
surprinse o mică unitate rom. depe malul de Est. Btl. III/R. 4
22 I. a înaintat pânăla Arsuri. 1/2 btl. II/R. 1 Ldst. a
ajuns după amiază la Porceni-Birnici.
Btl. I/R. 3 I. (care nu putuse scoborî în VI. Jiului şi
care fusese repartizat din ajun grupei Busse) ajunse la
BCUdeCluj
Buliga,
Schela.
aci în/ iziua
Central University
următoare trebuea să Library
înainteze Cluj
pânăla
Btl. II/R. 3 I. a fost trimis la Alsobarbateni în VI.

Jiului cu destinaţiunea a fi folosit în Pasul Surduc.
Grupa Stavinsky, care avea sub ordine şi Grupa Schulz,
ajunge cu V/10 hv. pe Gropul, iar btl. 4 şi 5 bic. pe Petri-
ceana, ele ajung la ora 13 pe Vrf. Reţii părăsit de tru
pele rom. Btl. 5 bic. înaintează spre SV. până pe D. Mare
cu o cp. pe şoseaua Jiului, pe când btl. 4 bic. ramând
pe Vrf. Reţii. Spre seară btl. I/R. 1 Ldst. ajunge pe
Gemănari. :
Grupa Kneussl câştigase şi în cursul zilei de 13/X ceva
teren, ajungând pe linia N. Frânceşti-S. Dobriţa-Leleşti-
S. Stăneşti-Turcineşti-Sâmbotin-Birnici-N. Dealu Mare- Vrf.
Reţii. In VI. Jiului ajunsese la Lainici.
In această zi luase prizonieri: 1 colonel, 25 ofiţeri, 1208
soldaţi, cucerise 10 tunuri, 7 mitr. In total pânăla inclusiv
ziua de 13/X luase prizonieri: 3 ofiţeri superiori, 25 ofi
ţeri, 2234 soldaţi, cucerise 20 tunuri de munte, 8 tunuri
de câmp, 9 mitraliere şi 1 drapel.
Cu toate aceste succese, situaţia Grupei Kneussl, nu era
strălucită. Div. 6 Cav. era fixată la teren şi nu putea înainta
de loc, trupele erau întinse pe un front prea mare, putând
fi răsturnate la prima contra-ofensivă executată cu putere.
400
î n asemenea situaţiune se pune întrebarea dacă pentru ziua

d e 14/X nu era mai prudent ca pregătind înaintarea ca
valeriei, să se oprească ofensiva infanteriei, punând-o în
situaţie de a respinge un contra-atac român. Comanda
mentul german faţă cu succesul dobândit, dispreţuind ini
micul, fără a cunoaşte exact situaţia, apreciază că oprirea
ofensivei ar da timp inimicului să-şi aducă întăriri, de aceea
G-lul Falkenhagn cu Ordinul No. 714 din 13/X decide înain
tarea şi pentru ziua de 14/X, iar g-lul Kneussl dă la ora
21 următorul ordin de operaţie pentru ziua de 14/X:
„Succesele dobândite până acum vor fi urmărite şi mâine cu
toată energia. '
Div. 6 Cav. va eşi din munţi la Frânceşti şi asigurându-şi
flancul drept, va înainta în direcţia Corneşti-Copăceni (5 km.
S . Raşova). , ^
Grupa Busse va lovi cât mai de dimineaţă cu un detaşament
d i n regiunea RuncuP în direcţia Broasca uşurând eşirea din
munţi a Div. 6 Cav., împinge frontul său spre Sud pânăla linia
generală Rasoviţa-înălţimile NV. Târgu Jiu, ia podul dela Târgu
Jiu şi la Nord Vădeni, tae dela Sâmbotin spre N E . forţele ini
micului c e s'ar mai afla încă în munţi.

Grupa Schulz, btl. V/10 honv., cucereşte eşirea S. a Pasului
Surduc la Bumbeşti Jiu -şi pune stăpânire pe înălţimile dela Est.
Grupa Stavinskg dă btl. V/10 honv. Grupei Schulz şi loveşte
c â t mai de dimineaţă cu btl. I/R. 1 Ldst. peste Prisloapelor-
iftoldovişul la Postaia, asigurându-se spre Stâna Florile Hibe (3
km. E. Moldovişul). Btl. V/71 va face o activă cercetare".
Din acest ordin se constată hotărîrea* de a pune stăpâ
nire pe Tg. Jiu şi pe înălţimile dela NE., lovitura princi
pală urmând a se da dinspre Sâmbotin cu o parte din
Grupa Busse şi cu Grupa Schulz.
Pe frontul Div. 11-a rom. în cursul zilei de 13/X au
avut loc următoarele întâmplări:
Dela Grupul Cerna se formase după cum am arătat un
detaşament sub lt-col. Dejoianu, compus din— btl. III/R.
1 I., btl. IV/R. 31 I., btl. II/R. 17 I., 1 btr/R. 1 Art., 1
btr./R. 21 Art. şi 1 esc. cav. (3/2 C ) . Acest detaşament
s'a adunat în noaptea de 12/X la Cireş, infanteria fără
raniţe, fără trăsuri, oamenii având câte 300 cartuşe de
armă.
In ziua de 13 dim. se pune în marş şi ajunge în aceiaşi
zi, la ora 15 la Peştişani, împreună şi cu btl. IV/R. 43 I.
depe D. Retezatul; după o oprire de un ceas, continuă
drumul spre Dobriţa, însă aci primeşte ştirea că inimicul a
ocupat înălţimile dela Rătezatul; prin urmare fiind ame-
401
fiinţat pe stânga sa, detaşamentuul lt-col. Dejoianu îşi con-

stitue o flancgardă pe acest flanc, de 7 companii şi o
baterie (i/ din efectivul total al infanteriei sale) sub co
2
manda maiorului Dumitrescu, restul trupelor se îndreaptă

spre Brădiceni, unde se afla Comand. Div. I g-1 Christu
ş i lt-col. Dumitrescu, şeful de statmajor al Diviziei şi can
tonează acolo, în noaptea de 13—14/X, lăsând flancgardă
p e poziţia dela N. de Peştişani.
Situaţia Grupului Jiu la 13/X seara era următoarea:
Brg. 21 I. col. Jippa, începând dela dreapta spre stânga:
btl. I/R. 26 I. format în 2 cp. la Bucolie şi
btl. II/R. 58 I. format în 2 cp. sub cpt. Dumitrescu
Ilie, face legătura la Poiana Muerii cu
2 cp. btl. III/R. 18 I. pe stg. pâr. Sadului apoi urma
I/R. 58 I. botul dealului dela NE. Bumbeşti;
II/R. 26 I. (format în 2 cp.) cu 1/18 I. pe stg. Pâr.
Sadului şi la NE. de satul Bumbeşti.
1 cp/R. 58 I. pe dreapta Sadului.
btl. II/R. 18 I. pe liziera N. a satului Bumbeşti.
Un mic detaşament de 156 oameni dela p. s. a R. 26 I.
sub lt. Voinescu face'legătura cu Brg. 22 I. la Porceni.,
BCU V. Cluj / Central
dela p. s. a R. 71University Library
I. face cu 200 oameni Cluj
Un alt mic detaşament de 320 oameni sub cpt. Mihăi-
lescu susţi
nerea dela Estul satului Bumbeşti, iar 120 oameni în re
zervă la Bumbeşti.
Efectivul Brg. 21 I.: 5 btl., 1 btr. munte, 1 btr. ob.
105 m/m, 1 btr. ob. 120 m/m, 2 btr. 53 m/m.
Din Brg. 21 I. sunt detaşate:
btl. III/R. 58 I. la detaşamentul maior Truşculescu;
btl. II/R. 18 I. sub lt-col. Coandă este trimis Ia Tg.-Jiti
în rezervă. I
Brg. 22 I. col Obogeanu cu 1 btl/R. 43 I., btl. I II/R.
41 I., btl. 111/59 I. pe stânga Jiului pe linia Câineni-Curti-
şoara-Vădeni, iar restul Brg. 22 I. ocupă poziţie pe înăl
ţimile dela Preajba Mare.
. Efectivul Brg. 22 I.: 5 btl., 1 btr. câmp, 1 btr. 53 m/m.
Detaşamentul maior Truşculescu (btl. III/R. 58 I., btl.
III/R. 41 I. şi btl. combinat) pe dreapta Jiului, cu dreapta
spre Jiu (la înălţimea lui Vădeni) apoi urma prin Ursaţii
tae Ursaţi-Rasoviţa-S. Arcani. Total 3 btl.
Btl. IV/R. 31 I. maior Dumitrescu la N. Frânceşti.
1 btl. miliţii pe înălţimile depe malul drept al Jiului.
Detaşamentul lt-col. Dejoianu (II/R. 17 I., III/ R. 1 I.,
IV/R. 31 şi 2 btr., 1 esc), la care se mai alipise btl. IV/R.
Generalul O. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial. Voi». I I . 26
402
43 I. ajunge la Brădiceni-Pestişani. Efectiv: 4 btl., 2'

btr., 1 esc. <
La extrema stângă a Grupului Jiu este cp. 5/R. 41 I. sub*
cpt. Julea pe Vrf. Oslea, făcând legătura cu Grupul Cerna,
Total general al Grupului Jiu: 19 btl., 9 btr., 1 esc.
In afară de aceste unităţi aflate în seara de 13/X tre
buiau să mai sosească în cursul noptei de 13—14/X la Tg.
Jiu btl. III/R. 71 I., 2 cp/R. 41 I. p. s., 2 cp/R. 5 V.
p. s., btl. miliţie Gorj, 1 btr/R. 1 A., 1 btr/R. 21 A. şi 1
esc. cav., precum şi btr. 6/R. 1 A., btr. 4/R. 5 A. care sunt
trimise dela Filiaş la detaşamentul Dejoianu; trimiterea^
acestor 2 baterii a fost o măsură bună căci erau necesare
detaşamentului lt-col Dejoianu. Aceste două baterii ca şi
parte din trupele de infanterie sosesc deabia la 14/X seara,
după luptă.
Detaşamentul maior Truşculescu avea ordinul Grupului
Jiu din 13/X ca: „să ocupe o poziţie deasupra Bârşeştilor,
la nodul de comunicaţii ce vin dinspre Nord spre Târgw
Jiu". Maiorul Truşculescu primise după aceasta, un ordin
nou dela Div. 1-a care-i prescria ca: „să deschidă drumul
detaşamentului lt-col. Dejoianu spre Jiu". Maiorul Truş
culescu fără a raporta Grupului Jiu care îl aşezase acolo,
BCU Cluj
execută acest /ultim
Central
ordin, University Library
părăseşte poziţia Cluj
îndreptându-se
spre Raşoviţa, atacă btl- III/R. 3 I. bv. ce ocupa poziţias
la N. Raşoviţa, este însă respins, se retrage în cursuL
nopţei de 13—14/X pe stânga Jiului la Romaneşti. Prin
acest fel de a lucra, a rămas un gol între stânga Brg.
Obogeanu şi btl. Bădescu Haralambie, care deşi făcea parte
din detaşamentul maior Truuşculescu, s'a menţinut pe po
ziţia sa.
In seara de 13/X col. Anastasiu I., Comandantul Grupului
Jiu cheamă la P. C. al Grupului aflat la Poşta din Tg.
Jiu pe col. Paşaleaga Cd. Brg. 11 A r t , lt-col. Dumitrescu
C , şeful de statmajor al Div. 1-a, lt-col. Mărculescu R.,
şeful de statmajor al Div. 11-a, pe lt-col. Petroianu, Cdt.
Rgt. 21 Art. şi pe cpt. Diamandy, şeful biuroului de ope
raţiuni al Div. 11-a. Col. Anastasiu, în urma conşfătuirei
avute cu toate aceste persoane, ajunge la hotărîrea, de
a se relua ofensiva, cu toate trupele sale, în sensul ca
Grupul Jiu să atace de front, iar detaşamentul trimis de
Grupul Cerna să atace flancul drept şi spatele inimicului.
Deci se adoptase planul conceput de g-lul Dragalina, adop
tat după rănirea sa şi de statmajorul Arm. I-a, cum ş i
403
în ideea notei operative date de col. Răşcanu, şeful secţiei

«de operaţiuni din M. C. Gl.
Col. Anastasiu dă la 1 3 / X o r a 20, Ord. de Oper. No.
103 pentru ziua de 14/X cu următorul cuprins:
„Inimicul apasă greu asupra frontului nostru, micşorând moralul
trupelor noastre; mă hotărăsc să-1 atac mâine 14 Oct. 1916
-cu toate forjele şi să-1 resping spre frontieră.
Pentru aceasta se va ataca inimicul care ocupă poziţia, pe
-dreapta Jiului, din malul Jiului—Porceni—Sâmbotin—Cartiu şi p e n -
tele de Sud a 'dealului Cazinul pânăla Vădeni, în modul
-următor :
Detaşamentul col. Jippa, cu o parte din trupele sale (1/58,
11, 12/18, c. 3 P. S/R. 1, btr. 53) sub comanda It-col. N e a g u
:Savel, va men{ine poziţia ce ocupă, contra oricărui atac ce
ar veni din defileu şi din Moldo viş-Păstaia.
Cu cealaltă parte a trupelor sale (1/58, 5, 6, 7/26, 280 oameni
.din R. 71 I., 1 btr. 57/R. 21 A.) sub comanda lt-col. POm-
poniu va ataca flancul stâng inimic dela Porceni.
Detaşamentul col. Obogeanu (111/59, 111/43, 1/41, 11/41 şi 1
-dvz/21 flrt.) va ataca frontul în Sâmbotin-Vădenii. Un bata

lion din acest detaşament va ataca în flanc inimicul la Vădeni
(batalion căpitan Călugăru).
Detaşamentul lt-col. Coandă (11/18, 11/71, 2 c p / 5 V . , 2 Cp/41,
.1 btr. 75/9 A., 1 btr. 87/5 A.), va constitui trupa de s p ă r
tură a frontului inimic, ca trupă 'de manevră, care dela Tetila
va ataca Sâmbotinul- Arsuri-Paj iştele-Schela.
Detaşamentul lt.-col. Dejoianu, ce vine dela Cerna, va ataca
în flanc şi spatele inimicului.
Batalionul maior Truşeulescu, acopere Tg. Jiu şi stânga noastră
la Nord de Bârseşti (bifurcatia drumurilor Tg. Jiu-Pestişani,
1
Tg . Jiu-Dobrita), făcând legătură cu detaşamentul l t - t o . De
joianu. '
Batalionul de miliţii Gbrj (căpit. Sadoveanu), cu 1 comp.
rezervă la podul pe Jiu (Vest oraş, grădina publică), 1 com
panie la poştă, Prefectură şi servicii, patrule în oraş, restul rezervă
la Tiseşti.
Atacul începe la ora 8 dim., precedat de un bombardament
•de o oră, a întregei artilerii aflate pe front, afară de cea a
.trupei de manevră, care va deschide focul când va porni la
atacul Sâmbotinului. •'
Trupa de manevră intră în situaţia iniţială, la Tetila, chiar
în cursul nopţei aşa că la ora 2 s ă fie la Tetila; va urma pe
m a r g i n e a pădurei Mare-Sofroceni-Câineni-Tetila.
^ ir
, Lt-col. Dumitrescu, şeful de statmajor al Div. 1-a, după

404
înapoierea sa la Brădiceni, deşi avea cu el Ord. Oper. d a t

de Grupul Jiu; privitor pe lt-col. Dejoianu, aflat la Bră
diceni, dă şi el la 14/X ora. 1 un Ordin de Oper. pentru
ziua de 14/X, acest ordin poartă No. 25 A, şi este dat în
numele g-lului Christu Cd. Div. 1-a, ajuns la Brădiceni la
13/X ora 22.
iată ordinul:
„1) Situaţia inimicului.... ;
2) Situaţia trupelor noastre...
3) Sosit în ajutor, detaş. lt-col. Dejoianu, tare de 4 btl.,
2 btr. şi 1 esc. cav., în localitatea Brădiceni. In cursul nopţet
de 13/14, vor mai debarca în gara Tg. Jiu 2Va btl. şi pentru a
zădărnici încercările de înaintare ale inimicului se dispun urmă
toarele :
a) Detaş. lt-col. Dejoianu va ataca forţele adverse, urmând
axa generală) de înaintare direcţiunea B r ă d i c e n i - f t r c a n i - S ă n ă t e ş t i -
Dobrita.
Va lua însă măsuri ca detaşamentul dela N E . de Frânceştţ
să fie respins sau cel puţin pus în imposibilitate de a î m - ,
piedica mişcarea detaşamentului pe direcţiunea dată.
b) Grupul Jiu va tine în loc pe inimic, rezistând de front
pentru a da timp mişcărei atacului de flanc.
Modul de acţiune al acestor forţe se lasă la chibzuinţă c o -
lcnelullui Anastasiu I., comandantul Grupului. \
Pentru ca acţiunea Grupului să fie cât mai puternică, c e l e
21/2 btl., ce sosessc şi debarcă în gara Tg. Jiu, se pun la
dispoziţia Grupului Jiu.
c) Acţiunea infanteriei va fi susţinută şi pregătită de toată
artileria, de care s e dispune.
4) muniţiuni.... ; • '
1 !
5) răniţi.;..
6) hrană....
7) Acţiunea va începe la ora 6,30 'dim. pe întregul front,
8) Pe timpul acţiunei mă voi afla la început la Detaş. lt-col.
Dejoianu pânăla ora 9 a. m. când voi trece la Grupul Jiu,
Vasăzică, pentru unul şi acelaş scop se dau două Ordine

de operaţie, unul de către col. Anastasiu, care de fapt .era
comand. Grupului Jiu, şi altul de lt-col. Dumitrescu C ,
şeful de statmajor al Div. 1-a care dă ordinul 25 A, 'in
numele generalului Christu, comandantul acelei Divizii. Pen
tru ce acest amestec de atribuţiuni? Col. Anastasiu nu exe
cuta ordinul No. 25 A, pentru motivul că Grupul Jiu nu
depindea de Div. 1-a, trupele lui aparţineau Diviziei 3
11-a, apoi acest ordin a sosit col. Anastasiu în Tg. Jiu r
405
la ora 1 noaptea, pe când el deja expediase ordinul de

operaţie No. 103 pentru ziua de 14/X, trupelor grupului,
încă dela ora 8 seara, prin ofiţerii delegaţi, ba ordinul
pentru lt-col. Dejoianu, a fost trimis acestuia prin însuşi
lt-col. Dumitrescu. Apoi Comandamentul Div. 1-a, nu luase
încă fiinţă, cum şi pentrucă Ord. No. 25 A, nu era semnat
de g-lul Christu; în asemenea condiţiuni, col. Anastasiu,
Cd. Grupului Jiu menţine în totul ordinul ce dase deja tru
pelor sale şi care trupe erau în mişcare spre a intra în
situaţia iniţială.
Făcând o comparaţie între Ord. 25 A al şefului de
stat-major al Div. 1-a şi Ord. No. 103 al Cd. Grupului
1
Jiu, constatăm:
Ordinul 25 A . O r d i n u l 139.
S c o p u l acţiurtei este: S c o p u l acţiunei este t
„a zădărnici încercările de „am hotărât a-l ataca (pe
înaintare ale inimicului". inimic) cu toate forţele şi
să-l resping spre frontieră".
E x e c u t a r e a : „detaşa* E x e c u t a r e a : „col. Jippa
mentul It.-col. Dejoianu oa cu o parte a trupelor sale
ţeleBCU Cluj / Central University Library Cluj

ataca în flanc şi spate for' t>a ataca flancul stâng ini
adoerse", mic dela Porceni".
„trupele Grupului Jiu vor „ Cc I. Obogeanu şi It.-col.
susţine* pe front acţiunea Coandă atac pe frontul
detaşamentului It.-col. De~ Sâmbotin-VadsnV.
joianu". „Lt.-col. Dejoianu atacă
flancul drept şi spatele ini
micului".
Aceste ordine dau loc la următoarele apreciaţiuni: Ambii
ofiţeri ce elaborau ordinele, erau ofiţeri de statmajor, ur
mase una şi aceiaşi şcoală de răsboiu, totuşi ordinele lor
deşi au în vedere aceiaşi Menţiuni, se diferenţiază foarte
mult, nu numai ca formă, ci şi ca fond, acest lucru pro
bează lipsa unei doctrine şi unei technice de statmajor.
Totuşi concepţiunea acestor două ordine se diferenţiază şi
principial, căci pe când col. Anastasiu atacă pe inimic
de front manevrându-1 şi atacându-1 şi pe ambele flancuri
în acelaş timp, lt-col. Dumitrescu îl atacă dela început
în flanc şi spate, susţinând de front acest atac; ori atacul
înseamnă fixare, căci nu se poate manevra decât un inimic
fixat, aşa dar din punctul de vedere tactic, atacul de flanc
al lt-col. Dumitrescu era un atac de fixare, iar manevra
o executa cu frontul, bine înţeles dacă Grupul Jiu ar fi putut
să-şi păstreze poziţiile. Aci constă diferenţa între concep-
406
ţiunea acestor două ordine. Dacă se are în vedere greşala

.g-lului Kneussl de a înainta prea repede, de a se subţia
prea mult, urmărind în coloane despărţite prin mari acci
dente de teren, în coloane cari tocmai din această cauză nu
mai aveau nici o legătură între ele; dacă se mai are în
vedere că Diviziile 41 I. şi 109 I. rămăsese prea înapoi,
era dela sine înţeles că o contra-ofensivă română, îl va
da peste cap, ceeace de fapt aşa s'a şi întâmplat. Deci
g-lul Kneussl căzuse în greşală, ordinele date de col. Anas
tasiu şi lt-col. Dumitrescu puteau da bune rezultate, pen
trucă amândouă profitau de greşala în care căzuse inimicul.
Faţă însă de situaţia specială a trupelor Grupului Jiu,
care de aproape 10 zile, erau continuu în retragere şi a
căror moral era atât de scăzut, încât în fiecare zi de îndată
ce începea artileria germană să tragă, trupele române înce
peau imediat să se retragă, fără a mai opune vre-o rezis
tenţă; inimicul era deci stăpân pe situaţie, prin forţele lui,
prin artileria grea, prin continua dominare a terenului dela
-Nord spre Sud şi prin moralul său foarte ridicat. Şi dacă
ôrdinul de operaţie al Comandantului Grupului Jiu, nu
ar fi prevăzut o întoarcere ofensivă generală a întregului
BCU
•Grup, Cluj
atunci / acest
Central
Grup University
s'ar fi retras Library Cluj
imediat ce ar fi
început artileria germană să- tragă, aceasta cu atât mai
mult, cu cât atacul hotărît asupra flancului drept german,
riu s'a produs în această zi.
Aci deci constă diferenţa de concepţiune a ordinului dat
de col. Anastasiu, care cunoştea foarte bine situaţia tru
pelor sale. Iar dacă se examinează şi ordinele de operaţie
ale inimicului, atunci se vede clar, că el având certitudinea
unui atac românesc asupra flancului său drept, la Dobriţa,
luase măsuri de siguranţă (Ord. Oper. 681 al. 2 al g-lului
Kneussl şi Ord. Oper. 116 al g-lului Busse).
Situaţia Grupului Kneussl la 14 Oct. dim.:
Brg. 5 Cav. şi btl. III/R. 9 Ldst. la N. Frânceşti,
btl. III/R. 3 I. bv. la S. Dobriţa,
btl. I/R. 22 I. la Leleşti,
btl. V/R. 69 (din Brg. 144) N. Ursăţei,
btl. 12 vân. la Turcineşti şi la podul de peste Jiu,
btl. II/R. 22 I. ocupă Sâmbotinul,
btl. III/R. 22 I. la Arsurile,
1/2 btl. II/R. 1 Ldst. la Porceni-Birnici,
btl. I/R, 3 I. la Buliga,
btl. II/R, 3 I. la Also bărbăteni (VI. Jiului),
btl. 5 cic. pe D.. Mare,
btl. 4 cic. la Reţii, î
407
btl. 5/10 honv. pe Gropul, '

btl. I/R. 1 Ldst. pe Gemănarii.
G-lul Kneussl observă că apărarea primise ajutoare ce
puteau fi vârîte imediat în acţiune; i se trimisese şi lui
în. ajutor diferite unităţi, dară ele erau însă mult departe
înapoi, astfel Div. 7 Cav. (gl. Mutius) ajunsese la Petro
şani, cu ordin să formeze împreună cu Div. 6 Cav. un
Corp de Cav. sub comanda g-lului Schmettow, care nu.
mai avea nici o întrebuinţare la Oituz după sosirea coman
damentului Corpului 54 Rez.
Tot Grupului Kneussl i s'a mai trimis în ajutor btl. de.
munte Wurtembergez, ce ajunsese de abia la Sud de PuL
Mai mult ceva, Comandamentul Superior al Arm. germ.
voia să exploateze imediat presupusul succes dela Jiu, de:
aceia în locul celor două Divizii 10 şi 11 bv. trimise Arm.
I-a A-U, trimite Arm. IX-a, Diviziile 41 şi 109 I., aceasta
contrar insistenţelor g-lului Conrad v. Hotzendorf care in
sista a fi trimis la Braşov.
Operaţiile din ziua de 14/X: '
In dim. zilei de 14/X, Div. 6 Cav. avea Brg. 3 Cav.,
btl. III/R. 9 Ldst. şi 1 tun. în linia 1-a la S. de Retezatu
BCU1 Cluj / Central University
în rezervă Library
înapoi; alt Cluj
şi la N. de Frânceşti în faţa detaşamentului maior Dumi-
trescu; Rgt. din Brg. 8 Cav. Rgt.
din Brg. 8 Cav. în marş depe D. Arcanului spre Piva-Că-
ciulata-Retezatu; Brg. 5 Cav. pleca deabia din Câmpulung.
Maiorul Dumitrescu atacă la ora 7,30 dar este respins,.,
în schimb însă toate încercările făcute de Div. 6 Cav. de
a înainta către Frânceşti, nu au reuşit, iar btl. III/R. 3 I.
nu putea să-i vie în ajutor de oarece era ameninţat de
coloana din stânga a detaşamentului lt-col. Dejoianu.
La ora 14 întreaga Brg. 8 Cav. era sosită şi ţinută în;
rezervă, iar Div. 6-a nu putea de loc înainta fără aju
toarele ce cerea dela Div. 301 I.
Grupul Busse începe de dim. mişcarea către linia Raşo-
viţa-înălţimile NV. Târgu Jiu.
Btl. III/R. 3 I. aflat la dreapta avea ordin ca:
„In dimineaţa zilei de 14/X se interceptează şoseaua Târgu.
Jiu-Frânoeşti". ,
In acest scop cp. 11 şi 12 ajung pe liziera de N. a
Raşoviţei, iar restul btl. soseşte aci la ora 7, apoi btl.
procedează la ocuparea localitătei. <
In noaptea de 13/14. detaşamentul lt-col. Dejoianu era
în Brădiceni-Pestişani; iar btl. cpt. Bădescu din fostul deta
şament Truşculescu se afla la S. de Raşoviţa.
După ora 7, comd. btl. III/R. 3 I., proceda Ia ocuparea
408
Raşoviţei, cp. 11-a a fost atacată dinspre SE. de către

o cp. din btl. cpt. Bădescu (singurul rămas pe poziţie din
detaşamentul maior Truşculescu), pe când cp. 12/R. 3 I.
ajunge pe liziera de V. este atacată de 2 cp./R. 43 sub
cpt. Greceanu şi 2 cp./R. 31 cp. Urziceanu, ce înaintează
dinspre Arcani. Cp. 10/R. 3 I. reuşeşte a ocupa liziera S.
a satului Raşoviţa. Cp. ^nitr. a fost împărţită la companii.
In fine din cp. 9/RJ, 3 I. s'au trimis 2 plot. la aripa dreaptă
a cp. 12/R. 3 I. şi 1 plot. între cp. 12 şi cp. 10/R. 3 I.
Btl. III/R. 3 I. este înconjurat după ora 10 din trei
părţi (V. S. E.) şi e bătut de artileria detaşamentului It.-col.
Dejoianu, dar rezistă destul de bine, până după ora 15,
când intervine în acţiune 1 btl./R. 17 I. sub cpt. Morţun,
ce înaintează dinspre Stroeşti, această acţiune antrenează
şi trupele cpt. Greceanu şi cpt. Urziceanu dinspre Arcani,
la ora 16,30 începe lupta în sat, care se termină la ora
18, când cea mai mare parte din btl. III/R. 3 I. rămâne
prizonier (400 oameni), iar restul condus de adjutantul
batalionului, se retrage spre înălţimile dela E. Leleşti.
La stânga btl. III/R. 3 I., erau cp. 1, 2/R. 22 I. cu 1
cp. mitr. sub comanda maiorului Werkmann pleacă Ia ora
BCU şiCluj / Central
CpL 2 cuUniversity Library
Ursăţei,Cluj
5 din Curpenelul, în scop de a ocupa înălţimea aflată între
Ursăţei Ursaţii. cp. mitr. ocupă iar cp.
1-a la Ursaţii, între ambele cp. se pierduse legătura. Aceste
companii cu toate că nu.erau atacate de loc şi mai cu seamă
cp. 2-a dela Ursăţei, cu tot ajutorul ce i-I cere btl. III/R.
R. I. spre Raşoviţa, nu i-1 dă sub motiv că ar fi ame
ninţată de un atac şi că ar primi foc chiar în spate; acest
lucru nu era exact; mai târziu, cp. 2-a împreună cu cp.
de mitr. se retrag neatacate la ora 15, pe înălţimile dela
E. de Leleşti unde se stabilesc pe poziţie.
Resturile btl. III/R. 3 I. şi btl. I/R. 22 I. după ce s'au
oprit pe înălţimile E. Leleşti, au făcut front spre Vest. La
ora 22 btl. I/R. 22 I. se îndreaptă spre Curpenelul unde
ajunge lâ ora 4 dim., iâr resturile btl. III/R. 3 I. ajung
la 7 dim. la Schela, unde Căpt. Daser, Cd. btl., pune
•ordine în acele rămăşiţe.
Aripa stângă a Grupei Berger era formată din btl. 12
Vân. cp. 3, 4/R. 22 I. şi btl. V/69. .
Btl. 12 Vân. pusese stăpânire pe partea de S. a satului
Turcineşti încă din noaptea de 13/X, iar cp. 3, 4/R. 22 I. şi
btl. V/69 au ajuns cu patrulele la ora 8 pe înălţimile NV.
Târgu Jiu, şi la ora 9, în faţa podului de peste Jiu,
p e care l'a găsit foarte slab ocupat de trupele rom. Ma
iorul Mlădinescu, ofiţerul de legătură al Grupului Jiu, lăsat
409
de col. Anastasiu la poşta din Tg. Jiu, fiind încunoştiinţat

de apariţia inimicului in faţa podului şi văzând slăbiciunea
celor 2 cp. de miliţii aflate în apărare Ia pod (2 cp. erau
în oraş la grădina publică) constatând şi lipsa de ini
ţiativă a comandantului de batalion, face el act de ini
ţiativă, şi ia dispoziţiuni pentru apărarea digului Jiului,
adunând jandarmi rurali, gardişti de ai oraşului în cap
cu comisarul Popilian, cercetaşi şi femei; cu ei şi cu cp.
13/R. 59 I., maiorul Mlădinescu organizează repede o apă
rare, graţie acestei iniţiative btl. V/69 I. nu poate executa
ordinul „de a ocupa Tg. Jiu şi de a întoarce apărarea depe
stânga Jiului", dacă acest btl. nu ar fi găsit în faţa sa
pe maiorul Mlădinescu, desigur" că frontul român ar fi
fost rupt.
După ora 10, btl. 12 Vân. care ajunsese în noaptea de
13/14 la Turcineşti, începe acţiunea contra stângei col. Obo
geanu, care la orele 12 alungă o cp. din btl. 12 Vân. dela
podul dela Turcineşti spre SV. Btl. 12 Vân. se retrage,
către cota 328 (NV. Târgu Jiu).
Poziţia dela Turcineşti-Sâmbotinul era astîel ocupată de
BCU
btl. II/R. Cluj
22 I.,/ cp.
Central University
7 la Turcineşti, cp. 6 Library
la Cartiu, Cluj
cp. "5
podul dela Sâmbotin şi cp. 8 în rezervă la Sâmbotin. Grupa
Busse intenţiona ca să atace pe direcţia Sâmbotin-Bumbeşti.
Această acţiune nici nu a mai avut Ioc de, oarece se expunea
să fie luată în flanc, depe înălţimile dela Est de Jiu. In
locul acestui atac g-lul Busse a dispus ca btl. III/R. 22 L
şi 1/2 II/R. 1 Ldst. să atace dela Moşneni-Birnici spre
Bumbeşti.
Din ordinul de operaţie al col. Anastasiu dat în seara
de 13/X, rezultă că 2 btl. (btl. II/R. 71 I. sub cpt. Izvo-
ranu şi 1 btl. format din 2 cp. vânăt, şi 2 cp./R. 62 I.)
sub lt-col. Ostroveanu, trimise de Arm. I-a la Tetila, t r e
buiau să atace pe direcţia Tetila-Sâmbotinul, iar alte 2
btl. din Brg. col. Jippa să atace dinspre Bumbeşti î.i sec
torul Porceni-Sâmbotinul cu direcţia spre Schela.
Dar cum cele două batalioane de ajutor nu puteau sosi
decât în spre dimineaţa de 14/X, col. Anastasiu dispune
ca „Brg. col. Jippa să se lege efectiv cu Brg. col. Obo
geanu" în acest scop a trimis în seara de 13/X la Tetila
btl. II/R. 18 I. sub maior Pleşoianu C, îar în cursul nopţei
a mai trimis btl. I/R. 18 I. sub cpt. Bălescu spre Câineni,
la stânga btl. II, pentru a face legătura cu Brg. col. Obo
geanu, iar în sectorul Tetila-Buinbeşti a trimis b t l IV/R.
18 I. sub cpt. Guţuleanu, care făcea legătură între grupul
410
•dela Tetila-Câineni cu restul Brg." col. Jippa pe. poziţia

întărită dela Bumbeşti. . .
Prin ordinul de operaţii al col. /Anastasiu dat pentru
..ziua de 14/X se prevedea la punctul 3 că: „2 btl. sub co
manda lt-col. Coandă să înainteze dela Tetila spre Şăm-
botinul cu misiunea de a, ataca centrul inimic"', s'au destinat
în acest scop btl. I, II/R. 18 L, iar în sectorul Porceni-
Sâmbotinul a rămas să acţioneze numai btl. IV/R. 18 I.
cu aceiaşi misiune de „a ameninţa viguros linia de re
tragere a inimicului".
Cum cele 2 btl. trimise de Arm, I-a nu au sosit decât în
-dim. de 14/X la Ţg. Jiu, ele au plecat de aci la ora 7, con
duse fiind spre Tetila de cpt. Diamandg din statul major
al Div. 11-a. La ora 12.15 când au ajuns la Câineni, au
găsit aci btl. I, II/R. 18 I. călare pe drumul Tetila-Sâm-
botinul şi anume cu btl. II la Nordul iar cu btl. I la Sudul
drumului Tetila-Sâmbotinul şi aproximativ la 300 m. in
faţa şoselei Tg. Jiu-Bumbeşti.
Cpt. Diamandg imediat ce a ajuns la Câineni a adăpostit
detaşamentul şi a trimis următoarea înştiinţare lt.-col.
Coandă:
BCU
2
„flm onoare a vă raporta că am adus Ia dispoziţia Dvs.
batalioane (111/71 şi batalionul d-lui lt-col. Ostroveanu, c o m
pus din 2 comp. din R. 5 Vân. şi 2 din R. 41, total 1660 d e
oameni), bateria -3-a din Rgt- 5 Arfe. şi o secţie de obuz. de 105.
Pentru a le întrebuinţa vă rog să binevoiţi a veni pe şosea"....
Aşa dar în total acţionau aci 4 btl. sub comanda lt-col-
Coandă, înainte însă s'a luat dispoziţiuni ca 2 cp. din btl.
-cpt. Izvoranu să închidă golul dintre aripa stângă a btl.
I/R. 18 I. de sub cpt. Bălescu şi dreapta Brg. col. Obo
geanu, iar 2 cp. s'au ţinut în rezervă, rămânând la Nordul
drumului Tetila-Sâmbotin btl. II/R. 18 I. de sub maior
Pleşoianu, punând în rezerva detaşamentului batalionul
lt.-col. Ostroveanu.
Acţiunea la Brg. col. Obogeanu începe la ora 8 printr'un
bombardament destul de violent, col. Obogeanu atacă cu
putere, aruncă peste Jiu patrulele inimice apoi atacă lisiera
de E. a satului Turcineşti, ocupată de cp. 6 şi 7/R. 22 I.,
le aruncă afară din sat, ele se retrag pe o poziţie aflată
la V. de Cartiu, numai după ce s'a lăsat întunerecul, aceste
2 cp. s'au retras pe lisiera N. a Horezului, unde au rămas
p e timpul nopţei.
La ora 14 intră în acţiune detaşamentul lt.-col. Coandă,
care primi indicaţiuni verbale dela cpt. Diamandg, trimis
i n acest scop de col. Anastasiu comand. Grupului Jiu.
411
Lt-col. Coandă atacă cu 4 btl. şi anume în linia 1-a: btL

I/R. 18 I. la stânga (la Sudul drumului Tetila-Sâmbotin),
btl. II/R. 18 I. (la Nordul drumului Tetila-Sâmbotin), 2
comp. din btl. II/R. 71 I. fac legătura cu Brg. col. Obo-
geanu spre Sofroceni, înapoia dreptei urma btl. lt-col. Os-
troveanu, în rezerva detaşamentului se păstrase 2 cp. din;
btl. II/R. 71 I.
La ora 15 Sâmbotinul este cucerit, de unde aruncă cp.
5 şi 8/R. 22 I. spre N. şi NV. de acest sat, unde ele se
opresc şi rămân pe timpul nopţei. Obuzierele btr. 7 şi
8/R. 21 A. pe jos, aflate în poziţie pe lisiera V. Pajistele,
au fost luate de btl. II/R. 18 I. din detaşamentul lt-col..
Coandă. *^
Col. Jippa atacă cu 4 comp. din R. 26 I. sub lt-col. Pom-
poniu pe direcţia Porceni-Schela. Btl. III/R. 22 I. şi y 2
btl. II/R. 1 Ldst. se retrage pe înălţimile V. de Porceni.

In sectorul din dreapta al col. Jippa acţiunile au în
ceput de dim. Grupa Stavinsky înaintează cu btl. 5 bic.
depe D. Mare până pe Plaiu unde e oprit de Brg., 21 L
care luase poziţia pe stânga Pâr. Sadului. In acest timp
a sosit pe D. Mare btl. V/10 honv.
La amiază btl. II/R. 3 I. a ajuns în VI. Jiului pânăla
BCU Cluj
înălţimea / Central
D. Plaiului, iar University Library
IV/18 în regiunea Cluj
S. Lainici.
Btl. 4 bic. ce ajunsese la Vf. Reţii a fost retras şi tri
mis în ajutorul Div. 6 Cav., unde va ajunge prea târziu
pentru a fi de folos.
Comandam, germ. îşi vede coloanele bătute şi respinse,
dar nu-şi dă seama de ce se întâmplase, căci până în ziua
de 14/X, înaintase uşor, mica rezistenţă ce întâmpinase
în zilele anterioare, fusese înfrântă şi acum deodată în ziua
de 14/X inimicul ia contra-ofensivă şi-i bate fiecare coloană,
ca probă de aceasta, iată raportul operativ pe care-1 face
g-lul Busse în ziua de 14/X ora 15,30:
„ N I / 3 a fost atacat la ora 15 la Raşoviţa de trei părţi şi
a trebuit să se retragă la Leleşti. Tot astfel 1/22 a fost atacat
la Ursăţei dinspre S. şi SV., pare că a fost dat peste cap.
Pentru moment nu este" legătură cu aceste două batallioane. Btl.
V/69 şi btl. 12 Vân. nu pot fi găsite. Inimicul se află deja în
Dobriţa şi pe înălţimile V. Stăneşti. Btl. 1/3 este ţinut în rezervă
la Valari. Dela ora 15,55 inimicul atacă foarte puternic la Birnici.
Sâmbotin şi Turcineşti. La Birnici a fost respins. In Sâmbotin
(Sud) a pătruns inimicul. R. 22 I. s e retrage în zona E. Rugi.
Intenţiunile Div. 301 I.: retragerea batalioanelor pe linia S u s e n i -
Rugi-Panste *)-Birnici"..
*) N u poate fi P a n s t e ci Pajistele.
412
Aceste fapte probau că forţele Grupului Kneussl dacă

fusese suficiente ca să urmărească un inimic slăbit, lipsit
de forţa de rezistenţă, gata să se retragă la primul toc
de tun, în schimb ele erau prea slabe pentru a rezista
unui inimic ce primise întăriri şi contra-atacă pe toată
linia.
Cum întoarcerea Div. 6 Cav. nu se putuse pronunţa, cum
întăririle trimise Grupului Kneussl erau încă foarte departe
şi nu puteau fi vârâte în acţiune, cum desigur că inimicul
şi-ar fi accentuat succesul, nu rămânea altceva de făcut'
decât de a rupe repede lupta, d e a retrage unităţile pe o
poziţie mai înapoi, a le reorganiza şi a rezista.
Acea poziţie trebuia să fie destul de tare, dară să şi
permită reluarea ofensivei cu noui forţe.
Situaţia întregului Grup ofensiv era critică, ea ar fi
fost şi mai critică dacă detaşamentul lt-col. Dejoianu s'ar
fi îndreptat repede spre Nord pe direcţia Dobriţa-Mun-
celul, întrerupând orice retragere pe acea direcţie. Dacă
lt-col. Dejoianu ar fi făcut acest act de iniţiativă, întreaga
•Grupă Busse ar fi fost pusă în cea mai grea situaţie.
Pentru toate aceste motive g-lul Kneussl aprobă la ora
16 dispoziţiunile g-luiui Busse. Dar din acest moment le
BCU între
gătura Cluj ambele
/ Central
acesteUniversity
a doua zi ora 5 , 4 5 dim.
comandamenteLibrary
s'a ruptCluj
până
G-lul Kneussl dă în cursul serei şi nopţei mai multe

ordine:
a), Div. 7 Cav. la ora 19,30:
„Trăgătorii unei Brg. Cav. cu btr. mun. 4/25 se duc peste
Siglăul Auc la Muncelul în scop de a închide şi eclera spre
Sud; începerea urcărei ia ora- 6 'dim. Celelalte două Brg. cu
btr. mun. 5/9 se duc peste Pasul Vulcan în scopul întărirei
Div. 301 I., sau în căzui retragere! ei, să o primească în retra
gere în Pasul Vulcan".
b) Btl. 4 bic. la ora 19, 55:
„Btl. va ocupa Prislopul şi închide drumul. Dacă acolo va
fi linişte, btl. va înainta cât mai mult posibil spre Sud".
c) Grupei Schulz la ora 20,50:
„In cazul cel mai extrem se admită retragerea Grupei. Pentru
aceasta se va opri pe loc artileria aflată în marş. Dacă va fi
n e v o e de o retragere, se vor ţinea înălţimile de pe frontiera Vrf.
Reti-Petriceana-Stâna Dumitrianu".
d) Grupei Stavinsky la ora 21,20:
„Grupa nu va trece cu btl. 1/1 Ldst. "dincolo de linia 1367-
Prisloapelor pe care o va ţine".
e) Div. 6 Cav. la ora 21,30:
413
„Div. 6 Cav. retrage caii înapoi şi va lua măsuri sa nu

fie întoarsă. Dacă va fi nevoită să se retragă, Divizia va (ine
jD. Arcanului şi drumul ce duce la Siglăul Mare".
Cum până la oraa 22 Grupul Kneussl nu putu relua legă
tura telefonică cu g-lul Busse, îi trimise ordin spre Bu-
liga ( 4 0 ) :
„Se va (ine poziţia dela Sudu! pădurilor pe linia generali
Valari-Schela-Birnici; dacă ea va fi cu totul improprie, atunci se
va ocupa linia de frontieră Siglăul-Prisiop-Pasul Vulcan-Cândeţul".
Grupul Kneussl voise să se retragă pe linia Suseni-
Rugi-Birnici, dar nu s'a putut opri pe ea şi se retrage
pe linia N. Băltişoara-N. Dobriţa-N. Valari-Rugi—D. Mare-
Muncelul.
Grupul Jiu se opreşte în noaptea de 14/X cu:
Detaşamentul maior Dumitrescu la N. de Frânceşti cu
îontul spre Nord;
Detaşamentul lt-col. Dejoianu la Arcani-Raşoviţa.
Brg. 22 I. col. Obogeanu Vest Turcineşti»!
Cartiul. cu frontul
Maior Truşculescu la Bârseşti <Sud Tg. Jiu), spre Vest.
Lt.-Col. Coandă, Sâmbotinul.
BCU 21
Brg. Cluj I. /col.
Central University
Jippa călare
D. Pastaia, cu frontul spre Nord.
pe Jiu peLibrary
linia S. Cluj
Birnici-
După încetarea luptelor şi pe timpul nopţei, un ţăran

din satul Arsuri, a venit la sublocot. rezervă Pătrăşcoiu,
d i n Rgt. 18 Inf., ofiţer pe care-1 cunoştea fiind din acelaş
sat, şi-i spune că în grădina casei părinţilor săi — a iui
Pătrăşcoiu — se găsesc aşezate tunurile nemţeşti. Acest
ofiţer cere voie coloneluluf Coandă, să meargă cu compania
sa şi să ia tunurile. Colonelul Coandă raportează şi cerc
aprobarea Comandantului Grupului, colonel Anastasiu. Acesta
imediat aprobă şi dispune ca batalionul lt-col. Ostroveanu,
;să susţină acţiunea sublocot. Pătrăşcoiu, ţinând Grupul î i
curent cu mersul ei. Ofiţerul înaintează cu compania sa pe
drumul din Vâlceaua dintre Sâmbotin-Pajiştele, lasă com
pania aci şi cu plotonierul Păsărin Grigore şi 15 oameni
aleşi din companie, cade în spatele servanţilor şi prin panica
produsă, pune mâna pe bateriile 7 şi 8 obuziere de 105
din R. 21 Art., cum şi o mare cantitate de muniţiuni. In
ziua de 15/X una din baterii, a şi fost utilizată contra ini
micului în retragerea sa. t
Pentru acest act de bravură, ofiţerul a fost activat, înaintat

locotenent şi decorat cu Ordinul Minai Viteazul.
La 13/X G-lul Petala N. a luat comanda Arm. I-a,
primind informaţiuni asupra situaţiei grupului Jiu, îi dă
414
în cursul zilei de 14/X Ordinele de Oper. No. 736-743-

prin care cerea rezistenţă şi contra atac, dar aceste ordine:
nu au ajuns la destinaţie, de oarece nu se găsesc în jur
nalul de operaţie al Grupului Jiu.
In tabloul de mai jos, se vede după numărul de trupe,,
cui de drept revenea comanda şi justifică procedarea colo
nelului Anastasiu I.
UNITATEA Grupul Jiu dela Div. l*a Total
batalioane 15 4 19
baterii 7 4 11
escadroane 1 1 2
Deci majoritatea trupelor erau ale Grupului Jiu (foastă

Div. 11-a), iar Div. 1-a intervenise numai cu detaşamentul.
lt-col. Dejoianu, prin urmare comandantul Grupului Jiu
BCU săCluj
trebuia / Central
conducă bătălia. University Library
Dacă s'a făcut Clujde?
un amestec
comandamente, cauza trebuie căutată numai într'o neîn
ţelegere, nu individuală, ci generală; dacă dorinţa tuturor
de a bate, respinge şi urmări pe inimic, se evidenţiază la
toate comandamentele şi aceasta face onoare tuturor, e
greşală de a căuta eroi individuali, cum s'a întâmplat la
Jiu, eroi sunt cei ce au murit. |
Colonel Anastasiu I. comandantul Grupului Jiu, dă la;

14/X ora 21,45, Ord. Oper. No. 120 pentru ziua de 15/X;
„1) In urma vrednicului atac de astăzi al trupelor noastre^,
inimicul a fost respins pe linia Dobrifa-Stăneşti-Dealul-Cazinul-
, Sâmbotinui. '
2) Pentru a continua în mod desăvârşit succesul zilei de a s
tăzi, am toată încrederea că mâine bravele noastre trupe vor'
continua victoria, izgonind pe vrăjmaş din Valari şi Schela, adică-
a ne ridica pe înălţimi de unde cu cea mai mare uşurinţă vom.
putea izgoni pe vrăjmaş de tot, din ţară.
Mâine la 15/X/1916 ora 10 a. m. se va relua mişcarea ofen~-
sivă spre Nord în modul urniâior:
415
Detaşamentul lt-col. Dejoianu, va înainta atacând viguros pe

animic în direcţia Dobrifa-Valari.
Detaşamentul col. Jippa, va înainta atacând pe vrăjmaş în
direcţia Porceni-Schela.
Trupele maior Truşculescu, lt-col. Coandă şi colonel Obogeanu
vor înainta viguros spre Nord pânăla înălţimea satelor Valarli-
S c h e l a ; atacul frontului va îacepe la or'a, 9 a. m.
Ambele atacuri vor fi precedate printr'un foc viu de artilerie,
care va dura 3 sferturi de oră, adică, artileria detaşamentului
D e j o i a n u şi colonel Jippa vor începe focul artileriei la ora 9,15
a. m. iar lt-col. Coandă la ora 8,15 a. m.
Detaşamentul col. Jippa îşi va constitui o rezervă între centru
şi aripa dreaptă, însă ca să facă fată unui atac care ar veni pe
•drumul dela Moldovis-Urma Boului-Poiana-Bumbeşti.
Se pune la dispoziţia colonelului Jippa bti. maior Rusu şi cele
2 companii formate din btl. IV al Rgt. Dolj No. 1 şi care se
vor pune în marş la ora 2 noaptea dela M-15/X/1916, urmând
•drumul gara Vădeni-Căleştii-Bârleşti-Bumbeşti, de unde va cere
ordine dela colonel Jippa, aflat la Bumbeşti.
Maior Rusu se va pune imediat la primirea ordinului de fată,
în legătură cu căpitanul Pompilian comandantul btl. de miliţii,

pentru a-1 schimba în serviciul de avantposturi şi patrulare în
timpul nopjei.
Batalioanele, care vor sosi în cursul noptei, vor forma rezerva
^generală, care se va constitui la Vădeni.
Cer tuturor comandanţilor de unităţi a însufleţi pe oameni, în
vederea atingerei scopului actiunei de mâine, precum şi li se
a t r a g e atenţiunea, că, dacă astăzi s'a recurs la împuşcarea pe dată
a fugarilor, a fost a-i prevesti pe cei care vor mai gândi că pot
s ă fugă depe câmpul de luptă, că moartea îi aşteaptă cu siguranţa,
.pe când luptând vitejeşte, pot să fie numi ti bravi şi vrednici
•de numele de român. i
In ceeace priveşte împrospătarea muniţiilor, funcţionarea p o s
tului de ajutor, ambulante, etc, se menţin întocmai dispoziţiunile
•ordinelor precedente.
Consider ca lucrând în contra isbândei pe acei şefi de corp,
•care nu au pus toată grija în trecut pentru hrana trupei; pentru
viitor voiu lua măsuri aspre contra recidiviştilor.
Pe timpul luptei mă voi găsi la Vădeni. iCentrele de reîmpros
pătare a muniţiilor va fi la Vădeni pe drumul prin Preajba Mică
pentru trupele colonel Jippa, lt-col. Coandă şi colonel Obogeanu
(infanterie şi artilerie), celelalte centre rămân ca şi în zilele
trecute".
In noaptea de 14 Oct.., col. francez Fain, delegatul M»
C. Gl. pe lângă Arm, I-a şi care asistase la lupta din această
416
zi, a dat atât Arm. I-a t â t şi g-lului Bcrthelot la Marele

Cartier, următoarea telegramă: „Pentru continuarea suc
cesului operaţiunilor şi spre a fi o unică directivă de con
ducere, rog a dispune ca colonelul Anastasiu sub condu-
- cerea căruia s'a obţinut acest succes, să fie numit coman
dant al Diviziei I-a". Acest raport a avut de rezultat, că
în aceiaşi noapte, se primeşte dela g-lul Petala, comand.
Arm. I-a următoarea comunicare:
„Din înalt Ordin, colonelul Anastasiu Ioan, se numeşte c o
mandant al Diviziei I-a. IA. S . (Regele adresează mulţumiri
comandantului şi Grupului Jiu, pentru victoria de astăzi".
In acelaş timp, g-lul Petala, comand. Arm., prin ra
portul No. 7 din 14/X, face M. C. Gl. următoarea pro
punere :
„Pentru răsplata imediată a bravurei şi capacităţei aceiora..
care fără preget au luptat zi şi noapte şi au îndreptat o situare,
care eri părea disperată; dacă nu s'ar fi restabilit ordinea în»
trupele debandate, pentru modul inteligent cum au condus opera
ţiile, respectuos rog pe Majestatea Voastră a-mi permite să-
propun deocamdată pe colonelul Anastasiu Ion la înaintare în gradul

de general şi de comandant al Div. 1-a, pe lt-col. DumitreSbu
C-tin şeful de Statmajor şi pe lt-col. Dejoianu la gradul de c o
lonel, iar pe maiorul Truşeulescu la gradul de It-colomel.
Tofi aceştia s'au pu> în evidenţă în repetate rânduri şi acuma
din nou, ca adevăraţi conducători de trupe".
Rezultatul acestei propuneri are curioase urmări; ea este.
admisă pentru lt-col. Dumitrescu, lt-col. Dejoianu şi maiorul
Truşeulescu cari sunt înaintaţi Ia gradul imediat superior
pe ziua de 14/X, iar col. Anastasiu I. este ţinut în Ioc, cu
toate că g-lul Petala face la 21/X, un nou raport, cerând
înaintarea acestuia la gradul de general. Col. Anastasiu I .
a fost nedreptăţit, el avea un foarte mare merit în bătălia
dela Jiu şi deci trebuia, să i se dea, o satisfacţiune imediată şi
bine meritată, având tot dreptul la ea. Mai târziu col. Anas
tasiu a fost decorat cu ordinul Steaua României cu spade, în
gradul de ofiţer „pentru bravura şi modul inteligent cw
cai-e şi-a condus unitatea". Se constată că se vorbeşte aci de
„unitate", în loc să se spună de „Grupul Jiu" alcătuit din
toate armele care de fapt a fost conduse de col. Anastasiu.
In schimbul acestei nedreptăţi flagrante făcute colonelului
Anastasiu I., Lt-col. Dejoianu pe lângă că a fost înaintat
în grad, a fost decorat cu înalt. Decret No. 570 din 12/IV
. 1917 cu ordinul Mihai Vileazul pentru: , că s'a
distins prin energia cu care a condus detaşamentul dela
Cerna între 12-17 Oct. pe VI. Jiului".
417
Dreptate şi Adevăr. Unde sunteţi?!

In cursul noptei de 14-15/X g-!ul Kneussl primi două
ştiri depe front:
a) La ora 1 dela Grupa Busse, dată dela casa pădurei
din Pasul Vulcan, prin care se raporta pierderea celor 2
btr. dela Arsuri; se raporta că R. 22 I. ar fi încercuit.
b) La ora 5,45 dela Div, 301, dată dela Vama Veche
cum şi o altă ştire dată la ora 9, din care rezultă:
„Că inimicul a atacat eri pe frontul Dobriţa pânăla Birnici cu
cel puţin 2 Divizii şi cu o superioară artilerie. După amiază a
atacat la Sâmbotin şi înconjoară aripa dreaptă la Raşovija-
Ursafei. Trupele au trebuit să fie retrase pe linia Valari-înal-
ţimile S. şi E. Schela. Inimicul a urmărit activ pânăla căderea
întunerecului, în special spre Rugi-Horezu. Noaptea a fost iinişte,
Pânăla ora 2 dim. massa trupelor a ajuns pe noua poziţie de
rezistentă, care acum Va fi ţinută. Este întrebarea dacă pentru
Div. 301 I. va fi posibil aceasta. Este drept că nu s'a pierdut
nici un batalion, dar trupa este foarte epuizată şi amestecată. N u
se cunosc pierderile. Tunurile bjtr. 7 şi 8 din' R. 21 R. fiind pirea
aproape de front, sunt pierdute, se vor face încercări să fie salvate
prin contra-atac. Drumul dela Dobriţa spre Nord este" deschis i n i
micului".
G-lul Busse luase la 15/X ora 10,50 dispoziţiuni de rezis
tentă pe linia D. Leşului-lisiera pădurei dela N. Schela.
De fapt trupele din sectorul Busse erau astfel aşezate:
btl. I/R. 3 I. la Valari,
btl. I/R. 22 I. la N. Rugi,
cp.-6, 7/R. 22 I. şi 1 cp./btl. 12 Vân., la N. Horezu,
cp. 5, 8/R. 22 I. la N. Sâmbotin,
1/2 btl. IV/R. 1 Ldst. pe liziera N. Pajiştele,
btl. III R. 22 I. şi mai spre dreapta i/ btl. IV/R. 1 2
Ldst. pe D. Lazul.
Aşa dar Grupul Busse ocupă linia Valari-Curpenelul-înăl
ţimile N. Rugi şi Horezu-liziera N. Pajiştele-D. Lazul.
Grupul Jiu rom. după ce-şi pune regulă în unităţi în
cepe acţiunea.
Div. 6 Cav. se stabilise pe poziţia dela N. Retezatu ast
fel: în linia 1-a trăgătorii dela 3 Rgt. Cav. şi 7 tunuri,
în linia 2-a un Rgt. Cav. şi btl. III/R. 9 Ldst.,"un alt Rgt.
Cav. la Căciulata, un esc. şi 1 pl. cav. pe D. Arcanului.
Detaşăm. Dumitrescu aflat la 800 m. spre Sud, la Frân
ceşti, nu avea decât o slabă activitate. După amiază Div.
6 Cav. respinge un slab atac.
In spatele Div. 6 Cav. venea Div. 7 Cav. din ea Brg.
41 Cav. cu 400 trăgători şi 4 mitr. ajunge seara pânăla
Generalul O. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Voi. I I . 27
418
Cornul Zănoaga (1794) la Nord de Muncelul. Brg. 26

şi 30 Cav. sub col. Norman au ajuns la N. Pasul Vulcan
la Ş e a u a . l u i Crai (1350) unde se opresc.
Btl. 4 bic. s'a rătăcit şi nu a putut ajunge pe Prislop,
ci spre Pasul Vulcan unde nu mai înaintează fiind trupa
foarte obosită.
Detaş. lt-col. Dejoianu care mai primise în ajutor btl.
III/R. 58 I. înaintează dela Runcu-Dobriţă-Frâteşti-Suseni.
La ora 14 inimicul se retrage spre N. şi anume btl. I/R.
3 I. spre D. Leşului, iar btl. V/69 împins de maior Truşcu-
lescu se retrage spre Vai de Ei. Detaşam, lt-col. Dejoianu
nu urmăreşte decât slab, se opreşte în seara zilei la- N.
Valari şi înapoi la Susenii-Frâteşti.
Brg. 22 I. col. Obogeanu înaintează pe două direcţii:
lt-col. Mlădinescu cu 700 infanterişti spre Rugi, iar lt-col.
Teodorescu cu 900 infanterişti, 2 btr./R. 21 A. şi 1 btr. ob.
120 mm. pe la V. Sâmtoiin spre Arsuri-Pajiştele. Soldaţii
de infanterie (700 şi 900) erau o adunătură din R. 41, 53,
59 I.
Acţiunea s'a angajat la ora 13,30 de coloana Mlădinescu,
spre Horezu de unde la ora 14 se retrag cp. 6 şi 7/R. 22
I. spre Schela, cum la acea oră şe retrăsese şi btl. V/69
dela Curpenelul, rămăsese btl. I/R. 22 I. izolat la N. de
Rugi, pentru a nu fi tăiat s'a retras spre Vai de Ei-D. Le
şului, iar lt-col. Mlădinescu ocupă Horezul. Coloana dt-coL
Teodorescu înaintează prin Pajiştele spre V. Arsuri lodată
cu detaşam, lt-col. Coandă (btl. II/R. 18 I., III/R. 71 I.
şi 2 cp./R. 5 Vân.) ce înainta direct spre Arsuri.
In faţa acestor atacuri, cp. 5 şi 8/R. 22 I. aflată în po
ziţie la N. de Sâmbotin se retrag spre Pajiştele unde îm
preună cu 2 cp. btl./IV/R. 1 Ldst. rezist, dar se retrag
apoi împreună spre Schela.
Seara Brg. col. Obogeanu se opreşte cu detaşam, lt-col.
Teodorescu la N. Pajiştele, legându-se spre stânya cu lt-col.
Coandă şi spre dreapta cu lt-col. Mlădinescu ce era la N.
Horezul; trupele sunt amestecate.
Brg. col. Obogeanu ia mult material de răsboiu inimic şi
găseşte părăsite pe poziţie 6 tunuri de câmp, 2 tun. munte
de 63 mm şi 1 tun 53 mm., toate părăsite în timpul retr-a-
gerei dela 12/X. La btr. cpt. Glatz, părăsită în ziua de 12/X
aflată pe aceiaş poziiţe dela Schela unde s'a lăsat, a fost
găsit rănit şi un sergent de baterie, care nu a putut să
urmeze pe ceilalţi camarazi ai săi, ce au scăpat cu coman
dantul lor, cpt. Glatz. • • *
Grupul Schultz deşi avea ordin să ocupe D. Pleşa (aflat
419
pe dreapta Jiului) nu-1 poate ocupa de oarece btl. II/R. 3

I. sosit pe VI. Oltului, nu putu fi trecut pe dreapta lui,
pentrucă râul venise foarte mare şi nu s'a putut arunca
măcar o punte. 0 cp. din btl. 5 bic. ocupase poziţia dela
eşirea din defileul Oltului, restul batalionului era pe Plaiul,
iar btl. V/10 pe D. Mare. i
Brg. 21 I. col. Jipa, cu detaşam, lt-col. Pomponiu btl.
II/R. 26 I., btl. I/R. 18 I., 2 cp/R. 18 I. ocupă Moşneni
şi Porceni, unde se opreşte, iar detaşam, lt-col. Neagu
din defileu şi depe D. Pastaia stă pe loc, fiind bătut de
artileria inimică.
Situaţia Grupului Kneussl în seara zilei de 15/X era rea,
trupele obosite peste măsură, rămânerea sub cerul liber
în frig, ninsoare şi ploae, cum şi hrana insuficientă, sco
sese mulţi oameni afară din serviciu, batalioanele nu mai
aveau nici o consistenţă, muniţiunile reduse cu totul, con
tinuarea retragerei era deci impusă în scop de a ocupa
o poziţie de rezistenţă la Sudul crestei muntoase, ca să
asigure posibilitatea reluărei ofensivei când vor fi sosit
întăririle anunţate şi anume Div. 41 I., Div. 109 I. ce se
aflau în curs de debarcare la Pui şi Haţeg. Dacă tru
BCU
pele Cluj
rom. ar /fiCentral University
putut urmări Library
mai energic, atunciCluj
speranţă de salvare a Grupului Kneussl, sau de oprire
orice
pe o poziţie de rezistenţă la Sudul crestei muntoase, ar fi

fost pierdută. In raportul operativ al Div. 11 bv. se spune
„a fost un adevărat noroc că inimicul nu a urmărit", este
drept că nu a urmărit, dar nu a urmărit pentrucă nu
mai avea nici el forţa necesară.
In cursul nopţei de 15—16/X Grupul Kneussl cu mare
greutate şi-a mai putut ordona puţin unităţile sale. In
dimineaţa zilei de 16/X avea:
Div. 6 Cav. pe poziţia dela N. de Frânceşti;
Grupa col. Berger (I/R. 3 I., I/R. 22 I.) pe D. Le
şului, această grupă nu mai avea nici o legătură la stânga
cu Grupa gl. Busse;
Grupa gl. Busse la N. de Vama veche pe liziera pă-
durei, dreapta la Şuşiţa, stânga pe D. Gornicelul;
Grupa col. Schulz are btl. III/R, 3 L pe D. Pkşea, btl. 5
bicic. la eşirea Sud a Pasului Surduc .şi btl. V/10 honv. pe
D. Plaiului, acoperindu-se cu posturi mici pe Urma Boului,
Muncelul şi Vf. Reţii;
Grupa col. Stavinsky are btl. I/R. 1 Ldst. pe linia 1367-
Mândrei cu o cp. pe Moldovişul.
In această zi Grupul Jiu rom. obosit şi el, înaintează
420
numai pe alocurea, fără a putea executa o urmărire ener

gică spre Nord, ceeace ar fi adus dezastrul complet a]
Grupului Kneussl şi reocuparea crestei muntoase. Situaţia
Grupului Jiu era:
Detaşam, maior Dumitrescu atacă Div. 6 Cav., dar nu
o poate scoate din poziţie, ocupă cu o comp. Balta de
unde scoate un post mic de cavalerie;
Detaşam, lt-col. Dejoianu cu tot ordinul ce avea dela
Grupul Jiu de a continua mişcarea spre NE., nu înain
tează decât puţin spre D. Leşului.
Grupa Berger se retrage spre Nord, trece de Prislop
şi ajunge a doua zi la amiază la Lupeni în VI. Jiului,
trece deci de creasta munţilor. Lt-col. Dejoianu nu ur
măreşte ;
Brg. 22 col. Obogeanu nu atacă Grupa Busse, ci se
opreşte la N. Schela;
Brg. 21 col. Jippa are detaşam, lt-col. Pomponiu pe
dreapta Jiului pe D. Gornicelul în faţa stângei Grupei Busse
şi detaşam, lt-col. Neagu pe stânga Jiului pe linia N.
Bumbeşti-D. Păstaia.
. Urmărirea Grupului Jiu spre Nord, era deci de fapt oprită,
nuBCU numaiCluj
din / cauza
Central
mareiUniversity Library
oboseli a trupelor, ca Cluj
urmare
a sforţărilor făcute în zilele precedente, dar şi pentrucă
în aceste momente hotarîtoare din noaptea de 15/X i se
luase din Ordinul Arm. I-a, 2 btl. şi 4 btr. pentru a fi
trimise la Olt unde situaţia se agravase. Grupul Jiu astfel
slăbit nu mai avea capacitatea de a mai manevra.
In această situaţie, Grupul Kneussl foarte sdruncinat, cu
unităţile rupte se opreşte şi speră să se refacă, dar cu
foarte mare grijă ca românii să nu împingă repede spre
Nord dela D. Leşului spre Prislop, de unde pe creasta, mun
ţilor spre Est ar fi tăiat complect retragerea Div. 11 bv-, iar
Pasul Surduc ar fi fost pierdut.
Div. 7 Cav. ajunge la amiază cu Brg. 41 Cav. pe D.
Ştersura; Brg. 26 şi 30 Cav. înaintează cu greutate, la
amiază ajung la Buliga unde găseşte statul major al Div.
301 I. gl. Busse, acesta a pus la curent pe col. Normann
(ce conducea aceste 2 Brg.) cu situaţia, adăogând: „avem
noroc că Românii nu urmăresc".
In situaţia grea în care se găsea Grupul Kneussl tre
buea să ia oarecare măsuri de siguranţă: Div. 6 Cav. nu
mai putea rămâne pe poziţia dela Retezatu, ea trebuea
să fie retrasă până la încrucişarea de drumuri aflată la
2 km. S. D. Arcanului; Brg. 41 Cav. a fost trimisă ca să
închidă direcţia Dobriţa-Muncelul, iar btl. mun. Wurtemb.
421
a fost trimis să închidă direcţia D. Leşului-Prislopul. S'a

trimis un detaşament (Prieger) de 250 carabine cu câteva
tunuri ca să închidă trecerea dela Prislop, dar din cauza
viscolului nu a putut ajunge acolo şi a trebuit să se reîn
toarcă în Pasul Vulcan.
In cursul nopţei de 16—17/X Comandam. Arm. IX dă
Div. 11 bv. următoarea directivă:
„Conform situatiunei raportate în cursul serei de 16/X şi r a
portului ce a urmat relativ la întâmplările depe Leşul, este
necesar să se asigure în prima linie şoseaua Surducului, iar
drumurile ce trec creasta muntoasă mai la Vest, se vor tine
numai atât cât este de neapărată nevoe, pentru acest scop. Această
directiv,ă dă Excelentei Voastre toată libertatea ca să retragă
forjele aflate la Vestul şoselei Surducului atât de mult înapoi,
oentruca să se pue în regulă reaprovizionarea lor. Pare c ă
inimicul intenţionează să tae şoseaua Surducului printr'o miş
care înconjurătoare pela Vest, de aceea va fi necesar să se r e
tragă fără întârziere artileria grea împinsă pe această şosea".
Această directivă a fost urmată de g-lul Kneussl în
tocmai, mai cu seamă că Românii nu urmăreau de loc, iar
ambele Păsuri erau în mâinile Grupului Kneussl, ceeace
BCUfoarte
uşura Clujmult
/ Centralreluarea University Library Cluj
operaţiunilor viitoare.
Grupul Jiu rom. cu totul obosit nu a urmărit.
Grupul Kneussl se aşează astfel:
Div. 6 Cav. se retrăsese în cursul nopţei cu Brg. 5
Cav., btl. III/R. 9 Ldst. şi dvz. mitr. pe D. Arcanului. Iar
Brg. 3 şi 8 s'au retras spre seara zilei de 17/X. Retra
gerea s'a făcut foarte greu, din cauza ploaiei torenţiale ce
a căzut şi a drumurilor rele, trei tunuri au căzut în pră
pastie, iar 5 tunuri nu au putut urma coloana, ele au fost
scoase afară din serviciu, asemeni nici restul ,de trăsuri
JIU au mai putut fi trecute peste creasta muntoasă. La ora
19,30 Divizia a primit Ordin ca a doua zi să lase la încru
cişarea drumurilor dela S. Dealului Arcanului 150 călăreţi,
iar restul să se ducă la Câmpulung în cantonament.
Această Div. de Cav. a avut foarte mari pierderi în
cai din cauza frigului, zăpezei şi ploaiei continue de zi
•şi noapte la care sub cerul liber au fost supuşi.
In Sectorul Busse s'a vârât în prima linie trăgătorii Brg.
26 şi 30 Cav. ocupând poziţie la dreapta, iar btl. 12 Vân.
la stânga. La Buliga era în rezervă: >btl. III/R. 22 I., btl. II,
IV/R. 1 Ldst., btl. IV/18 honv. La Lupeni în cantonament
s'a trimis: btl. I/R. 3 I., btl. I, II/R. 22 L, iar la Vulcan
btl. III/R. 3 I.
422
G-lul Busse având dreapta descoperită a retras-o la

cota 1040. ' , f '
In sectorul Schulz era: btl. II/R. 3 I. pe D. Pleşa cu un
post pe Runcul Porcenilor, 1/2 btl. 5 bicic. pe D. Mare.
In sectorul Stavinsky situaţia neschimbată.
Grupul Jiu rom. nu a urmărit.
La Grupul Kneussl:
Cei 150 călăreţi lăsaţi pe D. Arcanului, au fost reduşi
la 50, apoi în cursul zilei din cauza timpului rău, s'au
retras şi ei, ducându-se la Câmpuluineag.
Detaşam, depe Prislop (cp. 2,5 din btl. Mun. Wurţem.,
şi trăgătorii Brg. 41 Cav.) a fost retras în VI. Jiului, ră
mânând pe creasta dintre Siglăul Mic şi Prislop numai cp..
3,6 din btl. Mun. Wurtem. având grosul tla cota 1570.
In sectorul Busse, a luat comanda col. jMormann Cd.
Brg. 30 Cav., iar statul major al (Div. 301 I. s'a dus la
Vulcan. Pe frontul acestui sector au rămas trăgătorii Brg.
30 Cav. şi btl. 12 Vân. In cursul acestei zile au avut loc
pe frontul acestui sector numai acţiuni de patrule.
BCUCp. 1, Cluj
4/btl. / Munt.
Central
Wiirt.University Library
au fost trimise la BuligaCluj
ca să
schimbe btl. 12 Vân. retras apoi la Vulcan; iar btl. III/R.
22 I. la Lupeni unde s'a adunat tot regimentul.
In sectorul Schulz: btl. II/R. 3 I. este pe D. Pleşa, iar
btl. V/10 honv. pe Plaiu, btl. 5 bicic. ocupă cu 2 cp. eşirea
Pasului şi 2 cp. pe D. Mare.
In sectorul Stavinskg nu s'a schimbat nimic, aci a fost
completă linişte.
In scopul întărirei Div, 11 bv. au început a mai sosi
întărire, astfel btl. II/R. 152 I. ajunge la satul Vulcan în
VI. Jiului şi btl. I, II/R. 18 I. ajung la Petroşani.
La ora 20 g-lul Kneussl dispune ca:
„De îndată ce timpul va permite Div. 7 Cav. va împinge tru
pele sale pânăla înălţimea aripei drepte a Div. 301 I.
Div. 301 I. va trimite detaşamentul Prieger ca să închidă
Pasul Vulcan, aşezându-1 între Mutu (1733) şi Prislop, iar din
Vale un detaşament de siguranţă în zona Braia-Mutu.
Btl. II/R. 152 I. ce se află acum în satul Vulcan se pune
sub ordinele Div. 301 I., iar sectorul Schulz i se trimite btl..
I/R. 18 I. ce va ajunge dimineaţa la Lainici".
Concluzia.
Ofensiva Grupului Kneussl începută Ia l/X, se termină
in mod tragic la 18/X, în special Div. 6 Cav. era complet
distrusă. I ,
423
Se pune întrebarea dece Div. 6 Cav. germană a fost

supusă la pierderi inutile? DeoeJ s'a cheltuit zadarnic forţa
ei? Situaţia ne arată că Div. de Cav. a fost rău întrebuinţată,
«a a trebuit să repare greşelile comandantului, a trebuit
deci să expieze prin sângele ei aceste greşeli. Şi le-a expiat
1
cu prisosinţă.
Cavaleria germ. mai avusese de suferit în cursul răs-
boiului mondial grave căderi, asemănătoare cu acea din
Oltenia. Astfel Div. 5 Cav. se angajase în ziua de 10/X/914
contra unei coloane franceze ce înainta dela Jaulgonne,
este surprinsă la 11/X pe când se aduna la Bruges, de focul
unei artilerii franceze, fuge 20 km. pânăla Vassogne, lăsând
Vesle şi Aisne între ea şi inimic. Din această cauză, Div. 5
Cav. deveni indisponibilă pentru mai multe zile, iar ba
talionul de Vânători al gardei, ce-i fusese dat ca sus
ţinere, dispăru cu totul.
La Jiu pe lângă Div. 6 Cav. mai fusese distrusă şi
Div. 11 Bv., iar Div. 301 'respectiv Brg. 144 Inf. A-U
sdruncinată.
C a u z e l e i n f r â n g e r e i grupului K n e u s s l .
1) G-lul Falkenhagn dispune ca ruperea dela Jiu să se
BCU
facă Cluj /timp
în acelaş Central University
cu ruperea dela Olt, Library Cluj
de aci a rezultat
o împrăştiere de forţe şi în tot cazul o micşorare a for
ţelor Grupului Kneussl, căci trimite la Olt Brg. 2 Mun., şi
chiar iâ R. 13 I. dela Div. 11 bv.
2) Grupul Kneussl neavând decât forţe slabe a fost dela
început împiedicat ca să înainteze repede î i urmărirea ini
micului şi să nu-i mai dea timp ca să se oprească pe o
poziţie, să primească întăriri şi să organizeze contra o-
;
fensiva. ;
3) Deci Grupul Kneussl având numai Div. 11 bv. (6
btl.), Div. 301 I. (9 btl.) şi Div. 6 Cav. nu dispunea de
forţele necesare ca să poată executa ruperea şi invazia. Dacă
cu aceste forţe putea să surprindă pe inimic, odată acest
moment trecut, nu mai avea forţele necesare ca să execute
invazia.
4) G-lul Falkenhayn dispune însă ruperea şi invazia,
ignorând pe inimic, aceasta din cauza succeselor avute până
atunci, îl adusese la un sentiment de dispreţ al inimicului.
Asemeni concepţiuni sunt periculoase şi mai întotdeauna sunt
pedepsite.
5) G-lul Kneussl (se condusese foarte bine contra Ru
şilor) neavând forţele necesare, dar încrezător în sine şi
în capacitatea trupelor sale, neacordând nici o valoare co-
424
maridămsntului român şi nici o putere de rezistenţă trupelor

române, înaintează pe coloane izolate prin accidente natu
rale ale te::nului şi deci cu slabă legătură între ele, ceeace
a făcut ca acele coloane să lucreze fără concordanţă şi chiar
izolate în spaţiu şi timp.
6) Grupul Kneussl aşa cum a fost alcătuit cu unităţi
amestecate şi cu trupe puse ad-hoc sub comande de şefi
străini, nu alcătuia un tot organic, capabil de a înţelege şi
executa o acţiune în spiritul ordinului dat.
Planul iniţial al g-lukii Kneussl nu a reuşit chiar din
seara de 12/X, din cauză că btl. I, II/R. 3 I. nu a putut să
scoboare depe D. Slivii (Stâna) în VI. Jiului şi apoi să urce
D. Mare, de asemenea nici Grupa Busse nu a reuşit să
treacă Jiul mai jos de Bumbeşti, deschizând astfel defi
leul, tot din cauză că btl. I, II/R. 3 I. nu a putut să
scoboare depe D. Slivii în VI. Jiului, iar forţele Grupei Busse
aii fost insuficiente ca să execute repede acţiunea ordonată.
Din aceste motive a fost nevoe ca întregul centru de greu
tate al acţiunei, de deschidere a Pasului Surduc să se-
facă exercitând presiunea de ambele părţi ale Pasului, în
acest scop btl. I/R. 3 I. s'a dat Grupei Busse, iar btl. II/R.
3 I. s'a dat Grupei Schulz. Această din urmă Grupă prin
BCU ClujJiului.
/ Central University Library
ofensivaCluj
atacul dinspre Nord ar fi uşurat atacul de front, al Grupei
Busse asupra Dar Românii prin contra luată.
riici nu au mai lăsat timpul necesar ca să se vâre în ac
ţiune btl. II/R. 3 I. la Grupa Schulz.
In locul acestei măsuri, s'ar fi putut folosi mai bine btl.
I, II/R. 3 I. dacă se duceau depe D. Slivii prin Buliga
la Div. 301 I. cu ordin să fie folosite la atacul decisiv pe
direcţia Porceni-Bumbeşti, căci atacul de front al Grupei"
Busse asupra sectorului Jiu nu putea reuşi din cauza slă-
biciunei acestui Grup.
Faţă cu ce se întâmplase pânăla 13/X seara şi faţă
de posibilitatea că trupele române să ia la 14/X contra
ofensiva, ar fi fost desigur mai logic ca g-lul Kneussl săi
oprească înaintarea. Dar g-lul Kneussl încrezător în rezul
tatul final, împinge înainte ofensiva sa, ducând trupele la
un dezastru sigur.
O altă soluţiune ar fi fost ca să se încerce eventual
deodată ambele acţiuni: urmărirea şi întoarcerea, în moduL
următor: să se fi oprit trupele în dim. zilei de 14/X pe
linia Dobriţa-S. Stăneşti-Turcineşti-Sâmbotin, pe care a-
j unsese la 13/X, alcătuit ca front defensiv, rezistând atacu
rilor române, în timp ce stânga ar fi exercitat o puter
nică presiune dinspre N. şi, V. spre Bumbeşti, deschizând
astfel Pasul Surducului, cum şi atacând de flanc poziţia-
425
depe stânga Jiului. In cazul adoptărei acestei idei, trebuea

nu numai btl. I, II/R. 3 I. cum se intenţiona, ci toate
lorţele disponibile să fie vârâte în acţiune spre Bumbeşti.
Rămânerea în ziua de 14/X pe linia Dobriţa-S. Stă-
neşti-Turcineşti-Sâmbotin, venea în mod indirect şi în spri
jinul Div. 6 Cav., căci eşirea ei din munţi era de cea
mai mare importanţă ca să apară pe flancul drept al Div
301 I., ţinerea ei însă în loc de către detaşamentul maior
bumitrescu, a venit foarte mult în ajutorul Grupului Jiu
român.
Este incontestabil că acţiunea Div. 6 Cav. de a eşi din
munţi, nu era uşoară, dară g-lul Saenger prin măsurile
ce a luat a îngreuiat însăşi acţiunea acestei Divizii, întâi
pentrucă atacă numai cu btl. III/R. 9 Ldst.,. neavând deci
forţa necesară, a pierdut momentul surprinderei şi apo3 pen
trucă a acţionat. cu întârziere şi a vârât forţele sale în
mod succesiv.
Pentru ca să fi uşurat acţiunea Grupului Kneussl, tre
buea ca Grupul Orşova al col. Szivo să atace cu putere
şi să precedeze ofensiva Grupului Kneussl, pentrucă în acest
mod să fixeze Div. 1-a rom. şi să nu-i dea posibilitate ca
săBCU Clujde / aci
ia forţe Central
şi să leUniversity
ducă la Jiu. Library Cluj
Acţiunea Grupului Jiu rom. a reuşit nu numai din cauza
greşelilor făcute de inimic, ea a reuşit şi pentru următoa
rele motive:
1) Concepţiunea bătăliei din partea g-lului Dragalina
de a se opri pe un front defensiv, apoi de a lua contra
ofensiva şi de a ataca cu un grup luat dela Orşova a
fost producătoare de bune rezultate.
2) Conducerea acţiunei din partea colonelului Anastasiu
I. a fost foarte activă, ,el a ştiut să adaoge concepţiunei
g-lului Dragalina, toată iniţiativa şi energia de care ac
ţiunea generală avea absolută nevoe în acele grele momente.
3) Micul şi neînsemnatul detaşament al maiorului Du-
mitrescu care a ţinut în loc Div. 6 Cav. şi btl. III/R. 9 Ldst.
l a N. de Frânceşti, a fost de un real folos, căci uşor ne pu
tem închipui ce ar fi fost dacă Div. 6 Cav. scăpa în câm
pie. Nu- trebue spus că la Brădiceni-Drăgoeşti era detaşa
mentul lt-col. Dejoianu, căci apariţia unei Div. de Cav. cu
infanterie în spatele şi la Sudul detaşamentului lt-col. De
joianu, ar fi produs un mare efect, în tot cazul acest de
taşament ar fi fost fixat cel puţin Ia teren şi pus în im
posibilitate de a ajunge la acţiunea colonelului Anastasiu.
4) Sosirea detaşamentului lt-col. Dejoianu dacă nu a
adus decisiva dela Jiu, a fost însă de un real folos; desi-
426
gur că acest folos ar fi fost şi mai mare dacă lt-col.

Dejoianu ar fi executat în mod hotar îtor ordinele colo
nelului Anastasiu I. şi nu ar fi fost pe acelaş câmp de
bătae două comandamente, al Div. 1-a care ,nu avea ce
căuta aci şi al Grupului Jiu, care era în tot dreptul său
să dea ordinele necesare.
5) Atacurile de front ale Brg. 22 I. şi Brg. 21 I. s'au
dat cu energia de care trupele rom. mai erau capabile.
6) Urmărirea nu s'a putut executa cu destulă putere,
pentrucă nu numai că vremea devenise cu totul foarte nepriel
nică, lapoviţă, frig şi ploae, ci şi din cauza oboselei extra
ordinare a trupelor, oamenii cădeau pe jos fără a mai avea
posibilitate să se ridice; în asemeni conditiuni era şi ini
micul, de aceea unul s'a retras cum a putut şi celalt a
urmărit cât a putut.
Consecinţa a fost că Grupul Kneussl s'a putut opri la-
Sudul crestei muntoase, stăpânind şi amândouă Păsurile,
ceeace uşura foarte mult viitoarele operaţiuni.
In luptele dela Jiu, trupele rom. au făcut 2400 prizo
nieri, a capturat 27 tunuri, a luat înapoi şi 17 tunuri din
acele pierdute în timpul fetragerei Div. 11 rom., 55 mitra
BCU
larie cuCluj / Central
operative, University
planuri, hărţi, Library Cluj
liere şi 6000 arme, asemeni întregul material de cance
ordine centrale telefonice,
bucătării de campanie şi o mare cantitate de muniţiuni
de artilerie. Intre hărţile Comandamentului Div. 11 bv.
s'a capturat şi harta întregului teatru de operaţiune muntos
român, pe care. g-lul Falkenhayn schiţase la întâlnirea a-
vută la Lupeni, hartă încredinţată g-lului Kneussl. Această
hartă se află după cât ştiu eu, în posesia g-lului Anas
tasiu I.
Grupul Kneussl a făcut prizonieri 36 ofiţeri şi 2178 t
oameni, asemeni a luat 6 tunuri şi 4 mitraliere.

Pierderile oficiale date:
O F I Ţ E R I T R U P Ă
UNITATEA
morţi răniţi dispar morţi răniţi dispar.
D i v . 11 I. 6 ' 10 9 125 419 908

Brg. 1 4 4 I. 9 , 8 7 292 545 803
Div. 6 Cav. 1 3 — 13 37 15
Restul trupelor sosite
în urmă 2 4 1 70 150 230
T o t a l 18 25 17 500 1151 1956
Dispăruţii sunt rămaşi prizonieri, la ei se adaogă 427
răniţi rămaşi pe Ioc.
CAPITOLUL XVI
OPERAŢIUNILE DIN VALEA OLTULUI.

(Crochiul 17>
Luptele dela 1 Octombrie—12 Nocmbrie 1926.

Sectorul Oltului era apărat de Corpul 1 Armată, sub
comanda generalului Praporgescu, format din Div. 13-a şi
Div. 23-a.
La 27/IX prin desfiinţarea Div. 20-a, a cărei unităţi
s'au vărsat Div. 13-a şi Div. 23-a, efectivele lor au ajuns
pânăla 70 o/o din cel normal. Colonelul Moşoiu, care co
manda dela 18/IX Detaşamentul Lotru, a fost numit Cd.
Brg. 26 I. compus din Grupurile Robu, Brezoi, Voineasa
şi BCU
Malaia.Cluj / Central University Library Cluj
Din Brg. 1 Căi. se formează Rg. 1/2 Căi.
Generalul Praporgescu, numit Comandant al Corpului I.
Arm. la 18/IX, comandă acest corp până în ziua de 30/IX,
când, fiind în mijlocul unui batalion din R. 2 I., aflat la
origina Văei Câineni în repaos, este lovit la ora 13 de o
spărtură de obuz rătăcit depe Vf. Bulzului, moare după
15 minute. Cu această ocazie lt-col. Cantacuzino e grav
rănit la obraz; acelaş obuz omoară şi răneşte alţi patru
ofiţeri şi 70 soldaţi. Prin moartea g-lului Praporgescu,
dispare un ofiţer general de necontestată valoare, în care
se puneau speranţe foarte mari.
Generalul Castriş ia comanda provizorie a Corpului I
Armată.
Situaţia generală a C. I. Arm. la începutul lui Octom
brie era următoarea:
Div. 13-a g-1 Sănăfescu la Vest de Olt; cartierul la
Călineşti cu: j
Brg. 26-a col. Moşoiu (Grupul Robu) cu: R. 81 I.
(1/81 I., IV/66 I., IV/3 I.), R. 57 I. (3 ptl.), R. 49 I.
(2 btl.) şi btl. mii. Rovine: VI. Păscoaia-Petrosul-Veveriţa-
428
Robul (versantul Sud-Est)-Stâna Murgaşul. Un detaşament

la Voineasca-Dobrun, frontul Cioca Stricatului-Cioca Dobru-
nului-Vf. Galbenu.
Brg. 25-a col. Prassa (Grupul Vladului) cu R. 47 I.
(3 btl.), R. 82 I. (II, III/R. 82 I., I R . 71 I.); R. 5
Vân. (I, II/R. 5 V., IV/R. 58 I.) şi btl. mii. Mehedinţi:
D. Uria-D. Vladului (aprox. 1 km. Est cota 1347)-Lunci (1
km. S. de cuvântul R. Vadului).
Art. Div. 13-a este formată din: 2 btr. R. 23 A., 1 btr./R.
1 Art., 2 btr. obuz. uşoare şi 2 btr. 57 mm. munte.
Div. 23-a, Est de Olt, cartierul la Boişoara cu:
Brg. 3-a, lt-col. Cantacuzino cu R. 2 I. (I, II/R. 2 I.,
III/R. 49 I.), R. 42 I. (I, II/R. 42 I., IV/49 I.), R. 72
I. (3 btl.), 1 btr/R. 5 Art., 1 btr. obuz., 2 btr. mun. 75
m/m, 2 btr. 57 m/m, 1 btr. 53 m m . , în prelungii ea Brg.
25 I. pe D. Pleşului-V. Câineni Zănoaga-Chica Fedeleşu
lui-Coţi.
Brg. combinată lt-col. Bădescu Bucur, cu R. ,44 I. (3 btl.),
R. 1 Gr. (3 btl.), Rgt. combinat (I/R. 48 I., I/R. 71
I.), 1 btl. mii. 2 btr./R. 23 A., 2 btr. 53 m/m., pe Vrf.
Tătarului-Budislavul-Ciortea cu un btl. în supraveghere p e
creasta Ciortea-Valea Căprăreasa.
BCU Brg. Cluj
1 Căi./ Central
la Perişani,University Library
ea se organizează în R. Cluj
1/2 C.
sub col. Olteanu M., cu esc. 1, 3 şi sect. mitr. din R. 1
C. şi esc. 2 din R. 2 C. ocupând cantonament tot la
Perişani.
Legătura cu Arm. I-a o făcea 1 btl. din R. 48 I. cu
3 secţii de mitraliere având: 3 companii la confluenţa VI.
Budei cu VI. Căprăreasa şi o companie la Cumpăna; 1
esc. descălicat la Cerbureni.
In'total, C. I Arm. avea: 33 btl. (din cari 3 de miliţii)
cu efective foarte scăzute; din acestea, trei erau la Lotru,
gata de îmbarcare, la dispoziţia M. C. GL, 6 esc. de
călăraşi (din cari 2 de ştafetă); 8(btr. de câmp de 75 m/m.,
3 btr. obuziere 105, 3 btr. munte de 75, 1 btr. de 87,
1
4 btr. de 57, 3 btr. de 53, 1 btr. de 105, 1 btr. de
120 franceză lungă, 1 btr. de 120 franceză scurtă, 3 btr.
de obuziere de 120.
In total 728 ofiţeri, 28.583 trupă, 7926 cai şi 2273
trăsuri.
In faţa C. I Arm. era Grupul gl. Krafft v. Delmensin-
gen, care în baza ordinului No. 367 din 26/IX al g-Iului
Falkenhayn era astfel format:
Corpul Alpin purtând denumirea de „Divizia Corpului
Alpin" sub g-lui Tutschek:
429
Brg. 10 Mun. A-U sub g-lul Tanczos;

Brg. 2 Mun. A-U 'sub col. Panzenbock (adusă din sec
torul Haţeg);
Bateria de mortiere 1/14;
Bateria de obuziere 11/14 şi
Şase divizioane de artilerie de munte.
G-lul Krafft prin ord. Oper. No. 309 din 30/IX distribue
astfel sectoarele:
„Sectorul Brg. 10 Mun. fl-U (cu toate trupele si serviciile
ce-i aparţin) dela Ştefieşti Ia Murgaşul incls.
Sectorul Rgt. 2 Vân. (Rgt. 2 Vân., I/din Rgt. Ldst., bater.
10 mun., btr. 8/Rgt. 204 flrt. Câmp), dala Murgaşul excl. la
1824 (jumătatea distantei între Calea Bîlciului şi Suru).
Sectorul Bauernschmitt (Btl. 2 Vân., btr. 1, 2 din dvz. 6
Mun.), d:la 1824 la Schutzhaus Negoi". , .
Tot prin acest ordin de oper. g-lul Krafft anunţă so
sirea Brg. 2 Mun. A-U care:
„In ziua de 2/X va veni în zona flvrig-Porumbacu de jos»
gata ca la 3/X seara s ă poată intra în acţiune".
Generalul Krafft intenţiona ca să deschidă şoseaua din
Pasul Turnu Roşu şi să înainteze pânăla Curtea de Argeş.
Cum în Pasul Turnu Roşu, apărarea putea face o serioasă
rezistenţă, atacul înconjurător era indicat.
Atacul pela Vestul Pasului deşi ar avea mai bune legă
turi cu spatele, s'ar depărta de obiectiv, trebuind să în
vingă rezistenta ce i s'ar face în VI. Lotrului şi apoi a
Oltului. '
Atacul înconjurător pela Estul Pasului, peste Pleasa-
Zănoaga spre Mormântu, ar deschide nu numai Pasul,
dar ar pune stăpânire pe şoseaua ce duce la Curtea de
Argeş. Deşi înaintarea aceasta este grea, are avantajul că
este mai scurtă, reaprovizionarea şi evacuările pe aci vor
fi grele, de aceea se impunea a se stăpâni mai întâi şo
seaua Câineni-Golotreni, ca apoi să se desvolte restul ope
raţiunilor.
Aceste intenţiuni sunt arătate de g-lul Krafft prin ord.
oper. No. 1035TX, în care dă şi detalii. Se va vedea
ulterior că g-lul Krafft deşi urmează ideile conducătoare,
este nevoit de împrejurări ca să schimbe prin diferite ordine
acţiunile de detaliu, începând chiar din ziua de l/X, când
dă Ord. de Oper. No. 1038. Acest ordin este foarte inte
resant, de aceea îi voi da aproape în întregime:
1. „Pentru operaţiunile viitoare, rămân ideile conducătoare
expuse în Ord. I a No. 1035.
430
2. In executare va interveni o schimbare în sensul c ă d e

«ci înainte Brg. 2 Mun. A - U va fi trupa cea mai înaintată ce
va trece peste Pasul Moscovul.
In definitiv se vor forma trei unităţi de lupta:
a) Brg. 10 Mun. fl-U.,
b) Brg. 2 Mun. fl-U.,
c) Divizia Corpului fllpin.
Ele vor avea următoarele însărcinări:
a) Brg. 10 Mun. fl-U va ataca la 3/X cu puternice forte
•dela M - t e Robu spre Golotreni. In aceiaş timp va fixa ini
micul dela M - t e Robu pânăla aripa stângă atacându-1 energic.
Pentru această însărcinare, se pune btl. I/Rgt. Gardă şi btl.
10 Vân. la dispoziţia Brg. 10 Mun. fl-U.
Atacul depe malul de Vest va avea loc 24 ore mai de vreme
ca atacul principal depe malul de Est, în scop de a atrage aten
ţiunea şi rezervele inimicului de iaci. Obiectivul final al aceptui
atac, este să dobândească legătura dincolo de Golotreni şi maj
la Nord de aci, cu grosul trupelor ce, lupt pe malul de Est.
b) Brg. 2 Mun. fl-U, înaintează peste Moscovul p e drumul
ce duce pe înălţimi prin Stibeu-Mt. Fruntu în direcţia Curtea de
l
Argeş. Ea va înainta spre Sud fără să tină seam a de trupele «ce
înaintează la Vest de e a . Flancul ei drept şi spatele îi vor fi
asigurate de Corpul fllpin. Drumul spre Sălătrucu va fi închis
din timp, în scop d e a lua legătura cu Corpuji, I Rez. în direcţia
Câmpulung.
Brigada se va aduna în zona flvrig-Porumbacu de jos aşa
fel c a la 2 / X p e întuneric să ajungă complet acoperită în
regiunea Glashiitte (fabrica de sticlă).
Se va tine cu cea mai mare stricteţă ca înaintea începere!
ofensivei, să nu s e vadă dela Brigadă nici om, nici cal, nici
trăsură în afara acoperirilor. Nu va arde nici un foc, se vor
închide drumurite c e duc dela Avrig la Porumbacul de jos, astfei
1
ca s ă nu fie nlcjî o mişcare p e ele p e timpul zilei.
Reuşita întreprinderei atârnă, numai de acolo, ca pregătirile
fie cu totul ascunse iinimicului, care depe creasta depe tron-
iieră. vede totul în vale.
In noaptea de 3/4/X Brigada va începe să urce spre PasuS
Moscovul, aşa fel ca părţile ei înaintate să ajungă în zorii
zilei p e e l (a vedea c ) .
înaintarea se va face în mai multe coloane pesste 1497-1926,
creasta de Est de Stâna-Puha şi un detaşament de flanc prin
Schutzhs. Negoi spre Grat la Est de Moscovul. Se vor iua
măsuri, ca d2taşamente puternice prevăzute pe cât posibil ci.'
ceva artilerie şi mitraliere s ă pună stăpânire cât mai curând
pe creastă. Este important ca la 4/X să se câştige cât măi mult
431
teren spre Sud. Se va pune stăpânire pe Măzgavul (2113) şl

!
Faţa Sfântului Ilie (2019), tinându-ie pânăla sosirea Diviziei
Corpului fi pin.
c) Diviziei Corpului Alpin îi revin două însărcinări:
Să atace inimicul de front cu forjele vârâte din Olt până
în Surul inel., rămânând în contact cu inimicul ce se retrage,
cum şi să urmeze Brg. 2 Mun. A-U cu o grupă de izbire.
Toate părţile Corpului fllpin t e atacă de front cum şi vârfu
rile coloanelor Brg. 2 Mun. fl-U, vor începe atacul, respectiv vor
ajunge pe creasta muntoasă în acelaş timp la 4/X ora 1.30 dim.
La atacul crestei de frontieră 1824-Surul, se va avea în vedere
ruperea poziţiei depe creasta de frontieră, aşa fel ca să s e în
chidă negreşit drumul despre partea românească ce duce pe creasta
dinspre Vest în flancul drept al Brg. 2 Mun. fl-U păzindu-i astfel
flancul. Pentru atacul depe Surul se va da pe diferite drumuri un
btl. întreg. .. \
Părţile vârâte pentru atacul depe Surul, cât şi btl. 2 vân. vor
urma grupa de izbire de îndată ce creasta de frontieră va fi
liberă.
Grupa de izbire a Diviziei Corpului fllpin va ajunge la 3/X
în zona Brad-Racoviţa-Sebeşul de jos-Talmaciu, iar la 4/X în
zona Racovita-flvrig-Porumbacul de Sus-G'ashfltte.
Grupa de izbire să urce la 5/X dimineaţa.
însărcinările viitoare ale Diviziei Corpului fllpin vor consta;
a) înaintare peste Faţa Sfântului Iiie-Mt. Muglele-Clocoticiu
cât mai mult spre Suţl, în scop de a tăia linia de retragere a
inimicu'ui spre Curtea de flrgeş.
b) Dacă împrejurările permit, va ocoli spre Vest peste linia
Găujani-Perişani, în scop de a ;sdrobi inimi.ul ce ar fi rămas mai
.la Nord. In acest caz se va înainta până în Olt dând mâna
cu Brg. 10 Mun. 'fl-U. S e va evita o ocolire prea de timpurie.
Se va da o mare atenţiuni spre Sud, se va avea în vedere o î n
tăririle Brg. 2 Mun. fl-U peste Stibcu.
3) Artileria grea şi btr. de obuz. uşoară va rămâne deocam
dată la dispoziţia Div. Corp. Alpin.
Acest ordin este clar, cuprinde tot ceeace trebue, el intră

în detalii pentrucă în operaţiunile în munţi unde coloanele
sunt separate prin accidente de teren trebue să ştie fiecare
coloană nu numai ce are de făcut, dară să ştie şi ce vor
face coloanele vecine; căci numai aşa se poate opera în
deplină cunoştinţă.
La 3/X. La Vest de Olt, Brg. 10 Mun. A-U, gl. Tanczos,
ce era la dreapta Grupului, înaintează de dimineaţă, pune
stăpânire pe Mt. Robu, atacă şi reuşeşte a lua Mt. Pie-
432
trosu 1712, depe care scoate 1 btl/R. 57 I., care se retrage

pe VI. Vasilatului la Larga. Brg. 10 Mun. A-U, atacă Mt.
Veveriţa (1746) reuşeşte a ocupa linia înaintată şi Stâna
Gligomanului, dsr nu poate pune stăpânire pe Vrf. Veve
riţa, nici în ziua de 3/X, nici în noaptea de 3—4/X. Atacă
din nou la 4/X şi reuşeşte a lua Mt. Veveriţa 1746.
S'a dat un contra-atac în direcţia Mt. Vladul cu Reg.
5 V. şi 1 btl/R. 72 I., dar nu a reuşit, din cauză că
nu a fost bine sprijinit de artilerie şi a fost luat în flanc
de inimicul ce ocupase poziţia dela Lunci, cum şi de către
un automobil blindat ce acţiona depe şoseaua din VI.
Oltului.
La 3/X, generalul Petala ia comanda Corpului I Arm.
La 4/X. La Vest de Olt Div. 13-a rom. contra-atacă cu
Brg. 26 I. dela Murgaşul spre Robul, cu Brg. 25 1. atacă
D. Vladului şi Uria, col. Costăchescu cu Reg. 82 Inf.
atacă Stâna Gligomanului. Artileria din sectorul Div. 13-a
nu a, pregătit şi nu a susţinut atacul infanteriei, aceasta
a şi fost cauza nereuşitei atacurilor Infanteriei, care a su
ferit pierderi destul de serioase. L
BCU Cluj
In ziua de /4/X
Central
începe University
atacul şi pe laLibrary
Est de Cluj
Olt, în
M-ţii Făgăraşului, în zona cuprinsă între Moscovul 2277 şi
Ciortea 2426, peste care trecea o cărare foarte grea. Co
mandamentul român nu ă bănuit nici pe de parte, că prin
acest teren inaccesibil, s'ar putea strecura o unitate, cu
atât mai mult să se dea un atac în stil mai mare. Este
demn de apreciat modul cum a acţionat Brg. 2 Mun. A-U,
care străbate dela Avrig pânăla creasta Munţilor o dis
tanţă de peste 60 km. în 30 ore, ceeace ar face 2 km. pe
oră, acest lucru este colosal de mult, dacă se ţine seamă
că pe distanţe foarte scurte, mai cu seamă dela Faţa Varului
1014 (adică dela jumătate distanţă) şi până la frontieră
sunt variaţiuni de pantă ce ating 1500 m.
In dimineaţa zilei de 4/X Div. 23-a ocupă astfel poziţia:
Pe Pleşul: 2 btl/R. 42 I., 1 btl/R. 2 I., 1 btr. 75
m/m şi 2 btr. 120 în supraveghere Ia Grebleşti.
La Grebleşti: 1 btl/R. 1 Gr. şi 3 btr. 75 m/m la Boi-
şoara în rezerva Div. 23-a.
Pe Coţi: 2 btl/R. 44 I., 2 btl/R. 1 Gr., 1 btl/R. 2 I.,
2 btr. obuz. 105 m/m.
Pe Budislavul-Scara şi Moscovul: btl. I/R. 71 I.
La Cumpăna (confluenţa Pâr. Căprăresei cu Pâr. B u d a ) :
btl. I/R. 48 I.
In această situaţie s'a executat acţiunea Brg. 2 Mun.»
433
i\-U care a surprins Comandamentul rom. reuşind la 4/X

să ocupe Moscovul 2277 şi înăiţimea 2213 aflătoare în
apropierea Pasului, scoţând de aci btl. I/R. 71 I., care
se retrage pe Mâzgavul. Acest atac a fost pregăut şi sus
ţinut şi de o baterie de obuziere de 21 cm.
Până în seara ziiei de 4/X, Brigada ocupă Mâzgavul şi
D. Faţa Sft. Ilie cu btl. 8 vân. bosn. şi Comarnicul cu
btl. 55, iar grosul ajunge la Punctul Scărei.
Faptul că Brg. 2 Mun. A-U reuşeşte a ocupa în ziua
de 4/X Faţa lui Sft. Ilie 2019 şi Comarnic, se datoreşte
numai slăbiciunei sectorului dela Est de Ciortea, care de
aci până în VI. Căprăreasa era apărat numai de btl. I/R.
71 i. , ; i . ;':.
înapoia Brg. 2 Mun. A-U venia R. 1 Vân. bv. (B. I.
Vân. şi B. 2 V. Rez.) care• ajunsese Ia Sticlărie (la SE.
de Porumbace). Iar R. Gardă bv. (cu btl. II şi III), ajun
sese la Avrig.
Generalul Petala trimite în ajutor R. 1/2 Căi., 2 btl.,.
2 btr. şi R. 1 Gr. cu o secţie mitraliere, iar la 5/X mai
trimite 3 btl. şi 2 btr. luate dela Jiu.
Corpul Alpin pune piciorul cu R. 2 V. sub lt-col. Bron-
BCU
sart Cluj / Central
v. Schellendorf (fără University Library
btl. 10 vân. rez.) şi B. Cluj
2 V.
bv. pe înălţimile dela Estul Pasului Turnu Roşu. După
amiază B. 2 V. bv. trimite să ocupe pantele de N. a Bu-
dislavului (2197) şi Surul (2281); nu poate ocupa însă cota
1842 depe Chica Fedeleşului-Coţi, fiind foarte bine apărat
-de lt-col. Cantacuzino.
La 5/X, are loc un viscol puternic; temperatura scade
15 gr. sub zero, reaprovizionarea trupelor ce acţionează
pe înălţimi atât de mari devine foarte ,grea, caii samare
nu mai pot urca, din această cauză s'a recurs la locuitorii
din satele dela picioarele de N. a munţilor Făgăraş, care
a u dus cu spinarea reaprovizionările necesare Brg. 2 Mun.
şi Corpului Alpin. Pentru aceste motive g-lul Falkenhayn
a ordonat g-lului Krafft ca să ţie pe linia de frontieră
Corpul Alpin şi Brg. 2 Mun.
La Vest de Olt, Brg. 26 I. rom. contra-atacă împreună
cu R. 5 V. şi 1 b/R. 72 I., şi aruncă Brg. 10 Mun.
depe Mt. Pietrosul, Mt. Veveriţa şi coastele Dealurilor Vla-
dul şi Uria, capturându-se 2 mitraliere. Brg. 10 Mun. se
retrage pe Mt. Robu 1901 şi Mt. Murgaşu 1754 unda
rezistă. '
La Est de Olt, Brg. 2 Mun. A-U continuă înaintarea
spre Sudul liniei Faţa Sft. Ilie-D. Comarnic cătra Cumpăna;
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul m o n l i a U . Voi. II. 28
434
pe această direcţie se află btl. I/R. 71 I., btl. I/R. 4&

I. şi 100 călăreţi descălecaţi la Cumpăna Scărişoara..
Brg. 1 Vân. bv. ajunge cu R. 1 Vân. bv. la Pich. Scara,
iar R. Gardă bv. este încă la Nordul Munţilor Făgăraş la
cota 1123 (7 km. N. Moscovul).
Generalul Petala trimisese la 4/X în ajutor un detaşament
sub CQI. Marcel Olteanu, format din: 2 btl./R. 72 I. cu Rg. 1/2
Căi. şi 1 secţie mitraliere, urmând dela Boişoara prin Omul
de Piatră, Stâna Zănoaga, Călugărul spre Vf. Faţa Sft.
Ilie unde ajunge la amiază; alte 2 btl. cu o btr. de 57 dela
Curtea de Argeş-Ungureni-Areful spre Clăbucet-Comarnic,
dar nu pot intra în (acţiune decât la 6/X.
Brg. 2 Mun. A-U înaintează repede peste Poiana Lungă
Mt. Frântu şi ocupă la 6/X Sălătrucul de Sus, tăind astfel'
şoseaua Câineni-Curtea de Argeş.
Batalionu I/R. 48 Inf. ce era la confluenţa VI. Căpră-
reasa cu VI. Buda, ca legătură cu Arm. II-a, este silit,
a se retrage încet spre Sud în aşteptarea ajutorului trimis
(1 btl. din R. 43 I. cu o btr. de 57). Generalul Culcer
ceru ajutorul Armatei II-a, care-i trimise 2 jbtl.
Brg. 1 Vân. dădu-se R. 1 V. bv. în seara de 5/X ordine
BCUziua
pentru Clujde/ Central
6/X. Dar University
aceste ordine Library Clujpe
se sprijineau
date cu totul greşite. Ordinul preciza ca B. 1 V. să schimbe
B. 8 V. bosn. şi să ocupe Faţa Sft. Ilie. Iar B. 2 V. rez,.
să sprijine direct Brg. 2 Mun. A-U.
Faţă cu eşecul suferit de Brg. 10 Munn. A-U a g-lului
Tanczos, g-lul Krafft dă la 5/X Ord. Oper. No. 352 cu
următorul cuprins:
„1. flripa dreaptă a Brg. 10 Alun. fl-U a fost eri seara r e
trasă la Sud de Mt. Robu şi imediat la N. de Veveriţa. Eu oprescr
ca odată ce o poziţie a fost cucerită dela români, ea să fie p ă
răsită de bună voe; inimicul ce stă în fată este format dintr'o-
amestecătură de batalioane ce au fost foarte tare bătute. Nici s i
tuaţia atmosferică nu poate îndreptăţi pe nimeni să cedeze cât de*
1
puţin teren. Noi ne găsim în urmărire după o bătălie, fiecare om
în parte trebue să ştie să apuce pe inimicul ce-i stă în faţă,
2. In scopul executare! viitoarelor atacuri se aduc următoarele
schimbări în gruparea forjelor:
Se vor alcătui trei grupe de atac:
a) Divizia întărită a Corpului fllpin: Brg. 2 Mun. fl-U; trupele
de până acum a Div. Corp. fllpin fără Rgt. 2 Vân., btr.. 10
Mun. şi artileria grea.
b) Grupa Bronsart: Rgt. 2 Vân., 1 btl. Rgt. Gardă bv., btr,
8 din Rgt. 204 flrt. câmp, btr. 10 din Dvz. flrt. Mun., btr. 9
din Rgt. 14 flrt. pe jos (mortiere), b'tr. 8 Rgt. 14 flrt. Rez. pe-
435
jos (obuziere grele de câmp), 1/4 din cp. 201 sanit.

c) Brg. 10 Mun. fl-U.
3. însărcinările grupelor de atac:
a) Divizia Corpului fllpin întărită, atacă conform instruc
ţiunilor date, în direcţia generală spre Curtea de'flrgeş.
b) Grupa Bronsart după o pregătire suficientă de artilerie,
atacă inimicul de ambele părţi ale Pasului Turnu Roşu; se v;>
împinge în special la aripa stângă dela 1824—1896 in direcţiş
Pleasa-Măgura.
D e îndată ce inimicul se va retrage din faţa cotei 1824 obu
zierele grele de câmp vor fi repede trimise Ia Turnu Roşu.
c) Brg. 10 Mun. fl-U va pune din nou stăpânire pe Pietroasa*
Veveriţa; însărcinarea principală a acestei Brigade rămâne: s i
atace cu energie în direcţia Golotreni.
4. Comandam, general rămâne în Cisnădia".
In ziua d e ' 6 / X la Vest de Olt, Brg. 10 Mun. A-U

cearcă şă recâştige terenul pierdut, dar este respinsă de
Brg. 26 I. rom. înapoi pe Mt. Robu (1901) şi Mt. Mur-
gaşu (1754) de unde plecase, pe Mt. Murgaşu lupta foarte
bine R. 57 I. rom. care a respins şapte atacuri. Cp. 12/R.
•82 I. depe VI. Uriei fiind atacată de 1 btl. ce înainta
BCUCoasta
dinspre Cluj Câinenilor-Vl.
Frasinului, se Library
•de deal dela NE. de Vrf. Gorganului.
retrage peCluj
botul
In după amiaza zilei un automobil blindat scoboară pe

VI. Oltului până aproape de Câineni, bombardând creasta
Căţănelu până în VI. Uriei; o cp. germ. intră pe VI. Ro-
beştilor, iar altă cp. ocupă partea de NV. a Vrf. Gorga
nului, din care cauză artil. rom. depe Vrf. Gorganului a
fost retrasă.
In noaptea de 6—7/X Brg. 25 I. este atacată pe frontul
Căţănelul-pantele SE. a D. Vladului-Osp. Lunci, de către
<3rupa Bronsart; Brg. 25 I. se retrage spre M-tele Gor
ganul.
La Est de Olt pe când B / 1 V. bv. înainta spre Măsgavul
(2143), primeşte prin surprindere focuri şi lupta începe,
•dar cum bateria de munte rămăsese înapoi şi fără spri
jinul ei ar fi fost imposibil să cucerească Măsgavul ocupat
d e detaşam, col. Olteanu, care ocupa cu 3 cp/R. 72 L
Măsgavul, 1 cp/R. 71 I. la Stâna Mare, 1 cp/R. 72 I. la
Călugărul, 60 călăreţi pe Vrf. Zănoaga, iar în rezerva deta
şamentului avea: 3 cp/R. 71 I., 1 btl/R. 72 I., 180 călă
reţi şi 1 btr. 53 m/m la Faţa Sf. Ilie.
Btl. 2 Vân. Rez. înaintează prin Comarnicul ,(5 km. SE.
JYlăsgavul)-Clăbucetul, pentru a ajunge Brg. 2 Mun. A-U
436
care ocupase în această zi Sălătrucul de Sus.. Iar Rgt, Gardă

bv. ajunge cu btl. II şi III pe Moscovul.
Pentru a scoate unităţile inimice (Br. 2 Mun. A-U) ce
ocupase Sălătrucul de Sus interceptând comunicaţia C. I
A. pe linia Câineni-Perişani-Sălătruc, s'a trimis de către
Div. 23-a un detaşam, format din: 2 cp. pioneri (dela P e -
rişani), 1 cp/R. 72 I., 1 cp. miliţ., 1 secţ. mitr. şi 1 btr/R.
23 A. sub col. Costescu cu ordin:
„Să atace şi să scoată pe inimic din Sălătruc, ocupând frontul
spre Sălătruc-M-tele Clocoticiu-Teancul (1072), împiedicând e v e n
tualele încercări ale inimicului d e a întoarce defileul S ă l ă t r u c - P e -
rişani şi apărând trenurile şi convoiurile Diviziei cari se găsesc
în lungul şoselei Titeşti-Sălătruc".
Atacul s'a dat, dar după cum era şi natural, el nu a
reuşit, cu tot ajutorul pe care i l'a dat şi maiorul Viişo-
reanu ce a înaintat depe M. Sate (Sule), acest maior a
căzut chiar prizonier împreună cu alţi doui ofiţeri şi 20
soldaţi.
Din cauza frigului cele 2 comp. din B. 2 V. Rez. ce
ocupase Surul, sunt retrase, aci s'au lăsat numai posturi,
cari au fost respinse de trupele rom., reocupând Surul, care
fiBCU Cluj / Central University Library Cluj

cu toate atacurile date de unităţile germane nu a putut
recucerit.
Şi atacul proectat a se da asupra cotei 1824, nu s'a putut
executa din cauza timpului defavorabil.
La 7/X, la Vest de Olt, Rgt. 82 I. cu 1 btl. miliţie,
ce ocupa D. Uria şi D. Gorganul, atacat de inimic, se retrage
depe poziţie; cu aceasta, linia principală de rezistenţă a
C. I Arm. dela Vest de Olt, formată din Vârfurile Câ-
ţânelul, Gorganul, Riglăul, Veveriţa şi Petrosul, este ruptă
şi lasă Vrf. Căţănelul în aer; era deci absolută nevoie ar
se relua poziţiile pierdute, altfel inimicul ar fi putut în
cerca să treacă Oltul, sau să stânjenească orice comuni
caţie prin Câineni şi Grebleşti, aşa că retragerea trupelor şi
mai ales a artileriei din punctele Coţi şi Surul ar fi de
venit foarte rea. Faţă de această situaţie, Arm. I-a cu No.
616 din 7/X întreabă M. C. Gl. dacă:
„Nu ar fi bine a se retrage detaşamentele prea îiaintate d e p e
poziţia Coţi şi Surul".
La aceasta M. C. Gl. răspunde cu No. 2147 din 7/X:
„Situaţia crilică a Corpului I Armată se poate restabili p r i n -
tr'o atitudine energică, contra-atacâhd imediat. In orice caz C o
mandamentul Armatei I-a este mai în măsură ca să ia dispoziţiile-
cerute de situaţie".
Răspunsul M. C. Gl. era just, căci numai Comandamentul-
437
Arm. I-a ştia situaţia, el putea lua măsurile; dar fricat

de răspundere, infiltrată din timp de pace, înţelinează i n i
ţiativa ofiţerilor noştri.
La Est de Olt, Btl. 1 V. bv. profitând de ceaţă şi de
faptul că una din potecile ce urcă din VI. Topologului
la Stâna Măsgavul nu fusese interceptată, reuşeşte a se
strecura şi a ataca prin surprindere detaşam, col. Olteanu,
la Măsgavul, iar detaşam, col. Olteanu se retrage pe Mt.
Faţa Sft. Ilie. Btl. 1 V. bv. începe mişcarea spre Faţa Sft.
Ilie, atacă de mai multe ori, dar este respins continuu efe-
detaşam. col. Olteanu.
Btl. 2 Vân. Rez. merge prin Poiana Lungă spre Mt.
Fruntu, unde lasă cp. 4 ca să facă siguranţa spre Arefu,
pe când restul batalionului înaintează ca rezervă a Brg. 2
Mun. A-U, ajungând la ora 23 la Sălătrucul.
Rgt. Gardă bv. este între Moscovul şi Măsgavul.
In timpul zilei detaşam, col. Costescu primind întăriri.
1 btl./R. 26 I. şi 1 btr., atacă Brg. 2 Mun. A-U dela Să
lătrucul de Sus, dar nu o poate scoate din poziţiile pe
care le ocupa pe înălţimile dela Sălătrucul de Sus.
La 8/X, la Est de Olt, Brg. 2 Mun. A-U ce ocupa S ă l ă
BCUcare
tescu, Clujînsă/ Central
nu reuşeşteUniversity
a o scoate dinLibrary
poziţie.Cluj
trucul de Sus, este din nou atacată de detaşam, col. Cos
Pen
tru această zi, se decisese atacarea trupelor inimice, fiind.
menţinute de front de un detaşament (6 btl. 3 btr.) sub
col. Cihoschi dela Sud şi de detaşamentul (7 btl. 2 btr.)
col. Moşoiu care trebuea să se adune în zona Titeşti-Pe-
rişani şi să-1 atace dinspre V.; din cauza timpului nefavorabil
(ploi în văi, ninsoare în munţi şji a distanţelor mari de stră
bătut) detaşamentul col. Moşoiu nu s'a putut aduna şf
deci nici acţiunea nu a putut avea loc.
Trupele rom. se menţin în Sălătrucul de Jos.
La Clocoticiu, btl. 5/R. 70 I. A-U susţinut de cp. 2/B. 2
V. Rez. atacă btl. IV/66 I., care fiind susţinut de detaşa
mentul col. Cihoschi dela Sud şi de 2 batalioane date de
a silit pe inimic să
înceteze atacul şi să se retragă spre N.
Faţă de această situaţie cât şi din cauza timpului rău
şi a imposibilităţei de aprovizionare a trupelor (Brg. 2
Mun. A-U şi Btl. 2 V. Rez.) aflătoare la Sălătrucul de Sus,
s'a dispus retragerea lor pe Mt. Frântu.
In această zi, artileria germană bombardează Câinenii;
cele două coloane germane, ce înaintau pe ambele maluri
ale Oltului, câştigă teren mai întâi pe stânga Oltului, apo£
pe coasta Estică a D. Vladului.
438
Btl. I Rgt. Gardă bv. intră în Câineni (şoseaua Pasului

Turnu Roşu, era deci complect în mâinile germane), btl.
II ocupă Ciortea; btl. III ajunge la Poiana Lungă, înaintea
lui era Brg. 2 Mun. A-U.
In ziua de 8 X unităţile rom. au fost retrase depe
Chica Fedeleşului (1824) spre Sud, aceasta din cauza fri
gului extraordinar de mare; poziţia a fost ocupată de 2
cp. din B. 2 V. Rez. Acest batalion primi ordin ca a
doua zi să execute urmărirea spre Măgura.
Faţă cu cele întâmplate în ziua de 7/X pe frontul C.
I Arm., gl. Petala Cd. acestui Corp ordonă:
„Pentru a îmbunătăţi situaţia trupelor, veţi retrage trupele
Div. 23-a depe frontieră şi depe Pleşul, pe linia Cărbunari-Omut
de Piatră-Mcrmântul-Stâira Zănoaga, având Călugărul punct
înaintat înaintea aripei drepte.
Div. 13-a va părăsi culmea Lunci, D. Vladului şi Chijianetul.
organizând aripa dreaptă pe Riglăul cu frontul la N. pe V,
Robeştilor. I
*
Div. 23-a se retrage ceva mai la Sud de linia ordo
nată şi anume pe linia Cărbunarul-Căujani-Clăbucet, iar Div.
13-a pe linia Pctrosul (t707)-Veveriţs (1737)-Râgla (1466).
G-lul Falkenhaun, văzând că timpul este rău (viscol,
frig, zăpadă mare) şi constatând că trupele nu au echipa
mentul necesar şi că aprovizionările în munţi se fac foarte
greu, înainta la 8/X următorul raport asupra situaţiei:
„In urma timpului rău, ce a început dela 1/X şi care a i n
fluenţat cursul luptelor pe diferitele şosele ce străbat Păsurile, se
pune întrebarea dacă mai trebuesc făcute din nou asemenea în
cercări, ţinând seama de anotimpul înaintat.
Majoritatea trupelor Armatei nu dispun până acum nici de
echipamentul necesar fiecărui om în munţi, nici de artilerie de
munte, nici de trenul trebuincios. Fără acestea, aci pe înălţimile
c e trec de 1000 hi. de îndată c e sunt acoperite ide zăpadă şi ghiaţă.
răsboiul ofensiv fată de un inimic superior în efectiv, ce eşte o r
ganizat înapoia unei poziţii defensive si cu bune legături, este
imposibil.
Totuşi ţin să spun că) a zice „nu", dep« acum, este prematur.
Situaţia generală îmi impune să adaog că presiunea prin
cipală pe frontul Armatei să nu scadă,.
Pe de altă parte, cunoscătorii ţărei afirmă că iarna încă nu
este în toiul ei şi că ar fi încă bune speranţe ca înaintea s t a
bilire! ei, să se facă străpungerea.
In finei cu toate că în ultimele zile s'au realizat numai slabe
şi încete înaintări, situaţia tactică nu este n>favorabiiă.
439
In tot cazul, trebue ţinut seamă că o schimbare momentană a

ccmpunerei Armatei dim csuza lungimei şi relei stări a drumu-
murilor din spate, ar fi mult mai dăunătoare, decât păstrarea s i
tuaţiei actuale.
D e asemeni trebue constatat, că înaintarea Grupului Schmettow,
nu va putea avea loc un timp oarecare. întreaga greutate a
luptei apasă asupra Div. 71-a, din cauză că terenul cu mare
greutate poate fi folosit de cavalerie. Forţa combativă a acestei
Div., după 14 zile de lupte continue şi grele, a scăzut foarte
mult, din care cauză are nevoe de un scurt repaos, după care e a
va avea un rezultat hotărâtor dacă va primi trupe proaspete ca
întărire".
Acest din urmă aliniat avea de scop, ca g-lul Falken
hayn să dobândească sprijinul M. C. Gl. german în apro
barea cererilor pe care le adresase Comandamentului fron
tului, de a i se da Div. 8-a Bv., ce eta ţinută zadarnic in
rezervă înapoia Arm. I-a A-U, cu care să schimbe Div. 71-a
Inf., ce lupta la Oituz, cum şi de a face M. C. Gl. ger
man să părăsească ideea unei ofensive pela Pasul Oituz sau
pe frontul Arm. I-a A-U.
In seara zilei de 8/X C. I Arm. ocupa astfel poziţia; .
Div. 13-a era astfel:
Brg. 26 I. cu IV/R. 66 I.; IV/R. 3 I., I/R. 81 I., 1
btl/R. 1 V., 6 cp/R. 49 I., 3 cp/R. 71 I., 1 cp/R. 5 V.
şi btl. mii. Rovine, în total 6 btl. inf., 1 btl. milij. şi. 2
cp. pe frontul Petrosul-Veverita până în VI. Călineştilor;
Brg. 25 I. cu 2 cp/R. 82 I., R. 47 I„ R. 57 î., btl.
mii. Mehedinţi, în total 6 btl., din VI. Călineştilor până
la Robeşti pe Olt.
Div. 13-a avea în total 12 btl. inf., 2 btl. miliţ. şi
9 btr.
Div. 23-a era astfel:
a) Brg. 3 Inf.: cp/R. 42 I. din Olt pe Cărbunaru, 4
cp/R. 2 I. pe Omul de Piatră, 3 cp/R. 42 I. în rezervă
înapoia dreptei;
b) Brg. 3 Mixtă: btl. II/R. 44 I. pe Mormântul, 2
cp/R. 1 Gr. şi 2 cp/R. 44 I. dela Mormântul-Stâna Zănoaga;
2 cp/R. 44 I. în rezervă;
c) Detaşamentul col. Olteanu cu btl. I/R. ,72 I. şi 1
cp/R'. 48 I. pe Călugărul, btl. II/R. 72 I. ,şi 1 esc. la
Zănoaga, şi 2 cp/R. 71 I. în rezervă;
d) In rezerva Div. 23-a erau: 2 cp/R. 1 Gr., 1 cp/R.
2 I., 1 btr. 87 m/m şi 2 tunuri de 120 m/m la Titeşti;
1 btr. 75 m/m la Boişoara; 1 btr. 75 m/m la N. de
Bratovoeşti şi 2 tunuri de 120 m/m la Racoviţa.
440
Apoi mai existau:

a) Detaşam, col. Moşoiu format din: IV/R. 26 I., I/R,
5 V., 3 cp/R. 5 V., I/R. 1 Gr., IV/R. 18 I., 3 cp/R.
.2 I., 2 cp/R. 82 I., 2 cp/R. 49 I., 1 cp/R. 72 I., 1 cp/R.
42 I., total 7 btl., 3 btr. art. şi 30 călăreţi, aflat pe linia
E. Poiana-Poiana Spinului 1291-E. M-te Sule, cu faţa spre
S şi Est;
b) Detaşam, col. Cihoschi format din: I R . 48 I , I/R.
4 3 I., 1 btl./R. 6 V., III/R. 72 I., IV/R. 42 I., 2 btl/R.
36/76 I., btl. mii. Dolj, 1 cp. mii., 2 btr., 1 e s c ; total
8 btl., 2 btr., 1 esc. având btl. I/R. 43 I. cu 1 cp/R.6 V.
pe Mt. Frunţii, iar înapoi IV R. 42 I. între Teancul 1072 şi
Sălătrucul, III/R. 72 I. dela Sălăliucul-Goisul 1030, cu faţa
.spre N., apoi urmează spre N. 1 cp/R. 48 I.,. 1 cp/R. 6 V.,
întorcându-se spre Est la Ruinele Cetăţei Radu Negru ocu
pate de 2 cp/R. 6 V., restul în rezervă.
In rezerva C. I Arm. era: III/R.-71 1., 1 btl/R. 1 V., btl.
anii. Argeş.
In total C. I Arm. avea: 38 btl. inf., 4 btl. miliţii, 25
btr. şi 1 Rgt. Cav.
Acest efectiv mare în btl. şi btr. se datoreşte faptului
-că se întărise C. I Arm. în detrimentul Div. 11-a dela
BCU
Jiu, delaCluj
care /s'a
Central University
luat 8 btl. (I/R. 43 I., Library Cluj
IV/R. 42 I., IV/R.
18 I., IV/R. 26 I., III/R. 71 I., IV/R. 43 inf., btl. miliţ.
Argeş, btl. miliţ. Dolj); apoi dela Div. 1 -a depe Cerna se
ia R. 1 V. (2 btl.), iar dela Arm. II-a s'a luat 1 btl/R.
6 V. şi 2 btl/R. 36/76 I.
In noaptea de 8/X ora 23,30 g-lul Krafft dă Ord. OpeF.
JNo. 419:
„ 1 . Pare că inimicul a început dela ora 16 să se retragă con
1
form unui plan, de ambele părţi ale Pasului Turnu Roşu.
Presiunea inimicului la Brg. 2 Mun. fl-U se exercită din d i
recţia SE., S. şi V.
Rezerve inimice mergeau între ora 10 şi 11 dela Câineni spre
direcţia Grebieşti.
2) Inimicul trebue urmărit cu toată energia. Trebue împie
dicată o nouă oprire a inimicului pe poziţia pregătită pe înăl
ţimile Poiana Suliţei-Bumbeşti şi pe Mormântu. Drumul Greb-
leşti-Găujani-Faţa Sfântului Ilie trebue făcut liber pentru r e a -
provizionările noastre.
3) Brg. 10 Mun. fl-U atacă peste Poiana Suliţei spre Golo-
treni. Asigurare dinspre înălţimile Vrf. Briota şi Naurutu.
4) Grupa Bronsart va pune stăpânire pe înălţimile dela Bum-
* e ş t i şi dela E. de Boişoara.
5) Grupa Bauernschmitt va ocupa Cord. P. pe Măgura.
441
6) Divizia Corpului fllpin cu părţile aflătoare pe Fata S f â n

tului Ilie şi mai la Est, împinge peste Călugăru ..în direcţia;
Sudică, împiedicând prin aceasta ca inimicul să se stabilească
pe Mormântu.
7) Brg. 2 Mun. fl-U va ameninţa cu Btl. 2 Vân. Rez. l e g ă
turile din spatele inimicului".
La Vest de Olt, Brg. 10 Mun. A-U, atacă şi pune din
nou stăpânire pe Mt. Veveriţa.
La Est de Olt, conform ordinului primit B. 2 V. la
9/X dim. începe urmărirea cu cp. 4 şi cp. mitraliere 226,
ajungând la 9.30 pe Măgura, la 12,30 la Grebleşti, restul
B. 2 V. era încă la N. de creasta munţilor, pe care nu o>
trece decât după amiază. Seara B. 2 V. este cu cp. 4
la SE. Grebleşti, 1/3 cp. la Grebleşti, 2/3 cp. 2 şi cp.
3 pe Măgura; cp. 1 rămăsese Ia Nordul Munţilor deta
şată B. 10 V. între Olt şi Chica Fedeleşului.
Trupele germane din Corpul Alp.n ce ocupase la 8/X~
Câinenii, ocupă la 9/X Grebleştii, sunt însă oprite în loc
de unităţile române ce ocupase o poziţie de rezistenţă (lu
crată din timp de pace) cu dreapta la Mormântu şi stânga:
pe înălţimile dela Vest de Găujani.
BCU Cluj / Central
Detaşamentul University
col. Cihoschi atacă dinLibrary
spre SudCluj
din
direcţia Sălătrucul de Jos, iar alt detaşament aL colonelului
Moşoiu, atacă dinspre Vest din direcţia Poiana-Clocotici,
poziţia inimicului dela Sălătrucul de Sus, ţinută de 2 ba
talioane, care sunt aruncate spre Nord, urmărite fiind c e
două detsşamente: tirul de 2 t t l . cu mitraliere (in detaşa
mentul col. Cihoschi, în direcţia M-tele Frunţii-Poiana Lingă
şi cu un altul luat din Div. 23-a a col. Moşoiu spre Ştiu-
beiul. Grosul forţelor col. Cihoschi s'au oprit pa linia Mt..
Frunţii-Ruinele Cetăţii Negru Vodă-Vf. Chiţu, fe care s a u
întărit.
Btl. 1 V. bv. având sprijinul unei artilerii aşezată pe
Faţa Sft. Ilie, ata:ă Mt. Călugăru atât de front cât şi prin-
ţr'o mişcare de flanc executată prin VI. Boei, rsuşind at
ocupa seara Mt. Călugăru apărat de 2 companii; k r btl.
II şi III din Rgt. Gardă bv. ajung la N. de Stâna \ ăme-
şoaia. Detaşamentul col. Olteanu se retrage la Punctul
Zănoaga.
B. 2 Vân. Rez. este trimis Ia Poiana Lungă.
Grupul Krafft după lupte necontenite de 7 zile, câşti
gase ceva teren, se vede nevoit ca să facă o ncuă grupare
a forţelor şi să schimbe însărcinările. In acest scop c ă
la 9/X seara Ord. Oper. No. 427 cu următorul cuprins:
„1) Nouă grupare a unităţilor: ; ; j I'
442
Stat Major Div. 71 I. fl-U (gl. 'Goiginger) se pune la d i s

poziţia Corpului fllpin.
Se vor forma următoarele grupe:
a) Div. Goiginger:
Trupe: Brg. 10 Mun. A-U.
Brg. Pechmann
Rgt. 13 Inf. Rez.
Rgt. 18 Inf. Rez.
Ccmp. mitraliere
Cp. 283 pioneri
Tren. poduri No. 6.
1 pl. cp. 175 arunc. mine.
1/4 cp. sanit.
Grupa de artil. Sanner l
Dvz. III/Rgt. 204 firt. câmp. (1 btr. obuz).
Dvz. II/Rgt. 8 flrt. Rez. (1 btr. obuz.)
Btr. 17 Obuz. munte/Dvz. 6 flrt. Mun.
Btr. 9/R. 14 flrt. pe jos (2 mortiere)
Btr. 8/R. 14 flrt. Rez. pe jos (4 obuz.).
b) Divizia Corpului fllpin — gl. Tutschek. ' ^
; Trupe: Brg. 2 Mun. fl-U (fără, 1 btl.)
BCU Cluj1/2/ Central University Library Cluj

Brg. 1 Vân. (fa ă b.i. 2 van. şi btl. I/R.
esc. 3/R. 4 Chev.
Gardă).
D^z. 6 Art. Mun. (fără btr. 17).

cp. 102 pion.
2 pi. aruncătoare de mine
cp. 175 arunc, de mine
2 pl. din detaş. 29 telef. i
! 1
trupele 314, 330, 331, 341 semnalare. '{
3/4 cp. 201 sanit.
c) Grupa Bronsart
Rgt. 2 Vânăt.
Btl. I/Rgt. Gardă
Btr. 10/Dvz. Art. Mun.
d) Grupa Bauernschmitt '"
Btl. 2 Vân.
Detaş. Mitr. 226 şi 227 de Mun.
«0 La dispoziţia Comandamentului vor ţi:
Rgt. 36 Ldst.
1/2 Esc. 3/Rgt. 4 Chev.
Detaş. 3 Art. Mun. (fără btr. 10)
Detaş. 29 telef. (fără 2 plt.)
Stat- t. f. f. 2
Detaş. 36 aviaţie
Plot.102 şi 270 reflectoare.
443
2) Grupa Krafft va continua urmărirea generală cu direcţia

generală spre Sălătrucu-Curtea de flrgeş.
3)' Divizia Goiginger va avea următoarele însărcinări:
a) fltac peste Poiana Suliţei spre Golotreni şi închiderea Văe»
Oltului mai întâi pe llinia Naurutu-Mt. Cozia; prin înaintarea
mai departe, rămâne de avut în vedere închiderea Văei Oltului la
Călimăneşti;
b) Urmărirea energică de ambele părţi ale şoselei Câineni-
Sălătrucu.
Pentru îndeplinirea acestor însărcinări, la dispoziţia Diviziei
va rămâne şi grupa Bronsart, de a o întrebuinţa pe batalioane
corespunzător situaţiei.
4) Divizia Corpului Alpin împinge cu grupa depe Fa{a S f â n
tului Ilie peste Călugăru spre Sud, cu grupa de pe Frunţi'
împinge spre Sălătrucu, în scop de a face imposibilă inimicului
folosirea liniei de legătură Sălătrucu-Curtea de flrgeş; se vor
asigura drumurile c e duc de la Curtea de flrgeş spre Nord.
t
5) Grupa Bronsart continuă urmărirea de amândouă părţi a

şoselei Câineni-Curtea de flrgeş, până când prin sosirea Brigadei
Pechmann va putea fi schimbată; prin aceasta urmărirea n u
trebue să se oprească.
Părţile retrase vor fi trimise la început în zona Turnu Roşu-
Câineni, pentru a fi disponibile unei noui întrebuinţări. Tot acolo
se va duce şi batalionul din R. 3 6 Ldst. când va deveni dis
ponibil. .
6. Grupa Bauernschmitt continuă urmărirea spre Măgura, unde
va primi noui ordine.
7) Detaş. 3 flrt. Mun. (fără btr. 10) rămâne deocamdată în;
Porumbacu de Sus. '
8) Rgt. 36 Ldst. (fără părţile aflate la Grupa Bronsart) rămâne
în cantonamentele actuale, la dispoziţia Comandam. Generali.
9) Comandam. Gen. rămâne în Cisnădia".
In urma ştirilor primite în cursul nopţei, g-lul Krafft
se vede nevoit a schimba în parte şi acest ordin, dând un
nou Ord. de Oper. cu No. 439 cu următorul cuprirts^
„1) Pare că inimicul se retrage.
El opune rezistentă Brg. 10 Mun. fl-U pe Pietroasa şi la
SE. Murgaşu.
Propriele trupe ce au înaintat peste Câineni, au ajuns cu
capul lor la Găujani: '
Coasta de Nord a Mt. Călugăru a fost asaltată astăzi după'
amiază d e btl. 1 Vân.
Lipsesc ştiri asupra inimicului dela Sălătrucu.
2 ) Grupa Rrafft continuă urmărirea.
3) însărcinările grupelor:
444
a) Div. Goiginger: -
Pentru Brg. 10 Mun. rămâne însărcinarea de a înainta prin-
d o l o t r e n i la Călimăneşti şi să asigure flancul drept al Grupei
Krafft.
Brg» Peehtnann pleacă la ora 6 'dim. cu batalionul din cap,
•dela Grebleşti şi înaintează prin Boişoara-Titeşti-CIocoticiu, de
•aci se îndreaptă spre Sud către Rădăcineşti.
b») Grupele Bauernschmitt şi Bronsart se unesc şi urmează
Brigada Pechmann. Părţile din Rgt. 36 Ldst. vârâte în linie,
-vor lua siguranţa pe Valea Oltului spre Sud şi spre Robeşti.
c) Divizia Corpului fllpin şi Brg. 2 'Mun. fl-U atacă peste
Muglele spre Clocoticiu şi depe Mt. Frunţii spre Sălătrucu. Se
va trimite un detaşament de flanc pe VI. Argeşului la Corbeni.
Direcţiile de marş viitoare: pentru Divizia Corpului fllpin »prin
Suici, pentru Brg. 2 Mun. fl-U prin Corbeni spre Bradetu.
La 10/X, la Est de Olt, Btl. I Vân. bv. înaintează depe

Faţa Sfântului Ilie spre Călugărul, la 7,30 se ciocneşte
•de detaşamentul col. Olteanu pe muntele aflător între Că
lugărul şi Stâna Zănoaga, silindu-1 să se retragă la Stâna
Zănoaga, care fusese ocupată de detaşamentul col. Moşoiu
(adus depe Mt. Frunţii). Btl. I Vân. bv. înaintează spre
-Stâna Zănoaga, dar col. Moşoiu îl contra-atacă şi-i î : -
toarce amândouă flancurile, silindu-1 să se retragă sub pro
tecţia btl. II/R. G. Bv. pe Mt. Călugăru. Detaşam, col.
Moşoiu urmăreşte spre Mt. Călugăru.
In cursul nopţei btl. II şi III/R. G. bv. schimbă R. ,1
V. bv. depe Călugărul, care e retras în rezervă la Nordul
Păd. dela Sudul D. Călugărului.
Trei btl. din detaşamentul col. Cihoschi urmăresc Brg.
2 Mun. A-U spre Nord, în scop de a o împiedica, să in-
tervie spre Călugăru; acest detaşament ocupă M-tele Frunţii
unde se întăreşte, iar Brg. 2 Mun. A-U se opreşte la S.
de Poiana Lungă; alt detaşament al col. Cihoschi e la Cum
păna (între R. Argeş şi Buda) unde se întăreşte. Ur
mărirea română se opri.
Brg. Pechmann se îndreaptă spre Mormântul, având în
avantgardă cp. 4/R. 2 V.
G-lul Krafft avea nevoe să împingă spre Sud spre a
<âşttga teren spre Titeşti-Spinu-Perişani-Băieşti-Poiana, pu
nând stăpânire pe Mt. Cozia. Cucerirea Găujanilor nu era
suficientă, căci R. 1 Gr. aflat în triunghiul Titeşti-Zănoaga-
Bumbueşti, putea exercita o mare presiune asupra Corpului
JUpin, care luptă trei zile succcesive, dar zadarnic.
G-lul Krafft dispune ca să se repare podul de peste
445
Olt dela Câineni de Argeş, distrus în retragere de trupele

române. In ziua de 11/X pcdul a fost reparat.
Atacul executat de R. 18 Rez. bv. spre Cărtunaru, reu
şeşte, căci cucereşte cea mai mare parte din creasta Dea
lului Cărbunaru, iar R. 42 Inf. e silit să se retragă pe linia
2-a depe panta SE. a D. Cărbunaru, acesta a necesitat
trimiterea în ajutor a 3 batalioane.
Pentru ziua de 11/X la Est ide Olt se ftotărîse a se
ataca Mormântul cu R. 13 Rez. bv., B. 2 V. şi B. 10
V. Rez., iar Zănoaga să fie atacată de IJ, III/R. G. bv.
In ziua de 11/X se îndreaptă spre Mormântul R. 13
Rez. bv. dinspre V., iar B. 2 V. şi B. 10 V. Rez. dinspre
Boia Mare, ajung în faţa poziţiei, atacă dar fără succes,
căci R. 44 I. rom. rezistă, fiind seară, atacul se amână
pentru a doua zi.
Btl. II şi III/R. G. bv. nu poate ocupa Stâna Zănoaga,
ocupată de detaşam, col. Olteanu.
Btl. 1 V. bv. este trimis înapoi la Puntul Sărei, urmând
a i se da o altă întrebuinţare.
De dimineaţă se primeşte la B. 2 V. Rez. ştiri că trupe
BCU
rom. Cluj / Central
ameninţă University
spatele Brg. 2 Mun. A-U,Library Cluj
s'a îndreptat
spre Clăbucetul cp. 4-a care dă peste 2 cp. rom. cu mi
traliere, le atacă şi le respinge, ocupând Clăbucetul. Res
tul B. 2 V. rez. ocupă Poiana Lungă, de unde e schimbat
<de Brg. 2 Mun. A-U, iar B. 2 V. rez. se strânge a doua
zi la Clăbucetul, păzind spre VI. Argeşului.
Btl. 1 Vân. este trimis la Comarnic pentru a acoperi
spatele Brg. 2 Mun. A-U. La ora 16,30 ajunge în VI.
Topologului la ora 20,30 ajunge la Vf. Flori (N. Comar
nicului.
La 12/X, Div. 23-a sub col. Moşoiu ocupă cu:
Brg. 3-a din Olt peste D. Cărbunaru-pânăla Găujani.
Brg. combinată dela Găujani spre Est pânăla Clăbucetul.
In această zi, detaşamentul col. Cihoschi a respins ini
micul dela Cumpăna-Poiana Lungă, silindu-l să se retragă.
încercările de a pune stăpânire pe frontul Mormântul-
Omul de Piatră şi Stâna Zănoaga, nu reuşesc nici. astăzi.
In ziua de 12/X, Comandam. Corpului Alpin, dispune
formarea unei noui grupe sub lt-col. Paulus, Cd. R. 1
V. cu: I/R. G. bv., B. 1 V., B. 2 V. rez., cp. 9/R. G.
i v . cu însărcinarea să asigure spatele Brg. 2 Mun. A-U.
I n cursul acestei zile grupa se îndreaptă spre Puntul Scărei.
La 13 şi 14/X, g-lul Tuschek cu Corpul Alpin execută
446
atacuri pe tot frontul Div. 23-a dela Est de Olt aflat pe

linia Cărbunari-Mormântul-Stâna Zănoaga-Omul de Piatră,
La 13/X, Grupul Paulus este pe linia Clăbucetul-Co
marnicul cu B. 1 V. şi cp. 9/R. Gr. bv., restul grupului se
adună tot spre Clăbucetul. Se dacide a se ataca şi l t a gara
Cumpăna, fiind un punct de încrucişare a câef ferate şl
putând servi ca un centru de aprovizionare.
La 14/X. Grupul Paulus I/R. Gr. bv. atacă dinspre Clă
bucetul şi la ora 14.20 pune stăpânire pe Cumpăna, tri
miţând apoi o comp. să facă legătura cu Brg. 2 Mun.
A-U. La Cumpăna s'au făcut 2 ofiţeri şi 100 soldaţi rom.
prizonieri.
In această zi pe malul de Vest al Oltului situaţia este ne
schimbată.
Pe malul de Est R. 18 I. rez. bv. (din Div. 73-a I. A-U),
atacă şi pune stăpânire pe pantele NV. a înălţime! Căr-
bunaru (NV. Bumbueşti), iar R. 13 I. R. bv. pe pantele de
V. şi SV. a Mormântului, cu foarte mare greutate s'au
putut urca 2 tunuri din btr. 4/R. 8 Art. pe Mormântul, aci
BCUdevenise
lupta Cluj /foarte
Central University
crâncenă, Library
unităţile Brg. Cluj
col. Mihăescu
deabia rezistau.
La 15/X, pe malul de Vest al Oltului situaţia neschimbată.
Pe malul de Est, btl. II, III/R. Gr. bv. şi R. 2 V. având
B. 2 V. la dreapta şi B. 10 V. Rez. la stânga, atacă spre
Stâna Zănoaga, detaşamentul lt-col. Hergot. Pe la ora 16
acest atac reuşeşte a pune stăpânire pe şeaua aflată între
Mormântul şi Stâna Zănoaga, luând 4 ofiţeri şi 150 soldaţi
prizonieri; nu poate ocupa Stâna Zănoaga, căci interve
nise în luptă şi detaşam, col. Olteanu care a respins două
atacuri inimice, în schimb însă ocupă Găujani şi parte din
Boişora.
In această zi btl. I/R. G. bv. este scos din grupa lt-col.
Paulus. Btl. 2 Vân. Rez. a ocupat linia Argeşului, având
cp. 4-a la dreapta, ţinând legătura cu Brg. 2 Mun. A-U
dela Poiana Lungă, două comp. în VI. Argeşului, iar o
cp. în rezervă la gară. Btl. I V. spre Clăbucetul.
Div. 23-a se retrage în desordine şi ocupă poziţie pe
linia: Copăceni-Clocotiţii-Cucoiu creasta E. Titeşti-Zănoaga-
Stâna Zănoaga-Sud Poiana Lungă.
G-lul Krafft dă în noaptea de 15/X Ord. Oper. No. 571
prin care dispune:
447
2) Grupa Krafft va continua atacul şi urmărirea inimicului aflat

în retragere.
3) Direcţia de atac a Div. Goiginger: Golotreni Perişani,
Jl&lacenii.
4) Grupele de până acum Bronsart şi Epp sub comanda lt-col.
E p p atacă pe creasta înălţimilor dela Zănoaga peste Mt. Muglele-
Poiana Spinului. Cu deosebire de important este câştigarea P a
sului Ciocoticiu. La e e v o e părţi din aceste grupe vor ocoii spre
Vest, în scop de a face imposibilă, orice oprire în basinul T i -
teşti-Perişani.
5) Div. Corpului fllpin întărită (fără grupa Epp) va ataca
mâine cu toate forjele sale. Ea va înainta în lungul Văei T o p o -
logului, peste Mt. Frunţii şi în lungul Văei Argeşului.
6) Scopul ofensivei: câştigarea şoselei Perişani-Sălătrucu-Cor-
beni. • ,
7. întreaga artilerie de câmp stă la dispoziţia Div. Goiginger.
8) Rezerva de Corp. (btl. 4 Vân. bosn. şi cp. 3/R. 36 Ldst.)
vor fi gata de plecare la ora 5 dim.
La 16/X. Pe malul de Vest al Oltului situaţia neschimbată.
ş iBCU
R. 10 Cluj / Central University Library
Brg.Cluj
Pe malul de Est pe o ceaţă deasă, părţi din R. G. bv.
V. atac şi ocup Mt. Zănoaga, resping Com
binată, pe care o urmăresc spre Muglele. Această mişcare
ameninţa foarte serios Brg. 3 Inf. a lt-col. Cantacuzino. In
acest moment, lt-col. Cantaczuino aflat la Bumbueşti face
act de iniţiativă, dă ordin batalionului maior Ştefănescu
din Rgt. 42 Inf. care era la dreapta, să facă un unghiu
defensiv, retrăgând dreapta acestui btl., iar cu (alt btl. ce
•era în rezervă ocupă D. Titeştilor mai ila Sud şi Ia Est de
Bumbueşti.. Această dispoziţiune a avut rezultatul, că prinde
p e inimic între două focuri, care-şi opri urmărirea, iar Brg.
Combinată a putut să se retragă în ordine.
Noaptea s'a retras şi Brg. 3-a pe poziţia de pe Muchea
Măgura cu stânga la Copăceni pe Olt., iar dreapta la
satul Spinul, unde se făcea legătura cu Brg. combinată ce
avea centrul la M. Muglele.
La Muglele este retras şi detaş. col. Olteanu, care res
pinge între ora 16 şi 18 două atacuri.
Corpul Alpin înaintează dela Boişoară şi ocupă Titeşti.
In această zi Grupul Paulus atacă spre Sud cu Btl. 2
V. rez, în lungul Argeşului, dă peste o poziţie aflată la
N. de Pâr. Rea, pune stăpânire pe ea, dar curând dă
peste o poziţie mai tare, pe care nu o atacă, din cauza
întunerecului. Atacul se amână pe a doua zi.
448
In seara de 16 X, pe malul de Est al Oltului, grupul

Krafft ajunsese pe linia generală Racoviţa-înălţimea Sud"
Titeşti-înălţimile Sud Zănoaga.
G-lul Krafft dă pentru ziua de 17/X Ord. Oper. 'Mo. 550
în care precizează:
„ 1 ) Situaţia
2) Grupa K^rajft continuă atacul şi urmărirea.
Intentiuniea viitoare: respingerea inimicului paste şoseaua P e -
rişani-Săiătrucu-flrefu cât mai spre Sud, pentru că această ş o s e a
ne va fi folositoare pentru reaprovizionări şi mişcări, flşa dar:
câştigarea înălţimilor Mt. Toaca-Teancu-Goisu-D. Ghiţoara.
3) Direcţiile de atac:
a) Div. Goiginger: Golotreni-Mt. Toaca cu siguranţă spre AU
Cozia.
b) Grupa Epp.- înălţimile S. Sălătrucu-Goisu.
c) Div. Corp. fllpin: înălţimile S. Bucşeneşti-D. Ghiţoara.
Brg. Pechmann începe să atace Mt. Măgura, cu R. 18 Rez.

bv. la dreapta şi R. 13 Rez. bv. la stânga, dar nu poate de
loc progresa din cauză că artileria germ. trăgea asupra p o
ziţiei depe şoseaua Spinului. ,
BCUGrupulCluj
col. /Epp
Central University
(B. 2 V., urmat de II,Library
III/R. G.Cluj
bv.)
atacă detaş. col. Olteanu depe Muglele, dar nu poate ocupa
decât o înălţime aflată mai la N. şi aceasta cu ajutorul une£
întoarceri executate de B. 14 V. Rez. pe dreapta unită
ţilor rom.
Btl. 2 V. Rez. înaintează călare pe VI. Argeşului, după:
lupte vii ajunge în VI. Păsăreasa, iar Btl. 1 Vân. acopere
spatele şi flancurile btl. 2 V. Rez.
Brg. 3 Cav. îmbarcată la Buzău la 15,'X, debarcă la
Curtea de Argeş la 17/X, fiind trimise 1 dvz./R. 5 C. la
OeşU (pe VI. Argeşului), 1 dvz./R. 5 C. şi R. 6 C. l a
Sălătruc. Aci ajung la ora 20.40, iar la 20.45 s'a dat
ordin că:
„Brg, 3 Căi. intră în constituirea C. II flrm. şi ca urmare
a doua zi va pleca la Câmpulung".
La 16/X:
Din ordinul de operaţie al C. I A. pe zilele de 16,
17 şi 18 X:
„Misiunea Corpului de Armată este de a opri cu orice pref
înaintarea inimicului. Nimeni nu trebue să se mai gândească Ia
retragere, Se vor lua măsuri de rezistenţă extreme".
Nici un efect!
La 17/X:
(„Comandanţii de unităţi vor institui poliţia câmpului de luptă.
449 _
înapoia tranşeeior, spre a împuşca pe toii aceia care ar încerca

sâ părăsească poziţia".
Şi totuşi soldaţii fugiau!
La 18/X:
„Nimeni nu se va retrage de pe pozijie decât în baza unui
ordin scris; acel care îl va da, rămânând răspunzător de darea
acestui ordin".
Şi totuşi?!
Din aceste trei exemple se poate deduce completa lipsă
de disciplină a acestui Corp de Armată.
La 17/X noaptea g-lul Krafft dă pentru 18/X Ord. Oper.
No. 598, în care dispune:
„Atacul început astăzi, va reîncepe mâine de dimineaţă şi
va conduce la decisivă".
La 18/X, pe malul de Vest al Oltului situaţia este ne
schimbată. Pe malul de Est Divizia Goiginger (73 I.)
a ajuns cu Brg. Pechmann (R. 18 Rez. bv. şi R. 13 Rez.
bv.) pe linia lisiera Nord Copăceni-pantele Nord ale Mă-
gurei pânăla 400 m. Sud de linia de creastă (unde este o -
prită în loc de Brg. 3 I.), apoi se întoarce'la şoseaua Est
BCU Clujde/ Central
Cucoiu-panta University
Nord a înălţimei Library Cluj
dela E. Cucoiu.
Grupa Epp atacă de front cu Rgt. 2 Vân., urmat de
btl. II, III/Rgt. Gardă bv., iar în aripa dreaptă cu btl. 14
Vân. Rez. şi ia Muglele (col. Olteanu fiind numit coman
dantul unei Brg. Mixte din Div. 23, lasă comanda It.-col.
Hergot). Brg. combinată şi detaşamentul It.-col. Hergot se
retrag puţin spre Sud, lucru care nu prezintă un prea mare
pericol pentru Brg. 3-a, cu toate că btl. II/R. 13 I. Rez. îi
ocupase o parte din lucrările dela S. Titeşti.
Divizia Corpului Alpin a respins unităţile române din
poziţia înaintată depe Mt. Frunţii, iar Grupa Paulus înain
tează pe amândouă maluri ale Argeşului, ajungând cu
dreapta pânăla staţia Lupi, stânga rămâne însă înapoi, la
Valea cu Peşti.
G-lul Krafft dă la 18/X ora 21.45 Ord. Oper. No. 613
indicând:
„Atacul se va continua la 19/X contra obiectivelor ordonate".
La 19/X, situaţia pe malul de Vest este neschimbată.
Pe nialul de Est Div. 73 I. idupă, o pregătire puternică de .'ar
tilerie atacă cu btl. I/R. 18 I. R. şi ocupă satul Copăceni, iar
înălţimea Măgura o atacă cu btl. III/R. 18 I. R. şi ocupă
pe o lărgime de 300 m. de (front, după ce artileria începe să
tragă asupra sectoarelor vecine:
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Voi. I I . 29
450
R. 13 I. Rez. luptă cu btl. I în munţii dela E. Titeşti,

iar cu btl. II şi III poziţia dela S. Titeşti.
Grupa Epp înaintează depe Muglele spre Mt. Sate (1377),
atacă, dar nu reuşeşte a scoate detaş. lt.-col Hergot.
Grupa Paulus cu btl. 2 vân. Rez. ajută cu dreapta
Brg. 2 Mun. A-U spre Mt. Frunţii, cu Centru înaintează pe
Argeş spre Lupi, iar stânga ocupă cu o comp. PăcT. Mără
cine. Gara Lupi nu s'a putut ocupa. Era de mare impor
tanţă ca să se acopere bine stânga, în acest scop* s'au trimis
2 cp. la P-ul Fântânele (N. Păd. Mărăcine) din Btl. 1 Vân.
La 20/X, pe malul de Vest al Oltului, slabele încercări
de atac române în direcţia Schutzhiitte la Vest de Voi-
neagul, au fost respinse.
Pe malul de Est, Brg. 3-a lt.-col. Cantacuzino contra
atacă Vrf. Măgurei în scop de a reocupa porţiunea pier
dută în ajun, dar este respinsă de btl. III/R. 18 I. R. Pe
restul frontului Brg. 3 I. ţine în loc Div. 73 I. A-U la
Copăceni-Măgura, iar spre Cucoiul ţine în loc btl. II/R.
18 I. R. şi R. 13 I. R.
Un detaşament român de 4 btl. adunat la Mt. Sate
(Sule) sub col., Bădescu execută iun atac pe VI. Topolo-
gului spre cota 1068 Sud Mt. Muglele asupra Grupei Epp,
căzând în flancul Btl. 2 Vân. bv. care este aproape surprins,
numai cu ajutorul trimis de Rgt. Gardă bv. s'a putut prin
contra-atac respinge atacul român, col. Bădescu se retrage
pe M-tele Sate, acoperind dreapta Div. 23-a.
Divizia Corpului Alpin: pe Mt. Frunţii situaţia este ne
schimbată; la N. şi V. de VI. Lupi s'au dobândit de germ.
oarecari mici succese locale; o grupă (Spiegel) ce face
un înconjur pe la Est, între Argeş şi Valsanu, a ajuns
pe înălţimea 1406 la Sud de P-na Fântânele.
La 21/X, satul Copăceni este bombardat de artileria Div.
13-a depe dreapta Oltului; satul e incendiat, unitatea
germ. nu a mai putut eşi din sat. Lt.-col Cantacuuzino îl
ocupă, găsind peste 300 de soldaţi germani carbonizaţi.
S'a format un detaşam, din 2 cp./R. 71 I., 1 cp./R. 59
I. şi 1 cp./R. 82 I., cu 1 secţ. mitr. sub maiorul Ghenciu
din R. 2 C. cu însărcinarea dte a ocupa o poziţie între Mt.
Sule şi VI. Topolog, pentru a bara strecurarea inimicului
prin aceasta vale.
La 22/X, artileria Div. 73 I. A-U bombardează pu
ternic partea cea mai înaltă a Muchei Măgurei; btl. III/R.
18 I. R. atacă, iar unităţile rom. aflate în acea parte ce
dează terenul, producându-se astfel un gol.
451
Grupa Epp cu Btl. II şi cp. 12 din Rgt. G. bv. atacă' Mt.

Sule (detaş. lt.-col. Hcrgot), Brg. Combinată cedează din
nou terenul, lăsând dreapta Brg. 3-a iarăşi în vânt. Acum
însă pericolul era mai mare ca acela de pe D. Cărbunaru,
căci în spate era defileul Perişaniior. Brg. Combinată se
opri pe Mt. Mamarilu, astfel că Brg. 3-a fu silită a lua
un front Vest-Sud-Vest. Acest front s'ar fi putut ţine dacă
Brg. Combinată nu ar fi fost aruncată şi depe Mamarilu.
Lt.-col. Cantacuzino a voit să manevreze cu dreapta că
zând la Mamarilu în spatele inimicului, însă a fost nevoit de
întoarcerea pe care acesta o executa pe dreapta sa, să re
ziste cu dreapta, iar în noaptea de 22—23/X să retragă
dreapta Brg. 3-a la Poiana.
Intre Rgt. Gr. bv. şi Brg. 2 Mun. A-U era B. 2 V.
şi B. 8 V. bosn. pe VI. Topologului. Detaş. maior Ghenciu
aflat între Mt. Sule şi VI. Topogului fiind atacat de front
şi flanc, se retrage la ora 14.30 cu mari pierderi. Ajuns
pe Mt. Sule îl găseşte evacuat de lt.-col. Hergot, îm
preună cu acesta şi cu 1 btl./R. 49 I. (maior Modreanu)
reocupă Mt. Sule şi resping toate atacurile Grupei Epp.
In ziua de 22/X, Brg. 2 Mun. A-U, avea ordin să scoată
definitiv trupele rom. dela Poiana Lungă, în acest scop
BCU
Btl. 2 V.Cluj / Central
trebuea University
să susţină stânga Brg.Library Cluj
2 Mun. Această
Brg. atacă, scoate trupele rom. de aci şi le aruncă spre
S. Restul Grupei Paulus este tot pe VI. Argeşului şi la
Est, patrule de ale Btl. 1 Vân. au ajuns până pe Vf. Ghiţu
(1527) între Argeş şi Valsan.
La 23/X, pe malul de Vest al Oltului şi anume pe
pantele de Est a Riglăului, posturile mici române, au fost
date înapoi cu focuri de artilerie.
Pe malul de Est al Oltului Brg. 3-a lt.-col. Cantacuzino
rezistă pe poziţia dela Sudul Văei Balaşului, ce se întinde
din Olt până la Pripoara, de unde continuă Brg. Combinată
spre Est.
Col. Bădescu Bucur ia comanda detaşam. lt.-col Hergot
depe Mt. Sate. Grupa Epp. atacă cu Rgt. Gr. bv., acest
atac este respins, el reuşeşte a ocupa numai pantele de
Est a Mt. Sate.
Aripa stângă a Grupei Epp şi aripa dreaptă a Corpului
Alpin au ajuns în imediata apropiere de Sudul vărsărei
Văei Ursului în VI. Topologului.
Pentru ziua de 24/X g-lul Krafft dă Ord. de Oper. No.
690 dispunând:
„Inimicul aflat în faţa aripei stângi a Div. 73 I. va fi atacat
de flanc în direefia generală, Mlăceni-Perişani...
452
Dacă inimicul va fi aruncat, Grupa Epp va căuta să ajungă

la obiectivul dat anterior Poiana Spicu'ui-Clocot.ciu".
La 24/X grupa Epp. execută un atac învăluitor şi ocupă

Perişani. Tot în această zi, R. 2 Vân. bv. cu comp. 11 şi
comp. mitraliere din R. Gardă Bv., atacă în flanc o comp,
din R. 18 I. rom. ce rezistă Brigadei Pechmann pe po
ziţia dela 1068 Est Mlăcenii, înlesnind Brg. Pechmann
înaintarea spre Sud.
Rgt. Gardă bv. încă nu poate ocupa Mt. Sule. Brg. 2
Mun. fl-U este la S. de Poiana Lungă, iar între ele este
B. 2 V. pe VI. Topologului care ajunsese la vărsarea VI.
Cumpăna în Topolog.
La 25/X Btl. II/R. 18 I. R. ocupă vârful Măgarei pe
care-1 găseşte părăsit, iar R. 13 I. Rez aflat la stânga
atacă, prin Perişani-Pripoarele spre Surdoiu, dar nereu
şind, se pune în defensivă.
La ora 17 btl. II/R. 18 L ocupă Stâna Perişanilor fără
luptă.
~Btl. I/R. 18 I. R. cu btl. 4/36 Ldst., fac siguranţa pe
pantele de Vest a Măgurei până în VI. Bâiaşului, împingând
patrulele până pe Mt. fCozia şi Mt. Omului.
BCU Cluj /18Central
Btl. III/R. I. R. face University Library
front pe pantele de Sud Cluj
a Mă
gurei până în valea Bâiaşului.
R. 18 I. era mult slăbit având un total de 1420 arme.
Rgt. Gr. bv. reuşeşte a ocupa Mt. (Sule, apoi face o re
cunoaştere dela Mt. Sule spre Poiana Spinului, în timpul
căreia maiorul Prinţ Heinrich de Bavaria a fost grav rănit,
din care cauză a murit în noaptea următoare.
Pentru ziua de 25/X se hotărâse ca Brg. 2 Mun. fl-U
să atace şi să ja Mt. Frunţii, ajutată fiind şi de Grupul
Paulus. Atacul s'a amânat din cauza timpului rău.
Div. 216 I. (R. 21 I. Rez., R. 182 I., R. 354 I., Dvz,
II/R. 54 flrt., cp. 2 pion. Landv., Esc. 205 Cav) soseşte din
Galiţia pe teatrul de operaţie din Transilvania, fiind pusă
la dispoziţia Grupului Krafft, care prin Ord. No. 723 din
25/X, o împinge repede dela Sibiu la Câineni-Grebleşti,
în intenţie de a o vârî între Div. 73 I. fl-U şi grupa Epp.
(din Div. Corp. fllp.).
In seara de 25/X linia de apărare română urma pe
malul de- Vest al Oltului, linia: Râgla-culmea spre Robeşti-
Sărăcineşti, iar pe malul de Est al Oltului, linia: Mt. Cozia-
Surdoiul-Pripoarele-Mt. Frunţii-Poiana Paltinu.
La 26/X, pe malul de Vest al Oltului unităţile române
părăsesc partea de Sud a Vrf. Rigla.
453
Pe malul de Est al Oltului, Btl. II/R.. 18 I. R. avea ordin

să ocupe cu cp. 7 şi 8-a Mt. Omului, iar cu stânga să sprijine
1
atacul btl. II/R. 13 I. Rez. reuşind a ocupa poziţia dela-
N. de Surdoiu. In cursul nopţei de 26/27/X cp. 7 din btl.
II/R. 18 I. Rez. ocupă Mt. Cozia fără luptă, găsindu-1
neocupat.
Btl. III/R. 18 I. R. se stabileşte pe pantele de Vest
ale M-telui Omului, iar btl. I/R. 18 I. R. ocupă cota 683
(NV. Mt. Cozia) cu frontul spre Vest.
Rgt. Gardă bv. împreună cu btl. I/R. 13 I. Rez. după
o bună pregătire de artilerie, atacă şi pune piciorul pe
Poiana Spinului, la stânga lui pe VI. Topologului acţiona
Btl. 2 Vân., două comp. române (cpt. Cernăianu şi iocot.
Nadolu) trimise de col. Moşoiu execut un contra-atac, care
a fost însă respins cu ajutorul btl. 10 Vân.
Brg. 2 Mun. A-U atacă ,Mt. Frunţii susţinută fiind pe
stânga de Grupul Paulus, care înaintează pe VI. Arge
şului, trimiţând patrule puternice pe Vf. Ghiţu J1632).
Atacul reuşeşte, unităţile rom. sunt respinse spre Sud, o-
prindu-se pe pantele de S. a Mt. Frunţii.
In seara zilei pe malul de Est al Oltului Grupul Krafft
BCUpeCluj
ajunge linia:/ Central University
gura Băiaşului în Olt-Mt. Library Cluj
Omului- Surdoiu-
Pripoarele-Poiana Spinului-Mt. Frunţii-Vl. Lupi-Poiana Pal-
tinu. Linia de despărţire a Sectoarelor Grupului Krafft era:
Div. 73 I. A-U la Est: Stâna Perişanilor-Vl. Pateştilor. Div.
216 I. la stânga drumul Sălătruc-Suici inel., Div. Cor
pului Alpin la stânga liber.
La 26/X noaptea, g-lul Krafft dă pentru ziua de 27/X
Ord. Oper. No. 743 în care arată însărcinările viitoare:
„Div. 73 I. fl-U va arunca inimicul pe malul de Vest al
Oltului până dincolo de VI. Lotrului şi va ocupa linia Vacarea-
Mt. Cozia şi dealurile dela Est, asigurând astfel linia de a p r o
vizionare Câinerii-Perişani.
D i v . 216 I. va locupa linia dealurilor dela Est de Omul-Mt.
Toaca-Teancul-lisiera Sud a Sălătrucului.
Div. Corpului fllpin va pune stăpânire p e linia Sud Sălătrucu-
Goisu-Corbenii-Ghilu-Poiana Clăbucetu, dând o deosebită atenţiune
flancului stâng.
La 27/X pe malul de Vest al Oltului Brg. 10 Mun. A-U

atacă dar înaintează încet.
Pe malul de Est al Oltului Brg. 15 I. Rez. care era la
dreapta Div. 216 I... ocupă Surdoiul părăsit de 1 btl. din
Rgt. 72 I., iar cu btl. II/R. 18 I. Rez. cucereşte apoi M t
Cozia (1675).
454
In această zi trupe rom. contra-atacă Brg. 2 Mun. A-U r
pentru a relua Mt. Frunţii, dar sunt respinse.

La 28/X pe malul de Vest al Oltului, Brg. 10 Mun. A-U
împinge linia mai aproape de panta de Est a Riglăului.
Btl. II/R. 36 Ldst. şi parte din btl. II/R. 354 au făcut
•200 prizonieri.
Pe malul de Est al Oltului btl. I/R. 18 I. atacă cota
683 cu faţa spre Vest; btl. II/R. 18 I. Rez. se stabileşte,
pe Mt. Omului; btl. III/R. 182 I. .începe să urce de dimineaţă
Mt. Omului, schimbă 2 cp. din R. 13 I. Rez., ocupă în
acelaş timp şi Stâna Perişani. Btl. I şi II/R. 182 I. au fost
aduse la Perişani ca Rez. a Div. 216 I.
Atacurile rom. date spre Mt. Cozia-Surdoiul-Pripoarelc-
panta de Sud Poiana Spinului-Mt. Frunţii-Poiana Paltinu
au fost respinse.
'Div. 14 rom. (adusă din Moldova dela Arm. de Nord)
sub col. Colori înlocueşte pe front Div. 23-a a col. Moşoiu,
care suferise mari pierderi şi avea nevoe să fie refăcută..
La 29/X, pe malul de Vest al Oltului cele 3 cp. din
R. 354 I. care ocupase în ajun pantele NE., reuşeşte a
BCUdeCluj munte/ Central University Library Cluj
ocupa Vf. Muntelui Râgla 1466, face 250 prizonieri, ia 2
tunuri şi 3 mitraliere.
Btl. III/R. 354 I. atacă poziţia dela Sud de Robeşti
reuşind a pune stăpânire pe ea.
Aşa că pe dreapta Oltului R. 354 I. cucereşte şi Râgla
şi Sărăcineşti, începând a pune stăpânire şi pe Mt. lui
Popovici (SV. Sărăcineşti).
Pe malul de Est al Oltului, Btl. I şi III/R. 18 I. R.,
atacă dar nu reuşesc a ocupa cota 683; Btl. III/R. 182 I.
aflat pe M-tele Omului gravitează mai mult spre dreapta
spre şoseaua dintre M-tele Omului şi M-tele Cozia; btl.
II/R. 182 T,. se stabileşte pe Stâna Perişani, făcând legă
tură la stânga cu R. 21 I. Rez., R. 182 I. nu realizează în
această zi vreun progres mai apreciabil.
R. 21 I. prelungise dreapta R. Gardă bv. aflat pe Poiana
Spinului. ,
Grupa Epp şi Div. Corp. Alp. au respins mai multe
atacuri române.
La 30/X, pe malul de Vest al Oltului, Btl. II/R. 354 I.
atacă depe Râgla spre E., iar btl. III/R. 354 I. spre NE.,
M-tele lui Popovici (1155), pe care reuşesc a-I ocupa; în
acest timp I/R. 354 I. se aşează solid pe linia Racoviţa-VL.
Băiaşului. Un mic detaşament ce trece peste Poiana S u -
455
ţiţei, ajunge pânăla Călineşti, fără să fi dat peste trupe

române.
R. 18 I. R. şi R. 13 I. R. reuşesc a ocupa linia pânăla
N. de Drăgăneşti-683-Mt. Cozia-Mt. Omului.
In cursul nopţei de 29/X g-lul Krafft dă Ord. Oper. No.
791 ca:
„Div. 216 I. şi Grupa Epp să atace linia Muntele Toaca-
D angeşti - S ălătrucul".
, La amiaza zilei de 30/X R. 182 I. se aşează în poziţie
iniţială de luptă pe Mt. Omului cu btl. III şi II în linia I-a
iar btl. I în rezerva R. 21 I. Rez. La stânga btl. H/R.
182 I. era R. 21 I. Rez., ambele regimente având ordin să
atace spre SE., astfel ca la ora 17 să ocupe Dăngeşti.
Pe şoseaua din VI. Poiana, unităţile rom. întăresc pe
lisiera N. a satului Poiana o poziţie destul de tare, care
către amiază a fost puternic bătută de artileria Div. 216
I. şi de o baterie de mortiere grele Austro-Ung., care-şi
prelungi focul şi asupra poziţiei apărărei aflată pe pantele
Muntelui Omului. Comandantul Diviziei hotărâse atacul
pentru ora 14.55, dar la această oră R. 21 I. Rez. nu
era încă gata, din care cauză atacul fu amânat.
BCUIntre Cluj / Central
timp, la ora 14.30 University
btl. III/R. 182 Library ClujM t
I. atacă' depe
Omului spre SE. către Dăngeşti; la dreapta acestui btL
era btl. II/R. 18 I. Rez. bv. Atacul înaintează repede,
unităţile rom. părăsesc poziţia lăsând în mâinile btl. III/R.
182 I. trei mitraliere şi 60 prizonieri.
Atacul rom. dat asupra Mt. Frunţii, a fost respins.
La 31/X, pe malul de Vest al Oltului, unităţile rom. se
retrag depe Pietroasa (1719) şi depe Veveriţa (1746). Brg.
10 Mun. A-U şi Rgt. 354 I. le urmăresc. Poiana Suliţa
fusese luată de o cp./R. 354 I. şi de părţi din Brg. 10
Mun. A-U. ;
' In VI. Oltului unităţile germr. au luat Văcărea.
Pe malul de Est al Oltului, poziţiele depe Mt. Omului
sunt părăsite de unităţile rom., cp. 8/R. 182 I. face pri
zonieri 2 ofiţeri şi 150 soldaţi rom.
Artil. germ. trage cu efect dela 12.15—13.15 asupra
punctului de sprijin dela Poiana, acest lucru făcu ca po
ziţia să fie părăsită de inf. rom., la ora 14 R. 21 I. Rez.,,
ocupă Poiana, începând urmărirea spre SE., cp. 8/R. 182
ajunge izolată pânăla Nordul lisierei satului Dăngeşti, deci
trecuse cu mult înaintea frontului Diviziei 216 I.
La 31/X noaptea g-lul Krafft dă Ord. Oper. No. 829
prin care dispune operaţiele a se executa în ziua de l / X I ;
456
„ Div. 73 I. continuă urmărirea pe maiul de Vest al Oltului

până în VI. Lotru'.ui, întărindu-se pe linia Voineasa-Golotreni,
toate forţele disponibile se vor trece cât mai repede posibil p e
malul de Est, începând cu R. 354 I. care va intra din nou în
compunerea Div. 216 I.
Pe malul de Est, Divizia continuă atacul cu aripa stângă î n
tărită. Direcţia de atac pe la Est de Cozia către linia Călimă-
neşti-Berislăveşti excl., ţinând puternic în primul rând linia V ă
cărea-Cozia.
Div. 216 I. va continua atacul în zona: la dreapta: Dăngeşti
!
incl.-BerisIăveşti inel., la stânga; Teancul incL-marginea S. S ă l ă -
trucul-Suici. Centrul de greutate pe aripa dreaptă.
Grupa Epp atacă de comun cu aripa stângă a Div. 216 I.
Direcţia Sălătrucul-Goisul.
Div. Corp. fllp. de îndată ce atacul Grupei Epp, se va face
simţit, se va alipi atacului general, cu aripa dreaptă spre Corbenu
La Estul Văei Argeşului s e vor menţine poziţiile".
La l/XI, cp. 8/R. 182 care izolată ajunsese în ajun
până la Nordul lizierei satului Dăngeşti în faţa a forţe
superioare, se retrage spre N. până pe lisiera pădurei, în
aşteptarea întăririlor, după ora 14 sosesc în ajutor 2 cp.
BCU Cluj182/ Central
Btl. I/R. I. ţine Mt.University LibrarydelaCluj
Toaca şi înălţimile SE.
btl. II/R. 182 I. pe înălţimile N. Dăngeşti, iar btl. III/R.
182 I. ajunge la ora 23 pânăla 600 m. de Păţeşti.
Unităţile rom. din Div. 23-a ţineau acum puternic Dăn-
geştii.
La dreapta R. 182 I., era R. 18 I. R. care cu cp. 7-a
ocupă Mon. Stănişoara, cp. 8-a pune stăpânire pe o înăl
ţime, aflată la 1 km. mai spre Sud.
R. Gardă bv. (aflat la stânga Div. 216 I.) înaintează
spre Sălătruc şi cota 971, care este luată de cp. 11 şi cp.
12/R. Gardă bv., făcând şi 1000 prizonieri din Div. 14-a
rom.
Btl. 2 V. ajută Brg. 2 Mix. A-U la atacul spre Frunţii,
dând înapoi Div. 14-a, iar btl. 10 V. ajunge pe lisiera N.
a Sălătrucului.
Grupul Krafft ajunsese deci în seara zilei de l/XI pe
linia următoare: la Vest de Olt: malul Nord al Lotrului.
La Est de Olt: Vacarea-Mt. Cozia (cu 1 cp. la Monas-
tirea Stănişoara)-înălţimea dela 3 km. Sud Stâna Omului
(aci aripa stângă a Div. 73 I.), grupul de case dela Nord
de Dăngeşti-Toaca-Sud Clocoticiu-Teancul-2 km. pe şoseaua
Clocoticiu-Sălătrucul (front spre Est, aci aripa stângă a
Div. 216 I.) Sălătrucul Nord-Pantele Sud Vest a Mt.
Frunţii (aci aripa stângă a Brg. Epp)-apoi continuă Div.
Corp. A'lp.
457
însărcinările pentru 2 XI sunt menţinute prin Ord. Oper.

No. 848 al Grupului Krafft.
La 2/XI, pe malul de Vest al Oltului Brg. 10 Mun. A-U
şi dr. Div. 73 I. au ajuns în VI. Lotrului la Voineasa-Să-
liştea-Brezoiu-Golotreni. ' >,
Pe malul de Est al Oltului la Div. 216 I , btl. II/R.
182 I. aflat în poziţie pe înălţimile N. Dăngeşti, respinge
atacurile inf. rom., iar după amiază ocupă Dăngeşti ce
fusese părăsit da rom. şi ocupă Ia S. de sat, creasta ce
duce spre Berislăveşti, şi btl. I/R. 182 I. respinge un mic
atac. rom., ocupând după amiază o înălţime dela E. de
Dăngeşti. Btl. III/R.' 182 I, continuă de a ocupa poziţia
dela N. de Păţeşti, iar noaptea ocupă acest sat.
R. 21 I. Rez. aflat la stg. R. 182 I. atacă şi ia Teancul.
Div. 216 I. ajunge deci pe linia N. Păţeşti-S. Dăngeşti
spre sfârşitul S. a Sălătrucului.
R. Gardă bv. pregăteşte cu artileria atacul Sălătrucului,
reuşeşte al ocupa şi înaintează pânăla Sălătrucul de Jos.
Astfel că Div. 23-a rom. este respinsă pe tot frontul,
«a se retrage pe linia Rădăcineşti-Bocăniţa.
Brg. 2 Mun. A-U atacă Mt. Frunţii, 1 cp. din B. 2 V,
BCU
sprijinăCluj / Central
dinspre V. acest University
atac, restul B.Library
2 V. şi Cluj
cu Btl.
10 V. atacă Ia stânga Rgt. Gr. bv. şi reuşeşte a ocupa
înălţimile dela Est de Sălătrucul şi anume acele dela Sudul
Văei Plopilor şi spre Areful.
Grupa Epp în după amiaza zilei urcă înălţimea 920
Mt. Arefu, numai extrema dreaptă a Brg. 2 Mun. A-U s'a
alipit atacului şi a ajuns pe pantele dela 3 km. NV. Arefu.
Div. 14-a rom. se retrage pe linia D. Valea Rea-Arefu-
Urigureni-Turburea.
Grupa Krafft făcuse prizonieri dela 18/X până în seara
zilei de 2, XI un număr de 72 ofiţeri şi 5780 sold. români ne
răniţi, cum şi aproximativ 1000 oameni răniţi, cucerise 12
tunuri şi 19 mitraliere..
La 3/XI, pe malul de ;Vest al Oltului, Div. 73 I. A-U
îşi retrage forţele dinspre Vest, la Săiiştea şi continuă a îm
pinge Div. 13-a rom. spre Sud, iar pe malul de Est începe
atacul şi înaintarea'.'cu Brg. 15:1. Rez., trupele care scobo-
râse în VI. "Oltului, trebue să urce din nou Mt. Cozia,
Mon. Stănişoara, ceeace se execută cu mare greutate din
cauza timpului rău, a terenului foarte accidentat şi a re
zistenţei ce se făcea de către Div. 13-a. Cu forţele depla
sate de Div. 73 I. A-U pe aripa sa stângă, atacă creasta
înălţimilor între 976 şi Dăngeşti spre linia Berislăveşti-
458
Sălătrucelu, având limita stângă pantele de Est VI.. Mare-

Berislăveşti (incl.)-645 (3 km. SE. Berislăveşti), scoţând
de aci trupele Div. 13-a rom.
Div. 216 I. având R. 182 I. la dreapta, R. 21 I, Rez.
la stânga şi R. 354 I. în eşelon la stânga, atacă spre linia
Berislăveşti-Suici, cu direcţia de atac peste Enculeşti-Moră-
reşti, având limita stângă pe linia Sălătrucul-Suici (inclu
siv aceste localităţi). Ceaţa şi greutăţile terenului îngreu
nează mult înaintarea R. 182 I. (ce avea la dreapta lui 1
btl./R. 18 I. Rez.) aflat la dreapta, atacă cu btl. III spre
Seaca, reuşind a pune stăpânire pe o poziţie aflată la N E .
face 1 ofiţer şi 22 soldaţi prizonieri, btl. II/R. 182 I.
întâmpină o rezistenţă pe o poziţie aflată la SV. Dăngeşti^
iar btl. I/R. 182 I. cucereşte Vrf. Oului şi Rădăcineşti,
de unde scoate stânga Div. 23-a.
La stânga R. 182 I., a intrat în acţiune R. 354 I. care
dela Rădăcineşti se îndreaptă spre şoseaua Călimăneşti-
Suici, dă înapoi Div. 23-a, dar se opreşte din cauza în-
tunerecului, după ce face prizonieri 15 ofiţeri şi 800 sol
daţi.
In noaptea de 3-4/XI o cp./R. 354 I. ce făcea legătura
între Div. 216 I. şi Grupa Epp, atacă şi ia Sălătrucul de
BCU
Jos, undeCluj
face / 600
Central University
prizonieri. Library
Stânga Div. 216 I. Cluj
ajunge
la Bocănita.
Grupa Epp atacă dar nu reuşeşte a pune stăpânire pe
Goişu (1041).
Corpul Alpin care avea ordin:
„Să pună stăpânire cu aripa dreaptă peste flrefu pe linia Cor-
beni-Ungureni ( N . Corbeni) pregătind astfel cucerirea lui Ghifu".
Primeşte ştire dela patrule că românii au părăsit gara
IfUpi, care de îndată a fost ocupată de 1 cp./btl. 2 Vân.
Rez., ocupând şi tunelul, apoi cu restul btl. 2 Vân. Rez.
(ce era în legătură cu Brg. 2 Mun. A-U) ocupă linia
Ungureni până la încrucişarea drumurilor depe înălţimea
Radu Negru. Btl. I. Vân. Ocupă frontul de aci spre Est
pânăla înălţimea 1120.
. La 4/XI, pe malul de Vest al Oltului Div. 73 I. ajunge
pe linia Năurutu-Mt. Sida, iar pe malul de Est ocupă
Monast. Stănişoara-lisiera N. Păţeşti şi Seaca.
Div. 216 I., trebuia să ajungă pânăla şoseaua Jiblea-
Berislăveşti-Suici, cu R. 182 I. la dr., R. 354 I. la centru
şi R. 21 I. Rez. la stg., aci urma să se restabilească ..uni
tăţile. Pe baza acestui ordin, btl. III/R. 182 I. ajunge fără
a fi întâmpinat vre-o rezistenţă pe lisiera de N. a satului
Seaca, unde se loveşte de o mare rezistenţă, înoptându-se
459
acţiunea a încetat. Btl. II/R. 182 I. amestecat cu btl. I/R.

182 I. aflat la stânga btl. III ajunge până pe lisiera de E.
satului Seaca.
R. 354 I. nu poate înainta din cauza dificultăţilor tere
nului, abia după prânz şi după o bună pregătire de arti
lerie btl. I/R. 354 I. poate scoborî în vale spre Berislă
veşti, unde caută a se stabili, dar un contra-atac dat cu
câte un btl. din R. 1. şi R. 5 V. rom. din Div. 13-a roin.
îl dă înapoi cu grele pierderi.
Btl. 2 V. bv. cu btl. II/R. 354 I. alcătuesc grupa maior
Bauerschmidt, atacă lisiera de N. a lui Suici, fac 1500
soldaţi prizonieri din Div. 14-a, dar nu pot înainta din
cauza focului artileriei care acţiona de flanc.
Btl. II/R. Gardă bv., ia Goişul (1039) pe stânga Topo
logului şi D. Valea Rea, pe care se stabileşte, dând înapoi
Div. 14-a spre linia Suici-muchia Tamaşului-S. Bucşeneşti.
Aşa| dar Grupul Krafft ajunge în seara de 4/XI pe
linia Naurutu-Mt. Sida-Monast. Stănişoara-lisiera N. Pă-
ţeşti-N. Seaca (Div. 73 I.) N. Monastirea Berislăveşti-S.
Săcueni-Enculeşti-N. Suici (Div. 216 I.); înălţimea Goişu
şi VI. Rea (Grupa E p p ) ; Corbeni (Corpul Alpin);
BCU Cluj /ziCentral
In această University
Grupul Krafft a făcut Library
ţeri şi 2780 oameni, luând şi 4 mitraliere.
prizonieri Cluj
10 ofi
In vederea continuărei operaţiunilor în ziua de 5/XI

g-lul Krafft dă în noaptea de 4/XI Ord. Oper. No. 892
în care prescrie:
„Pentru continuarea operaţiunilor se dau următoarele directive:
Oiv. 73 I.: Râmnicul Vâlcea, Div. 216 I.: Tigveni, Div. Corpului
Alpin (căreia i se pune dela 5/XI şi Grupa Epp sub ordine):
Bărăşti-Oeşti Pământeni-Bradetu. >
Limitele sectoarelor: Div, 73 'I. la dreapta liber, la s t â n g a :
Berislăveşti inel., 645, de aci spre SE.-Surpaţi excl.-Goleşti excl.
Giurgiuveni excl.
Div. 216 I. la stânga Rudenii excl.-creasta Tamaşu incl.-
Biaju inel.
Div. Corp. Alpin: liber". ; \ <•
La 5/XI, pe malul de Est al Oltului, Div. 216 I. cearcă
ş i în această zi ca să înainteze, dar nu reuşeşte. Unităţile
rom. din faţa R. 182 I. bcupau încă casele satului Seaca-
pantele de Sud a Vf. Oului, Est Berislăveşti. La amiază
btl. II/R. 182 I. ocupă Seaca, dar fu dat înapoi.
Grupa Bauerschmidt (btl. 2 V. bv., II/R. 354 I.) reu
şeşte a pune stăpânire pe Suici, făcând 500 prizonieri.
In faţa Corpului Alpin, unităţile rom. din Div. 14-a se
iin bine pe poziţia dela Ghiţu. Pentru siguranţă, Corpul
460
Alpin dispusese ca B. 2 Vân. Rez. să ocupe poziţia dela

înălţimea 919 Est Corbenii pânăla drumul Berindeşti-Bra~
detul, la stânga B. 1 V. dela 919-cotul de drum depe
Radu Negru.
La 6/XI, Comandam. Div. 216 J. dăduse ordin ca R.
182 I. să cucerească Berislăveşti şi poziţiile dela Vest. La
ora 15,30 btl. II/R. 182 I. pune stăpânire pe sat. Btl.
III ce era la dreapta înaintează spre SV. vre-o I 1 / 2 km.
Btl. I aflat la stânga trece de şoseaua Călimăneşti-Beris-
lăveşti, ţinând legătura la stânga cu R. 21 I. Rez., care
acţiona între R. 182 I. şi R. 354 I.
R. 354 I. înaintează spre S. trece peste şoseaua Beris-
lăveşti-Roboaia, ocupând D. Roboaia (855). Btl. II/R. 354
I. şi btl. 2 V. bv., cuceresc complet Suici, infanteria rom»
din faţă este pe linia Cârpenişu-Rudeni.
R. 2 V. şi Rgt. Gardă bv. atacă şi aruncă unităţile rom»
spre Sud către Verneşti, ele trec de drumul Rudeni-Cicăneşti-
Oeşti, dând înapoi Div. 14-a. , .'
La dreapta Div. 216 I., spre VI. Oltului, Brg. 15 I.
(R. 13 şi 18 I.) pune stăpânire pe Şerbăneşti şi Păţeşti.
Ca să se vadă starea fizică şi morală a Corpului I Arm.
a cărui trupe erau foarte obosite, ele pierduse capacitatea
de luptă, deâbia mai puteau rezista; cu toată energia ofi
ţerilor, cu toate sforţările pe care aceştia le făceau, unităţile
ajunsese într'o stare de slăbiciune fizică şi morală, care arun
case descurajarea şi în cei mai tari ofiţeri. Astfel în urma
unor ordine pe care g-lul Petala Cd. C. I. Arm. le dădea
unităţilor, prin care: „cerea rezistenţă", „să nu pe dea nici un
pas înapoi" etc, cum şi la o scrisoare de cabinet pe care
g-lul Petala o adresase colonelului Cantacuzino la 25/X,
acesta îi răspunde la 26/X ora 10 din Poiana, următoarele:
„La scrisoarea Dv. ce mi-aţi făcut onoarea a'mi trimite, vă
răspund că am vorbit cu oamenii, dar nu, am cu cine vorbi, trupele
noastre au devenit agresive contra noastră. Soldaţii noştri sunt
vorbiţi să se predea cu duiumul. Nu mai este vorba a se trimite
ajutoare cu târâita, ci era vorba de 2—3 zile s ă fi sosit o Divizie
vânjoasă ca să înlocuească pe Div. 23 bolnavă de tot.
Vitejia! 'mea orice aşi face, orice aşi întreprinde este de
;
prisos...
Nu se poate situaţie măi tristă şi mai încurcată, cel Ipuţin pentru
noi aci, asta nu este uti cuvânt ca devotatul dv. nu mai este cum'
îl ştiţi, sunt numai mâhnit şi în neputinţă de a lucra, pentrucă
sunt complet dezarmat.
Asemenea d-1 col. Moşoiu care este un erou şi îşi face peste
461
fire datoria, nici d-sa nu va putea face nimica, orice ar face, oricât
ne-am expune sau sacrifica"...
Dacă la 26/X un ofiţer ca col. Cantacuzino care era un
brav, un erou în toată puterea cuvântului, scria cele de mai
sus, îşi poate închipui oricine C2 era în sufletul lui, ce era
S
în sufletul celorlalţi ofiţeri şi ce era în. inima soldaţilor, care

dela 14 Aug. luptau într'una zi şi noapte, fără odihnă, fără
să poată fi schimbaţi depe front, pe un mare frig, într'un
teren foarte accidentat, unde şi reaprovizionările se făceau
foarte greu. Se ceruse ofiţerilor şi trupei sforţări prea
mari, fără să se ţină seamă că şi aceştia sunt oameni, a
căror putere de rezistenţă fizică şi morală, avea o limită.
Dacă ei au continuat să reziste, meritul este în întregime
numai ofiţerilor şi trupei, iar nu a acelor cari au abuzat
peste măsură de puterea lor fizică şi morală.
Iată acum şi raportul No. 877 din 6/XI, pe care-1 face
g-lul Vasilescu Paraschiv, Cd. Arm. I-a:
„In urma alarmantului raport primit dela g-lul Sănătescu, în
calitate de comandant' al Corpului I Armată şi înaintat Dvs. cu
No. 874, am plecat însu-mi ia grupul Olt să caut a-mi da p e r
sonal seama de starea de lucruri de acolo. Ajuns Ia Coman
damentul Corpului de Armată, am primit dela g-lul Petala r a
portul No. 514, din care reese starea m care s e găsesc trupele
dela Olt, la venirea mea aci. După afirmarea g-lului Petala,
toate .trupele au fost şi sunt înşirate pe frontul de luptă pe
o singură linie. Nu mai are nimeni nici o rezervă.
Divizia 23-a are o singwră companie în rezervă.
Impresia subsemnatului este că toii, dala mic pânăla mare,
sunt descurajaţi şi că, dacă după teama comandanţilor, retra
gerea în dezordine s'ar realiza, situaţia trupelor dela Jiu şi
Cerna ar fi periclitată.
Pentru a mai da acestor trupe consistenţa ce li se poate
da, am dat pe loc ordinul No. 4771, după care se alătură copie
şi în acelaş timp îndreptez spre Jiblea batalioanele luate dela
Dunăre şi care urmau a merge la Tg. Jiu".
Acest raport este edificator el spune destul.
Comandantul C. I. Arm. cere M. C. Gl. a i se pune
la dispoziţie Div. 8-a (adusă din Moldova) aflată în zona
Poenari-Deduleşti-Cotmeana.
A doua zi, Div. 8-a este pusă la dispoziţia C. I. Arm.
La 7/XI, Brg. 15 I. cu R. 18 I. Rez. la dreapta şi R. 13
I. Rez. la stânga, înaintează de amândouă părţi ale Sălă-
trucelului, urcând şi pantele dela Sudul şoselei Jiblea-Beris-
lăveşti.
462
In această zi, Div. 216 I. îşi reface unităţile cari erau

amestecate, adunându-le mai mult spre stânga către VI.
îTopologului.
In ziua de 7/XI şi în noaptea de 7/8/XI C. I. Arm.
este retras astfel: Div. 13-a pe Pl. Călimăneşti-Jiblea Nouă-
Runcu; Div. 8-a (care înlocuise Div. 23-a) dela Runcu-
Bădislava-Bârseşti-creasta N. Blaju; Div. 14-a de aci prin
VI. .Danului-Cerbureni.
Div. 23-a a fost trimisă spre Piteşti.
La 8/XI, Div. 216, I. împinge spre Sud către linia Valea
Babii-Bârseşti-Blajul. Btl. III/R. 354 I. este surprins în
Surpatii, scăpând cu grele pierderi dela o distrugere, btl.
11/354 I;. ocupă Valea Babii, iar btl. I/R. 354 I. este înapoi
la Morăreşti.
R. 21 I. Rez. atacă Ceparii Ungureni pe care cu mare
greutate îi ia către seară, R. 182 I., se opreşte la Ceparii
Pământeni.
Btl. II/R. Gr. bv. ocupă Verneşti, btl. III/R. Gr. bv.
ocupă Herişani şi înălţimea dela Valea Danului.
R. 1 V. este îh VI. Calului.
BCUAşa Cluj
dar, la/ Central University
8/XI Grupul Library
Krafft* ajunge pe VI. Cluj
Oltului
la Jiblea Veche (VI. 01tului)-S. Sălătrucelu (Brg. 15 I.)-
Surpatii-Valea Babii-Ceparii (R. 354 I.)-Ceparii Ungureni
R. 21 I. Rez.)-Verneşti-VI. Danului-Herişani-(R. Gr. bv.)-
înapoi era la VI. Calului (R. 1 V.)-şi la Albeştii Pământeni
(R. 2 V.).
La 9/XI, pe malul de Vest al Oltului situaţia neschim
bată. Pe malul de Est, brg. 15 I. Rez. ajunge cu R. 13 I.
Rez. pânăla înălţimile dela Est de Gropeni, iar R. 18 1.
Rez. e îndreptat spre Babueşti, îl ocupă şi pune stăpânire
şi pe înălţimea dela 600 m. SV. Snămâna. Dreapta acestui
regiment luase legătura cu Brg. 10 Mun. A-U care trecuse
cu părţi din ea pe stânga Oltului.
La stânga Brg. 15 I. Rez. era Div. 216 I. care pentru
această zi intenţionează ca să pună stăpânire pe linia Bâr-
seştii de Jos-Blajul.
După o pregătire de artilerie btl. III/R. 182 I. pune
stăpânire cu mare greutate către seară pe lisiera de N.
a satului Bârseşti de Jos şi înălţimile dela Est, respingând
un contra atac; în schimb, însă btl. I/R. 182 I. nu poate
ocupa Blajul, apărat de unităţile rom. ce luase poziţie
defensivă pe înălţimile dela Nordul satului.
Pe restul frontului Grupului Krafft acţiunile sunt slabe
şi fără importanţă.
463
Pentru ziua de 10/XI, G-lul Krafft dă Ord. Oper. No.

954 din 9/XI în care prevede:
„Grupa Krafft va ajunge mai întâi pe linia Râmnicul Vălcea-
Tigveni-fllbeşti-Brăteşti, apoi va continua atacul în direcţia g e
nerală spre Piteşti.
Div. 73 I. va continua la 10/XI atacul cu părţile aflate pe
malul de Vest, având obiectiv JRâmnicul Vâlcea.
Obiectivul următor al Brg. Pechmann, căreia i se pune sub
ordine batalionul din Brg. 10 Mun. fl-U aflat pe malul de Est
al Oltului, va fi linia Fedeleşoiu-Coasta-Drăgăneşti.
Div. 216 I. cu aripa dreaptă întărită va pune stăpânire pe

linia Drăgăneşti-Tigveni-Blajul, având direcţia de atac spre P o e -
nari
Div. Corpului fllpin va continua şi în viitor înaintarea pe
malul de Est al Argeşului, se va grupa aşa fel, ca s ă fie în m ă
sură ca la 11/XI să pună stăpânire cu Grupa Paulus prin fll-
beşti-Brăteşti pe înălţimea dela Domneşti, înaintând cu forte cât
mai puternice către şi peste înălţimile de ambele părţi Cerbureni-
Iaşului. Aripa dreaptă a Diviziei rămâne pe linia actuală....''
Din acest ordin se mai constată tendinţa Grupului Krafft
deBCU
a-şi Cluj / Central
deschide University
drumul spre Library
Câmpulung, în scopCluj
de a
cădea în spatele Grupului Nămăeşti din Arm. Il-a rom.,
care rezista destul de bine Grupului Morgen. .Atât timp
cât dreapta Arm. I-a va sta aci pe loc şi va acoperi şo
seaua spre Domneşti, Grupul Nămăeşti care formează stânga
Arm. Il-a nu va fi ameninţat, dar de îndată ce dreapta
Arm. I-a se va retrage dela Cerbureni, grupul Nămăeşti
va fi în mare pericol.
La 10/XI, contra-atacurile române date asupra Brg. 10
Mun. A-U. şi asupra Div. 216 I., nu au nici un efect.
Corpul Alpin ocupă cu btl. 1 Vân. Oeştii şi cu btl.
II V. Rez. Bolovăneşti, unităţile rom. se retrăsese în Muşe-
teştii şi pe înălţimile dela Vest de sat.
Btl. 2 V. în Grebleşti, ce era bătut de artilerie.
La 11/XI, la Vest de Olt, Brg. 10 Mun. A-U ia Olăneşti
Gura Văei, dând înapoi Div. 15-a.
La Est de Olt, R. 18 I. Rez. se stabileşte în Dăeşti /şi
S. Babueşti.
La stânga R. 2 V. bv. e la Vest de Cerbureni, R. Gardă
bv. (toate trei batalioane) la SE. Verneşti, Brg. 2 Mun.
A-U la Boroghineşti, R. 1 Vân. bv. este retras înapoi pe
VI. Argeşului, ocupând o poziţie de flanc cu btl. 1 V.
la Oeşti şi B. 2 V. Rez. la Bolovăneşti.
464
La 12/XI. Grupul gl. Krafft câştigă câte puţin teren.

Brg. 10 Mun. A-U ©cupă R.-Vâlcea; în această zi se sta
bili pentru întâia oară legătura între Grupul Krafft şi
Grupul Kiihne, printr'un ofiţer trimis dela Grupul Krafft
cu automobilul pânăla Drăgăşani.
Brg. 15 I. Rez. ocupă cu R. ,18 I. R. Fedeleşoiu.
La Div. 216 I., Rgt. 345 I. trece de VI. Budislava şi
ocupă Goleştii. ~
Patrulele R. 182 I. constată în dimineaţa zilei de 12/XI
că unităţile rom. pe care le aveau iîn faţă au părăsit poziţia
în timpul nopţei. După care R. 21 I. Rez. se îndreaptă
către Bârseştii de Sus, iar R. 182 I. începe şi el să
înainteze cu direcţia generală spre S., având btl. III la
dreapta şi' btl. I la stânga. Btl. III s'a isbit de rezistenţa
slabă pe înălţimea dela SV. Bârseşti, care însă a fost
repede învinsă. La amiază btl. III atinge cu aripa sa
dreaptă lisiera de N. a satului Tigveni, iar slânga înainte
pe şoseaua Tigveni-Curtea de Argeş. La ora 1.30, bata
lionul ajunsese pe lisiera de S. Tigveni, unde trece în can
tonament, tot aci mai sosi btl. I/R. 21 I. Rez. şi apoi
btl. II/R. 182 I. înălţimile S. şi E. de Tigveni erau ocupate
de puternice unităţi rom. care cu mitralierele lor împiedi
cau circulaţia prin sat.
Btl. I/R. 182 I. a ajuns în Blajul, ocupând înălţimile
aflătoare imediat la Sudul şoselei Tigveni-Curtea de Argeş,
care parţial era încă ocupată de unităţi rom.
Btl. III/R. 182 I. după ajungerea în Tigveni a trimis
2 cp. spre Ciofrângeni.
In după amiaza zilei de 12/XI Corpul Alpin atacă de, două
ori zadarnic spre Mormântul cât şi în direcţia Cerbureni,
unde se află Div. 14-a rom., atacurile sunt respinse.
Corpul I Arm. rom. ce ocupa în seara de 12/XI frontul
Cerbureni-Poenari-Bălceşti-Gura Topologului, se întăreşte pe
poziţie, astfel:
Div. 14-a: Cerbureni tae şoseaua Tigveni-Curtea de Ar-
geş-înălţimile SE. Tigveni,
Div. 8-a: SE. Tigveni-Poenari (inel.);
Div. 13-a: Poenari excl. Bălceşti, cu un detaşament pânăla
Gura Topologului.
Iar Grupa Krafft ocupă cu:
Brg. 10 Mun. A-U-Râmnicu Vâlcea.
Brg. 15 Rez. Bv.-Fedeleşoiu-Drăgăneşti.
Div. 216 I. — Tigveni (R. 182 I.)-Goleşti (R. 354 L).
Corpul Alpin: Verneşti-N. Muşeteşti.
Brg. 2 Mun. A-U—Boroghineşti.
CAPITOLUL XVII
II. OPERAŢIUNILE ARM. II-a R O M Â N E

ÎN C A R P A Ţ I
<Crochiul 18>.
Operaţiunile dela 27 Septembrie—16 Noembrie 1916.

1. Luptele d e l a P a s u l Bran.
Armata II-a după retragerea din Ardeal, a ocupat astfel
poziţie pe frontiera Carpaţilor:
Pasul Bran: Div. 22-a cu stânga la Piatra Craiului-Mt.
Drăganului 1264—VI. Dâmboviţei 816;
Pasul Predeal: Div. 21-a cu dreapta la Pichetul Susaiul-
Mt. Susaiu (1483)-obârşia văei Polistoaca- trece fron-
teira, tae şoseaua mai la Sud de cota 916, îndreptându-se
spre Vest la cota 1130; Div. 10-a, de aci la 852 şi stânga
la 1910;
Pasul Predeluş, Bratocea, Tabla Butii: Div. 3-a pe linia
Poiana lui Zeghe, M-tele Bălan călare pe şoseaua Brato-
cea-Tabla Butii;
Pasul Buzăului şi VI. Basca: Div. 6-a: călare pe poziţie
dela Vama Crasna-Bâsca.
Aci vom lua şi studia fiecare direcţie în parte.
La Pasul Bran se retrăsese o parte din Div. 4-a, fiind
susţinută în retragere de Div. 22-a gl. Razu. Această Di
vizie sosea cu calea ferată dela Dunăre. Elementele de
barcate la. Câmpu Lung, erau imediat trimise spre fron-
Generalul G.A, Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Voi. II. 30
466
tieră, dar prea târziu pentru a putea opri pe inimic din-

colo de frontieră.
Grupul gl. Morgen, Corpul I Arm. Rez. format din
Div. 76 Rez. germană (gl. Elstermann v. Elster) şi Brg^
8 Mun. A-U (col. Rath), acţiona spre Bran.
Div. 76 Rez. după ce respinsese în ziua de 25/IX tru
pele române la Bran (Torzburg), reia la 27/IX înaintarea
spre Pasul Bran; în această zi Brg. 8 Mun. face un marş
de 17 km. cu urcuş de 800 m. şi scoborâş de 350 m., în
H 1 / 2 ore cu 1 oră jum. repaus (adică 1478 m. pe oră) ceea
ce e foarte mult, se găsea pe Vrf. Comisului (1884) şi
Vrf. Işului (1529), aproximativ la 8 km. NV. de Piatra
Craiului (Konigstein) (2244). Brg. 8 Mun. ajunsese p e
linia de frontieră, fără să fi întâlnit vre-o unitate cât de
mică rom.
Div. 22-a, are elementele sale cele mai înaintate la 7
km. N. Vama Giuvala, la intrarea de Sud a satului Moe-
ciul de Jos.
Atacul Div. 76 Rez. s'a produs la ora 12.30 din direcţia
Bran şi Poarta asupra Div. 22, care respinge atacul, apoi
însă se retrage şi ocupă o poziţie pe linia 1230-Sirnia-1195-
BCU
N. Cluj /satului
înălţimile Central University
Moeciul de Sus. Library Cluj
înaintarea Div. 76 R. dela Bran '(Torzburg) spre SV. e
întârziată mult de artileria română-, care bate şoseaua şi
împrejurimile ei, până spre Bran (Torzburg). In acest mo
ment Div. 76 Rez. nu mai dispunea decât de 7 batalioane
slabe, care au înaintat cu greutate, din cauza focului arti
leriei române. însăşi artileria Div. 76 R. a intrat greu pe
poziţie şi s'a instalat cu greutate din această cauză.
La 28/IX ora 7, Div. 76 R. atacă Div. 22-a, dar e res
pinsă, iar Div. 22-a se menţine la 2-3 km. peste frontieră.
Efectele obuzelor de 150 a impresionat mult trupele r o
mâne. Div. 22-a se retrage pe linia de frontieră, având
stânga către masivul Piatra Craiului, la Vestul acestui ma
siv g-lul Razu avea R. 10 I. Ia Rucăr, el trimesese pe M t
Drăganului (1264) şi la cota 810 din VI. Dâmboviţei un btl.
In această zi, Brg. 8 Mun. continuă să înainteze spre
Sud în trei coloane: <
Col. dr. dela Mt. Lerescu pe VI. Dâmboviţei formată
din 1/15 şi btl. 5 bos., avânti! 1 cp. pe dr. dela Vrf. Comi
sului spre Vrf. Păpuşa (2379);
Col. centrală dela Mt. Lerescu peste Vrf. Ciocanul (1639)-
Piscul Răchitei (1641)-Mt. Tămaşu Mr. (1733)-Valea Dâm
boviţei, formată din 111/35 şi IV/24;
467
Col. Stg. dela Vrf. Işului pe VI. Bârsei-Mt. Tămaşu

JVUc (1604)-VI. Dâmbovitei cota 871.
înaintarea coloanei din dreapta a fost foarte grea. Ea a
trebuit să treacă de 15 ori Dâmbovita prin apă.
Pe timpul înaintărei, btl. IIL/35 din col. din centru se
isbi la 1 km. N. cota 871 de o mică unitate rom., care
s'a retras repede. /
Coloana din stânga avea 'de străbătut un drum foarte
rău, ea avea şi 2 tunuri de munte, care numai cu ajutorul
inf. au putut-o urma.
Seara Brg. 8 Mun. ajunsese cu foarte mare greutate pe
linia Mt. Păpuşa-Mt. Pălăghia-871-1699 depe panta S. a
masivului Piatra Craiului.
Col. Rath Cd. Brg. 8 Mun. nu cunoştea în seara zilei
de 28/IX situaţia propriei sale Brg., nu ştia situaţia avani-
jgardei coloanei centrale şi nici nu ştia ce devenise coloana
din stânga. Aflase că atacul Div. 76 R. nu reuşise, că ini
micul rezistă bine pe frontieră şi că e absolut necesar ca
Brg. 8 Mun. să intervină în acţiune. Această Brg. făcea
deci asupra Div. 22-a rom. o mişcare înconjurătoare, ase
mănătoare cu aceea pe care o executase Corpul Alpin asu
pra Corpului I-iu Arm.
Pentru ziua de 29/IX g-lul Morgen dă Ord. Oper. No.
1178 cu cuprinsul:
„ 1 ) Inimicul opune o mare rezistenţă pe linia de frontiera
pregătită dela Pasul Torzburg.
2) Div. 76 I. Rez. urmează cu tragerea de artilerie şi atacă
d e îndată ce se va simţi "efectul intervenţiei Brg. 8 Munte.
3) Brg. 8 Mun. deschide Pasul Torzburg prin atacul spatelui
inimicului în direcţia D . Sasului. Se va da o deosebită atenţiune
legăturilor telefonice, pentru:a Brg. să poată merge mai mult
în direcţia Sudică, dacă din cauza marşului său, inimicul s e
va retrage depe linia de frontieră. •
f
4) . . . . . . ".
Div. 76 Rez. fără a aştepta efectul întoarcerei Brg. 8
Mun. atacă pe amândouă părţile şoselei, asupra frontului
alcătuit de înălţimile 1473—1228—1249—1335, aflate pe
linia de frontieră. Atacul e respins, acest atac nu a reuşit,
tocmai pentrucă s'a dat frontal şi pentrucă nu a aşteptat
intrarea în acţiune a Brg. 8 Mun.
Gl. Elstermann nu maî încearcă un nou atac; ei se de
cide ca să aştepte efectul mişcărei pe care o executa Brg.
8 Mun. Col. Rath dispusese în noaptea de 28-29/IX pen
tru ziua de 29/IX înaintarea în modul următor:
„Coloana principală având btl. IV/24 în avantgardă, urmată
468
de 1/15, U/2 btr. şi 111/35 peste Mt. Palaghiia; ccbana din

b t r
stânga sub cpt. Foris Cd. 5 bos. cu IV/58, 5 bos. şi 1/2 -
prin VI. Dâmbovitei". i
„Siguranţa pe dreapta 1 cp/5 bosn. spre cota 1552, iar pe-
stânga 1 cp/58 p e Mt. Petricica".
Col. Rath nu fixase obiectivele de marş ale zilei, şi le
rezervase a le indica a doua zi.
Numai în dimineaţa zilei de 29/IX col.,Rath primi ştiri
dela coloana sa. stângă şi dela avantgarda coloanei cen
trale, asemeni i se aduse ştire că drumul peste Pălăghia
nu poate fi folosit de samare, din această cauză a îndreptat
toată artileria pe VI. Dâmbovitei.
Coloana principală înaintează pe Mt. Drăganuluî, la o r a
18 alungă 2 cp. rom., ea se opri la cota 1265;
Coloana din VI. Dâmbovitei, întâmpină aci rezistenţă
în special la cota 790, pentru a scoate pe inimic din
poziţie, s'a îndreptat 1 cp/35 dela cota 1265 ca să cadă
în spatele bosniacilor.
In seara zilei de 29/IX Brg. 8 Mun. ajunsese pe linia
1552-Mt. Drăganului 1265-112, cota 790 din VI. Dâmbovitei
BCU
cota 1074Cluj / Central
şi 749 (V. PodulUniversity
Dâmbovitei).Library Cluj
şi la 2 km. E. 790-M-tele Petricica, cu patrule înaintate la
Corpul I Arm. Rez. primeşte în ajutor şi Div. 12 Bv~

care debarcase la Seghişoara şi Homorod de la 25-29 Oct.
In această zi, g-lul Razu raportează Arm. I I - a :
„Un batalion se zice chiar o brigadă de vânători alpini, cu
mitraliere şi tunuri de munte, s'au infiltrat în pădurile din spa
tele frontului şi caută să întoarcă aripa noastră stângă".
Raportul era just, g-lul Razu luase măsuri pregătitoare
de retragere, degajând spatele frontului de toate trenurile.
La 30/IX ora 2.40 g-lul v. Morgen dă Ord. Oper. No.
1206 pentru ziua de 30/IX:
„1) Dela ora 11 dim. (ziua de 29/X) sunt în curs mişcări d e
retragere a inimicului pe şoseaua Pasului Torzburg-Rucăr.
Artileria şi trenul se retrag în grabă. *,
2) Din această retragere se poate deduce catastrofa ini
micului.
3) Brg. 8 Mun. va înainta fără nici o considerare spre
şoseaua indicată anterior, dând lovitura principaiă în direcţia*
Rucăr.
Deosebit de important este executarea de focuri în coloanele
inimice pentru a-i produce dezordine şi a-i astupa .şoseaua.
In acest scop se recomandă ca în afară de mişcarea g e n e
rală de atac, să se trimită înainte trăgători îndemânateci.
469
4) Div. 76 R. urmăreşte cu artileria sa neîncetat pe inimicuf

sdruncinat".
G-lul Razu convins de pericolul ce-1 ameninţa în flanc
şi spate, ia din proprie iniţiativă măsuri de retragere sub
ocrotirea a 2 regimente în poziţie la Giuvala. G-lul Ave-
rescu comandantul Arm. Il-a îi dădu ordin:
,,B. se opri pe poziţia dela Sud de Rucăr, călare pe Dâin-
bovija, cu dreapta la Fundul Neagului şi stânga pe D . Căpita
nului, iar dacă nu se poate menfine nici aci, să continue retra
gerea spre Nămăeşti, barând drumul spre Câmpu-Lung înapoia
Argeşului".
In acelaş timp g-lul Averescu a dispus a se trimite ime
diat generalului Razu un ajutor de 6 batalioane şi 3 b a
terii (deci g-lul Averescu nu lasă in părăsire pe g-lul
Razu la Bran, după cum fusese lăsat în părăsire g-lul
Popovici la Sud de Sibiu de către Arm. I-a).
Div. 22-a se retrage depe linia d2 frontieră, sprijinin-
du-se pe aripa dreaptă, aflată la Sudul şoselei şi ia po
ziţie călare pe şoseaua Rucăr-Dragoslavele, având stânga
pe D. Căpitanului (1376-1191) şi dreapta pe D. Fundu
Neagului şi Mt. Vârtoapele (1373).
BCU
Brg. 8Cluj / Central
Mun. înaintează University
de cu noapteLibrary
spre Sud.Cluj
Co
loana ce urma VI. Dâmboviţei se izbi mai la Sud de 790 cu
btl. 5 fcosn. de o unitate rom. scare primind câte-va lo
vituri de tun, se retrage. Bateria ce luase poziţia la cota
790 a tras cu înălţătorul 6000 m. asupra şoselei Torzburg
Podul Dâmboviţei pe care se scurgeau trenurile Div. 22-a
române.
Intre timp coloana depe Mt. Drăganului şi anume btl.
IV/24, 1/15 şi IU/35 s'a strâns în vederea unui atac,
în acest moment primeşte ştire că „un inimic adunat in
VI. Râuşorului o ameninţa". Col. Rath trimite btl. 111/35
faţă de care comp. rom. *se retrage; numai după amiază
coloana depe Mt. Drăganului şi-a reluat marşul. La ora
14,15r Col. Rath primeşte Ordinul Oper. No. 1206 prin
care se prescria ca:
„Brg. 8 Mun. va înainta fără nici o considerare spre şoseaua
indicată anterior (Torzburg-Rucăr) dsnd lovitura principală în d i
recţia Rucăr".
La această oră însă Brg. 8 Mun. înainta spre Sud toc
mai în acest scop; la ora 21, 1 cp./15 ajunge pe liziera
de NV. a Rucărului; aci se izbi de 1 cp. biciclişti rom.,
care o ţine in loc. O unitate din coloana depe Mt. Dră
ganului se luptă la cota 1074, neliniştind retragerea rom.
1
spre Rucăr.
470
Div. 22-a rom. a putut să-şi continue retragerea.

Aşa dar mişcarea înconjurătoare a Brg. 8 Mun. a de
terminat, dar nu a tăiat retragerea Div. 22-a rom.
Grupul gl. Morgen ocupă la l/X ora 9.30 cu Brg. 8
Mun. Rucărul, iar cu Div. 76 I. Podul Dâmboviţei, apoi
înaintează dela Rucăr spre Dragoslavele şi atacă pe în
tregul front M-tele Căpitanului-Fundul Neagului, dar e
ţinut în loc. '
Acest succes făcu pe g-lul Falkenhagn să creadă că
puterea de rezistentă a trupelor române este slabă şi că
aci s'ar putea dobândi mai repede un succes, de aceea
trimite g-lului Morgen şi Div. 12 bv. (sosită chiar la l/X
la Braşov), în ideea că chiar dacă g-lul Morgen va reuşi
să facă aci ruptura, să nu renunţe nici la încercările' de
a invada şi prin VI. Jiului, uş"urată fiind această înaintare
de o continuă câştigare de teren a grupului Krafft pe VI.
!
Oltului.
In această zi au sosit în ajutorul g-lului Razu 2 ba
talioane trimise (în urma cererei Arm. II-a) dela Arm. I-a,
iar Comandamentul Arm. II-a a trimis aci o baterie lungă
de 105 mm.
La 2/X Div. 22-a rom. ocupa frontul la Sudul liniei
1342-1376-1191.
Brg. 8 Mun. A-U (pusă sub ordinele Div. 76 Rez.) stă
în faţa acestei poziţii, atacând cu patru batalioane dinspre
N. şi E. frontul 1342-1376. Un alt detaşament sub co
manda col. Leu, format din R. 252 I., btl. III/R. 254 I.,
după ce schimbă 1 cp. din Brg. 8 Mun. atacă în lungul
şoselei Rucăr-Câmpulung şi spre Vârtoapele, asigurându-se
în acel?ş timp cu 1 cp. pe linia 916-704. Deci atacarea
frontului şi întoarcerea ambelor flancuri. Aripa dreaptă e
respinsă spre Dragoslave; stânga se menţine în urma unui
contra-atac dat pe VI. Argeşului.
Printr'o interpretare greşită a ordinelor generalului Razu,
trupele, cari urmau să acopere trecătoarea Strunga, s'au
retras depe frontieră odată cu grosul Div. 22-a. Generalul
Razu dă ordin unui btl./R. 64 I. sub maior Aritonovici,,
să se pună imediat în marş spre Moreni şi să ocupe Vama
Strunga, supraveghind frontiera între M-tele Omul şi Vf.
Sf. Ilie.
In noaptea de 2—3/X, g-lul Razu dispune ruperea luptei
şi se retrage pe poziţia dela Nămăeşti, interceptând astfel
VI. Dâmboviţei şi a Argeşului. \ <
G-lul Averescu Comand. Arm. II-a dă ordin g-lului Razu:
471
„Să se menţină cu orice pret pe pozitiunile ce ocupă, pânăla

sosirea Div. 12-a, sau în caz când e silit să cedeze teren, Să
manevreze în aşa fel, încât să se retragă pe D . Clăbucet-Poiana
Lungă, pentru a da posibilitate Div. 12-a să intervină pe frontul
Monastirea Nămăeşti-Mt. Mateiaş-Mt. Runcul".
La 3/X. Atacul dat în această zi este foarte Interesant mai

cu seamă el rezultă din Ordinul No. 1 dat de g-lul Eister
mann la 2/X către Div. 76 R. şi Brg. 8 Mun.:
„1) Brg. 8 Mun. cu sprijinul artileriei Div. a aruncat i n i
micul depe 1376, a făcut 150 prizonieri şi a luat 3 m i t r a l i e r o
In vale, la Sud de Rucăr, inimicul opune o mare rezistentă
pe marginea de Sud a Surpăturei VI. Luncăi şi pe creasta
dela 1.5 km. N E . 1006.
,2) Brg. 8 Mun. a ajuns cu 2 btl. în regiunea cotei 1171 la
2 km. V. Dragoslavele, restul este înapoi, 1 btl. eşalonat înapoia
dreptei pe Mt. Dobriaşu.
Linia înaintată a Div. 76 R. are aripa dreaptă la poduf
aflat la 500 m. NV. a „V" Luncei pe drumul ce duce d e l a
Rucăr spre Sud. i ; •
• D e acolo linia merge la 1160, '2 cp. sunt împinse în r e
giunea 1437. i
3) Divizia' va continua atacul în dimineaţa zilei de 3/X.
4) Brg. 8 M. atacă la 5.30 cu câte o cp. dela 1006 şi dela
încrucişarea de drumuri aflată la 800 m. S . 1171, spre D r a g o -
goslavele.
Restul Brg. înaintează dela ora 6 pe drumul avut până acum
spre Sud în direcţia Mt. Mateiaş.
1 btl. rămâne şi mai departe eşalonat pe dreapta şi merge p e s t e
Mt. Clăbucetu spre 1074.
5) Brg. Leu împinge puternic patrule în cursul noptei.
Va raporta imediat şi va comunica şi Brg. 8 Mun. dacă i n i -
tnicnl părăseşte poziţiile sale pe amândouă părţi ale şoselei.
Dacă inimicul rezistă, atunci Brigada atacă la 5,30 în acelaş
timp cu Brg. 8 Mun. ! K
Compania aflată la 1437 înaintează pe drumul dela Estul

Mt. Vârtoapele atacând spre Dragoslavele. ' i
6—14) Detalii cu caracter general".
In dim. de 3/X Div. 76 R. şi Brg. 8 Mun. atacă, con
form ordinului primit. Brg. 8 Mun. înaintează cu înles
nire graţie faptului retragerei precipitate din ajun a Rgt.
50 Inf. depe Mt.. Căpitanului, Brg. 8 Mun. ocupă înălţimile
dela V. de Dragoslavele, iar Div. 76 R. ocupă Dragos
lavele şi poziţiile dela Sud şi Est.
Div. 22-a s'a retras şi a ocupat poziţie pe înălţimile
dela NE. de Câmpulung cu stânga pe Mt. Strâmtul-PL
472
Clăbucetul-Poiana Lungă (paralel cu Argeşul)-Similina-Vf.

Măgurei 1219, km. 65 al şoselei Vrf. Urlei. Poziţia era
aproximativ acea ordonată de Armată, ea era destul de
puternică.
Div. 76 Rez. după ce ocupase Dragoslavele, se îndreptă
spre Sud. La ora 11 btl. aLat în avantgarda este deodată
surprins cu focuri depe coastele Muntelui Mateiaşu. In
acelaş timp focuri vii de. artilerie surprinde grosul coloanei
Div. .76 R., aci avu loc o panică, care însă a fost stă
pânită. Trei baterii din R. 58 Art. au luat poziţie în Vi.
Dâmboviţei şi au început să tragă, efectul însă era foarte
mediocru din cauza pantelor Mt. Mateiaş. O comp. inf. reuşi
să ocupe Mt. Măgurei din faţa Mateiaşului.
Pentru a doua zi Cd. Div. 76 Rez. hotărăşte să atace
JYM. Mateiaş.
In această zi de 3/X Div. 12-a Bv. *) sub comanda g-lului
JHuller, ajunsese la Podul Dâmboviţei; ea primi ordin să
înainteze spre Dragoslave. Pentru a ajunge mai repede,
s'a trimis btl. III/R. 26 I. cu autom. până sus în Pas,
iar dela Podul Dâmboviţei s'a trimis să ia poziţie la Est,
asigurând flancul stâng şi spatele Div. 76 Rez.
Btl. II/R. 26 I. este trimis pe VI. Vidombacului, ca să
BCU Cluj
închidă golul /dintre
Central
PasulUniversity
Bran şi PasulLibrary Cluj
Predeal.
Btl. I/R. 26 I. este trimis la Fundata ca să împiedice
orice acţiune dinspre V. asupra şoselei Branului, i s'a mai
dat 1 esc/R. 7 Chv. şi 1 btr./R. 22 Art.
Legătura stângei Arm. II-a (respectiv Grupul Bran) cu
Arm. I-a este făcută de un detaşament tare de 1 btl.
şi 1 esc, ce are 3 companii la confluenţa Baba cu Că
prioara şi 1 companie la Cumpăna. Escadronul e la Cer
bureni.
Pentru ziua de 4/X gl. Elsterman dă la 3/X Ord. Oper.
No. 2 :
1. Inimicul se opune încă eşirei din munţi. El este pe linia
generală Lunca Gârlei Mt. Mateiaşu şi mai departe spre Nord Vest.
Continuarea liniei inimicului spre NV. de Mateiaş şi aripa
lui nu este încă birte cunoscută.
2. Div. 12-a bv. a afuns cu capul ei la Podul Dâmbotviţiei,
luând acolo serviciul de siguranţă a btl. I/R. 253 I. Rez.
3. Div. 76 Rez. şi Brg. 8 Mun. vor continua la 4/X ofensiva.
Linia de despărţire între Brg. 8 Mun. şi Div. 76 Rez. este
drumul de ţcară dela eşirea S E . a Dragoslavelbr între 895 şi Vrf.
Jftăgurei. Drumul aparţine Div. 76 R.
*) Div. 12 Bv. avea Brg. 22 I. bv. sub g=lul Pecht, compusă din R.
26, 27, 28 I. bv., K. 22 Art., R. 7 Chv., btl. 12 pion. bv.
473
Părţile din Brg.. 8 Mun. vor rămâne deocamdată în pozitiunile-

lor, de unde vor executa şi ofensiva.
4. Brg. 8 Mun. fine la început linia sa, atacând în acel,a'ş
timp cu Div. 76 Rez. pe inimicul ce-1 are în fată.
'Legătura o va face Div. 76 Rez.
Btl. depe Clăbucetul va rămâne eşalonat pe dreapta.
5. Brg. Leu*), în legătură cu Brg. 8 Mun. îşi aşează toate
forţele disponibile în linie pe drumul NV. Măgurei — Măgurei —
500 m. S. până la 624 cât mai de vreme, gata de a intra în
acţiune.
Isbirea principală s e va face în zona dintre drumurile află
toare de ambele părţi ale Măgurei.
Se va raporta terminarea luărei poziţiei iniţiale.
După o pregătire de artilerie, Brg. va iataca Mateiaşul î n
scop de a scoate inimicul de aci.
Brg. 8 Murn. şi cu părţile din Div. 76 R. aflătoare la S E .
Măgurei pânăla S. 621 vor înainta în acelaş timp, acoperind
flancul.
6—11. Relativ la artil., caval., sanit.".
La 4/X, începu a sosi la Câmpulung Divizia 12-a rom-
a g-lului Găiseanu, care luă comanda „Grupului Nămăeşti'\
BCU ceCluj
Imediat / Central
regimentele Div. University Library
12-a erau debarcate Cluj
la Câmpu
lung, erau trimise pe poziţie. Cel dintâi ^regiment sosit
a fost R. 70 I. care era local, batalioanele lui au fost
trimise: btl. I maior Grecescu a înaintat po VI. Argeşului la
Nămăeşti şi a ocupat Pravăţul (895)-Plăişorul Mic şi D.
Văei Ulucului, având la dreapta R. 32 I. pe Mateiaş apoi
urma R. 7 I., iar la stânga R. 50 I. şi R. 82 I. la
Plăişor: btl. III prin Voineşti la Valea Mare; btl. I I la
Bogăteşti.
După R. 70 I. au urmat a sosi R. 62 I. trimis la Bughea
de Sus şi de Jos; R. 68 I., la Măţău; R. 60 I. Ia Suslăneşti;
R. 22 A., în partea de Sud' a Măţăului.
In această zi se dau lupte crâncene pe tot frontul, d a r
mai ales în sectorul dintre Dâmboviţa şi (Argeşul, unde
atacă pe Mt. Măgurei btl. III//R. 253 I. (Div. 76 R . ) ;
trupele române îşi menţin poziţiile. Un atac dat de 1 btl-
din Brg. 8 Mun. spre Pravăţ e respins de btl. I/R. 70
I. şi comp. 11 şi 12/R. 70 I., ele fac 80 prizonieri, captu
rează 4 mitraliere, mupiţiuni, etc.
Cu ajutoarele sosite deja şi cu cele în curs de sosire, for
ţele rom. ce apără această regiune se ridică la: 29 btl., 21.
btr. câmp, 1 btr. tunuri lungi de 105 m/m., 1 btr. obu-
*) Brigada dela dreapta Div. 76 Rez.

474
ziere de 150 mm., i2 btr. obuziere de 210 mm., 4 btr.

de 53 mm. şi Q. esc. Efectivele reduse, moralul ofiţerilor
şi trupei cam slăbit.
Generalul Averescu, Comandantul Arm. Il-a, îşi pro
pune să atace pe inimic şi să-1 respingă peste frontieră.
Odată cu atacul de front dat de Grupul Nămăeşti, tre
buia să se execute şi două atacuri asupra stângei inimi
ce: unul pe direcţia Petroşiţa-Moeciul de Sus, cu trupe
ce vor s o s i ' d i n Oltenia şi altul pe direcţiunea Simonul-
Porta cu Div. 10-a.
In scopul de a mai avea şi o rezervă, Comandam. Arm.
Il-a cere ca una din Brigăzile Div. 3-a Trăgători rusă
.(promisă de M. C. Gl.) să fie transportată direct la Buş
teni, iar cealaltă să rămână la Ploeşti.
Frontul ocupat de Div. 22-a la 5/X, este consolidat pe
poziţia ce avea stânga pe Mt. Strâmtu cota 1375-Piscul Clă-
bucetul şi Poiana Lungă; centrul la cota 895 la Similina-de
aci spre Sud dealungul şi paralel cu şoseaua pe care o
tăia la Sud de km. 65, iar dreapta pe Piscul Uriei.
Operaţiunea ofensivă proectată nu se poate executa decât
BCU
rusă peCluj / Central University Library Cluj
peste 2-3 zile, din cauza întârziere! sosirei Div. 3 Trăg.
care g-1 Averescu îşi pusese toate speranţele; aceasta
Divizie trebuia să vină din Dobrogea şi să debarce cu o
Jbrigadă la Buşteni şi alta la Petroşiţa, iar nu la Ploeşti
cum a fost prima intenţie.
La 5/X Div. 76 R. atacă zadarnic spre Pravăţ.
Div. 12 I. bv. înaintează dela Podul Dâmboviţei spre
-Sud, în scop de a intra în linia de luptă dela Câmpulung.
•Ea trimite btl. I, II/R. 26 I. b. detaşate ca flancgarde pe
timpul înaintărei Diviziei, iar un batalion (1/2 III/R. 26 I.
±»v. şi 1/2 I/R- 28 I. bv.) sub maior Koch pe flancul drept
pe linia 1342-1376 (SV. Rucăr), unde înlocueşte părţi
•din R. 254 I.
R. 28 I. sub lt-col. Bauerlein căruia i se mai dă btl.
I/R. 252 I. şi btl. II/R. 27 I. formează sectorul din dreapta
p e Plaişorul Mic cota 1054. Btl. II/R. 28 I. este trimis
Ia dispoziţia Div. 76 R. care-1 ţine în rezervă.
La 6/X. Brg. 8 Mun. este scoasă depe front şi înlocuită
definitiv cu Brg. 22 I. bv., schimbarea se face în cursul
.zilei şi nopţei. Batalioanele schimbate se adună , pânăla
ora 24 la cota 1171.
In această zi I/R. 28 I. bv. sub maior Koch, face recu
noaşteri spre Dobriaşu şi Mt. Clăbucetu, în faţa acestor
recunoaşteri, R. 50 I. şi R. 64 I. fug de pe front către
475
Stoeneşti. Cu mare greutate au fost refăcute şi vârîte din

nou în luptă spre Mt. Clăbucet.
Din cauza efectivelor peste măsură de reduse ale Div.
12 şi Div. 22 rom. (batalioanele pierduse 75<y din efectiv),
0
g-lul Găiseanu crede, că cu forţele de care dispune, nu va

fi în măsură să poată împinge pe inimic înapoi spre fron
tieră, ceeace era foarte just. Cd. Arm. II-a a dispus să fie
întărit cu brigada de trăgători rusă, sosită la Petroşiţa.
In seara zilei au loc acţiuni în sectorul Argeşel-R. Târ
gului; R. 28 I. bv. atacă cu 2 batalioane, dar este respins,
I s'au luat 45 prizonieri, arme şi muniţiuni.
La începutul lunei Octombrie generalul Averescu, Cd.
Arm. II-a, e ferm decis a lua ofensiva şi dispune ca ma
nevra să se facă depe Mt. Leaota, în scopul de a cădea
în spatele Grupului gl. Morgen. In această idee, Marele?
Cart. Gener. pusese după cum s'a zis anterior la dispoziţia
Arm. II-a, Div. 3-a de trăgători rusă (care era adusă din
Dobrogea); o brigadă fu dusă la Buşteni, iar alta la Pe
troşiţa (VI. Ialomiţei) şi de aci spre Leaota. Manevra aceasta
a fost însă oprită de M. C. GL, căci Arm. II-a primi la
8/X ordin să înapoieze imediat Divizia 3 de trăgători în
BCU Cluj
Dobrogea. / Central
Aceasta University
după cererea Libraryrus
Comandamentului Cluj
din
Dobrogea.
La Câmpulung înapoia frontului ocupat, nu exista nici o
poziţie bună de apărare, regiunea fiind brăzdată de căi
de comunicaţie şi terenul practicabil în toate sensurile.
Pentru ziua de 8/X g-lul Morgen hotărîse atacul ge
neral. Este foarte interesant Ordinul de Oper. No. 1631
din 7/X pe care-1 dă în acest scop g-lul Huller Cd. Div.
12-a I. bv.:
1. „Atacul învăluitor al Brg. 8 Mun. A-U, întărite i asupra
flancului stâng inimic se amână pentru 8/X.
2. Brg. 8 Mun. va atinge cu grosul la 7/X regiunea dela
cota 1188 (Mt. Calului) şi nu va trimite serviciu de siguranjia
peste M-tele Moşuroaele (1540) în scop de a asigura surprin
derea pe care Brigada o va face la 8/X, ora 8 dim., în timp
ce atacul contra Mt. Clăbucetu, se va da la ora 11.
Pentru atac se pune sub ordine Brg. 8 Mun., btl. I/R. 28 1,
cu 3 cp. mitr. din R. 26 I.
După luarea M-telui Clăbucetu se va efectua deplasarea
laterală a întregei Brg. 8-a pe malul de Vest a Râului Târgului.
Păstrarea Mt. Clăbucetul şi continuarea atacului, între A r g e -
„ şelul şi Râu Târgului, s e trece asupra btl. I/R 28 I., care r e
intră sub ordinele Brg. 22 I. bv.
476
Brg. 22 I. bv. ajută atacul inducând in eroare pe inimic,

asupra propriului său atac (foc viu de arme şi mitr., împingeri
d e patrule, e t c ) ; cu începere dela ora 7.39 după luarea Mt.
Clăbucet btl. I/R. 23 I. reintră sub ordinele Brigadei.
Brigadei ii revine cu începere din acest moment, păstrarea
Mt. Clăbucetu sau continuarea atacului în direcţia generală Nă-
mâcşii. Btl. I R . 25 J. poate fi adus în acest scop p;: malul
de V. al Argeşului lăsând totuşi un ploton pe cota 1312—1376".
Pe baza acestui ordin Brg. 8 Mun. A-U atacă, la ora
11.30 pune stăpânire pe şeaua dintre M-tele Dobriaşu şi
Clăbucetul (1375), sprijinită printr'un atac demonstrativ de
către Brg. 22 Inf. bv. (de fapt Brg. 22 Inf. bv. era alcă
tuită din R. 26 I., R. 27 I., R. 28 I. adică toate regimen
tele de infanterie a Div. 12 bv.), ca să ţină în loc rezervele
române ce ar fi putut fi trimise contra Brg. 8 Mun. A-IJ.
I/R. 15 A-U atacă şi ia la 11.10 înălţimea 1254 dela
Sudul M-telui Clăbucetu, iar btl. 1/28 I. bv. atacă direct
spre Clăbucetu, care numai după al treilea atac reuşeşte
a scoate unităţile române şi a le face să se retragă pe
pantele de S. şi SV. ale Clăbucetului.
Div. 76 Rez. atacă şi câştigă teren la Lunca Gârlei
BCU Nordică
Cluj / Central University LibrarydinCluj
şi spre Est. Btl. II/R. 28 I|. bv. atacă şi pune stăpânire pe
partea a Mt. Prisaca (1358), apărându-1 greu
faţă de contra-atacurile executate de unităţile române.
La 9(/X la Grupul Nămăeşti au loc acţiuni violente;.
Brg. 22 I. bv. atacă în dorinţa de a pune stăpânire pe
linia 944-970-1039, dar nu reuşeşte; atacul Div. 76 Rez.
asupra dreptei Div. 22-a rom. în VI. Bădeanca şi Mt.
Făgeţelu nu reuşeşte, de asemeni atacul dat spre Pravăţ.
(895) este respins de btl. I/R. 70 I.
G-lul Morgen dorea să scoată Brg. 8 Mun. depe front,
să o treacă la Vestul Pâr. Târgului executând o largă
mişcare de întoarcere a stângei Div. 22-a rom. când află
că unităţile române au apărut pe Mt. Zănoaga şi Mt. Lalu.
La 10/X, Grupul Nămeşti atacă în sectorul din dreapta
Mt. Prisaca (pierdut în seara de 8-9/X) şi îl reia cu aju
torul dat de rezerva generală; s'au luat prizonieri din
II/R. 28 Bv. (aci mai era y HI/R. 26 Bv.).
2
In sectorul din stânga între R. Târgului şi R. Argeşel.

atacă Div. 12 Bv. pe la ora 15, linia 732-805-1074-970-
1039. Brg. 8 Mun. A-U şi grupa col. Bauerlein (I. III/R.
28 Bv., btl. 24 şi 58 A-U) atacă şi sunt contra-atajCate.
Spre înserate I/R. 28 I. bv. cu ajutorul btl. III/R. 26 1,
bv. reuşeşte a ocupa înălţimea 1074. Odată cu venirea nop-
477
ţei unităţile germane şi austro-ungare şi-au pierdut legă

turile, companiile s'au amestecat, ele s'au aşezat pe cinci
linii succesive, între ele erau şi companii româneşti din R.
64 I. (la stânga R. 50 I.). Amicii şi inimicii s'au împuşcat
reciproc.
După ora 18 germanii dau un nou atac spre Pravăţ,
Mateiaş şi Clăbucet, dar sunt respinşi.
La stânga, Grupul Morgen ocupă Mt. Făgeţelul, co'.a
1547 şi Mt. Cioara (1853).
In noaptea de 10-11/X, Grupul Nămăeşti atacă şi ocupă
Mt. Clăbucetu şi Plaiul Clăbucetu, Vf. Măgura-Mt. R u n -
cul şi Mt. Prisaca.
In ziua de 11/X Grupul Morgen continuă a ataca. Brg.
8 Mun. A-U înaintează foarte încet. Btl. I/R. 28 I. în scop
de a uşura înaintarea Brg. 8 Mun. A-U, atacă spre Lereşti.
seara el ajunge pe lisiera pădurei dela NV. Lereşti. B t l .
III/R. 28 I. împinge în după amiază pânăla linia 944-970-
O companie din R. 28 I. bv. ocupă înălţimea 1039.
Deşi trupele Grupului Nămăeşti au contra-atacat, lup
tele s'au desfăşurat în mod nefavorabil pentru el, din cauză
că învăluirea Grupului Morgen devine tot mai amenin
BCU Cluj
ţătoare. G-lul /Găiseanu
Centralcu University
toate că credeLibrary
că va fi Cluj
nevoit
să se retragă, şi-a concentrat toată atenţiunea şi.energia la
apărarea cea mai îndărătnică a poziţiilor pe care se găseşte,
prelungind frontul mult mai spre stânga, pe poziţiile dela
Nord de Cândeşti-Albeşti-Lereşti.
La 12/X, Brg. 8 Mun. A-U câştigă foarte încet teren,
btl. I/R. 28 I. pătrunde cu părţi din el în Lereşti, dar
-e ţinut la amiază pe loc şi nevoit a se întări pe înălţimea
944. Btl. I, III/R. 28 I. bv. se stabilise pe linia 944-970
la o depărtare de 400 m. de linia apărărei. La stânga R.
28 I. bv. era R. 27 I. bv. dar între ele se produsese un
gol de 2 km. Germanii continuă a-şi prelungi dreapta spre
VI. Bughea, ameninţând cu stânga poziţia dela Mt. Pri
saca. Grupul Nămăeşti îşi pstrează poziţiile.
G-lul Averescu văzând situaţia grea. a Grupului Nă
măeşti, a dispus ca R. 36/76 I. trimis în ajutorul Corp I
Arm. să fie rechemat şi să fie trimis Grupului Nămăeşti
la Câmpulung.
In cursul nopţei de 12-13/X, Germanii au dat 12 atacuri
asupra flancului stâng dar au fost respinse. Situaţia acestui
flanc este grea din cauza R. 50 Inf. care luptă slab.
In sectorul din dreapta, (col. Foişoreanu), s'a atacat
grupul german depe Prisaca cota 1358; atacul a fost oprit
478
de focul artileriei grele dela Dragoslavele. Trupele române

s'au men{inut la câteva sute de metri de tranşeele inimice.
Pentru a uşura acţiunea din acest sector, g-lul Găiseanu
a dispus ocuparea unei poziţii pe Vf. Feţei, pe VI. Bădeanca;
cu 2 cp. mitraliere şi o secţie de 75, care să flancheze
zona între VI. Bădeanca şi VI. Olăneasca.
In urma acestor atacuri şi contra-atacuri, Grupul Nă
măeşti ocupă linia înălţimilor Nord Vest de Lereşti-500
m. Sud de cotele 805-1074-1039-895-Vf. Măgurei - Piscul
Urlei-Mt. Runcu-Mt. Prisaca (1209)-spre Bădeanca (692),
Pentru a întări rezerva generală a Grupului Nămăeşti, s'a
trimis R. 36/76 Inf.
Grupul Morgen atacă violent din nou pe întregul front
al Grupului Nămăeşti, dar mai cu seamă contra aripei
stângi a poziţiilor române spre Lereşti, D. Bughea şi D.
Gresia. Un detaşament puternic german a pătruns spre cota
889 (Vest de Voineşti), fără însă a ocupa acea înălţime.
Un btl. din R. 36 I. debarcat a fost trimis în acea d i
recţie; Germanii au fost nevoiţi să cedeze terenul câştigat
La centru, violent atac dat de trupele germane asupra
poziţiei dela Sud VI. Preavăţ; acest atac a fost respins
R. 70 Inf. s'a condus bine.
BCU
AsupraCluj / Central
dreptei, acţiuni University
de infanterie Library Cluj
ş i ' artilerie.
In 2iua de 14/X, Div. 12 bv. continuă atacul cu Brg.
22 I., pe timpul căruia Brg. 8 Mun. A-U, trebue să se
menţină pe D. Măgura asigurând astfel dreapta Div. 12 bv.
Grupa Bauerlein atacă la ora 10 cu două coloane, una
maior Koch cu 1/28, 1/2 111/28, o cp./R. 26 I. şi alta maior
Bauer cu i/ IU/R- 28. In acest timp Brg. 8 Mun. A-U,
2
ce reuşise a înainta până la înălţimea 889 (N. Câmpulung)

este contra-atacată de col. Lişcu pe D. Măgura şi respinsă
pânăla cota 1090 (5 km. N. Albeşti) şi la eşirea N. de
Lereşti. Faţă de această situaţie, Grupa Bauerlein ar fi
trebuit să se oprească, însă continuă a înainta, la ora 15
ajunge cu coloana Koch pe înălţimea 801, iar cu coloana
Bauer pe şeaua dintre înălţimile 940 şi (970. Col. Lişcu
împingea energic atacul asupra dreptei col. Koch, spre înăl
ţimea 970 şi VI. Cârstei. Bavarezii reuşesc a se fixa la
teren.
Col. Lişcu avusese un frumos succes asupra Brg. 8
Mun. A-U, el atinsese lisiera de Nord a satului Lereşti, iar
la V. de sat pânăla linia cota 800-cota 741 NE. Albeşti,
La 15/X, acţiunea de artilerie română începe în zorii
zilei, activitatea ei creşte din ce în ce. Acţiunea română
479
întreprinsă pe Plaiul lui Patru (N. Voineşti) a reuşit a

respinge Brg. 22 Inf. Bv. până dincolo de cota 970, aşa că
unităţile germane s'au retras până la marginea de Nord
a tăeturei dintre cotele 944-970. Btl. 1/28 I. bv. se retrage
pânăla înălţimea 805. Maiorul Faerber care avea }/ btl.2
din R. 26 I. bv. acopere spre Lereşti şi ţine legătura cu

Brg. 8 Mun. A-U. Coloana maior Bauer închide VI. Cârş-
tei şi ţine legătura spre înălţimea 1039. t
In acest timp unităţile române au progresat şi spre

D. Cârjanului, respingând unităţile din Brg. 8 Mun. Â-U
până dincolo de acest deal. Asemeni şi la cota 887 (NV.
Lereşti).
La ora 21 germanii atacă prin surprindere pe VI. Pra-
văţu, dar sunt respinşi.
La 16/X, un detaşament al coi. Meleca a atacat pe
dreapta R. Târgului, respingând pe inimic pânăla linia:
cota 965 (Vf. Pojorâta)-D. Cârjanului cota 864.
In sectorul din stânga R. Târgului, unităţile române au
înaintat până înspre cota 1074 (D. Strâmtul) şi marginea
Nord a satului Lereşti (în faţa acestor două sectoare
era R. 28 Bv.).
La 17/X, Ia Grupul Nămăeşti au loc vii lupte în sec
torul din stânga, cari s'au localizat în jurul înălţimilor-
cu cotele 965 (Vf. Pojorâta)-732 (Nord de Lereşti) dreap
t a R. Târgul şi cotele 1074 şi 1039 pe stânga râului. Ba
varezii au fost respinşi. Trupele române s'au oprit pe linia
-Sud de cotele 965 (Vf. Pojorâta)-732 (Nord Lereşti)-1074-
1039.
La 18/X, în urma unui bombardament eficace de artilerie,
trupele române din sectorul Lereşti au atacat şi respins
fracţiunile inimice, cari se mai menţineau la marginea de
Nord a satului, pe înălţimile dela Vest. S'au luat 36 pri
zonieri din Brg. 8 Mun.
Generalul Costescu D. ia comanda Grupului Nămăeşti.
La 19/X, trupe germane au atacat pe VI. Pravăţului,
dar au fost respinse.
La 22/X, două noui atacuri date de Germani pe VI.
Pravăţului au fost respinse de Reg. 70 Inf.
La 24/X, unităţi germane au atacat în sectorul Ma-
teiaş, dar au fost respinse.
Generalul Pecht, comand. Brg. 22 Inf. (din Div. 12 Bv.).
pe timpul unei recunoaşteri făcută cu maiorul Faerber Cd.
4S0
btl. I/R. 26 I. bv. G rănit mortal pe frontul R. 22 I, bv,

de o spărtură de obuz. In locul g-lului Pecht este trimis
ia 3/XI colonelul Kunzmann.
La 26/X, un atac german dat asupra Div. 12 în V1 T
Urlei, VI. Runcului şi km. 65 depe şoseaua Dragoslave a

fost respins.
G-lul Morgen văzând că de front nu poate înainta, se
decide a ataca nu numai frontal, ci a ataca ambele aripi,
în special a executa un atac înconjurător asupra stângei
române aflate spre Cândeşti.
Cu această ultimă mişcare a fost însărcinat G-lul Hul-
ler Cd. Div. 12 bv., care a alcătuit sub maior Reitzenstein
un detaşament din: III/R. 28 Rez. bv., btl. 5 Vân. bosniac,
o baterire de munte, cp. 22 pion., secţii austriace de tele
grafie şi telegrafie optică şi o coloană de aprovizionare p e
cai, cu ordin să înainteze dela Rucăr- (26/X), peste Mt.
Zănoaga (1659)-Casa Ganea-cota 1181 (4 km. N. Cân
deşti). Acest detaşament merge numai noaptea, el ajunge
la cota 1181 la 29/X.
Prin ordinul de operaţie al Comandam. Arm. IX d!n 2 8 / X
BCU
se Clujofensiva
prescria / Central University
şi ruperea Library
dela Vulcan şi Cluj
Surduc,
(
prevedea la pt. 4 : • •
..însărcinarea grupului v. Morgen este cucerirea expansiunei
Câmpului Lung". '
Pe baza acestui ordin în dimineaţa zilei de 29/X la
Grupul Nămăeşti după un bombardament violent şi destul
de îndelungat de artilerie, Grupul general Morgen a atacat
întregul front al Div. 12 şi 22. La aripa dreaptă trupele
germane au fost respinse, la aripa stângă trupele române
au fost respinse depe D. Toaca, care s'au retras pe D. Câr-
janului.
Detaşamentul Reitzenstein atacă pe întunerec, ia Cân
deşti, respinge contra-atacurile date de 1 btl. român, către
seară ajunge în apropiere de Albeşti.
Lupte violente s'au dat între Brătioara şi VI. Târgului.
Unităţile române, retrase din Cândeşti, ocupă D. Stănişoara
între Brătioara şi VI. Bughea.
Brg. 8 Mun. întărită a ocupat D. Cărbunarul Mare, Căr
bunarul Mic, şi D. Cârjanului până la linia 903-762-grupul
de case Vest de Lereşti; unităţile române au reuşit a se
menţine pe D. Ferigei şi D. Bughea.
In sectorul dintre VI. Târgului şi Argeşel, a continuat
Cu intermitenţă bombardament de artilerie de mare cali
bru, urmat de atacuri puternice date de Div. 12 bv., care
481
avea ordin ca: „să ocupe linia înălţimilor 944-970-1039,

•aci să se reconstitue apoi să atace înălţimea 801, care
scoboară către Câmpulung". La ora 7 art. Div. 12-a bv.
începe s ă tragă. R. 26 I. bv. atacă spre cota 944-970, reu
şind a le ocupa la ora 9, iar la stânga lui R. 28 I. bv.
atacă între VI. Cârstei şi cota 1039, pe care o ocupă.
La ora 15,30 după o scurtă pregătire de artilerie, R. 26
I. bv. înaintează, dară pânăla căderea nopţei nu poate înainta
decât vreo 1000 m. dincolo de linia 944-970, din cauza
R. 28 I. bv. nu putuse înainta tot atât de repede ca
şi R. 26 I. bv.
Intre timp Brg. 8 Mun. A-U (ce era la dreapta R. 26
I. bv.) a fost întărită cu I/R. 28 1. bv şi I/R. 27 I, bv,
(din Div. 12 I. Bv.), ea împinge unităţile române depe
. înălţimea 960 pe înălţimea 903.
In această zi Grupa R e i t z e n s t e i n cucereşte pe cota 1181,
o baterie română, ia satul Cândeşti, unde face 4 ofiţeri şi
,215 trupă prizonieri, luând 2 tunuri şi 4 mitraliere.
La 30/X, la Grupul Nămăeşti pe frontul Div. 12 rom..
începând din dimineaţa zilei, trupele din Div. 76 R. au
executat mai multe atacuri asupra sectorului Mateiaş, dar
BCUauCluj
, toate fost /respinse.
CentralS'auUniversity Library Cluj
făcut 41 prizonieri.
Pe frontul Div. 22, unităţi din Div. 12 bv. au dat
atacuri violente. Intre Brătia şi VI. Bughea la aripa dreaptă
a Brg. 8 Mun. A-U, btl. I/R. 28 I. bv, cucereşte cota
903 (N. Albeşti), face prizonieri 6 ofiţeri şi 124 trupă,
dar a fost ţinut în loc de unităţile depe Piscul Lat şi D.
Tobolei. încercarea de străpungere a frontului r o m â n pe
VI. Bughea a fost zădărnicită. Intre R. Bughea şi Râul
Târgului, D. Ferigei şi D. Bughei, sunt rămase în stăpâ
nirea trupelor române. Atacurile date de . Div. 12 Bv. în
•sectorul dintre Argeşel şi R. Târgului au fost respinse.
Toate r e z e r v e l e române au fost întrebuinţate.
La 31 /X, Grupul Morgen continuă atacul.
Div. 12 bv. avea ordin ca:
„Se con ti nue atacul asupra liniei Lereşti (excl.) Voineşti—Nă-
măcşii (excl.)".
Rezistenţa Div. 22 rom. devenise mai mare, graţie bunei
legături spre Câmpu Lung, care-i servea ca să-şi aducă
rezerve.
Artil. Div. 12 bv. începe să tragă cu vioiciune la ora
12, iar după 2 ore începe atacul infanteriei. R. 26 1. reu
şeşte ca să ajungă pe Iitiia 801 şi lisiera N. Voineşti.
Contra-atacurile date de Div. 22 rom. sunt puternice, ele
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial-. Voi. I I . 31
482
opresc înaintarea R. 26 I. bv., dar nu-1 pot disloca din

poziţiele pe care ajunsese. Situaţia R. 26 I. bv. era foarte
critică, aripa lui dreaptă era în aer, satul Lereşti ce era
în flancul drept, era în mâinile românilor, R. 28 I. bv.
aflat la dreapta nu putea înainta, el rămăsese înapoi. Btl,
II/R. 26 I. bv. care era în eşelon înapoia dreptei atacă
spre Lereşti, intră în el, dar este aruncat afară; numai în
cursul serei Grupa Bauerlein (btl. II, III/R. 28 I. bv.) reu
şeşte a pune stăpânire pe lisiera de N. a satului Le
reşti. La stânga R. "26 I. bv. acţiona R. 27 I. bv. care era
într'o situaţie rea, el era dat înapoi. Unităţile rom. dădeau
prin VI. Cărstei, contra-atac după contra-atac.
Aripa dreaptă a Brg. 8 Mun. întărită, luptă de dimi
neaţă până pe înserate în faţa poziţiei dela Albeşti, pe
care reuşeşte a o cuceri, btl. I/R. 28 I. (ce făcea legătura
eu Grupa Reitzenstein) împreună cu btl. 5 Vân. bosniac
intră în Albeşti şi-1 străbat pânăla cealaltă lisiera.
La l/XI, g-lul Morgen atacă în cursul zilei sectorul
Mateiaş, iar la ora 11 atacă la M-tele Prisaca aripa
dreaptă a Div. 12-a. Amândouă atacurile au fost respinse
1
cu pierderi pentru inimic.
BCU Cluj acestei
In cursul / Central
zile, University
g-lul Morgen Library
atacă maiCluj
slab
frontul Div. 12-a.
Contra-atacul român dat asupra lisierei Sud a satului
Albeşti este respins de I/R. 28 I. bv.
Atacul dat asupra dreptei Div. 76 Rez. este respins.
Pentru contra-ofensiva proectată la 2/XI vor fi dis
ponibile:
Brg. 3 Căi. întărită cu o baterie, la Berevoeşti.
Reg. 22 Inf. cu trei batalioane.
Brig. 2 Căi. (în parte) descălicată, este trimisă dela
Petroşiţa la Câmpu Lung, cu ordin să ocupe descălicaţ.
poziţie pe D. Măcelarului, D. Vârfului (729), având o
rezervă la cota 825 la Sudul D. Măcelarului (595). Caii
s'au trimis la Târgovişte.
La 2/XI: Bombardamentul pe frontul Div. 12-a, apoi
atac în sectorul R.- 32 I., care e respins.
Lai ora 15 unităţi germane atacă R. 76 I., atacul e
respins.
Intre orele 12.45—1430, Grupul G-lului Morgen, după
o preparaţie de artilerie, execută atacul frontului Div. 22-a
între Argeşel şi VI. Târgului (satul Valea Mare-Plaiul
lui Trandafir-Plaiul lui Patru), dar este respins.
La ora 17 lupta se întinde şi în satul Lereşti pe VI.
483
Târgului. Artileria germană execută o tragere de baraj

asupra marginei de Sud a satului şi laturilor, oprind în
loc rezervele române. Acest lucru înlesneşte inimicului, să
pătrundă în sat pe o adâncime de 1500 m.
La^ 3/XI: Bombardament asupra frontului R. 70 I.
Atac asupra frontului Div. 22 ,în sectorul VI. Cârstei, pe
D. Gresiei-Vl. Bughei şi din direcţia Cândeşti, cu 2 ba
talioane. Atacurile au fost respinse, făcându-se prizonieri:
1 ofiţer şi 194 trupă.
A c ţ i u n e a o f e n s i v ă d e l a C â m p u Lung.
In dimineaţa zilei de 4/Xl, în urma unei pregătiri de
artilerie care durează dela orele 7—8.30, infanteria română
atacă pe întreg frontul cuprins între Argeşel şi râul Bratia.
Recunoaşteri numeroase şi puternice, sunt împinse pe
tot restul frontului (Divizia 12-a), în scop de a menţine
pe Ioc rezervele inimice.
Acţiunea se desfăşoară în modul următor:
Forţele hotărâte pentru executarea atacului:
M Sectorul D. Pietrosu-D. Poiana Lungă, 6 btl.: 2
BCU
btl./R. 64 Cluj / Central
I., 3 btl./R. 50 I., University
1 btl./R. 60 I. Library Cluj
Comand, al atacului: Col. Foişoreanu. ,
Obiectiv: cota 1039-Plaiul Clăbucetului.
2. Sectorul R. Târgului-D. Pietrosu, 6 btl.: câte 1 btl.
din R. 82, 58, 51, 82, T. şi 2 btl./R. 32 I.
Comand, al atacului: Col. Nedeianu.
Obiectiv': cota 970-1074- D. Strâmtu.
3. Sectorul Lereşti-Albeşti, 5 btl. şi comp. ciclişti: câte
1 btl. din R. 49, 36, 76, 17/19 32 I. şi comp. bicicl.
Comandantul atacului: colonel Robescu.
Obiectiv: atac frontal asupra forţelor inimice din faţă.
4. Sectorul Albeşti-Bratia:
Brg. 2 Călăr. descălicată (col. Călinescu A.),
g. 3 Călăr. întărită cu 1 bater. (col Florescu I,)
Obiectiv: întoarcerea aripei drepte inimice.
In rezerva generală: 2 batalioane la Nord Câmpu Lung-
Intreaga artilerie dintre Argeşel-Bratia ia parte la ac
ţiune.
Trupele atacă cu tenacitate pretutindeni şi isbutesc până
pe înserate să respingă pe inimic pe linia cotelor 1039-
970-944 la răsărit de R. Târgului şi spre D. Carpenului-
Cărbunarul Mic-Spentorichea, la apus de Râul TârguluL
Satele Albeşti, Cândeşti şi înălţimea Spentorichea (878)
484
sunt recucerite de Brg. 2 Căi. şi Brg. 3 Căi. Terenul stră

bătut de trupele române în ofensiva de astăzi, este aco
perit de numeroase cadavre inimice.
Pe lângă cei 200 prizonieri, făcuţi la 3/XI, se mai iau
astăzi încă 31, aparţinând Brig. 8 munte.
S'a capturat deasemenea: 2 mitraliere, 1 tun de 53
m/m şi 5 căruţe cu arme diferite.
G-lul v. Morgen ajunge la convingerea tiu numai că
nu va putea ataca, dar că nici nu va putea rezista; el pro
puse retragerea trupelor pânăla Pasul Bran, iar Div. 12
Bav. să fie trimisă în altă parte, unde nevoile operative
ar cere. Gl. Falkenhagn l'a convins pe Gl. Morgen că tre
buie să rămână pe loc, căci altfel unităţile române libere vor
fi şi ele trimise probabil la Olt, unde prezenţa lor ar
fi foarte necesară.
Dacă Div. 12 Bav. ar fi fost retrasă şi trimisă în altă
parte, transportul ei ar fi cerut 12—14 zile în care timp
ea ar fi fost fără nici un folos.
Căci de fapt această Divizie putea eventual să fie tri
misă ori în ajutorul Grupului Krafft, ori în ajutorul Grupu
BCULotrului
Cluj /şiCentral University Library Cluj
lui Kiihne; dar Grupul Krafft ajunsese încă dela 2/XI în
Valea înaintase pânăla linia Stănişoara-Dăngeşti'
Sălătrucul de Jos, iar Grupul Kiihne ajunsese la 4/XI la
Târgu Jiu, deci nu mai avea nevoe de un supliment de
forţe pe frontul lor.
La 5/XI: Acţiunea ofensivă continuă cu succes.
Div. 12 atacă cu dreapta sa (Reg. 62 şi 60 Inf.) linia
cotelor: 1547-1358-1068 (M-tele Runcul) şi trimite recu
noaşteri tari pe restul frontului, în scop de a ţine pironite
forţele inimice din faţă şi a împiedica deplasările spre
Vest.
Trupele române ajung pânăla 200-300 m. de reţelele
de sârmă ale lucrărilor inimice depe creastă (1547-1358-
1068), cari nu pot fi luate; din cauză că pregătirea de arti
lerie era insuficient făcută.
Ele încep însă să se întărească pe locul pe care au ajuns-
Divizia 22 continuă acţiunea ofensivă. La Est de Râul
Târgului progresul e mic. Cota 944 (Plaiul lui Patru)
nu poate fi cucerită. Inimicul a reuşit să o întărească
puternic, transformând-o într'un centru de rezistenţă.
La Vest de Râul Târgului, progresul e simţitor. Tru
pele române ajung pe linia: cota 887-D. Ferigei-D. Cârja-
nului-cota 864 de pe Cărbunarul Mic- cota 975-V1. Sălă
trucul Mare şi cota 1181 muchea Plesnitoarea.
485
S'au făcut încă 53 prizonieri trupă şi un cadet, toţi din

Brigada 8 Munte (batal. 5 B. H.).
In rezumat, cele 2 zile de acţiune ofensivă aduce pe ro
mâni în stăpânirea terenului pierdut.
Ambele aripi ale Grupului Nămăeşti strâng acum flancu
rile inimicului.
La 6/XI: Pe frontul Corpului II Arm., continuă acţiu
nea ofensivă a Div. 22, însă fără rezultate apreciabile.
Grupul Gl. Morgen se menţine pretutindeni unde este
atacat la cota 944 cât şi la aripa dreaptă pe D. Ferigei şi
D. Toaca.
La răsărit de Râul Târgului, el pronunţă chiar câteva
contraatacuri puternice, cari sunt respinse.
Ofensiva Div. 22 rom. se poate considera ca oprită.
Ca măsură de prevedere pentru viitor, Comand. Arm.
II-a se gândeşte la amenajarea unei linii de rocadă in
spatele poziţiilor dela Câmpu Lung şi dă Corpului II Arm.
ordinul No. 1658-:
„Binevoiţi a studia, recunoaşte şi hotărî o linie de ro
BCUîntre
cadă ClujValea
Râul Târgului şi ValeaLibrary Cluj la
Dâmboviţei,
Sud de cea care trece prin Măţău, cum ar fi de exemplu
comunicaţia Poenari-Jugurile-Boteni-Văleni.
Odată aleasă această linie de rocadă, veţi binevoi a dis
pune imediat executarea lucrărilor necesare pentru îmbună
tăţirea ei şi în scopul mişcărilor mari de trupe".
" Pentru a împiedica infiltrarea de patrule inimice în re
giunea dintre Argeş şi Râul Târgului, Corpul II Arm.
dispune ca un Dvz. din Brg. 3 Căi. să plece la Corbi.
El va supraveghea în special Văile Vâlsan şi Doamnei
şi va căuta legătura la stânga, cu forţele amice dela Nord
Oeşti, iar înainte, cu detaşamentele de infanterie dela Sbo-
ghiţeşti-Bulha Rusului.
La 7/XI, bombardament de artilerie, artileria română,
trage cu efect asupra cotei 895.
Brg. 2 Căi. şi 1 btl./ R. 49 I. atacă Mt. Toaca la ora
15,30 reuşind a ocupa tranşeele inimice depe D. Poiana
Mărului şi parte din acele depe Mt. Toaca, inimicul retră-
gându-se pe a doua linie de rezistenţă depe Mt. Toaca.
La 8/XI artileria germ. bate cu violenţă Pravăţul. Brg.
2 Căi. împreună cu btl./R. 49 I. atacă' de mai multe ori, dar
nu reuşesc a pune stăpânire şi pe a doua linie de rezis
tenţă a inimicului depe D. Toaca.
486
La 9/XI, bombardament de artilerie, Germanii atacă Că-

păţâna dar sunt respinşi. S'a cucerit un mortier de tranşee
german.
La 10/XI, Germanii aşează o baterie cu tragere lungă,
bombardând Câmpu Lung dela ora 5—5.40. După prânz au
atacat în VI. Pravăţ, dar au fost respinşi.
Dela 11—15/XI, bombardament de artilerie.
2. Luptele d e l a P r e d e a l .
(Crochiu! 19).
Pe la Predeal se retrăsese Div. 4-a rom. în majoritatea e i ;
ea fusese întărită cu Div. 21-a comandată de generalul
Lambru şi apoi cu Div. 10-a comandată de generalul Văi-
toianu. (Amândouă aceste Divizii fusese aduse dela Flă
mânda).
Div. 4-a alcătuită din: 6 btl, 1 btr. câmp, 1 btr. obu
ziere, 1 btr. 120, 1 btr. 53 şi o parte din Brg. 2 CăL
a fost retrasă la Băicoi în scopul refacerei.
La 26/IX, gl. Lambru comand. Div. 21 luase următoa
rele măsuri:
1) A ocupat poziţia dela Nordul staţiei Timiş cu btl.
30 Muscel din Reg. A. cu o secţie de mitraliere.
2) A trimis două detaşamente să intercepteze comuni
caţiile între Vidombace-Schoterbach şi Timiş şi anume;
unul de 3 companii pe drumul dela Nord de Timiş, la
Râşnov, altul de 2 companii spre Iăher Stoss.
3) A organizat a doua poziţie în defileu la SE. de
Timişul de Sus pentru 2 regimente şi 1 btr.
Iar cu restul Div. 21 ocupă poziţie pe frontieră cu dreapta
la Pichetul Susaiul, apoi trece pe Mt. Susaiu (1483) sco-
boară spre Obârşia văei Polistoaca, trece frontiere, taie
şoseaua mai la Sud de cota 960, îndreptându-se spre V.
la cota 1130 unde are stânga -sa.
Div. 21-a se leagă la dreapta cu Div. 3-a, care are la
Predeluş un detaşament format din 1 btl/R. 2 V., 1 btl/R.
4 I., 1 btr. 53, în poziţie la Poiana Vadul-lui-Zeghe, cu
posturi înaintate pânăla frontieră.
Div. 10-a era astfel dispusă:
R. 10 V. şi R.'33/73 I. pe poziţiile dela frontieră, măr
ginit la Est prin linia cota 1130-792, iar la Vest de Mt.
Velicanul-Mt. Caraimanul, acoperind văile Râşnovului şi Cer-
487
bului, deci cu dreapta spre cota 1130, centru cota 852,

stânga spre cota 1900.
R. 10 V. se găsea deja în sectorul Piatra Arsă.
R. 33 I., 11/73 I. organizează o poziţie pe Valea Vi-
dombacu Mare. ;
I, III/R. 73 I. spre Jăher Stos (1194).
Legătura între Grupul Predeal şi Grupul Bran s'a făcut
prin 2 batalioane, din care unul în poziţie la Vama Strunga
şi altul înapoia lui. !
Forţele totale care la această dată apărau' sectorul Pre
deal sunt: 16 btl., 7 btr. câmp şi 3 btr. 63, iar
Sectorul celor două Vidombace: 6 btl., 6 ibtr. câmp,
1 btr. 53.
In faţa Grupului Predeal era Corpul 39 Arm. Rez. gl,
Staabs compus din:
Div. 51 Hv. şi o parte din Div. 187 Inf., ajunge cu Div.
51 Hv. la Timişul de Sus pe poziţia dela Vest de şosea:
şi cu Div. 187 I. la Est de şosea pânăla Pasul Predeluş.
Acest grup mai avea la dispoziţie 10 baterii grele şi a-
nume: 2 btr. tunuri de 105 m/m, 5 btr. ob. de 150 m/m,'
2 btr. mortiere de 210 m/m şi 1 btr. mortiere de 305 m/m.
In cursul zilei de 27/LX, Div. 51 Hv. atacă Div. 21-a
de front pe VI. Timişului şi de flanc dinspre Râşnov şi
Etwichbach.
Detaşamentul de ariergardă rom. fiind în pericol, s'a
retras pe poziţia principală dela Predeal. ;
Către seară soseşte şi ultimul batalion (70) din R e g .
A., cum şi celelalte baterii din R. 15 A.
La 28/IX, artileria grea germană bombardează poziţia.
O coloană inimică s'a îndreptat dinspre Piatra Mare spre
Susai. Cd. Div. 21-a trimite spre Pich. Susai 3 companii
din R. 61 I., iar mai târziu încă 6 cp. (2/R. 44 I. şj
4/R. 45 I.).
La 29/IX, C. 39 Arm. rez. bombardează cu artilerie
grea poziţia dela Predeal, după care Div. 51 o atacă cu
infanteria. Atacul a fost respins.
Un atac inimic dat asupra M-telui Susai, a fost respins
şi dat înapoi de cele 9 companii pânăla Pich. Susai.
Din recunoaşterile făcute de C. 39 Arm. rez. rezultă
că rezistenţa pusă de români, terenul şi lucrările de întărire
dela Predeal impun o mai bună pregătire a atacului. In,
ziua de 29/IX coloanele C. 39 Arm. rez. au dat peste/-
488
tot locul de întăriri continue, precedate de reţele de sârmă

şi multe mitraliere bine aşezate. Infanteria germ. şi ungară
au trebuit să fie mai precaute la înaintare şi să aibă nevoe
de un mai mare sprijin din partea artileriei; dar tocmai
aşezarea artileriei era grea din cauza terenului prea fră
mântat şi acoperit, bateriile cu tragere lungă nu puteau
fi folosite căci nu puteau bate contra-pantele prea repezi,
iar punctele de observaţie trebuiau trimise departe de baterii.
La 30/IX, Div. 21-a primeşte în ajutor 1 btl. din K.
73 I. şi 1 btl./R. 33 I.
Dela ora 8—12.30, artileria grea germană bombardează
poziţiile dela Predeal; atacă cu II/R. 188 I., reuşind a
ocupa la Esapiyat (NE. Predeal) lucrările unei companii.
La ora 17 inimicul atacă tot frontul, dar e respins, linia
înălţimilor rămânând în mâinile românilor.
2 btl/R. 6 I. refăcute la Floreşti (dela 17—27/IX) sunt
trimise la Limbăşel.
, In cursul nopţei de 30/IX s'a dat un atac de noapte
cu: 2 b/R. 6 I., 1 b/R. 46 I., 1 b/R. 61 I., R. 9 V.
Acest atac rău pregătit, fără legătură între trupe, dat
asupra unei poziţii tari, e respins cu foarte grele pierderi.

La l/X, pentru â restabili situaţia provocată de retra
gerea Arm. II-a, M. C. Gl. luase următoarele dispoziţiuni:
a) Trimisese Div. 10, 21 şi 22 ca să susţie Arm. II-a.
b) Retrage Arm de Nord pe clina de Est a Mureşului
superior şi a Oltului.
închide golul produs prin retragerea divergentă a Arm.
de Nord şi a Arm. II-a, dintre Buzău şi Oituz, trimiţând
Div. 15-a din Dobrogea la Oituz şi Brg. col. Sturdza
în VI. Putnei.
d) întăreşte Div. 22-a (în urma cererei g-lului Ave
rescu) cu o brigadă mixtă, luată dela Arm. I-a.
e) Procură posibilităţi de a avea rezerve Ia Arm. II-a,
cu Div. 4, 12 şi 16 şi la Arm. de Nord cu Div. 8-a.
f) Cere M. C. Gl. rus prin gl. Coandă ajutoarele pro
mise (3 corpuri de armată).
g) Cere şi dobândeşte evacuarea militară a teritoriului.
Toate aceste dispoziţiuni erau judicioase şi corespun
deau situaţiunei.
La 1, 2 şi 3/X, Grupul gl. Staabs execută atacuri dis
perate contra Div. 21-a, care sunt respinse. R. 10 V. este
scos din sectorul Div. 10-a şi este trecut în sectorul Liv. 21-a.
489
La' 4/X, pe frontul Div. 21-a şi Div. 10-a bombardament

de artilerie; 2 btl/R. 5 I. ce ocupau Mt. Susaiu, au fost
împrăştiate de artileria inimică, iar resturile lor fiind ata
cate l a ora 10 de infanteria din Div. 51 hv., au fost cap
1
turate. Div. 51 hv. ocupă Mt. Susaiu şi Clăbucetul Tau-
rului cota 1457; prin aceasta, aripa dreaptă a Diviziei
21-a era foarte serios ameninţată. Tot la ora 10 posturile
înaintate trimise de R. 10.V. la Casa Pădurei sunt respinse.
Pe VI. Şteviei un batalion inimic este în marş către
VL Azugei, cu intenţie de a întoarce apărarea Predealului.
Pentru a-i face faţă, rezerva Diviziei şi anume: R. 10 V.
şi 1/46 I. sunt îndreptate respectiv spre Unghia Mare şi
Vrf. Cazacu.
Div. 10-a mai trimite spre Vrf. Cazacu 1 btl./R. 33 Inf.
Comand. Arm. II-a în urma cererilor Corp. II Arm.
mai trimite dela Fldreşti 2 btl/R. 21 I. (deabia refăcute)
la Azuga. Intenţia generalului Averescu era ca să complecteze
Div. 4-a, să o vâre pe frontul Predealului şi să retragă
Div. 21-a pentru refacere. Deci la Grupul Predeal era
nevoie de oarecare linişte.
La 5/X, în scopul restabilirei situaţiei spre Clăbucetul
BCU Cluj 1457,
Taurului-cota / Central University
comand. Div. 21-a Library
trimite 6 Cluj
comp.
din R. 21 I. cari trebueau să atace din direcţiuni diferite:
Limbăşelul-Creasta Clăbucetului Taurului şi dinspre Pred:al.
Atacul se execută la ora 16 cu deplin succes. S'a luat pri
zonieră o companie inimică; unităţile inimice se retrag
şi dinspre stânga; deasemenea şi trupele de pe Susaiul
se retrag spre Vf. Cocoşilor.
Batalioanele 1/46, 1/33 I. şi în urmă 1/21 I. trimise:
în întâmpinarea coloanei inimice, ajung pe Vf. Cazacului,
luând şi legătura cu detaşamentul Predeluş.
G-lul/ Falkenhagn dă Corpului 39 Arm. Rez. la 5/X
Ord. Oper. No. 584:
„1. Corpul 39 flrm. Rez. atacă neconteniţi dinspre Est înăl
ţimile dela Sudul Predealului.
2. Unităţile din C. L flrm. Rez. aflata în Văile Vidombacelor,
vor ataca de vreme în ziua de 6/X în scop de a uşura acţiunea
Corpului 89 flrm. Rez. Detaliele se vor regula între ambele co
mandamente...".
Div. 51 Hv. atacă în adevăr în cursul nopţei de 5—6/X
şi în cursul zilei de 6/X He mai multe ori poziţiile dela
Predeal, dar a fost respinsă.
In contra detaşamentului inimic care s'a interpus între
Div. 21-a şi Div. 3-a, s'a organizat pentru ziua de 7/X o
acţiune convergentă cu trei detaşamente.
490
La ora 13, soseşte Reg. Feldioara, care este trimis lg

Mănăstirea Predeal; un btl. din acest regiment este trimis
la ora 19 pe Mt. Clăbucetul Taurului cota 1457, din cauză
că se semnalase o coloană inimică, ce înainta dinspre Susai
spre aripa dreaptă a poziţiei Predeal.
La 7/X, detaşamentele inimice interpuse între Div. 21
§i Div. 3 se găsesc pe linia: Mt Neamţu-Elevator-1483 Mt.
Susaiu-1269 muchea Susaiului.
In această zi, detaşamentele române primiseră ca obiec
tive de atins: Vf. Neamţu pe stânga Azugei şi Mt. Susai
pe dreapta.
Pentru aceasta se dispusese ca la ora 18.30, să bombar
deze frontul inimic din faţa Div. 21-a, iar la ora 19, să
se dea atacul în modul următor:
a) R. 10 V., 2 btl/R. 5 I. şi 1 btl/R. 33 I., de pe
Clăbucetul Azugei, să atace de front;
b) Reg. Feldioara dela cota 1457 spre muchia Susai-
D. Cocoşilor, să atace stânga;
c) 1 btl/R. 46 I., 1 btl/R. 21 I., 1 btl/R. 4 I. sub col
Cornăţeanu, depe creasta Unghia Mare-Vf. Neamţului, să
BCUdreapta.
atace Cluj / Central University Library , Cluj
Viscolul puternic ce a bătut, a îngreuiat tragerea arti
leriei şi înaintarea infanteriei.
Până spre seară, coloana din stânga a înaintat pânăla
câteva sute de metri de cota 1269.
, Atacul de front a ajuns pânăla 400 m. de tranşeele ini
mice dela cota 1483. <•' •
Coloana din dreapta, care înaintase până în apropierea
Vf. Stevia, din cauza viscolului s'a retras pe Vf. Unghia
Mare şi Orjogoaia.
Nici acţiunea contra Mt. Susai nu are un rezultat. Tru
pele se opresc la câteva sute de metri de cotele 1483 şi 1269.
La 8/X, se continuă acţiunea începută contra detaşamen
tului inimic interpus- între Div. 21 şi Div. 3, dar fără
rezultat, tot din cauza viscolului şi a ceţei.
Detaşamentul dela Unghia Mare rămâne în inacţiune.
La 9/X, Grupul gl. Staabs bombardează foarte violent
frontul Div. 21, cu deosebire în sectorul E. de Predeal.
Trei atacuri inimice executate de infanteria Div. 187 I.
în cursul zilei pe frontul Div. 21 şi mai cu seamă asupra
Predealului şi în sectorul Piatra de frontieră 178 şi VI.
Azugei, au fost respinse; numai pe VI. Polistoaca trupele
române sunt nevoite a ceda terenul, aproximativ 1 km.
491
Acţiunea ofensivă, începută în zilele precedente, se con

tinuă şi azi, dar rămâne tot nedecisă. Inimicul nu poate fi
scos de pe linia 1269 Muchea Susaiului-1483 Mt. Susaiu-
Elevator-Vf. Rusului, pe care s'a întărit şi şi-a întins reţele
de sârmă.
In după amiaza zilei de 9/X, comandantul Reg. Fel-
dioara, care atacase cota 1269 Muchea Susai, văzând că
nu a reuşit, dă comandanţilor de unităţi, un ordin, din
care extrag numai unele părţi:
„Dacă până diseară nu s e va putea ocupa cota 1269, ceeace
cu mult regret constat că nu s'a îndeplinit la atacul de astăzi,
(veţi menţine cu orice rizic poziţia ocupată, pe care o veţi întări
Iar mâine 10/X la ora 5 precis, veţi executa simultaneu, idupă
normele de atac ce am ordonat astăzi, căutând a cuceri cu orice
preţ această cotă.
Cum situaţia trupelor noastre este destul de favorabilă, g ă -
sindu-se la o distanţă foarte aproape de inimic, nu rămâne,
decât ca prin surprindere, fără a trage foc şi cu baioneta Ia
armă, să se înainteze la asalt. Dacă inimicul are reţele de sârmă
pregătite din astăseară, oamenii destoinici cu foarfeci, care să
caute prin toate mijloacele a tăia sârmele în anumite locuri,
pe unde să poată trece coloana de asalt "
BCU
Tot ceCluj / Central
se spune în acestUniversity
ordin e falş,Library
e greşit:Cluj
1) Atacul cotei 1269 apărată de o infanterie bine adă
postită, acoperită cu reţele de sârmă flancate cu mitraliere,
era o greşeală din partea cui ordona; era a trimite oa
menii la o moarte sigură. Ce vină aveau aceşti oameni,
ca să fie trimişi zadarnic la moarte, de un şef care nu
voia să ţină seamă că: „nu se luptă cu oameni contra ma
terialului".
2) Ce norme de atac putea da un comandant la 9, X/916
când după doi ani dela începutul răsboiului european or
dona ca: f
a) Să se facă atac fără pregătire de artilerie care să
fi distrus reţelele;
b) Să facă atac prin surprindere;
c) Ca oameni destoinici cu foarfeci să tae sârmele;
d) Să întrebuinţeze baioneta;
Toate acestea erau flagrante călcări a felului de a atacă
un inimic în poziţie. Cele spuse aci nu alcătuesc un exemplu
unic; majoritatea şefilor în 1916, luptau pe baza princi
piilor dinainte de 1914; cei doui ani de răsboiu mondial
nu adusese la noi nici o schimbare în tactica de luptă, căci
dacă ar fi adus o atare schimbare, atunci astfel de or
dine, nu ar fi fost date nici măcar ca titlu de excepţie.
492
La 10/X, pc frontul Grupului Predeal Div. 187 I. exe

cută bombardament S'a contra-atacat cu unităţi din Div,
21 şi s'a reuşit a se reocupa o parte din terenul pierdut
la 9/X pe VI. Polistoaca.
In cursul zilei, Grupul gl. Staabs atacă în trei rânduri
întreg frontul Div. 2 1 ; pe la ora 14.30 a reuşit să ocupe
cu R. 188 I. câteva case la Est de gară, în care a aşezat
mitraliere.
Unităţile române ocupă primele case spre Nord, în Pre
dealul unguresc.
La 11/X, Div. 21 a fost foarte viu atacată mai cu seamă
pe înălţimea Vlădetul, dela Vest de partea de Nord a
Predealului; ea este cu totul copleşită. Efectivul ei redus
la 2400 oameni.
Acţiunea detaşamentelor dela aripa dreaptă a Diviziei
nu are succesul dorit, mai cu seamă din cauza lipsei arti
leriei de munte.
Generalul Averescu, Cd. Arm. II-a, apreciază că această
Divizie a dat tot ce poate da o trupă şi decide înlocuirea
şi retragerea ei înapoi, pentru a fi reorganizată.
Efectivul total al trupelor din VI. Prahovei nu trecea
BCU
de 7000Cluj / Central University Library Cluj
oameni.
Gl. Averescu, Cd. Arm. II-a, ordonă scoaterea Div. 21
depe front, având în vedere că şi linia de luptă era greu
de ţinut, dispune şi retragerea liniei de luptă ceva mai la sud
de Azuga pe poziţiile dela Zamora, unde s'a dispus şi tri
miterea diisponibilului din Div. 4-a (R. 6 I., la care se
adaogă 1 btl/R. 84 I.).
In acest scop, Cd. Arm. II-a, dă Corpului II Arm. or
dinul No. 907 din 11/X:
„Binevoiţi a dispune retragerea Div. 21 şi 10 din poziţiiu-
nile în cari se găsesc astăzi.
Retragerea va fi precedată de ocuparea următoarelor puncte:
Clăbucetul flzugei de către R. 21 I.
Clăbucetul Taurului, de către Reg. Feldioara;
Clăbucetul Baiului şi Mt. Dinamul, de către trupele Div. 10,
cari sunt azi Ia Vest de şosea.
Sub protecţia acestor puncte, s e va executa retragerea Div.
21 şi a trupelor Div. 10, cari s e găsesc la Est de ş o s e i .
Div. 21 va continua retragerea pânăla Sinaia.
Div. 10 se va fnenţine pe poziţia indicată cu trupele dela
Vest de şosea, iar cele dela Est se vor retrage la flzuga, pentru
a constitui rezerva.
Trupele Div. 4, aflate Ia Baicoiu, la cari s e adaogă un b a
talion din R. 8'i I. s e vor transporta cu calea ferată la Buşteni,
493
pentru a ocupa poziţiunea pe culmea Zamora, pe care s e va

retrage apoi restul trupelor sale depe Clăbucete, precum şi Bi-
Dvizia 10.
Se vor face distrucţiuni pe timpul retragerei între Predeal
şi flzuga".
In cursul zilei de 11/X, artileria Grupului gl. Staabs
bombardează violent frontul Div. 21.
Retragerea începe în seara zilei de 11/X la adăpostul
tntunerecului, ea se face în bune condiţiuni, sub protecţia
detaşamentelor din Div. 4-a, fără ca inimicul să urmă
rească.
In cursul zilei de 12/X, inimicul atacă fără succes deta
şamentele de protecţie depe:
Unghia Mare: 1/46 I., 1/4 I.
Clăbucetul Azugei: R. 21 I.
Clăbucetul Taurului: Reg. Feldioara.
Reg .21 Inf. contra-atacă, face prizonieri şi ia o mi
tralieră.
Frontul Grupului Predeal, ca rezultat al ultimelor ac
ţiunii, este:
Div. 10-a: 2 btl./R. 73 I. cu stânga pe Caraiman la fron
BCU
tieră, peCluj
care / oCentral
urmează University
pânăla Vf. la Library
Cleşte; Cluj
2 btl/R. 3 3 ' I . în prelungirea spre cota 1523 (Clăbucetu)
Taurului) cu aripa dreaptă pe versantul Vest al acestei
înălţimi;
1 btl./R. 73 I. la cota 982 în VI. Cerbului.
R. 10 V., R. 5 I., şi btl. III/R. 33 I., la Nord de
Buşteni la îmbucătura VI. Fetei.
Div. 4-a: Reg. Feldioara pe Clăbucetul Taurului (1523):
R. 21 I. pe Clăbucetul Azugei (1590);
Btl. I/R. 4 I., btl. I/R. 46 I., la Unghia Mare şi Unghia
Mică;
R. 6 I., btl. 1/84 I. în apropiere de Cazacu.
La Marele Cartier General se apreciază, că retragerea
liniei de luptă nu trebuia să se facă, de aceea dă Arm. II-a
următorul ordin cu No. 2263 din 11/X, care de drept este
un ordin observator:
„Iu situaţia actuala nu admit ca să se vorbească de retragere.
Inimicul este şi el obosit şi dacă caută să întoarcă vreuna
•din poziţiile noastre poate să fie şi el întors la rândul său,;
deci trebue contra atacat cu vigoare. Terenul nu s e va ceda,
•decât pas cu pas şi contra-atacând mereu. '
Trebue ca toată. lumea, începând dela Generalul Comandant al
iirmatfi, să desfăşure o energie extremă; trebue a se utiliza
aptitudinea fundamentală a soldatului nostru, vrednicia la a
ataca.
494
Orice defecţiune, orice idee de retragere nemotivată trebue

reprimată imediat cu pedepse capitale.
Armata de Nord într'o situaţie mai dificilă şi în faţa a t a
curilor unor forţe superioare a contra-atacat admirabil, 10 zile
dearândul, şi a reuşit să isgonească pe inimic de pe frontieră.
Aştept acelaş lucru dela Armata Il-a. • .
Vă fac personal şi direct răspunzător de neexecutare pânăla
limitele putinţei omeneşti a ordinului de fată.
Binevoiţi a dispune executarea celor prescrise prin -ordinul
No. 2169".
Dacă se face o comparaţie între activitatea Arm. de
Nord şi a Arm. Il-a, atunci uşor s'ar putea constata că
greul presiunei inimicului se exercita la această dată mai
mult pe frontul Arm. Il-a, (foarte slăbită după lup
tele din Transilvania) unde g-lul Falkenhagn ţinea
să facă ruperea, fiind drumul cel mai direct spre Bucu
reşti, unde urma să se întâlnească cu Mackenzen, iar pe
frontul Arm. de Nord presiunea se exercita de către Div.
71 I. (12 btl., 12 btr.) asupra văei Oituzului şi Caşinului,
apărate de Div. 15-a rom. (care cu ajutoarele primite avea
26 btl., 13 btr.) de sub g-lul Grigorescu; aci operaţiunile
erau pe sfârşite. Aşa în cât Ordinul No. 2263 nu are nici
o justificare şi nici un sens, întru ce priveşte Arm. Il-a rom.
La 13/X, Div. 51 Hv. atacă spre Clăbucetu Baiului cota
1375 (2260 m. NV.) Azuga, ocupă numai poziţia înaintată,
asemenea atacă cu R. 188 I. (ce era sub ordinele Div. 51
Hv.) spre Clăbucetul Taurului cota 1523 (3200 m. NE. A-
zuga) şi reuşeşte a o lua, apoi respinge R. 21 I. rom.
depe Clăbucetul Azugei până în VI. Azugei.
La 14/X, Div. 4-a atacă pentru a recuceri Clăbucetu]
Azugei, dar nu reuşeşte. Trupele reocupă poziţiunile delg
Sudul VI. Azugei. r
Artileria Div. 51 Hv. bombardează diferite puncte (966,
1122 cum şi partea de Sud a Azugei).
In această zi, Brg. 2 Căi, aflată în refacere la Câmpina,
trimite un divizion la Petroşiţa, cu însărcinarea de a supra
veghea zona cuprinsă între Mt. Mitarcea şi Vf. Fetei.
La 15/X, detaşamentul (btl. I/R. 4 I. şi btl. I/R. 46
I.) depe Unghia Mare a fost atacat prin surprindere în
cursul noptei de 14/X şi respins cu grele pierderi; inimicul
e contra-atacat şi silit să cedeze terenul cucerit.
La Vest de Prahova, inimicul atacă cu 2 btl. mai întâi
R. 33 I. pe Clăbucetul Baiului, apoi în direcţiunea Azuga
Amândouă atacurile au fost respinse.
495
R. 6 V., sosind dela Curtea de Argeş, e ţinut la Buşteni

ca rezervă a Grupului Predeal.
La 16/X, Grupul gl. Staabs atacă de mai multe ori cu
btl. din Div. 51 Hv. spre cota 1375 (Clăbucetul Baiului),
poziţiunea R. 33 I.; atacurile au fost respinse, afară de
acelea asupra mamelonului dela origina Văei Grecului
(M-tele Clăbucetul Baiului), care rămâne în mâinile ini
micului.
La Grupul Predeal era mare nevoie de artilerie de munte.
La 17/X, întreaga Brg. 2 Căi. e trimisă la Petroşiţa cu
acelaş ordin, cu care fusese trimis divizionul i a 14/X.
La 18/X, la ora 10, inimicul bate cu artilerie frontul -
Div. 10-a pe sectoare, dela stânga la dreapta. La ora 14
focul se concentrează cu o mare intensitate asupra centrului
Diviziei, în punctul trigonometric fără număr, unde se ra
mifică din culmea principală a Clăbucetului, Muntele Clă
bucetul Baiului. întăririle au fost literalmente răscolite, în
gropând cele 2 btr. de obuziere uşoare ce se găseau în re
giunea cotei 1441 (Mtele Clăbucetului).
Lă ora 16, inimicul trage cu artilerie asupra Căpă-
BCUa Cluj / Central
mare, University Library Cluj(8
ţânei Porcului şi apoi asupra Văei Cerbului. Efectul arti
leriei fost foarte R. 188 I. ia cele 2 baterii
tunuri) şi 15 mitraliere, apoi artileria inimică execută un
tir de baraj în spate şi atacă centrul şi stânga Diviziei;
stânga a respins pe inimic, la centru însă, inimicul pune
mâna pe punctul de ramificare a celor 2 coame ale Clă
bucetului.
Aci a murit eroic maiorul Munteanu I. din R. 18 Ob. care
deşi foarte grav rănit, a rămas la post şi a tras până ce un
nou proectil îl omoară.
Reg. 33 I. a pierdut: 7 ofiţeri şi 350 oameni trupă morţi,
răniţi şi prizonieri.
Generalul Manolescu Mladian, Cd. Div. 10-a, ia măsuri
de executare a unui contra-atac concentric cu trupe din
R. 33 I., R. 5 I. şi R. 6 I., pentru a alunga pe inimic din •
punctul câştigat.
Pentru a pune capăt presiunei inimicului, Comandamentul
Arm. Il-a a mai hotărât, ca a doua zi, la 19/X, după res
tabilirea frontului Div. 10-a, întregul grup să contra-atace
între M-tele Cleştele şi Clăbucetul Taurului inclusiv, decj
călare pe VI. Prahovei. Acţiuni secundare trebuiau să aibă'
loc la extrema dreaptă a grupului la Unghia Mare, precum
şi la detaşamentul Predeluş, care trebuia să atace un ba
talion în direcţia Stevia.
Generalul Falkenhayn, după ce scoase Div. 3 Cav. depe
496
frontul Oituzului o trimite la 18/X, la Râşnov în regiunea

Braşov în scop de a mai degaja o parte din infanteria
grupului gl. Staabs, ce era necesară în vederea ofensivei
Această cavalerie luă la 21/X denumirea de „Brigada ca
valeria germană transilvăneană".
La 19/X, acţiunea ordonată se produce pe tot frontul
Grupului Predeal .
La Est de şosea, trebuia să atace Div. 4-a, având R. 6
I. la centru, la dreapta avea 1 b/R. 84 Inf. iar Ia stânga
pe Reg. Feldioara.
R. 6 Inf. atacă cu btl. I în linia 1-a cu direcţia Nord
de Sorica, pe poteca ce duce spre N. pe VI. Azugei, Vf.
Clăbucetul Taurului cota 1102 şi btl. II în linia 2-a cu
direcţia M-tele Urechea, confluenta VI. Limbăşelului cu A -
zuga-Mt. Clăbucetul Taurului cota 1523.
O companie din btl. II ca flancgardă pe la Est de M t
Urechea pentru a face legătura cu btl. din R.' 84 Inf.
R. 6 Inf. a atacat la ora 7, a respins inimicul depe Mt.
Urechea, ajungând pe stânga Văei Azuga, în aşteptarea
btl. din R. 84 I. şi Reg. Feldioara, care însă nu atacase
de loc.
R. 6 Inf. rămas izolat, a aşteptat pânăla ora 2 noaptea,
apoi s'a retras pe poziţiile depe care plecase. Este de re
gretat că atacul R. 6 I. s'a daţjzolat, căci inimicul ar fi fost.
scos din poziţiile sale.
R. 6 I. a avut pierderi grele: ofiţeri 2 morţi, 3 răniţi^
trupă 3 morţi, 106 răniţi, 620 dispăruţi.
In sectorul din stânga, trupele române au putut des-
gropa şi retrage una din bateriile de obuz. dela cota 1441,.
îngropate de artileria inimică, în timpul bombardamentului
din ziua de 18/X.
La Vest de şosea, trupele Div. 10-a reocupă punctul
trigonometric fără număr, pierdut în ziua precedentă, iar R.
10 V. pune picior solid pe înălţimile Nord Azuga, pe care
le menţine până la ora 22, când R. 302 hv. şi R. 188 I.,
dau un contra-atac de noapte, silind trupele române să se
retragă pe vechile poziţiuni.
La extrema dreaptă a Grupului Predeal, detaşamentul
depe Unghia Mare stă în neacţiune şi >pune astfel în grea
situaţiune detaşamentul Predeluş, care potrivit ordinelor
date, atacă la 19/X dimineaţa, fără succes, Mt. Ştevia
cu I/R. 2 V. şi 2 cp./R. 4 Inf.
La 20/X, pe frontul Div. 4-a bombardament de artilerie.
Pe frontul Div. 10-a, artileria Div. 51 Hv. bombardează
497
violent şi intermitent sectorul cuprins între punctul trigo

nometric fără număr şi frontieră. Atacurile asupra Căpă-
tâhei Porcului şi Vf. Baiului nu dau nici un rezultat
Atacul dat de R. 188 I. în direcţia punctului trigonometric
fără număr şi VI. Cerbului nu reuşsşte, căci R. 33 Inf. deşi
cedează teren, dar fiind susţinut la timp de R. 73 I. contra
atacă şi respinge R. 188 I. în poziţiile sale.
La stânga Div. 10, inimicul atacă în dimineaţa zilei
de 20/X şi împinge înapoi 2 cp./R. 73 I. care nu au fost
susţinute la timp de btl./R. 6 V., trimis în ajutor.
La 21/X, Div. 10-a se găseşte în aceiaşi grea situaţie.
Luptele se dau violent pe frontul R. 73 I. şi R. 33 I,.
după ce trupele rom. pierd Căpăţâna Porcului, luptele ating
o mare intensitate în regiunea Vf. Cleşte. Artileria inimică
bate puternic Vf. Baiului şi VI. Corbului.
Btl. I/R. 6 V., trimis să reocupe frontiera între cota
2037 şi M-tele Dihamul, fiind împrăştiat de focurile ar
tileriei inimice, pune în situaţie şi mai grea stânga Div.
10-a şi mai cu seamă R. 73 I., care e atacat de front din
direcţia VI. Iadului. R. 73 I. şi silit să se retragă spre VL
Cerbului.
BCU Cluj R.
Pe frontul / Central
33 I. şi R.University
5 I. rezultatulLibrary
luptelor eCluj
ţionar. R. 33 I. are mari pierderi şi este întărit de btl.
sta
II/R. 6 V.
Ultima rezervă a Diviziei, fiind vârâtă în foc, şe retrage
Reg. Feldioara depe frontul Div. 4-a, pentru a constitui r e
zerva Div. 10ra.
Din cauza situaţiei grele a Div. 10-a, se trimite Grupului
Predeal ajutoare dela C. III Arm. şi dela Div. 21-a.
La 22/X, se trimite în ajutorul Grupului Predeal 1
bţl./R. 80 I. şi R. 55 I. cu 4 batalioane.
Inimicul face mare presiune pe frontul Div. 10-a, el
face sforţări desperate pentru a străpunge frontul Arm-
II-a pe VI. PrahoveL
Prin împrăştierea R. 6 V. şi retragerea R. 73 I. dela Vf.
Cleşte, aripa stângă a Div. 10-a rămâne descoperită.
Reg. Feldioara, sosit în ajutor, se menţine pe Mt. Di-
hamului.
Bombardamentul, extrem de violent din dimineaţa zilei,
împrăştie însă complect rămăşiţele R. 33 I. şi R. 73 I.,
forţând şi Reg. Feldioara să părăsească Dihamul, spre a
nu fi întors pe ambe'.e aripi.
S'au luat dispoziţiuni pentru retragerea Div. 10-a pe
poziţia Vf. Costila-1428-Vl. Cerbului-cota 1304 Clăbucetul
Generalul G. A. Dabija, «Armata română î n Răsboiul mondial». Voi. I I . 32
498
S'au luat măsuri pentru organizarea poziţiei depe PlaiuJ

Munticelului şi poziţiei dela Nord de Sinaia.
R. 6 Vân. se adună şi se reconstitue la Nord de Buşteni,
rămânând în rezervă.
R. 33 Inf. şi R. 73 Inf. greu încercate sunt aproape
desfiinţate.
**R. 33 Inf. rămâne cu 8 ofiţeri şi 234 trupă, iar R. 73
Inf. cu 6 ofiţeri şi 280 trupă.
Aci a murit* eroic col. Popovăţ P. comandantul Brg,
20 Inf. care o condusese până atunci foarte bine.
Din ajutoarele trimise Grupului Predeal până la 22/X
seara, sosesc 2 btl./R. 61 I., 1 btl./R. 2 V., 1 btl./R. 86 I.
La 23/X, se primeşte la Comandamentul Arm. Il-a or
dinul No. 2649 al Marelui Cartier General.
„Insuccesul Grupului de Divizii din VI. Prahovei, dovedeşte
lipsa de voinţă de a învinge a comandanţilor.
In locul generalilor flnastasiade şi Aianoleseu Madian, numesc
comandanţi al Diviziilor 4 şi 10, pe col. Lupescu I., comandantul
Brg. 6 'Inf. şi col. Ghinescu I., şeful de stat major al Corpului II
BCU Clujinsuccesul
de DiviziiLibrary Cluj
Armată".
De fapt, Grupului din VI. Prahovei
nu privia atât pe g-lul Anastasiade şi g-lul Manolesco
Mladian, care luase comanda Diviziilor 16 şi 10 deabia la
16/X, ci pe g-lul Văitoianu Arthur, care era comandantul
„Grupului de Divizii din VI. Prahovei".
In cursul zilei de 23/X, Div. 10-a se întăreşte . pe
noua poziţie, pe care a ocupat-o astfel:
R. 10 V. la aripa dreaptă a Diviziei călare pe Prahova;
R. 5 I., 2 cp./R. 34/74 şi 2 cp./R. 6 V. (care s'a cons
tituit într'un singur batalion) în sectorul Clăbucet, pe linia:
Firul Apei-cota 1304-litera I. din cuvântul „Cerbului".
R. 61 I., Reg. Feldioara şi cele 2 cp./R. 6 V. în sectorul
Costilei, pânăla poalele munţilor.
Resturile R. 33 I. şi R. 73 I. sunt trimise la Ploe^ti
pentru refacere. .
Grupul Staabs înaintează cu înlesnire pe dreapta tPra-
Prahovei până la linia N. Azuga spre V. până la Estul Vf.
Omului.
In cursul zilei, artileria Div. 51 Hv. îşi continuă activi
tatea, acoperind cu proectile întreg frontul Grupului Pre
deal, dar mai cu seamă M-tele Clăbucetul, care este atacat
la ora 15.20 în regiunea Est cota 1304. Atacul a fost
respins.
Un al doilea atac pronunţat de inimic la ora 71/2 asupra
499
cotei 1304 şi spre Azuga, împinge trupele noastre vre-o

3-400 m. mai spre Sud. >
Un atac de noapte al inimicului asupra .sectorului Clă-
.bucetul e respins.
La 25/X, bombardamentul slab de artilerie, care devine
după amiază mai dens pe frontul Div. 10-a şi mai cu seamă
în sectorul Clăbucet şi pe VI. Cerbului.
Atacurile executate de R. 302 Hv. la Vest şi Est de cot»
1304 spre Azuga au fost respinse.
R. 21 I. contra-atacă, face prizonieri şi ia o mitralieră.
R. 6 I. şi I/R. 84 I. lucrează cu activitate la întăriri
pe Mt. Sorica şi Cazacu.
Frontul trupelor din VI. Prahovei, ca rezultat al ul
timelor acţiuni, este: Unghia Mare-Clăbucetul Azugei-Clă
bucetul Taurului-cota 1523-Nord VI. Stânei-cota 1304-VL
Cerbului Sud de cota 982-cota 1428.
Postul de observaţie dela Omul este atacat din d i
recţia Scara; inimicul e respins lăsând şi prizonieri, i
La 26/X, Grupul Predeal începe contra-ofensiva, printr'un
bombardament intens depe frontul Div. 3-a şi 4-a.
BCU ClujBaiului;
Clăbucetului / Central
după University Library Cluj
La ora 13, începe bombardamentul frontului Cleştele-
ora 16 bombardamentul creşte
în intensitate pânăla căderea nopţei, când se pronunţă
atacul.
Acest atac trebuia să se pronunţe la «ora 14; el a în
târziat din cauză că R. 55 I. şi R. 83 I., (trimise de M. C.
Gl. în ajutorul Arm. II-a) aflate dimineaţa la Sinaia, nu
pot veni în situaţia iniţială la Poiana Costilei 1428, decât
târziu şi anume R. 55 I. la ora 18, iar R. 83 I. la ora 21,
Statul ma;or al Grupului din VI. Prahovei calculase ve
nirea celor două regimente în situaţia iniţială, dacă ele ar fi
mers pe şosea; cum şi în această zi şoseaua era bătută ca
de obiceiu de artileria inimică, cele două regimente au
fost îndrumate jie poteca de sub munţii Ţepilor, la Vest
de Poiana Ţapului şi Buşteni, ceeace a adus o întârziere
în mişcarea lor.
Atacul începe la ora 20 în sectorul Costilei şi la ora
2.45 noaptea în sectorul Clăbucetul.
Obiectivele de atac sunt:
M-tele Dihamului şi punctul trigonometric fără cotă.
Acţiunea se desfăşoară astfel:
R. 55 I. atacă cu 1 btl. pe VI. Cerbului, altul pe poteca
care dela cota 1428 duce pe la poalele munţilor drept
spre Nord, al 3-lea btl. în rezervă.
500
La ora 22, batalionul din stânga ajunge în dreptul cotei

2059, atacă trupele inimice şi le respinge în al doilea rând
de tranşee 100 m. mai spre Nord.
Imediat artileria inimică execută un baraj care împrăştie
batalionul, iar un contra-atac la stânga, îl respinge înapoi
pânăla locul de unde plecase.
Tragerea de baraj inimică, întinzându-se şi la dreapta,
împrăştie şi batalionul din VI. Cerbului, care este retras
odată cu batalionul din stânga, la locul de plecare.
In şeciprul Clăbucetul.
i E. 83 }•: (2 btl.) şi IV/55 I. atacă pe 3 coloane: co-
loaHa-diîî mijloc pe creasta Clăbucetului; celelalte pe pan
tele de Est şi Vest al muntelui.
Artileria inimică trage cu violenţă, făcând o zonă de baraj
înaintea zonei de înaintare. Batalioanele din R. 83 I. compuse
în mare parte din dispensaţi şi auxiliari, se împrăştie.
Btl. IV /55 I. dela aripa stângă atacă cu vigoare şi
respinge trupele inimice; rămânând însă descoperit pe
dreapta, este nevoit să se retragă şi el.
Generalul Văitoianu, comand. 'Grupului, ordonă reconsti
1
tuirea unităţilor şi reînceperea mişcărei ordonate a doua
BCU
zi, Clujnormelor
conform / Central
date. University Library Cluj
La 27/X, trebuia să se reînceapă contra-ofensiva. La
ora 16, inimicul ia el iniţiativa şi execută un atac foarte pu
ternic pe frontul Diviziei 10-a şi anume la ora 15 la aripa
dreaptă în sectorul Clăbucet şi la ora 17 asupra aripei
stângi. Aceste atacuri au fost precedate de un bombardament
puternic, care a produs pierderi şi dezordine nu numai în ba
talioanele hotărâte a merge la atac, dar şi în acele cari ocupau
poziţiile şi aveau ordin să rămână pe Ioc.
La aripa dreaptă inimicul e respins.
La aripa stângă în sectorul Costilei, atacul inimic pă
trunde pe poziţiile dela cota 1428, respinge Reg. Feldioara
circa 800 m. mai spre Sud R. 55 I., care trebuia să contra
atace, nu a executat ordinul, sub motiv că trupele sunt cu
totul demoralizate din cauza bombardamentului.
G-lul Văitoianu, raportează Armatei că a luat dispo-
ziţiuni:
„R s e contra-ataca inimicul, fără o pregătire de artilerie,
numai cu baioneta pentru al izgoni din poziţiile câştigate".
Deci, se cerea infanteriei, nici mai mult nici mai puţin
decât să atace cu baioneta infanteria inimică, proteja'.ă de
reţele de sârmă intacte?! Aceasta era un insucces asigurat
şi o moarte adevărată. Să se ţină seamă că eram la Oct.
501
1916, deci după 2 ani şi 4 luni dela începutul răsboiuluj

european.
Contra-atacul urmează a se da cu R. 55 I. reorganizat,
căruia i se alipi R. 6 V.
La 28/X, pe frontul Div. 4-a bombardament.
Contra-atacul dat la aripa stângă a Diviziei 10 nu
izbuteşte (cum era şi de aşteptat). Aci R. 55 I. previne
un nou atac al inimicului, atacând la ora 16.30 în direcţia
1428, d a r e oprit în loc de tirul artileriei inimice; contra
atacat se menţine pe poziţie.
Pe frontul Diviziei 10-a un atac puternic, care se dă
după un bombardament puternic pânăla ora 15, când atacă
pe M-tele Clăbucetul. Atacul este respins; asemenea e res
pins şi al doilea atac executat Ia ora 19.
Atacul dat de R. 302 Hv., reuşeşte a ocupa lisiera de
Nord a Azugei şi chiar a progresa puţin în interior.
Aşa dar contra ofensiva Div. 10-a nu reuşeşte, acest
lucru se datoreşte inferiorităţei mijloacelor de acţiune între
buinţate şi mai cu seamă din cauza direcţiunei frontale
ce s'a dat atacului.
In noaptea de 27—28/X şi în noaptea de 28—29/X, uni
BCU
tăţile din Cluj
prima /linie
Central
a Div. University Library
10-a sunt înlocuite Cluj
cu altele
mai odihnite.
R. 5 I. cu R. 2 V.
R. 61 I. cu R. 83 I.
R. Feldioara cu R. 55 I.
IV/R. 55 I. în rezerva Diviziei.
R. 10 Vân. [rezerva grupului.

R. 6 Vân. )
Se lucrează la întărirea poziţiei depe plaiul Costilei.
S'a reuşit a se urca o baterie la aripa dreaptă a Div.
4-a în apropiere de Vf. Orjogoaia 1521.
La 29/X, pe frontul Div. 4-a, bombardament de ar
tilerie. Bateriile dela Zamora şi Orjogoaia au tras cu re
zultat favorabil.
Pe frontul Div. 10-a, bombardament şi apoi două a-
tacuri inimice sunt respinse de R. 2 V., întărit cu 3 cp./R.
55 I.
La 30/X, pe frontul Div. 4-a, bombardament şi mici
atacuri de infanterie, mai cu seamă la aripa stângă.
P e frontul Div. 10-a, inimicul atacă de două ori în cursul
nopţei de 29—30/X sectorul Clăbucet, dar e respins.
1
502
La orele 19, un al doilea atac asupra frontului R. 83

I. e de asemenea respins.
La 30/X, Arm. II-a cu No. 1522 dă următorul ordin:
„In baza ordinului No. 1475/916, d. gl. Costescu ia comanda
Div. 10-a, care va constitui rezerva generală şi ale cărei trupe
au şi început să se adune la P l o e ş t i " . ; '
, De fapt însă, pe aşa zisul. front al Div. 10-a se găşjau
^ u p e - d i n ^ p l v . 1 6 - a ^ J i . vioe-jersa, la Ploeşti, se găsiau
yfleflff din cele "tfeî regimente, cari compun Div;~tQ-a.
/ • Această stare de fapt explică mutarea făcută între g-lul
Costescu şi Div. 10-a col. Ghu
/ Ordinea de bătae a Div. | 16-a )era:
V
R. 55 I —"lt-col. CaîmuTchTTT
R. 83 I. — lt.-col. Marghiloman A.
1 b/R. 86 I. cpt. Păunescu P.
R. 10 V. — cpt. Dejoianu.
Brg. 18 Art. lt.-col. Tomescu Gr.
Div. 16-a şi trupele ce-i mai fusese date în sector,
BCU
R. 2 Cluj
V. pe / M-tele
Central University Library Cluj .
erau de fapt în următoarea situaţie:
Clăbucetul;
R\ 10 V. organizează a doua poziţie de rezistenţă pe°^V
coasta de Sud a Mt. Clăbucet; y
tTpe coasta de Est a Clăbucetului şi la N. de tunel,
în contact cu inimicul;
R. 55 I. are: btl. I şi II pe D. Costilei; btl. III în r e - ,
zervă la confluenţa VI. Costila cu VI. Cerbului; btl. IV în
sectorul Clăbucet pe coasta de Vest; la R. 2 V.
R. 83 I. în tranşee în sectorul dintre» VI. Costiliei-Vl. Cer
bului şi coasta de Vest al Clăbucetului.
Btl. I/R. 36 I. pe Caraiman cu cp. 1 şi 2 la Obârşia,
mcp. 3 şi 4 în Jepi.
Eeo. Feldioapa No. 102 N. Buşteni în cantonament de
alarmă.
R. 18 Art. are: 4 btr. Ia Est de Buşteni în poziţie,
1 btr. pe Caraiman la Vest de Costila, 1 btr. la SE. de
Poiana ŢapuluL
Cum nu reuşise contra-ofensiva executată cu Div. 10-a
la 26/X, g-lul Averescu proiectează o nouă contra-ofen-
sivă, executată de astădată cu Div. 21-a asupra stângei
inimicului din Valea Prahovei. In acest scop, g-lul Ave
rescu a înaintat M. C. Gl. la 30/X următorul memoriu:
„Dela 17/X, trupele inimice din VI. Prahovei continuă să facă
\
503
presiune asupra Grupului Predeal, astfel de 12 zile lupta este

aproape neîntreruptă în acest sector.
'Din această atitudine a inimicului, se deduce lămurit inten-
liunea lui de a exploata mai' cu seamă pe această direcţiune suc
cesele anterioare, pentru atingerea cărui scop, a tras din VL
Doftanei, cea mai mare parte a Div. 187. Nu este exclusă»,
posibilitatea să mai tragă trupe şi din alte puncte ale fron
tului.
In poziţiunile în care se găseşte astăzi Grupul Predeal, (re
zistenţa este foarte expusă a fi sdruncinată de artileria grea
inimică, din cauza posibilităţii ce are de a bate linia noastră
de luptă dela distanţe superioare bătăiei artileriei noastre.
Prelungind rezistenţa mai multe zile pe loc, este posibil ca ea
să fie copleşită. Pe dealtă parte, o împingere a inimicului
înapoi, prin o presiune frontală, date condiţiunile topografice
locale, nu ar prezintă sorţi de izbândă, ar putea chiar s ă s e termine
cu un rezultat defavorabil, cum s'a întâmplat contra-ofensiva din
ziua de 26 Octombrie.
Singurul mijloc, pentru a ajunge la o îmbunătăţire serioasă a
situaţiunei, ar fi o acţiune ofensivă, a cărei reuşită să fie asi
gurată mai ales prin direcţiunea atacului.
O asemenea direcţiune ar fi stânga inimicului atacată prin VL
superioară a Doftanei. Am proiectat, pe baza considerafiunilor
ce precedă, a duce Div. 21 (mai puţin un regiment) dela Băicoi
prin Comarnic şi Teşila în partea de sus a Doftanei, între Pi
chetul de iarnă şi VI. Dinţilor.
Din această zonă atacul se va îndrepta pe două direcţiuni,
asupra Vf. Neamţului şi Vf. Ştevia, urmând VI. Doftanei de Sus
şi culmile Rusul şi Pâraele.
înaintarea coloanelor de infanterie va putea fi sprijinită de
artilerie, care se găseşte deja pe Muntele Orjogoaia, la care se
va mai putea probabil adăoga şi artileria grea.
Pentru a garanta flancul drept al ofensivei Diviziei 21-a,
va trebui să participe şi Div. 3-a cu o acţiune de front, pe
pozijiunile sale dela Bratocea, pentru a fixa forţele ce are în
faţă, precum şi cu un atac executat cu 4 batalioane dela Bra
tocea spre M-tele Piscul Est Predeluş.
După ocuparea frontului Ştevia—M-tele Neamţului de către
Div. 21-a şi a M-telui Piscul de către batalioanele din Div. 3-a,
ar începe a doua fază a acţiunei, la care ar participa şl Div.
4-a. Obiectivul în cursul acestei faze ar fi M-tele Susaiul, Clă
bucetul Azugei şi Clăbucetul Taurului.
Ocuparea acestor puncte ar determina cu siguranţă retragerea
trupelor din faţa Divizeii 10-a.
Desfăşurarea ulterioară a ofensivei depinde în mare parte de
orientarea frontului de luptă al inimicului, tendinţa va fi însă de
504
a împinge continuu dreapta noastră înspre Vest si spre N.

AI doilea regiment din Div. 2 1 - a va fi oprit la Băicoi, în r e
zerva generală.
Div. 2 1 - a este în curs de reorganizare, ea va fi în măsură
să se pună în marş probabil în ziua de 1 Noembrie.
Dela Băicoi Ia punctul de plecare al ofensivei tactice sunt 4
etape. Atacul se va produce prin urmare cel mai de vreme în
ziua 5-a dela plecare, dacă starea trupelor nu ar c e r e o zi
de repaos in preziua atacului. Aceasta va depinde însă desigur
şi de situajiunea pe frontul Grupului Predeal".
De fapt această contra-ofensivă care putea să dea bune
rezultate, nu a mai avut loc, din cauză că M. C. Gl. avea
în acest timp alte greutăţi mult mai mari, cărora tre
buia să le facă faţă. Inimicul era în ajunul începereî
ofensivei dela Jiu, iar pe de altă parte M. C GL
nu-şi crease nici o rezervă strategică, cu care să-i facă faţă;
avea deci mare grabă să o formeze.
La 31/X, se primeşte la Comandamentul Armatei II-a
ordinul No. 2802 al M. C. Gl.:.
„Div. 1 0 - a va intra în compunerea rezervei generale la d i s
poziţia M. C. Gl.

Divizia va fi îmbarcată în gara Sinaia şi îndreptată în zona
Dărăşti—Copăceni de Sus—Copăcenii de Jos—Bragadiru—Vidra—
Cretesti—Sinteşti—Jilava".
La ora 16.30 inimicul atacă R. 2 V. dar e respins.
La 2/XI, bombardament de artilerie inimică în lungul
şoselei Buşteni-Poiana Ţapului.
Inimicul se întăreşte pe linia VI. Azugei-Fabrica de Sti-
clărie-Vl. Grecului. '
S'a ordonat ca R. 61 I. (al 4-lea regiment a Div. 21)
şi R. 34/74 I. să fie trimis la Ploeşti.
La 3/XI, bombardament de artilerie inimică în după
amiaza zilei, în special cu mare intensitate în lungul şo
selei din VI. Prahovei şi deoparte şi alta a şoselei în sec
toarele Sorica a R. 21 I. şi Clăbucetul a R. 2 V.
Pierderile suferite de trupele române au fost mari, pe
alocurea tranşeele au fost răsturnate.
La ora 15 infanteria inimică execută un puternic atac
dat în valuri, asupra sectorului Clăbucetul (între şosea
şi VI. Cerbului), reuşind să pună stăpânire pe o parte
din tranşeele R. 2 V. aflate aproape la înălţimea de Sud a
Azugei.
Trei contra-atacuri executate de R. 2 V. întărite cu 2
cp./R. 10 V. şi 3 cp./R. 55 I- nu reuşesc.
G-lul Staabs ţinând seamă că în această zi Arm. IX-a.
505
reuşise să facă ruptura dela Jiu, dispune ca infanteria

să nu mai atace, ci să se întărească pe poziţiile cucerite,
iar artileria să contra-bată artileria română şi să respingă
atacurile infanteriei. In acest scop a făcut o nouă grupare.
O baterie inimică bate în Buşteni.
De altfel chiar da:ă Grupul Staabs ar fi atacat, nu putea
avea un mare succes din cauză că timpul era foarte ctefa-
vorabil, căzuse multă zăpadă care împiedica orice mişcare
prin munţi.
Comandam. Arm. IX-a scoate Div. 187 I. care luptase
în Pasul Predeluş şi o duce în rezervă la Braşov.
14a 4/XI, pe frontul Div. 16-a se fac următoarele schim
bări: 2 btl./R. 55 I., sub maior Dragu, ocupă la aripa
stângă poziţiile organizate în prezent;
R. 83 I. la centru sub lt-col. Marghiloman.
R. 5 I. şi 1 btl./R. 55 ocupă poziţia pe amândoi versanţii
D. Clăbucet.
R. 2 V. (reîntors) ocupă sectorul din faţa tunelului.
R. 10 V. organizează poziţia 2-a de rezistenţă pe D.
Clăbucetului.
BCU Cluj / Central
R. Feldioara în rezerva University Library Cluj
generală la Buşteni.
Btl. 4/R. 55 I. în VI. Cerbului.
La 5/XI, artileria inimică trage în sectorul Clăbucetului
pe versantul de Vest.
Div. 21-a care fusese trimisă în ziua de 2/XI deîa
Băicoi spre Teşilă, unde ajunsese la 3/XI seara, este tri
misă de M. C. Gl. spre Câmpulung, dar la 6/XI ea este
trimisă la Comarnic, aci e îmbarcată pentru frontul Sud,
unde se pregătia bătălia depe Argeş; astfel că ofensiva
proectată de g-lul Averescu pe VI. Prahovei nu mai poate
avea loc.
La 6/XI, bombardament intermitent de artilerie inimică,
mai cu seamă pe frontul Diviziei 16-a şi la aripa stângă
a Div. 4-a (sector. R. 21 I.).
Bombardamentul atinge o mare intensitate către orele
12 şi 18, când se produc două acţiuni ale infanteriei ini
mice pe frontul R. 83 I.
Primul atac e respins uşor, al doilea atac a fost
mult mai puternic, după o luptă de două ore, el e de
asemenea respins, graţie artileriei române care trage cu
eficacitate.
La 7-12/XI, bombardament de artilerie în lungul şoselei
506
din VI. Prahovei, şi de ambele părţi pe Mt. Sorica şi Mt.

Clăbucet.
Recunoaşteri de infanterie pe tot frontul. >
1
Timpul devenind rău, zăpada mare, frigul tare, g-lul
Falkenhatjn se gândeşte că vremea operaţiunilor în stil mai
mare în VI. Prahovei este trecută, de aceia retrage Brg.
Cav. Transilvăneană, ce făcea legătură între Grupul Bran
(gl. v. Morgen) şi Grupul Predeal (gl. Staabs) cum şi
majoritatea Div. 187 I. dela Predeal şi Predeluş în rezerva
Armatei la Braşov, apoi la Sepsi St. Giorgio pe frontul
Arm. Arhiducelui Josef.
R. 10 V. e scos la 9/XI depe frontul Div. 16-a şi trimis
la Ploeşti.
La 11/XI, frontul Div. 16-a este astfel ocupat:
,—R~^_L__pe D. Clăbucet, din VI. Prahovei, unde se leagă
cu Div. 4-a şi până aproape de piciorul pantei versantului
de Vest al D. Clăbucet unde se leagă cu IL_83_I^_
\ R.JŞ3__L^jălare pe VI. Cerbului.
R. 55 I. la stânga Diviziei.
Btl. I şi btl. IV/R. 55 I. în spatele R. 83 I. în văile
dela apus de VI. Cerbului.
BCU Cluj /Div.
La 17/XI, Central
89 I. University Library
(aflată la Pasul Clujse
Buzăului)
pune sub ordinele Grupului gl. Staabs; tot la acest grup
s'a trimis şi Div. 24. Inf. A-U.
In planul iniţial al Comandamentului german era rupe
rea frontului român în sectorul Bran-Predeal-Buzău, pen
trucă, repurtând aci o victorie, ea era decisivă. De aceea
în prima jumătate a lunei Octombrie, Arm. IX-a face în
cercări zadarnice, .neisbutite asupra Arm. Il-a. In acelaş timp,
g-lul Makensen reia ofensiva în Dobrogea, cu tendinţa de a
pune stăpânire pe Cernavoda şi Hârşova, puncte impor
tante de trecere peste Dunăre.
Numai aşa are înţeles planul german, care avea ca)
idee: Falkenhayn străpunge la Predeal, Makensen trece
Dunărea la Turtucaia-Silistra sau Cernavoda-Hârşova, apoi
întâlnire în regiunea Ploeşti-Buzău-Bucureşti, deci ruperea
ţărei şi a Armatei în două; dezastrul pentru România a r i i
fost complect şi ireparabil.
Planul german nereuşind, atenţiunea şi sforţarea se în
dreaptă în altă parte. In Oltenia, căci în Moldova nu se mai
dădeau atacuri de rupere a frontului, ci numai atacuri de 'fixare
a trupelor române, ca să nu fie duse în altă parte, sau cel
mult înaintarea pe VI. Oituzului pânăla linia Sud a Trotu-
şului; nu şi la Nord de iea, căci conform înţelegere! cu
507
Sturmer, cancelarul Imperiului rusesc, Moldova pe linia Car

paţilor, Trotuşului şi Şiretului reveniau Rusiei; deci dece
a o ataca cu hotărâre şi a vărsa zadarnic sânge?
Repet, atac de fixare în Moldova, secundar în Oltenia,
principial în Muntenia. Nereuşind această din urmă idee, de
vine principal atacul din Oltenia. Planul german era diri
punctul de vedere strategic foarte bine conceput, vom vedea
aplicarea lui practică. , i
3. Luptele d e l a P r e d e l u ş ( A l t s c h a n z ) ,
B r a t o c e a ş i Tabla Bufii
<Crochiui 19>.
După luptele dela Braşov, Div. 3-a ocupase la 26/IX
poziţiile dela Pala, având brigadele acolate, Brg. 6-a la
dreapta şi Brg. 5-a la stânga.
La 27/IX, Div. 3-a este atacată de unităţi din Div. 89
Inf. în poziţia dela Pala, dar se menţine.
La 28/IX, din cauza focurilor de artilerie, Divizia se
BCUdela
retrage ClujPala
pe poziţiile Library
dela frontieră, cu 1/4Cluj
I. la
Predeluş, cu R. 30 L, R. 22 L, 2 b./R. 4 L, 1 b./R. 28
I. Ia Bratocea şi I, 11/28 I. la Tabla Butii.
In această zi R. 187 I. cu II/R. 39 A. ocupă Pala şi
înaintează pânăla vre-o 3 km. de frontieră.
La 22/IX, inimicul atacă la Predeluş batalionul din R.
4 I. şi-1 respinge depe poziţiile dela frontieră către Sud;
s'a dispus a se trimete în ajutor cu calea ferată un btl.
din R. 2 V.
La 30/IX, La Tabla Butii cele două batalioane din R.
28 I. trimise de Div. 3-a sunt în poziţie la frontieră.
Btl. din R. 2 V. a ajuns la Trestieni.
Situaţia Div. 3-a era acum următoarea:
La Predeluş: 1 btl./R. 4 I., 1 btr. de 53 în poziţie
la Poiana Vadul-lui-Zeghe, cu posturi înaintate pânăla
frontieră, făcând legătura cu grupul Predeal.
La Bratocea: Div. 3-a cu 9 btl., 6 btr. câmp, 3 btr.
obuziere, 1 btr. 53 mm. şi 1 esc. ocupă poziţie pe fron
tieră pe Mt. Balaban, călare pe şoseaua Bratocea. .
La Tabla Butii: 2 btl./R. 28 I. şi 1 btr. ocupă înălţi
mile depe frontieră, făcând legătura cu Div. 6-a depe
VI. Buzăului.
Aci soseşte şi detaşam, pe jos al Brg. 3 Căi. pentru a
508
face legătura între trupele dela Gura Siriului cu cele delş-

Tabla Butii.
In fata Div. 3-a şi a Div. 6-a, era Div. 89 Inf. germană
sub g-lul Luttwitz.
La l/X: La Bratocea s'au executat 3 recunoaşteri ofen
sive cu: btl. I şi III/R. 30 Inf. peste M-tele Bratocea
către N. de Valea Babarunca şi către Stâna Zănoaghii, iar
cu II/R. 30 Inf. pe VI. Neagră spre Bobul Mic.
Recunoaşterea din dreapta a înaintat cu succes, căzând
la N. de VI. Babarunca asupra unui convoiu de trăsuri pe
care l'a distrus în parte.
Recunoaşterea din centru nu a putut trece peste poziţia
dela Stâna Zănoaghii, cu toate ajutoarele ce i s'au trimis!
în urmă, inimicul fiind puternic întărit.
Recunoaşterea din stânga nu a dat peste inimic.
La Predeluş acţiuni de patrule.
La 2/X: In zorii zilei cele 2 btl. din R. 28 Inf.,
care compun detaşamentul Tabla Butii, execută o recu
noaştere ofensivă peste frontieră; obiectivul de atins era
Vama Buzăului (Bodzavam).
BCU Cluj / Central
Recunoaşterile University
trimise din Library
nou în această Cluj
zi, stabilesc
că Mt. Roşea, Pasul Predeluş, Mt. Neamţului şi Ştevia
sunt ocupate de inimic.
Detaşamentul Tabla Butii, trecând frontiera, neglijează
paza trecătoarei propriu zisă; el a înaintat pânăla Vama
Buzăului, unde întâmpină rezistentă şi angajază lupta.
In seara de 2/X după ora 17.30, Comandantul detaşa
mentului găsind că şi-a îndeplinit misiunea şi fiind con
tra-atacat de forţe superioare rupe lupta.
La 3/X de dimineaţă, acest detaşament se îndreaptă spre
Sud, către Tabla Butii, dar în această zi, inimicul face
şi el o incursie pe la Tabla Butii cu R. 8 Inf. Landvvehr
(3 btl.) şi 1 esc./R. 11 Dragoni din Div. 89 Inf. care trece
frontiera şi după ce lasă o unitate la Tabla Butii se în
dreaptă spre Slon. Faţă de această întâmplare, Divizia,
rămâne în nedumerire; nu ştia ce să creadă. Pe deoparte
nu ştia ce devenise cele 2 btl./R. 28 Inf., iar pe de alta
primeşte ştirea că un detaşament inimic înaintează spre
Slon. Divizia raportează acest lucru Armatei, care ia ur
mătoarele măsuri pentru a respinge inimicul:
1. Un btl. dela Div. 3-a, trimis pe la M-rea Suzana,
pentru a ataca dreapta inimicului ce înainta spre Sud;
2. Un btl. dela Div. 6-a, trimis pe VI. Siriului, pentru
a ataca stânga inimicului.
50Î
L
3. Un detaşament compus din: 1 btl./R. 2 V., 1 btl./R.
6 V., 1 btl./R. 21 I., 1 dvz./R. 13 A r t , sub comanda lt-col.
Mihăescu, a fost îmbarcat la Ploeşti şi Băicoi cu desti
naţie Slon.
Inimicul după ce face incursiunea spre Slon, s'a retras
pe unde intrase în ţară, dă peste detaşamentul din R. 28
Inf. care respinsese la înapoiere un btl. german, ce venise
din VI. Buzăului şi care se apropiase şi el de Tabla Butii.
Detaşamentul Tabla Butii atacă inimicul care îi închidea
drumul.
Pela orele 13, inimicul este întors pe stânga şi res
pins, el se retrage către Stâna Tătarului.
Detaşamentul Tabla Butii îşi reocupă vechile poziţii, în
după amiaza zilei de 3/X.
Recunoaşterile, trimise din nou în această zi, stabilesc
că Mt. Roşea, Pas. Predeluş, Mt. Neamţului şi Ştevia sunt
ocupate de inimic.
La Bratocea şi Predeluş au avut loc angajări de patrule.
S'a ordonat Corpului III Arm. să ia măsuri de organi
zarea poziţiei dela VI. Largă şi interceptarea drumului' Tabla
Butii, pe poziţiile dela Groapa Lupului şi Poiana Popei.
La 4/X: O încercare a inimicului de a ocupa tranşeele
române dela Tabla Butii a fost zădărnicită.
Diferitele comandamente, constatând că se înşelase asu
pra acţiunei detaşamentului Tabla Butii, cât şi asupra
incursiunii inimicului spre Slon; recheamă unităţile trimise
în ajutor.
Se dă ordin la 4/X ca btl. din R. 21 Inf. să se înapoieze
la Băicoiu.
La Bratocea bombardament.
La Predeluş ciocniri de avantposturi pe VI. Muşiţei şi
VI. Iui Manole cu aproximativ 2 companii; posturile noastre
s e retrag.
La 5/X, btl./R. 6 V. trimis la Tabla Butii e rechemat
şi el şi e trimis la Curtea de Argeş.
La 7/X, Div. 3-a ocupă astfel poziţia:
Grupul Predeluş: 1 btl./R. .2 V. ocupă Poiana-lui-Martin
cota 1221 depe Mt. Statului, iar 1 btl./R. 4 Inf. e la Vf.
Rusului.
Grupul Bratocea (grosul Div. 3-a) ocupă: cota 1950-
traversează şoseaua la cota 1267-Mt. Babeş la origina Pâr.
Babeş.
510
Grupul Tabla Butii: 2 btl./R. 28 Inf. ocupă o poziţie

aflată la 500 m. Sud de linia cota 1153-1380-TaLarul Mare
(ocupată de inimic).
In această zi trupele române, bătute foarte puternic la
Tabla Butii de artileria grea inimică, s'au retras pe D.
Crucea Mandi şi D. Mănăilei. [ <
La 15/X: S'a ordonat concentrarea la Văleni de Munte
a R. 2 V.
Btl. dela Predeluş e înlocuit printr'un btl. din R. 4 I.
care este trimis din Comarnic, aşa că la Predeluş rămân
I şi II/R. 4 Inf.
Prin această schimbare, pe poziţia dela Bratocea S2 află
7 btl.: R. 30 I., sectorul de Nord şi R. 22 I. III/4 I. sec
torul de Sus.
La 16/X: Corpul III Arm. proiectează pentru zilele ur
mătoare o acţiune ofensivă Ia Tabla Butii, la care va
concura un batalion dela Div. 6-a sub comanda maiorului
Atanasiu, cum şi trupele din sectorul de Nord al Div. 3-a,
în mod indirect, prin executare de recunoaşteri ofensive spre
BCU poziţiunilor
spatele Cluj / Central University
dela Tabla Butii. Library
' i Cluj
>
La 17/X: La Div. 3-a execută recunoaşteri ofensive peste
frontieră.
Recunoaşterile din dreapta, date de R. 30 I. ajung pânăla
Albile cota 1455 şi Stâna din Piroşcă.
O ciocnire are loc între un post detaşat dela Albile şi
un post înaintat inimic spre Stâna Fetii. •
Recunoaşterile din centru stabilesc că inimicul s'a întărit
puternic pe linia şosea-Stâna Zănoaghii-Stâna Ciucaşul.
Un detaşament format din 1 btl./R. 22 I. o comp. mitr.
şi 2 tunuri de 53 mm atacă prin surprindere M-tele Roşea
(1425), care era ocupat de 2 companii, şi pune stăpânire
pe el, capturând o mitralieră şi un proiector, pricinuind
inimicului mari pierderi.
O companie ajunge la cantonul de grăniceri.
Se iau măsuri pentru întoarcerea lucrărilor de întă
rire depe Mt. Roşea.
La 18/X: La Bratocea inimicul atacă în dimineaţa zilei
de 18/X poziţiunea pierdută în ajun pe M-tele Roşea şi
respinge btl. I/R. 22 Inf. care a fost surprins de inimic,
cedând cu uşurinţă terenul câştigat în ajun.
La 19/X, detaşamentul Predeluş atacă de dimineaţă cu
511
I/R. 2 V. şi 2 cp./R. 4 I., Mt. Ştevia, atacul este respins,

pentrucă detaşamentul depe Unghia Mare nu dă sprijinul
necesar, conform ordinului ce avea.
Se proiectează pentru ziua de 20/X o acţiune la Tabla
Butii. Un btl. din Div. 6-a sub maior Anastasiu va ataca
la ora 8 în direcţia cota 1472-Curmătura Cranii.
La aceiaşi oră detaşamentul dela Tabla Butii va ataca:
cu un btl. în direcţia Coama dintre Sirii-Vf. Tătaru Mare;
cu trei companii prin VI. Teleajenului spre P. Boscuţa-
Coltul, iar cu alte trei companii în direcţia Albile.
La 20/X, acţiunea detaşamentului Tabla Butii se des
făşoară în bune conditiuni. Inimicul este atacat pe tot
frontul Tătaru Mare-cota 1380-Coltul.
La aripa stângă, I/R. 28 Inf. ocupă lucrările inimice»
depe frontieră la punctul numit Coltul şi se îndreaptă către
Şţâna Fetei,
La centru II/R. 28 I. şi la aripa dreaptă 2 cp./R. 24 L
cu III/R. 28 I. ajung „la 200-300 m. de cota 1380-Tătaru
Mare. Inoptându-se, acţiunea încetează pentru a fi reluată
a doua zi.
La Bratocea, Div. 3-a execută o acţiune ofensivă pe
BCU
tot Clujla / orele
frontul Central
9, înUniversity Library Clujd e
Urma unui bombardament
artilerie început dela orele 6.30.
La Nord de şosea atacă R. 30 I. cu 2 btl. în linia 1-a.
şi al 3-lea în rezervă.
Obiectele de atac: Pintenele dela 1500 m. Est Stâna
Zănoaghii şi Stâna Zănoaghii.
La Sud de şosea atacă R. 22 I. cu 2 btl. în direcţia Mt.
Roşea, iar btl. III/4 I. în direcţia Cantonul de Grăniceri
depe VI. Tatrang. Al 3-lea batalion din R. 22 I. în re
zerva Diviziei, pe şosea.
Pânăla ora 15, I/R. 30 I. pune stăpânire pe Pintenele
mai sus menţionat, iar III/R. 22 I. cucereşte versantul
de răsărit al M-telui Roşea pe care se menţine cu toate
contra-atacurile inimicului, căruia îi venise ajutoare.
La ora 21 un contra-atac puternic al inimicului respinge
trupele române depe Mt. Roşea în direcţia Mt. Cailor.
Comand. Arm. Il-a dă ordin Div. 3-a:
„Să continue acţiunea ofensivă a doua zi, până ce se va
isbi de o rezistenţă serioasă, iar dacă aceasta lipseşte, pânăla
coama Pala, confluenţa Doftanei Transilvane cu Tatrang".
La 21/X, se reia acţiunea ofensivă dela Tabla Butii
şi Bratocea.
512
La Tabla Butii acţiunea e staţionară.

La Bratocea R. 30 I. atacă în zorii zilei poziţiunea
dela Stâna Zănoaghii, cu UI/30 I., încercând s'o întoarcă
pela dreapta cu 1/30 I.
Atacul nu reuşeşte, iar regimentul reocupă poziţiile vechi
pe frontieră.
R. 22 I. dela stânga reuşeşte să recucerească Mt. Roşea,
fa 114 prizonieri, 2 mitraliere şi alt mater.'al; pune pi
ciorul pe Mt. Beldiei, în urma unei mişcări de întoarcere,
executată de 11/22 I. pe clina NV. a Mt. Roşea. *
La Predeluş nu are loc nici o acţiune.
Btl. 2 V. e înlocuit cu 1/4 I.
La 22/X, detaşamentul Tabla Butii face progrese la
dreapta, ocupând Mt. Tătaru Mare cu 111/28 I. stabilind
legătura cu Div. 6-a.
La Bratocea ofensiva Div. 3-a este oprită; inimicul pri
meşte întăriri şi atacă în dimineaţa de 22/X stânga btl.
11/22 I. pe Mt. Roşea, menţinând pe loc prin bombar
dament restul frontului.
Fracţiuni inimice pătrund printre 11/22 I. şi III/4 I-
dela extrema stângă, silindu-le să părăsească din nou Mt.
BCU
Roşea.
Clujeste
Mişcarea / Central
urmată deUniversity
IU/22 I. careLibrary Clujla
se găsea
Est de acest munte, până în şosea şi apoi de* IÎI/4 I-
depe M-tele Beldiei.
Acest insucces în care s'au pierdut destui oameni, se
datoreşte lipsei de legături între unităţi şi slăbiciunei con-
ducerei. Btl. UI/22 I. intervine târziu în acţiuns, iar 1/22
I., rezerva Diviziei, nu intervine de loc.
In seara zilei de 22/X trupele Div. 3-a se găsesc pe
poziţiile dela frontieră.
La 23/X, situaţia detaşamentului Tabla Butii neschim
bată. Batalionul depe Tătaru Mare este contra-atacat, dar
se menţine pe loc.
La Bratocea bombardament.
La 26/X, btl. depe Tătaru dela extrema drpaită a Div.
3-a, fiind atacat seara de forţe superioare inimice şi pierzând
legătura cu aripa stângă a Div. 6-a, s'a retras in cursul
nopţei pe Vf. Gâlma 1194 şi Poiana Condrea, lăsând pos
turi înaintate pe coama dintre Sirii.
La 28/X, la Tabla Butii, detaşamentul din dreanta depe
Vf. Gâlma a înaintat pe coama dintre Sirii pânăla linia
513
cota 1151-927, luând legătura la dreapta către Poiana In-

torcătoarca cu stânga Div. 6-a.
La 31/X, o încercare de atac asupra batalionului din
stânga dela Tabla-Butii a fost zădărnicită.
După 27/X g-lul Falkenhagn ajunge la convingerea că
înaintarea pe la Predeluş, Bratocea şi VI. Buzăului nu este
posibilă, dă ordin ca: „să se suspende orice atacuri şi să
se treacă la defensivă". <
Dela 1-11/XI, bombardament de artileria la Bratocea şi
Tabla Butii.
La 3/XI, ce 2 btl./R. 28 I. au fost retrase depe poziţia
Tabla Butii şi adunate la Vf. lui Craiu. In locul lor s'au
adus succesive: cp. biciclişti a Corp. III Arm. şi btl. miliţii
Ilfov, care se găsea în acea regiune pentru lucrări de sapă
La 12/XI, divizionul din R. 13 A. dela Tabla Butii e
trimis la Ploeşti, fiind înlocuit cu 1 btr. R. 6 Art. dela;
Bratocea.
Cele 2 btl./R. 28 Inf. sunt trimise:
1/28 I. pentru a înlocui IU/4 I. dela Bratocea, care
BCU Cluj
urmează / Central
a întări University
detaşamentul Predeluş; Library Cluj
Ii/28 I. pentru a înlocui 111/28 I. dela Tabla Butii,
care urmează să fie recomplectat.
4. Luptele din VI. Buzăului.

<Crochiul 19>.
Pe VI. Buzăului, se retrăsese Brg. 12 Mix. din Div. 6-a
a generalului Arghirescu, care în seara de 26/IX era astfel
dispusă:
R. 3 V. şi 1 btr. 53, la Nagy Patak, barează comunicaţia
Borcsnyo-Intorsătura Buzăului-Bodza Fordulo.
R. 11 I. şi 1 btr. obuziere la Nyen, barează intrarea
în Def. Buzăului.
R. 12 I. şi 2 btr. obuziere pe poziţia depe D. SeciuluL
Brg. 3 Căi. are 2 esc. la Nagy Patak şi Nyen, iar restul
la Sita Buzăului (Sitza Bodza).
In faţa Div. 6-a şi a Div. 3-a, ce era la stânga ei, era
Div. 89 I. germană sub g-lul Luttwitz.
La 27/IX, 1 reg. inf. germană atacă la ora 7 stânga
R. 11 I. în poziţie la Nyen; el se retrage la ora 9 pe D-
Seciului, la dreapta R. 12 I. cu faţa spre şoseaua N.
Borosnyo.
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Voi. I I . 33
514
R. 3 V., riscând să fie întdrs, i se dă ordin a se retrage

la Sita Buzăului (Sitza Bodza).
1
La ora 14, unităţi din Div. 89 I." ) atacă dinspre Nyen
poziţia depe D. Seciului. Brg. 12 I. se menţine pânăla
ora 18.30, când, producându-se o panică, se retrage sub
protecţia R. 3 V. care salvează şi artileria din pericolul
de a fi capturată.
R. 11 I., R. 3 V. şi artileria se retrag la Vama Crasna
unde ajung noaptea.
R. 12 I. prin Vama Buzăului (Bodza Vam)-Tabla Buţii-
Gura Siriului (în VI. Buzăului) la Broasca;
Brg. 5 Căi. s'a retras prin Crasna la Broasca, iar de
aci la Păltineni. Aci s'a format din întreaga Brg. un deta
1
şament a 4 esc. pe jos a câte 80 călăreţi. Acest detaş .
este trimis în timpul nopţei la Nehoi la Comandam. C. 3
Arm., iar restul oamenilor a rămas la cai.
La 28/IX ora 17,30 un detaşament german, tare de 1
btl., o btr. şi 1 esc, atacă compania din R. 3 V. .aflată în
poziţie la Vama Crasna. La ora 22, R. 3 V. sub ameninţarea
întoatcerei ambelor flancuri, se retrage la Vama Cheia;
germanii ajung deci pe linia de frontieră.
La 29/IX, compania din R. 3 V., care se retrăsese pânăla
4 km. Sud Cheia, e atacată pe 4a ora 19.30; atacul e
respins cu pierderi simţitoare pentru inimic.
Generalul Arghirescu, comandantul Diviziei, a luat dis-
poziţiuni de a retrage pe deoparte frontul pe piciorul Mon-
1
teorului şi la Gura Siriului, iar pe dealtă parte dispune
atacul f.ancurilor inimice, cu câte 2 companii prin VI. Siriu-
lui-Pâr. Mreaja-Isvorul Neagra şi prin VI. Grămăticului.
La l/X, pe frontul Div. 6-a acţiuni de mică importanţă,
cu rezultat alternativ; la sfârşit însă, în avantajul trupelor
române. O companie germană a fost pusă în debandadă,
luându-i-se 64 prizonieri.
Atacurile Div. 89 I. germ. au atins o mare intensitate
pe VI. Buzăului, asupra poziţiei dela Gura Siriului, dar
fără nici un rezultat.
Posturile înaintate depe Basca Mică s'au retras spre
Gura Teghii.
La 2/X, fracţiuni germ. au pătruns în ţară pe VI. Bascei,
respingând posturile înaintate dela Gura Teghii.
Pe VI. Buzăului, unităţi germane atacă înainte de amiază
pozitiunile dela Gura Siriului şi Piciorul Monteorului; fiind
l
) G»lul v. Below înlocueşte pe g»lul Luttwitz la comanda Div, 89 I.
515
contra-atacate sunt respinse cu pierderi, silindu-le să-şi

retragă mai spre Nord şi artileria lor.
La aripa stângă o companie germ., care încerca să în
toarcă poziţiunea, este nimicită, luându-i-se 80 prizonieri.
Pentru a opri înaintarea inimicului pe VI. Buzăului, ge
neralul Arghirescu Cd. Div. 6-a, formează 2 detaşamente
de flanc, întărind btl. din R. 24 Inf. depe Golul Tehe-
răului cum şi pe cel din stânga Diviziei, cu însărcinarea
de a se îndrepta în ziua de 3/X pe Valea Grămăticului, res
pectiv VI. Mrejei-Dealul fără Nume şi să atace flancul şi
spatele trupelor germane din VI. Buzăului.
Nevoia de ajutoare pe VI. Buzăului devine tot mai mare;
pânăla complecta reorganizare a Div. 6-a, Comand. Arm.
Il-a, pune la dispoziţia generalului Arghirescu, Brg. 42
Inf. din Div. 16-a şi 1 divizion din R. 13 Art.
Aceste trupe urmează să continue drumul spre Buzău-
Nehoiaşi, în loc de a debarca la Ploeşti. Tot odată s'a dat
ordin Div. 6-a să înapoieze Diviziei 10-a R e g . 34/74 Inf.
G-lul Falkenhagn dă la 2/X Div. 89 I. Ordin. Oper.
No. 517:
„Divizia va renunţa de a înainta mai departe. Divizia se
BCU Cluj / Central

acţiunea University
detaşamentului de 2 Library
btl/R. 24 Cluj
va limiita numai îi» a-şi asigura flancurile şi păstra legăturile...".
La 3/X, I. dela
aripa dreaptă a Diviziei, care urma să atace în direcţia
Golul Teherăului-P. Grămăticului, nu se simte, din cauza
slăbiciunei comandantului, care e şi înlocuit.
Pela ora 20, acest detaşament e atacat 'de 2 companii
germane şi e respins depe Golul Teherăului spre D.
Frunţilor.
La aripa stângă, unităţi germane previn intenţiunea ro
mână ^si atacă în direcţiunea Piciorul Monteorului, în scop
de a întoarce poziţiunea dela Gura Siriului; acest atac a
fost zădărnicit prin contra-atacuri, în cari 2 companii din
R. 333 germ. sunt aproape distruse, luându-li-se 138 pri
zonieri.
Fracţiunile germane reuşesc să pună stăpânire pe D.
Şoimului, unde se menţin.
Pentru a se veni în ajutorul Detaşamentului Tabla Butii,
a cărui situaţie nu se cunoştea precis, se trimite un deta
şament compus din 2 companii din R. 34/74, 1 cp. pio
nieri şi călăraşi descălecaţi, sub maiorul Bădescu, fjrin
VI. Siriului" spre Crucea Mandei, cu ordin să atace stânga
inimicului, despre care se ştie că a trecut frontiera. Acest
detaşament nu intervine în acţiune, căci inimicul era deja
respins peste frontieră de R. 28 I.
516
G-lul Falkenhayn ordonă Div. 89 I. cu No. 528 din 3/X:

„Să ia în mâni şi acoperirea Pasu ui Tatarhavas, asigurând
drumurile ce trec frontiera în Văile Buzăul Mic şi Bu;ăul Mare
spre Muntele Calvarului".
La 4/X, Detaşamentul Golul Teherăului (2 btl. R. 24

I.) reîncepe acţiunea din ziua precedentă; unităţile inimice
dela Poiana Golul Teherăului sunt respinse până dincolo
de cota 1223 PI. Grămăticului. Totuşi Golul Teherăului
nefiind destul de solid ocupat, determină pe generalul Ar-
ghirescu să ia măsuri pentru retragerea şi înlocuirea ba
talioanelor din R. 24 I.
Pe VI. Buzău'ui aceiaşi situaţie.
La aripa stângă a Diviziei, acţiunea în curs pentru scoa
terea inimicului depe D. Şoimului. (
Detaşamentul de atac este pus sub comanda lt-col. Alexiu.

La acţiune, trebuia să ia parte şi detaşamentul maior
Bădescu (2 cp. din R. 34/74, 1 cp. pion. şi călăraşi d e s
călecaţi), care primise ordin să se înapoieze dela Crucea
Mandei pe VI. Si.iului la In Vaduri.
Din ajutoarele t i nise Dkizici ( B r g . 42 I.) sosesc până
acum R. 83 I. şi divizionul din 13 Rit.'
BCU Cluj
La 5/X, pe / VI.
Central
Bascelor,University Library
unităţile noastre, Clujnici
neavând
o consistenţă, .sunt înlocuite cu batalionul maior Gearâm
din Reg. 45 Inf.
Detaşamentul Golul Teherăului, întărit cu 4 companii,
atacă din nou în dimineaţa zilei de 5/X, pentru a izgoni
pe inimic, dar lupta rămâne nedecisă până seara."
La centru pe VI. Buzăului, bombardament reciproc.
Detaşamentul D. Şoimului, de sub comanda lt-col. Alexiu,
atacă 4 companii inimice, cari reuşise să pună stăpânire
p e creasta dealului şi să se întărească. Trupele detaşamen
tului ajung pânăla 50 m. de reţelele de sârmă, fără a putea
să scoată pe inimic din poziţie, de oarece nu se făcuse o
pregătire de artilerie, care să fi distrus reţelele de sârmă
ale inimicului, iar la noi comandanţii încă nu se convinsese
că este o imposibilitate a ataca o infanterie acoperită cu
reţele de sârmă, fără ca aceste reţele să nu fi fost distruse
din timp. Şefii noştri nu s'au lăsat de acest obicelu decât
foarte târziu, după ce am pierdut zadarnic (mulţi, foarte
mulţi ofiţeri inferiori şi soldaţi.
Brg. 42 Inf. (R. 45 şi 83 I.) cum şi 1 Div./R. 13 Art.
sosesc în întregime la Nehoiaşi.
In total la 5/X pe V. Buzăului erau:
17 btl., 6 btr. câmp, 1 dvz. obuziere de 105 m/m (cu
517
10 piese — 2 fiind plesnite), 1 btr. obuziere 120 m/m., 2

piese tunuri lungi 120 m/m., 3 btr. de 53 m/m. şi 3 escadr.
La 6/X, detaşamentul depe Golul Teherăului sub co
manda lt-col Niculescu, atacă şi respinge pe inimic, punând'
stăpânire pe înălţime.
Pe D. Şoimului lupta este nedecisă, inimicul jşi păs
trează poziţia.
La 7/X, luptele dela dreapta depe Golul Teherăului şi
dela stânca depe D. Şoimului, cu rezullat nefavorabil pen
tru noi. Detaşamentul depe Golul Teherăului, fiind contra
atacat puternic către seară, se retrage şi se întăreşte • pe
Vf. Bertei.
La stânga o încercare făcută cu 3 companii, de a în
toarce pozijia inimică depe D. Şoimului, înt/e cota 111-5 şi
1360 Vf. Babei, nu reuşeşte, din cauza focului mitralie
relor şi artileriei inimice.
Aci se produce chiar o panică.
Detaşamentul lt-col. Alexiu suferise pierderi mari, mai
cu seamă în ofiţeri, fiindcă fără o pregătire serioasă de
artilerie, a fost aruncat iarăşi în mod intempestiv contra
BCU Cluj
reţelelor / Central
de sârmă University
nedistruse şi apărate cuLibrary Cluj
mitraliere.
J
Generalul Arghirescu, văzând iruliiitatea a a:urilor lt-coi
Alexiu, îi ordonă către seară, să se retragă pe dreapta
Siriului Mare, între cele două izvoare ale Vacei şi să se
întărească.
In rezumat, acţiunea ofensivă, încercată de Div. 6-a, nu
duce la nici un rezultat; ea nu a fost nici justiiLală şi n'a
fost nici necesară. Rezultatul a fost numai pierderi zadat-
nice în oameni şi mai cu seamă în ofiţeri.
In această zi de 7/X, gl. Arghirescu, comandantul Div.
6-a raportează cu No. 824, Corp. III Arm.
„După 4 zile de lupte, în care timp înălţimile Golul Teher
răului şi D. Şoimului au fost luate şi reluate, astăseară, au căzut
în mâinile inimicu'ui.
l i ' u p e . e Big. 12-a, cu parte din cele sosite dela Brg. 42, cu
care au luptat, sunt extenuate şi în absolută imposibilitate a
mai rezista. Rog trimiteţi urgent cel puţin 3 batalioane, fără de
care siluaţia este extrem de grea".
Acest raport nu corespundea însă adevărului; ca proţă,
iată un alt raport tot al g-lului Arghirescu, făcut la 10/X:
„Repoitu! No. £21 era bazat pe inrormaţiunile date de şefii
direcţi, ca: i fuseceră însireinaţi cu conducerea operaţiunilor şi cari
au r ă ^ s i t tninde rapo t"n'u-mi noaotea că truoa nu mai există.
R doua zi s'a văzut adevărul, iar pe aceşti şefi i - a m trimis l a
518
Consiliul de Rasboi. In prezent, unităţile sunt reorganizate şi

mă găsesc în posibilitate de a reîncepe acţiunea în vederea căreia
am luai măsuri pentru mâine 11 curent".
Este drept că mistificările nu se pot evita cu desă
vârşire, de sigur. Dar ele se pot .reduce, prin masuri con
forme cu, oamenii pe care-i ai în subordine.
Fiindcă în cursul campaniei, s'au indus de foarte multe
ori în eroare autorităţile superioare, raportându-se inexac
tităţii patente, este absolut folositor a se face în toate
şcoalele noastre militare un curs special, arătând nevoia
de a raporta pe câmpul de luptă numai adevărul, căci
pe acest adevăr se alcătueşte de către autorităţile superioare
tot planul operativ şi se dau toate ordinele operative. Dacă
fondul e falş, totul e falş, iar rezultatul este dezastruos
nu numai pentru acel care a raportat intenţionat falş, ci
pentru tot complexul operativ.
La 8/X, desemnându-se tot mai accentuat Menţiunea
Div. 89 R. de a întoarce pe la dreapta apărarea din VI.
Buzăului, Cd. Div. 6-a întăreşte dreapta cu 1 btl/R. 45
I. în regiunea cotei 1095 (VI. superioară a Casocăi) şi 2
cp/R. 11 I. pe Podul Calului.
BCUPe deCluj
altă / parte,
Central University
retrage din această Library Cluj >
parte companiile
din R. 12 I. 'şi R. 24 I. pentru a fi reorganizate.
La 14/X, în VI. Buzăului, acţiunea ofensivă a Div. 6-a
cu aripele contra Golului Teherăului > şi D. Şoimului.
La aripa dreaptă rezultatul a fost favorabil; trupele
Div. 6-a au pus piciorul pe Golul Teherăului. Mişcarea
de întoarcere a extremei stângi inimice în direcţia Poiana
Ceapa şi Plaiul Fântâniţei este în curs.
La aripa stângă însă acţiunea ofensivă contra D- Şoi
mului nu isbuteşte; aceasta era şi de prevăzut.
La 15/X, atacurile pentru ocuparea D. Golul Teherăului
nu dau nici un rezultat; ele sunt respinse de trupele ger
mane.
Deci la aripa dreaptă trupele române ajunseseră pe Poiana
Ceapa şi Poiana Fântâniţei şi puteau fi în măsură de a
interveni în acţiune, rabatându-se către Sud. Generalul Ar
ghirescu, Comand. Div. 6-a, ordonă retragerea în vechile
poziţii depe Vf. Bertei şi D. Frunţilor, apreciind, că tru
pele trimise nu erau suficiente pentru a cuceri o poziţiune
atât de bine întărită şi că vremea rea îngreunează jşi
mai mult operaţiunile.
v La această Divizie se dau atacuri zadarnice şi se pierd
ofiţeri şi trupă în mod inutil.
519
La 16/X, Corpul III Arm. proiectase pentru zilele ur

mătoare o acţiune ofensivă la Tabla Butii în sectorul Div. 3.
La această acţiune trebuia să concure în mod direct
btl. 1/24 I. (Div. 6-a) sub comanda maiorului Atanasiu, cum
şi trupe din sectorul Nordic al Div. 3-a în mod indirect,
prin executarea de recunoaşteri ofensive în spatele poziţiu-
nilor dela Tabla Butii.
Btl. maior Atanasiu are ca prim obiectiv ocuparea pan
telor de Vest a Mt. Siriului, în regiunea cotei 1472.
La 17/X, la Div. 6-a nici o acţiune.
Btl. maior Atanasiu e îndrumat peste Mt. Siriului prin
VI. Siriuîui-In Vaduri-P. Vâna Mare.
La 18/X, Div. 6-a stabileşte la dreapta legătura cu Brg.
7 Mix.
L€ 19/X, pe frontul Div. 6-a bombardament.
Btl. maior Atanasiu, urcând Mt. Siriul, ajunge la 800
m. Sud cota 1472, unde se "opreşte şi ia măsuri de întă- ,
rire. Din recunoaşterile făcute se deduce că atât cota 1472
cât şi Curmătura Crasnii-Mt. Tătarul Mic sunt ocupate de
inimic.
Pentru a doua zi 20/X, btl. maior Atanasiu urma să
concure la acţiunea ofensivă proiectată la Tabla Butii, ata
când la ora 8 In direcţia cota 1472-Curmătura Crasnii.
La 20/X, pe VI. Buzăului nici o acţiune.
La aripa stângă a Div. 6-a, btl. 1/24 I. a maiorului
Atanasiu depe Mt. Siriul, atacă la ora 8 frontul cota 1472-
Curmătura Crasnii, concurând la acţiunea ofensivă a Deta
şamentului Tabla Butii.
Inimicul opune rezistenţă la cota 1472, şi nu poate fi
scos din poziţia ce ocupa, cum' maiorul Atanasiu ţinea cu
orice preţ să pună stăpânire pe acea poziţie, cere grabnice
ajutoare, în acest scop i se trimit companiile) dela In Vaduri.
R. 3 V. este trimis tot către Mt. Siriul-Piciorul Babei,
în scop de a cădea asupra dreptei poziţiunilor depe D.
Şoimului.'
La 21/X, Div. 6-a proiectează pentru 22/X o recunoaş
tere ofensivă la aripa dreaptă pe culmea plaiului Poienei din
Cale, cum şi acţiunea R. 3 V. asupra dreptei şi spatelui po
ziţiunilor depe D. Şoimului.
La 22/X, acţiunea ordonată începe.
La aripa dreaptă 2 cp./R. 45 I. dela Poiana Babei şi 1
520
cp. din btl. depe Frunţile, se îndreaptă către Poiana din

Cale în recunoaştere.
La aripa stângă, R. 3 V. îşi termină mişcarea de conver
siune şi ia dispoziţiuni pentru atacul dreptei inimice depe
D. Şoimului.
Regimentul se găseşte dislocat, cu 1 btl. pe Piciorul
Babei, iar celălalt îi asigură spatele, având 2 cp. pa Mt.
Malaia, una pe Curm. Muntelui şi a patra spre D. Fără Nume.
R. 83 Inf. este retras depe front şi trimis pe VI. Prahovei.
La 23/X, detaşamentul de recunoaştere dela aripa dreaptă
a Div. 6-a se isbeşta de forte puternice la Poiana din Cale
şi este oprit.
:
La aripa stângă btl/3 V. însărcinat cu întoarcerea pozi
ţiei depe D. Şoimului, atacă posturile înaintate inimice depe
Piciorul Babei, şi le respinge, luându-le 25 prizonieri şi
1 mitralieră.
Atacul poziţiei depe D. Şoimului va avea loc îa zorii
zilei de 23/24/X, concomitent cu atacul d 2 front al tru
pelor depe D. Şoimului.
Detaşamentul depe Mt. Siriu, terminând cu urmărirea
inimicului la cota 1472, se rabate spre Mt. Tătar Mic, unde
BCU Cluj
se isbeşte de / oCentral University Library Cluj
nouă rezistenţă.
La 24/X, acţiunea ofensivă a Div. 6-a este fn plină
desvoltare.
La aripa dreaptă btl./R. 45 I. ocupă Poiana din Cale
şi face prizonieri. Din cauza focurilor inimice, cari îl bat
în flanc dinspre Pl. Fântâniţei, este nevoit să pă ăsească
terenul cucerit, retrăgâncu-se pe vechile poziţiuni.
Pe D. Şoimului se produ:e atacul dar-nu în mod simultan,
pe front şi flanc, înaintarea R. 3 V. fiind întârziată de re
zistenţa inimicului.
După lupte grele btl. II/R. 3 V. ajunge la 800 m. de
Piscul Şoimului, unde e contra-atacat de un balallon ger
man şi silit să se retragă.
Celălalt batalion din R. 3 V. respinge un atac pe Curm.
Muntelui şi face faţă trupelor inimice cari au ocupat din
nou cota 1472.
La 25/X, s'a dat ordin Div. 6-a să trimită la Ploeşti
trupele ce nu-i aparţin.
Pânăla sfârşitul lunei Octombrie, şi chiar pânăla 12/XI
nu se petrece nimic important pz frontul Div. 6-a.
In cursul lunei Octombrie, Div. 6-a a ala cat zadarnic
când într'o parte, când în alia, fără scop, lăiă rezultat,
s'au pierdut oameni şi atâta t o t
521
5. A c ţ i u n i l e din Muntu Vrancei.
Brigada 7 Mixtă în cursul lunei Octombrie.

La 28/IX, M. C. Gl. trimite Arm. Il-a ordinul No.
1860, prin care punea la dispoziţia acestei Armate, Brg-
7 Mix., cere avea următoarea compunere:
3 R. Inf. (Horia, Cloşca, Crişan)
1 bţr./R. 25 Art.
2 btr. de 53 mm.
1 cp. ciclişti,
1 cp. pionLri,
1 secţie telegrafie,
1 secţie col. subs.
1 secţie spital mobil.
1 coloană muniţii artilerie.
Comandantul a : e s t i brirjade era colonelul Alex. Sturdcca.
însărcinarea Brigadei:
„împiedicarea înainlărei inimicului pe Văile Putna şi Zăbala".
Transportul spre Soveja a trupelor Brg. 7 Mix. începe
la 28/IX.
BCU
tea Cluj / Central University Library Cluj
Ocuparea sectoru'ui afectat Brg. 7 Mix. se face în noap
de 29-30/IX astfel:
Sectorul I: dela Vf. Clăbucul (1370) pânăla PI. Con-
dratu (1236) de Reg. Horia.
Sectorul I I : dela Vf. Condratu la Basca Mică, de 1 ploton
din Reg. Horia (pe VI. Zăbalei).
La l/X, se dă ordin Brg. 7 Mix. că are ca misiune:
„Apărarea sectorului dintre Văile Caşin şi Basca Mică (am
bele e.iiLsi/). împ.eîjinJ pătrunderea inimicului «ure Arm. de
Nord şi Arm. Il-a".
Pentru îndeplinirea acestei miciuni, C o m a d i n t u l Briga
dei hotărăşte a executa distrugeri pe Văile Zabalei-Nerujei
şi a intercepta cu trupe VI. Putnei şi VI. Suşiţei.
S'a stabi.it prin compania de t i iclişti legă.ura cu R.
53 I. şi Div. 2 Cav. pe VI. Caşinului (Armata de Nord).
S'a trimis o recunoaştere de ofiţeri pe VI. Zabalei-Gura
Secuiului (Basca Mică) pentru a face legătura cu Div.
6-a (Armata Il-a).
La 2/X, Brigada e pusă sub ordinele Arm. Il-a, res-i
pectiv Corpul III Arm.
La 5/X, soseşte Reg. Crijan la Panciu, s'a hotărât inter
calarea sa între Reg. Horia la dreapta şi Reg. Cloşca la
stânga.
522
Sectorul I : dela VI. Clăbuc la Pia'ra Băhneanului;

Sectorul I I : dela Piatra Băhneanului la P. Ţiganului;
Sectorul I I I : dela Pâr. Ţiganului la Basca Mică.
La 8/X, se trimite Reg. Cloşca la Oneşti. Retragerea
depe front necesită o nouă împărţire a sectoarelor. In
acest scop Comand. Brigadei, care are de supraveghiaţ
50 km. între VI. Caşinului şi VI. Basca Mică, scoboară puţin
spre Sud dreapta Reg. Horia, pânăla Pich. Tabla inclusiv,
Reg. Crişan se întinde pânăla Gomoiul, lăsând în faţa inimi
cului regiunea sălbatecă a Nerujei şi Zăbalei, în care se fac
distrugeri.
La 10/X, 1 btl./Reg. Horia (2 grăniceri) cu 2 secţii mitra
liere sub căpit. Buricescu execută o recunoaştere ofensivă
peste frontieră în direcţia Tâmlo Horda (1364)-Esztena
(1250)-Oituz, de acord cu stânga R. 8 V. dela aripa stângă
a Arm. de Nord.
Detaşamentul din Reg. Horia respinge aproximativ o
companie inimică ce se găsea în poziţie la Tomlâ Horda
BCU
InimiculCluj / Central
întăriri University
şi dispunând Library Cluj
(1364) şi înaintează pânăla cota 1267 unde este oprit.
primind de artilerie, căpit.
Buricescu renunţă la continuarea luptei şi se retrage pe
r înserate la poziţiunile de dinainte.
Câţiva prizonieri şi una mitralieră rămân în mâinile de
taşamentului românesc".
La 12/X, inimicul ocupă sectorul. Breţcani şi încearcă
a hârţui sectorul Horia cu patrule şi focuri de tun.
La 17/X, Brg. 7 Mix. e pusă sub ordinele Armatei de
Nord.
La 29/X, Brg. 7 Mix. primeşte ordin ca să trimită Arm
de Nord Regimentul Cloşca şi 2 btl. din Reg. Crişan.
La 22/X, se trece la Div. 8-a (Armata de Nord) şi cel
de al 3-lea btl. din Reg. Crişan.
La 29/X, Reg. Horia participă la acţiunea Div. 15-a
şi anume la cucerirea Fetei Moarte de către R. 8 V. După
ce atrage asupră-i forţe numeroase, uşurând situaţia R. 8 V.
Regimentul Horia a rupt lupta.
C A P I T O L U L XVIII
III. OPERAŢIUNILE ARM. D E N O R D ROMÂNA

ÎN C A R P A Ţ I
Crochiul 20 şi 21.
Situaţia forţelor la sfârşitul lunei Septembrie 1916.
Armata de Nord sub comanda g-lui Prezan era la I X
1916 pe linia de frontieră a Moldovei:
BCUDiv. Cluj / Central
14-a întărită University
cu Brg. Library
4 Mixtă sub Cluj
g-lul Vasilescu
Paraschiv, călare pe VI. Bistricioarei (P. Tulgheş)-Vl. Bi
cazului, având dreapta la Broşteni în legătură cu Arm
IX-a rusă de sub g-lul Lecinskg.
Div. 7 sub g-lul Istrati, din Munţii Tărcăului călare pe
VI. Trotuş la E. de Pasul Ghimeş călare pe VI. Uzului
pânăla inclusiv VI. Doftanei.
Div. 15-a sub g-lul Grigorescu, călare pe VI. Slănic-
Oituz-Caşin, ea se lega la stânga cu Brg. 7 Mix., (3 Reg.
Inf., 6 btr. 1 cp. ciclişti) col. Sturdza, ce acopere munţii
Vrancei din VI. Suşiţei (inel.) în VI. Putnei (inel.).
Div. 8-a sub g-lul Pătraşcu, în rezervă, se afla în curs
de concentrare spre Piatra Neamţ, şi apoi în zona Sandu-
leni-Valea Rea-Moreni-Enăcheşti.
Arm. de Nord avea: 73 batalioane, 55 baterii şi 32 esca-
droane.
La l/X, Arm. de Nord este pusă sub ordinele g-lului Ave
rescu Cd. Arm. II-a, formând astfel „Grupul de Armate
de Nord", g-lul Averescu avea însărcinarea ca să coordoneze
acţiunile Armatelor II şi de Nord- •
In faţa Arm. de Nord era Arm. I-a A-U, g-lul Arz care
dela 22/IX, executa depe linia Mureş-Târnava urmărirea
Arm. de Nord rom., pânăla frontiera de E. a Transilvaniei,
având aripa de Nord a Corpului XI Arm. ca pivot la Mes-
524
tecăneşti. Centrul şi aripa dreaptă a Corpu'ui XXI Arm.

ajunge la l/X pânăla Guergyo-bekas şi Gyerggo Hcllo:
aripele interioare ale Corpurilor XII şi XXI Arm. rămăsese
însă mult înapoi, de aceea prin Ord. Oper. No. 2022 din
l/X Comandam. Arm. I-a A-U specLica că:
„Corpurile XI şi XXI flrm. vor căita în oporaliunile ulterioare
să ajungă în valea superioară a E i s t . i l d , îm:ing."nd trupe î n s i a -
tate Ia Piatra. Corpul XXI va ocupa zona Bi.azul şi Bistricioara,
iar Corpul XI zona D î r m o c s a " .
La această dată Arm. I-a A-U avea Corpul XI Arm. în
faţa ruşilor, iar Corpurile XXI şi VI Arm. erau în fata
Arm. de Nord rom. şi anume: stânga p? VI. Bistricioarei
(Pasul Tulgheş), iar dreapta pe VI. Uzului:
C. XXI Arm.*) | Div. 37 Hv.—Vf. Bistricioarei,
gl. Fabini { Div. 72 I, —Vi. Bicazuluf.
Div. 61 I. —VI. T r o t u ş - V i . Onghieşu-
C . VI Arm. l u i - V I . Sulta.
gf. Haber Div. 1 Cav. pe j o s | VI. Ciobănaşului şi
Div. 39 Hv. f VI. Uzului,
înapoia frontului acestei Armate, veneau:
BCUDiv.Cluj / Central
10 Cav. University Library
în zona Topliţa-Giorgiu
Div. 10 Bv. Ia Cik Sereda (la 13/X).
Cluj
Sân Miclăuşu.
In feţa Div. 2 Cav. şi apoi a Div. 15-a era Grupul g-lului

Schmettow, ce făcea parte din Arm. IX-a, şi care era for
mat din:
{ Div. 71 I. 1 VI. Slânic'— Vf.
Grupul Div. 3 Cav. Germ. J Otruz—VI. Caşin
gl. Schmettov Div. 1 Cav. A - U — în Munţii Vrancei
<în faţa Brg. 7 Mix.>
Inaopi era: Div. 8 Bv. la Kezdi Vasarhelu (Chezdi
Oşorheiu). . t
Ordinele Comandamentelor Arm. A-U.

Prin ord. op. No. 2137 din 29/IX Arhiducele Carol,
Comandantul frontului, prescria Arm. I-a:
„Cu începeie dela 2J/IX, însărunarea flrm. I-a este ca p ă -
slrînJ cu aripa stângă legătura cu Arm. VUI-a, să asigure s p a
tele Arm. IX. flrm. I-a va asigura frontiera Ungariei şi a Transil
v a n i a , după ce va pune stăpânire pe trecerile dela froatie-ă. flr-
msta va fi împinsă atât î n a h t î , ca să câştige completa influentă
ss-'pra câm'isi Moldovei şi să fie în stare ca să distrugă acolo
loate liniile ferate şi telegrafice. Este de mare importantă ca să
") Dela 6/X Corpul XXI Arm. este comandat de g-lul Lutgendorf.
525
sa cunoască exacta situaţie a Armatei române aflată în faţa

frontului "
Pe baza acestui ordin, Cd-tul Arm.I-a a dispus:
„Corpul VI Arm. va ajunge în zona Dârmăneşti— Comănestî,
Corpul XXI Arm. va avea centrul de greutate pe aripa dreaplă
din Bicaz şi Bistricioara, îneintând până în VI. Bistriţei, atin
gând Piatra cu trupele înaintate.
Corpul XI Arm. va împinge aripa Iui dreaptă în lungul Văei
Negrişoarei pânăla Darmccsa, va deplasa Eiv. 73 Hv. pe aripa
dreapta, f â C L n d legătura cu 1/2 Div. 37 Hv. aflată Ia aripa de
N. a Coip. XXI".
Este de observat că însărcinările date Arm. I-a şi celor
două Corpuri da Arm. din care era compusă, erau în dis
proporţie cu forţa lor combativă, de aceea nici nu au putut
dobândi rezultatul ordonat. Arm. I-a a putut accperi rpa-
tele Arm. IX-a, dar nu a putut ajunge în VI. Bistriţei.
Această Armată rămâne pe pozi;iile dela frontieră sau în
apropierea ei, fără a putea înainta mai departe, pe când
Arm. IX-a rupe frontul, cucereşte Oltenia şi Munten'a.
Grupul g-lului Schmetow avea ordin să invadeze cu
orice preţ prin pasul Oituz spre Tg. Ocna.
BCU
recţie Cluj / Central
principală de atac University
VI. Oituzului,Library
pentru aCluj
Comandamentul Superior Austro-German alesese ca di
evita.
VI. Trotuşului (care trebuia întoarsă prin VI. Ciaghieşului şi
VI. Sultei), care deşi era străbătută de o cale ferată şi
de o bună şosea, prezenta pentru apărare o foarte t u n ă
linie defensivă faţă de o înaintare dinspre Vest.
1. Luptele d e l a s t â n g a A r m a t e i A - U .
La stânga Arm. I-a A-U era C. XI Arm., care ocupa fron

tul dela Gura Glodului pe VI. Neagră şi pâr.ă'a Mestecă-
neşti, acest Corp deşi nu era în fa;a Arm. de Nord rom.,
lupta însă pe frontul de Vest al Moldovei, în fa> trupelor
ruse ce ocupase acest sector. Voi descrie aceste lupte,
în linii generale şi numai atât cât are legătură cu acţiunea
totală a Arm. I-a A-U.
Corpul XI Arm. acţiona într'un teren lipsit de căi de
comunicaţii, ocupase cu:
Brg. 202 hv. creasta munţilor Căliman-Isvoru (2033)
şi Cserbukk (2015);
Div. 11 Cav. cu călăreţii pe jos, ocupa malul de V. aî
Văei Neagra, întărită cu 1 btl. din Div. 73 Hv.;
Div. 5 Cav. cu R. 16 I. bv. (din Div. 10-a bv.) de amân
două părţi ale Dornei Vatra;
526
Brg. lt-col. Papp 1) la Pasul Mestecăneşti.

Grosul Brg. 73 Hv. era adunat în Dorna Cândreni, cu
intenţiunea dc a fi pusă în mişcare spre dreapta în scop de
a lua legătura cu Div. 37 Hv.
In faţa acestui Corp de Arm. trupele ruseşti schimbase
trupele rom. ce operase în Munţii Căliman.
Pe când Div. 72 I. şi Grupa col. Adorjan din Div. 37
Hv. acţionau în Păsurile Bicaz şi Tulgheş, aripa stângă a
Div. 37 Hv. căuta să pună stăpânire pe înălţimile dela N
Belbor.
Brg. 202 Hv. (din C. XI Arm.) luptă pânăla 4/X pe
drumul ce duce dela Neagra Şarului pe VI. Negrişoara
la Broşteni (în VI. Bistriţei) şi anume în punctul numit
La Catrinar, iar mai spre Nord de aci, acţiona Div. 11
Cav. care atacă la 6/X înălţimea Mt. Rusului 1546.
Prin aceasta se stabileşte legătura între Dorna Vatra şi
Gyorguo-Hollo (pe VI. Bistricioarei, unde acţiona Div. 37
Hv. (Corpul XXI Arm.).
In ziua de 7/X pe când detaşamentul Sander era arun-'
cat depe Mt. Csipkes (1359) dela Sudul Pasului Bicaz de
către detaşamentul lt-col. Gherăscu (din Div. 14-a rom.),
BCU Cluj / Central
un contra-atac puternic University
rusesc împingeLibrary Cluj202
înapoi Brg.
Hv. dela La Catrinar. Faţă de aceste ameninţări, Comandam.
Super. A-U renunţă la ideea de a mai continua ofensiva şi cu
stânga Arm. I-a A-U, de aceea se dispune în această
zi de către Comandam. Arm. I-a ca „Corpurile XXI şi XI
Arm. se vor menţine pe linia pe cari au ajuns"...
Ambele Corpuri iau dispoziţiuni în consecinţă.
Brg. 73 Hv. schimbă Brg. 202 Hv. aşa că amândouă
brigade ale Div. 37 Hv. sunt acum alături, dar fiecare apar
ţine altui Corp de Armată.
Corpul XI Arm. continuă să apere pozitiunile pe cari era.
La 11/X un atac rusesc dat La Catrinar, nu are succes.
La 14/X un atac dat de 2 btl. din Div. 10 bv. la E. şi
SE. Dorna Vatra reuşesc să intre în poziţia ruşilor pe
un front de 4 km. şi să le facă 530 prizonieri.
Faptul că ruşii schimbase unităţile rom. până Ia Sudul
Văei Bicazului şi ţinând seama că erau anunţate transporturi
mari de forţe ruseşti spre Moldova şi cum Arm. IX-g
germ. suferise un eşec la Tg. Jiu, Comandam. Super. al
Arm. A-U, în acord cu Comandam. Super. al Arm. ger.
decid continuarea ofensivei Arm. IX-a germ. în România
şi rămânerea în defensivă pe frontul Moldovei.
*) A s t ă z i g»lul P a p p C o m a n d . C o r p u l u i V I I A r m a t ă român.
527
Ordinele Comandam. Arm. de Nord rom.

Dela l/X, Armata A-U germ. începe atacul contra Arm.
de Nord rom.
Arm. de Nord dă la 3/X Div. 14-a Ord. Op. No. 35:
1. „Inimicul atacă cu forte superioare în direcţia Broşteni şi
ameninţă să întoarcă extrema stângă a. flrm. ruse.
2. Este absolut necesar de a degaja stânga rusă şi de a
împiedica pe inimic să înainteze către Broşteni-Bona.
3. Div. 14-a va lua imediat ofensiva pentru' a ocupa Holosarka.
Arm. de Nord dă la 3/X, Div. 7, 8, 14 şi 15, Ord. Op.

No/. 36:
1. „Inimicul atacă cu înverşunare pe tot frontul Armatei.
Intenţiunea lui este de a pătrunde cât mai grabnic şi cât
mai adânc pe teritoriul nostru.
2. Arm. de Nord are misiunea de a apăra teritoriul naţional
şi de a asigura adunarea unor noui şi numeroase forţe cari
sunt în curs de concentrare. Odată această concentrare ter
minată vor relua ofensiva.
3. Pentru îndeplinirea acestei îndoite misiuni, este necesar să
rezistăm cu maximum de energie pe pozitiunile noastre de întărire.
4. Trupele de acoperire vor menţine cu orice sacrificiu pozi
tiunile dela frontieră.
5. Diviziile trebuie s ă aibă forţele astfel grupate, încât să

poată fi în măsură a interveni la timp şi cu forte suficiente,
în ajutorul grupului sau grupelor de acoperire atacate de forţe
supeiioare.
6. Dacă inimicul reuşeşte să pătrundă în ţară şi să pue stă
pânire pe unele din pozitiunile noastre înaintate de rezistenţă,
Diviziile vor trece imediat la ofensiva, pentru a arunca pe inimic
peste frontieră.
2. Luptele din V I . Bistricioarei ş i

V I . Bicazului.
Aceste două văi sunt apărate de Div. 14-a sub g-lul
Vasilescu Paraschiv, pânăla 15/X, când această Divizie este
înlocuită cu Corpul XXXVI Arm. rus.
In faţa Div. 14-a era Corpul XXI Arm. A-U sub g-lul
Fabini, care în seara de l/X avea Div. 72 I. A-U cu grupa
col. Baatz la înălţimea Gyilkos aflată la izvorul Văei Bica-
528
zului, grupa col. Szabo pe VI. Putnei către Tulgheş. De

aci mai spre NV. era grosul (% clin) Div. 37 Hv. (Grupa
col. Adorjan) pe lisiera da V. a localităţei Hollo, al cărei
flanc stâng era asigurat de 2 btl. aflate în şi la V. de
Belbor.
Din angajările făcute, Comandam. Corpului XXI Arm
dobândi impresiunea că un atac frontal nu va avea nici un
rezultat, de aceea se hotărî a face un atac învăluitor cu
aripa dreaptă a Div. 72 I. la Estul Văei Domuc. Pentru
această operaţiune a fost deslinat detaşamentul col. Sander
compus din 2 btl. şi 1 btr. (care acţionase înainte în M-ţii
Căliman) şi care acum revenise la Divizie.
Detaşamentul col. Sander atacă la 6/X şi pune stăpâ
nire pe Mt. Csipkes (1359) la Sudul Pasului Bicaz, ame
ninţând astfel stânga Div. 14-a.
In ziua de 7/X, g-lul Vasilescu Paraschiv formează un
detaşament din btl./R. 27 I. şi 2 btr./R. 24 Art. sub lt-col.
Gherăscu, care înaintează prin Văile Pâr. A;a şi Brateşiu,
atacă pe col. Sander, recucereşte Mt. Csipkes, făcând pri
zonieri 6 ofiţeri şi 508 soldaţi, ia 2 tunuri şi 5 mitraliere.
Col. Sander este rănit, iar resturile detaşamentului Sander
BCU Cluj
se retrag în /dezordine
CentrallaUniversity Library Cluj
Vestul Pâr. Domuc.
După 15/X unităţile rom. din VI. Bistricioarei şi VI
Bicazului, EU fost schimbate cu Corpul XXXVI Arm. rus
şi anume: Div. 68 I. pe VI. Bistricioarei şi Div. 25 I. pe
VI. Bicazului.
3 . Luptele Armatei r u s e din Munţii G h e r g h i u l u i

după 15 O c t o m b r i e .
La 21/X, Corpul XXXVI Arm. rus şi Corpul III Cav.
rus începe ofenciva asupra întregului front al C. XXI Arm.
şi aripei drepte a C. XI Arm. In acelaş timp arti eiia rusă
bătea cu voiciune sectorul Putna şi poziţia dela Hollo.
G-lul Lutgendorf Cd. C. XXI Arm. (înlocueşte pe g-lul
Fabini dela 6/X) temându-se de un alac rusesc în stij
mai mare şi cum efectivele îi erau reduse, cere ajutoare.
I s'au trimis în ajutor Brg. de trăgători din Div. 3 Cav
din care escadroanele pe jos a R. 7 Ulani şi R. 3 Drag.
s'au trimis la Borsec, iar escadroanele R. 1 Hus. şi R.
4 Ulani în VI. Putnei.
La 22/X, Corpul XXXVI Arm. rus ia ofensiva în lungul
lacului Gyilkoş, pe VI. Putnei şi VI. Bistricioarei spre Bors-
zek. In acelaş timp părţi din C. III Cav. printr'o înaintare
529
către Belbor, trebuia să înlesnească înaintarea Corpului

XXXVI Arm. Div. 25 Inf. rusă atacă pe VI. Jidanului (Zse-
dan), trupele de legătură a Div. 72 I. aila-e între Văile
Bicazului şi Putnei, dându-le înapoi.
La 23/X, Grupa col. Szabo din VI. Putnei fu şi ea dată
înapoi.
Div. 68 I. rusă atacă Div. 37 H. o scoate depe Bâtca
Arsurilor.
încercările făcute a doua zi pentru recucerirea pozi iu-
nilor pierdute au rămas fă.ă rezu ta;, ăi aceea Comandam.
Super. se văzu nevoit a întări Corpul XXI Arm. cu restul
Div. 3 Cav. Pe când Div. 10 Cav. din Corpul de Cav.
Brudermann rămâne încă în rezerva frontului Armatei. Div.
10 Bv. a fost trimisă repede în zona Ggorgyo la dispoziţia
Arm J-a, care se temea că ruşii vor exploata succesele
dobândite în zilele precedente. Dar Div. 10 bv. nu putea
fi vârâtă în acţiune pe direcţia Ggorggo-Tulghieş înainte
de 26/X. Intre timp ruşii au noui succese, căci la 24/X
dau înapoi amândouă aripile ale Div. 72 I.
Ruşii scot unităţile A-U din poziţia dela S. de Hollo;.
numai la Nordul Văei N. Bor p. (af'uent pe dreapta al
BCU Cluj /Rgt.
Bistricioarei) Central University
14 şi 15 Library
Hv. (din Div. 37 Hv.) Cluj
cu aju
torul artileriei resping atacul unităţilor ruseşti din Div
68 I. s
In aceiaşi zi atacă şi C. III Cav. rus în sectorul din
stânga a Div. 37 Hv. •
Se vedea bine că Corpul XXI Arm. nu va mai putea ţine
mult timp poziţia fără ajutorul Div. 10 bv. de aceea Cd.
frontului trimite Div. 10 Cav. Arm. I-a, care împinge Brg.
de trăgători cu ajutorul grupei col. Barwik, la lacul Ggil-
kos; iar Brg. călare este lăsală tot la Ggorggo Szt Micloş.
La 25/X ruşii continuă atacul cu 2 Rgt. inf. între VI.
1
Bicazului şi VI. Putnei, dă înapoi escadroanele pe jos
ale Div. 3 Cav. care au trebuit să fie repede întărite cu
Brg. trăgători a Div. 10 Cav.
Div. 68 I. rusă atacă Div. 37 Hv. pe VI. Bistricioarei,
o dă înapoi până pe înălţimea D. Corbului 1173, pe pan
tele de V. ale Bistricioarei- şi înălţimea Czifra sarok 1314.
Situaţia era şi mai rea p e VI. Supericaă a Bktridcarei
la Belbor, unde C. III Cav. rus a a:ă gruca cel. Benczur
(din Div. 37 Hv.), care în dezordine se retrage pe înălţi
mile dela Vestul localităţei Belbor. Din a.xastă cauză şi
grupa col. Adorjan se văzu nevoită să-şi retrară ar.'pa
Generatul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Voi. I I . 34
530
stângă depe Czifra sarok 1314 spre SV. pc N. Mezo-

vesz t. 1397.
Situaţia nu putea fi îmbunătăţită decât vârându-se în
acţiune unităţi proaspete.
Situaţia aceasta grea a Corpului XXI Arm. sili Coman
dam, frontului ca să trimită 5 btl. şi aproape întreaga arti
lerie a Div. 8 bv. dela Braşov la Gyorgyo Salamas şj
Olah Toplica. Prin această dispoziţie, nu mai rămăsese
nici o rezervă înapoia stângei Arm. IX-a germ. şi nici
înapoia dreptei Arm. I-a A-U, ceeace era desigur un grav
inconvenient, de aceea Comandam. Super. al Arm. germ.
a dispus la 26/X formarea repede a unei noui rezerve la
Kezdi Vasarhely, din diferite Rgt. inf. şi btr. luate dela
Arm. IX-a germ.
Deşi situaţia Corpului XXI Arm. era la 25/X destul de
critică, totuşi g-lul Lutgendorf nu se lasă influenţat şi
nu vâra picătură cu picătură unităţile ce-i sunt trimise
în ajutor, ci face un plan 'de contra ofensivă pe care-1 ur
mează şi anume:
„Div. 10 bv. atacă la Vestul Văei Putna depe înălţimea Nagu

reszt cota 1368 spre Bătea rotundă cota 1314.
La stânga, Div. 37 Hv. cu părţi din Div. 3 Cav. peste D.
Corbului, iar la dreapta Grupa Szabo din Div. 72 I. întărită cu
câteva companii bavareze, va ataca de amândouă părţi ale Văei
Pulna".
In fine 2 btl./R. 16 I. bv. din Div. 10 I. bv. care se
aflau la La Catrinar în sectorul Corpului XI Arm. au fost
îndreptate spre Belbor, cu ordin:
„Să cureţe această localitate de ruşi".
Corpul XI Arm. primi şi el ordin:
„ S ă sprijine contra ofensiva Corpului XXI Arm. atacând cu
Brg. 202 Hv. spre Mt. Vamanul la N. de Belbor".
Cd. Arm. I-a ceru ajutor şi din partea Corpului VJ
Arm. care-i trimite Comandam, unei Brg. cu 3 btl. şi 1
btl. dela Div. 39 Hv. la Csik Bankfalva; 2 btl. şi 2 btr.
dela Div. 61 I. la Nagy Patak în VI. Trotuş şi Brg. Călare
din Div. 10 Cav. la E. Ide Gyorgyo Ditro ca rezervă
de Armată.
Brg. 1 Hus. Ldst. (2 esc. pe jos şi 4 esc. călare) şi 1
btl. ldst. din Div. 61 I. trebuia să dea un atac demonstrativ
pela Estul Văei Domuc în direcţie Nordică, uşurând astfel
atacul principal.
La 26/X, Div. 10 bv. atacă Div. 68 I. rusă, cucereşte
Bâtca rotundă şi înălţimea dela S. de Hollo. Dar grupa col.
531
Szabo nu poate înainta, iar Div. 37 Hv. câştigă foarte pu

ţin teren.
Mai la N. cele 2 btl. bv. recuceresc aproape în între
gime localitatea Belbor.
Grupa col. Benczur nu poate înainta la S. de Belbor
decât pânăla linia de cale ferată îngustă.
La 27/X Div. 10 bv. şi grupa col. Szabo atacă şi câştigă
teren pe malul drept al Putnei pânăla înălţimea Păltiniş t.
şi cota 1150 Vest Hegyes 1505, dar nu poate cuceri înălţi
mea Hegyes. .,
Div. 37 Hv. reuşi să cureţe malul de Sud al Văei Bistri
cioarei şi să împingă trupe înaintate pe malul Nordic.
La 28/X, Comandam. C. XXII Arm. ordonă cu No. 1437
din 27/X ca:
„Div. 10 Bv. să 'atace pe la Nordul Pâr. Jidanului spre Est,
flancul Div. 25 I. ruseşti.' In acest scop i se pune la dispoziţie
Brg. Călare a Div. 10 Cav. pentru ca cu ea să schimbe Rgt.
Inf. bv. aflat în VI. Tulgheşului, care va urma grosul Diviziei
sale.

Div. 37 Hv. ţinând legătura cu bavarezii, va ajunge pe linia
dela N. de Baraszo—Bâtca Arsurilor—Muncelul—Vrf. Harlagii".
Comandam. Super. al Arm. A-U cât şi Comandam, fron
tului erau de idee ca să se înceteze contra-ofensiva pe
frontul Arm. I-a A-U, să se ducă Div. 8 bv. în zona Cicului,
iar Corpul Cav. Brudermann să fie trimis în Muntenia;
aşa că la Arm. I-a A-U rămânea numai Div. 10 bv. S'a
renunţat la ideea cucerirei pe VI. Bicazului, dar s'a men
ţinut ideea de a se pune stăpânire pe Pasul Tulghieş, şi
pe înălţimile Ptr. Seşul la Comarnic, Muncelul şi Mt. Va-
manul, pe care urma să se stabilească frontul definitiv. In
acest scop Comandam, frontului a lăsat Corpului XXI Arm.
numai 2 btl. din Div. 8 bv., rezervându-şi restul la dis
poziţia sa.
Sub aceste rezerve s'a continuat atacul în ziua de 28/X
Div. 10 bv. nu poate pune stăpânire pe înălţimea Hegyes
Aripa dreaptă a Div. 37 Hv. reuşeşte să cucerească
înălţimile ce merg dela Bâtca Arsurilor spre S. şi E.
Aripa stângă a Div. 37 Hv. comandată acum de g-lul
Jehlin (bv.) care cu: 2 btl. din Brg. sa, 2 btl/R. 16 I. bv-
restul grupei lt-col. Benczur şi 1/2 din Div. 3 Cav. pune
stăpânire pe înălţimea Czigra sarok, şi înaintează la NE.
de Belbor spre Vrf. Harlagii şi Mt. Vatmanul.
Corpul VI Arm. A-U, atacă cu un detaşament aripa stângă
532
a Div. 25 I. ruse, ajungând pe linia Haszuhavas-Domucpatak.

Corpul XXI Arm. luptă cu aripa sa dreaptă şi în zilele
următoare, fără a avea vre-un su.ce.s.
Div. 10 bv. nu poate nici până în ziua de 30/X să pună
stăpânire pe înălţimea Hegyes.
La 31/X, Div. 37 Hv. ata:ă şi pune stăpânire pe Bâtca
Arsurilor, ceeace aduce tăria poziţiilor dela Nordul Tul-
ghieşului.
In această zi şi fără nici un motiv, trupele ruse depe
înălţimile aflate la NE. de Belbor se retrag pe înălţimile
dela frontieiă.
La l/XI, grupul gl. Jehlin, pune fără luptă stăpânire
pe linia Bâtca Arsuri or-Vrf. Harlagii-Mt. Vamanul.
> Luptele mai durează pânăla 5/XI, fără rezultate apre
ciabile nici de o parte, nici de alta.
Dela 4/XI, grosul -Div. 8 bv. şi anume 2 Rgt. Inf.
şi majoritatea artilerie începe a se aduna la Csiksereda
Dela 8/XI se adună Div. 10 Cav. la Gforggo, iar Div.
3 Cav. rămâne tot pe frontul Div. 3 Cav.
BCUIarnaCluj / Central
începuse University
dcabinelea, Library
trupele şi-au făcut Cluj
adăpos
turi şi s'au aşezat pentru iernare.
G-lul Litzmann (germ.) Comandantul C. XL Rez. ia la
11/XI comanda Corpului XXI Arm. format din Di ir. 37 Hv.,
Div. 10 bv. şi Div. 3 Cav.
4. Luptele din VI. Troluşului—VI. C i u g h i e ş u l u i — V I .

Sulfa—VI. C i o b ă n a ş u l u i şi VI. Uzului.
Acest sector este apărat de Div. 7-a sub g-lul Istrati,
acoperind din M-ţii Tarcâului, că a e pe VI. Tro'uj la E.
de Pasul Ghimeş, călare apoi pe VI. Suliţei, VI. Ciobă
naşului, VI. Uzului până în VI. Doftanei.
In faţa Div. 7-a, era C. VI Arm. sub g-lul Haber.
G-lul Arz dorind a evita puternica poziţie dela Ghimeş-
Palanca, se decidă a ajunge în Vi. Trotuşului alaeând prin
VI. Ckghicşu, VI. Sulta, VI. Ciobănaşului şi VI. Uzului-
In acest scop dispune Corpului VI Arm. ca:
„Div. 61 Hv. s î atjce prin VI. Sultei şi VI. Ciughieşu, ,ocu-
p£nd cal mai repede zona Comăneşti—Moineşti.
Div. 39 Hv. să atace prin VI. Ciobănaşului şi VI. Uzului".
La l/X, Div. 61 Hv. gl. Grallert atacă Div. 7 rom.

cu grosul pe VI. Sulta şi VI. Ciughieşu, iar cu forţe mâi
533
slabe şi artileria de câmp pe VI. Trotuşului- Div. 61 I.

scoate trupele române din poziţia dela E. de Ciughieşu.
ajungând cu Brg. 19 Ldst. Mun. şi Brg. 1 Hus. Ldst-
la satul Ghimeş, respectiv Pa'anca, respingând grupul Ghi
meş, format din R. 14 I. şi I/R. 4 A., iar cu Brg. 16
Hv. Mun. ce urma, ajunge la Felso Lok.
Div. 1 Cav. care preceda Div. 39 Hv. Gl. Molnar ocupă
Baskahacasa 1364 şi Zollamt (VI. Uzului). Iar Div.' 39
Hv. ce urma Div. 1 Cav. ocupă cu detaşamente înaintate cota
1091 (S. de VI. Ciobănaşului), grosul acestei Divizii ajunge
la Akloscs (VI. Uzului), fiind ţinut aci în loc de Grupul Uz
format din R. 27 I. şi I/R. 8 R.
Acest grup rezistă atacurilor de front, dar spre seară
btl. I/R. 27 I. fiind ameninţat pe dreapla dinspre VI.
Ciobănaşului, întrecul R. 27 I. se retracre pa linia de fron
tieră şi anume pe Farul Mare-Farul Mic-Farul şi culmea
Corhanelor.
La 2/X, Div. 61 Hv.. ajunge cu Brg. 10 Ldst. Mun. pe
linia Mt. Fălţueanu 1244-Mt. Columba 1258—Coturr.ba, cp.
dela Brustoreaca se retrage spre Diaroneşti, ocupând pczi-
BCU
Div. 61 Cluj / Central
hv. înaintează pe University
şosea pânăla Library
Agăşa, deCluj
ţiile dela Beleghetul (organizate din timp de pace).. Avânt g.
unde
trage cu. artileria asupra poziţiei dela Beleghet; în acest
timp comp. din VI. Sultei se retrage spre Diaconeşli. Brg.
16 Hv. Mun. încă nu trecuse Pasul Ghimeş.
Div. 39 Hv. înaintează spre E. dar se izbeşte de o
puternică rezistenţă făcută chiar pe linia de frontieră la
Gend. Ksr. şi la Obcina »Lapoşu; reuşeşte a ocupa linia Mt.
Nemira-Poiana Uzului-Obcina Laposu, iar un detaşament
trimis de Div. 39 Hv. dela Keresztes (1387) peste Mt.
Cărunta (1523) ocupă 1034 (SE. Goioasa).
In această zi, trei escalroane din Div. 1 Cav. ocupă Mt.
Chilisca 1419, dar ea este scoasă depe front şi trecută
Corpului de Cavalerie Schmettow.
La 3/X, Div. 61 Hv. atacă poziţia dela S. Văei Sulta
şi Mt. Muncelu 1296 dela N. Trotuşului ocupând zona'Agăşu-
Brusturoasa, iar Div. 39 Hv. a'acă şi ocupă pez ţia 1342
Obcina Lapoşu, între VI. Ciobănaşului şi VI. Uzului.
Pentru ziua de 4/X, Div. 61 I. avea ordin să înainteze
repede pe VI. Trotuşului şi să ocupe zona Comăneşti-
Moineşti. Prin faptul înaintărei Div. 39 Hv. de amândouă
părţi ale Văei Uzului, se sprijinea mult acţiunea Div. 61 I
Cum la Nordul Trotuşului se întindea o zonă foarte
534
păduroasă, şi cum era o marc depărtare până în VI. Bica-

zului unde era aripa dreaptă a Corpului XXI Arm., a
fost nevoie ca între aceste două văi să se alcătuiască un
serviciu de supraveghere format din 2 cp. şi 1 esc. sub
maior Perczel; în acelaş scop s'au lăsat eşalonate înapoi
puternic rezerve, cum şi păstrarea unei părţi din artileria
de câmp la Kozep-Lok. Aceste măsuri corespundeau grijei
ce avea Comandam. Corpului VI Arm. pentru siguranţa
flancului său stâng.
Comandam. Div. 61 I. voia ca înainte de începerea miş-
cărei, să pue stăpânire pe poziţia inimicului dela Diaco-
neşti, în acest scop dispusese ca în dim. zilei de 4/X, Div.
61 Hv. să ocupe cu:
Grupa lt-col. Fritz (btl. IV/19 şi II/3) Muncelul, maior
Zalău (btl. 1/6 şi 11/12) să înainteze spre Goioasa-Asău-
Maior Viola (btl. 11/17, III/l şi I/) să rămâie deocamdată
la Belegetul. Rezerva Diviziei (R. 29 Ldst.) Brusturoasa.
La ora 10.30, Comandam. Arm. I-a A-U ordonă:
„Div. 61 va executa imediat o energică urmărire a Inimi
cului în VI. Trotuşului, ajungând cât mai repede în zona Moi-
neşli. După
ricol pentru
părerea Comandamentului Arm. nu este nici un p e
flancul stâng. Se vor lăsa două batalioane în VI.
Hidegseg ca rezervă de Corp de Arm."".
Comand. Brg. 10 Ldst., raportează dela Cotumba că:
„Va putea începe marşul numai după ce se vor cunoaşte r e
zultatele recunoaşterilor ce s e fac spre zona păduroasă dinspre
Nord. Legătura cu grupa It.-col. Fritz încă nu s'a putut f a c e .
Atât Brigada cât şi Divizia îşi dădeau seama că peri
colul poate veni şi dinspre N. totuşi înaintarea Div. 61
I. pe VI. Trotuşului conform ordinului primit trebuia să
înceapă.
In VI. Trotuşului era Div. 7-a şi anume Brg. col. Boian,
care ocupa în seara de 3/X, astfel poziţia:
pe linia Diaconeşti-Mocanu, 5 cp. şi 1 btr. sub lt-col. Ioan;
pe valea Ciobănaşului la Sudul vărsărei Ciobănaşului
în Trotuş, 4 cp.;
la Goioasa 1 cp. şi 1 btr.;
la Gura Ciobănaşului, 6 cp. în rezerva brigadei.
Generalul Prezan dă telefonic ordin col. Boian Comand.
Brg. 14 I. ca să ţie cu orice preţ linia Diaconeşti-Mocanu.
Col. Boian a opiniat că această linie s'ar putea mai sigur
ţinea, dacă s'ar lucra ofensiv, executând o mişcare de în
toarcere a inimicului spre zona păduroasă dela Nordul Tro
tuşului. G-lul Prezan aprobă această idee, trimiţându-i ca
întărire 2 btl. din R. 14 şi 16 Inf.
535
Col. Boian ia în vederea acestei idei, următoarele dis-

poziţiuni:
1) A întărit pe lt-col. Ioan (ce avea un detaşament for
mat din btl. I, III/R. 14 I., btl. I, II/R. 16 I., btl. I/R.
15 II., şi 1 esc./R. 8 C.) cu încă 2 cp. şi 1 btr., cu
ordin ca de îndată ce grupa înconjurătoare (formată-din
btl. III/R. 16 I. şi btl. II, IV/R. 14 I.) va cădea la Agaşu,
să atace şi el spre Agaşu.
2) R trimis încă 1 cp. grupului depe VI. Ciobănaşului,
cu ordin să reziste, executând o apărare activă.
3).A întărit grupa Goioasa cu încă 2. cp. şi 1 btr. 53 m/m.,
dând ordin maiorului Iordănescu să facă legătura cu lt-col-
Ioan, şi să atace de îndată c« efectul grupei înconjură-'
toare va fi simţit, luând p e inimic între două focuri.
4) Detaşamentul înconjurător sub comanda lt-col. Da-
mian l'a format din btl. III/R. 16 I., btl. II, IV/R. 14
I. şi 1 detaşament de mitraliere, cu ordin să înainteze
la 3/X ora 20 prin Asău şi apoi pe VI. Asăului, ca să
cadă în spatele inimicului la Agaşu.
Detaşamentul înconjurător se pune din Goioasa în marş
la ora 20 şi ajunge la ora 23 la Asău, de aci intră pe VI.
BCU Cluj
Asăului, / Central
ajungând la ora University
6 dim. între Library Clujşi
Mt. Pietrosu
Mt. Alunişu, Iar la ora 12 ajunge pe lisiera Păd. dela
N. Agaşului, Nord D. Secei, unde s'a făcut o haltă de
2 ore.
La ora 12 primele ştiri despre marşul unei coloane rom.
sunt primite la Cd. Brigadei 19 Ldst., care dispune ca
1/2 din btl. 1/4 să se ducă dela Beleghetu ca să ia poziţie
pe înălţimea N. Agaşu.
La ora 14, col. Boian cade cu btl. din avantgarda la
Vila Ghica, apoi în Agaşu dă peste trenul btl. IV/19 care
fuge în panică spre Brusturoasa, alte companii dau peste
artileria Div. 61 Hv. care e trimisă sub pază către Goioasa
în credinţă că lt-col. Ioan ocupă în mod efectiv poziţia
Diaconeşti-Mocanu, dar în apropiere de Beleghetu e primit
cu focuri vii trase de trupa A-U, omorând cea mai mare
parte din conducători şi trupa de pază.
Col. Boian dispune astfel avantgarda: 1 cp. să ocupe
Mt. Făltueanu, închizând VI. Suljţei,
i cp. să ocupe întăririle depe Beleghetu,
1 cp. şi mitraliere pe calea ferată, faţa spre Sulta şi
Diaconeşti.
Grosul detaşamentului (2 btl.) ce era sub comanda lt-col.
Damian nu venea, batalioanele se oprise fără ordin î»
pădurile dela Nord.
536
Col. Boian rămas cu 1 btl. este atacat dinspre Coi

tumba, comp. ce acoperea spre Brusturoasa se retrage.
Maior Zalău se ciocnise la Goioasa de detaşamentul
lt-col. Ioan, unde întâmpină o puternică rezisten.ă, fiind
atacat şi în flancul stâng, se retrage spre calea ferată;
lt-col. Ioan ocupă Goioasa, dar fiind contra-atacat se re
trage spre flsău.
Maior Viola se dispusese cu btl. 1/4: 1 cp. la Bele-
ghetu şi altă cp. pe lisiera de V. a pădurei, cu frontul
spre V. Btl. III/l a rămas în poziţie Ia N. de Diaconeşti,
iar btl. UI/17 la cota 727, front spre Est.
Lt.-col. Fritz respinge cu btl. l i / 3 un atac la Gura
Ciobănaşului, el se retrage spre Mt. Muncelu şi de aci la
Agaşu. Btl. IV/19 ajuns la cota 1010 este ata:at şi respins.
Rgt. 29 Ldst. din rezerva Diviziei atacă dinspre Brustu
roasa, col. Boian cearcă a se retrage spre N. dar îi este
închisă calea. Detaşamentul col. Boian cade, el are: 200
morţi, 80 răniţi, 14 ofiţeri şi 327 trupă prizonieri. Div.
61 Hv. are 73 morţi, 268 răniţi şi '326 prizonieri, asemeni
perde 169 caii.
Rezultatul întreprinderei col. Boian este că ofensiva Div.
61BCU Hv. Cluj / Central
este oprită University
momentan Library
în loc, unităţile ei Cluj
trebuesc
refăcute, s'a dispus pentru ziua de 5/X o nouă regrupare
a Div. 61.
In seara de 4/X grupul Ghimeş se află în situaţia ur
mătoare:
btl. I/R. 16 I. şi btl. I/R. 14 I. călare pe Trotuş, închide
la NV. gura defileului dela Straja, având:
btl. III/R. 14 I. în rezervă;
btl. II/R. 16 I. pe înălţimile dela NE. de satul Asău,
Resturile detaşam, col. Boian: btl. II, IV/R. 14 I. şi
btl. III/R. 16 I. în plină retragere prin păduri spre 7\său.
Pe frontul Grupului Uz, Div. 39 hv. atacă după amiază
şi reuşeşte a ocupa Piciorul Corhanelor şi P. Farul, silind
R. 27 I. să se retragă la E. de Poiana Uzului.
Pe dreapta, o coloană inimică atacă btl. I/R. 15 I. depe
Obcina Lapoşu (1342) şi ocupă poziţia.
La 5/X, Div. 61 I. ocupă linia Preluci-Mt. Alumş, iar
Div. 39 Hv. ce înaintase pe mai multe coloane, luptă pe
linia Mt. Nemira-755 S. Poiana Uzului-liziera V. a aceslui
sat, având aripa stângă în faţa poziţiei dela Obcina Lapoşu,
pe care o atacă, dar nu o poate cuceri.
Pericolul debuşărei Div. 39 hv. în VI. Trotuşului era
destul de mare, de aceea g-lul Prezan, Cd. Arm. de Nord,
întăreşte Grupul Ghimeş cu R. 37 I. şi 2 btr., iar Grupul
537
Uz cu R. 29 I., aceste unităţi s'au luat din Div. 8-a ce

era ca rezerva Armatei.
Comandam. Arm. I-a A-U primi la 5/X ordinul ca:
„Să ajungă cu Corp. XXI şi XI flrm. în VI. Superioară a
Bistriţei, iar cu Corpul VI flrm. să continue ofensiva spre Bacău".
Dar Comandam. Arm. I-a nu dădu nici o u mare acestui
ordin, căci Corpurile XXI şi XI Arm. nu mai puteau înainta
din lipsă de întăriri. Iar Corpul VI Arm. avea o mare grijă
pe deoparte de flancul său stâng, iar pe de alta voia sâ
retragă Div. 61 I. în rezervă la Naggpatak; totuşi Comandam.
Arm. I-a, dădu Corpului VI Arm. ordin telefonic:
„Să continue ofensiva pe Vl. Trotuşului, pentru a da posibilitate
şi Div. 30 Bv. să iasă din zona păduroasă şi să ocupe Dârmă-
neşti".
Prin împingerea Div. 61 I. pânăla Moineşti, Coman
dam. Arm. I-a credea că va înlătura pericolul existent
pe aripa stângă a Corpului VI Arm. A dispus a se lăsa
2 btl. ca rezervă de Corp de Arm. la Nagypatak.
La 6/X, Div. 61 I. ajunge pe linia înălţimilor dela
Sudul Curei Ciobănaşului-V. Straja şi înălţimile dela V.
Pâr. Asău.
BCU Cluj
Div. 39 hv. /cu
Central University
toate încercările făcute, Library
nu putea Cluj
îna'nta,
coloana laterală (2 btl. şi 2 btr. munte) trimisă pe Obcina
Lapoşu şi care trebuia să facă un atac înconjurător nu
a avut nici un succes.
La 7/X unităţi rom. contra-atacă Div. 61 I. la Goicasa,
silind-o să se retragă pânăla pantele de E. a Mt. Mun-
celu cota 1296-N. Goioasa.
Div. 59 hv. reuşi să înainteze pe VI. Uzului, pânăla
E. de Poiana Uzului, grupul Uz spre Obcina Sălăfruc,
unde R. 27 I. ce se afla în linia I-a este trecut în rezervă,
iar parte din R. 15 I. îi ia locul.
Presiunea inimicului făcându-se din ce în ce mai simţită
pe VI. Uzului, Cd. Arm. de Nord dispune întărirea Grupului
Uz cu R. 2,9 I. care e transportat în cursul nopţei de 7/8 0(
cu calea ferată la Comăneştţi, apoi* luarea ofensivei pe
întregul front al Grupului Uz şi al Grupului Ghimeş, pen
tru a reocupa înălţimile dela frontieră.
In această zi un Rgt. Inf. rusesc atacă pe culmea înăl
ţimilor dintre Pâr. Aţa şi Pâr. Brateşiu spre înălţimile
dela Estul Pâr. Domuc, ameninţând aripa dreaptă a Corpu
lui XXI Arm. A-U. Acest atac a fost privit de Comandam.
Arm. I-a A-U ca o ofensivă locală şi a luat măsuri în
consecinţă, ordonând în acelaş timp:
538
„Corpul VI flrm'. va continua ofensiva cu Div. 39 I., va fixa)

cu Div. 61 I. forfele inimice din Valea Trotuşului, în tot cazul
va acoperi flancul de Nord al Div. 39-a.
Corpui ile XXI şi XI flrm. s e vor menţine pe linia pe care
au ajuns. Corpul XXI va împiedica forjele rom; ce înaintează
asupra flancului său de Sud, să s e îndrepte spre şoseaua Ghi
meş"
Corpul' XXI Arm. raportează imediat că slabele sale
forte şi efectivul scăzut al batalioanelor îl împiedică de
a putea executa ordinul, el cere completarea efectivelor.
Comandam, frontului apreciind adevărul acestei întâm
pinări, constată că trimiterea celor două Div. bavareze la
Arm. I-a A-U este absolut necesară.
La 8/X, trupele rom. contra-atacă. Atacurile îndreptat?
asupra Mt. Nemira cota 1627 şi de amândouă părţile Văei
Uzului, au fost respinse de Div. 39 hv.
Grupul Ghimeş ajunge pânăla Goioasa. Div. 61 Hv.
s'a retras pe linia înălţimilor de la Sudul Sultei-D. Bele
ghetu-înălţimea N. Agaşu (1288-1275).
La 9/X, Arhiducele Carol, Cd. frontului propune ca C
XI Arm. să treacă din nou sub Arm., VH-a, pentru că frontul
şi însărcinarea acestui Corp, în Munţii Călimanului este
în afara actiunei Arm. T-a A-U.
Acum era evident ,că atacul C. VI Arm. în VI. Uzului
este oprit şi cum Div. 71 Hv. spera la un succes în VI.
Oituzului, de aceea Cd-tul frontului dispune să se adune
Div. 8 Bv. la Lemheny (unde se şi adună pânăla 13/X).
Planul Cd-tului frontului era ca Div. 71 şi Div. 8 Bv.
sub comanda C. 54 Arm. (gl. Kiihne) să atace prin VI.
Oituzului şi să ajungă în VI. Trotuşului, deschizând astfel
Div. 3 şi 10 Cav. drumul în Moldova. Spatele Arm. IX-a
trebuia să fie acoperit de C. 54 Arm. La început era
discutiune dacă acest Corp trebue să facă parte din Arm.
I-a sau din Arm. IX-a, a învins ideea ca să facă parte
din Arm. IX-a, care-şi va îngriji ea singură de paza spa
telui ei. « •
Pe baza acestor idei, Div. 8-a Bv. a fost trimisă înapoia
Div. 71 I. iar Div. 10 Bv. a fost trimisă în zona Giorgio
sân Miclăuş-Giorgio Remete-Alfalău-Csomaf al va.
La 10/X, conform ordinelor Armatei, Grupul Uz atacă
în modul următor:
1 btl/R. 15 I. pe VI. Uzului;
câte 2 cp./R. 27 I. pe dreapta şi stânga Văei Uzului,
pentru a întoarce Poiana Uzului dela N. şi S.;
539
1 cp/R. 15 I., 1 cp/R. 37 I. cu direcţia pe Lapoş în scop

de a cădea în flancul stâng şi spatele inimicului dela Poiana
Uzului;
1 cp/R. 37 I., 2 cp/R. 27 I. şi 1 cp/R. 15 I. peste
Plaiul Ciungetului spre Mt. Nemira; iar,
R. 4 V. în rezervă la Obcina Sălătruc.
Acest atac se dă cu mult avânt, la ora 16, btl. din R.
15 I. depe VI. Uzului ajunge pe liziera satului Poian?
Uzului, iar celelalte unităţi sunt oprite şi apoi toate sunt
retrase pe poziţiele de plecare.
La 11/X, un detaşament compus din R. 37 I., sub lt-col.
Cătănescu Lucian, e trimis din Comăneşti prin Poiana Lapoş,
ca să cadă în spatele poziţiei dela restul Poienei Uzului,
care urma să fie atacată şi de front. Acest din urmă atac
se produce şi reuşeşte a ocupa Cui. Nemira. Lt-col. Cătă
nescu înainta încet, din cauza terenului greu şi a rezis
tenţei pe care inimicul o făcea. Stânga Div. 39 A-U atacă
spre Ghimeş dar e respinsă.
La 12/X, Div. 61 trece la ofensivă şi împinge trupele
rom. pânăla linia staţia Goioasa-Mt. Muncelu 1296.
BCUGrupulCluj / Central
Uz execută University
un atac demonstrativ Library Cluj
de front, în scop
de a da timp detaşamentului lt-col. Cătănescu, care înain
tează* greu, din cauza rezistenţei pe care inimicul o făcea
fa cota 1332 (V. cota 1342) unde el se organizase pe
;
mai multe centre de apărare. Către seară detaşamentul lt-col.

Cătănescu ajunsese la răspântia potecei depe Pl. Chinului,
unde s'a oprit.
La 13/X, grupul Uz fără să mai fi aşteptat acţiunea
detaşamentului lt-col. Cătănescu care se oprise pe Poiana
Chinului, în faţa poziţielor inimicului, după o bună pregă
tire de artilerie pe VI. Uzului, execută mai multe atacuri
şi cucereşte Poiana Uzului de unde scoate unităţi din Div.
39 Hv. care se retrag în dezordine depe tot frontuL
Uzului, lăsând 4 ofiţeri şi 900 trupă prizonieri. In acest
timp, Div. 61 a continuat atacul pe VI. Trotuşului, reuşind
să pue stăpânire pe înălţimea 1034 la SE. de Gura Cio
bănaşului, câştigând teren şi pe stânga Trotuşului, la cota
1056 la N. de Goioasa.
Cum se credea că Div. 39 Hv. nu va putea rezista, s'a
dispus trimiterea Div. 10-a Bv. în zona Cik Sereda-Cik
Szepviz-Cik Szent domokos.
La 14/X, se pierde orice speranţă că Corpul 54 Arm.
ar mai putea câştiga teren spre Tg. Ocna, deaceea g-lul
540
Falkenhayn propune Comandam, frontului ca să i se pue

la dispoziţie Div. 10-a Bv.
In această zi R. 4 V. rom. sub col. Gherculescu, atacă
pe VI. Uzului şi împinge Div. 39-a Hv. pânăla linia 1360
(4 km. V. Poiana ,Uzului)-870 (3 km. N. Cordon Post),
luându-i prizonieri 4 ofiţeri şi 875 soldaţi. Astfel că Div.
39-a suferise un grav eşec. >
Lt.-col. Câtănescu reuşeşte a ocupa în seara de 14/X,
Poiana Nasoli.
Frontul Div. 7-a era la 15/X pe linia: Mt. Munceîu
1296-Goioasa-Vrf. Edera 1034-1147-tae Pâr. Ciobăr.aşu la
frontieră la cota 682-Obcina Lapoşu 1342-P1. Chinulul-Pl.
Farcului-Pl. Ciungetul.
In timpul dela 1—15/X Divizia 7-a pierduse morţi 14
ofiţeri, 146 soldaţi, «răniţi 33 ofiţeri, 2190 soldaţi, pri
zonieri şi dispăruţi 6 ofiţeri, 1470 soldaţi. Divizia aveş
nevoe să fie refăcută. .,
Faţă de Div. 61 I. atacul rom. îi face stăpâni pe Goioasa.
Frontul Div. 61 I. cu aripa stângă descoperită şi greu
tatea de a ţine legătura cu aripa dreaptă a Corpului XXI
Arm. aflată Ia Vestul Văei Domuc, alcăula desigur un pericol
pentru Corpul VI Arm., care putea fi întors pe aripa lui
BCU Era
stângă. Clujdeci
/ Central
nevoie de University
a înlătura acestLibrary
neajuns, Cluj
asemeni
ţinând seama de efective, a fost nevoie a se scurta frontul
Div. 61 I. De aceea la 18/X s'a retras frontul acestei Divizii
pe o linie organizată din timp şi anume pe înăltm le SE.
fi E. Sulţa-calea ferată şi încrucişarea şoselei dela Bele-
ghetu-1288 (Nord de aci)-1275-739 în VI. Camuga.
Această retragere corespundea de altfel şi Menţiunilor
defensive ale Comandamentului Arm. I-a.
Comandamentele superioare ale Armatelor germ. şi A-U,
erau de acord în a admite că Ruşii pregătesc o ofensivă
pe frontul Moldovei spre Transilvania, mai cu seamă că
se transportau Comandam. Arm. VIII rusă şi dcuă Corpuri
de Arm. dela Luck, se făcuse o ncuă distribuţie pe frontul
din Galiţia şi din Carpaţi şi intrase Arm. IX-a rusă pe frontul
Moldovei de Sus. Aci se vârîse Corpul III Cav. şi Corpul
II Arm. pe VI. superioară a Bistriţei, iar Comandam. Corp.
XXXVI se adusese la Piatra. In afară de aceasta, trupele
ruse începuse a schimba trupele rom. la Pasul Tulghieş
şi Pasul Bicaz. Toate aceste schimbări se făceau în vederea
ofensivei pe direcţia Dej-Cluj.
Dacă se mai ţine seamă că la 15/X Arm. IX-a germ-
avusese de suferit un grav eşec la Tg. Jiu, unde se pregătea
de g-lul Falkenhayn o nouă ofensivă; atunci se înţelege
541
destul de uşor că Comandam. Super. al /Arm. A-U avea

tot interesul ca să sprijine frontul Transilvaniei sp e Mol
dova, pentru a împiedica orice succes româno-rus. In acest
scop Div. 10-a Bv. a fost adunată în zona Cicsereda,
putând astfel să intervie atât la Corpul XXI Arm. cât
şi la Corpul VI Arm. Corpul de Cav. Brudermain, format
din Div. 3-a şi 10 Cav. A-U şi care era adunat la Dej,
a fost mutat în zona Gherghiului (Gyergyo).
5. Luptele din VI. S i l n i c u l u i , VI. Oituzului

ş i VI. C a ş i n u l u i .
Acest sector este cel mai important depe frontul Mol

dovei, da aceia voi intra în mai mu.te detalii, care vor
evidenţia puterea atacului şi mai cu seamă puterea şi re
zistenţa apărărei.
Acest sector era apărat de Div. 15-a rom. sub comanda
g-lului Grigorescu Eremia, care ocupase astfel sectorul:
a) Grupul Slănic: III/R. 53 I., 1 e s c ;
b) Grupul Hârja (pe VI. Oituz): I/R. 53 I., I, II/R.
65 I., I/R. 80 I.;
BCU
cj ClujC/E ŞCentral
Crupul L I : II/R. University
53 I., Div. 2 Library
Cav.; Cluj
. Rezerva Diviziei: R. 4 V., III/R. 65 I., II/R. 80 I.
In faţa sectorului Div. 15-a rom. era Div. 71 I. şi
Div. 3 Cav. sub gl. v. Schmettow. •,
La l/X dim. artileria Div. 71 I. trage asupra satului
Hârja şi-1 incendiază. Col. Rujinschi N., Comand, acestui
sector, a dispus ca artileria să tragă în Poiana Sărată,
care după puţin timp este incendiată. Div. 71 I. ata ă
Hârja şi Coama Stăncica la ora 11 şi după amiază, dar
este oprită.
La 2/X, începe a sosi Brg. 15 I. şi R. 8 V. Gl. Grigo
rescu trimite III/R. 13 I. debarcat la Tg. Ocna pe VI.
Slănicului.
De dim. artileria Div. 71 I. trage cu piese de 77 şi
105, apoi trage cu 4 piese de 150 şi 2 piese de 210,
după care atacă poziţiile grupului Hârja. După amiază
înaintează cu două coloaie spre Vrf. Secălurei (NV. Hârja)
şi spre Coama Stăneichi 1038. G-lul Grigorescu văzând
că flancurile grupului Hârja sunt ameninţate, a dispus ca
grupul Slănic să trimită 2 cp. pe diurnul Jilănic-Mt. Bolchan
către cota 1120, iar Grupul Ca;in să trimită 2 tp. din btl.
dela Fabrica de Sticlărie în lungul Pâr. Leruiţului Mic
spre cota 1038. Lupta a ţinut dela ora 13.30—20.30, când
542
atacul a fost oprit şi apoi dat înapoi, grafie rezistentei

pe front şi întoarcerilor dispuse de g-lul Grigorescu. Div.
71 I. s'a oprit pe înălţimile E- Hârja spre cota 1038-lisiera S.
Hârja-Vrf. Secăturei.
La 2/3/X noaptea Div. 71 I. a atacat poziţia depe
Coama Stăneichi, către 716-Coama Ploştina 684, câştigând,
puţin teren.
La 3/X soseşte la Oneşti întreg R. 8 V. care este trimis
la Mr. Caşin unde este pus sub ordinele Div. 2 Cav.; tru
pele Brg. 15 I. continuă a sosi, rămânând în rezerva Diviziei,
în intenţiunea de a înlocui Brg. 38 I/Div. 15-a care urma
să fie scoasă de pe front şi trecută în repaus.
La Div. 71 I. începe a sosi de dimineaţă R. 5 Infy
bosn. care a fost repartizat Brg. 142 I. ce era pe stânga
Văei Oituzului, aceasta din cauză că se semnalase trupe
rom. ce ar fi înaintat dinspre Băile Slănicului; pe dreapta.
Văei Oituzului era Brg. 141 I.
După ora 11, Div. 71 I. atacă pe patru direcţiuni:
Brg. 142 I. spre cota 1120 şi Vrf. Vrânceanului şi spre
frontul Hârja;
BCU
ManoilăCluj / Central University
asemeni Library
dela 1038 Cluj
Brg. 141 I. atacă dela 1038 Coama Stăneichi spre Coama
716-Coama Ploştina, pe VI.
Leşunţului Mare şi Mic.
Div. 71 I. reuşi a împinge înapoi Div. 15-a, Brg. 141
I. ajunge la cota 485 (Vest unirea celor două Pâr. Leşunţu
Mare şi Mic), iar Div. 15-a se retrage pe linia Vrf. Vrân-
ceanului-Vl. Feschi-Coama Ploştina-N. bifurca.ia celor două
Leşunţuri.
G-lul Grigorescu trimite dela Grozeşti 2 cp. din I/R. 25
I. sub cpt. Şerbănescu, care după ce lasă raniţele la He
răstrău, s'a îndreptat spre Ploştina, silind unităţile din
Brg. 141 I. să se retragă pânăla Coama Stăneichi, dar nu a
putut relua poziţia de la 1038.
Grupul Hârja a respins şi unităţile din Brg. 142 I.
spre Vrf. Secăturei.
G-lul Grigorescu trimite din Brg. 15 I. ce sosise la
Oneşti: II, III/R. 25 I. pe VI. Leşunţului spre Vrf. Stă
neichi; IV/R. 25 I. în rezervă la Herăstrău, R. 8 V. pe VL
Caşinului spre frontieră.
La 4/X, forţele din sectorul gl. Grigorescu erau astfel
distribuite:
Detaşamentul Slănic, maior Dubert: III/R. 53 I., III/R-
13 I., 1 esc.
543
Detaşamentul Hârja, col. Rujinschi: I/R. 53 I., I, II

III/R. 65 I., II/R. 80 I.
Detaşamentul Grozeşti, col. Piperescu V.: I, II, IV/R.
13 I., II, IV/R. 25 I. I/R. 80 I., II/R. 53 I.
Detaşamentul Caşin, g-lul Sinescu: Div. 2 Cav., I, II/R.
8 V.
Div. 71 I. atacă şi respinge trupele din sectorul Hârja
vre-o 2 km. iar la E. de Coama Stăneichi le respinge până
în şeaua dintre Coama Manoilă şi Coama Ploşt'na, face
prizonieri 3 ofiţeri şi 273 soldaţi; Brg. 141 I. fiind contra
atacată cu I1/2 btl. din rezerva Diviziei este respinsă pe
vechia ei poziţie dela 1038.
Dupăj ocuparea satului Hârja de către Brg. 142 I., a
tras asupra satului bateria călăreaţă a cpt. de rez. Erbi-
ceanu, care a atras focul unei baterii de 150, rănind doui
bravi ofiţeri de rezervă, pe cpt. Erbiceanu şi sublocot.
Corbescu.
Intre orele 12—16, Div. 71 I. atacă cu Brg. 142 I.
din nou frontul Hârja şi sectorul dintre Slănic şi Oituz
spre 1120 D. Vrânceanu, încercând să întoarcă dreapta deta
şamentului Hârja. Graţie g-lului Grigorescu care trimite
BCU din ClujDiv./ Central
71 I. care University Library Cluj
btl. I/R. 13 I. spre cota 1120, reuşeşte să cadă în spatele
coloanei este respinsă cu grele pierderi,
făcându-i prizonieri 3 ofiţeri şi 100 soldaţi.
Mai spre Sud, Div. 3 Cav. germ. a ocupat înălţimea
1390 (Lipse t ) .
La 5/X, g-lul Grigorescu faţă cu atacurile inimicului, se
văzu nevoit a face o nouă distribuţie a forţelor sale:
Grupul Slănic, maior Dubert: III/R. 13 I., 1 esc.
Grupul Oituz (Hârja), col. Rujinschi avea:
1/53 I., 11/65 I., 11/80 I. sub col. Liciu călare pe şosea.
1/13 I. (2 cp.), 1 btr. pe dreapta.
II, 111/25 I. pe Leşunţul Mare.
1/25 I., 111/65 I., pe Coama Manoila.
Grupul Grozeşti, col. Piperescu V., avea:
ill/13 I., 1 btr. — pe Saroş.
IV/25 I., 1 btr. — pe D. Matiuşca.
. 1/80, 1 btr. — pe Leşunţu.
H/53, 111/53 I. (2 cp.), 1 btr. pe D. Arşiţa.
Grupuli Caşin, lt-col. Gorschi: I/R. 8 V.
In rezervă la Grozeşti: U/8 V., IV/13 I., Div. 2 Cav.
Div. 71 I. se menţine cu Brg. 141 I. la Est de Oituz
în defensivă ,iar cu Brg. 142 I. atacă între Oituz şi Pâr.
Slănic, înaintând până aproape de cota 781, trupele române
au rezistat bine; spre seară, faţă de superioritatea Brg.
544
142 I., grupul Slănic şi Hârja s'au retras pe D. Vfâricea-

nuJui. Un contra-alac dat de 11/13 I. depe Vrf. Saroş spre
cota 1020 nu a reuşit, după care şi trupele din sectorul Stă
neichi au retras deapta pe Coama Ploştina, făcând faţă
spre VI. Oituzului.
Div. 15-a a executat un contra-atac viguros, reuşind
Ia ora 22 să respingă Div. 71 I., până pe linia: 1020-Vrf.
Feşchi-Vrf. Leşunţu spre Coama Stăneichi.
Div. 15-a avea mare nevoie ca să fce întărită, efectivele ei
scăzuse mult, ea nu mai avea decât 50—80 oameni de com
panie; în acest scop i s'a trimis la Oneşti Brg. 37 I.
(R. 69 I. şi R. 77 I.) dela Div. 8-a, 3 btr. c/R. 17 A., 2
btr./R. 4 Ob. şi 1 btr. Mun.
Din acţiunea Div. 71 I. se putu vedea, că ea nu are
forţele necesare pentru a putea da înapoi apărarea ro
mână pânăla Târgu Ocna, de acesa g-lul Goldbach Cd
Div. 71 I. cere ajutoare Comandam. Arm. I-a. I s'au
trimis escadroanele de trăgători a Rgt. 4, 7 şi 12 hus.
şi 14 mtr. din. Div. 1 Cav. la Poiana Sărară, i s'a mai pus
la dispoziţie bateriile călăreţe ale Div. 1 Cav. care au fost
îndreptate pe şoseaua dintre Breţcu şi Oituz.
BCU Cluj
inel. Cord. P. /1169
Central
(7 km. University Library
S. E. Poiana Sărată) Clujţdate
Posturile din munţii dela Estul lui Kezdi-Vasarhely pânăla
au fost
Div. 3 Cav., căreia i s'au mai dat restul de escadrbane des-
călicate din Div. 1 Cav. ce erau la Oituz.
La 6/X, g-lul Grigoescu primind întăriri şi văzând pre
siunea pe care o exercită inimicul sa hotă;apte a trece la
ofensivă, în acest scop dă în noaptea de 5—6/X Ord. Op-
No. 252. Rezultatul a fost că în ziua de 6/X ora 11.30 s'a
:
început ofensiva. , 1 K .
2 btl./R. 13 I. sub col. Liciu .atacă către Vrf. Feşchi şi
cota 1020, iar 1 btl./R. 13 I. ce urmează VI. Slănic-P.
Porcului-Vrf. Apostol cade în flancul Brg. 142 I.
II/8. Vânăt, sub cpt. Pascu atacă Brg. 142 I. de front
pe VI. Oituzului. i i
I/R. 25 I., I/R. 77 I. sub It.-col. Constantinescu Arghir
atacă depe Coama Ploştina spre Coama Manoila, centrul
Brg. 141 I. ; j.
III/R. 61 I., II/R. 25 I., III/R. 25 1., sub It.-col. lonescu
atacă pe VI. Leşunţului către Coama Slăneica, dreapta
Brg. 141 I.
Lupta a fost via, trupele rom. au înaintat cu avânt, în
frângând rezistenţa Div. 71 I., care e nevoltă a se retrage pe
linia Vf. Apostol cota 835-mijlocul satului Hârja-Pâr. Nis-
545
tor-Coama Stăneica 1038. In această zi Div. 15-a a avut

un frumos succes, dar şi grele pierderi.
In cursul nopţei de 6—7/X, în sectorul Oituz şi la aripa
dreaptă, elementele înaintate rom. au fost ne/oite a se re
1
trage pe poziţiile depe PI. Păltinişu şi Pâr. Feschi.
La 7/X, în această zi, g-lul Grigorescu continuă ofensiva
începută, Div. 71 I. contra-atacă de front cu forte supe
rioare, în acelaş timp ocupă cu Brg. 142 I. Cernka >şi Vf.
Golu Păltiniş, cade în flancul drept al detaşamentului Oi
tuz a col. Rujinschi, care e nevoit să se retragă pe poziţiile
depe D. Puşcaşu şi Vf. Bolohan, iar Brg. 142 I. ocupă
înălţimea Vrf. Vrânceanului 781. In această luptă a murit
eroic maiorul Rositz Fr. în capul btl. II/R. 13 I.
Detaşamentul lt-col. Constantinescu depe Coama Ma-
noila opreşte înaintarea Brg. 141 I., care însă reuşi cu
R. 82 I. aflat la dreapta să ocupe Vrf. Carhagău 737.
Pe VI. Slănicului III/R. 13 I. e nevoit a se retrage spre
Satul Nou, dar cu ajutorul III/R. 77 I. se restabileşte
situaţia.
Div. 15-a luptase foarte bine sub ordinele generalului
Eremia Grigorescu care desvolta o energie şi o hotărâre
ce a impus mult comandanţilor şi trupelor în subord ne.
Dela 1-6/X Div. 15-a avusese pierderi grele: 3 of teri
şi 144 trupă morţi, 31 ofiţeri şi 1118 trupă răniţi, 3 ofiţeri
şi 615 trupă dispăruţi.
Faţă însă de rezultate bune dobândite de Div. 15-a,
g-lul Prezan Cd. Arm. ide Nord dă la 7/X următorul Or
din de zi:
„Div. 15-a dela Comandtomt şi până la soldat; a susţinut
zilnic şi îndelungat timp de 10 zile lupte, în plină izbândă
contra unui vrăjmaş mult superior în număr, cu avânt fără
seamăn, demn de admiraţia tuturor şi vitejia strămoşească.
Cinste comandantului şi Div. 15-a
Eroismul şi dispreţul mortei, dovedit ca prisosinţă, îi
dă dreptul la admiraţiunea şi recunoştinţa mea.
1
Acest ordin va fi citit în faţa trupelor". '
La 8/X, g-lul Grigorescu, în scop de a preîntâmpina îna
intarea inimicului, ia ofensiva pe tot frontul Diviziei.
Detaşamentul Slănic execută cu btl. I, II şi IV/R. 13 I.
în cursul dim. patru atacuri spre Păltiniş reuşind de abia
la ora 17,30 a scoate unităţile din Brg. 142 I. depe D-
Vrânceanu.
La ora 11.45 şi la ora 18, unităţi din Brg. 141 I. atacă
Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial. Voi. I I . 35
546
dinspre Oituz poziţia depe Coama Manoilă, dar sunt res

pinse în direcţia Culmea Stăneica.
G-lul Grigorescu primind noui ajutoare şi dispunând în
total de 26 btl. 8 btr. câmp, 4 btr. obuziere 105 mini
şi 1 btr. munte de 63 mm. se decide a continua ofensiva.
In acest scop, în seara de 8/X a chemat la Grozeşti la
cartierul Div. 15-a pe col. Niculescu D., Cd. Brg. 16 I.
col. Piperescu V., Cd. R. 25 I. şi lt-col. Gorskg, Cd. R.
8 V. Generalul Grigorescu cerea executarea unei acţiuni
îndrăsneţe, pentru a recuceri cele două puncte însemnate
care stăpâneau frontiera şi anume: Vrf. Stăneica cota 1038
şi Cernica.
In acest scop, g-lul Grigorescu a dispus:
„R. 69 I. va întări R. 13 I. şi va înainta pe direcţia Saros'-D.
Păltiniş-D. Porcului-Cernica (frontieră);
R. 53 I. şi R. 77 I. vor susţine acţiunea d e front;
La aripa stângă a R. 25 I. cu comp/R. 65 I. şi 1 comp/??.
53 I. în rezervă cu direcţia Leşunţ-D. Măgurei-Vrf. Bradului-
Stăneica;
R. 8 V. are a menţine de front inimicul dela Fata Moartă,
spre a nu cădea spre Piatra Runcului, cum şi pe înălţimile din
dreaptă Caşinului".
La 9/X s'a dat atacul în modul următor:

La aripa dreaptă R'. 69 I. urmat de R. 13 I. sub col.
Liciu pe direcţia ordonată, respinge un btl. bavarez până
pe D. Păltiniş, unde primind ca întărire R. 23 bv. opreşte
înaintarea română.
In acelaş timp, la stânga, col. Piperescu s'a dispus astfel •
O coloană compusă din 10 comp. sub maior Botez s'a
îndreptat spre Vrf. Bradului către Stăneica, fără a fi lăsat
2 companii la Piatra Runcului cum avea ordin; acest lucru
a permis dreptei Brg. 141 I. să-i cadă în spate, iar ata
cul a fost respins.
O coloană compusă din 6 companii sub cpt. Hotnog
atacă pe direcţia Coama Stăneica către Vrf. Stăneica.
Pe tot restul frontului, trupele rom. au menţinut pe
inimic prin focuri.
Div. 71 I. ocupă linia cota 793 S. Satul Nou-Vrf. Peschi-
Vrf. Mierlăriei-cota 935-Coama Stăneica spre Vrf. Căpăţâna.
La 9/X, Comandamentul de căpetenie român, dăduse
Armatei de Nord ordinul No. 2169 cu următorul cuprins:
„Experienţa răsboiului actual şi mai cu seamă experienţa pe
care am făcut-o noi până acum, arată nevoia absolută ca toate
unităţile s ă dispună de rezerve, căci numai prin mijlocul rezer-
547
"vclor un comandament s e poate exercita şi poate face fată la

•diferitele împrejurări neprevăzute, fie să manevreze pe inimic,
l i e să schimbe periodic unităţile din linia întâia.
.împrejurările de până acum au făcut ca azi nici o unitate să
nu mai aibe rezerve suficiente, ceeace prezintă o mare primejdie.
In acest scop şi pentru ca o dată cu" sosirea trupelor ruse,
urmează a s e schimba şi liniile de operaţie, urmând a se atribui
Armat ai de Nord liniile de operaţie dela Valea Slănicului din
.Moldova inclusiv la aceea a Buzăului inclusiv, pentru care s e va
ataşa ulterior Armatei de Nord brigada Sturdza şi 1 Divizie pe
Valea Buzăului, veti studia şi veţi prezenta până Ia 10/X curent
un nou proiect de grupare a forţelor Armatei de Nord, prin care
să dispuneţi: 1 divizie în Valea Oituzului, brigada Sturdza în
Vrancea, 1 divizie în Valea Buzăului, două Divizii în rezervă de
armată în zona Buzău-Adjud.
Această dispunere a forţelor urmează a se face treptat pe
măsură ce s e vor aduna trupele ruseşti şi vor înlocui pe ale
noastre la Ghimeş-Uz.
Comandantul va studia de asemenea luarea dela Divizia W-a
cu începere dela 11/IX (când probabil) Corpul 36 rus va fi adunat
la Piatra Neamţ a 10—12 batalioane şi a regimentului 87 m/m
şi transportarea lor la Bucureşti".
BCU Cluj / Central
Comandamentul Armatei University
de Nord se Library Clujde
găsia la data
9/X cu Armata angajată în acţiuni, totuşi acest ordin tre
buia executat, lucru ce s'a şi întâmplat în parte, dar numai
peste câteva zile.
In acest timp Comandam, frontului A-U voia să profite
de situaţia favorabilă în care se găsea Arm. IX-a, pentru
a dobândi şi pe frontul Arm. I-a A-U o repede decisivă;
în acest scop se intenţiona a se cere pentru sectorul Oituz
toate întăririle ce erau în curs de transport spre Arm. IX-a
:şi anume Div. 11 bv., Div. 6 Cav., Div. 7 Cav. şi 2 btl.
bicicl. Comandam, frontului primise ştiri că Arm. de Nord
rom. a primit întăriri, totuşi menţinea ideea ofensivei pe
frontul Arm. I-a A-U. Comandam. Super. al Arm. A-U
deşi avea informaţiuni că patru Corpuri de Arm. ruse sunt
îndreptate spre Moldova în scop de a lua ofensiva spre
Cicsereda pentru a opri înaintarea Puterilor Centrale, dis
pune încetarea ofensivei Corpurilor XI şi XXI dela aripa
.-stângă a Arm. I-a A-U.
In scopul respingerei atacului rom-rus, Comandam. Su
per. al Arm. A-U, a dispus trimiterea Div. 10 bv. (luată
dela Arm. Vll-a) şi Div. 8 bv. (afiată în curs de transport
;pe C. F. dinspre Vest) Ia Ggorggo şi Cic.
Comandam, frontului considera însă de o mai mare nece-
548
sîtate întărirea Arm. IX-a, îndreptând Ia Corpul Alpin aflat

pe VI. Oltului, un Rgt. Inf., trei baterii din Div. 8 Rez. bv.
Comandam, frontului nu era convins de nevoia îrtcetărei
ofensivei pe frontul Arm. I-a şi de aceea ordonă la 5/X ca:
„Arm. I-a cu Corpurile XXI şi XI Arm. să ajungă r e j e J e în
VI. Superioară a Bistriţei, iar cu Corpul VI flrm. să înainteze
spre Bacău".
Comandam. Super. al Arm. A-U nu era încă pus în cu
noştinţă de cauză asupra modului de a ved.a al Comandam,
frontului şi a ordinelor pe care acesta le dăduse. Acest
lucru nu poate fi explicat, 'decât prin aceea că şeful de
statmajor al Comandamentului frontului era g-lul Seckt
(german), care deşi era sub ordinele directe ale Coman
dam. Super. al Arm. A-U, ţinea însă legătura directă cu
Comandam. Super. al Arm. germane în vederile căruia lucra
totdeauna.
Dela 3/X începuse a debarca la Tg. Ocna şi Oneşti
ajutoare (Brg. 15 I., R. 13 I., R. 8 V.) care intră în com
punerea Div. 15-a, ce se opunea îna'ntărei Div. 71 L
Comandam, frontului A-U, trase concluz'a că Arm. rcm-
rusă va lua o contra-ofensivă nu numai spre Cicsereda
BCU
ci ClujKezdivasarhely,
şi către / Central University
în scop da aLibrary
ameninţaCluj
stânga
Armatei IX-a germ. care dela Bra>ov forţa la Predea]
cu Grupul Staabs invadarea în România. Comandam. fron-«
tului în scop de a păzi flancul stâng şi spa ele Arm. IX-a
a dispus la 9/X adunarea Div. 8 bv. pânăla 13/X în zona
Lemheny, care împreună cu Div. 71 I. din Valea Oituzului
să formeze Corpul LIV Arm. sub g-lul Kiihne. Acesta avea
instrucţiuni ca să vâre Div. 8 bv. în acţiune, să iasă din
munţi şi să ajungă la Tg. Ocnă şi Oneşti, după care să
dea drumul în Câmpia Moldovei Corpu'ui de Cavalerie ce
urma a se forma din Div. 3 şi 10 Cav. A-U, aflate în
curs de transport.
Div. 3 Cav. germ. af'ată pe linia Clăbucul-736-Leany-
mezo (împreună cu trăgăt. R. 14 hus.), a fost scoasă depe
front şi dusă de g-lul Falkenhayn în cartiere la NV. de
Braşov (aci ajunge la 11/X) ca rezervă mobilă, ea primi
la 21/X denumirea de „Brigada cavalerie germană tran
silvăneană", pusă sub comanda col. v. Preinitzer. Duce
rea acestei cavalerii la Braşov, se justifică prin aceea că
g-lul Falkenhayn avea grijă să nu fie contra-atacat dinspre
Sud spre Braşov. (
Div. 1 Cav. A-U, a primit ordin ca să ocupe şi f ontul

Div. 3 Cav. iar grosul este dus la E. de Kezdivasarhely.
în zona Gelenţ-Hilib-Ozsdola. In acest mod Corpul de
549
Cav. Schmettow nu mai era disponibil pentru a fi folo

sit la invazia ce se proiecta în Moldova.
După sosirea g-lui Ktihne, Cd. Corpului LIV Arm., la
Oituz, urma ca însăşi g-lul Schmettow să l e trimis la
Petroşani (pe VI. Jiului), pentru a lua comanda Corpului
de Cav. ce se proecta a se forma acolo din Div. 6 şi 7
Cav. germ.
înainte însă ca toate aceste proiecte ale Comandamentelor
Super. A - U şi germ. să fie aduse la îndeplinire, g-lul
Grigorescu ce se credea de ajuns de tare, trece la contra
ofensivă.
La 10/X, unităţile slabe de cavalerie din Div. 1 Cav.
ce erau în siguranţă pe Clăbucul 1384 şi Tomlo hordO
(1305-1364), aflate la 7-8 km. SE. satul Oituz, au fost
respinse către această localitate. G-lul Schmettow văzând
în aceasta, că linia de retragere a Div. 71 I. este ameninţată,
trimite Rgt. 2 hus. la Oituz la dispoziţia Div. 71.
Curând după aceasta dreapta Div. 15-a rom. (I, II,
IV/R. 13 I., I, II/R. 69 I.) atacă la Vestul Văei Oituzului
pe Vrf. Vrânceanului, reuşeşte a da înapoi Brg. 142 1-
BCU
spre Cluj
Băile / Central
Slănic şi Hârja,University
unde g-lul Library
Goldbach Cluj
mis 2 esc. pe jos din R. 12 hus. ce formau ultimele sale
a tri
rezerve. " . ;
După amiază Div. 15-a începe atacul şi la Estul Văei
Oituzului, maiorul Botez cu btl. IV/R. 25 I. înaintează
depe Plaiul Măguricei pe Plaiul Pălămidei, scoate o com
panie depe Runcul Mare 1108. Div. 71 I. nu mai avea
absolut nici o rezervă, pericolul ar fi fost foarte mare, căci
dacă maiorul Botez ar fi împins acţiunea spre Poiana
Sărată, ar fi tăiat la sigur retragerea Div. 71 I. iar arti
leria acestei Divizii ar fi fost pierdută. Dar btl. IV/R. 25
I. nu era o forţă suficientă pentru a executa o asemenea
întreprindere, aci ar fi fost bine dacă se puneau cel puţin
H btl. şi 1 btr. munte, totuş chiar singur btl. IV/R. 25
I. dacă era energic împins spre Poiana Sărată ar fi ajuns
pe şosea şi tăia retragerea Div. 71 I., care nu ar fi scăpat
de cât încercând să rupă frontul spre Poiana Sărată intrând
în munţi, toată artileria şi o bună parte din infanteria
Div. 71 I. ar fi fost capturată. Dar maiorul Botez se mul
ţumeşte însă să stea pe poziţia pe care ajunsese, dând
timp Div. 71 I. să Ia contra măsuri pentru recucerirea
Runcului Mare.
Mai la Sud de maiorul Botez înainta lt-col. Gorski cu
btl. I/R. 8 V. depe Coarnele, ocupă Fata Moartă de unde
550
scoate un esc. descălicat din Div. 1 Cav. dar nici lt-coL

Gorski nu împinge mai departe.
G-lul Goldbach cu toată greaua situaţie a Div. 71 I.
speră să salveze Divizia, în acest scop trimite tot ce avea
la îndemână, câteva fracţiuni de cavalerie divizionare şi
compania statmajorului Diviziei, ca să închidă VI. Halsa
pe linia 733-791; bateriele să se apere singure cum vor
putea, iar obuzierele să tragă asupra Runcului Mare. G-luJ
Goldbach mai dă ordin Brg. 142 I. ca să trimită tot ce ar
putea, la Poiana Sărată, această Brg. nu â putut trimite
de cât un singur escadron ce-1 avea încă disponibil. Brg.
141 şi 142 I. li s'a dat ordin ca la nevoie să se retragă
pe linia Vf. Iancului-Vf. Mierlăriei.
Cum unităţile române s'au oprit, g-lul Goldbach a dis
pus la ora 15 ca artileria să rămână pe loc, iar în timpul
nopţei Div. 71 I. se retrage pe linia Vrf. lui Apostol-
Vrf. Ciungu-eşirea N. a satului Hârja-Coama Stăneichi-
cota 1038 Vrf. Stăneichi-Vrf. Bradului. R. 82 I. este scos
depe front şi trimis spre SE. pentru a recuceri Runcul Mare-
BCU
R. 82 Cluj / Central University
dar nu poate Library
ocupa decât Clujîna
La 11/X, maiorul Botez se consolidează pe Runcul Mare,
I. atacă o poziţie
intată a Runcului, astfel că românii continuă de a ame
ninţa linia de aprovizionare şi de retragere a Div. 71 I.
Vrf. Stăneichi s'a ocupat şi întărit de către btl. I/R. 77 I.
La aripa dreaptă, graţie atacului dat de IV/R. 13 I.
şi I, II/R. 69 I., a reuşit a ocupa Vrf. Cernica.
Aşa dar Div. 71 I. din Grupul Schmettow era dată
înapoi pânăla linia de frontieră, rămăsese însă stăpân pe
Vrf. Bradului, care stânjenea orice mers pe VI. Leşunţului
către Staneica pe la Lunca Căpăţânei; aceste puncte ar fi
trebuit ocupate numai decât.
Totuşi în aceste acţiuni, g-lul Grigorescu aruncase peste
frontieră Grupul 'Schmettow, făcându-i 11 ofiţeri şi 650
soldaţi prizonieri şi luându-i multe mitraliere.
G-lul Falkenhagn făcu un raport general asupra situaţiei
din seara de 11/X, în care, după ce arată situaţia dela Jiu.
Olt, Bran, Predeal şi Buzău, adaogă:
„Asemeni trebuie accentuat, că o înaintare a Grupului Schmet
t o w nu va putea avea Ioc un timp oarecare.
Div. 71 I., asupra căreia a apăsat greul luptei (la Oituz), s'a
bătut foarte brav. Dar forţa ei combativă, după 14 zile de luptă
continue şi grele, a scăzut foarte mult, din care cauză are nevoie-
de uti scurt' repaos".
Din acest raport se constată că Grupul Schmettow nu
551
mai avea puterea necesară şi deci ruperea pela Oituz cu

aşa slabe mijloace nu mai putea avea loc. ^
Ultimul aliniat din acest raport avea desigur d e scop,
ca g-lul Falkenhagn să dobândească sprijinul M. C. Gl.
german în aprobarea cererilor pe care le adresase Arhiducelui
Carol, comandantul frontului, de a i se da Div. 8 Bv-
pe care acesta de frică o ţinea zadarnic în rezervă înapoia
Arm. I-a A-U, cu care să schimbe Div. 71 I. cum şi de
a face pe M. C. Gl. german de a părăsi ideea unei ofensive
pela Pasul Oituz sau pe frontul Armatei I-a A-U.
După episodul din Valea Oituzului şi Caşinului, Arhi
ducele Carol se linişti şi părăsi ideia ofensivei.
Aşa dar, la 10 şi 11/X, Arm. IX-a germ. şi Arm. I-a
A-U, susţinea lupte grele, presiunea mare se exercita însă
de către Arm. IX-a a g-lui Falkenhagn, care îşi făcea -nu
numai un punct de onoare de a face invazia în România,
şi era următor planului iniţial, ruperea în regiunea Bra
şovului, direcţia Ploeşti-Bucureşti, dar aci îi închidea calea
Arm. Il-a rom. de sub comanda g-lului Averescu; atuhcj
g-lul Falkenhagn încearcă ruperea în altă parte, unde i
se părea mai uşor şi anume la Jiu.
BCU ClujIX-a
Dar Arm. / Central University
nu dobândise Library
pânăla 11/X vre-unCluj
suc
ces real. Pare că la Jiu grupa Kneussl e pe punctul să
dobândească bune rezultate,, exercitând o mare presiune,
asemeni la grupa g-lului Krafft v. Dellmensingen, ce opera
pe VI. Oltului în faţa dreptei Arm. I-a rom. părea că re
zultatul e dătător de speranţe, dar numai pentru viitor.
Această grupă nu mai avea nici o rezervă, iar comandantul
superior nu dispunea nici el de trupe, căci Div. 10 Bv. şi
majoritatea Div. 8 Bv. ce erau destinate să întărească
Arm. IX-a fusese trimise în ajutorul Arm. I-a A-U şi puse
la dispoziţia ei. Această Armată avea aripa dreaptă pe VI.
Uzului şi la Ghimeş în luptă grea dincolo de frontieră
cu Div. 7 rom. pe când centrul şi stânga Armatei erau
în luptă, însă la V. de frontieră.
In timpul însă dela 3/X pânăla 6/X, trupele de ajutor
ruse venise şi luase în primire partea de Nord a fron
tului român, din care cauză Comandamentul superior A-U
trage concluzia că stânga Arm. I-a A-U, ar putea fi even
tual ameninţată să fie atacată şi arunca'ă spre Sud; în
acest caz ofensiva Arm. IX-a ar fi fost şi periclitată.
Arhiducele Carol, Comandantul frontului, voia cu orice
pret să întâmpine această eventualitate, cu o ofensivă a
Arm. I-a pe frontul Moldovei în special spre Oituz. Mai
întâi trebuie notat, că ideia în sine nu era executabilă,
552
căci Arm. I-a A-U inu avea capacitatea necesară, totuşi

Comandamentul frontului se încăpăţânează şi alcătueşte
(după plecarea g-lui Schmettow în VI. Jiului) Grupul Kiihne
din: Comandamentul Corp. 54 Arm. din Div. 8-a bv. Div.
71 I. şi Div. 1 Cav. pe VI. Oituzului.
Cum însă Arm. IX-a rămăsese fără nici o rezervă, g-lul
Falkenhayn trimisese la 8/X la Braşov Div. 3 Cav. A-U,
care stătea zadarnic la Kezdy Vasarhely.
Grupului Krafft i se trimete în ajutor, după 11/X, o
brigadă mixtă (stat maj. Brg. 15 Rzz bv., R. 18 I. Rez.
bv., II/R. 8 Art. Rez. bv.) din Div. 8 Rez. Bv.; R. 13 I.
Rez. bv. din Div. 11 Bv. şi Statul Major al Div. 7 3 1 . A U .
La 6/X, începuse în Dobrogea ata.ul Arm III bulgare,
care mergea destul de bi.ie, mai cu seamă cu începere . e a
8/X. Comandamentul german credaa că trupele de ajutor
ruse, ce veniau spre Moldova, vor fi trimke pe frontul
dobrogean, dacă nu în complectul lor, da* în mar.a L t
majoritate, mai cu seamă că la 9/X tripele germano-bul-
gare cuceresc Constanta; la 10/X Medgidia şi la 12/X Cer
navoda. Această credinţă a Comandam ntu ui ce m a i i u era
lipsită de temeiu, căci Comandamentul român se \ăzu ne
BCU Clujca/ trupele
voit a cere Central University
de ajutor ruse să Library
fie trimise Cluj
în Do
brogea, formându-se „Armata de Dunăre" sub g-lul Sa-
charoff. Cu aceasta, pericolul unui atac asupra stângei Arm.
I-a A-U g-lul Arz dispăru, iar Comandamentul vgermano-ais-
,tro-uuqdi. i> t nôna a ata a cu dreapta Arm. I-a A-Lî
spre Pasul Oituz, atac 4a care trebuia să ia parte şi stânga
Arm. IX-a.
G-lul Falkenhayn în tot acest timp ţinea să execute cu
grupul g-iUiui Kneussl un atac prin surprindere prin VI.
Jiului, cu atât mai mult cu cât informatiunile sigure dobân
dite de Comand, german, îl convinsese că s'au luat trupe
dela Jiu şi s'au transportat în altă parte, cum şi că Gru
purile Bran şi Predeal mai fusese întărite cu noui forte.
Această credinţă a Comandamentului german corespundea
adevărului. Aşa dar, Comandamentul german spera ca tru
pele dela Olt, Bran şi Predaal, ţin fixate trupele române,
că Jiul e slab apărat, deci pe aci se poate face invazie cu
grupul Kneussl destul de tare pentru a executa atacul
şi a exploata succesul.
La 12/X, pe frontul g-lui Grigorescu, atacul se continuă
în scop de a arunca pe inimic peste frontieră. In această
idee se intenţiona a menţine pe inimic de front în sectorul
Slănic şi Oituz şi a-1 manevra în sectorul VI. Leşunţu şi
VI. Caşin.
553
Atacul s'a dat de dim. Div. 71 I. a fost respinsă pesta

frontieră* stăpânind poziţiunile V. Cernica, satul Hârja şi
cota 1038.
R. 82 I. idin Div. 71 I.j atacă Runcul Mare, scoate lai
ora 1130 unităţile rom. de aci şi le aruncă spre E. Intre
timp btl. III/R. 23 I. bv. (din Div. 8 bv.) a fost îndreptat
dinspre S. peste Dobri şi Cord. P.. 11,69,'curăţind creasta
dela Sudul Runcului Mare de unităţile rom.
Div. 71 I. rămâne pe linia Vrf. Brezoiului 990 (V
Poiana Sărată)-liziera S. a acestui sat-Runcul Mare, deci
Div. 71 I. devine din nou stăpână pe creasta paralelă cu
Pasul Oituz, asigurându-şi astfel flancul şi spatele.
Două btl. bv. întărise Divizia.
La 13/X, trupele din stânga Văei Oituzului ocupă prima
creastă a Mt. Sandor, Mt. Zsirost între 1185-1330.
Brg. 141 I. atacă zadarnic cota 1038 Coama Stăneichi.
In această zi g-lul Kuhne luă în locul g-lului Schmettow
comanda sectorului Oituz, apărat de Corpul 54 Arm. format
din Div. 71 L, Div. 8 Bv. şi Div. 1 Cav. El avea ordin:
„Să împingă acest Corp până la Oneşti în VI. Trotuşuluî
BCU
Div. 8Cluj
Bv. / ce
Central
trebuia University Library
Oituz laCluj
şi sa taie legăturile românilor cu Nordul".
să se adune la 14/X,
urma să fie vârâtă în acţiune peste Clăbucul în VI. Caşi-
nului. Se începuse a 'se face recunoaşterile necesare în
vederea acestei acţiuni, care însă nu a fost pusă în exe
cutare.
La 14/X; g-lul Stein cu Div. 8 bv. contra-atacă pe tot
frontul, dar e respins; aşa dar după 7 zile de ofensive,
trupele A-U germ. sunt împinse pretutindeni peste fron
tiera Moldovei. Div. 15-a rom. îşi făcuse bine datoria,
Regimentele 13, 53 din Iaşi şi 25, 65 din Vaslui au luptat
foarte bine pentru cea mai mare cinste a armatei române.
Divizia 15-a care luptase necontenit dela 1-14/X avea
grele pierdere: morţi: 13 ofiţeri, 437 trupă, răniţi: 54
ofiţeri, 2133. trupă, dispăruţi: 5 ofiţeri, 875 trupă.
La 15/X, frontul general al Armatei de Nord era ur
mătorul: Mt. Stege 1610, 1493, Piatra Roşie 1510, Vrf.
Făgetul 1148, Bâtca Rotundă, 1314-Borviz 1027-Hegyes
1055-Vrf. Telecului-Muncelul 1387-Arşiţa Dandenilor-Ardele
1595-D. Podişul 868-820-D. Stăneichi-Goioasa-PiScul Edera
1034-Poiana Uzului-Vrf. Şandor-1185-Vrf. Cernica 955-713
Lisiera N. Poiana Sărată-D. Măciucaşul-Vrf. Bradului-Pl.
Pălămidei-Hâitoaia-Pichetul 110-P1. Clăbuc.
554
G-lul' Grigorescu cere autorizare a executa o ofensivă

e
dinspre Magiaros.
La 16/X, Comandam. Corpului' 54 Arm. fu trimis 1?
Petroşani (pe VI. Jiului), iar comanda Grupului Oituz
(Div. 71 I. şi Div. 1 Cav.) a fost luată de g-lul Stein,,
Comandantul Div. 8 Bv. cu ordin să se menţie pe pozi-
ţiunile pe care se află.
In această zi Div. 8 -este scoasă depe front şi dusă
în zona Kezdisarfalva-Kezdimartonos-Breţcu-Lemheny-Esz-
telnek-Kezdiszentkereszt.
Intre 15-26/X, Armata austro-ungară-germană, contra
atacă slab, pe frontul Moldovei. Se execută bombardament
reciproc şi mici recunoaşteri.
In acest timp, Div. 8-a rom, terminase concentrarea în
zona Urecheşti-Adjud-Tg. Domneşti.
Div. 14-a rom. schimbată de trupele ruse, fu trans
portată în regiunea Mogoşoaia-Băneasa-Otopeni la dispo
ziţia M. O. GL
Brg. 7-a Mix. intră sub ordinele Arm. de Nord. Frontul
BCU
în VI.Cluj / Central University Library Cluj
acestei Armate se întindea dela Isvoarele Tarcăului până
superioară a Zăbalei.
La 25/X, Div. 6-a trece dela Arm. II-a la Arm. de Nord!
La 26/X, Rgt. 19 I. bv. (Div. 8 bv.) ce întărise Div. 71
I. atacă înălţimea dela frontieră aflată la 3 km. NV. Poiana
Sărată, pe care pune stăpânire, vârând-o în linia de apă
rare a Div. 71 I.
In această zi slabe unităţi din detaşamentul col. Sturdza
scoate posturile de legătură ale Div. 1 Cav. aflate pe
înălţimea Lipse teto. '
G-lul Prezan, Comand. Arm. de Nord, raportează
M. C. GL:
„Prizonierii făcuţi de noi declară în unanimitate că soldaţii
noştri de origină ovrei şi unguri, trec în mare număr în tabăra
duşmană. Ajunşi acolo fac declaraţiuni complecte asupra situaţiei
trupelor noastre şi în marea maorjitate a cazurilor au condus co
loanele inimice la atac pe teritoriul nostru".
Dela 27/X, Grupul Stein reînoieşte atacurile sale pe
frontul Div. 15-a, dar e respins, iar unităţile române ai?
ocupat Fata Moartă Vrf. Bradului-Vrf. Lepşa 1390 şi masi
vul Breţcanilor.
La 28/X, Div. 71 I. atacă Vrf. Cernica-Vrf. Popei, reu-
555
şind a da înapoi trupele rom .depe Vrf. Cernica vre-o 400

m. E. Vrf. Cernica. ,
La 29/X, Cd. Arm. de Nord dispune luarea ofensivei,
in scop de:
„A scoate pe inimic din punctele ce ocupă în lungul fron
tierei şi de a-1 împinge spre interiorul teritoriului său*.
In baza acestui ordin g-lul Grigorescu ia ofensiva.-Pre
gătirea atacului începe la ora 6, iar la ora 8 începe atacul
pe tot frontul.
Detaşamentul Slănic înaintează spre cota 1130, reuşeşte
a cuceri vre-o 600 m. din terenul pierdut în ajun şi ajunge
la 200 m. de poziţiile inimice.
In sectorul Cernica trupele rom. au ajuns pânăla reţe
lele de sârmă ale inimicului.
In VI. Oituzului atacul a fost respins.
In sect. Leşunţului, trupele au ajuns la 50 m. de p o
ziţia inimicului.
Detaşamentul Caşin de sub lt-col. Gorski, reuşeşte să
pue stăpânire pe Kord P. cota 1169 (Fata Moartă), de unde
alungă escadr. de trăgăt. din Div. 1 Cav.
Detaşamentul col .Sturdza, ajunge pânăla cota Tomlo
hordo 1364, de unde respinge un esc. pe jos tot din Div-
1 Cav. în spatele Grupului Stein, împiedicându-1 in ace-
laş timp de a cădea în flancul detaşamentului Caşin.
La 30/X, ofensiva continuă în scopul realizărei o r d i
nului din ajun, dar trupele nu au dobândit vre-un rezultat
mai apreciabil decât în Sect. Cernica, unde btl. II/R. 65 I.
atacând pe la V. de Vrf. Cernica, a respins pe inimic
pe o adâncime de 4-500 m. Pe restul frontului trupele s'au;
izbit de reţele de sârmă încă nedistruse de artilerie.
Cd. Div. 71 I. dispune ca 1 btl. din R. 82 I. să recu
cerească cota 1169; acest btl. atacă şi reuşeşte a o ocupa.
Pentru a evita astfel de ameninţări, g-lul Goldbach trimite
ca rezervă înapoia Div. 1 Cav., 1 btl. din R. 33 hv. la
Klarak.
La 30/X, grupul Oituz de sub comanda g-lui v. Stein,,
Cd. Div. 8 Bv. trece din nou la Arm. IX-a. Nu era nici un
motiv ca să se facă această trecere, doară faptul că g-luf
1
Gerok care trebuia să ia comanda grupului, era mai vechiu
ca g-lul Arz care comanda Arm. I-a.
G-lul Arz ceru Comandam, frontului ca să-i pue la
dispoziţie pentru Grupul Oituz, rezervele ce se strânsese
la Kezdivasarhely şi anume: R. 36 Ldst. germ., btl. 20
556
vân. rez. şi 3 btr. din R. 56 Art. câmp, şi cari erau des

tinate de fapt pentru Arm. IX-a.
La 3-1 /X, ofensiva Div. 15-a continuă, trece frontiera la
NV. de Poiana Sărată. Artileria rom. bate cu vioiciune
Runcul Mare (1108), care era o:upat de R. 82 I., după
amiază btl. III/R. 25 I. atacă şi cucereşte Runcul Mare
Cord. P. 1169, ameninţând din nou spatele Div. 71 I
Contra-atacul dat de R. 82 I. a fost respins.
La l/XI, btl. III/R. 19 Rez. bv. şi 2 cp./R. 82 I. A-U
atacă şi recuceresc Cord. P. 1169. La Vestul Văei Oituzului
linia de frontieră dala NV. de Poiana Sărată trece din mâi
nile Rgt. 5 bosn. în mâinele btl. II/R. 65 I. şi I/R. 80 I.,
rămânând în stăpânirea R. 5 bosn.
La 2/XI, R. 5 boşn. pierde poziţia cucerită în ajun.
Două cp. din Rgt. 14 Rez. bv. recuceresc Runcul Mare.
G-lul Grigorescu a renunţat la reluarea acestui punct, întru
cât ar fi cerut mari sacrificii de oameni şi nici nu era un
bun punct de observaţie.
Vrf. Bradului a rămas însă în stăpânirea R. 25 I.
BCU Pe Cluj / Central
frontiera de Vest University Library
a Moldovei pânăla ClujOituz,
Pasul
trupele ruse înlocuise trupele române şi anume Arm. IX-a
rusă sub comanda g-lului Lecinsky, în faţa ei se găsea
Arm. I-a A-U, sub g-1 Arz.
S'a organizat la Oituz Corpul 24 Rez. sub gl. Gerok,
care înlocueşte pe g-lul Stein.
Toate aceste înlocuiri şi schimbări nu au adus opera
ţiunilor nici un bine.
La 3/XI, inimicul atacă dinspre V. şi SV-, poziţia dela
Piatra Runcului şi a reuşit a scoate de aci batalionul din
R. 25 I. care s'a retras pa Pl. Pălămidei, acesta a contra
atacat dar nu a avut nici un succes.
încercarea făcută de detaşamentul Caşin cu II/R. 29
I. şi I/R. 8 V. de a pune stăpânire pe cota 1169 nu a
reuşit, aşa că acest punct rămâne în mâinele celor 2 cp/R.
19 I. bv. i
G-lul Gerok trimite R. 36 Ldst. în Pasul Oituz şi dis
pune în acelaş timp ca Div. 71 I. să înceteze atacurile,
căci ea se slăbise. foarte mult, din cauza pierderilor grele
ce avusese. G-lul Gerok renunţă şi la reluarea înălţimilor
dela frontieră, aflate, la NV. de Poiana Săra!ă, aceasta pe
deoparte din cauză că nu se putea face o bună şi serioasă
pregătire de artilerie, iar pe dealta pentrucă trupele rom.
ocupase cu forţe superioare acest sector.
557
S'a retras R. 19 I. bv. depe front şi s'a trimis la Lem-

nenu ca rezervă de Corp.
Aşa că Sela 4/XI acţiunile devin staţionare şi în sectorul
Oituz, au loc numai bombardamente de artilerie, acţiuni
de patrule şi recunoaşteri.
La 6/XI, începe a sosi la Breţcu Div. 24 I. A-U ce
era transportată cu calea ferată din sectorul Arm. X-a
germ. Această Divizie urma să ocupe sectorul dela Runcul
Mare pânăîa Tomlo hordo 1364, dând astfel posibi.La.e Div.
71 I. să-şi mai restrângă frontul şi să scoată unităţi în
rezervă pentru a le mai reface şi odihni. Dar lă 8/XI
Div. 24 I. primeşte o altă destinaţie, ea este trimisă la
Braşov în scop de a schimba Div. 187 I. germ. dela Pasul
Predeluş (Altschanz pass).
La 8/XI s'a întărit Div. 71 I. cu R. 20 Vân. Rez. şi
3 btr/R. 56 Art. Câmp.
In această zi muri împăratul Franz Josef, căruia îi urmă
la Tron Arhiducele Carol Franz Josef care exercitase până
acum Comandamentul frontului, iar în locul lui vine Arhidu
cele Josef, ce comandase până acum Corpul VII Arm. pe
frontul italian la Isonzo.
La 9/XI G-lul Prezan trece dela comanda Arm. de Nord
la comanda Arm. I-a, după care e numit comandant al
„Grupului de Armate", în vederea bătăliei dela Argeş. Iar
la comanda Arm. de Nord este numit g-lul Cristescu C .
care rămâne cu: Div. 15-a, Brg. 7 Mix., Div. 6-a şi Brg.
16 I/Div. 8-a.
TABLA DE MATERI A VOLUMULUI 11-iu
CAPITOLUL (i) P a g -
•Operaţiunile pe teatrul de operaţii din Transilvania 5

A. T r u p e l e A u s t r o - U n g a r e d i n ' T r a n s i l v a n i a dela 1/VIII pânăla
26/VIII 1916 5
B. Concentrarea Arm. A-U şi g e r m . î n Transilvania 11
C. Planul de acţiune germ.-A-U contra României 13
C A P I T O L U L (fîj
'Generalităţi asupra operaţiunilor Armatelor Române din Tran
silvania. 19
CAPITOLUL III
I. Operafiunile Arm. I-a rom.
A. Operaţiunile Arm. I-a dela 14/VIII—9/XI . . . . . . . . 21
. 1. Operaţiunile Div. I-a 21
2. Operaţiunile dela Jiu a Grupului J i u şi Div. 11 dela 14/VIII
pânăla 9/IX "
. 25
3. Operaţiunile Grupelor Olt şi Lotru dela 14/VIII—9/IX . . 38
C A P I T O L U L IV

B. Operaţiunile Arm. I-a d e l a 9—30/IX 55
1. Luptele din Valea Jiului dela 19/IX—30/IX 55'
CAPITOLUL V
2. Luptele din Valea Oltului 65
a) Preliminările bătăliei dela Sibiu (9—12 Sept.) 65
C A P I T O L U L VI
b) Bătălia dela Sibiu (13—15 Sept.) 93
CAPITOLUL VII
H e t r a g e r e a Corpului I Arm. s p r e Carpaţi 125
CAPITOLUL (j$X
Cauzele pierderei bătăliei dela Sibiu 141
C A P I T O L U L ig&t
«Cauzele p e n t r u care n u r e u ş e ş t e g-lul F a l k e n h a y n d e a încercui şi
nimici C. I. Arm. rom 149
CAPITOLUL X
Corpul I Arm. rom. pe Carpaţi 151
559
CAPITOLUL XI
Pag.
I I . Operaţiunile Arm. Il-a rom. în Transilvania

^ O p e r a ţ i u n i l e Arm. I l - a dela 1 4 / V I I I - 3 0 / I X
1. î n a i n t a r e a g r u p e l o r de acoperire .
F o r m a r e a Arm. I l - a -s
2. Oprirea ofensivei ro.r.âne î n Transilvania
3. Ocuparea liniei Oltului •
4. Oprirea definitivă a înaintărei Arm. I l - a
5. Reluarea înaintărei Arm. I l - a s p r e Sibiu • . .
Luptele dela Porumbacu, Bârcuţ şi Moha
-Observaţiuni
AApreciaţiuni a s u p r a operaţiunilor g-lului F a l k e n h a y n contra
Arm. I şi Arm. I I dela 9—16/IX
6. Retra jerea Arm. I l - a 17, 18, 19/IX
Luptele dela Moha-Baranykut şi Windmiihle
Bătălia dela Şinca
L u p t e l e dela Ş i n c a Veche şi Perişani
Luptele dela Ţânţari
Luptele d i n Câmpia Braşovului
Retragerea Arm. I l - a rom. pe linia de frontieră
CAPITOLUL XII
I I I . Operaţiunile Arm. de Nord. rom. în Transilvania 261
Operaţiunile dela 14 A u g . până la 30 Sept. 1916 261
- 1 . î n a i n t a r e a g r u p e l o r d e acoperire
2. î n a i n t a r e a Armatei dela 23/VIII—22/IX
261
268
3. R e t r a g e r e a A r m . de N o r d 2 3 / I X - - 3 0 / I X 309
s4; Consideraţiuni a s u p r a înaintărei şi retragerei Arm. de N o r d 327
< CAPITOLUL X I I j
Cauzele pentru care n u a reuşit ofensiva Armatei r o m â n e î n Tran
silvania 329
C A P I T O L U L XIV)
Apărarea Carpaţilor de către Armata română . , 345

A r m a t e l e germâno-austro-ungare spre şi î n Carpaţi . . . . . . 349
CAPITOLUL XV
I . Operaţiunile Arm. I-a române in Carpaţi 365

Luptele din Valea Jiului 1—9 Oct. . 365
î n t â i a bătălie dela J i u 382
Cauzele î n f r â n g e r e i g r u p u l u i K n e u s s e l 423
CAPITOLUL XVI
Operaţiunile din Valea Oltului . . 427

Luptele dela 1 Oct.— 12 N o e m b 427
560
C A P I T O L U L XVII
Pag.
I I . Operaţiunile Armatei II-a române în Carpaţi 465*

Operaţiunile dela 27 Sept. 16 N o e m b 465
1.,Luptele dela P a s u l Bran • 465
Acţiunea ofensivă dela Câropu L u n g 483
2. Luptele dela P r e d e a l 486
3. Luptele dela P r e d e l u ş , Bratocea şi Tabla Butii 507
4. Luptele din Valea Buzăului 513
5. Acţiunile din Munţii Vrancei 521
CAPITOLUL XVIII
I I I . Operaţiunile Arm. de Nord române în Carpaţi 523
Situaţia forţelor la sfârşitul lunei Sept. 1916 523
1. Luptele dela s t â n g a Arm. A.-U. . . 525
2. Luptele din VI. Bistricioarei şi VI. Bicazului . . . . . . 527
3. Luptele Armatei r u s e după 15/X . 528
4. Luptele d i n VI. Trotuşului —VI. Ciugheşului —VI. Sulta—
VI. Ciobănaşului şi VI. Uzului 532
5. Luptele d i n VI. Slănicului—VI. Oituzului şi VI. Caşinului . 541
• DiBLUîv.lîLliw
BCU Cluj
1981 /"«9.Central
tv.iew University Library Cluj
ţxeûrl||a; t a
Pag. Rândul
10 6 de jos după cuvântul «Perşilor», a adăoga : T e m i s t o c l e

acuză p e Miltiade, i a r î n timpul răsboaielor p u n i c e
N
21 4 de sus î n loc de 9/XI a p u n e 9/IX.
127 18 d e s u s » » » păţi •» » maţi >
139 16 d e s u s » » » Movoiu » » Moşoiu
159 1 do s u s » Capitolul X I .
162 10 d e j o s » » » Oltboagt * » Oltbogat.
167 20 d e s u s . » » '» Cţ » » C.
202 14 d e s u s » » » mise » » trimise.
209 3 de sus » » » R e g . 3 Căi. » » B r g . 3 Căi.
261 1 de sus » » Capitolul X I I .
283 la tabloul l - i u , coloana Observaţii î n dreptul Div. 39 h u , şi Div. 7 2
î n loc d e I/XI a pune I/IX.
309 5 de jos " > > » retrag » » retragă.
354 1 de sus ' » » » mita » » mită.
405 14 de sus » » » Ordinul 130 » » Ordinul 103.
4^7 4 de sus » » » 1926 » » 1916.
438 20 de sus » » » Căujani » » Găujani.
483 10 de jos » » » g. 3 Călăr. » » B r g . 3 Călăr.
448 9 de jos trece ca r â n d u l 7 de j o s .
Volumul IL Crochiu/NU Armata Româna In Răsboiul MondiaLG.- Dabija.

3J
Armata Română în Risboiul Mondial. G'Uabija

Volumul II..Crochiu! N*£
Scara 1 '• 3oo.ooo

Volumul II. - Crochiu! N-3. Armata Română în Răsboiul Mondial G'-Dabi/a
cernâuit-
o Doro hai
o . V.
Rădăuţi ^ o Botoşani
V.
Orhei
ofăltfcenî
oRodna
P. Neamţ Chişinău
oSistriţa Belbor
\ Husi o
•tluj oieova
Korispatak Şi* 2 cft^ypCiksSeda^

T>Korisţatak'4i<'-t(.v.'*\QCikSereda\oTOcna bBârlad
Groteşti\
taslurateu „
Siaj \ ~~~ Tr\homorodAlmss
\ Paioso
J9
/lXf yf KezdiVassrbeţf oCshui
1
KShal9l

dfecuci
H-Sinktf \lftagx
_ 73 - 7 7 / * Chilia
firâstia. \ ... W * V ' ^-fagaras
5
rSeiistea fo.CS3
Hunsidoara n /?e/7/'
^PMăcin Isaccia
•A. \ Vâteni
0
h£âmpina j 0 Ostrov
Bumbesti, Babadaff
RVâJcea- \Biv.2U3i22
. / J »<
r.J/U ,O ocopăciossa. n.s
D.$
2.12 CC
V-15
MehadilJfii- Ulon
D-19
BG-SQV.
r D.3TR.RUSĂ
•yragaşanl 'Biv. îs îLVusa

B.ns)
<
2
*/"^ âT.Severin — oBăneas D.SÂRBĂ
CURESTI lp.3CV.RUSA
Călăraşi^ Constanta
p Slatina
iTzaPalană Siv. 9
.oCraiova 2?/VW V A ^ 7
-IO/\)AMZ3CE
Roşiori de V
Gi urgii Ukkadinlar
V/C///7 .
?g°„ oCurtbunar B. n. 81 Rusă
rcalafat I
, d.lBulg.V-iBulS
~R.BMiliţ.8ulg. X Sârbă.
V.3Cv. Rusa.
\ Bazargîc
- Lomfcilanca 0
'"/"'Îrir
5 Miliţ. Bulgar oRasgrad
Reg.9Milit.Bulg. VzD.8+1Rg.Div.7. f^.î
•i/zBiv.iZBâlg. Rg.ltMiliţ.Biilg. B/l Cv.Bulg.
oSumia R.ZiisMiliţ.Bu'lgar. * " Scara 1=1.600000
VolumulII. _ Crochiu N° 6 Armata Română în Răsboiul Mondial.- Gl- Babija.
D i v i z i a 11?
Operaţiunile ofensive dela 15/vili.-3/lX
R e t r a g e r e a dela V 9 / i x
IX]
A
1 • f l l î S
Cui.Noua

JgS7
A
2 0 7 5
5//>
rii w/j«
— 2 M 6 1273
°0{
v
%
*
-Neagu l
j. _ tf-75
7 r * '/4
S c a r a 1 : 2 5 0 . 0 0 0
Sumbesti
VolumulII. Crochiu/H°7
Armata Română în Răsboiul Mondial.. G.-Dabjja
î n a i n t a r e a Grupului Olt-!
deja 1 ^ - 1 8 Aug.
:
S c a r a 1 4oo.ooo
V
Volumul li. Crochiu! N ^8 Armata Română în Răsboiul Mondial— G'-Dabija
Cacovali
Porumbacul deS.
Situaţia la 20jm a Brup.Olt-Lotru.
Frontul Grup. Olt-Lotru la 29/vm
Poziţia de rezistenţa ordonată de

Arm.I.cuord.N*2 'la29jviii.
S c a n a 1:280.000
Volumul!!.. Crochiu! ,V°5 Armata Română în Răsboiul Mondial.- Gl- Dabija..
Schiţa
L u p t e l o r Diviziei 11-
dela 10Sept.-24Sept inc!.
Hdgijbar A1028 A1Q6ŞŞ 76//X
3 — « / , ,
1Skntf/n^ftW/wil
&77Z
1Z/IX
r.nlBergşr ^^^„'ş^ —

76//X
17--,., ^_jy£'/t ' \
11
V ^ S ă y - i e i / ^
Piupeni
'ărbăteni o'eSus
'•.0 S.CfU/M
i + t i ^ ţ x x j x x x x i j r ' . ' V f/^ 3b

\J
impui '
luiNeagu
Legenda
£*xxxxxxx,<xxxxxxxxx 7
.mmmSitugţia la 9 Septembrie seara
X x x x x x x x / X * T r U ;
1
^» Atscuriinamice In ziua de9 Sept.
M a 9
/>* .^.înaintarea grupului de manevră la w, 11 şi tz Sept.
( ,
5 ! . ' 3 \ ^ & > t i a / r t /
3 M i x t ă
i 5
.^.{Situaţiain seara demSept.
~~ • * I
x x x x x x Situaţia la 22 Seot. seara.
:
Scara 12oo.ooc
g
- Volumul'II.. Crochiu I N -10 Armata Română In Răsboiul Mondial..GL-Babija.
SebesSasesc
iSlitnnic
$B$ApoldulMic
"liamba
Sura Marea
Suştenţa"»-»».——\— ' '

Poiana
P^-HundorBkenAi
JOristian
4 ' K
x^S^2:&. ' r
9 . * *
Wistea
ArpasdeS. ' deSus
Răşinanjf \Porumbac5
< Oisnadtoara o Xj
Valare
.«098 Racovita

Sebeş -
Tălmăci £/ % \% - S
'/a 75//*.
•J Râului
• 1; \ i lsCol.Câritacuzino\
^X..-
"/wBîl
S 7
' f \ y / / \ W \ ° Cainetf'fa
U»M. I ; ,jy / ' " \ ^ — - —

Cărbunaru
Brebfesti Bătălia delaSibiu
Legendă
ZZZZ /S '2 Sept.

Bumbeşti^
8 I T Z Z I» 12-13.»
Racovita
"7.7."." / s / * „
"^Clocotici
Copăceni
Lotru
Mălaia
S c a r a 1:3oo.ooo
Volumul li..Crochiu! Ni 11 Armata Română in Răsboiul Mondial. GL-Babija..
si
Lf-Col. Popescu Toma
Btl. MU. Meh- Sosite la

,, ,, Rov. 15/IX
1/82.
Sosit, la 15/16/ix
'Boişoara
•Jitesti
BCU Cluj / Central University Library Cluj Sosite la 16/m seara.
Sosite la Tt/ix.
Sosite la 15/ix
Sosite la 17/'ix
SCARA W B O . 0 0 0
1
A rmata Română în Răsboiul Mondial.. G . Dabija
Vârf.Urlea
20 km*
Detaşamentul Lotru
şi
Corpul ! A r m . _
dela 2 0 - 2 7 / i x

Voiuriwlll.- Cro chiul N-13. A r m a t a Romană in R e s b o i u i Mondial _ GL
B a b i i a
r
9
OPERAŢIUNILE ARM. II ROM.SI AR
dela 14 VIII — 17IX
Srup.Acoperire
dl Div, 11+
S c a r a 1- ^ o o . o o o
— r ~
L
Volumul li-Crochiu I N%Vt Armata Româna in Răsboiu/ Mondial. _ G Babiia

Volumul ILCrochiul Sl?is 1
rmata Română în Răsboiul Mondial.. G -Dabija

Volumul IL CrochiulNîtf Armata Romana in Răsboiul Mondial. Gi-Babija.
Luptele din Valea Oltului

d e l a î / x - 12/xi. 1016
:
5aara 1 Zoo ooo
Volumul li- CroohiulN°l8. Armata Română î Răsboiul Mondial.- GL-Dabija.
L u p t e l e d e l a Pasul B r a n
27/w-16/xi
Legenda
—. —. — Frontul Grupului Nămăeşti 73/x
— _ _ ~ Respingerea şiapoi contraatacul de/at/f/x
\ Poarta
+• +. + Respingerea frontului spre Voineştj _ ts/x
+
f- • + . Col.Meleca la w/x pe dreapta R.Târgului si Înaintarea pe stângaRJărg. -
A
j
S c a r a 1:200.000
fa\ km. Petro sita.
1
Armata Romana In Răsboiul Mondial.- G Dabija
VolumulII- Crochiu!mi9
Nagy Patak
Dela P r e d e a l , P r e d e l u ş , Bpatocea,Tab!a-Butii,
7 7
f ?
si V a l e a Buzăului
dela 26 Septembrie -16 NoembA/e

/
l
\
/
/
Q
VolumulII. _ eroehiul /V Zl Armata Română în Răsboiul Mondial. G>'Dabija..
[Div. /(Grupul Ghimeş şi Uz.)

Ope r a t i U FI i Ie a
Div. 15 - întărită cu Brg 37.1.
\defa^-30/x.191B
Seara 1-2ooooo

Bcucluj FG 290126 1916-1918 002 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bcucluj FG 290126 1916-1918 002 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ES0126

Editura IG. H E R T Z , Bucureşti

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Editura IG. HERTZ, B ucureşti

— Patrulele de infanterie, broşură 50 pag. 1895.

— Brigada 16-a Inf. pe frontul Caşin '

OPERAŢIUNILE P E TEATRUL D E OPERAŢIE DIN

A . — Trupele A u s t r o - U n g a r e din Transilvania

Unităţi de cale ferată germ. lucrau cu grabă în di­

Div. 61 Inf. 17 3 6 477 9124 36

Div. 71 » 9 3 7, 4 139 6363 14

Br^. 143 » 8 IV. 1 135 4027 6

Brg. 144 » 5 7. 1 87 4711 4

BCU Cluj / Central

Div. 51 Hv. 7 2 1 154 5594 4

Total . . . 50 10 17 1058 33.302 76

G-lul Arz a fost înştiinţat că i se vor trimite în ajutor

Până la sosirea acestor comandamente şi întăriri, ge-

neralul Arz cu trupele ce avea la dispoziţie nu putea îm­

cavaleriei, se va împinge la Vinţul de Jos, adunându-se prin

major, era mare. Numai la Buda-Pesta, au putut afla din

care nu are nici o idee de viaţa practica şi că nu înţelege

R. 1 V. <bti. 1, 2 Vân.> şi \ îmbarcate la Alba-Iulia şi

Div. 76 Rez. — gl. Eistermann, debarcă la Copşa Mică

La 6/1X Comandam. Super. germ. şi Comandam. Super.

Div. 61 I. <mai puţin Brg. 19 Ldst.) gl. Grallert.

Această nouă Ordine de bătae, intră în vigoare pe ziua de7/lX.

jAripa dreaptă a Armatei IX-a va împiedica înaintarea ini­

6,ţ Situaţiunile vor fi raportate ia orele 8 ditn. şi 8 seara,

In acest timp g-lul Falkenhayn mai primi următoarea

BCU Cluj / Central University Library Cluj

fiind pe teatrul de operaţiune, ar fi ştiut că la staţiunile

Rezultă din acest ultim ordin, că Comandamentul superior

Alpin a fost adus spre Grupul mijlociu; el îşi terminase

BCU Cluj / Central University Library Cluj

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Pentru a se putea urmări mai uşor operaţiunile detaliate

frontului Arm. I-a, dela 2 până la 16/IX, înaintarea pe

I. OPERAŢIUNILE ARMATEI I-a R O M Â N E

A. - O p e r a ţ i u n i l e A r m . I-a d e l a 14/VIII - 9/XI 1916.

1. Operaţiunile Diviziei I-a.

Defileul Orşova şi Sectorul Cerna erau închise de Brg.

2 bărci cu motor sub col. Feibich Ripke, având stânga la

o putere ofensivă, deabia dacă putea rezista unei presiuni

La 16/VIII cp. 5/R. 57 I. pune stăpânire pe cota 317

La 17/VIII şi la 18/VIII schimb de focuri de artilerie.

O altă grupă sub comanda colonelului Negruţi for­

de 53 m/m să atace şi să ocupe Padeşul, Pedeglava şi

La 22/VIII, R. 17 I. sub col. Tăutu ocupă Orşova, Jupa-

La 25/VIII, R. 1 V. este scos depe front şi trimis în

Pentru a lua g-lului v. Staabs şi grija Sectorului Orşova,

La 22 IX s'a format la Baia de Aramă un detaşament sub

După 22/IX operaţiunile din acest sector se reduc numai

batalion al Diviziei, sub maiorul Truşculescu. Ce cohesiune

La 5/X Div. 1-a ocupă astfel frontul (Crochiul 5 ) :

La 11/X cu Ord. No. 2262 g-lul Dragalina Comandantul

La 15/X col. Szivo atacă, recucereşte Jupanic, dar contra

2. Operaţiunile depe Jiu a Grupului Jiu şi Div. 11-a

Trupele de acoperire rom. din VI. Jiului şi anume din

La 16/VIII col Cocorăscu formează un detaşament, sub

de Petroşani pe cotele 935, 1033, D. Fata 995 pană in VI.

La 17/VIII, btl./III 18 I. atacă Cetataa Bolii, dar Brg.

La 18/VIII, btl. 11,18 I., a înlocuit btl. 111/18 1., la

Unităţi de cale ferată germ. lucrau cu grabă în di

neralul Arz cu trupele ce avea la dispoziţie nu putea îm

jAripa dreaptă a Armatei IX-a va împiedica înaintarea ini

O altă grupă sub comanda colonelului Negruţi for

ce i-a făcut peste 1000 prizonieri, e primit cu focuri de ar

In noaptea de 2/3/IX, artileria germană începe un bom

1. Strânge Brg. 1 Căi. (ce era împrăştiată pe tot fron