Anul XV. Arad, Mar(i, r2|15 August 1Q11 Mr.

168
IREDACŢIA

TRIBUNA
J ABONAMENTUL­
şi ADMINISTRAŢIA :
UI an . 2 8 Cor. Strada Deák Ferenc Nr. 20.
jiim. . 14 € INSERŢIUNILE
o lună . 2.40 € se primesc la administraţie.
mirul de zi pentru Ro- Mulţămite publice şi Loc
віа şi străinătate pe deschis costă fiecare şir
an 40 franci. 20 fileri.
idon pentru oraş şl Manuscripte nu să înapo­
comitat 502. iază.

Palavrele autorizate.
Arad, 14 August 1911.
Ta-fam! T a - t a m ! T a - t a m ! . . .
Căldurile do v a r ă dogoresc înainte şi
ling fruntea pensionară a domnului di-
sctor cu sudorile unei frământări intelec-
lle. Spiritul şi concen trarea au dispărut
[mult do după fruntea asta strălucită şi
rămas decât flegma, care nu produce,
lin când în când d. director din redacţia
lorizată mai foiletează prin ultimele і ш -
lere ale „Tribunei", le a r u n c ă furios în
pipătoarea de după uşă, se răzgândeşte,
ridică din nou, le şterge cu b a t i s t a şi ci­
to niai departe, doar va putea găsi, în
anele adversarilor neruşinaţi, vre-rin
1. vre-un spirit care să-i p o a t ă servi de
bbiect pentru autorizatul de m â n e . De
jbicoi pensionarii au nevoie de ceva agrc-
nenle din afară, de ceva fortefiant, Cel Set
je poată şi ei inspira pentru vre-o faptă.
Cetise a c u m destul, de se pomenise cu
câteva noduri în gât. P a s u l nervos îi tre-
(miira prin sala redacţiei, b u z a îi se încre-
fţeaca punga, umerii obrazilor îi se cris-
ţmă şi. după cuvenitele g r e u t ă ţ i de cou-
cşfid, iată-1 la m a s ă , hodorogind din nou
jtt'ea. cu aceleaşi degete o s o a s e :
| T a - t a m ! Ta-iam! Ta-tam!
w *
E linişte, de nici şoarecele, din colţul
cu maculatura, nu se mişcă, din respect
tătră stăpân. Nu se aude decât scârţăitul
penei de gâscă a directorului, — căci pen­
sionarii scriu cu condeie de gâscă, nu cu de
[tele de o ţ e l ! N u m a i câte o d a t ă se aude
ceva sgomotos din gesturile celui ce com­
pune, când, necăjit, şterge în t e x t şi subli­
niază cu furie a n u m i t e epitete injurioase
la adresa „ T r i b u n e i " . Din când în când
apoi trage cu ochiul la vre-o stilistică de-a
lui Manliu, aşezată la dispoziţia redacţiei
a g r a m a t e , şi, cu chiu, cu vai, cu înjurături
printre dinţi, îi t o a r n ă u r m ă t o a r e a t i r a d ă
de forţă:
.....Suntem — începe domnul director
— a şa dară în clar, că a m stabilit pe deplin
duplicitatea „ T r i b u n e i " şi, prin u r m a r e ,
ani ajuns aşa zicând, în stadiul de după
criză şi că ar fi timpul firesc şi natural, ca
„ i n d e p e n d e n t a " să piară, căci trebuie să
piară, aşa a m vrut ou şi aşa a m poruncit
la alţii să voiască. Mai întâi că se ţine cu
Mangra, cu t o a t e că pe faţă nu îndrăzneşte
a o m ă r t u r i s i şi asta este o probă, că tră­
ieşte în duplicitate. Şi apoi a săvârşit tră­
dare, pe care n ' a m putut-o dovedi deocam­
dată, dar e sigur că în viitorul î n d e p ă r t a t
v o m reuşi. Căci altfel ce-ar însemna întâl­
nirile lui Ciorogar cu Brote şi cu M a n g r a ?
Oe-ar însemna înţelegerile lui Oncu cu li­
teraţii şi cu Bocii, — trăzni-i-ar, sfântul
ii ie. să-i t r ă z n i a s c ă ! — că t a r e se îndârjesc
să ducă n e a m u l la peire şi să facă pârleaz
în comitet. (Tonul directorului enervat se
ridică aici şi curg şiroaie de broboane pe
frunte, căzând pe m a n u s c r i s ! Red.) . D a r
decât să piară neamul nostru, asta unaltă
după cât vine; decât să se strice b u n a rîn-
duială delà autorizatul meu, m a i bine du-
că-se ei la p u s t i a ! Ducă-se cu t o a t ă litera-
tuVa lor, care şi aşa n u are ce c ă u t a în po­
litica n o a s t r ă ! Ducă-se la H a n - t ă t a r cu opi­
niile lor libere cu tot. cari n ' a u ce c ă u t a în
v i a ţ a subjugată a unui popor cu comitet !
Şi doie-ne nouă b u n ă pace să g u s t ă m pen­
sia n o a s t r ă b i n e m e r i t a t ă în hodină autori­
z a t ă . Aventurierii şi oamenii neserioşi
(aici u r m e a z ă şi alte epitete ireproducti-
bile. Red.) nu ne î n s p ă i m â n t ă şi c o m b a t e m
ia aşa,,ca să nu-i b ă g ă m în seamă. N u m a i
cu (ioga, poate, ar fi bine să ne î m p ă c ă m ,
căci el ştie să nenorociască pe fiinţele Ve-
zuvului. D a r încolo (aici tonul directorului
ajunge la înălţimi stridente ! Red.) trăiască
steagul nostru cel autorizat şi sus să avem
inimile, căci m a r e e p u t e r e a solidarită­
ţii!"...
Gândul se încheie cu obicinuitul a-
eord :
Ta-tam! Ta-tam! Ta-tam!
СЧі degetele pline de cerneală directo­
rul îşi deapănă vechiul m a r ş , de d a t a asta
într'un dolce tremolo de descărcare a unei
conştiinţe t o r t u r a t e . Cu ochii injectaţi de
urmările incordărei, îşi reciteşte sgârăitu-
rile şi, scoţându-şi o oglindită, se u i t ă în
ea cu satisfacţia datoriei împlinite şi pun­
g a din jurul buzelor îi se descreţeşte într'un
zîmbet lătăreţ.
*
D u p ă două ceasuri, în aceeaş c a m e r ă
autorizată. Sgomotul timid al unei sonerii
a n u n ţ ă pe cineva. E mercenarul cel m a i de
s e a m ă din redacţie, pescuit direct din ape­
le Dâmboviţei. Tînărul se închină sfios,
cum se cuvine în faţa şefului şi, fluturând
în m â n ă câteva şpalturi de corectură, se
<apropie cu smerenie. Şi inspirat de cine
ştie ce ideie fericită, îi zice stăpânului cu
îndrăzneală :

poate mai sugestiv e Rostand când o asemueşte cu Când stai să te uiţi prin perdeaua asta care îţi
FOITA ZIARULUI „ T I I BUN A" un zid ce-şi i-a zborul: » dă cea mai invidiată glorie; care se ridică la un
„Le rideau c'est un mur qui s'envole." moment dat, să te arate pe tine mulţimei care te
chiamă; când stai să te uiţi prin perdeaua asta,
Cortina. Şi cortina se deschide să-ţi arate un colţ de
de al cărei număr de ridicări atârnă consacrarea
viaţă, cu toate patimile ce-o frământă, cu toate
De A. Herz. năzuinţele şi năzăririle ei, şi-apoi cade din nou ca ta de autor dramatic, te străbate un fior straniu
şi-ţi vin în minte ochii atâtora, care s'au încer­
Nu poate fi, om, pe lume care să nu fie stă­ să-ţi dea răgaz să cugeti asupra celor văzute şi cuit cu inelul din jurul deschizăturei,
pân de o nerăbdătoare euriositate în faţa unei auzite, pentrucă acolo în fundul cutiei sunt fiinţe ochi care au văzut în faţă, culmea
cutii închise şi nu poţi să nu simţi o cât de mică vii care se mişcă, sunt fiinţe vii care întrupează cătră care s'au înălţat şi de unde au
plăcere în clipa când îi desfaci întâia oară capa­ o patimă, o virtute, un colţ al sufletului omenesc, privit în jos cu bunătate şi alţii care au .văzut pră­
cul. Această euriositate care te îndeamnă să afli fără sfori care să le pună în mişcare, să-i facă să, pastia adâncă din fundul căreia s'au uitat în sus
totdeauna ce se petrece în dosul unui zid sau care umble ca într'un teatru do păpuşi, dar cu alte cu ură.
pe alţii îi face să se uite prin geam, când trec pe sfori, nevăzute şi care leagă actorul de voinţa au­
;
Perdeaua asta s'a ridicat de atâtea ori, ca să
stradă, îţi dă cea mai delicioasă sensaţie la tea- torului. lase să străbată rampa, atâtea opere neperitoare;
.tru în faţa cortinei lăsate. ' De o parte şi de alta a ei, acelaş neastâmpăr,
s'a legănat de atâtea ori în armonia neîntrecută
! Perdeaua asta care se ridică şi care se lasă aceeaş nerăbdare. Cei din sală vor să vadă, cei de a versurilor, s'a încreţit de atâtea ori la auzul atâ­
lui târziu, după ce ţi-a îngăduit să vezi şi să afli pe scenă vor să se arate. Curiositatea şi nerăbda­ tor cruzimi din viaţă; s'a scoborît uşoară, ca o
ruse petrece în dosul ei şi care se ridică din nou rea e atât de mare şi de o parte şi de cealaltă, în­ ploae de petale, pe succesul unui sciitor care în­
[a să-ţi mai arate ceva şi iar cade şi iar se ridică, cât pe scenă se strigă, se aleargă, se vorbeşte cepe sau pe creaţia unui artist mare; s'a coborît
până ce te-a lămurit cu desăvârşire, are ceva din mult şi se face puţin; în sală se bate din palme cu melancolie, ca un sbor de frunze veştejite, pe
gaura cheii prin care te uiţi, când ieşti mic, în şi fiecare minută întârziată pare un ceas. căderea unuia sau a altuia şi pe nădejdea tu­
odaia de-alături. Spectatorii din sală nu pot vedea nimic până turor.
Cortina n'a fost făcută la Tetru numai pentru la ridicarea cortinei; lumea de pe scenă, pe sem­ In cutia al cărei capac e, păstrează ea gloriile
a îngădui aşezarea decorului, ci ca să-ţi dea şi ne, mai nerăbdătoare, a găsit mijlocul să pătrundă literaturei şi ale scenei; ea e hotarul între vis şi
sentimentul ăsta de curiozitate, care te stăpâ- taina de dincolo de rapă, printr'o deschizătură viaţă şi pentrucă lasă să se întrevadă totdeauna
pâneşte de când te-ai născut şi vrei să şti ce care te îngădue să vezi tot şi să nu fi văzut de ni­ un colţ al sufletului nostru, poate că simboli-
e viaţa, până când mori şi vrei să şti ce e meni. sează prin veşnica ei ridicare şi coborîre, veşnica
moartea Câte priviri nu s'au strecurat pe acolo! Ale înălţare şi umilire a sufletului omenesc.
0 cutie întoarsă cu capacul spre tine şi capa­ regisorului care aşteaptă să dea semnalul; ale Iată pentruce gândindu-mă la atâta frumu­
cul îl ridici sau îl cobori, cum cobori şi ridici fe­ actorilor emoţionaţi, care se uită mânaţi de pute­ seţe, în clipa când se ridică, în liniştea şi în întu­
reastra unui vagon de tren, iată cortina! Ce rea obiceiului şi care preocupaţi de rol nu văd ni­ nericul care se face deodată în sală, un fior îmi
multă plăcere îţi face capacul, dacă de fiecare mic; ale autorului neliniştit de sala ce se umple străbate tot trupul şi ca într'o catedrală, mi-se
dată, când se ridică găseşti altceva în cutie! greu. Şi în faţa lor, acelaş lucru la toţi: o pare că văd preotul catolic ridicând, cu amândouă
Goethe, spunea de cortină, că e zidul unei odăi pe uriaşă gură de balaur ce sţă gata să te în­ manile sfânta cuminecătură.
care îl spargi ca să vezi .ce se petrece în odae şi ghită ! Ne împărtăşim şi aicea din durerea omenirei.
 Pag. 2
— „Măria Ta, d-lo director! Ingădui-
ţi-mi o părere. Haiducii şi anarhiştii aceia
ai lui Oncu au destule păreri libere, daţi-mi
şi mie voie să a m una. I a t ă de ce e vorba.
A m observat, de când sunt la D-voastră,
că facem la foaie aceeaş oribilă greşeală.
In timp ce tribuniştii au în fiecare zi o pro­
blemă interesantă de t r a t a t şi ştiu să deie
ziarului u n aspect vioi de variaţie, noi ne
mărginim în autorizatul nostru la ideile
din articolul D-voastră de astăzi. In cele
vre-o 167 de numere, câte au ieşit din „Ro­
m â n u l " , s'au p u t u t ceti cel puţin de 150 de
ori aceeaş liturgie de-arîndul. Ba că pen­
t r u t r ă d a r e a lui Mangra e vinovată „Tri­
b u n a " şi că organul acesta trebuie să pia­
ră, fiindcă aşa au prevestit umbrele stră­
bunilor din Bizanţ ai d-lui Zamfirescu. Ba
că literaţii nu au ce c ă u t a în luptă şi d-ta
cauţi pe literaţii din ţ a r ă cu l u m â n a r e a .
Doresc să te întreb : unde vom ajunge,
dacă nu v o m rezerva spaţiu pentru alte
idei. căci în jurul acestora, pe cari le agi­
t ă m , lumea nu se poate î n v â r t i ! Ce ne fa­
cem noi cu repetarea zilnică şi fără efect
simţit a năroziilor acestora, pe cari ceti­
torii le ştiu a c u m de-a rostul, cum copiii
îşi cunosc catechismul? Căci trebuie să
ştii, maestre, că cetitorul nu poate fi îndo­
p a t t o t cu ceapă, t o t ceapă. Trebuie să-i
m a i d ă m şi carne cu v a r z ă ! Ii s'ar m a i pu­
tea scrie şi domnului doctor Vaida, să se
facă un higienist m a i bun pentru stoma­
curile cetitorilor noştri şi să ne m a i vor-
biască şi de apa din Karlsbad, căci, cu tra­
t a m e n t u l de vorbe brutale, nimic nu se
vindecă şi acest soi de asanare a crizei, cu
siluirea opiniei publice, aplicată zilnic, în­
curcă n u m a i situaţia"...
Tânărul, inspirat din cine ştie ce îm­
prejurări, voieşte să-şi continue peroraţia
şi iată-1, întrerupt de directorul, care se
repede cu foarfecă asupra lui şi t r e m u r î n d
de mânie îi urlă în urechi, arătându-i uşa :
,, Taci din gură, jigodie ! Knurre nicht,
Pudel! cum zice n e a m ţ u l ! Că te t r m i t la
D â m b o v i ţ a !"
Şi articolul a a p ă r u t şi se va m a i repro-
Invins.
Cu ochii mari şi blânzi, fără de vină,
Umbriţi de gene lungi şi mătăsoase
Mi-aduci cu tine clipe norocoase,
Nădejdea mea, o zare de lumină.
Sfios mă chiamă 'n serile de vară
Fiorul sfânt al dragostei curate!...
Mi-e 'nvinsă azi a inimii cetate
Dar nu văd oşti şi n'aud nici fanfară.
Răsai din umbra vremurilor duse
Iubita mea, senină 'nvingătoare,
Din ochii'ţi blânzi o rază să'mi strecoare
In suflet pacea vieţilor apuse.
Te-aştept acum când luncile's în floare,
Deschise'ţi stau în cale drumuri multe;
Dar vino, codrul, dornic să ne-asculte,
Ne cântă doine blănde-adormitoare.
I. N. Pârvulescu.
„ T R I B U N A'*
duce şi m â n e şi ridicolul autorizat va m a i
continua, fireşte cu felurite variante, p â n ă
la nemurire.
* nuntă: I n cercurile politice bine informate sşa-j
Nu ştim dacă informaţia ni-s'a trimis de
un amic al nostru ca fiind perfect exactă,
dar o reproducem aici, căci fondul esenţial
se potriveşte de m i n u n e cu r e a l i t a t e a în-
saş. Intr'adevăr, t o a t ă zadarnica asta hăr-
ţuială a „Românului", cu palavre neînce­
tate, cu neputinţa de a da unei discuţiuni
un caracter m a i ridicat şi de a nu cădea în
josnicii sforăitoare la adresa adversarului,
o poate constata ori şi cine. F u n c ţ i u n e a
asta maşinală de a repeta zilnic aceleaşi
injurii, bănuieli şi insinuări şi a nu şti a-
duce în ele nimic original şi demn do cre­
dinţă, este o p a t e n t ă mărturisire a sărăciei
de duh în direcţia autorizatului, redus la
rolul unei mori de vânt. Pensionar, fără
nici un spirit de observaţie, monotonul ei
director, în loc de a avea o perspectivă asu­
p r a evenimentelor din ţ a r ă şi din politica
ţărilor, cu cari ne învecinăm, are o singură
specialitate, a n u m e de a-şi roade unghiile
din pricina „Tribunei". Vin chestiuni m a r i
la ordinea zilei, ca legea a r m a t e i şi autori­
zatul nu ne spune vre.-un cuvânt compe­
t e n t despre credinţa oficială în această
materie, nici nu desfăşoară vre-o n o r m ă
pentru partidul nostru naţional. Se întâm­
plă în viaţa n o a s t r ă zilnică socială şi cultu­
rală fapte, cari, oricât ar fi de neînsemnate
pentru firi nesimţitoare, reprezintă o pro­
blemă caracteristică ce cere să fie discu­
t a t ă , din datorie c ă t r ă cetitori şi c ă t r ă me­
nirea presei, ce se respectă. Se cere unei
gazete moderne o seninătate m a i mare, u n
suflet m a i larg şi când colo oamenii ăştia,
îmbâcsiţi de pretenţii, în frunte cu acel
condei m a n i a c de gâscă, se desvălesc ca
răspânditori de palavre. Şi categoria a s t a
de publicişti strigă mereu după dreptul e-
xistenţei autorizatului şi pentru perderea
n o a s t r ă ! E ceva absurd şi amăgitor dm
logica lor încâlcită!
Naţionalizarea socialismului. Deputatul în
Camera austriacă, Hans Knirsch, a vorbit la 1 0
August într'o întrunire a muncitorilor din cer­
cul electoral Teschen. Hans Knirsch a arătat că
suprema datorie a muncitorilor germani este să
se despartă de internaţionalism. Putem vedea, a
zis, că edificiul internaţionalismului se clatină din
temelii. Toţi muncitorii tuturor naţionalităţilor
austriace se pătrund din ce în ce mai mult de
ideia naţională. Socialiştii cehi, disconsiderînd
ori ce împotriviri, s'au organizat pe baze naţio­
nale. Numai socialiştii germani stăruie încă în
internaţionalism.
Deputatul Knirsch a recomandat adunării or­
ganizarea socialiştilor austriaci pe baze naţionale!
Discursul lui a fost primit cu aplauze însufleţite
de adunare, astfel încât putem înregistra prin
aceasta un nou triumf al ideii naţionale, care
s'ar fi părut abandonată în vremea din urma.
Un nou articol al lui Tisza. In numărul de
ieri al ziarului „Az Újság", contele Tisza a scris
un nou articol de propagandă pentru reformele
militare. Contele face cu acest prilej un straşnic
rechizitoriu fostei coaliţii şi actualilor opozanţi.
Arată întreagă nota de ridicolă frazeologie a „gu­
vernului naţional" şi explică pe larg cum triştii
eroi ai coaliţiei au dat de mal întreagă politica
ungurească şi finanţele ţării. Ce spune contele
Tisza este adevărat, dar adevărat este şi faptul
că aceşti frazeologi cari au jonglat şi jonglează
şi astăzi cu lozinci primejdioase redau însfârşit
întreagă mentalitatea societăţii ungureşti îmbă­
tată cu visări nebune, ca de pildă ideia de stat
15 August n 1911
maghiar cuibărită şi în creerul nobilului nostru
conte „împăciuitor".
Urmaşul lui Schönaich. Din Vicna nise al
firmă că în locul baronului Schönaich va fi nu-]
mit ministru comun de răsboiu generalul Kro-
batin, şef de secţie în acest minister.
Numirea se va publica după 18 August.
*
Două zile vacante parlamentare. Luni şi îirţi
Camera deputaţilor nu ţine şedinţe.
I n şedinţa următoare, de Miercuri, vor ava
loc opt votări nominale amânate de Sâmbătă.
•
O înţelegere bulgaro-română. Ziarul sârbesc
„Dnevni List" publică o noutate care într'adevit
pare sensaţională în cercurile diplomatice.
Numitul ziar din Belgrad spune că un k
cunoscător al situaţiunei politice din Eomânian
fi aflat că în timpul din urmă, sub influenţat
xercitată din Viena, ar fi intervenit o înţelegeri
secretă între Bulgaria şi România. Care este
însă tema acestei înţelegeri, nu se ştie nimic po­
zitiv până acum. Ceea ce se ştie însă sigur, este
că în curînd legăturile între dinastia română )i
cea bulgară vor fi strâns legate, prin faptul ti
peste câteva zile moştenitorul tronului bulgar,
Prinţul Boris se va logodi cu nepoata regelui
Carol I, principesa Elisabeta. Mijlocitor îni
ceasta afacere ar fi diplomaţia austriacă.
Tisza şi Khuen.
— Situaţia politică. —
Budapesta, 14 August.
I n sânul partidului guvernamental, I
sânul partidului „naţional al muncii" cum
l.'a. n u m i t fostul ministru-proşcdinte cot
tele Tisza, nervozitatea membrilor începi
să se manifeste t o t m a i vădit. Mai ales
de când acest partid s'a convins că ob­
strucţia nu poate fi înfrântă cu atâta uşu­
rinţă cum credeau optimiştii şi că poate să
avem alegeri n o u ă — se ivesc cele dintâi
semne ale unei selecţionări.
liste cert că t o a t ă politica guvernului
actual este î n d r u m a t ă în rândul întâi de
contele Tisza, care a contribuit în mart
m ă s u r ă şi la rezultatul alegerilor atat é
1
favorabil pentru guvern. Luni do zile, coi-'
tele Tisza a fost preaslăvit ca „maré
şef : a p a r a ţ i a lui în C a m e r ă era întot­
deauna s a l u t a t ă cu urale însufleţite şi fie­
care discurs al lui era prozintat ca un mare
eveniment politic.
Şi, într'adevăr, se părea o vreme că
steaua contelui Tisza a răsărit din nou.
Opoziţia, eşită din c a m p a n i a electorală
aproape înfrântă, la început n ' a putut să
desfăşure nici o acţiune parlamentară se­
r i o a s ă şi discuţiile deosebitelor proiecte
de legi cari s'au prozintat Camerei depu­
taţilor au fost t o t a t â t e a triumfuri pentru
partidul g u v e r n a m e n t a l . Şi optimiştii spe­
r a u că vor învinge tot cu aceiaşi iuţeală
şi la discuţia asupra reformelor militare.
Aici însă situaţia s'a schimbat dintr'o-
dată. Fracţiunile opoziţioniste, înţele­
gând că nu pot combate guvernul cu sorţi
serioase de izbândă c â t ă vreme nu există
între ele o înţelegere, au încheiat o noua
coaliţie şi au proclamat obstrucţia tehnică
care a c u m ţine de două luni, fără să se
poată prevedea sfârşitul ei. Apelul con­
telui Tisza, care Га adresat opoziţiei în
cunoscutul său discurs în chestia refor­
melor militare, a r ă s u n a t fără efect şi nici
chiar asupra membrilor propriului său par­
tid n'a produs o impresie deosebită.
 15 August п. 1911
Aversiunea h o t ă r â t ă a contelui Tisza
contra votului universal a început să-i în­
străineze t o t m a i m u l ţ i aderenţi, cari văd
în această împotrivire a contelui Tisza o
primejduire a guvernului. Şi aderenţii vo­
tului universal încep să se grupeze în ju­
nii contelui Khuen-IIéderváry, în vreme
cc în jurul contelui Tisza n u r ă m â n decât
bihorenii, vechea ..gardă" a partidului li­
beral de odinioară.
C u m c ă solidaritatea din partidul gu­
vernamental lasă m u l t do dorit, dovedeşte
şi întrunirea de Vineri seara a deputaţilor
guvernamentali la cină comună. S'au
rostit mai multe toasturi în care era prea
mărit ministnil-prcşedinte contele Khuon
Hédérváry. S'au rostit vre-o cinci toasturi
fără să se facă m ă c a r amintire de ..marele
şef" contele Tisza, dar aducându-i-so ova
ţii entuziaste contelui Khuon.
Abia c ă t r ă sfârşitul cinii s'a ridicat ba
ionul (ierliczy Ferencz pentru a-1 sârbă
tori şi pe contele Tisza. D r e p t răspuns
imediat s'au m a i rostit» două t o a s t u r i pen
tru contele K h u e n - i l é d e r v â r y . Incidentu
acesta a fost r e m a r c a t de întreaga presă
şi viu c o m e n t a t în cercurile politice.
T o t mai m u l t se cristalisează şi în
sânul partidului g u v e r n a m e n t a l convin
gerea că cea m a i î n s e m n a t ă chestiune a
cărei rezolvire trebuie să p r e m e a r g ă tu
turor acţiunilor guvernului este chestiunea
votului universal. T o t m a i mult se irită
reşte convingerea acestor cercuri că Í
fost o greşală de-a nu se prezintă C a m e
rei de mult proiectul votului universal şi
•Viate dificultăţile guvernului au fost pri
ffluite de îndărătnicia contelui Tisza
care cu nici un preţ nu voia să ştie de votul
universal.
Glasurile cari a d m i t a c u m posibilita­
tea unui hinctim între reformele militare
şi reforma electorală se înmulţtsc pe zi ce
merge şi în sânul partidului guvernamen­
tal. Se pare, însă, că întoarcerea aceasta
spre gânduri m a i bune vine prea târziu.
Izbânda de până a c u m a opoziţiei şi de­
mişi;) ministrului c o m u n do răsboi sunt
pentru opoziţionişti tot a t â t e a motive să
nutriască nădejdea că vor p u t e a sili gu­
vernul să ia delà ordinea zilei reformele
militare şi să prezinte în locul lor proiectul
de lege despre votul universal.
Şi cu cât devine m a i a c t u a l ă chestiu­
nea reformei electorale, cu a t â t creşte go­
lul în jurul contelui Tisza. N u m a i aderenţii
lui personali m a i stăruie pe lângă atitudi­
nea intransigentă de p â n ă acum, refuzând
orice compromis cu opoziţia şi vestind ca
Itmă sdrobitoare — alegerile nouă.
Dar chiar alegerile aceste n o u ă sunt
• îndemn puternic pentru m u l ţ i dintre
pembrii partidului g u v e r n a m e n t a l de-a se
aduna m a i strâns în jurul contelui Khuen-
pdervâry, care o străin de a c e a s t ă idee.
Steaua contelui Tisza şi-a ajuns punc­
tul de culminaţie şi începe să a p u n ă din
jtou.
Chestiunea votului universal nu m a i
poate fi luată delà, ordinea de zi până nu
va fi definitiv rezolvită.
cu aten-
la firmă! 6ШТ KilLY
„TRIBUNA"
Până când?
De Dr. Aurel Iuga.
Pacea t r â m b i ţ a t ă în l u m e a largă de
prim-ministrul K h u e n e ironia şi batjocura
cea m a i obraznică posibilă la adresa noa­
stră a Românilor. De când cu acţiunea de
împăcare a guvernului, şovinismul ungu
resc par'că a izbucnit cu puteri înzecite
Micii satrapi ai stăpâniroi nu m a i c u
nosc margini în persecutarea n o a s t r ă . T e
muşcă, te împunge, te apasă, te şicanează
în t o a t e formele posibile.
Şi cel m a i mizerabil servitor delà cu
t a r e oficiu public unguresc îşi b a t e joc de
sanctuarul sentimentelor noastre naţio
nale. I ţ i râde în faţă cutare c r e a t u r ă pusă
în fruntea unui cerc administrativ, când
te provoci la lege şi la dreptul codificat.
Bietul ţ ă r a n r o m â n e d a t pe u ş ă afară,
dacă cute înaintea ,,Măriilor S a l e "
să-şi s p u n ă numele de Niculae în loc de
..Miklós", ori să-şi spună satul Ş u n t u r u g
în loc de ,,Sántafalva".
Feciorii şi fetele noastre nu m a i cu
tează să îmbrace mândrul nostru port ro­
mânesc, căci jandarmii cu suliţele se a-
runcă ca nişte fiară sălbatice asupra lor,
când p o a t r ă cingătoarea tricoloră la b r â u
S'au î n t â m p l a t cazuri, că fete şi feciori
au fost desbrăcaţi formal do hainele lor,
căci trcolorul românesc era a t â r n a t de ele
şi statul era în pericol.
Arcuşul lăutarului nu m a i are voie să
intoneze în careva local public melodiile
noastre, căci credincioşii slujbaşi ai stă­
pâniroi stau la p â n d ă şi jandarmii răsar
îndată la spatele „agitatorilor".
La Beclean s'a întâmplat, că o socie­
t a t e r o m â n e a s c ă petrecea în otel. Da po­
runca domnilor delà m a s ă lăutarii au in­
t o n a t imnul nostru „Deşteaptă-te Româ­
ne". O, dar ce să vezi. P a t r i a era deja tră­
dată. In ziua u r m ă t o a r e întreaga socie­
tate, cu lăuturi cu tot, erau la porunca
protopretorului — un paşă pe ţinutul lui
— înaintea jandarmilor la interogator. As­
tăzi e în curgere un grandios proces de
agitaţie. Agitatorii, trădătorii de patrie,
irrendiştii trebuie pedepsiţi cu asprime,
iar instrumentele bieţilor lăutari trebuie
confiscate şi trimise în muzeul crimino­
logie la Budapesta.
Un paznic stupid al ideii de s t a t a in­
terzis chelnărului din r e s t a u r a n t să vor­
bească în limba valahă cu muşterii ro­
mâni.
Apa minerală .,11 e b e " delà S â n-
g e o r zul r o m â n — care. după
părerea profesorilor delà universită­
ţile ungureşti, concurează cu
de Karlsbad — e „ a p ă v a l a h ă " („oláh viz),
deci un patriot ungur nu e permis să o
bea.
Un domn a avut c u t e z a n ţ a să se afir­
me de r o m â n în societatea unor unguri.
Ca hienile s'au năpustit asupra lui şi u n
orator perciunat şi-a esprimat publice in­
dignarea, cum de Românii încă nu vreau
să înţeleagă, că în U n g a r i a n u m a i unguri
pot să existe.
Ün R o m â n voia să-şi edifice o casă în
Atelier de fotografii artistice.
— — de primai rang. — —
TIMIŞOARA, Józsefváros, Hunyady u. 5.
— — (Lângă Casina »DelvidekU.) — —
Pag. 3
centrul unui orăşel. I-s'a denegat permi­
siunea din p a r t e a forului administrativ,
căci ca valah n u m a i strică frumseţei stra-
dei („elcsúfítja az u t e z â t " ) .
Şi noi t o a t e acestea le suferim aici pe
plaiurile noastre strămoşeşti, la noi acasă.
P e p ă m â n t u l u d a t de sângele străbunilor
noştri î n d u r ă m a t â t a batjocură.
P â n ă când o a r e ? !
Acestea t o a t e sunt semnele împăcării
propovăduite de guvorrml n u m i t „conci­
liant".
Semne îngrozitoare, cari nu trebuie
însă să ne descurajeze. Stăpânii noştri şi
societea iudeo-maghiară ne fac servicii ne­
preţuite prin procedura lor aziatică. Ş t i u t
este doar, că orice acţiune naşte reac-
ţiune. N u m a i în forma a c e a s t a ies la ivea­
lă sentimentele ascunse, ce zac în fundul
sufletului românesc şi-şi a ş t e a p t ă plinirea
vremii.
Î n a i n t e deci cu „ p a c e a " .
Congregaţia comitatului
Târnavei-mici.
— Şedinţă furtunoasă. •—
—• 10 August c.
Intr'o extremă agitaţie a membrilor, cari au
luat parte într'un număr neobişnuit de marc, s'a
întrunit la 10 August n. congregaţia com. Târ­
navei-mici la o şedinţă extraordinară. Membrii
români, fiindcă au fost la ordinea zilei obiecte de
interes special, n'au luat parte într'un număr mai
mare. Dar prefectul şi ciracii lui folosindu-se
tocmai de momentul acesta, au vrut să comită o
ilegalitate. Observând Românii intenţia lor, au
vrut să oprească lucrul acesta cu tot preţul iscân-
du-se un zgomot infernal şi un scandal nemaipo­
menit din cauza aceasta. Iată raportul scurt des­
pre şedinţă:
Congregaţia se deschide la orele 9, fiind de
faţă la vre-o 180 de membrii, dar dintre aceia
români numai trei: d. Simion Căluţiu. d. Dr.
Romul Boila şi d. protopop Laurenţiu Pascu.
Prefectul Kemény Ákos prin o vorbire scurtă, în
care desaprobă lupta înverşunată a opoziţiei şi •
se declară pe lângă reformele militare, deschide
şedinţa.
I a cuvântul imediat prezidentul partidului
guvernamental Pekri şi înaintează o propunere,
în senzul căreia congregaţia comitatului Târna­
vei-mici votează încredere guvernului şi desapobă
obstrucţia din parlament. Se ridică d. Dr. Romul
Boila. Vorbirea lui e secundată de nişte contra­
ziceri vii şi de un zgomot crescendo. Oratorul
care la început a vorbit liniştit e scos din fire
prin purtarea neserioasă a membrilor maghiari
şi după ce s'a liniştit întru câtva zgomotul, face
următoarea observare:
— Nu mă mir de ţinuta d-voastră, căci comi­
tatul acesta de 30 de ani e sluga plecată a tu­
turor guvernelor; aici sunt cei mai mari mame-
luci din toată ţara. Oratorul n'a mai putut con­
tinua, toţi au sărit de pe scaune, ca muşcaţi de
apa şarpe şi cu pumnii ameninţători s'au apropiat
până la vorbitor strigând în gura mare: Abzug.
Du-te la România. Cum cutezaţi să vorbiţi aşa
despre noi, etc. etc. D. Boila a aşteptat până ce
s'au liniştit domnii întru câtva, iar după aceea a
continuat astfel:
însuşi d. prefect, care prezidează această adu­
nare a fost până acuma membru la mai multe
partide politice; pe timpul aşa numitei „rezis­
tenţa naţională" nicăiri nu erau prefecţi, dar aici
la noi a fost şi atuncia. Aceasta e ruşinea comita­
tului, dar mai întâi e ruşinea partidului său.
Deci sunt silit să repet încă odată expresiunea fo­
losită mai nainte: aici se află cei mai neputincioşi
Fotografii şi portrete, reproducţii după foto­
grafii vechi şi noui în mărime naturală, ex­
puneri de obiective speciale pentru interioruri, aca-
tice, şi lucrări în aquarel şi olei artistic exe­
cutate. Ceice se provoacă la anunţul din » Tribuna*
capătă lOO/o rabat. Fiţi cu atenţiune Ia firmă.
 Pag. 4
mameluci din toată ţara. Aici ca şi mai naintc
s'a născut un zgomot marc şi fluierături, huidu­
ielile, strigătele de abzug nu mai aveau sfârşit.
Continuând d. Boila vorbirea sa, a fost mereu
întrerupt. Au vorbit după el Sándor János, depu­
tatul Sânmărtinului, Gyárfás Elemér, care a ţinut
parte la Români şi Pálfy Ferencz. Văzând Un­
gurii că nu pot face nici o ilegalitate s'au mulţu­
51
mit cu atâta, ca să fie convocată o altă şedinţă,
anume pentru desbaterea propunerii lui Pekri.
Fiindcă nici aceasta nu a fost legală s'a ridicat d.
Simion Căluţiu şi prin o vorbire entuziastă a pro­
testat împotriva acestei proceduri, respingând a-
cuzele aduse la adresa Românilor şi aprobând
vorbirea dlui Boila. In decursul vorbirii dlui Că­
luţiu asemenea s'a iscat o scenă furtunoasă. Vi-
cişpanul comitatului Csató s'a ridicat de pe scaun
şi cu pumnii ameninţa pe vorbitor. Se ridică ia­
răşi d. Boila şi vrea să vorbească în chestie per­
sonală. Prefectul nu-i dă cuvânt căci s'a anunţat
mai întâi la cuvânt Pataki, şeful kossuthiştilor.
Acesta spre mirarea tuturor se declară împotriva
obstrucţiei şi primeşte propunerea ultimă a lui
Pekri. Vorbind d. Boila în chestie personală, do
patru ori îl face atent prefectul, că îi detrage cu­
vântul.
Se înţelege că s'a primit propunerea dlui Pe­
kri, respingându-se propunerile dlor Boila şi
Gyárfás.
Săncclul o comună pur românească a pretins
să poată purta protocoalele în limba română. Ru-
garea se respinge pentru nişte formalităţi.
I n 12 a lunei iarăşi va fi şedinţă pentru des­
baterea propunerei prime a lui Pekri.
„Gaz. Trans."
Din Braşov.
Revedere. — Silenţium! — Un glas de trîmbiţă.
— O adunare poporală la Braşov.
Braşov 12 August.
Fostul meu tovarăş de gânduri frumoase mă
întimpină cu acelaş aer do copil entuziast şi vesel.
Are aşa de multe de spus. Ori cum, sunt şapte ani
din dimineaţa aceia frumoasă de Iunie, când,
ieşind dela „exitus" no-ain aşezat pe pietrile delà
Rehützenhaus, în timp ce vioara fermecată a lui
Die cutremura văzduhul cu plânsetul despărţirei
noastre. A fost o despărţire frumoasă, fără dis­
cursuri, fără jurăminte de a ne mai revedea, fără
angajamentele, cari nu se ţin nici odată, de a ne
scrie şi a ne interesa unul de ce vor face cei­
lalţi.
Fostul meu coleg se bucură văzându-mă. Mă
bucur mai mult eu. El c unul dintre puţinii, cari
au triumfat. Fără veleităţi de artist, şi-a văzut de
treabă, în timp ce „visătorii" vor fi aşteptând
mult şi bine învierea unui Eldorado pierdut de
mult în noaptea veşniciei. In faţa celui ce a tri­
umfat trebuie să ai respectul cuvenit. Nu ştiu,
gândul ăsta, sau altul, mi-a impus o rezervă aşa
de semnificativă.
De cum am atins asfaltul trotuarului, a înce­
put să mă obsedeze cu musicalitatea lui versul
bardului romanţelor pentru mai trâziu. „Păşeşte
încet, să nu-mi deştepţi covorul"... Am dat ocol
sfatului, m'am dus pe strada orfanilor până la li­
ceu, pe promenadă, pe romuri. Versul acesta mă
urmărea în tot locul. „Păşeşte 'ncet"... M'am o-
prit în faţa librăriei „Gazetei", am admirat căr­
ţile poştale ce umpleau geamul vitrinei, capete cu­
rioase şi siluete extravagante mă priveau ca pe
un străin venit să le turbure liniştea. Păşeşte
încet!...
Mi-am aruncat ochii spre Tâmpa împodobită
în haină verde de sărbătoare. Statuia îşi ascun­
sese capul într'un nor de samur. Ciudat. Norii de
pe cer au o coloare neobişnuită. Aduc perfect cu
samurul. Atrag atenţiunea prietenului meu asu­
pra acestui fapt. El zîmbeşte.
— Ai uitat că suntem în oraşul lui Samu­
rache ?
Acum îmi explic obsesiunea simbolicului vers.
Păşeşte 'ncet... încet, să nu deştepţi somnul, să nu
turburi visul atâtor respectabili luptători, cari
vor fi colindând cu sufletul ţărmurii neantului,
în timp ce norii de samur acoper oraşul ca un
văl aruncat peste un leagăn. De fapt aici toţi
umblă încet, ca şi când ar călca pe ouă, toţi parcă
se tem să nu deştepte pe cineva, pe marele necu­
noscut, care ar fi energia naţională.
— Cum îţi explici lucrul acesta?
Prietenul zîmbeşte, clipind din ochi:
— Nu uita că suntem în oraşul lui Samu­
rache... Sub ochiul de bunică blajină al „Gaze­
tei" dorm toţi. Şi c bine aşa. Păşeşte 'ncet să nu-i
deştepţi. Iar speria din nou fantoma tradă-
rei...
* administrative ale comitatului A.-Iulia la alege- •
Oraşul lui Samurache.
Treceam prin faţa bisericei din piaţă.
— Ţi-aduci aminte'? In seara aia ploioasă.
Ce vorbe frumoase au mai răsunat aici....
— Da. Ce timpuri! Atunci era altfel.
Şi în minte îmi vin crîmpeie dintr'un discurs,
în care era vorba de un nou Sion românesc, în
care se spunea că „Metropolitul nostru biserici
sfinţeşte, în cetatea lui Popasu, a lui Murcşianu
şi Coresi." Se amintea parc-mi-se ceva şi de stâl­
pii podului lui Trăiau. Dar e mult de atunci. O ine-'
morie cât de exercitată nu le poate reţine toate.
Al umbrelor acelora măreţe era atunci oraşul a-
cesta. Azi o al lui Samurache. Prietenul îmi
spune un cântec, care ar avea multe şanse de a se
populariza.
Acum se'ntunecă azurul
Nori negri 'şi scutură samurul
Pădurea înverzită tace
Dormiţi în pace!
Melodia aduce puţin cu „Somnuroase păsă­
rele." Observ c'ar fi poate nimerit titlu acesta
de romanţa somnului.
* »
'. Şi cu toate acestea, după cum mă asigură to­
varăşul meu de gânduri frumoase de altădată,
mai zilele trecute s'a auzit un sgomot marc. A
răsunat un glas ca de trîmbiţă. O chemare curi­
oasă.
— Să ţinem şi aici o adunare poporală! Să
protestăm în contra călcărilor do lege! Toată
lumea românească se mişcă, numai noi să stăm pe
loc?
Câţiva tineri ar fi aplaudat propunerea. A-
tunci însă bunul şef localnic, venerabilul frun­
taş dintâi al neamului românesc s'a ridicat ener­
gic, a bătut în pământ şi a zis: N u !
— De ce ?
— Acum sunt mulţi oaspeţi din România la
Braşov. Toţi aceştia ar veni să aziste la adunarea
noastră şi uşor am putea fi acuzaţi că protestăm
alături cu străinii în contra statului unguresc!
Motivul binecuvântat de Dumnezeu a fost gă­
sit. Lumea şi-a reluat somnul până la plecarea
oaspeţilor din România. Stimaţi domni, stabiliţi-
vă la Noa! Poate în chipul acesta se va con­
voca adunarea braşovenilor mai înainte. Aş vrea
s'o văd şi eu. Vă rog!...
Şi'n timp ce mi-sc spun toate aceste lucruri,
eu,, mă gândesc la altceva. Unde-o fi Niţă Ro­
manii, martorul atâtor clipe de bucurie studen­
ţească. Aş vrea să-1 văd pe el, de care ne leagă
pe toţi atâtea amintiri, atâta risipă de entuziasm
şi veselie tinerească.
Gaudeaniu siginiu
Iuvene du solonio...
Şi el nu răsare la nici un colţ de stradă, nu
iese din nici un gang, din nici o prăvălie, nu se
scoală dc pe nici un scaun de precupeţ. Şi îmi
pare rău.
— Ce, doarme şi el ?
Prietenul meu dă semnificativ din cap.
Core pondent.
Aviz abonaţilor.
Abonaţii noştri cari nu şi-au înoit încă
abonamentul pe semestrul al II-lea al
anului curent sunt rugaţi să binevoiască
a-l înoi ca să nu li-se întrerupă expediarea
regulată a ziarului.
De-asemenea sunt rugaţi toţi abonaţii
noştri în întârziere cu plata abonamentu­
lui să grăbiască cu achitarea sumelor ce
ne datoresc, ca să nu fim siliţi a întrerupe
trimiterea ziarului peadresa lor.
15 August n. 1911
Din durerile şcoalei.
— /nvăf/ltorii din trădat Alba-Iulia .sunt im- |
pinşi la margine de prăpastie. —
— Corespondenţă particulară. —
E cunoscut terorismul desfăşurat de organele
rile parlamentaro trecute din cercurile electorale j
Ighiu şi Vinţ.
Cea mai grea furtună ce s'a deslănţuit i
cercurile aceste electorale au avut s'o înfrunţi';
bieţii învăţători. Suferinţele lor însă puţini k
cunosc, pentrucă sc vede că ei sunt crescuţi casă
sufere şi să tacă. Am tot aşteptat ca să vină o
peana mai măcastră şi să dcslege enigma aceasta,
dar se vede că afară de măiestrul Oct. Goga ІЕ
articolul său din Nr. 137 a, c. al preţuitului ziar
„Tribuna" nu s'a aflat nimeni să dea cel puţin o
palidă directivă în timpul acesta de transiţic pen­
tru învăţători.
Ştiu cu toţii că noua lege şcolară din 1907,
nici până azi nu se aplică în ceea ce priveşte asi­
gurarea veniturilor îiivăţătoreşti.
Ea e aplicată însă cu cea mai marc rigoare
în ceea ce priveşte însărcinarea învăţătoru­
lui, şi în partea aceasta a ci fiind atât dc vagi
organele administrative o interpretează volnic ş
în scopuri politice.
Inchipuiaseă-şi ori şi cine că chiar în timpii
acesta, adică dela 1907—1010 inclusive era -
conform legii — lăsată o doplină libertate confe­
siunilor să sistemizeze plăţile înv. din propriile
puteri.
Л-şi putea număra pe degete parohiile cari
s'au interesat dc asigurarea minimului de salai
fie din putere proprie, fie dela stat. Consiistoa-
rele, atât cele unite cât şi cele neunite, s'au soli­
darizat, în a nu face în privinţa asta chiar nimic,
afară de remonstraţia ce a făcut-o Ex. Sa Mitro­
politul loan Meţianu din Sibiiu.
Şi oare nu era consult să se facă un plan bine
chibzuit şi uniform ca cel puţin dacă învăţători
sunt expuşi la atâtea şicane din partea 1 ut uro
agenţilor administrativi, să le fie votate tuturoi
leafa conform legei celei noui І
Se vede că le-a fost mai comod a lăsa pe dascăli
a, umbla de capul lor, a se căciuli şi dejosi pe H
toţi slujbaşii comitatului şi a cerşi ceea ce le com­
pote.
Uitam că totuşi consistorul din Sibiiu şi cel
din Blaj s'a interesat dc soarta învăţători­
lor întrucât au edat câte-o cercul ară în care, nici
mai mult nici mai puţin, interzic învăţătorilor,
sub cercetare diseplinară, de-a mai îndrăzni si
sc adreseze cătră organele statului — dc-a dreptul
Acum poftim. Consistoarclc nu voiesc să faci
în privinţa asta nimic, iar învăţătorului îi esti
oprit a sc interesa de soarta sa adresându-sc и
ganclor statului. Cred sincer că nici până astăzi м
şi-au dat seama cei competenţi despre efectele ăs-
torfel de cercularc.
Unii dintre învăţători, mai conştienţioşi, rlnpi
apariţia acestor cerculare s'au adresat cătră or­
ganele noastre bisericeşti şi mai ales cătră proto­
popi, pentru desluşirile de lipsă, dar răspund
era totdeauna: „l)u-te la cutare dc vezi că el cuina
făcut ?" ori „inspectorul ce-a zis ?"
Următorul caz concret va face lumină în ce
priveşte proverbiala noastră solidaritate naţio­
nală :
Mi-s'a întâmplat zilele trecute să călătoresc
cu trenul şi între staţiunile Teiuş—Aiud, întâl­
nind doi învăţători din tractul A.-Iulia ini-au
spus că se duc la Aiud în cauza întregirei de salar
din partea statului.
M .'am revoltat până în adâncul sufletului eândl
mi-an spus că do doi ani Li-se trăgănează afaccrcal
pe la comitat şi nu pot ajunge nici decât la limaiul
odată că i-a respins inspectorul şcolar, altă dalii
cómitelé suprem «i câţi toti.
Ce sfat să le dau cu ?
l-am îndrumat la consistorul din Sibiiu ral
acesta să facă remonstratio la ministru. E (lei
prisos frate, îm răspunse unul dintre învăţătorii
Pentru ce? întreb eu. .Pentru că — continuă ia-1
văţătorul din chestiune — aş păţi şi cu ca m l
învăţător de pe ţara Făgăraşului, care din cauză I
că şi-a făcut datorinţa de cetăţean şi român lu I'
alegerea dc deputat, a fost suspendat sub ceva I
pretext şi ducându-se pe urmă la Mitropolitul f
din Sibiiu spre a cere o altă staţiune ori coral
post i-s'a spus simplamente că nu poate primi nici I
 15 August n. 1911 „TRIBUNA"
Pag. 5
prejmuit de viţă sălbatică, în faţa mesei lui sim­ luri uriaşe, între cari curge Nistrul nostru cel bă-
ajutor, şi că nu dânsul — Mitropolitul — 1-a
ple de brad, îngrămădit cu tihnă în fundul unui trîn. Drumul este săpat din partea noastră, cam
lis la alegere, şi mai bine să fi stat acasă să nu
jâlţ moale pe teluri, scriind cu îngrijire ultimul la jumătatea înălţimei malului. De te uiţi în sus
mestece în politică. Acesta e răspunsul unui paragraf din romanul nou ce o să apară la toamnă, vezi numai stânci aplecate, gata să te strivească
ereu român. Tot acest răspuns 1-a primit şi sau fumând în rotogoale mari şi leneşe dintr'o de s'ar prăbuşi; iar jos se deschide o prăpastie
un asesor consistorial, că dacă n'a putut să ţigaretă neagră de chilimbar.

Í
ameţitoare în fundul căreia clocoteşte rîul hotar
ге cumva pe sub ascuns cu candidatul guver-
E veşnic surîzător, cu toate că viaţa zbuciu­ de neam: larg şi măreţ, adânc şi verde, curat şi
i, atunci mai bine să fi stat acasă, limpede, de poţi număra de sus şi stâncile şi pe-
iă rog a lua în considerare că numitul învă- mată ce-a depănat-o nu i-ar îngădui aceasta. Nu
ţi-ar vorbi decât în pilde şi înţelesuri. I i plac săr­ tricelele cari îi îmbracă fundul...
, afară de femeia sa, are să îmbrace şi să
ească încă 6 copilaşi. Nu voiese să caut şi să măluţele de piept de găină şi borşişorul de pui „Şi curge Nistrul Românilor pe cele locuri,
dres cu smântână. Nu poate suferi direcţia delà întunecat sub soare de stâncile uriaşe, de frunzi­
aonesc pe la Blaj, care numai zilele trecute
„Viaţa Nouă'". Nu gustă nici papricaşul ungu­ şurile copacilor iluminat abia pe alocurea de
ipendat pe un învăţător fiindcă acesta i-s'a
resc, nici papricaşul literar. vre-o spărtură de mal. Dar atuncea! Ce sclipire
at de-a dreptul ministrului cu o rugare, lu-
Curios trai a dus Dumitru C. Moruzi. Cu în acea rază de soare căzând pe luciul apei. P a r e
>rin care a disconsiderat autoritatea biseri- lumina unui fulger, închisă într'un smaragd
, nici pe la Arad etc. Acestea sunt ilustrate inteligenţa, cultura, educaţia şi averea pe care a
avut-o, ar fi putut ajunge măcar aceleaşi demni­ uriaş !
ticolul pomenit al măiestrului nostru scrii-
tăţi pe cari le rezerva pregătirea ce şi-o căpătase. „Apoi malul stâng — din partea leşească —
(voga. Hora aceasta de farisei se vede că
Vlăstar domnesc din familia Moruzeştilor, ofiţer dispare de odată. Nistrul liber apare ca de foc
•e, lăutarii sunt bine reprezentaţi prin orga-
titrat al şcoalei din Nancy sau Lion, stăpân pe sub razele arzătoare de amiază şi privirea ţi-se
autorizate, iar vătavul delà Arad face bine întinde pe câmpiile cultivate ale Podoliei; iar
ursului secerînd aplauze prin bâlciuri, nişte împrejurări prielnice, unde n'ar fi putut
ajunge, dacă întâmplări dureroase de familie nu colo spre miază-noapte vezi orăşelul lampoli, cu
ar, Venerate Consistoare! E aproape trecut acoperemintele sale de tablă strălucitoare, dea­
l al unsprezecelea, mirele vine şi voi nu sun­i-s'ar fi împotrivit. Destul că astăzi, sărac şi in­
supra cărora se desprind turlele gotice ale bise­
teţi gătite. firm, descurajat şi îmbătrînit fără vreme, uitat
ricilor lui Papistaşe, pe când, din partea noastră,
Luaţi în serios, până nu e prea târziu, ches- de rude şi prieteni, pitulat în modestia unei că­
aceleaşi maluri sălbatice, aceleaşi stânci apără­
tmnea întregirei salarelor învăţătorilor de pretu- suţe curat îngrijite, aşteaptă cu resemnare şi bu­ toare.
tindenea .şi în special recomand în atenţia Ven. curie totuşi... apariţia de sub tipar a ultimului
său roman „Pribegi în ţară răpită" l... „Nici zece chilometri nu faci în asemenea
psistor din Sibiiu rezolvirea, în mod cinstit
întocmiri şi la o cotitură a malului drept, care
iafacerii cu întregirea salarelor înv. din tractul Intr'un stil uşor şi mlădios, împestriţat cu se depărtează o clipă de rîu, pentru ca să alcătu­
|-Iulia, unde sunt aduşi bieţii învăţători la mar­ atâtea întâmplări şi glume clocotitoare, desbră- iască un fel de semicerc, apare satul Cosăuţi, cu
gine de prăpastie şi asta numai din cauză că la cat de orice formalism sau artificialitate, fără casele sale scunde, moldoveneşti, cu prispe şi aco-
alegerile parlamentare trecute s'au purtat româ­ pretenţia frazelor de efect cu cuvinte tari, în peremânt de stuf, cu grădini tixite de pomi ro­
neşte şi că această alegere fiind petiţionată, în­ haina de-o tăetură şi culoare prietenoasă, cinstită, ditori şi cu toatele căţărate pe dealul stâncos şi
văţătorii din nou vor fi duşi în ispită, cu ocaziu- încăpătoare îmbrăcând un trup şi un suflet ai­ răzleţite ca o turmă de capre...
lea desbaterii petiţiei la Ighiu. doma; cu acelaş humor şi sarcasm copilăresc, cu Şi mai departe:
Rezolvirea acestei afaceri o recomand şi aten- aceeaş pornire năvălitoare, scrisul său î n tot­ „Toate aceste stabilite, după o noapte de
Jiunei binevoitoare a comitetului partidului na­ deauna mi-a amintit ca zugrăvire a caracterelor, odihnă, kneazu şi ispravnicul porniră în zori de
ţional cu atât mai vârtos cu cât nebăgaţi în ca evocare a unor vremi uitate, ca dragoste ne­ zi la moşia Ciripeau, mai mare cu 1500 de fălci
'seamă, azi mâne se vor prăbuşi sub povara situa­ mărginită pentru ţara, limba şi neamul său, ca decât Cosăuţii.
ţiei lor maştere, demoralizaţi total pentru cazul ură şi dispreţuitoare ironie faţă de străinul şiret „O luară cu totul pe alt drum. Urcară, urmaţi
imui nou răsboi politic... şi lacom, scrisul său mi-a amintit pe Filimon de bătrînii satului, dealul din dosul curţilor boe-
din „Ciocoii vechi şi noui"; ca naturaleţă şi sim­ reşti şi rămaseră uimiţi de frumosul loc ce alesese
învăţătorul M.
plitate de stil, luând adesea, pe alocurea forma Vodă pentru a'şi clădi reşedinţa. P e vremuri fu­
ceia familiară, poate puţin cam neîngrijită, ca sese acolo lagăr turcesc; se vedeau încă urme de
şi vorbirea noastră obicinuită, atrăgătoare şi sin­ şanţuri şi întărituri. Da românul nostru tot glu­
ceră însă, ca tot ce nu e cizelat, muncit, zbuciu­
Cronica literară. mat, scrisul său mi-a amintit pe Gheorghe P a n u
meţ chiar atunci când din negre i-se fac pletele
brumării ! Dând ispravnicul de nişte lespezi mari,
Scriitorul basarabian Dumitru C. Moruzi şi ani­ din „Amintiri delà Junimea" ; iar ca descriere săpate de ploi pe semne şi de vremuri, în chip
versarea luărei Basarabiei. — O scriere festivă: a unei vieţi de boer cuprins, cu ighimonicon şi de piuliţe, întrebă pe un moşneag vioi şi roşcovan
Pribegi în ţară răpită. zaifet, ca povestitor de drumuri şi călătorii prin la faţă :
rădvane şi caletci bătrîne, ea evocator entuzias­ — „Da pietrele astea ce-ar fi ele măi Toa-
Una din cele mai plăcute, mai rîzătoare, mai mat a mândrelor noastre frumseţi pământene,
dere V
tarate şi mai româneşti mahalale ale laşului, l-am apropiat de Hodoş şi Sadoveanu în multe
— „Apoi ce să hie cucoane... acolo'şi chisau
sunt fără îndoială Tataraşii. Cu străzile ei mici, părţi.
Turcii cafeaua, răspunse Toader fără a se sin­
drepte şi prietenoase, pavate îngrijit pe de mar­ Aşa l-am înţeles şi l-am gustat eu pe Dimi- chisi; ...iaca... se cunosc şi acuma urmele cafelei
gini, acoperite cu nisip strălucitor prin mijloc, trie Moruzi şi aşa cred că l-au înţeles toţi câţi cum înegresc la fund; par'că nu i-am văzut şi
adumbrite aproape în întregime de atâţia pomi i-au urmărit slova. Aşa îl vor înţelege toţi câţi eu, când eram mititel de ţâţă?...
roditori şi sălbateci; cu casele ei tupjlate poetic i-ar ceti romanul ce vine să apară peste două, trei
Sau:
în tufişul veşnic verde de liliac, trandafiri sau sal­ luni „Pribegi în ţară răpită".
„Frumoasă moşie era şi Ciripcăul: peste pa­
câmi ; cu grădiniţile împestriţate de tot curcubeul
Scris anume pentru împlinirea a o sută de tru mii de fălci de pământ negru şi mănos, care
colorilor cereşti; cu livezile răcoroase de pruni, dacă'l zgâriai odată la trei ani, îţi da roadă multă
ani delà răpirea Basarabiei, romanul acesta so­
meri şi vişini; cu straturile aşezate în linie de grîu mascat. La anu puneai cu sapa ceva po-
cial e menit să facă cunoscut Moldovenilor din
dreaptă, hrănind în ele usturimea lăcrămătoare puşoi, îl mai prăşai de două ori şi'ţi umpleai co-
Tara Românească viaţa în toată cuprinderea ei,
a atâtor cununi de ceapă şi de usturoi; cu pe- şările. Mai aruncai săcară în prăşituri după cu­
ce de atâţia amar de ani clocoteşte neştiutoare
trunjelul şi mărarul murăturilor de castraveciori les şi prin Iunie secerai. Numai în August tre­
dincolo de marginile Prutului. Are menirea vra
în oţet; cu linia împrejmuitoare de maci roşii şi buia să'l scormoneşti iar cu plugu de lemn, că nu
se zică să adaoge cu cât de mică picătură la uni­
floarea soarelui uriaşă; cu viaţa veşnic zgomo­ era de chip. Când era sloată, prăşeai şi de trei
rea sufletească a două provincii, adăpostitoare
toasă a atâtor păsări de ogradă, găini pestriţe, ori, dar pe vreme de secetă numai odată". —
de aceeaşi fraţi. Iar ca pilduire înţeleaptă are
raţe orăcăitoare, gâşte îngâmfate şi leneşe, curcani Cap. V. Wod vo Vladenie: punere în stăpânire.
de scop să lumineze întunecaţilor şi îndărătnici­
parveniţi şi sobri, claponi blazaţi şi ridiculi, toată
lor deşertăciunea siluirei lor rusofile. Şi în sfârşit un capitol de interes politic:
această lume de înaripate, peste care domneşte
Va putea aicea cetitorul să se întâlnească cu „Tăgădueşte orbul culorile, surdul tăgădueşte
despotic şi brutal parcul tuturor prisosu­
figurile tuturor boerilor, ce formau pe la 1854, sunetele, descreeratul logica, egoistul dragostea
rilor culinare aruncate de inimi caritabile şi ge­
protipendada ţărilor române. Va revedea pe Stur- aproapelui şi nici un duh omenesc nu'şi poate
neroase; cu copiii desculţi şi obraznici, bucălăi închipui ceeace n'a simţit nici odată. I n reli­
şi inteligenţi, fugărindu-se până ce dau în bot, zeşti, pe Moruzeşti, pe Ghiculeşti, pe Carp, pe
lacob Negruzi, pe Cuza; va cunoaşte viaţa atâtor gie, filozofie, artă, precum şi în toate ramurile
pentru o nucă, o perjă sau un colac de floarea- sufleteşti sau ale gândirei, dacă simţul lăuntric
soarelui îndosit din grădina vecinului, Tataraşii veliţi boeri basarabeni: Iorgu Balş, Katargiu,
Krupenski, Andronache Donici, Dimitrie Stürza, corespunzător e tocit, lipseşte din leagăn, ori din
sunt pentru mulţi obosiţi şi dornici de aer curat moşi strămoşi, în zădar vei încerca să le pricepi
şi seri răcoroase, cuibul cel mai drag de întâlnire. Kasimir, loan 'Keşko ş. a., va petrece în treacăt cu mintea şi nepricepându-le deci, le vei tăgădui.
pribegia boerilor munteni : Slătineanu, Filipescu,
In una din aceste încăperi gospodăreşti, tih­ Dabija ş. a. „Nu fiinţează astăzi popor civilizat care să
nite, ducând un trai aproape mănăstiresc, trăeşte Dar ce zic eu. N'aş putea mai bine încondeia nu aibă socialiştii lui, după felul şi asemănarea
fericit şi vesel, ca şi Creangă şi Eminescu, bă- frumseţa plăzmuitoare a scrisului dlui Moruzi neamului. Popoarele nordice au socialismul ra­
trînul povestitor basarabean, Dumitru C. Mo­ decât lăsând să cadă sub ochii cetitorului acest ţional speculativ, rece; cele mai focoase ajung
ruzi. fragment dintr'o călătorie pe malurile Nistrului până la anarhism; numai Ruşii au nihiliştii lor,
De viaţa lui nu ştie aproape nimeni, nici chiar basarabian : adică tăgăduitorii a ori ce formă socială, ca
bogatele şi ajunsele sale rude de drept princiară „A doua zi porniră împreună la Cosăuţi, nomazii peste dânşii, din tăpşanele munţilor
mândrie; când şi când de-1 cercetează câte un cea mai mică din cele două moşii pe care le câ­ Altai!"
student tânăr, doritor să asculte din glasul său ştigase Beizadea. Nu cred să fie orăşel basara­ Mă opresc aici. Ar fi să reproduc întreaga
bătrînesc şi dulce întâmplări şi fapte din Basa­ bean aşezat pe un loc mai încân'tător şi mai carte, dacă aş căuta să învederez crîmpeie mai
rabia părinţilor lui. poetic, ca bătrîna noastră Sorocă, nici drum mai alese de stil. Şi afară de asta ar fi să nemulţă-
Ai să'l găseşti veşnic stând în cerdacul îm- frumos ca cel săpat de Turci prin stâncile pră­ mesc editura „Neamului Românesc" care singură
*) Credem că Blajul a procedat a procedat corest păstioase de pe malul Nistrului şi care duce delà are /dreptul de tipăritură !
caz! Soroca la Cosăuţi. I n orice caz apariţia romanului-social Pribegi
N. Red. „De cum ai eşit din oraş, dai de cele două ma­ în ţară răpită al dlui Dimitrie C. Moruzi, e aş-

Pag, б 15 August n. 1911 1
teptată de întreaga mulţime cetitoare cu cea mai
călduroasă grabă şi de sigur, îndreptând o lipsă
de delicateţă măcar, revistele autorizate îşi vor
spune cuvântul lor, cuvânt pe care l-au spus cu
o dezinvoltură stranie, când cu apariţia tuturor
„Bacantelor'' Viţieneşti!
taşi, August. Corneliu Carp.
Cronică externă.
Turburările din Spania. Se confirmă oficial
ştirea că mateloţii de pe cuirasatul „Numancia"
au fost executaţi.
Faptul acesta a provocat o mare agitaţie în
Spania.
La Cadix s'au dat lupte pe străzi între ar­
mată şi socialdemocraţii cari protestau în contra
guvernului.
Ziarele n'au apărut astăzi.
Toate prăvăliile sunt închise.
La Catalonia agitaţia a ajuns punctul culmi­
nant. Sunt temeri de grave excese.
Primul ministru Canalejas a declarat urmă­
toarele despre răscoala mateloţilor de pe vasul
„Numancia" :
„Intre mateloţii vasului erau 7 republicani,
cari desfăşurau o agitaţie cu carater republican
printre colegii lor. E i părăseau adeseori vasul şi
continuau eu agitaţiile şi printre popor.
Ei erau în legătură şi cu mateloţii altor vase
de răsboiu. Scopul lor a fost să ia în stăpânirea
lor vasul „Numancia", cu care voiau să plece la
Malaga şi să comunice guvernatorului de acolo
că flota spaniolă a proclamat republică, învitân-
du-1 să se predea.
După aceea ei şi-ar fi continuat drumul prin
toate forturile spaniole şi ar procedat la fel.
Şeful acestor mateloţi republicani era Molya,
asupra lui s'au aflat mi multe documente şi scri­
sori din cari rezultă că avea relaţiuni întinse cu
republicanii, mai ales cu aceia din Portugalia.
înaintea 'execuţiei a declarat că ştia ce soartă
îl aşteaptă, se bucură însă că n'au avut aceiaşi
soartă şi colegii săi".
INFORMAŢII.
A R A D , 14 August n. 1911.
Serbările Ligei Culturale.
In zilele de 28 A u g u s t (Duminecă), 29
(Tăierea c a p . sf. Ion) şi 30 (luarea Griviţei)
st. V. vor avea loc la B u c u r e ş t i în p a r c u l
("arol I delà F i l a r e t grandioase serbări
populare d a t e de L i g a p e n t r u u n i t a t e a
culturală a tuturor Românilor.
P r e g ă t i r i l e a u început de m u l t ă v r e m e
şi a c u m se l u c r e a z ă cu a c t i v i t a t e p e n t r u
un succes c â t m a i strălucit, aşa ca pu­
blicul să se p o a t ă b u c u r a t i m p de 3 zile de
cele m a i alese şi m a i v a r i a t e distracţii.
D. IL St. D e l a v r a n c e a , Ministrul Lu­
crărilor Publice, apreciând î n s e m n ă t a t e a
a c e s t o r e x t r a o r d i n a r e serbări, a binoviot
să acorde o r e d u c e r e de 7 5 % pe C. F . R.
din oricare p u n c t al ţării, astfel ca t o a t ă
l u m e a să p o a t ă lua p a r t e le ele. E un avan-
tagiu absolut excepţional. V o r veni la ele
şi R o m â n i de peste h o t a r e .
I n t r a r e a la serbări revine g r a t u i t căci
se face în schimbul c u m p ă r ă r i i u n u i bilet
din loteria Ligei (1 leu).
I n t r e punctele c a r e vor c o m p u n e pro­
g r a m u l serbărilor, a m i n t i m :
1. S b o r u r i cu a e r o p l a n e .
2. Expoziţie de c o s t u m e n a ţ i o n a l e şi
concurs de c o s t u m e n a ţ i o n a l e din t o a t e ţi­
n u t u r i l e locuite de R o m â n i (cu premii).
3. Doine c â n t a t e din caval de ciobani
din V r a n c e a .
4. Mare t o m b o l ă cu t o a t e n u m e r e l e
câştigătoare.
„ T R I B U N A"
5. Cinematograf special. 6. Căluşei şi
Dulas.
7. S e r e n a d e veneţiene şi coruri pe lac.
8. Muzici m i l i t a r e .
9. Bal p o p u l a r cu diferite surprize. 10.
B ă t a e cu flori, serpentine şi confetti.
11. D a n s u r i şi hore n a ţ i o n a l e . 12. Wa-
ter-chute.
13. Curse de biciclete şi a u t o m o b i l .
14. P r e m i i de frumseţe şi p o s t ă .
15. L u p t e de box, exerciţii la b a r e şi
jocuri gimnastice.
l b . Artificii şi r a c h e t e .
17. Piese t e a t r a l e la arenele R o m a n e .
18. Iulian.
19. Asaltul delà G r i v i ţ a (30 August)
etc. etc.
P r o g r a m u l special al ficărei zile se v a
a n u n ţ a la t i m p .
î n c e p u t u l serbărilor va fi la orele 10
dim. şi vor ţine p â n ă la 2 n o a p t e a .
T r a m v a i e l e vor fi la dispoziţia publi­
cului în t o t t i m p u l .
Se prevede de pe a c u m a afluenţa ce
v a fi, iar succesul serbărilor va fi la înăl­
ţimea aşteptărilor tuturor.
P e n t r u bunul succes al a c e s t o r fru­
m o a s e serbări Liga C u l t u r a l ă face apel
la sprijinul larg al Românilor de pretu­
tindeni.
Accentuăm, deosebit, p u n e t u1
din program cu privire la Ex­
poziţia de c o s tu m e naţionale
şi produse casnice româneşti din toate
ţinuturile locuite de Români. P e n t r u a-
ceasta, î n d e m n ă m publicul delà noi să
trimită pe adresa d-nei Russu-Şirianu (Bu­
cureşti, S t r . F â n t â n e i , 1) orice produse de
asemenea natură, cu m e n ţ i u n e a : , , P e n t r u
expoziţia din p a r c u l Carol, ,,Aug. 1 9 1 1 " , —
spre a fi scutite de v a m ă .
— Buletin meteorologic. I n s t i t u t u l m e t e o r o l o g i c a-
n u n t ă v r e m e caldă, p e alocuri cu ploi şi furtuni. S c ă ­
derea temperaturei c iminentă.
T e m p e r a t u r a la amiazi a fost 27.6 în B u d a p e s t a , 29.8
în A r a d .
Mitropolitul Meţianu — Mitropolit-primat al României
„Keleti É r t e s í t ő " din B u d a p e s t a crede a
şti, din cercuri r o m â n e ş t i bine informate,
că guvernul din B u c u r e ş t i a î n c e p u t tra­
t a t i v e cu mitropolitul Meţianu să pri­
m e a s c ă a fi ales P r i m a t al R o m â n i e i .
C u m Meţianu are 82 de ani, ziarul ma­
ghiar crede că e probabil să nu p r i m e a s c ă
p r o p u n e r e a guvernului r o m â n .
— Moartea prinţului Alexandru Bibescu. Din
Aix les Bains soseşte ştirea că a încetat acolo
din viaţă, prinţul Alexandru Bibescu, ultimul fiu
al domitorului Bibescu, care a domnit asupra ta­
rei în 1848.
Alex. Bibescu s'a căsătorit acum trei ani cu
artista franceză Beye.
P r i n ţ u l Alexandru Bibescu, născut la 1841,
este al patrulea fiu al Prinţului George Bibescu,
fost domn al Munteniei.
Şi-a făcut studiile la Paris, unde s'a şi stabilit.
Om foarte cult s'a consacrat studiilor literare şi
bibliografice. A colecţionat ediţiunile cele mai
frumoase şi mai rare apărute în secolele trecute
ori în timpurile noastre. Ajunsese să aibă cea mai
frumoasă şi mai preţioasă bibliotecă din Europa,
preţuită la câteva milioane.
Prinţul Bibescu a fost şi scriitor şi o natură
de artist cât se poate de rafinată. A adunat şi
opere de preţ, atât în sculptură cât şi în pictură,
iar ca scriitor a publicat versuri şi proză în limba
franceză foarte bine apreciate.
A scris între altele: Les septeaux (1878), le
grand Veymont (1889), Dephiniana, Sonnets in­
times, Berthold Damcke şi în fine La Question
du vers français (1893). o operă critică a teorii-
lor şcoalei decadente franceze, care este un
mentát răspuns la faimoasele atacuri ale Іиі.ІеацВ
Psichari şi Anatole France, la 1891, în contra-•
versa versului liber.
Ce păcat şi cât de dureros este că şi acest ргіД
român a fost cu desăvârşire străin de neamul іЛ
— Pentru „Facla". R e v i s t a necunoscuta la щМ
„ F a c l a " din B u c u r e ş t i , se î n c e a r c ă s ă parodieze mM
r e l e festive ale z i a r e l o r şi r e v i s t e l o r cari au sărbăttfflB
pe d. N. I o r g a , cu p r i l e j u l împlinirei alor patruzetii I
ani de l a b o r i o a s ă v i a t ă r o d n i c ă . Nu vom cerca săi. I
c u t ă m cu a c e a s t ă r e v i s t ă a s u p r a valoaroi recunosc* I
dlui I o r g a . Nici nu a m p u t e a . î n t r e g n u m ă r u l 31, i n ; i l
n a t în chip ironic dlui I o r g a , e s t e plin de injurii adutl
o m u l u i I o r g a , i a r pornografiile unui aşa zis ierolu-M
con lipsit d e ori ce b u n ă cuviinţă se pedepsesc рщИ
t ă c e r e . Ţ i n e m să p r o t e s t ă m însă î m p o t r i v a procedti-I
rilor c a t i l i n a r e a l e n u m i t e i reviste, c a r e - ş i ia hulrii-l
n e a l a , nu ştim d e u n d e , de a p o n e g r i pe toti reiireza-l
t a n ţ i i de s e a m ă ai R o m â n i l o r din r e g a t . Ce fol de \\Л
u r m ă r e s c oamenii g r u p a ţ i în j u r u l „ F a c l e i " prin ъІМ
de a p u c ă t u r i ? Noi nu ne p u t e m închipui. Distrugerii
n a ţ i o n a l i s m u l u i ? Acest n a ţ i o n a l i s m t r ă i e ş t e însă s i n i
t r ă i t o t d e a u n a în î n t r e g R e g a t u l r o m â n , fără să poai
fi d i s t r u s de a n u m i ţ i A r g i n i î n z e s t r a ţ i c u un arţag a
r a c t e r i s t i c fiilor lui I s r a i l . Atunci?.... Sfătuim pe d.l
D . Cocea s i n g u r u l r o m â n , d u p ă cât ştim, c a r e seriei
„ F a c l a " , s ă se g â n d e a s c ă o d a t ă şi serios şi s ă păr*
s e a s c ă s i n a g o g a în care a i n t r a t , căci t o l e r a n ţ a puii
cului r o m â n e s c p o a t e să m a i aibă şi a n u m i t e margini.
— Prinţul Ghica în Albania. Se anunţă ci
pretendentul la tronul Albaniei, prinţul roma
Albert Ghica, a trimis o adresa tuturor puterii»
europene, prin care dă de veste că ia el conclu»
rea revoluţiei albaneze, cu titlul de dictator. Prin­
ţul a alăturat adresei şi un proiet de constituţii
a Albaniei. Nu ştim întru cât este adevărată »
ceasta ştire, dar se pare că ea vine prea târziu,
căci Albanezii sunt pe cale de linişte pentru toti
deauna. j
— Insultarea banului Croaţiei. Din Agram |
telegrafiază: Ieri, Duminecă, banul Croaţiei D
Nicolae Tomasici a fost insultat, pe stradă, de «
farmacist cu numele Mattauschek.
Banul se preumbla cu şeful de secţie L'lm
rak, când deodată cineva îl loveşte, cu pumnii,
în spate. 1 ntorcându-se, agresorul său îl loveşte
de două ori cu bastonul peste cap. I n câteva clipe
s'a adunat iu jurul banului lume multă. Agreso­
rul s'a strecurat între mulţime şi a dispărut. lt
amiazi s'a prezintat, însă, de bunăvoie procurata-
rei, care după interogator l'a declarat arestat,
împotriva lui este pornită şi o altă acţiune cri-
minală.
Antecedenţele acestor insulte sunt următoa­
rele: Mattauschek primise pe vremea banului
Bauch dreptul de-a deschide o farmacie în Gre­
ven iţa. Acest drept i-s'a luat sub noul guvern, dai
i-s'a drept de farmacie în alt oraş. Nemulţumit
cu această rezolvire, Mattauschek a stăruit să i-se
redea farmacia din Circveniţa. Neprimind cere­
rea sa soluţia dorită, Mattauschek a ţinut să se
răsbune insultându-1 pe ban.
Incidentul a făcut penibilă impresiune îa
toate cercurile.
— Sinuciderea unui medic militar. Dumineca
dimineaţa s'a sinucis în Budapesta medicul-co-
lonel Dr. Kosztka Emil, persoană foarte cunos­
cută în cercurile înalte din Budapesta. Kosztka
a jucat rol mare în societate şi a fost pretutinde-
nea oaspe bine văzut.
Motivul sinuciderii e o boală incurabilă de
care suferea de multă vreme.
— Proces de presă contra lui „Bud. H-p."
Deputatul Ciabei, fostul ministru de interne Kris-
toffy, a pornit proces de presă împotriva lui „B.
H i r l a p " pentru u n articol în care se cuprind in­
jurii la adresa activităţii lui ca ministru.
— Sănătatea Papei. Toate ştirile cari sosesc
dn Roma conglăsuiesc că sănătatea S. Sale Papei
se schimbă spre bine. Nopţile din urmă le-a pe­
trecut marele prelat mai liniştit ca până acum,
febra îi scade din ce în ee mai mult, iar medicii
i-au îngăduit să mânânce mai multe mâncări.
Ieri Sanct. Sa a conversat mai multă vreme cu
sora Sa, Maria Sarto, şi cu cardinalul Merrv de
Val. Se crede că nu peste mult Papa se va îusă-
nătoşa pe deplin.
— Craniile Românilor. D. Eugene Pittard
cercetează de mai mulţi ani colecţii de cranii ro-
 15 August n. 1911
mâîieşti. Până acuma cercetase o sută patruzeci;
data asta publică, în „Buletinul soc. române
ştiinţi" rezultatul a încă o sută de ticve de că­
lugări păstrate la mănăstirea Neamţului.
Ticvele stau într'o boltă sub bisericuţa lui
ilcxandru cel Bun, în jurul căreia e ţinterimul.
bele cranii stau în cutii cu geamuri, altele puse
pe rafturi. Oasele celelalte sunt puse în nişte
Iţiţi.
Arhimandritul încredinţează că ticvele sunt
numai de Români, din Moldova, din Muntenia şi
in Basarabia. E pentru fiecare craniu câte o
•inidă cu numele mortului pe ea şi cu data
i»rţei, vârsta, etc.
Mai deamănuntul a încercat 30 de cranii. Cel
lai vechiu e din 1704 şi cel mai nou din 18u'5.
Din toate cercetările de până acuma ale dsale
«se că în România sunt rar craniile zise doliho-
tefale adică lungi şi că mai multe sunt subdoli-
loeefale, adică de lungime potrivită.
Fireşte craniile cele mai multe sunt cele scurte:
iralricefale sau aproape de această formă.
Asemănând craniile de bărbaţi cu cele de fe-
ei (delà Văratec şi Agapia^ d. Pittard a găsit
la bărbaţi craniile scurte sunt 70 la sută; iar la
femei, mult mai numeroase, 84 la sută. Luând
ijlocia tuturor craniilor cercetate (240), bărbă-
tşti şi femeieşti la un loc, a găsit că mijlocia dă
mii brahicefale. Deci Românii după aceste cer-
Ktări s'ar clasifica, dacă nu printre rasele brahi-
pale, dar măcar foarte aprope de ele.
rrognatismul e rar la Români: e abia de 7.4
sută, iar craniile ostognate sunt 51.8 la sută.
Deci Românii nu sunt botoşi, adică n'au fălcile
ţi gura scoase înainte.
Femeile sunt şi mai ostognate de cât bărbaţii.
încăperea mijlocie a craniilor la Neamţ (după
letoda aproximativă a lui Manouvrier) este de
15ІЗ c. c. 7: a celor delà Cocoş (Dobrogea) de
pic. c , a celor delà Iaşi (Institutul anatomic),
ie 1610 c. c.
împărţind cele 100 de cranii delà Neamţ în
rapt de câte 10, în grupa întâia, încăpere de
Ю.-с. c. şi la grupa a 6-a, tot atâta; la celelalte
шpuţin. Cea mai mică încăpere a fost a grupei
iik, cu 151G
Mijlocia încăperii craniilor româneşti este
nai mare decât a celor sviţerane din Valais.
împrejurările au făcut ca d. Pittard să cerce­
teze numai cranii de Români moldoveni; deci
mine de văzut, dacă se vor deosebi mult de ace­
lea, cele munteneşti.
Abdul Hamid atins de alienaţie mintală.
Hui Sultan Abdul Hamid a rugat pe Sultanul
lliamed când acesta călătorea prin Macedonia
ai trimită mai multe odalisce. Sultanul i-a sa-
ifăcut dorinţa trimiţând şi o odaliscă din Cau-
uia pe principesa Sonia.
Aceasta peste câteva zile a reuşit să scape din
lAlatini şi să fugă la Patras.
Ea a povestit că Abdul Hamid e nebun.
Una dintre femeile trimise de actualul sultan
'plăcândii-i, a dat ordin unui eunuc să o stră-
ongă cu pumnalul.
Ex-sultanul este tratat de anturajul său ca un
Când îl apucă accesele de nebunie i-se
me cămaşa de forţă.
După ce se linişteşte se roagă de iertare ca un
Listele de subscripţie ale „Tribunei". Pen-
finundaţii din Moldova am primit delà d. Va-
iOnigaş din Monor suma de 2 cor. Tot delà
• am primit suma de 2 cor. pentru bustul
iiEminescu.
- Expoziţia din Italia şi Românii. Din Ba­
teţi ni-se scrie: Societatea corală română „Car­
ia'' din Bucureşti, care urma să plece la 15
pst în Italia, spre a lua parte la expoziţia
a Roma şi să viziteze oraşele mai importante
a Italia, a contramandat această excursiune,
iad avizată deserviciul sanitar de mersul pro-
ïsiv al holerei atât în acest stat cât şi în dru-
lilcel'ar fi parcurs societatea.
Membrii din provincie nu se vor mai aduna
Ю» Bucuretşi, la 1 August, după cu se ho­
tte.
I
-Criminali celebri. In ultimile două decenii psi-
tria a făcut progrese enorme şi ea a devenit o ştiinţă
L
care a t r a s e din ce în ce mai mult a t e n ţ i a psihologilor e gravă, astfel că a fost internat în secţia drului
şi a sociologilor. Sculi.
Ca «să ne facem o ideie mai l ă m u r i t ă d e s p r e a c e s t Pricina incendiului nu e cunoscută.
p r o g r e s e d e s t u l să cităm a c t i v i t a t e a celui mai m a r e X Atragem atenţia O B . cetitori, cari voiniC
congres de p s i h i a t r i e , c a r e a a v u t loc la R o m a . Astfel să-şi comande cămine, să se adreseze fabricei
la e x p o z i ţ i a ce s'a făcut cu ocazia acelui c o n g r e s au Tamássy Iózsef din Cluj, str. Monostori 7, când
figurat mai mult de 700 de c r a n i u r i şi a p r o a p e 3000 de stă la dispoziţia cumpărătorilor eu bogat asorti­
fotografii de criminali, p r i n t r e cari a fost o s e c ţ i u n e ment de căminarii de teracota şi majiolică. Pre­
î n t r e a g ă a unui a l b u m criminal g e r m a n cu n o t i ţ e . ţuri eftine, cumpărătorii rimesc garantă.
P e l â n g ă a c e a s t a au fost e x p u s e 150 de c r e e r i p r e ­
p a r a ţ i d u p ă un nou s i s t e m ; o miie de a u t o g r a f e , p o e m e ,
d e s e n u r i şi i n s t r u m e n t e speciale e x e c u t a t e de c r i m i ­ Dr. VICTOR GRAUR.
nali, un a l b u m c a r e a conţinut mai mult de 700 de in-
d i c a ţ i a n i fizice şi m o r a l e d e s p r e 500 de criminali şi Medio universal, medic şcolar calificat, profesor de Igiena
300 de oameni sănătoşi.
Au fost a s e m e n e a e x p u s e h a r t e grafice a s u p r a c r i -
Institut de dantistică.
m i n a l i t ă t e i în E u r o p a în r a p o r t cu meteorologia, cu A r a d , Andrássy-tér Nr. 22. — Etajul Í
a l i m e n t a r e a , cu i n s t i t u t i u n i l e , cu s i n u c i d e r e a .
In faţa palatului administrativ (comitatului)
L a c a s s a q u e a trimis două m a r i faximile de t a t u a j u r i
criminale franceze, tablouri prin cari se a r a t ă s t a t u r a
criminalilor în r a p o r t cu g r o s i m e a b r a ţ e l o r şi c r i m i n a ­
l i t a t e a o r a ş e l o r în r a p o r t cu a c e e a a satelor.
Bertillon a trimis curbe grafice d e s p r e 23.000 de c r i ­ Ns&usfori, industriaşi, me­
minali recidivişti e x a m i n a ţ i în 12 p ă r ţ i ale corpului
şi r e z u l t a t e l e p r a c t i c e o b ţ i n u t e p e n t r u a c u n o a ş t e r e - seriaşi români.
cidiviştii.
Ziarul nostru a hotărât publicarea unui ta­
M a k o k a v , Laschi şi Drill au trimis colectiuni de fo­
blou statistic al tuturor negustorilor, industria­
tografii de ale criminalilor ruşi, politici şi comuni, în
special din Moscova. şilor şi meseriaşilor români din Ungaria.
D'Albertis a trimis măştile de c e a r ă ale unui m a r e Adresăm deci, tuturor celor interesaţi rugă­
n u m ă r de criminali celebrii. mintea să ne comunice cât mai în grabă numele
După cum s e v e d e ştiinţa lui L o m b r o z o a d e v e n i t
firmei, oraşul şi strada unde se găseşte atelierul
u n i v e r s a l ă şi se desvoltă din ce în ce mai mult.
sau prăvăUa lor. „TRIBUNA"
— Lupta pentru sufragiul universal în Belgia.
Mâne se va ţine la Brüxelles o mare adunare a
tuturor partidelor politice cari au înscris în pro­
gramul lor sufragiul universal. Va fi o adunare ECONOMIE.
monstră la care vor fi vre-o două sute de mii de Banca gen. de asig. soc. pe acţii în Sibiiu.
reprezentanţi ai partidului: socialist, liberal, cle­ Vestim cu plăcere insitutelor n o a s t r e
rical democrat şi radical extrem. Deviza adunării de bani şi celor interesaţi, că Tribunalul
este: un om, un vot! P e cum se vede un energic
reg. din Sibiiu,ca for comercial prin de­
protest împotriva votului plural, care se practică cisul său Nr. 6389/911 P . delà 20 Iulie a.
acolo şi cu care voia să ne fericească contele An- c , — i n m a n u a t direcţiunii în zilele t r e c u t e
drásy pe noi. Se crede că clericaliii reacţionari — a ordonat înregistrarea firmei socie­
vor fi slăbiţi mult prin efectul mare al acestei tăţii noastre de asigurare în registrul fir­
adunări. melor comerciale, resituind în acelaş t i m p
statutele înaintate, provăzute cu clauzula
— Greva generală din Londra. Se anunţă că
soldaţii din cazarma Wolwich n'au avut ce mânca de înregistrare.
azi dimineaţă, eri abia pe la orele 12 au primit
supa care li-se da dimineaţa. Cu greu a putut pă­
P r i n acest act „ B a n c a gen. de asigu­
trunde în docuri pentru a se aproviziona cu ali­ r a r e " este definitiv constituită. U r m e a z ă
mentele necesare. Conservele de carne, care se a c u m a se c o n t i n u a cu zor lucrările de or­
consumă în mare cantitate la Londra s'au epuizat ganizare p e n t r u c ă la 1 I a n u a r i e 1912 —
cu desăvârşire. Circulaţia stagnează, chiar şi ta- p r e c u m este proiectat — saşi p o a t ă în­
ximetrele şi-au întrerupt ciruclaţia deoarece lip­
seşte benzină. cepe activitatea.
*
Guvernul a adus la Londra 10,000 soldaţi din
infanterie şi 000 din cavalerie pentru menţinerea Se aduce t o t o d a t ă la cunoştinţa parti­
ordinei, deoarece sunt temeri de accese. Popula­ cularilor, cari au subscris acţii la socie­
ţia este foarte agitată şi sunt temeri că vor iz­ t a t e a n o a s t r ă de asigurare, că „Certifica­
bucni turburări. Guvernul a dat ordin pentru tele i n t e r i m a l e " a s u p r a acţiilor subscrise,
trimiterea a noui trupe la Londra.
s'au expediat deja din p a r t e a biroului so­
Un adevărat dezastru pentru Londonezi este cietăţii, la institutele de bani unde s'au
şi lipsa de ghiaţă, care nu se poate transporta
din nici o parte. La Londra se consumă zilnic
făcut subscrierile şi de unde cei interesaţi
1000 tone de ghiaţă. le pot ridica.
Greviştii au o atitudine războinică. Terminele de plată ale ratelor viitoare
încă nu s'au fixat din p a r t e a direcţiunii,
— Mare incendiu la Iaşi. La Iaşi a izbucnit
Vineri dimineaţa un violent incendiu la şcoala î n d a t ă ce a c e a s t a se va face, terminele
de arte şi meserii. Focul a luat naştere la maga­ v ô i fi aduse la c u n o ş t i n ţ ă în m o d u z i t a t .
zia de materiale a şcoalei.
Intinzându-se repede, focul a cuprins întregul Producţia grâului şi preţul lui. Gestiunea
depozit al şcoalei, distrugând şi depozitul de coks preţului cerealelor în general, a grâului în spe­
cial, preocupă în cel mai înalt grad cercurile noa­
şi cărbuni.
stre agricole şi comerciale. De aceea vom exa­
Pompierii şi soldaţii au depus o muncă uriaşe mina-o din nou. cu gândul de a face cât mai
şi cu mare greutate au putut salva în x>arte turnă­ multă lumină în jurul ei.
toria şcoalei.
Ministerul agriculturei a evaluat producţiunea
Nu se poate şti până acum cum & luat naştere noastră de grâu din anul acesta la 33 milioane
acest incendiu, care a cauzat pagube de peste 100
hectolitri, sau 26 milioane chintale metrice (un
mii lei. chintal metric = 100 kgr.) Părerea noastră este
De notat e curajul cu care elevii Batlag, Gavri- că evaluarea a fost exagerată şi că nu vom obţine
lescu şi Cojocarii, precum şi magazinerul Nicolau, nici 30 milioane de hectolitri.
au luptat contra incendiului până la sosirea pom­ Până acum s'a vândut foarte puţin din grâul
pierilor. Toţi s'au ales cu arsuri pe faţă şi pe nou. Tranzacţiuni pe termen din timpul iernei D U
mâni. Ei au fost duşi la spital. Starea lui Nicolau s'a făcut mai de loc în anul acesta: iar vânzările
 Pag. 8
prompte sunt şi ele foarte limitate în comparaţie
cu anii trecuţi.
De data aceasta agricultorii nu s'au prea gră­
bit să-şi desfacă marfa şi au făcut foarte bine.
Au făcut bine, pentrucă acum grâul e în urcare
la toate bursele din străinătate şi din ţară. Faţă
de acum câteva săptămâni, urcarea e simţitoare
chiar şi lucrul acesta nu poate decât să ne bucure.
Se naşte acum o întrebare. Ce va fi în viitor ?
Credinţa noastră este că preţul grâului se va
urca din ce în ce mai mult; aşa că agricultorii
ar trebui să mai aştepte încă.
Tn cele ce urmează vom expune în linii mari
eonsideraţiunile pe cari ne întemeiem când fa­
cem această afirm aţiune.
Ceeace trebuie să se ştie în primul rând este
evaluarea producţiunei de grâu din lumea în­
treagă. I n această privinţă avem informaţiuni
precise, luate din cele mai sigure izvoare.
Din punct de vedere al culturei grâului, ţă­
rile din lumea întreagă pot să fie împărţite în
două mari categorii: ţările- din emisfera sudică
şi ţările din emisfera nordică. I n prima categorie
se cuprind Argentinia, Australia, Chili, Urugaul
şi Noua-Zelanda.
I n toate aceste ţări abia s'a terminat semă­
natul grâului; aşa că pentru ele nu se poate face
;iici o evaluare asupra producţiunei viitoare a
grâului. In afară de aceasta, producţiunea lor
rotală nici nu reprezintă o proporţiune prea mare
în producţiunea mondială a grâului: 72 milioane
chintale metrice în 1910, din 1 miliard chintale,
ia cât s'a ridicat în acelaş an producţiunea din
lumea întreagă.
I n asemenea condiţiuni, pentru moment mai
ales ţările din cea d'a doua categorie prezintă in­
teresul cel mare de a le cunoaşte producţiunea
de grâu.
Şi aci se impune o clasificare. Până în prezent
posedăm evaluarea producţiunei grâului la 12
din aceste ţări, anume: Statele-TJnite, India, Un­
garia, Italia, România, Spania, Anglia, Japonia,
Belgia, Danemrca, Flveţia şi Luxemburg.
Evaluarea de care vorbim se datoreşte insti­
tutului internaţional de agricultură dela Koma
şi a fost făcută pe ziua de 1 August s. n.
După socotelile acestui institut, producţiunea
grâului din aceste 12 ţări va fi în anul acesta de
493 milioane chintale metrice, faţă de 473 mili­
oane chintale metrice, cât a fost în anul trecut.
Ar rezulta de aci un excedent de 20 milioane chin­
tale metrice.
Dela 1 August încoace, alte informaţiuni noui
au venit să modifice în mod simţitor evaluarea
Leon Tolstoi. 83
RASBOIU ŞI FACE.
ROMAN.
Trad. de A. C. Corbul.
(Urmare).
— A s e a r ă i-am v ă z u t , E x c e l e n ţ ă , d a r a c u m nu pot
fi sigur. D o r i ţ i p o a t e să m e r g în r e c u n o a ş t e r e cu h u ­
sarii m e i ?
B a g r a t i o n făcu o p a u z ă şi înainte d e a r ă s p u n d e
se sili să l ă m u r e a s c ă t r ă s ă t u r i l e lui R o s t o w .
— B i n e , făcu el, p o t i m e r g e .
— Mă supun, r ă s p u n s e B o s t o w .
E l d e t e pinteni lui B e d u i n , l u ă cu d â n s u l p e s u b ­
ofiţer şi doi h u s a r i şi coborî colina, î n d r e p t â n d u - s e
s p r e p a r t e a d e u n d e v e n e a u s t r i g ă t e l e . Când fu l a p i ­
cioarele dealului nu m a i văzu p e nimeni, d a r auzi d e s ­
luşit s t r i g ă t e l e F r a n c e z i l o r . E l ajunse la u n d r u m şi'şi
opri calul, î n t r e b â n d u - s e dacă t r e b u i a să î n a i n t e z e p e
ş o s e a u a , a c ă r e i a l b e a ţ ă se d e s l u ş e a în b r u m ă , şi de
pe c a r e a r p u t e a l ă m u r i d u ş m a n u l de d e p a r t e . D a r
Rostow s t r ă b ă t u d r u m u l şi u r c â n d dealul în g a l o p se
a p r o p i e de locul u n d e în ajun z ă r i s e pichetul francez.
— I a t ă - i , N o b l e ţ ă V o a s t r ă ! s t r i g ă în dosul lui u n u l
din h u s a r i .
Şi î n a i n t e ca R o s t o w să fi a v u t v r e m e să d e s l u ­
şească un p u n c t n e g r u în mijlocul ceţei, el v ă z u ţ i ş -
uind o flacără, auzi o d e t u n ă t u r ă , şi un glonte s b â r -
năi jalnic la urechile lui, p e r z â n d u - s e apoi în d e p ă r t a r e .
Un al doilea glonte r ă m a s e în ţ e a v a : c a r t u ş u l nu l u a s e
foc.
„ T R I B U N 'A* 15 August n. 1911
de mai sus. Grâul de primăvară din Statele-Unite „Adio". Cu poşta de azi primim dela Bucu­
din pricina căldurei a suferit stricăciuni consi­ reşti versurile dela vale, cari poartă titlul „Adio"
derabile ; aşa că producţiunea sa va fi cu mult mai şi o iscălitură cu neputinţă de descifrat:
mică decât o arată institutul internaţional, de a-
Iubit sau nu, tot moarte-i pentru mine;
gricultură dela Roma.
Apoi, este astăzi dovedit că chiar evaluarea Sunt obosit, şi nu mai pot lupta!
din celelalte ţări este exagerată. P e pat de flori, pe pat de spini de-oi sta,
Tot una mi-e când plânsul 'n ochi îmi vine.
In asemenea condiţiuni, cele 12 ţări nu nu­ Eu tot ce-ţi cer, e să mă poţi uita!
mai că nu vor da un excedent de producţiune, Vestmântul alb te prinde mult mai bine,
dar vor avea chiar un deficit simţitor. Amorul meu e haină de suspine;
Dar situaţia este şi mai rea în restul ţărilor Alungă... fugi... reia-mi iubirea ta!
din emisfera nordică, pentru care nu s'a putut face E u n'am noroc şi-s urgisit... averea
încă o evaluare mai serioasă, ţări a căror produc­ Ce am moştenit, atâta-i doar... durerea!
ţiune de grâu reprezintă totuşi aproape jumătate Ori cât să lupţi, nu este chip să 'nfrîngi,
din această categorie: Rusia, Franţa, Italia, Ger­ Te du! Şi fugi... Adio, zi-mi iubită;
mania, Canada, Australia, Bulgaria, Turcia, Por­ E de ajuns o inimă zdrobită!
tugalia, Suedia, Olanda, Grecia, Algeria, Serbia, Să plângi şi tu ? O! nu, de ce să plângi!
Egiptul, Mexicul şi Norvegia.
I n primul rînd, Rusia are o recoltă de grâu
foarte slabă şi se cunoaşte care este importanţa
acestui stat în ce priveşte exportul de grâu. Ru­ Poşta Administraţiei.
sia produce în mijlociu cam 20 la sută din grâul
produs de lumea întreagă; aşa că o recoltă proastă Z. Popovici Roşcani. Abonamentul Dv. e]
tit acum până la finea anului c.
din acest stat micşorează în mod simţitor produc­
ţiunea mondială. P . Moys de Fejéregyház. Sălişte. Am prii
După ştirile cele mai noui, apoi, nici recolta 14 cor. în abonament până la 1 Oct. 1911.
Franţei nu este bună cum se credea până mai a-
cum câtva timp. Se afirmă cu siguranţă că acea­ I. F r . Popu Bpesta. Ani primit 14 cor.
stă ţară va fi nevoită să importe grâu şi în anul nament până la 1 Oct. 1911.
acesta.
Redactor responsabil: Iuliu Giurgiu,
Deasemenea şi nevoile Germaniei vor fi în
anul acesta mai mari decât în anul trecut. „Tribuna" institut tipografic, Nichin fi fu
I n rezumat toate aceste din urmă ţări vor a-
vea un deficit simţitor, mai simţitor cu mult de­
cât deficitul ţărilor pentru care s'a făcut eva­
luarea.
Reiese de aci dar că din ştirile ce posedăm
până acum producţiunea mondială a grâului în
anul acesta va fi mai mică şi încă simţitor decât
E I § Z
în anul trecut.
Consecinţa acestui fapt va fi desigur o urcare MIKSA
din ce în ce tot mai marc a preţului grâului; aşa
că agricultorii, cari vor mai aştepta, vor face
foarte bine, după părerea noastră. „Seara".
POŞTA REDACŢIEI.
Fenlac. Amândoi adresaţii lipsesc pentru mai
ïrx
multă vreme din Redacţie.
„Un credincios" Covăsinţ. Publicând scrisoa­
rea dtale am aduce mai multă stricăciune, cauzei Oradea-mare-Nagyván
decât folos. Mai notăm că din altă parte am primit
informaţii de altă natură, Munciţi cu toţii pen­
tru stabilirea păcii : aceasta vi suprema datorie
Calea Rákoczi-ni No 14
de buni Români. ( L â n g ă Apolo).
R o s t o w îşi î n t o a r s e calul şi se î n d e p ă r t ă în g a l o p . ce d u ş m a n u l va m e r g e cu scopul d e a'mi ocoli drei
el îmi va p r e z e n t a flancul.
P a t r u d e t u n ă t u r i r ă s u n a r ă încă la i n t e r v a l e n e r e ­
gulate. S o l d a ţ i ! voi dirija eu însumi batalioanele noal
Când se apropie de B a g r a t i o n , R o s t o w luă poziţie
în faţa sa cu m â n a l a chipiu. Dolgorukoff s u s ţ i n e a
Mă voi ţine d e p a r t e de foc, dacă, cu bravura Щ
obişnuită v e ţ i duce z ă p ă c e a l a şi d e z o r d i n e a în riii
m e r e u că F r a n c e z i i a p r i n s e r ă focul, n u m a i ca să-i p ă ­ rile i n a m i c e ; d a r dacă victoria a r fi un singuri
călească p e Ruşi. m e n t n e s i g u r ă , îl veţi v e d e a pe î m p ă r a t u l vostru M
n â n d u - s e celor dintâi lovituri, căci b i r u i n ţ a nu poat!
— E x c e l e n ţ ă , g r ă i R o s t o w , pichetul e tot în locul
u n d e l-am văzut a s e a r ă . p u s ă l a îndoială, m a i ales în ziua când este vork
— F o a r t e bine, foarte bine, făcu B a g r a t i o n , vă m u l - o n o a r e a infanteriei franceze, c a r e e a ş a dc nona
onoarei n a ţ i u n e i . S ă nu p ă r ă s i ţ i r î n d u r i l e , sub crni
ţ ă m e s c domnule ofiţer.
că t r a n s p o r t a ţ i pe cei r ă n i ţ i . F i e c a r e dintre voi îi
— E x c e l e n ţ ă , d a ţ i - m i voe să vă p r e z i n t o r u g ă m i n t e ?
p ă t r u n s de ideia că este n e v o i e să învingem pe ati
zise R o s t o w .
plătiţi ai E n g l i t e r e i , a n i m a ţ i de a t â t a ură înipora
— Ce e s t e ?
•naţiunei n o a s t r e . V i c t o r i a a c e a s t a v a încheia сашрі
— E s c a d r o n u l n o s t r u t r e b u i e să r ă m â n ă m â n e la r e ­
z e r v ă ; d a ţ i - m i voe să m ă a t a ş e z l a cel dintâi e s c a d r o n . n o a s t r ă şi vom p u t e a l u a c a r t i e r e l e noastre dc ia
— Cum te n u m e ş t i d - t a ? u n d e n e vor a j u n g e t r u p e l e cele noi ce se for»
— Contele R o s t o w . în F r a n ţ a . Atunci, p a c e a p e c a r e o voi dicta-o fi
— A h ! ei bine, r ă m â i cu m i n e , îmi vei fi p l a n t o n . demnă de poporul m e u , d e voi şi de mine.
— Eşti fiul lui Ш й A n d r e i c i ? î n t r e b ă Dolgorukoff. „NAPOLE05
D a r Rostow nu-i r ă s p u n s e . „Mâne, îşi zise el, m ă LX.
v a t r i m i t e poate să duc un m e s a g i u î m p ă r a t u l u i . D o m ­ L a orele cinci d i m i n e a ţ a î n t u n e r i c u l nu so \щ
n u l fie l ă u d a t " . ştiase încă. T r u p e l e centrului, ale rezervelor si
In v r e m e a a s t a în a r m a t a franceză se cetea o r d i ­ flancului d r e p t , c o n d u s e de B a g r a t i o n , erau neiniji
n u l d e zi al iui Napoleon, şi î m p ă r a t u l făcea c ă l a r e D a r p e flancul d r e p t , coloanele d e infanterie, de t
ocolul t a b e r e i . Soldaţii a p r i n d e a u în d r u m u l său focuri l e r i e şi d e a r t i l e r i e cari t r e b u i a u să scoboare celei
b e n g a l e şi a l e r g a u după el, s t r i g â n d cu p u t e r e : „Vive tai d e p e î n ă l ţ i m i ca să a t a c e flancul drept, împiu
l'Empereur!" du-1 d u p ă d i s p o z i ţ i u n e c ă t r ă m u n ţ i i Воешіеі, eram
I a t ă , în s u b s t a n ţ ă , ordinul d e zi al lui N a p o l e o n : în m i ş c a r e şi p ă r ă s e a u t a b ă r a .
F u m u l , eşind din focul în c a r e se ardeau obief
„Soldaţi! armata rusească merge împotriva noa­ de cari t r u p e l e a v e a u de g â n d să se desbăreze, |
s t r ă ca să r ă s b u n e î n f r î n g e r e a d e l a Ulm. A v e ţ i d e a privirile.
face cu aceleaşi b a t a l i o a n e , p e cari l e - a ţ i b ă t u t deja E r a î n t u n e r i c şi frig. Ofiţerii dejunau, bându'jii
l a Hollabriinn şi p e cari l e - a ţ i u r m ă r i t d e a t u n c i p â n ă iul în g r a b ă ; soldaţii îşi m e s t e c a u biscuiţii, ateu
aci. Poziţiunile n o a s t r e sunt i n v u l n e r a b i l e , şi în v r e m e talpa la p ă m â n t ca să'şi încălzească picioarele, !е,іЛ
I
 Nr. 168 — 1 9 1 1
GRÜBER DEZSŐ
magazin de pălării şi articole
de m o d ă pentru bărbaţi.
I C l u j — K o l o z s v á r ,
1 Coiful străzii W e s s e l é n y i şi Szép,
vis-à-vis cu hotelul »Feszl«
Noutăţi în pălării de domni şi
copii, albituri, cravate şi totfelul
de articole.
T'rcţviz'i solide!
"I Serviciu c o n ş t i i n ţ i o s ! |~дщя Іая
FABRICA DE BRÂNZĂ
•m c l u j m-
PIAŢA S Z É C H E N Y I , (CASA R É G E N I ) .
Recomandă fabricatele sale, cali-
ate bună:
îrânză săcuiască Vio -1/4 kg. în burduf
Brânză săcuiască 1—2 kg. în burduf
Brânză săcuiască 4 — 10 kg. burd. mare
s Brânză săcuiască 5 kg. în lemn
I Brânză săcuiască 10—15 kg. în lemn
I Caş de Cluj format de ţigle, pe
1 lângă preţurile cele mai moderate.
Catalog ÍCfíitiiit.
But;
un c a n d i d a t d e advocat
I practică bună. D r A. M o r a r i u , adv.
llsabetopol (Erzsébetváros).
.in toc rostul do b a r a c e , s c a u n e l e , mesele, roţile,
»Ple­
in văzduh se u r c a sgomotul monoton al iniilor de
pire. Coloanele m e r g e a u fără să .ştie u n d e , şi toata
ншеа a c e a s t a , precum .şi fumul des şt c e a t a , îi
bdecau să d e o s e b e a s c ă locul pe care-1 p ă r ă s e a u
acela unde a j u n g e a u .
Ceata se făcuse a ş a dc d e a s ă , încât, cu t o a t e că
3zi ileabinolea, 1111 puteai védea la zece paşi. P e s t e
Midin toate p ă r ţ i l e ruşii e r a u a m e n i n ţ a ţ i să i n t r e
Ungere eu inamicul, pe c a r e nu-1 v e d e a u . D a r co-
ele înaintau m e r e u , u r c â n d şi scoborind d e a l u r i l e ,
lud peste grădini şi c u r ţ i , prin locuri n e c u n o s c u t e ,
să-i întâlnească pe Francezi. Din potrivă, la
lapta, la stânga, p r e t u t i n d e n i ele r e c u n o ş t e a u trupe
I înaintând în aceeaş d i r e c ţ i u n e . Si fiecare soldat
[susţinut de s e n t i m e n t u l că e î n c o n j u r a t de ai săi.
jupă un mers de un ceas, o m a r e p a r t e a t r u p e l o r
îevoită să se o p r e a s c ă . In r i n d u r i trecu i m p r e s i a
ie petrecea ceva n e a ş t e p t a t .
Senti iii oii tu 1 de î n t r e n a r e şi de e n e r g i e cu c a r e t r u -
I ie linseseră în m i ş c a r e , începu să se p r e s c h i m b e
necaz şi în mânie în contra dispozitiunilor s t â n g a c e
(nemţilor.
ricina acesci d e z o r d i n e se d a t o r a faptului că şefii
pld centrul r u s e s c p r e a î n d e p ă r t a t de flancul d r e p t ,
seră poruncă cavaleriei a u s t r i a c o care u r m a flan-
U t , să treacă la d r e a p t a . Mai multe mii dc că­
iţi trecură în fata infanteriei, c a r e fu nevoită să
Itepte.
capul coloanelor, o c ă l ă u z ă a u s t r i a c ă avu o a l -
ю(ір eu un g e n e r a l r u s . G e n e r a l u l d o r e a ea şirul
mieriei să se oprească, c ă l ă u z a a r u n c a v i n a a s u p r a
prititilor superioare şi t r u p e l e a ş t e p t a u pe loc c n e r -
: şi perzând diu c u r a j .
„TKIBÜK A H
FF =J Wällischhof
Scoaterea dinţilor, dinţi
artistici, poduri în gură, de
aur, coroane, efeptuieşte
QUIL REINHOLD
I DENTIST,
I pe lângă preţuri moderate şi garantă
L U G O Ş , STR. BONNÁCZ.
|p*
I direcţiunea şi medicul-şef al stabilimentului:
Horváth Béni
m e t t a n t e
Nagyvárad, Kossuth Lajos-u. 18,
Recomandă în atenţia publicului din
loc şi provincie, a t e l i e r u l s â u m e ­
n a n t e aranjat de nou, unde primeşte
comande şi r e p a r ă r i d e lucruri
ce aparţin în branşe precum m a ş i n i
! d e c u s u t , de s c r i s , b i c i c l e t e si
! grainofoane e t c . Utensilîile acestor
I maşini le are în depozit.
Reparaturile se efectu-
ază repede şi prompt.
După o haltă de uii ceas ele se p u s e r ă în m i ş c a r e ,
s c o b o r î n d u - s e pe deal. C e a t a care se risipea pe înăl­
ţimi, era mai d e a s ă în vale.
O d e t u n ă t u r ă , încă una, mai întâi n e r e g u l a t e şi la
i n t e r v a l e n e e g a l e , apoi mai r e g u l a t e şi mai dese, r ă ­
s u n a r ă . L u p t a î n c e p u s e pe Goldbach.
Ruşii cari nu se a ş t e p t a s e r ă să găsească d u ş m a n u l
pe acest rîu, î n a i n t a r ă , apoi se opriră, n e p r i m i n d la
timp poruncile şefilor şi ale a g h i o t a n t i l o r cari r ă t ă c e a u
prin c e a t ă , într'o tară pe care n'o c u n o ş t e a u , şi cari
nu'şi r e g ă s e a u corpurile dc a r m a t ă .
întâia, a doua şi a treia coloană cari se coborîră
la vale, se aflau în aceleaşi condiţii. Coloana a p a t r a în
c a r e se afla Kutuzow, r ă m ă s e s e pe înălţimile din P r a ­
tzen. Acolo c e a t a e r a mai r a r ă , d a r tot nu se p u t e a lă­
muri ce se p e t r e c e a în vale. P â n ă la nouă d i m i n e a ţ a
nimeni nu putu şti dacă d u ş m a n u l e r a la zece chilo-
metri sau la doi paşi de R u ş i .
L a ceasurile nouă d i m i n e a ţ a , c e a t a se î n t i n d e a ca
un oeean peste î n t r e a g a c â m p i e . D a r la C h l a m p a n i t z
unde se ţinea Napoleon înconjurat de m a r e ş a l i i săi,
v ă z d u h u l e r a senin. D e a s u p r a capului său se î n t i n d e a
cerul de un a l b a s t r u curat, iar clişeul soarelui, ca u n
enorm vapor roşu p l u t e a pe m a r e a lăptoasă a c e t e i .
Nu n u m a i t o a t e t r u p e l e f r a n ţ u z e ş t i , d a r însuşi N a ­
poleon eu statul său major, se aflau, nu de cealaltă
p a r t e a rîurilor unde Ruşii v r u s e s e r ă să ia p o z i ţ i u n c
ca să înceapă atacul, ei dc p a r t e a ceastălaltă, şi a ş a de
a p r o a p e de Ruşi încât nu p u t e a deosebi cu ochii liberi
un infanterist de un cavalerist. Napoleon se ţ i n e a pu­
ţin mai înainte de m a r e ş a l i i săi, c ă l a r e pe cal a r a b dc
culoare c e n u ş i e ; î m p ă r a t u l F r a n c e z i l o r p u r t a m a n t a u a
a l b a s t r ă , cu care făcuse c a m p a n i a în Italia...
El p r i v e a în t ă c e r e colinele cşind din m a r e şi din
c e a t ă , şi pe cari, în d e p ă r t a r e , se mişcau t r u p e l e r u s e ş t i .
Pag. 9
stabiliment de hydroterapie şi sanatoriu
aranjat conform tuturor recerinţelor mo­
derne ; dietetică după sistemul Dr. Lahmann,
(băi de aier, de soare, de abur, de aier cald,
de acid carbonic, de oxigen, de radium
băi medicinale şi electrice, gimnastică etc.)
30 minute depărtare delà Viena în regiune romantică
şi sănătoasă. Indicat la toate boalele nervoase şi cele
ale schimbului organic (neurasthénie, histerie, amemie,
diabet, diathesă urică, reumatism, boale de stomach
şi de intestine etc.
Cură de slăbire şi îngrăşare.
In stabiliment nu se primesc morboşi de boale infec-
= ţioase şi boale psychice. ~
Posta: Maria-Enzersdorf bei W i e n .
Telegrame şi telefon : Wällischhof-Giesshübl bei Wien
Cu prospecte şi cu detailuri stă la dispoziţie
Dr. Marius Stürza.
Krämer Károly
Făgăraş, Apaffy-utcza Nr. 2.
Primeşte spre efeptuire şi reparare toate lu­
crurile ce aparţin acestei branşe, şi reco­
mandă neguţătorilor dopuri pentru buţî, în
orice mărime, pregătite din material excelent.
Ţine în depozit în abundanţă mare totfelul de
articlii pentru fumători, gherghefuri pen-
tru lucrul de -
mână etc. etc.
Comandele din
provincie se exe­
cută prompt şi cu
cea mai mare pun-
tualitate.
Obiectecte ad­
mirabile.
Napoleon asculta î m p u ş c ă t u r i l e ce r ă s u n a u în vale. Nici
un imişehiu al obrazului său, încă slab în epoca a c e e a ,
nu t r e s ă r e a ; ochii lui strălucitori e r a u a ţ i n t i ţ i pe u n
p u n c t unic. P r e v e d e r i l e sale e r a u j u s t e , t r u p e l e r u s e ş t i
se coborau deja la vale, îndrepta n d u - s e cătră e l e ş t a e
şi lacuri, d e g a j â n d astfel în p a r t e înălţimile din P r a ­
tzen, pe care el a v e a de g â n d să le a t a c e şi pe cari le
socotea ca pe cheia pozitiimilor.
Ştirile ce i-se a d u s e s e r ă în ajun, sgomotul roţilor
şi al paşilor c a r e se a u z i s e toată n o a p t e a la a v a n t - p o -
s t u r i ; mişcările d e s o r d o n a t c ale t r u p e l o r ruseşti, to­
tul îi dovedea limpede eă aliaţii îl c r e d e a u d e p a r t e
înainte, că coloanele de lângă F r a t z e n erau centrul
a r m a t e i r u s e ş t i şi că c e n t r u l a c e s t a e r a destul de slab,
ca să'l poată a t a c a cu succes.
Cu toate a c e s t e a nu începu încă l u p t a . Ziua a c e e a ,
a n i v e r s a r e a încoronării lui, era solemnă pentru d â n s u l .
A p r o a p e do zori el a ţ i p i s e c â t e v a ceasuri, şi se d e ­
şteptă vesel, p r o a s p ă t , bine dispus, în a c e a dispoziţie
sufletească, când totul p a r e cu p u t i n ţ ă , când totul r ă u -
şeşte. Apoi se u r c a s e pe cal şi o luă r a z n a p e s t e c â m ­
pii. El se ţinu multă v r e m e nemişcat, privind la vârfu­
rile dealurilor ce s t r ă p u n g e a u c e a ţ a , i a r chipul lui rece
a v e a o e x p r e s i u n e dc fericire sigură, a ş a cum o au co­
piii şi oamenii î n d r ă g o s t i ţ i .
Mareşalii se ţineau la spatele lui, fără să'şi p e r m i t ă
a-i d i s t r a g e l u a r e a a m i n t e . E l p r i v e a m e r e u când la
înălţimile de pe P r a t z e n , când la soarele care e ş e a din
c e a t ă . De îndată ce globul de foc eşi pe deplin din
b r u m ă , împrăştiind snopi de lumină uluitoare p e s t e
câmpii, Napoleon, ca şi cum n ' a r fi a ş t e p t a t decât clipa
a c e e a , îşi scoase m ă n u ş a de pe m â n a sa mică, albă şi
frumoasă, şi făcu m a r e ş a l i l o r s e m n u l să se înceapă
lupta.
(Va urma).
 Pag. 10 „ T R I B Ü N A"
Nr. 168 - m
Bicicletele de re-
nu memondial:
Miere de albine curată •
THE CHAMPION •
în orice cantitate cumpără »Severineana«
i PREMIER я Prăvălie nouă. Prăvălie nouă. !
societate comercială pe acţii, Caransebeş. Ş
cu osie campanilară ! Mészáros Károly,
roată automată (cu frină liberă) se vând pelângă
croitor pentru domni
Invenţie Nouă. Invenţie Nonă.
garantă de 3 şi 5 ani cu preţul original a fabricei,
făr' de nici o ridicare de preţ în rate lunare de
I Kolozsvár, Szentegyház-u. 6.
12 şi 15 cor. precum şi
Moară d eo f e l
pentru întrebuinţare în economie şi acasă, ma­ — părţi alcătuitoare pentru biciclete —
s
cină excelent orzul, cucuruzul şi grâul, se în­
ca gumă interioară şi exterioară prima calitate, so­
vârte cu mâna, puterea de muncă a unui băiat
nerie, lampe, pedale, lanţuri, roată automată, conus.
de şasă ani, un kilogram pe minut pelângă In urma circulaţiei mari unde în toată Austro-
garantă şi se capătă numai într'o mărime.
Ungaria trimite şi în provincii cu preţ foarte redus
— în mare cu preţ original de fabrică. —
Face aparate pentru desfacerea sămânţei и îşi recomandă depozitul bogat
R
de lucerna şi trifoiu, de mânat çu puterea ori cu 53 asortat cu stofe din ţară şi străi­
63
mâna cu puterea ori cu mâna, dé aplicat în ma­
şina de îmbătit ori de sine stătătoare. Preturile
Láng Jakab şi fiul И nătate, lucrează totfelul de haine
să se întrebe la B bărbăteşti la ultima modă, croi
mare comerciant de biciclete şi părţi alcătuitoare m
modern, serviciu prompt, lucru
Budapesta, VIII,, József-körut 41, ireproşabil şi preţuri moderate.
Kadar Gyula
fabrică de aparate de desfăcut sămânţa Filiale : Baross-tér 4 şi în Buda, IL, Margit-körut б. •
s s
trifoiului şi atelier de reparat maşini în Catalogul de lux cu 1000 de chipuri se trimite gratuit. s ®
N a g y v á r a d , V i l l a n y t e l e p mellett.

Cură de îngrăşat şi de singe!

Cele шаі ecs-
celente instru­ ûs&aua universală K a t o n a şiStaitiu
—.SS

mente pentru ing-ineri diplomaţi,

săparea de •: dă rezultat sigur. Pe lângă o folosinţă I îiî-oti 1 :
lunară se poate ajunje o îngrăşare de
3 — 4 kgr. Recomandată prin medici. П | Budapesta, VIII., Losonczy-u. i |
tofftni arteziene
lc pregăteşte şi expediază
C o g n a c - m e d î c a l Primeşte totfelul de lu­
crări mechanice şi tehnice,
fabrică de instrumente ?n Unt de ceai, brânză de planuri de instalaţiuni de
i i . - M . - V á s á r h e l y , VI., Ferencz-utca Liptó şi salamă de Braşov beton, piatră. Preliminări
Nu ttebmesc ameprenori ; domeniile, şi măsurări de pământ,
comunele, singuraticii : singuri pot î n g r o s ş i e n cl e t a i l parcelări şi împărţiri. —
face săparea cu instrumentele sale.
PRIM LUCRĂTOR MIJLOCEŞTE. singura desfacere, pentru
Recomanda şi maşini pen­ Oradea-Mare şi Biharia:
tru împletitul de sârmă. Edifică totfelul de lucrări in beton,
Catalog de preţuri gratuit şi franco.
PREMIAT LA ŞASA EXPOZIŢII. Nagyváradi strada Kossuth L.
^'s# y T T T î î T y J y y y y

L e m n ă r i a şi fabrica d e m o b i l e Urmaşul lui

I Giobotari, ATENŢIUNE! Pantofari « din U n g a r i a d e s u d .
[Délmagyarországi famegmunkáló és bútorgyár],
G u s t a v N ó v á k
I AUREL BRÏNZAY | Timişoara pulurier
Fabrica: Elisabetin, Hattyú-u. 23. şi magazin de m o d ă bărbătească
Ц fabricant de unelte, Ц Depozitul: Josefin, Kossuth-u 17. Timişoara-Josefin
Strada Ludovic Kossuth No 17,
S BUDAPEST, YIII, Losoncy-utca 18 S
ï P r e g ă t e ş t e totfelul d e |
ф unelte pentru c i o b o - $
Щ t ă r i e si p a n t o f ă r i e . І
Avem în depozit : m o b i l e p. dor­
S C a t a l o g trimit gratis. m mitor, sufragerie, salon şi locu­
inţe garçon, lucrate în atelierul no­ Cel mai mare magazin de
Ші stru, apoi garnituri de piele precum pălării m o d e r n e
şi mobile de aramă, executate după
cele mai moderne şi nouă cerinţi. — pentru domni şi copii, precum şi
cu motive româ­ în articole de m o d ă bărbătesscă
Comandele se efeptuiesc grabnic şi
neşti şi cu vederi şi chipie pentru uniforme cu preţurile
conştiinţios, pelângă garantă demnă de
din România ş. a. toată încrederea. Preţuri convenabile. cele mai moderate şi serviciu prompt
se pot căpăta la » Librăria T r i b u n e i .
 Nr. 16S — 1 9 1 1
f
„ l » Í B Ü M À" Pag. П

тштшшшштшштт
Trăiau T ó r i u m a
lăcătuş artistic şi pentru zidiri JOHAN GENSTHALER
giuvaergiu şi ciasornicar,
î a Bistriţa.
în Orăştle. Szászváros.
Primeşte ori ce iucrări de branşa. aceasta I'iliíilA. i n S z á s z s e b e s . văpsitor de haine, curăţitor chi­
precum: strîngerea cu fer a zidirilor, pre- Vânzare de j u v a e r e , de aur şi argint mic, broderie, şi institut pentru
Itirea de porţi şi garduri de fier, bal­ spălatul rufelor cu aburi, în
şi c e a s o r n i c e pe
coane, trepţi, îngrădiri de morminte, cămine lângă garanţie şi ALBA-IU LIA - Gyulafehérvár.
ţi cuptoare etc. executate artistic şi prompt. preţuri moderate. - Széchenyi-u. (lîngă biserica călug).
Primeşte totodată spre efeptuire totfelul de Să fac orice reparaturi Primeşte curăţiri lucioase şi fine, cu­
[reparaturi atingătoare în branşa aceasta de juvaere şi ceasor­ răţire de trusouri, albituri de desupt,
Wângă preturi ieftine si serviciu D U ictual. nice de aur, repede de masă şi de pat, perdele şi ori-ce
precis şi ieftin. — — lucruri din branşa aceasta cu preţuri
Serviciu conştiintios. :- foarte moderate. Curăţire şi vopsi-
torie chimică de tot-felul de haine
pentru bărbaţi şi femei, pardesii fără
a Ie desface, apoi materii de mobile,
perdele, daniele etc., cu preţuri moder.
Щ issM
mm
Si
B Magazin de mobile, g Telefon Nr. 316.
antreprinsă de betoane şi
Iosif HACKLER
tâmplar de mobile şi edificii
Reiber István pavare, reprezentantul socie­
tăţii de asfaltare ung. pe acţii

LUGOŞ, Strada Făgetului N o 91. Timişoara, Gyárváros, Uri-utca Nr. 32.

Primeşte lucrări de betonaj, pavări şi tincuiri, pie­
trarii, canalizări, şi asfaltări. — Se vinde ciment de
w Portland şi românesc prima calitate cu preţuri re­
V
duse şi în orice cvant, Ia comande cu vagonul se
transpoartă în condiţii de plată foarte favorabile.
Primesc orice lucrări pentru aranjamente de La lucrări comunale şi de biserici cele mai mari
magazine, birouri şi locuinţe, deasemenea favoruri. — Prospecte de preţuri la dorinţă gratuit.
pentru clădiri, lucrări în cel mai modern stil,
lelângă liferare promptă şi din material uscat. Toate comandele să se adreseze !a firma de mai sus. I
Desemne şi proiecte fac grabnic şi gratuit.
I ѵ ш й Я ш к ш » I
Í
! . - . . i i i r . ДЛ 1— — — • I

S e * e (№9 6 | a st? mm e * o mm м щт> e*t> в * в e * e e * o * » e * a ei? * * в M * т ш ш в і в е ю т н і і

j es
L e i t n e r S á n d o r
m e c h a n i c şi e l e c t r o t e h n i c
І Mare depozit de cuptoare. Щ
Am onoare a aduce la cunoş­
Cluj—Kolozsvár, tinţa on. public, că în Koloszvár,
Strada D e á k F e r e n c z Nrul 30. Monostori-u. 7, a m d e s c h i s
a n m a r e m a g a z i n înregistrat
Vinde şi repară pe lângă preţuri mo­ t$ şi provăzut cu cuptoare din ţară Si
derate: casse de bani, biciclete^ şi străinătate, unde se află în de­
maşini de cusut, gramafoane ю pozit permanent cuptoare moderne m
şi maşini de scris. — Primeşte m de majolică stil secesion şi cuptoare
ori-ce muncă de branşă, precum : in­
m de olane Daniel, precum şi cămi-
nuri şi cuptoare de bucătărie.
troducerea soneriilor, a lumini de Atrag atenţia publicului asupra de­
electrice şi a diferitelor motoare. pozitului meu model, asigurînd-ul tot
odată despre calitatea perfectă ale arti­ et
colelor şi preţurile cele mai solide.
m
lirla cea mai mare d i n Т п а і і л і п * » с з T a n n a Totfelul de
Aşteptând binevoitorul sprijin sunt
cu deosebită stimă:
©§
[arlasudică — este a lui u U d l l U V l t O t l d l l U b . f j j de cft-
u n

i, de f i r , brăcîi, legătoare. Aşezare şl scurtare d e funii de

ipă pentru transmisiuni. — L u g - o j ( L u g o s ) . Atelierul :
Tamásy József,
Făgetului No 77. — Magazin şi birou: Piaţa Izabella. — K o l o z s v á r .

unării d e cânepă, p e a i n s nzlnwä şl economii :

ipentru trăsuri (pentru fân), legatoa?? ая
saopî í u r s i í pçntru boi,
?

tore ştreanguri, hamacuri, mreje p. pcs£SSÍ, SifSfcîa pçrsro cai etc.

pi pentru
toi, brâuri
cânepa şi de Abona)! şi răspândiţi
(pânză), bă-
ire de câoe-
panze(Pack)
ri, saci de
ipi, pânză şi
ï pânze im-
rtrabile, sbi-
Tribuna Poporului

І foaia ţăranului român.

cergi şi

pete. etc..

tiu prompt
 Pag. 12 „ T R I B U N A" Nr. m — ion,

à Soc. pe acţii de producerea lemnului Budapesta

•
• •
•
•
=
A t e l i e r u l de f o t o g r a r a f i a t a lui =•

C s i z l i e g y i S á n d o r =
m
¥
•
(Fatermelő Részvénytársaság Budapest)

îl
• Cluj—Kolozsvár, Piaţa Mátyás király-tér Nr. 26.
• • ( I ^ â n g ă . f a r m a c i a l u i H i n t z ) . « n i ici шшй I butoaie
B R O D (Slavonia).
• Aici se fac şi se măresc cele mai frumoase foto­
grafii, deasemenea acvarele, picturi î n oici, Expedează tot felul de butoaie din lemn de stejar şi
specialităţi ?n pânze ori mătase, cari prin spă­ • calitate bună, cu preţuri moderate.
lare nu se strică. La firmă fiţi cu băgare de seamă • A O f e r t e p r i m e ş t e
n'o confundaţi, Cluj - Kolozsvár, Piaţa Mátyás •
király tér N o 26, lângă farmacia lui Hintz. — — Societatea pe acţii pentru producerea lemnului
• Referindu-vă la acest ziar veţi avea favor în preţuri. • v Agentura centrală : Budapesta, str. Nádor 1 9 .
à Uzina Brod (Slavonia).
•

Nagy Sándor, sculptor, Arad, Kossulh-u. No 4. Societatea pe acţii transilvăneană

:• In stabilimentul de pietrărie a lui Mairovitz. -: V e r e i n s b a n k
Execută şi reparează se recomandă la executarea legării caselor, la canalizarea oraşe*
lor, reconstruirea latrinelor, apoi la lucrări de beton şi podffi
l u c r ă r i de s c u l p t u r ă
betonate, canalizări, rezervoire, apaducte, fundamente mechanid
artistică pavarea străzilor în cement şi asfalt, podini de beton şi terasso. 2

Recomandă apoi magazinul său bogat în tuburi de cement,

figurate şi docorative precum şi portrete
plăci, van de apă şi de nutreţ, tăbli de cement la coperirea ca­
după natură şi fotográfia, monumente mor-
selor, cementarea criptelor ş. a.
mântale, totfelul de producte ale industriei,
Vînzare de Cement-Portland. Lucrări după proiecte.
apoi lucrări moderne sculptate pentru deco­
raţia zidirilor din teracotă, piatră, ghips, BIROUL:
ciment şi din alte materii pelângă preţurile «Societatea pe acţii transilvăneană VereinsbanW
cele mai ieftine şi serviciu conştiinţios.
Sibiiiu, Fleischergasse Nr. 17. şi Saggasse Nr. 2 7 /

In 1904 a câştigat delà so­

cietatea din Budapesta a
văpsitorilor auritorilor şi T a f e r n e r A n t a l B e n c s i k Z s i g m o n d î n D e v a
lustruitorilor diplomă. —
auritor de biserici şi saloane O f e r ă ,

V e r s e c z , Temesvàri-u. 20. ghete americane şi franceze

ca sute cu mâna In g a l o ş i , ghete
Primeşte spre executare, conform planului atelierul propriu eomoade şi p.
aurire şl reparare, Iconostase, altare, precum şi — gimnastică. —
s. mormânt, acoperiş de turnuri, aran­
Mare magazin de
jamente bisericeşti apoi pregătirea tuturor
g u m e renumite
lucrărilot de branşa aceasta precum şi re­
de Sulivan pentru
pararea şi vopsirea de nou a monumentelor
f. moderne p. băr­ tocuri la ghete şi
deasemenea şi orice Icoane bisericeşti.
baţi, femei şi copii. creme excelenta.
La dorinţa pregătesc prospect ; pentru
vederea lucrărilor în provinţă merg pe Ghetele pentru picioare neregultae şi bolnave le
spesele mele proprii. pregătesc după masară. — La comande din provincie este
Execuţie promptă. Serviciu conştiinţios. destul a se trimite o gheată folosită. — Serviciu prompt.

Atelier de curelărie,
şelărle şi coferărie:
Orendt G. & Feiri W.
(odinioară Societatea curelarilor)
Siblin—Nagyszeben,
Heitauerg. Str. Cisnădiei 45.
Magazin bogat în articole pentru căroţat, călărit, vânat,
sport şl voiaj, poclăzl şi procovăţurl, portmonee şl bretele
solide şi alte articole de galanterie, cu preţuri foarte moderate.
Depozit permanent în curele de maşini, curele de cusut
şl legat, Sky (vârzobi). — Recomandă pe urmă cei mai buni
jamperi de piele fabricaţie proprie, pentru ct< !i şi militari,
cari stau strîns lipite pe picior. — Reparările se execută prompt.
Mare deposlt de hamuri pentru cal delà soiurile cele mai
ieftine până la cele mai fine, coperltoare (ţoiurl) de cal şi
cofere de călătorie. — ComaDdele se eleptuiesc conştiinţios.
Fabrica d e tîmplărie
instalată cu putere de maşiţn a
Rudolf Gy. Brassai
Orăştie (ЙЙГ) Strada Spitalului 10 (,£*",«).
Se recomandă pentru furnizarea oricăror lucrări de tâmplărie
(măsărie) pentru clădiri, atât în loc cât şi în provincie.
La comandă se pregătesc în orice stil şi calitate, m o b i l e
pentru camere de locuit, birouri, instalaţii pentru băcănii,
farmacii, mobilière pentru biserici şi scoale, din lemn bun
şi uscat, pelângă preţuri convenabile. Planuri şi modele se
trimit gratuit. Comandele se execută prompt şi conştiinţios.

»TRIBÜNA< INSTITUT TIPOGRAFIC, NICHIN Şl GÖNS. — ARAD 1911.