Iluminează-te

LTURfl T K U K F O I B Я » . IS-1&. fJliij, l l n m i n e c ă £ 1 I u n i e 9

Í
ş i v e i fi! --
V o e ş t e şl т е - І

JiiSViLv
C. A. Itosseti

.'і-ІЙІіЬ 8 1 . 5
Araire Sta eeesis'» S»«B»î»..*e*

ГІМИ DE P E N PRU IAN

I & K S P B E I A Ş I
Fraţi moldoveni, cetatea pe ca­
rs o ved«ţi astSzi nu -osie numai a
r.oastră. Este mai aies a părinţilor
Dar se poate vedea în Iaşi şi
alte lueruri. Lângă vechea curte
domnească stă Ş te ian-Vodă col ma­
re, turnat în aramă, călare şi cu
cununa pe frunte. Chipul lui Şte­
sul director al prefeeiurei d e ju­
Fraţilor moldoveni înaltul său scop de cultură şi edu­ In timpul din urmă misiuaea ş t i i n ţ a noasibră a f a p t e l o r şi a
caţie, întemeind Căminuri Culturale, de propagandă culturală a Ateneu­ realităţiloir. deţ d. iSpâmull; j u d . Soroca, ide d.
Eraţi aşteptaţi încă de acum în toate comunele nmde ale ţării. lui, compusă din cor, artişti, profe­ Şi a c e a s t ă î n d r u m a r e a p o r ­ prefeiot CruipeiscM; j u d . Orhei,
şapte ani, când preacuviosul Arhi­ Căminul, cu sala lui de adunări sori, au dat şezători, de înfrăţire n i t d i n î n ţ e l e g e r e a d e p l i n ă -oe o die d . T i r a n ipreişeidintieile Genou-
mandrit a rostit, în sala eparhiaiă şi serbări, cu bibliotecă şi muzeul, prin cultură, în oraşele Bălţi, Or- are Aliteţa Sa RegaJlă P r i n c i p e l e l u i Culturali Onhiei; jud . B ă l ţ i 1

; oşt-'i, — cetatea Moldovei întregi
de oamloa ä, din vremea când să-
lăşluiau în ea voevozii. i n acest
hşi, în alte veacuri, au călcat stră­
moşii domniilor voastre venind la
Scaun de dreptate ori Ia slujba
Domniei. Multa din cele ce vedeţi
duasnpp.voi-is'.ru acum, au văzut şi
ri altădată. Şi-au plecat fruntea la
ritarele bisericilor, oa şi dumnea-
A T E N E U L ÎN A Ş T E P T A R E A OASPEŢILOR BASARABENI
voastă. Simţirea de demult învie
я-зигл h: not : deacsia ne întâlnim
aàaue mişcaţi. Suntem ea într'o
veche moştenire a noastră a tutu­
ror, mi-ştetiir*» fiăţeascâ şi scum­
pă. Suntem ca îatr'ua ţintit-im al
amintirilor. Desi vitregia vremuri­
lor v'a ţinut despărţiţi şi departe,
Iaşii era ş'al domniilor voastre. Şi
venind acum ia 'el veniţi la dum­
neavoastră sisasă. F/aţi despărţiţi
se reunes? «fa? şi-şi dau mâna;
şi în bucuria de astăzi bate inima
MulcSovd întregi, eu amintirile şi
suferinţele trecutului şi ca nădej­
dile viitorului.
Oetatea acensta vi in vechi zile a
s.ijv.'iex vremurile când aresşii delà
Örheiu şi călăreţii tíeia Soroca n'au
luptat pentru mo;vie, subt steaguri­
le domueşti. De aici au slobozit
Voevozii multe scrisori de danie,
răspi&ta pantra vitejie şi credinţă,
moldovenilor vredmci : din aceştia
se trag mazilii şi răzeşii Basarabi­
e i Mai ales răzeşimea uela Nistru
şi-a pus ca tărie pieptul în vre­
mea veche împotriva duşmanilor
ţării, apărând limba pe care-o vor­
bim, legea ps care-o avem, pămân­
tul pe care-1 stăpânim. Din aceşti
oşseui lăudaţi se trag mulţi din
domniile voastre. Fiind fraţi, iarăşi
uniţi bucuria noastră este înzecită,
pentrueă petrecem alături unde-au
petrecut bătrânii noştri.
Să ştiţi că dintre , toate oraşela
moldoveneşti mai 'Asa iaşii păstrea­
ză amintirile vechi. Şi oraşul ace­
sta frumos na atât prin clădirile şi
luerurdo nnBÉ, cat prin rămăşiţele
vranei do altădată. Aveţi să vedeţi
aioi mitropolia cea veche alăturea
de mitropolia nouă, — foarte fru­
moaso şi veche clădire, din vre­
mea es od se zideau in ţara noas­
tră bisericile faiă turnuri. Aveţi să
vedeţi Trei Erarhii, biserica vesti­
tă, al oarei ctitor a fost Vasile Lu­
pa-Voevod, minuni.t şi cu multă
mâessrie Împodobită, cum s'au a-
' fiat. patine aşezăminte în toată
creştinătatea. Aveţi să vedeţi biae-
rioa sfântului Neeutai Domnesc, un­
de mitropoiiţii u geau şi încununau
pe voevozi. Puteţi vedea apoi bi­
serica iui B.irnovschi Vodă, şi bi­
serica B&boiu şi cetăţaia Goiia
cu biserici» ei cea prea frumoasă.
Pe dealul delà miaza zi se arată
mamVítírea Cetăţuia, nude a avut
palat şi 'tăiai ţi Duca-Vodă. Iu par­
tea cealaltă, spre asfinţit, se înal-
fan-Vodă este pentru noi moldo­
venii cel mai luminos şi mai sfinţit.
Căci Ştefan-Voevod bătrânul, acum
patru sute şi mai bine de ani, a
întins hotarele ţării cel mai mult
dintre toţi domnii, stăpânind delà
munte până la Nistru şi Marea.
Biruinţele lui împotriva turcilor au
avut sunet ?.ş;* de mare în toate
, ţările creştinilor. încât scriitorii a-
celor vremuri l-au numii „sabia lui
Dumnezeu".
Se mai poate vedea, lângă Tea­
tru, chipul lui Miron Costin, ve­
stit eărlunv-, care :•» saris cronica
ţării. Se mai pot vede» şi chipurile
altor cărturari mai noi : Á'eosandri,
Asaki, Kogălniceanu. Căci în ca­
pitala Moldovei s'au ridicat, şi în
vremurile vechi şi în vremurile nouă,
cărturari mari şi vestiţi, cari au
făcut cinste neamului nostru ro­
mânesc.
Nicăeri în alte oraşe, nu ve-ţi
găsi aşa fel pomenit trecutul.
Dar iaşii mai este însemnat şi
prin altele.
Când după grele şi aspre vremuri,
după pierderea Bucovinei şi răpi­
rea Basarabiei, — neamul nostru a
început a cugeta să se ridice din
umilinţa în oare căzuse, — gândul
unirii moldovenilor eu mutenii, fraţi
de-un sânge şi de-o lege, — mai
ales aici a străbătut cu putere. Iaşii
a fost leagănul celei dintâi uniri.
Ia viforul din urmă al războiului
celui mare, trecând prin cumplita
încercări şi suferinţi, sufletul nea­
mului întreg la Iaşi a început a se
însenina. Aici a început a se îm­
plini visul cel mare pe care l-au
visat părinţii noştri şi pentru care
s'au jertfit sute de mii de fraţi
de-ai noştri. In Iaşi a sunat întâi
vestea întoarcerii Basarabiei la Mol­
dova. Pe urmă a venit îndărăt spre
fraţi şi Bucovina, — pentrueă sâ
nu rămâie ştirbit nimic din sfânta
moştenire a lut Ştefan-Vodă bă­
trânul.
Astăzi, după întregirea neamului
cu Ardaalal, putsm spune că bă­
trânii cărturari delà Iaşi, cum a
fost Miron Costin cronicarul, au
stat ca nişte prooroci în vremea
lor, deoarece ou sute de ani în urmă
arătau că ho tui ele ceie fireşti ale
neamului sunt acelea pe care le
vedem împîinite astăzi. Pe-atunci
Moldova era îngenunchiată şi nea­
mul nostru risipit sub stăpâniri
străine, dar cugetul lor cel luminos
străbătea prin negură, bănuind vii­
torul. Aşa că de-aici — putem spune
— au pornit dorurile şi râvna de
a împlini asemenea faptă mare şi
din Chişinău, vorbele care au răsu­ cu baia şi mica farmacie, cu ogra­ hßi, Tighina şi Soroca. Carol, d e s p r e v i i t o r u l taiaindic a l de 'Către d. r e v i z o r Ne r u l a şi j u d .
nat ca şi trâmbiţa cerească: „Mă- da lui, loc de joc şi desfătări cu­ Şi tot Ateneul din Tataraşi, în poporului român. Tighinia de d. r e v i z o r N a d ă .
bucur de această zi ca de Sâmbăta minţi, este menit să fie Casa ob­ numele Fundaţiei culturale „Prin­ Celelalte zbuiciuimări d e ş a r t e
sâmbetelor, ca de sărbătoarea săr­ Sosirea Excursioniştilor
ştească a satului, pentru întărirea cipele Carol" împreună cu primăria c a r e s ' a u laibătutt. laisuipna vüetü
bătorilor". A fost ziua cea mare, suf'eteior, prin lumiuă şi dragoste şi autorităţile ieşene, a organizat n o a s t r e puibldice şi poiiticie vor Peinitru itranisipointareia exiaur-
când lanţurile robiei s'au desfăcut frăţească. această mare execursie a fniţilor trece c a omice f u r t u n ă şi v a r ă ­ sioiniiştiiilor biaisiairaibeini l a I a ş i ,
şi când Prutul iarăşi a rămas apă, basa^ïbeni, la Iaşi, care înseamnă m â n e ^aievea n u m a i statornicia M i n i s t e r u l Goimiuiniciaţiilor a <a-
care udă mijlocul ţârii şi nu mai Căminul cultural va continua o-
pera şcoalei, care altminteri rămâ­ o mare sărbătoare a frăţiei moldo­ pe druimuil cuilturii, c a r e nie v a cordiat tireoi' isipeciail de c ă l ă t o r i e .
e hotar. Mai bine de un veac am veneşti. d u c e n u m a i iLa biruiniţa e t e r n ă . Trenul special a plecat dala
rămas despărţiţi. Uitasem frate de ne zadarnică.
Itţtă ce poate face un Cămin cul­ C«HSt. C e h a n - R a c o T i ţ a Nouia-SuiMţă, îm zorii aiilied de 27
frate, măcar e a acelaş grai moldo­ El va face legătura dintre şcoa­
venesc se auzea de o parte şi alta lă şi biserică. tural şi iată scţiunea pe care o
a Prutului. Cftminul va fi împrSşt-?etor de urmăreşte Fundaţia pria înteme­
iniar-erie; distrugător de vicii şi ierea căminarilor culturale.
Din toată curăţenia sufletului, vă euperst-*ţii ; va fi mângâ?toral dc su­ Mă adresez, Ia numele Fuo.d«tiei
spunem Bino a-ţi venit, fraţi basa- flete, prin cânte-;; şi poveste. şi а Ateneului, vouă tuturor, drug'
rabeni, în oraşul care cuprinde atâ­ fraţi moldoveni şi scumpi oaspeţi
El, va trebui să étavikasci Ia
tea amintiri străbune de pe vremea ei Iaşilor, cari v'uţi adunat din sa­
sate, prin poveţe -şi ajutoare dof­
când hot-aral Moldovei era, ca şi tele şi omşe!e a cinei judeţe basa-
toriceşti, groDZQi'f-ui prăp4d, caro
azi, la Hotin, Soroca şi Cetatea- rabene, şi vă îndemn, cu toată dra­
răpeşte neamului nostru ia fiece
Albă. Pe urmă s'a lăsat un nor ca gostea sufleîubi meu dé frate al
an, mii do vieţi de copilaş*, mii de
de plumb printre noi. Dreptatea vostru, să vă uniţi şi să îatemeir-ţ;
vieţi divotîmeni vàrsttîici, seceraţi
cerească însă s'a pogorît asupra C-pmine f-ultursle.
da sifilis, de oftică, de beţie, de
noastră. O furtunii năprasnică a
pebgră. Să mi răî.râ-..! sat fără cămin. E
mistuit norul ce ne despărţea. Acum
cea msi mare bucurie ce ve-ţi Ik.'e o
suntem iarăş Ia un loc, ca pe vre­
A. S. R. Principelui Moştenitor,
mea lut Ştefan cel Mare.
care vă iubişte şl vă preţueşte
Fiţi bineveniţi printre noi, fraţi atât de n;ulî.
de-un &ârjge şi de-un neam ! Nu E cel mai гллге sorvieia co-l v:?-ţi
ve-ţi Întâlni decât dragoste frăţească, aduce întărirei nr^rnului nostru,
dar şi lacrămi de bucur";©. Vă do­ căci fiecare cămin înssamnă o rază
ream doar de atâta amar de éretne ! de lumină în bezns ce Încă stârn­
Şi avem atât de mare nevoe să ne C O R T E G I U L B A S A R A B E N I L O R ' i S P R E CIMITIRUL E R O I L O R
eşte asupra satelor nosstre.
cunoaştem unii pe alţii spre a ne Maiii, î m b a r c â n d dieiiegaţi din j u -
iubi cu adevărat!
A-ţi venit, în eapiî&îa Moldovei T R E I ШЖЖ
întregite, în z!'.:-a de mare şi sfânta dieţclle H o t i n , S ă r a c a 'şi Băltit î n
Duşmanii ne pândesc din toate
sărbătoare a eroilor, "ari eu suprema n u m ă r de i O C O , idieiliegaţi d i n T i ­
părţile. Ei vă îmbie eu tot soiul g h i n a şi Onherl, au v e n i t prin
jertfa a vieţilo-* lor tinere, ne-au A fosil .diait basului generos,
de momeli ca să v'atvpgă iară? în strâns pe toţi, de un neam, la im loc. o r a ş de s t r ă i n e iile t r a d i ţ i i c u l i u - -ataşare de vaigoame l a itiremvl
lanţurile robiei. Nu sa dau în laturi
Rscunoştiuţ* noastră faţă d-o ei, raile şi -de nobile n.vâmturi M e a - obicinuit.
delà nici un mijloc «a să ne ţie Concantraireia ex.cnrsioinalştilor
trebae в>\ fie f a ' ă mftvgir.i şi trebue 1-febe, s ă i a -cei d i n t â i contact
străini unii de alţii. Vă şoptesc să o dovedim, prin fapte. suiilötieisc de îr;?emnăta;te isto­ s'a f ă c u t în g a r a Vasile IJupu,
câta şi mai câte pe sama noastră
Bune sunt monumentele cart li-ss r i c ă cu. МоМо.ѵа -de .peste P r u t . în s t a ţ i a a c e a s t a f r u m o s î m p o ­
celor da dincoace de Prut. Le slu­ dobită, e x c u r s i o n i ş t i i aiu fost
ridîfîâ pretutindeni. D a t o r i t a iiiiţiativei şi m n n c e i
jeşte drept coadă de topor chhu- şi d e p u s ă ide Aloméul Poiputair Tă- î n t â m p i n a ţ i şi s a l u t a t în c u v i n ­
Dar, soeot eu en mintea mea, eă
dintr'ai noştri, înstrăinaţi. Le-sţi t ă n a s i , d i n Iaşi, s'« p u t u t o r g a - te f r ă ţ e ş t i , d e c ă t r e d.. C. N.
M ' H A Ï L SADO V E A N U satul cate zideşte un Cumin cultu­
răspuns cum se cuvenea, venind n-izia. a c e a s t ă imăincaţă şi impuină- K r i m , în numiiele Fundaiţiiei C u l ­
Căminul cultural ѵз trebui sa ral — intru cinstirea amintire! eroi­
spre noi, după cum până acum loaire eX'CUii'isie, -carie .a Imajt -oa- t u r a l e „Princiepale Carol", şi a
lor — a făcut o f'.iptă mai de preţ,
mulţi dintre noi, eu inima curată, recheme pe săteanul nostru, atât ractierul -unui adavăiiait p e l e r i - Atiemeuiliui Popnllar T a t a r a ş i îşi
de cuminte şi înţelegător, ia viaţa şi a cinstit ca mult mai mult şi
s'au dus la voi. naigiu a l Baismrabiei, la Iaşi. Ex­ d e c ă t r e d. a d m i n i s t r a t o r de p l a ­
mai frumos, po eroii neamului.
Suntem un trup şi un suflet. patnathuiă de odiiuoiua: cu mo­ Căci doar Căminele căiturile c u r s i a s ' a idietsifăşuinait isonb «aius- s ă d. Casilan, d e l e g a t a l p r e f e c -
Necazurile din trecut, s'au abătut ravuri simple şi curate ; cu respect sunt menite să întărească, prin cul­ piciile Fundiaiţiied Cuitiumale t u r e l j'Uid. Iaşi. D. Mocanul, di-
asupra noastră a tuturora. Am su­ de datini şi obiceiuri bune; cu iu­ tură, sufletul României, pe cari „Primcipclie Carol". d-Г C. N . reiotonuil Orfellinaituilui diin U n -
ferit destul pentrueă să nu ne bu­ bire da portul şi jocul nostru ro­ eroii ne au dat o cu jertfele vieţilor I M m , ipr&şeidaintidlie Atieinieulul gheniii, lardeilieiain ide o r i g i n ă i-a
curăm de vremea slobozeniei şi să mânesc; cu iubire şi p'eţune de lor. Deci să întărească şi să vecini- fiind î n laceilaiş 'tiiimp şl inispcclor s a l u t a t în nuiniiele căminiului
nu căutăm cu toţi a ne strânge tot ce a fost frumos şi ban în tre­ cească îmăşi marea lor faptă. generali a l F u n d a ţ i e i , c u î n s ă r c i ­ c u l t u r a l „Intrăţinea". Corul or-
iarăşi ia un loc, pentru binele nea­ cutul nostru. Căminele culturale ridicate întrr.; n a r e s p e c i a l ă i d e a o r g a n i z a şi feliniatuilui a m i ş c a t imullţimiea
mului românesc, care prea multe Ce miuuaat câmp de muncă se c o n d u c e , propiagamda cuituinală p r i n cântieioelie l u i . A r ă s p u n s
cinstirea eroilor vor fi asemeni unor
a avut de îndurat. Numai văzân- înfăţişează, în căminele culturale candele uriaşe ce vor arde vecinie d i n Moildovia d e ipeislie P r u t . în C'Uviinitie lamoţioinatie î n numeile
du-ne unii pe alţii, cunoseându-ne tuturor oamenilor de inimă dm sa­ ba sarabeiniilor, 'd. Girizia.
întră vecini;a slavă şi pomenire a Străluiciitr^ SIUiC'CCIS »all aioasited
mai deaproape, ne va uni trainica tele noastre. Lia orelie 2 d u p ă aimiaază, u r i -
acelora ce au reîntregit moşia m a r i mia-Tiif-eeijàini ide î n i r a t i r e , se
legătură de dragoste adâncă. Orice fruntaş luminat al satu­ aşuil trian; compiuss d i n 52 v a -
etrăbvmă. c . ЯГ. T F R I M idationeişte iliargulluii coinicurs, pe
Trebue să ne iubim unii pe alţii, lui preot sau învăţător, sau oricare Preşedintele Atentului Popu- c a r e l'ani d a t sioicietăţile cuiltu- gotaniei, îmbrăciat î n v e r d e a ţ ă s ' a
căci mulţi ne-a învrăjmăşit până va simţi săiăşiumdu-se în su­ lar-Tataraşi, Inspector Gene­ ralle, ca- şi irrujtoiîiitiăţjilie ş c o l a r e î n d r e p t a t cătnle Iaşi, lumdie a so­
azi. Trebue să călcăm în picioare fletul său duhul cel bun, al iubirei ral al Fundaţiei „Principele d i n cele icincii juideţe. biaisarialbiene, sit ila ora 4.
Carol"
tot ea se pune în drumul apropie- şi al datoriei faţă de neamul iui, particiiparutie şi î n deosebiii jert- P e r o n u l g ă r e i Iaşi, erai p l i n
rei noastre, deoarece multă vreme şi se va osteni şi jertfi, întru înte­ Жііе istorice feiloir malteiiiiialle p e cai'e ieşenii d e muilţiimieia ectăternilor ce a ş ­
ne-au mai ţinut depărtaţi unii de meierea şi conducerea unui Cămin, idelaliştă şi oisipitiatliieri, au î n ţ e ­ t e p t a u î n f r i g u r a ţ i , în f r u n t e cu
ѳ ca şi cum s'ar fi jsrfit pentru In v â l t o a r e a patimiiloir ©ari n u reipreizeintainţii auitorităţallor ie­
alţii. les s ă le facă, p r i n p r i m a r u l lor,
rrnaá ştiu m a r g i n e , imai dăuinăzi,
Să ne lege datinele străbune, de zidirea unui lăcaş lui Dumnezeu. d-1 C. Tomia. ş e n e . Mieimibrii Atienieuiliui P o -
o samă la toţi ; să ne unească strâns Căci altar închinat sufletului româ­ s'a d e s p r i n s o f a p t ă «oinistirnc- I n t r e soiciiieităţiilie cullitiuraiie de puilar Tătănaişii, în nuirnăi* imare
t i v ă . A u foist 'tirei zile de înfră­ aşteptau restrânşi î n jurul stea­
primejdiile care ne învolbură. Lă- nesc este orice Cămm sau socie­ p e s t e P r u t , ciani, aru luiorat în a-
crămiie şi. jalea de până mai ieri, tate de cultura, întemeiată eu cre­ ţ i r e a d e v ă r a t ă : iSia lairătiait o 'Cihe- oeist scop, mu p,uitem s ă n u ciia.m g u l u i iinisltiituţieii lor. D u p ă î n c e -
să ne ajungă. Neamul nostru are dinţă şi slujită eu devotament. maire şl u n d u h s ă n ă t o s , ponnite „Cercul C'Ullturair d i n Orhei, cu
1
t a r e i a imnuiuii cântiat. d e imuzica
tot dreptul şi ia zile mai senine. Şt ftsemoni bunului preot sluji­ din laşi. A c e s t o r a ş s f â n t , .în harniicull şi leiniangifouil preişedinte imilliitară, s'a rositit cuvântiull die
Să nu le întunecăm prin nesimţi­ tor lui Dumnezeu este misionarul « a r e s'au zămiisliit şi s'au e t e r ­ d-l C. T i r o n . Ateneu II P o p u l an­ b u n ă vaniirie de c ă t r e d. C. T o r n a
rea noastră. Să ne unim prin dra­ cultural ce se va olteni lotru răs­ n i z a t în reiailiftiate i d e a l u r i l e ro­ d i n S o r o c a î n ifruinte c u id-il con­ primarul or asului.
mâneşti, a îmbrăţişat cu înţe­
goste frăţească, pentru ca să piară pândirea învăţăturii şi luminii din s i l i e r a g r ic cil I. Candiaini,, Atle- Cuivântăriillfâ: d e răspuinis a u
pofta duşmanilor de a ne ţinea evanghelia culturel româneşti. legere şi e m o ţ i e p e 'moldovenii neiuil Poipulliar diiin -Noai® Sudiţă, fost rosititie die c ă t r e s ă t e a n u l
mereu desbinaţi şi bănuitori unii Iată, în Tataraşii laşului,*în a- d e pe&tie P r u t . j u d . Boitin, preziidiat. die liiarnicul G ă i n ă idin Orhei, Grizo d i n T i ­
către alţii. Nu de noi, cei de acum, ceasta frumoasă suburbie, cu casa A foisit o îniohiiniare cum и и s'a şi •einiergiioul istiituitor Galiniilc Is- g h i n a şi Vrânioeiamu idin S o r o c a .
sâ ţinem atâta samă, oi să ne gân­ înflorite şi gospodari cuminţi, a iost imai v ă i E U l , iau fost clipe cari tra/ti ; dieaiseimiemii u n p r e ţ i o s c o n ­ Moimanitiull accisiba a fost deo&e-.
vor rămâinea istorice. c u r s a idlat einieii'gàicuil i n s p e c t o r bit d e iimipreisiiioniatnit, mullţi p l â n ­
dim la copiii copiilor noştri, cărora cu putinţa întemeierea unui mare
să le pregătim o ţară puternică, pe Cămin Atentul Popular Tatar aşi. Moiidovemili Ideispărţiţi um veiac, şcolar d-1 'Poipovici-Podiaişcă, c u g e a u . D u p ă lacieia s ' a f o r m a t c o r ­
cât o lăsat-o Dumnezeu de mândră d u p ă u n i r e a noiastiră, a b i a acuma h a r n i c i i revizori şcolliari; d-l Ne- t e g i u l d e o iuiBgimie ineobişnuită.
Prin întovărăşirea a vre-o 300 a-u a v u t putiiinţia, — a c e i cam n u eula. (jud. Bălţi), d-1 Naiia (jud. î n f r u n t e a c o r t e g i u l u i -după m u ­
şi rodnică.
de oameni de inimă, s'a înălţat, cu au mijloace ide c ă l ă t o r i e o r i ş i - T i g h i n a ) şi d-il OLilmieisicu (jud. zica m i l i t a r ă , s'aiu î n ş i r u i t î n j u -
încă odată, fiţi bineveniţi printre 5 ani în urmă, măreţul aşezământ,
eânid — s ă vie şi s ă isie 'roage l a Sorocia). I ral s t e a g u l u i Atemeuilui P o p u -
noi, iubiţi fraţi basarabeni. Fiecare în frumos stil românese, care cu­
Eruisauimul p o p o r u l u i român. P i l d ă d e dieplină î n ţ e l e g e r e a lair T ă t ă r a ş i , meimtoii s a l , f r u n ­
să rămâie cu câte un strop din prinde : o sala spaţioasă, de serbări
Mormimteile s'au -deschis, a l ­ u n o r aisamenaa matnifestări aiu t a ş i i i e ş e n i >şi o all'tă p a r t e d i n
dragostea cu care vă primim şi să
t a r e l e iau VOTIBIIT, lotitoriile şi-au 'dat p r e f e c t u l j u d . Soroca, d-1 particupianţi, a v â n d î n mijitaoul
spuie, ca şi săteanul din ziua cea
spuis fc&inefüe tar. N ' a fost nevoie Gruipanischi, isiiniguruil prefect dor p*e doi vienerabilâ s ă t e n i , p a ­
mare a slobozeniei: „Tare mare
die !!!•(•;-o itaflimăci-re, — a fost care' a l u a t p a r t e doviedàndsi-se t r i a r h i ai j u d e ţ u l u i Soroca, u n u l
bucurie am să duc eu acasă, de
vociea s â n g e l u i , a p ă m â n t u l u i , n u . n u m a i u n b u n r o m â n , d a r şi de 122 die a n i , ilar ailtuil ide 135.
aici". 1. S i m i o n e s c a
c a r e a îinfioria.t i n i m i l e şi-ia s t r e ­ un b r a n Oigiainiiiziaitoir. Ajuitiat de L a c â t e eiveinimianite istorice 'au
profesor la Univ. Iaşi
c u r a t în isutfieite î n v i e r e a u n u i i n i m o ş i i siăi sralbpre'f'ecti d-nii foslt m a r t o r i a c e ş t i doi m o ş n e g i ,
Membru al Academiei Române
neiaim. Ge-orgascu şii Vrânioeainiu, p r e - c a r e duipă d u r e r e a die ia fi v ă z u t
Fundaţia „Principele Cliopoiteäe p r i n a r a m a loir a u
înăilţait ebarm de oidiiniioară. Bi-
Carol" şi Căminurile serkilie vechi, c u zuigträveilile ^•1

culturale ştens©, cu u-noaşiieiie ladoirimiţiior

Fundaţia culturală „Principele s u b lijasipezile -alibe, a u fost c u ­
;

Carol" a răsărit din îndemnul şi p r i n s e de iev iaivia neclintită

I N T R A R E A I N G A R A A T R E N U L U I CU B A S A R A B E N I
\ ţ ă Gaîata, cu cetăţuia ei delà Pe­
tru- Şehiopu Voevod. Aproape de
sfântu Nficulai Domnesc — unde
se clădeşte acuma un palat nou —
se ridica altădată curtea domneas­
că, deasupra râpei Bahluiului. Din­
colo se zăreşte mănăstirea delà
Frumoasa. Ia toate părţile, în Iaşi,
ve-ţi găsi astfel ctitorii ale binecre-
dincioşilor domni de demult. Fru­
mos clădite şi zugrăvite de meşte­
ri iscusiţi, ne-au rămas nouă ca o
scumpă aducere-aminte.
sfântă : unirea neamului românesc
întreg.
Abia acum, fiind neam întreg şi
ţară tare, putem să ne aşezăm în
rând cu alte popoare mai mari şi
mai vechi, străduindu-ne să ne lu­
minăm, să ne îmbunătăţim, muncind
ca dreptate şi cu rândnială. Şi în-
tâlnindu-ne din când în când aici
în cetatea Iaşilor, ea într'un Ieru­
salim al neamului nostru.
Hihail Sadoveann
Membru al Academiei Române
conştiinţa misiunei Priccepelui Mo­
ştenitor.
Regele de mâine s»I Românilor a
înţeles marea poruncă a vremii.
Vremea de astăzi cere ca fapta
uriaşă a intregirei neamului, să
lie întărită prin formare u uucl pu­
ternice constanţi naţionala. Iar a-
ceastâ conştiinţă, fără de care un
neam nu poate dăinui, sub cerul
lui Dumnezeu, o dă numai cultura.
Căci cultura este acei duh sfânt
care curăţă şi luminează sufletul
omului. Cultura scoate pe om din
rândul dobitoacelor şi-1 înalţă că-
tră Cer. Ea îl face să-şi iubească
ţara şi neamul şi să cunoască pe
Dumnezeu.
Pentru răspândirea culturii lu­
minătoare şi înfrăţitoare de sufle­
te, a întemeiat A. S. R. Principe­
le Moştenitor aşezământul ce-i poar­
tă numele şi al cărui preşedinte
este.
Pentru ajungerea acestui măreţ
scop A. S. R. Principele Carol, a
adunat în jurul său un număr de
scriitori şi oameni învăţaţi, carial-
cătaeso propagandiştii, misionarii
Fundaţiei.
Prin legea ei de întemeiere, Fun­
daţia Îşi propune să îndeplinească
C. N . IFRîM
şi cinematograf, o srdă de biblio­
tecă cu vre-o 5000 de cărţi bine
alese, o gradină eu scenă de vr-.ră,
precum şi v.r, câmp de jocuri şi
sporturi de vre-o trei hectare.
Ateneul din Tataraşii Isşulai a-
filiat Fundaţiei, ssre «н preşedinte
de onoare pe A. 8. R. Prncpde
Carol, iar ca membrii de onoare şi
îndrumători pe marii cărturari, pro­
fesorii N. Iorga şi Ion Simionescu
şi pe populaml scriitor M. Sado-
veanu.
In timp de cinci ani, Ateneul
din Tataraşi, a organizat aproape
200 de şezători şi serbări, cultu­
rale; a făcut patru pereliragii în
Bucovina, ducând peste 3000 de
moldoveni la mormântul delà Putea
marelui strămoş Ştefan-cel-Mare;
a organizat două excwsii în Basa­
rabia, ducând peste 600 ds moldo­
veni. In vara anului trecut Ateneul
a făcut, cea întâi exursie în Ardeal,
ducând 600 pe-soane, între cari 100
basarabeni şi 60 bucovineoi.
d i n 'brecutui dieipaaitiat.
F o r t i n , c-ajpitală ,a Moiidovei îşi ^.<ІЛЛШТЖ-«^- -L 1 il vv». Jfvafe:jÉ.j4Kf>4
recăipătese í a r ű i e o u l de diemi'Uik.
Cetăţile ipôuibeau ín luimdna. vie
a iniăneiţkii l o r . V i a ţ a Laşiiioir se
remiiscuisc. Im Curtea Dom­
n e a s c ă , p a r ' c ă t r ă i a u voevozii şi
d o m n i ţ e l e , hialimiainii şi iboenii
d-іѵаяіЦ. i \ : u l i ţ i l e I a ş i l o r piaa''că
se Sftrracui'rîise ішги&а. cimsiiită de
a l t ă d a t ă , cu frica i u l D u m ­
nezeu si icii'agostiea ide m o ş i e ,
p â n ă la jeníjíá; isie• isftneouirau m e ş ­
terii îşi negui-roali ibăştiiniaşi îm­
brăcaţii c u giuibeie/lo lor.
Ao&äL laişl, a c e s t lo-oaş die m ă ­
riri şi 'de v i a ţ ă patiriiarihală s t r ă ­
b u n ă , is'a istneeunait în i n i m i l e O S P Ă Ţ U L Î N C I N S T E A B AS AR ABENILOR ÎN
!
molidovenitor de p e s t e P r u t .
O G R A D A BISERICII SF. VOEVOZI, T A T A R A Ş I
Trei aile iei au s t a t în lafpropi-
1
eir-ea Târguiuii Dommesc şi a u fee tuli iSoroceii, ,a v e n i t în frun­ B a s a r a b i a r ă ş l u i t ă s u b ochii l o r
t e a a 7 0 0 die l o c u i t o r i aii ţ i n u ­ de flăcăii, a n avait fericirea ca
putut învăţa istoria poporului
r o m â n . In t r e i zile s'au creiat t u l u i s ă u , p u r t ă t o r i a izeci ide duipă 1 0 6 a n i d e robie- m u s c ă -
i z v o a r e noi d e ememgie c a r e va p a n c a r t e cari i n d i c a u p l ă ş i l e şi l e a s ă , să o v a d ă raalipinidu^se
fi d u s ă peiste Pruit şi r e v ă r s a t ă comunale. la p a t r i a m u m à .
•cu p r i s o s i n ţ ă î n caisele moildo- N u m ă r u l excrrrsiiouiştillor Mol­ I n u r m a 'steagului s e d e s f ă ­
vemilor. dovei d e p a s t e P r u t a fost de ş u r a c o r t e g i u l foaisiaralbemiiilor în­
In trei zile s'a p u s t e m e l i a 1 4 0 0 , din care 1200 s ă t e n i , a l c ă ­ ş i r u i ţ i p e ţiniiitiuri, a v â n d o l u n ­
urnei î n d r u m ă r i b u n e : a ine cu­ t u i ţ i d i n iriiintaişi a i t u t u r o r g i m e d e a p r o a p e 6 0 0 d e mieitri,
n o a ş t e m a i b i n e i s t o r i a şi nea­ comiunelor c e l o r c i n c i judeţe Pe deaisuipra lud e r a o f l u t u r a r e
m u l şi a n e î n f r ă ţ i t r a i n i c sufle­ bas-arabeme. Стгиригііе j-iiideţenie a zeci d e piaincante, m a i imiari şi
teşte, prin c ă l ă t o r i i şi prin cer­ a u fost c o n d u s e -de- u r m ă t o r e l e m,ai imiiicii, deise-minând joiidteteile
cetarea c u ochii proprii şi con­ p e r s o a n e : j u d . H o t i n , de i n i m o - şi ipllăişiue ibaisarabene. I a r c o r t e -
 Рт&4$ш 2
MOLDOVENII
giull lacesta i m p u n ă t o r a s t r ă b ă ­
t u t oraşul delà gară, p â n ă la
MiiroipoiMe, s t r ă z i l e fiind 'mărgi­
n i t e ide şcolile l a ş u l u i , ioa şi 'de
o m a r e m u l ţ i m e oe se î m b u l z e a .
Urailleile m'iau c o n t e n i t u n m i n u t
i a r florile p l u t e a u a s u p r a fraţi­
1
lor m o l d o v e n i ide p e s t e P r u t .
In Mitropolia l a ş u l u i
. Lia o r a c i n c i s p a ţ i o a s a Miitro-
poliie a Iaşiullui, se u m p l u s e de
mujlţimeia f r u n t a ş i l o r toasiara-
bemi, ieşenii umpluiseră g a l e r i i l e .
T o ţ i f r u n t a ş i i l a ş u l u i sie ladunar
sieră l a a c e a s t ă i m p r e s i o n a n t ă
sioilieimaiiitiaitie. S e r v i c i u l religios a
l liaruiuil Aziar „Culitucra P o p o r u ­ idiîn Orhei, oare ia adiua l a u d e poezie popullíaa^a „Mioriiţa".
fosit oficiat de uin miare s o b o r de
p r e o ţ i , î n frunte icu P . 1S.1S. іагііе-
r e u Botoşăneiandl, v i c a r u l Sf.
Mitropolii, r ă s p u n s u r i l e au fost
diate ide c o r u r i l e undie ă l Mitro-
роіііѳі şi iSif. iSpirildon, de sulb con­
d u c e r e a miaieisitrullui A. Ciolan.
D u p ă tieirminiarea s e r v i c i u l u i
die Te-deuim, iP. S. S. părintiele
L e u l a r o s t i i u n 'mişcător cu­
v â n t , a r ă t â n d m ă r e ţ i a moimen-
itulljui ide u n i r e s u f l e t e a s c ă , p e
oare fraţii imolldovemi o teăesc,
î n capJitialra Modidovei, i n s i s t â n d
•asupra frăţeşibei dinagoislbe p e
c a r e l a ş u l le-a d e s c h i s - o înltru
primirea lor.
Din ă m v o n i ţ l Sf. Mitropolii,
a u rostdit aiseimianea imai imultie
predicii, î n c h i n a t e isufleituiuii r o -
mâneisc, şi î n t ă r i r e a a c e s t u i su­
flet p r i n iulbire şi c u l t u r ă ; d. C.
Tomna, ipriimarull o r a ş u l u i ; colo­
nel C. Manottaűlie, î n n u m e l e
'armiatei; isif. isia p r e o t u l Gata Ga-
'iaotiom, î n n u r n e l e F u n d a ţ i e i
C u l t u r a l e „ P r i n c i p e l e Garol" şi
A t e n e u l P o p u l a r T ă t ă r a ş i îşi d.
prof. Patine B o g d a n , î n пшпеііе
Uinivieroităţei.
I n nuimialle f r a ţ i l o r baisiaralbeni
a u r ă s p u n s : s e n a t o r u l .Sueiibu,
;din Tighiijna; s ă t e a n u l B a r b ă u ,
d i n 'Bălţi şi s ă t e a n u l B a l a m a n -
e i u e ddin H o t i n .
S e r i a c u v â n t ă r i l o r a înclie-
diat-o inlilmoisull i n s t i t u t o r b a s a ­
r a b e a n , Motoc, d i n F i o r e ş t i l So-
r o c ă i , ciare î n c u v i n t e m i ş c a t e a
preiamărijt p e D u m n e z e u , penitru
fericirea c e a h ă r ă z i t - o n e a m u ­
l u i n o s t r u , (die a isie v e d e a i a r ă ş i
s t r â n s iaoliaită şi ia oferit c a r e ­
c u n o ş t i n ţ ă p r i m ă r i e i Laşi, î n n u ­
m e l e juid. iSoroeia, u n p r e a fru­
m o s covor b a s a r a b e a n .
L a o r a ş e a p t e s e a r a excursio-
iii.şiiii iau ipilieciat c ă t r e l o c u r i l e
d e ciartiiiruire, cei. 1200 de s ă t e n i
l a Caizainmia Reg. 13; i a r i n t e l e c ­
t u a l i i , pneoiţi, învăţăltori îşi î n v ă ­
ţ ă t o a r e , Ша isierniinianuil Vieiniitamin
CostaiciM, liceul Iinterniat, ş c o a l a
noinmallă ide feibe şi orfelliiniatiuil
„Principele Ferdinand".
O primaire eiallidă s'ia făcut să-
teiniillor imoidoivemi de p e s t e P r u t ,
u n d e s o l d a ţ i i îi a ş t e p t a u a ş e z a ţ i
pe d o u ă rânduri, delà poartă
p â n ă lia caziarmă, a u foisit p r i ­
m i ţ i c u uralte îşi 'Cu iftlori, i a r diepe
itre/pitellle căizăinmei u n d e laştepta
înitreg c o r p u i ofiţeresc, C o m a n -
dainitui' regimienitulliui iniimoisua.
icoiLoimeil Adaim, Іеча a d r e s a t u n
cald şi irăţeisc c u v â n t de b u n
isoisdlt.
1 miaibei; d. M u g u r î n iniumeilie A.
Miaisia isie aramjalsie c u m mu se
putieia m a i fruimos, în oigraida că-
Kărmeii,,. I n mij locuit săitenidor a
i u a t Hoc d. C. Torna, pirdnaiarul
o r a ş u l u i , C. N. Ifrim. p r e ş e d i n -
telle Aitemieuilui T ă t ă r a ş i , coli. Io-
miesciu, preifeicibuil de poluţie a o-
xaişulliui, Al. Crupeiniscihii, pretfec-
tuil j u d . Soroca >şi d. ConiSit. Ce-
hain^Riaoaviţă.
In i'toit timipul mieisei, a, eânltat
muiziiCia regiimieinltulliui şi a d o m ­
n i t c e a m a i ifi'ăţieiască voioşie,
i a r d u p ă malsă is'a încins* o fru-
'moiaisă b o r a , idin imiijocuil c ă r e i a
ee idieispriidieiau «hioite- îşi istrigăte.
Aicerilaş frăţie şi voie b u n ă a
dioiminiiit i n t r e e x c u r s i o n i ş t i i os­
p ă t a ţ i şi găzidiuiţi! l a Semiinair,
u n d e priimăniia >a ioisit rcpreziii-
; dalia die d .lajuitor die p r i m a r , Dia-
coinieiscu, i a r d i n p a r t e a A t e n e u -
l u i d. I. Vâirllăniesciu şi V. D o r m ,
ca îşi ila iMIceull i n i t e m a t uinidie p r i ­
m ă r i a ia foisit îiepreizemtaită d e d.
VasiiMU-Voineia, iiar Atemeull p r i n
d. C. ßtiamboiliiu şi Gr. Mslhiatlceia,
miemibriii ai coimiiteituiui geineral
a i Aitienieuilui.
Aici eisbe locui e ă reimancăm
îi'ăţeiasiaa bunăvoiimţă ice ia iarvut-o
a r m a t a , ciare jpriin comiandian-
tu'l e i d. geimeriail Zadic, a p r e g ă ­
tit raasia şi a 'dat g ă z d u i r e celor
1200 'de isăteinii, c a şi Seminiarui
Veniaimiin şi L i c e u l Inrtiernat,
c a r e p r i n destoinicii şi biaraiicii
lor c o n d u c ă t o r i , p ă r i n t e l e Va-
lieriu Ioaidăctbeisciu, şi d. Teodor
Băidărău, a u p r e g ă t i t maisia şi
a u diät găziduirei ailtor 300 de
excursuioiniiştii C u v â n t >de m u l ţ u -
imiire ise c u v i » doiamniellor idirec-
1
toare Elleinia Gilurmieisjou, Negri,
p r e c u m şi dnrei directoare a 1 tcuimipilor o a s p e ţ i .
Şcoiaiiei) ide feite, id-ra Severin^ şi
n u se p o a t e ludltla ide* s i g u r b u n a
v o i n ţ ă a d-iui Ruidolf S u ţ u , di­
r e c t o r u l Căminullui Studeinţeisic,
o a r e a ospătiait, igraiuit u n n u ­
m ă r de excursiomişti.
Oeiiacie înisă eomsitàitue u n m a r e
meri't p e n t r u Iaşi, eiste de- a s e
fi puituit a c o r d a cellor 1499 de ba-
isainalbeni, miasia î n d e c u r s u l сеь
lor 'trei zile.
A coiDÎriîb'udt l a aceaisitia „ F u n ­
d a ţ i a „ P r i n c i p e l e Carol", p r i n
acondiarea isumei d e 25 de m i i
die Ulei şi p r e f e c t u r a de j u d e ţ ,
p r i n d. prefect Fânitâmaru, acor­
d â n d maisa rece i a p l e c a r e . D a r
faptă m a r e si g e n e r o a s ă a s ă ­
1
v â r ş i t p r i m ă r i a . Iaişi , l u â n d a^-
s u p r a s a ipllaitla oelorlalte miese.
Sărbătorirea Eroilor
In ziuta de 28 l a o r a 9 idfcni-
meiaţa, î n c u r t e a Miltropolieii, se
aduiniasie muilţilmiea f r a ţ i l o r b a s a -
r a b e n i . O zi. f r u m o a s ă şi sieniaiă
c a nficioldaită, a dat^o Dumneizeu,
penitru ciansitlirea 'eroiior neaimu-
lui. D u p ă oficilarea u n u i s c u r t
s e r v i c i u religiös!, cortegilull n p o r ­
n i t sipre c i m i t i r u i Eternittaiteia.
Iaşull m'a văzult iniiciodiaită, u n
corteigilu rntai m ă r e ţ , ide* c â t a-
cela cie isla d e s f ă ş u r a t p e s t r ă ­
zile Huli, î n aceia idimineaţă, a
zilei ide (Sărbătorire a eroillor.
In fruinite repreizemtanţii a u -
itioriităţilor, îni urmia lor orfieilina-
tele cu vlăsitlareile aciellora c^ari
cu jertlfia l o r suMIimă, n e - a dalt
înitregiiireia nieiamiullui, a p o i ve-
ineau іѵкпі - n u m ă r d e iinivallizi de
răziboi, p'urtâindiu-şi aimevoie t r u ­
p u r i l e lor muitiliate glorios pe
cârnpiull die o n o a r e .
1
D u p ă aiceiia miarele g r u p eâ
celor 1400 ide b a s a r a b e n i , î m p r e ­
u n ă cu imieimlbrii Atemeullui d i n
TătăraiŞi îni f r u n t e c u s t e a g u l de
înifrăţlire iaa AtieneuRui, p e l â n g ă
c a r e l u a s e r ă loc f r u n t a ş i i b a s a ­
rabeana, de(legaiţii Fumdiaţiiei Cul-
'turatlie „Palniciepeie Carol'" î n
frunite cu idiiinectorul g e n e r a l a l
Fumldiaţiieii, d. M u g u r şi c o m i t e -
tuil gemieral аД AteneuLuii, î n f r u n ­
t e c u d. C. N. M m , preişedintele
Ateneului.
In urmla ibiaisaraibeniiior, pe
deiaisupra c ă r o r a fâlfâi-au sitea-
1
guinillie şi piainciaitieilie , se î n ş i r u ­
i a u : isituideniţiiniea i e ş e a n ă , g r u -
ригіДіе a o s u m ă de societăţi şi
irusibtuiţiulnii ieişeme şi î n u r m ă
umia d u p ă ailitia şcoilile l a ş u l u i .
Ce m ă r e a ţ ă şi i m p r e s i o n a n t ă
priveiiilşite înfăţiişa laceisit m a e s -
tos coiltiegiU', isitrăibă'tânid o r a ş u l
s p r e a mienge s ă isie Lncliinie mii-
iloir de eroi euimosicuţi şi n e c u n o s ­
c u ţ i laişiuilui, penitru a iuia pan^e
-la sfiilnţiiiriea c'Mlar i n a c e a zi a
Mausolleulíuá rüdiciat p e n t r u ciin-
S'fceia şi sllâvireia 'lor. Ce pios su­
n a 'toaitie ialoipo'tie|le bisieiricelor,
istirăbăitâmid vaizdulhiuíl isieniin >al
laeellei zilie. íSufietiele a m i i ide p e ­
lerinii oe îniaiinitiau c u c e r n i c i în
p r o c e s i u n e icăibre cimii/tiir p ă r e a
c ă c o m u n i c ă c u spiriteile eroillor.
In fiaiţa Mausolleuiui a b i a ter-
mi:nia,t, d i n cimiitiilnull einoilor, a
î n c e p u t lia o r a 11 idiimineiaţa, ;ser-
viciuil reiliigiiois oficiiait d e s o b o r u l
t u t u r o r prepiţillor ieşeni', c u n.u-
mieroişi ;pieoţi ihasiara'bmii, c â n d
clorul metropoilitian a imtonat
veişuiiea lor pomeaiiire, ocinii muil-
ţimeii pioasie is'au umieaiit. A t â ţ i a
'din fetii s e gânldeaiu lia o r u d ă , lia
u n frate, lia u n părinibe m o r t î n
ră'ZiboiiuJl peintru înibneigirea fmeia-
iniülui.
Câită eimoiţiie şi c â t ă inidiuio'şare
'au p r o d u s p i o a s e l e cuivânltăai ce
s'au rosibiit lacdlo, îinitru slliavia şi
v e ş n i c a a m i n t i r e a eroilor.
Toţi vorbitorii iau făcuit. 'apo­
logia e r o i s m u l u i , c a r e n e - a d a t
R o m â n i a întreigiită şi toţii a u r i ­
dicat áimm pieinitru umifoaibea veiş
nd'Cä a sulfilietuiliui româniesc.
Sf. isia p ă r i n t e l e proitoereu Ni-
euileia, a v o r b i t îu nuimelie biseri­
cii; d. Torna î n n u m e l e o r a ş u l u i ;
d. Gienierail Piniici î n u u m e l e ' a r -
S. R. P r i n c i p e l u i M o ş t e n i t o r şi
Fuuidaţiieli Cuiliturallie, ciu acieliaş
nume.
In niuimeliie ipielllerimäor biasiara-
bieini, ciarii p r i n muirnărul şl p r e ­
venita lor ia idlajt o vădiiită' imiaes-
itiate', iau voalbiit: înivăţătorull Croi-
toruil (Orbiei); învăţăiborull G-riza
(Tighiiiia) ; Siăibeainuil Coireiövei
(líoitin) şi iS'ăltleianul S/tegaru din
•Soroiaa.
D u p ă încibeereia páoiaisiei' so-
iemmiltăţi a u r m a t u n s e r v i c i u
la M a u s o l e u eroilor francezi
E S C U R S . O N I Ş T i l - ïiï FaŢA A T E K E U l . U l P O P U L A R T A T A R A Ş I
p â c a r e p e alleila p r i n c i p a l ă ,
a ciimiitirului a a v u t loc def ilanea iuaiiâsim, a u l u a t cuvânftul d-nii in cinstea oaspeţilor basarabeni ţ i n u t u r i l e Bălţi-Soroeia şi Hotito. •deisipre Pediaigogiie şi foioasiele ei.
p r i m i t ă d. g e n e r a l Zadîc, încon- prof. Gaizaeu .(Bălţi), inistiitutor
jurait ide înialţii 'demniitiai'i a i l a ­ üailinác latnaiba (Noiuia Suliţă) şi Mai, l a o r a 3 j u m ă t a t e , a laivut
şului, cia şl d e imuilţimieia fraţilor 'alţi idoli isăltieinii biaisiarabeini, l ă u ­ loc lia Tealtirull Niaiţioimal cel m a i lalllte d o u ă ţiiinuturi Orhleîi şi Ti­ p r e şedinţe' Ceniea, a vorbdR s ă -
biasiaraibeinii. A defilat, i m p u n ă ­ d â n d şl d â n d c a p i l d ă acţiuirneia fruiniiois ifestival ,artiisitic p e c a r e g h i n a în n u m ă r die 400.
t o r î n isiumeitleile de m u z i c ă şi go- înfrăţiiiboiare a Ateinieiului P o p u ­ î'ia văziut I a ş ^ , idlat î n c i n s t e a
a r n ă , lairmiatia: Iiaişuiluii, cia şi toate lai' T ă t ă r a ş i .
şcoilile şi sociietăţillie ieşeme. Un.
m a r e n u m ă r ide moldovenii ide
pesltie' P r u t a u imens a p o i şi a u
puis jerbe die flori p e mormiiutele
cieilor treiii blasiaralbieini, soli p r e - suiiiieitiellle muaicei m i l i t a r e către
veilbitori a i vremiei ce t r e b u i a sa ••Pliata Uniirei, u n d e a ş t e p t a o uuil Reigail c â n t a t î n c h i p imiiinu-
vie: eoimpoizitoirul Gavril Muzi- miaue imulliţiiimie d e ieşeni. De: p e nail, d e c ă t r e c o r u l
cescu, a r t i s t u l S t a ţ i D r a g o m i r şi iui lapiiielle atiaibuei ce înfăţişează I'cpuuair Tătăraişii, s e c o n d a t d e în iciuviinlbe m i ş c ă t o a r e c ă laceas- r a t ă p e n t r u p r o p ă ş i r e a ' şcoalet-
p r i n ţ u l scriiitoi- D i m i t r i e Moruzi. pe îmaneilie voeivod î n f ă p t u i t o r a l m u z i c a Regit. 13 Infi.
Marele ospăţ de înfrăţire
b a o r a 2 d u p ă а і т е а я а a c e s t e i 'îiuimielle Altieinieiuilui P o p u l a r ' Tă­ prof. C. /Fedeleş, t r a t â n d î n t r ' o ci? c ă t r e împiiinirea i d e a l u l u i de
zile, excursiouriiştiiii 'basiaraiheui, ităraişi, ia făcut în s c u r t e şi e m o -
s'au aduimat în fruimoasia oigradă ţloiniaJiite ouiviitnfe apologia p r i ­
a. patriarhal!^i bisierici Sf-ţii Vo- mea u n i r i delta. 1859 ş i a marea t r a d i ţ i e i s t o r i c ă a. l a ş u l u i , ară- tât ide bogată în fapte şi jertfe s ă r b ă t o a r e , căci î n a c e a s t ă zi s'a
eivoizi, d i n T ă t ă r a ş i , la o s p ă ţ u l u n i r i din 1918, î n f ă p t u i t ă s u b ! tânid rostiul laioöslbuá o r a ş şi .a ideale, ş'a înscris încă o pagină i n a u g u r a t
ce li-s'a d a t de c ă t r e p r i m ă r i a Peleibe F e r d i n a n d I. şi a î n ă l ţ a t
Iaşi.
Meisielle isie î n t i n d e a u în îniin- a t u t u r o r aufilcjielor
suil îniverzit a l ogrăz-ei şi pe ele
е г а ц >aşez)ate 1600 de t a c â m u r i .
A l ă t u r i Ide s c u m p i i oaspeţi ba­ u n i r e i in j u r u l istiatuei i u i C u z a - ' miniumiateilje câniteice niaţionale,
ЮЮЪТиШЛ POPORULUI Hium,ărui 115
DE PESTE PRUT LA IAŞI E Â ¥ 1 . Ş £ D E L A §AT12
s a n a b e n i a u i u a t loc şi vre-o 200 Voidă şi î n a c e a s t ă istorică p i a ţ ă eelie imiai m u l t e d a t o r i t e m a e s t r u ­ D i n Rociu (jud. Argeş) j u d e ţ u l u i , tí. P e r i e l e Stíriaitól, s u b ­
1
de s ă t e n i .şi întelecituali ieşeni. I. uriidie s'a juciat hora. u n i r e i d e l à l u i c o m p o z i t o r a r d e l e a n I. Vidu, I n loeinitrull, goispodăresic al sa­ p r e f e c t u l pilăşii Sloiboziia Bălţi ,
d. NiiçuJLa, reviilzor şcolar şi ideile-
P . S. S. Arthiereul Griigorie, vi­ 1859, s'a j u c a t şi a c e a d i n 1918. p e icare le-»a reidat c u o d e o s e b i t ă telor noasftre diin împrejurimi;,
în comujnia n o a s t r ă , îin ziuia d e g a t ă l Fuinldaiţiieii, I. Caziacui, di­
c a r u l mditroipolliei; d-inii C. Torna* Serbarea moldovenilor de peste m ă e s t r i e .
primiainull o r a ş u l u i ; Fânibâmaru, Cuinoiscuitufl: a r t i s t ieşeian, id. 17 Miai, a a v u t loc cercull culLtu- r e c t o r u l şcoalliei n o r m a l e din
P r u t la Teatrul Naţional Băiţi, p r e o ţ i i Popovicdi , M a r i -
prefecitul j u d e ţ u l u i ; geineral M. iPopoviici^ ia neicálüat e u m u l t r a l atovăţătorese.
lin. sieiara zilei die 28 Mai, a fost avânit „Peines Ourcianiull" d e V. Ini şediinlţa initimă d. P . P o - n e s c u ş i CioUilbăş şa î n v ă ţ ă t o r i i
Zaidiiic; genlerail P i r i c i ; colonel Io-
niescu, prefeiet d e p o l i ţ i e ; G. D. d a t populiaţiiuniei ieşeinei, « a r e s e Alieiesiaindlrli. D - r a Corinia Bălimi, pescu^ îmv. dlin Ş-erbălnieişti, a Vorolbieiv, Solltdţcihii, Cresiciuc,
Ursiuieac p r e c u m şi coru|l elevi­
M u g u r , idirectorul g e n e r a l 'al laiduinasie î n isialLa Toaitruliuà Na- u n a d i n celei m a i llafliemtiate dleve făcuit lleioţie d e laribmietieă: Re^
Funidlaţiiei „Prti,ncipele Garol"; ţioniai, î n niuimăr a ş a 'de miare', a comisierviatoruliuii iieişeian, a icân- gulia di© asociaţie' c u t i m p u r i e- l o r şcoalei n o r m a l e 'din B ă l ţ i .
D u p ă lamiază s'a oficiat u n te­
C. N. Tfrim, ipreşeidinteile A t e ­ c ă mu lăsiase uin silnigur ioc liber, t a t ciu iun idieosieibit farmiec c â t e ­ igiale. Cri lie a a fost Îsuisiţinută d e
d e u m , d u p ă c a r e sf. s a p r e o t u l
n e u l u i T ă t ă r a ş i ; D. V. Tomi, I. s ă lasistie da uma dim oelie mai; va c â n t e c e piopuILarei, fiiind a c o m - d. R. ВеШеа şi M. Braniişte, i a r d.
iDiimii'triu a vorbit n o r o d u l u i , a-
Siavin, Ioanovici, N e d e l c u şi frumoiasie şi einituiziaiste s e r b ă r i . ратііаіа lia p i a n o ide miaeisitrul Gogeiai, îniv. 'Budeşti, a. t r a t a t d e ­
E a ia fosit diaiţă Ide f r u n t a ş i i Anioiniu Ciolan. s p r e : M e t o d i c a a r i t m e t i c i i şi rătânid scopuil a d u n ă r i i . I n o g r a ­
Oprişami, inspectori şi delegaţi
О-іпіа 'Niaitialáia P r a f i r , 'artliistă g e o m e t r i e i . d a b i s e r i c i i şi î n faţa c a s e i c ă m i -
a i Funldiaţiei iculiturâle „іРгіпіСІ- baisiarabanii. A î n c e p u t prin. cal­
După masă a urmai şedinţa inulluii, s'ia o r g a n i z a t o şeizătoiare
pieíle Garol", d. Gonişi. Celiian-Ra- d a c u v â n t a r e rositiltă die sf. s a a Teial tirului Naiţliioinial, a r e c i t a t
culljburală, idiată d e elevii n o r m a -
coiviţă, prim-iieidiactor al p o p u - păaiiniteiie proitoereu G-ociiuşna cu um dleoiselbit Ifiatnmec iduiioiasa p u b l i c ă diesiohilsă p r i n c u v â n ­
t a r e a id-iiui G. Bieuieia. A c â n t a t lişlti ,şi d e şcpiălaie prilmiare d i n
AtieiniquDjuii PopulLar T ă t ă r a ş i şi D. prof. Viaslire Toidiiceiscu, a c o r u l copiillor c o n d u s de d-inii sait. D u p ă Imnull R e g a l d i r e c t o -
lui". ,
ruil scoabei n o r m a l e dam Bălţi, a
Riar s'ia imad' v ă z u t o miasă l a d - l u i C. N. Ifrim, p e n t r u m a r e a roisitiit iun f o a r t e f r u m o s c u v â n t T. Şerbăiniesicu şi N. Marinesicu.
oare să fi daminit т - а і m u l t en­ a c ţ i u n e ide î n f r ă ţ i r e oe o s ă v â r ­ î n g r a i roimânesic ' l ă m u r i n d p e D. preşeidimfe al c e r c u l u i , M. v o r b i t d e s p r e î n s e m n ă t a t e a că-
şeşte, a r ă t â n d drumiull cel' d r e p t o a s p e ţ i i hasiaraihemii lasuipra sco- B r a n i ş t e , a; v o r b i t d e s p r e E r o u l iminuiluii c u l t u r a l Ha -sate. A u u r ­
t u z i a s m şi m a i m u l t ă î n f r ă ţ i r e .
A r a r e o r i u n o s p ă ţ şi-a m e r i t a t şi a c e a s t a este slluijlha ceia a d e v ă ­ puilui lurmărilt de F u n d a ţ i a Cul­ raecunoiscuitL P e l a o r a 5 o p l o a i e m a t a p o i câniteice c â n t a t e d e co­
t u r a l ă „Priiinieipielie C a r o l " şi A- groizavă a făcut c a sătenii' să p ă ­ rull elevilor mormiallişti sulb con­
iseiminifiiaaţila, de maisă d e i u b i r e r a t ă .
frăţească, căci din cea m a i ne­ Prodi ucţiiiilie larbiisbifee iau u r m a t temeiuil P o p u l a r T ă t ă r a ş i . r ă s e a s c ă «alia, ca să fugă să^şi d u c e r e a d-iui Griţâc, meiastru
D. Todieeiseu a i n s i s t a t .asupra a p e r e vitele d e î n n e c . d e muizică ş i de c o r u l elevilor
p r i h ă n i t ă f r ă ţ i e s'au î m p ă r t ă ş i t pe ţinutluri, înioepânid c u Hotbi-
La; a c e s t ce,rc .a luiat p a r t e d-nii' şcoalelor p r i m a r e , condus, de
toţi comesenii aduinaţi î m p r e ­ n u l . A icânitiait frutmois c o r u l Ate­ daîbottTiiltoa" ce a r e oalice ,român
n e u l u i P o p u l a r dim N o u a - S u l i ţ ă , înţelliegăitor fiaţă de î n f r ă ţ i r e şi înv. R. Bellea, M. B r a n i ş t e , M. î n v ă ţ ă t o r u l iSoitiţehi. Cu foarte
ună. '
Boncesicu Suşemii, P r e o t M a n e a m u l t ă b u c u r i e a u fost ascultate'
S ' a u roisüliit pesite 25 d e toias- a urmait j u d . Tighima cu cântiece c u l t u r ă .
ituiri, t o a t e i n s p i r a t e de a d â n c a coaialie. Din juid. B ă l ţ i s'ia p r o ­ D a r succesul c e l m a r e a l a- Ceir'şamiv Gogea; B u d e ş t i , M. Ră- câmitiece le şi reeiltăriille. Viu a p l a ­
cesiei s e r b ă r i cufiiuraile l'a f ă c u t d u l e s c u şi M. R a d u T u t u l e ş t i - u d a t ă a foist „ B a b a A n g h e l u ş a " ,
mulţuimire c e cupadnisese toaite d u s corul sătesc.
inimile in aceeaş vrajă. frumoasa comedie a vecliii, I l i e . Vasdllie Tuituleşfi-inoi, jucată d e elvül normálist Zapo-
nemuritorului V. Ale- R. P o p e s c u , Ion R a d u Şerbă- rojian P e t r u .
Pomenim pe o parte
numai dintre cuvân­ csandri „Cinei Cinei", n e ş t i şi Gh. Tafairamgă; d-rele: D u p ă s e r b a r e imieimbrii î m p r e ­
reprezentată cum nu Mărioara. Ailiecu şi M. S t o i c a Gli- u n ă cu o a s p e ţ i i a u t r e c u i î n isala
tători cerând ertare
aceiora a căror nume se poate mai frumos de gainelle, ачпеіе: Floriloa Şertbă- c ă m i n u l u i , a u vizditiat biblioteca
artiştii Teatrului Na­ ruciscu, M. Zaimfir ş i N. M a r i ­ şi a u a v u t o c o n s f ă t u i r e lia c a r e
ne scapă : d-nii pri­
mar C. Torna, gene­ ţionali. Profir, Vernes- nesicu Rociu. d. Nicuilia ca r e p r e z e n t a n t aii
ral Zadic, profesor C. cu- Vâlcea, d-na Braes- Spor la mumcă i u b i ţ i collegi. Fuinidaţiei СиИѢшіаІе „ P r i n c i p e l e
Stamboliu, C. Cehan- chi, d-ra Ionac, coru­ Stoica Cariol", a ţiouuit o c u v â n t a r e în
Racoviţă, pieot I. Ţin- rile din „Cinei Cinei" D i n Căneşti i(juid. Buizău) c a r e a a r ă t a t c e aste u n c ă m i n
coca, C a z a c u , dir. au fost cântate de In z i u a d e 23 Mai, o griinidină cuiiiburai ş l c u m triöbue c o n d u s
Şcoalei Normale din corul Ateneului, acom­ s t r a ş n i c ă s ' a l ă s a t a s u p r a c o m u - p e n t r u e a meimlbrii şi s a t u l s ă
Bălţi, Bargăoauu dir. paniat de muzica Reg. nei n o a s t r e . T r ă s n e t u l a lovit; î n a i b ă adeivârafiellc foloase, a m'ai'
Şcoalei Normale din 13 Inf. ín piesă a fost o s t â n ă de oi a l e s ă t e n i l o r , o m o ­ voribit şi d. Sbaiti.
Soroca, C. N. Ifrira, intercalat danţul na­ r â n d 65 d e oi' ş l 12 c a p r e . Cio-
preş. Ateneului, prof. ţional b'răuieţLti, jucat htxni'j'L a rămaşi раггаііиа^. Din Sânmiîiainl Deşert (Arrdeal)
V. Todiccscu, Calinic artistic de d. C. Tărcuş, I n d u p ă a m i a z a zilei de 3 Mai,
Istrati (Hotin), avocat precum şi danturile în coimuinia noaistră, a a v u t loc
Б і п Trestina (jud .Viaisllui)
Cezar Stoica (Orhei), jucate de echipa Se­ O' fr'uimoaisä s e r b a r e . Saiia şicoa­
Spânu (Hotin), inv. minarului Veniamin i n z i u a de 24 Mai, a a v u t loc lei a fost ineincăpătoare p e n t r u
C. Rovenco (Soroca), A T E i N E J L P O P U L A R T a T a R A Ş I DIN IAŞI Costaclie. cercul c u l t u r a l a l î n v ă ţ ă t o r i l o r . c â t ă l u m e venise. S e r b a r e a s'a
s ă t e a n u l VaisălLe Bănbău (BălţiJ, P i e s a „Cinei Cinei", ffinclheiată Toţi învăţătorili sosiţi îm ioicali- î n c e p u t c u corul formait dini fete
I n n u m e l e Orhieuiului s ' a p r o ­
săteainiuil Toiader B ă j i n a r u (Ho- dus c a r u l oericullui c u l t u r a l , cu c u o f r u m o a s ă h o r ă ţărănieiască, •taibe î n "frunte ou id. A. Filon, şi ftăcăi d e ş c o a l a d e a d u l ţ i .
p r e ş e d i n t e ş i d. V. C o d r e a n u ,
•iin) şi lailţiili. cântiece f r u m o a s e niaţiomale, în a sf ârnlit î n î n t r e a g a siallă um en- directorull şcoalei noastre', a u Elevii d e şcoală a u j u c a t pie­
tuizialsim de inieldlesica^is. s a „'Fetiţa orfaină", lapoi; c u ia­
Miaiîia frăiţeaitică a d u r a t p â n ă deosebi a p l ă c u t icânitieiciuil r ă z ă - l u a t piaiiuie lia servicii ull d i v i n o-
I-a oină călinei şuilui. T o a t e ţinuibumiile s^au p r e ­ InaiiïDtie de inciheiere a a p ă r u t f.iciat die p ă r i n t e l e V. T o p a l ă . d u l ţii' a u j u c a t p i e s e t e : t i o ţii
1
zentált bine, c o r u r i l e câintâinid î n s c e n ă d. a v o c a t Cezar iStoica, de plăcinte , A u r i c a , O t r a v a d e
La A t e n e u l popular din fnuimois câmitiece b i n e allese. u n e l e c a r e a e x p r i m a t în /nuimieflie ba- R ă s p u n s u r i l e l i t u r g i c e a u fost hâireiogi şi Ţ i g a n u l l a t â r g de
Tătăraşi. j udleiţe a u înif ăţlişat îşi r e c i t ă r i în sainabeirniior ' m u l ţ u m i r i 'date d e corull şcoalei c o n d u s d e vite. SäitiemiÜ iau rărim» pe d e p l i n
laşului
a f a r ă de c â n t e c e , î n s ă , p r i m u l şi în spceliiall Atemieuilui d i n T ă ­ .cântăreţul I. H e r e a . Apoli ia a v u t multţuimiţi de aceste c l i p e fru­
D ' u p ă tieî'iminiaii'eia ' o s p ă ţ u l u i loc l'a oicuipiait iSorojcia. C o r u l m i x t Ioc şediinţia lintimă uinide; d. înv.
exiaursi'O'niştii în m i a r e n u m ă r al L i c e u l u i de fiate îşi Şicoalei tăraişii. m o a s e şi totul ise datoreişte d a r ­
Gh. Ignial a voribit deispre „ E d u ­ nicei înv. d - r a Luicreţiia Duimi-
în ifniunite c u muziica. m i l i t a r ă , Normane, conidas de d. prof. Ar­ M i ş c ă t o r însă .a fost imoimen- c a ţ i a voiniţiei". D u p ă aceaisltia a
s'au Imurepiliait cătaie A t e n e u l bore' a câmltat c u m u l t ă p r e ­ iuil c â n d a a p ă r u t iniimasul bia- u r m a i rniasa, coimiună i a r d u p ă traş.
P o p u l a r Tăttănaişl I n faţa m â n - cizie' o-seiriie de fruimoiasie cân­ Siarafcean Vrânceamu 'înisoţiit d;e aimiiaiză şeldiniţa publliică, l u â n d I o n a»elasciiei
dru!juii aişeizămâirut aii /vlieneullui, tece piopultare. piataiiiarihul isorocean î n vânată p a r t e 'mulţi s ă t e n i . D. V. C o d r e a ­
de 153 de ami. D . Vrânceiain'U în nu, î n v ă ţ a t , a 'vorbit d e s p r e Eco­ Din Tăureni (juti. T u r d a - A r i e ş )
fruimoe îinpoldobit cu s t e a g u r i ş i D u m i n e c ă , 31 Mai, ia avuit loc
vc-indeaţă, oiaspeiţii biaisiarabeini a u Dieasiememi s ' a pre'zienfcat binie cuviinitiei isiimiţite, ia mujiţiumit nomia naţioinălă, i a r s u b conldu- 1
orolieiataia Şcoalei NormiaJie d i n di-Hiui Toima;, p r i m a r u l loraşului loereia d-rei M. Codreanu^ în coimnna n o a s t r ă , ş e d i n ţ a cer­
foisit mtâimpiiniaiţi d e u n n u m ă r au c u l u i cuiiifcunaii 'învâţătoresic.
miare de tătărăşeinii şi mleimbrdli Soroca. (P'i'Oiduicţiia: a mad c o n s t a t şi d-lliui C. N. Ifrim, p r e ş e d i n t e l e câutait elevii şcoaleii. iNu v r e a u s ă inbi^u î n a m ă ­
a i A f e . u c u l u i c u aciiamaţii şi d i n d o u ă mici piese r e d a t e Aiteinieulliulis, penitru zilele d e î n a l ­
C. Anuţii n u n t e c u m isla d e s f ă ş u r a t ser­
unalle. b a lintnare le-a u r a t b u n ă foarte Ibime die elevii ş c o a l e i să­ ta s ă r b ă t o a r e , p e iciare l e - a u .tirăii
Din Pârvova (j. Ciaraş-iSeveriin) b a r e a . Ţiln s ă amiinibase c ă s'au
venire miemibrii coimiitetuliui ge­ t e ş t i d i n Valdul-Raşcu.
5
basairialbeniii în Iaşi.
A'iniintiilriea eroillor lia moi s'a ţ i n u t ш а і m u l t e co/niferinţe fru-
nerali, î n siallă i-a priimilt c u flori lin nuimiele juid. Soraoa a ţ i n u t IniălţăitOQlull ifestdivial s ' a î n c h e ­
'sărbătorit cu. deoseibită c i n s t e . moiase şi folositoare p o p o r u l u i .
mieimbii-ieile C e r c u l u i Roimâmeclor 0 imişcătioare cuivântare d-1 inst. i a t priinfr'u'n miinuniat taibllou iDirmmieafa, S''ia oficiat parasta.- Sulbieictele a u foist iuaite d i n m e ­
dim Tătănaişii, înveisimâinibaite' toa­ Moiţoc, a r ă t â n d adâmcia m u i - aileigoric, lallicătiuit d e d. Viad Cu- s u l de' către' p r e o t u l local E u ­ d i u l ştiinţelor agricole. Leicţia
t e in p o r t niaţiioinlal. Corul Ate­ ţuimiinei ce a siimţit e x c u r s i o n i ş t i i zinisiöhl;, repreizenitâinid î n t r e g i r e a gen iu Coilţun, piemitru acei 47 m o d e l a fost p r e d a t ă d e d-na în-
n e u l u i a f l ă t o r în scieină fruimos РаыагаіЬеіпІі şi imiare însemnătiate inieaimului, o feerie c a r e a i m p r e - d e іѳгоі m o r ţ i peinitru p a t r i e . vâţaitoiare Eterna P o p . '
mpoidolbffltă a cânibat c u vile înisiu- a acieistiai e x c u r s i u n i l a Iaşii, cu isiiomiat a d â n c imiuiLţiimeia fraţii or R ă s p u n s u r i l e Uturgioe ііена d a t D-ra E. P o p , e v e n i t ă ila noi
flleţiire-, îSiuiM ooinducereia miaeiS'- coinisieciniţe ice sie p o t pravcideia î n basiairaibieinii, imuliţi d i n ied v ă z â n d c o r u l şcoliar. D u p ă liturghiei, î n
r î n iramiună n u m a i în a n u l - a c e s t a
itruiiui VaisiiLe Popovici, I m n u l a c ţ i u n e a de înifrăţirea sufle- penitru p r i m a o a r ă un t e a t r u . înisă muinceşite c u m u l i d r a g
Naiţomiali. D. C. N. Ifrim p r e ş e - teaisică a Molidovieii die p e s t e P r u t . L a ora 8 .seara' o a s p e ţ i i b a s a - şcoală, a avult loc s e r b a r e a s u b
comidiuicereia î n v ă ţ ă t o r i l o r n o ş t r i p e n t r u r i d i c a r e a c o m u n e i . A-
diiinitiellle 'Aiiieinieirlui le-ia uralt î n Nuimieinoisiui pulbllic ieşieain, a ra'beini eraiu lădumiaiţi p e p e r o î i u l ceiaslta s e p o a t e vedeia şi d i n ser­
g ă r e i Iaşi, î n c o n j u r a ţ i de idra- d. I. Bierzamiesicu şii Ilie Drăglhici.
caiJde cuiviintie bună-venire', r e - o v a ţ i o n a t necointeniilt, p e fraţii b ă r i l e idlatle ciu copii d e ş c o a ă
mancânid ladânc emioiţioiniat că lor- ce' se proiduioeau p e s c e n a goiiteia u n u l imiaire n u m ă r die ie-
Dim Coronca (Auldieal) şl ladniţi, fete şi feciori.
d u p ă viiziiitla A. S. R. Priinlcipelui Teialtru^iuii Naiţioiniail. I n t o i tâm­ şere. Aiiiciit s'a dlisitribu'it die c ă t r e La noi:, în zi au d e 17 Mai a Şi î n f r u n t e a l u p t e i p e n t r u lu-
Garol, a c e a s t ă vizită ia s c u m p i ­ p u l seirlbărei a d o m n i t u n m a r e p r i m ă r i a o r a ş u l u i Iaişi, f i e c ă r u i
exciuinsiiioinliist câ'be o carite (La- a v u t iljoc c e r c u l icuîliturall înjvă- iininarea celor m u l ţ i s t ă d. Au-
lor fraţi basiamalbeini înseiamnă ciiiitaiziasm. ţăitoiriasc. A u l u a t p a r t e d-mii gulsjtin Popi, î n v ă ţ ă t o r , ciare se
ial dioiillieia eveinimeint d e î n a l t ă leşeiniii a u r ă m a s c u celle m a i eriiimiílle Iieroimoinjaihulliuii V e n i a -
ігпііп) die iSiadioiveiainu, isiau Ope- Emili Drăigam, sulbreviizor, Gr. isitrădueşibe d e 35 d e ani, p e n t r u
iciniítifre peinitru Altieineui P o p u - vii (impresii d e s p r e a c e s t a imani- Cerniea p.reşieldinfce , Kiisis Fr. înv. comuna noaistră. Mulţumită
lăr Tăităraişi. A larătiait c u m a iesibrae cuillrurată şi artlistică a relle Hui 'Cneaingă, c â t e un ailibum ;
d-siale coimuinja іаііе laizi vre-o 20
luiait niaişfieire acesit laişeizălmânt diriaiţilor ibiaisaralbemi. ciu vederii dlin I a ş i şi aiuimărul dir, d-mai Kissi, C a s u p o r înv. î n
feisltiv (Iaşii), íncihámiat o a s p e ţ i l o r Găiăţemiii, p r e o t u l P a r b e n i u Ma­ d e b ă e ţ i d e liceu., şcoli noinmiale,
idiin 'C'OiniŞ'tiiiiiniţia u n o r b u n i r o m â n i a g r i c o l e ş i diferite imiaserii.
şi ia îiiiidieiminiaţfc căiidiurois pe fraţii Vizitarea instituţiilor şi m o n u ­ ibiasiairialbenU, louiprinzând artiicoiß iiéi, id. Ooimăneisicu înv. î n P ă s ă -
mentelor ieşene. daitíoirite fruintiaişilor ieşeini şi o r e n i şi I. Crilsibeia îmv. î n l o c a l i ­ A-cesb d a s c ă l e u n adevărat
ibasiairiaibiGinii sa. isie uueiască î n t r u tate. Dfflmineiaiţia, a fost ş e d i n ţ a aipioisiod. P e n t r u u ş u r a r e a ţ ă r a n u ­
îiii'jeinîieianeia umor atiari căiminuri Diiimiinieatţa cieilei d e a t r e i a zi d a r e d e seiamă a c h i p u l u i cum intiiimă. D. E. D r ă g a n a lăuldat l u i a îmfăpuit o biancă p o p u l a r ă ,
cuiitiurallC' aişia ca. s ă n u fie s a t a fost coinsacrată v i z i t ă r c i m o - iau d e c u r s a c e s t e t r e i zile die s ă r ­
QiatiiviKiateia d e s f ă ş u r a t ă die p r e o ­ o isiacieitlaite a tinerelbuilui e u sco­
basanaibeiam- ciare e ă nu-işi aibă inumeinfellor ş i insitituţiuiniloir b ă t o a r e f r ă ţ e a s c ă . tul Piartieiniu. D. M. Cristea,, a p u l de a m ă r i biblioteca p o p u ­
căimiiimuil d e î n ă l ţ a r e şi mântiu- iistorice ieşene. L a o r a 9 şi j u m . L a ora; 9 s e a r a s'a. pus' în m i ş -
cairie i n uinatie|le enibuiziiaslbe alle ţ i n u t l e c ţ i a p r a c t i c ă lia cl. 4-a, l a r ă şi m a i t â r z i u c l ă d i r e a Ca­
і'ге suí-kiteiafeca. fraţii b a s a r a b e n i a u îniceput cu s u b i e c t u l „ F r a z a " , i a r d. I. sei n a ţ i o n a l e .
priai а viizitia uiníiversiitalteia, uinlde iesemriuoir treniui 'Special, ce d u c e a
V . JU Ku-Adiţoic
a a v u t ioc o f r u m o a s ă reicepţie Din Bîcaz (Neiamţ)
1
în a u l ă , acolo iau: fosit ііпіащрі- Z i u a î n ă l ţ ă r i i D o m n u l u i şi
n a ţ i die c ă t r e id. prof. P e t r e Bog­ z i u a eroillor, a fost s ă r b ă t o r i t ă
dan, ş i C. Fedeleş, c a r i iau larătiat şi î n saltul noisitru, c u deoiselbită
m a r e a înisieiînmătate a legătiurilor cinste.
de frăţietate' ce s e s t a b i l e s c pe
саГіеіаі aioeasitia, înidiemnâmd p e D i m i n e a ţ a , l a biserică, ipreo-
tull T. B o r ş , a oficilat sif. l i t u r g h i e
fraiţlii ibasiaira'bieiîii s ă ise lipeiască
c u t o t suflietul d e n e a m u l mos­ ap'Odi l a cimiitir, p a r a s t a s u l eroi­
lor.
t r a şi isă d u c ă î<n s a t e l e l o r c u ­
vântau! bum şi imântJuitor ă l iiu- A u duiait p a r t e şcoialele 'dini Bi-
icaiz, Cânnu 'şi Piotoci, c o n d u s e
birei îşi mtfrăţirei'.
D u p ă aiceiia excursioiniiştii ba- de învăţătorii respectivi.
siaraibeinii lin g r u p u r i icte c â t e o L a biserică, şi pretutiinideind;,
s u t ă , c o n d u s e die profesorii ie­ d-ma Silivia A r m ă ş e s c u , înso'ţută
şeni, a u vizilbat MiltroipoiMia ve­
1
•de albe d-nte , î m p ă r ţ e a u „cocar­
che, ibisieriica • Sf. T r e i E n a r h i , d e " , p e Ibiaini, in folosul „Orfani­
staituiia l u i iG.h. A s a c h i , s t a t u i a l o r " şi „ S u g a c i l o r ' , d i n Biicaz.
'Iui Ştefiam-cei^Mame,, c u p a l a t u l D u p ă lamiiaiză ia t e a t r u l săltese,
Doiminesc şli bisierdlaa Sf. Neciulai, a a v u t loc sieirlharea p o p u l a r ă ,
c t i t o r i a l u i Şitefiain-eeiMarie. CORUL ATENE' 'LUI TATARAŞI •Au r e c i t a t elevii şcoalei din
Bioaz d i n C â r n u şi Poioici. Cân-
i n míjlocuil oeiui m a i c u r a t en- Festivalul cultural dat de ieşeni pe cei 1000 ide Üjiasiaraibeni din CoimămeiiiC'Us, a ţ i n u t dizerbaţia tecilie a u foisit p r e g ă t i t e de p r e o -
tuil B o r ş .
C u tineniul d e 2 n o a p t e a au D u p ă imlaisă a u r m a t ş e d i n ţ a S'iau m a i j u c a t şi n i ş t e jocuri
In d u p ă amiaza; zilei de; 29 p l e c a t şi repirieizenitanţll oedor- p u b l i c a î n c a s a comumală. D.
vecihi, pregăitiitle d i n anuil t r e c u t .
1
L a u r m ă preotul Borş, a ţinut
I teiiiiilior despre însemnătatea o cuvânitare î n care a arătat,, pe
Dulioiasă a. foisit îşi a c e a s t ă a j etiicuriilor c u l t u r a l e , ilar d. Riss^ s c u r t , însemnăitafiaa a c e s t e i zile.
d o u a d e s p ă r ţ i r e , id. Tii'on p r e ş e - despre Fiamilliia î n l e g ă t u r ă c u A u t o r i t ă ţ i l e сютипаііе n'au
diinticllc fariilbiuniailulLuii Ocriheíi şi al şcoalla. Elevii şcoalei: c o n d u ş i de
ibineivoiit ia luia parte,, f i i n d ple­
L a statuia lui Cuza-Vodă din Mamela s a l ă a T e a t r u l u i N a ţ i o ­ Ceirciulud culfurail idiin a c e l o r a ş d. înv. Criilstea şi preotul! Piar-
c a t e l a î n m o r m â n t a r e a i u i Albu,
nali laibaa ia p u t u i î n c ă p e a m a r e a şi id. N a d ă .revîiizor şcoliar dim t e n i u Matei,, a u j u c a t t e a t r u sa­
Piaţa Unirii «are a avut o m a i m a r e însem-
m u l ţ i m e a fraţilor molidoveni T i g h i n a iau r o s t i t c a l d e c u v â n ­ it esc. C o r u r i l e a u fost conduise
'C'cirtiegiul r e f ă c u t a p o r n i t î n d e p e s t e PrulL înăbate d e c â t toţii 'eroii!
t ă r i die mullţuimire c ă t r e ieşeni die d-na iMiatei. Ţ i n e m să aiduioem
F e s t i v a l u l ia î n c e p u t p r i n Im- şi Altiaméul T ă t ă r a ş i . lauide d4iui E. Drăgain,, sUibrevi-
Din Bărbăteşti (jud. Vâlcea)
D. iC. N. Iifirim, Іена r ă s p u n s Kcr, p e n t r u acltiilvitaitieia d e s f ă ş u ­
Atemeului P e laceasită caile: a d u c e m m u l -
ţuimirile n o a s t a e di-lui (Trailain
t a este c a l e a c a r e d e s c h i z â n d l o r die s u b conducerea, d-siall'e.
iniimfile frăţeşbi şi t o p i n d toate Z. T e c ă u d i n R.-Vâlcea, p e n t r u
№. ss. fuir-moasa şi înălţătioiarea faptă
u n i r e i , d. iprof. C. -SbambolMu, î n Caniferimţa a fost ţ i n u t ă d e d. vrăiimăşiile şi neînţeilegerile du­
Din Pelina (juid. Bălţi) c e a s ă v â r ş i t , d ă r u i n d 154 vo­
f o r m ă iclllairă ş i s u g e s t i v ă d e s p r e unii bai te s u f l e t e a s c ă a meamuilui. In d u p ă lamiaiza ailei d e 14 l u m e ' d e c ă r ţ i , p e n t r u înfiinţa­
trecut'uil d e c u l t u r ă şi f r u m o a s ă I n istoria capitalei Moldavei a- Mai, isiatuil Pelina, a fosit în p lină r e a bibliotecii „ I o a n C r e a n g ă " ,
d i n cotmuinia n o a s t r ă .
căminul' cultural Totodată facem apel persoa­
! urm'Eiior iisfioiriicie ce se p ă s t r e a z ă ce v a rămâne deapururi cea „ L u m i n a " , s u b a u s p i c i i l e Fun­ n e l o r c a r i d o r e s c ridicarea s ă t e ­
u r ă : 1 p e n t r u ceia d e a t r e i a u n i r e : în viaţa; iMoldiovei. dintâi m a r e acţiune pozitivă de d a ţ i e i „Primicapelle Carol". Pe nilor la u n nivél d e c u l t u r ă m a i
! Corul Atemieiului sulb caniduce- apropiere a sufletelor moldo­ l â n g ă m u l ţ i m e a localnicilor a u înafflt, să imitleize f a p t a d-lui Tra­
remâneştli.
1 r e a m a e s t r u l u i Vasale Popovicä, v e n e de peste Prut, prin since­ fo-'. p ă r i n t e l e V l a d i m i r Diimi- i a n Z. T e c ă u , a j u t â n d u n n e c u
S'ia î n c i n s o m ă r e a ţ ă h o r ă a : a p r o d u s Um viu entuziasma p r i n ra şi adevărata iubire. itriu, p r o t o e r e u l j u d e ţ u l u i , d. Dr. cărţi.
Moi-îu K w g ä l n i c e a n a Buzeinchti, mieidiijcuil p r i m a r a l
 Numărul 115 VULTURA POPORULUI Pagina 3

VIAŢA LI 1 U S U S De vorbă cu d-l pre­ SCRISORI DELA ORAŞE Ştirile Săptămânii

liens se întoarce l a Iordan fect Dr. Iuliu Coste
Zilele trecute trecând prin Timi­
Cei dintâi ucenici şoara în calitatea mea de inspector
Ioiain, B o t e z ă t o r u l a p r e d i c a t şti p e m a l départie p o c ă i n ţ a şi administrator al acestui ziar, am
i e r t a r e a p ă c a t e l o r , boteizânld ipe oiaimieini Ша râul I o r d a n u l u i îşi p r e - avui o plăcută convorbire cu d. Iu­
liu Coste, prefect de judeţ. D-sa
gătdlndu-ii latsitifieli рѳпЧги î n v ă ţ ă t u r i l e lliuiii lisuis. D u p ă Celle p a t r u ­
mi-a grăit cu inima deschisă şi sin­
zeci, ide izile peitrecuiüe ím p u s t i u lisuis s ' a î n t o r s Ша lordam. I o a n
cer pentru acest ziar. Intre altele
l"a v ă z u t cie lUiepiamte ş i a zils CielLoir .driin jurul isău: Iartă, mieűlufl, lui
mi-a spus:
D u m n e z e u , -eetlicie rddiiică p ă c a t u l luimàii. E u іаша v ă z u t şi tum. m ă r ­
t u r i s i t , c ă aceista .eísittei Fáiul l u i (Duimnieizeu. „Propaganda culturală ce o duce
,Cultura Poporului' 1
din Cluj, in
Toit aisitlíeli ş i î n aiiuai u r m ă t o a r e , I o a n ţa zliis d e s p r e Iilsuis:
I a t ă , xmiletLuil i u i Dutmnazieiu! frunte cu d. general N. Petala, vor­
DIN S L A T I N A (JUD O L T ) . m u z i c ă i n e t r u m e n t a l ă şi v o c a l ă
In ziua de 31 Mai, în oraşul nos­ p e t r e c â n d c â t e v a clipe de recu­
tru a avut loc desvălirea monumen­ l e g e r e ,su\fllieitleiască. A c e a s t ă s o ­ „Cultura toporului" şi-a câştigat un loc de cin­
tului Fecioarei delà Jiu, Ecaterina c i e t a t e a r e şd u n canaeiter filan­ ste în ziaristica românească Rămâne ca tot mai
Teodoriu. t r o p i c , ajuitând p e n e v o i a ş i i dim mult -cititorii ei să o sprijine şi să o răspân-
Încă des de dimineaţă grupuri de ітіаішіаіеііе oraşului noisltru, diască în popor, în lumea satelor şi a târgurilor.
u ş i ® â n d .suferinţele Ьоіпаіѵііог
ţărani şi ţărance, din întreg judeţul
o a i A i a u m i j l o a c e c u c e să-şd In casa în care intră „Cultura Poporului" stră­
Olt şi Romanaţi au început să popu­
leze străzile. Grupele de elevi şi ele­ c a u t e b o a l a şi fiind l a î n d e m â ­ bate lumina cărţii şi ferice de acea familie care
vele diferitelor şcoli din oraş şi îm­ n a t u t u r o r aloqlor c a r i .suferă ştie să preţuiască această comoară a sufletului.
prejurimi au făcut cordon de-alun- şi sufleteşte ş i t r u p e ş t e .
Preot C Г ) IACOB NEGRUTZI a fost rea- pĂDURARUL Brückner delà
gui străzilor, frumos împodobite cu 1

D.'N TURWU SEVERIN Ies cu unanimitate ca preşedinte Hasenberg d i n ţ a r a Ger­

Aitiumiqii doli idiiintre іаадеаіа, .ciaiiti e r a u î n j u r u l lud Ioam Bolto­ beşte delà sine. Cred, că nu va tre­ ghirlande de flori şi verdeaţă, delà
al Academiei Române, iar d-nii I. m a n i e i a s ă v â r ş i t o c r i m ă înfio­
zatomul s ï a u (du® lia lisuis. Văzâinduni, ilisusi i-iai întoeibat: Ce ce mult timp şi acest ziar va fi pen­ gară până la calea Oltului unde este Cu p r i l e j u l p a t r o n u l u i liceu­ Al. Brătescu-Voineşti, Andrei Ră- r ă t o a r e . E l fiind d e s p ă r ţ i t d e
căutaţi? ,.i •••< иикп\МШ tru lumea satelor, în special, ceea aşezat monumentul. l u i „ T r a i a n " , /din o r a ş u l n o s t r u ,
dulescu şi Dr. G. Marinescu, ca soţile., loare n u m a i voia s ă t r ă ­
Ei au r ă s p u n s : InvăţătonulLei, u n d e l o c u i e ş t i ? ce este o foae zilnică la intelectuali. Dimineaţa a sosit I. P. S. Arhi­ a avufc loc î n sialia Teaitnullud o-
viee-preşedirjţi. i a s c ă c u iei d i n p r i c i n ă c ă o b ă ­
Ifeiuis lena ziiis: Veiniiţi .Ş(il .vedteiţi! E un ziar care-l cetesc cu cea mai mandrit al Argeşului însoţit de cler. r a ş e n e s c , o a u d i ţ i e шииюаШа şi
tea., ş i - a u c i s soţia c u l o v i t u r i
A m â n d o i s ' a u idus liai ealsa> <umdie lisuis î ş i a v e a [kиouliinţa ş i , mare plăcere deoarece e foarte bi­ Iar în gara Slatina M. S. Regina conferinţă ocazională ţ i n u t ă de C O M U N A Iaşi, are gând să con-
d e isacure, dar apoi pe miaima,
a n r ă m a i s Ша «1 zaua î n t r e a g ă , aisiouliltânidu-i î n v ă ţ ă t u r i l e . ne redactat şi cred că aceasta e da­ Maria, la ora 9 dimineaţa a descins d. p r o f e s o r C. D a n c i u . ^ struiaseă un nou gimnaziu în
t a t ă l , c u m n a / t u i s ă u şi p e c i n c i
U n u l idtiinitirie a c e ş t i a d o i ial c ă r u i mumie e r a Andredui, a I n ­ torită d-lui prim-redactor Consl. din vagonul regal, fiind primită de L a a c e a s t ă a u d i ţ i e a u d a t coin- mahalaua Nioolina.
copii c e - i a v e a . F i o r o s u l c r i m i ­
t a k t a t p e ftnaitietle s ă u .Simeon c a r e d e n a s e m e n e a v e n i s e l a I o r d a n , Cehan-Racoviţă. d-1. primar I. Tomescu cu tradiţio­ c u r suli liceul ş i c o r u r i l e c o n d u ­ J N IAŞI, î n f a ţ a Coimandamen- n a l i-a u c i s p e toţi p e c â n d dor­
oa isă a s c u l t e finvăţăurdle іш Ioaai rBoteizăitiorul. I-a s p u s , c ă -el a Ar trebui ca acest ziar să apară nala pâine şi sare, şi cu tot perso­ ise vcu m u l t ă măeisitrdie d e m a - * t u l u i m i l i t a r , a î n c e p u t s ă . se meau., a p o i e l s ' a s p â n z u r a t d©
aillait pie Mâirirtiuiiitonuil ,şi fluai Idui» şa p e «11 La liisiuis.. I a r Lisius., v ă - de cel puţin două ori pe săptămâ­ nalul demnitar al judeţului. estruil I. S t . Bauliain ş i V. Budcă. ridice s t a t u i a „Urnirea", l u c r a t ă o eraică î n p ă d u r e .
zându-il p e aicesta, іча Ä : T u eşti] S i m o n , fiul lud l â n a , itu t e ved nă, dar ştiu că intru cât e o foae Au mai sosit delà Bucureşti d-nii O r h e s t r a l i c e u l u i c o n d u s ă de d i n .fondurile d a t e d e d - n a Olga
eheima, Uhiiifia .(adică P e t r u ) . ce nu face politică, nu e ajutată de
nimeni, de nici un fond de propa­
miniştri: general Mărdărescu şi A.
V. Constantinescu; au mai luat parte
d. I. S c h ü l e r a c â n t a t f o a r t e
bine.
Stürza. RUGĂM pe toţi prietenii noştri:
preoţi şi învăţători, că de câte-
I a d r u m s p r e Galileea. gandă şi deci înţeleg greutatea cu d na şi d. I. A. Alimănişteanu senator ! N d i m i n e a ţ a zilei d e 10 I u n i e , ori au conferinţe ale cercurilor cul­
B e n e f i c i u l a c e s t e i eenbărd: a * p e c â m p u l d e a v i a ţ i e della turale, adunări, şezători, etc., să ne
I n izáiua u r m ă t o a r e lisuisi ai p l e c a t e u aceşitu ittrei către. GiaMLieeia. care apare, când se susţine singur. de Olt şi d-na şi d. V. Alimăniştea- fost p e n t r u c o n s t r u i r e a dniter-
In d r u m u l isiăiu a î n t â l n i t p e Fiiláp', «aine denasemeoiea e r a dám Am o deosebită admiraţie pentru a- nu prefect de Olt. SoimeiŞMSiat ide. l â n g ă Cluj, s ' a î n - comunice din vreme pentru a le
niatuiui, c e sie află -aproape de tâimplat o imiare n e n o r o c i r e . U n trimite numere din „Cultura Popo­
1
СаШееа, « a ş i iSdmon ş i Andinei . Iiisuis a .zis l u i Fiiliip : V t a o d u p ă cest ziar şi pentru armata de inte­ Cortejul impunător s'a îndreptat terminare.
Шіпе ! Fiiliip a a s c u l t a t ide lisuis işdi l-ia u r m a i î n d r u m u l s p r e G a - lectuali grupaţi in jurul „Culturii avion, p i l o t a t d e eăpitiainul B ă - rului", pentru a fi împărţite gratuit
1 înspre statue, unde era pavilionul re­ — lin ziuia die 17 Mais, a u a v u t deiseu Adrian^, a v â n d c a însoţi­ ca propagandă.
lilleea. A u a j u n s î m p r e u n ă î n Viiteaida^ o r a ş u l l u i Silmom, Anidirei Poporului.' De azi înainte, vă rog, gal şi tribunele pentru public.
Şi í ülilijp. Idlsuis s ' a opniit isă oidiilmietaisţcă î n oaisa u i n u i a Шй acestui lirei. să mă socotiţi şi pe mim înscris în ioc p e .teremül! .stalcláuíui „Tra>- t o r p e imieioanicuJl I o n B a n y o i , d e
La mormânt se aflau mame şi so­ iam", m a r i s e r b ă r i s p o r t i v e şi la o î n ă l ţ i m e d e 1000 m e t r i s ' a ! N malnaliaua P ă c u r a r i dffin Iaşi,
I n a c e s t tâmp, F i l i p a. totâJliniit p e p r i e t e n u l s ă u Naitainiaill. armata d-voastră constructivă şi vă • o p u r c e a a f ă t a t 16 p u r c e i ,
dau cuvântul că voi lupta pe orice ţia eroinei delà Jiu. pa-oduicţiuini igimnaisitlice a l e şcoa- p r ă b u ş i t la p ă m â n t . T r u p u l n e ­
.găsit c u l c a t l a u m b r a u n u i isimocihdln şli i-<a zriis l u i : l e l o r s e c u n d a r e de b ă e ţ i şi fete, idin c a r e u n u l c u fallea d e j o s î n
cale pentru răspândirea în popor După terminarea serviciului divin, f e r i c i t u l u i c ă p i t a n a fost f ă c u t
— P e acela, 'dieispne c a r e a serils Moálsi î n Hiegiei şi ргооаххсііш, І ч а т diln loiciailiitate. R e u ş i t a a' foisit ,mi- c h a p u l u n e i feţe de- copil, u r e ­
!
a acestui ziar. s'a desvelit monumentul. Au ţinut dis­ bucăţi; mecanicul de asemenea
allait! E lisuis, іБatu.il luii íosdif, ioane -es te dán Niaaanelt. nunaită. Proigraimul a fost u r m ă ­ chea dreaptă iarăş omenească,
cursuri însufleţite: P. S. Sa protoe- a fost zdrobit, C ă p i t a n u l e r a c ă ­
I n vireaniea îaiaeia Naziaireituil ierna soicoitit iqa іиіп otnaş п е і д е е і т - Nu vă descurajaţi, duceţi lupta torul : i a r î n l o c d e Dalbe .are m â n i o m e ­
reu Gavril Dimitrescu, d. general s ă t o r i t şd a v e a n u m a i 28 a n i .
üiarti, idiena idouia imâniă. Dieaioeiea, Niaitatniadl imirâinldiu'-sje a z i s : culturală mai departe şi generaţiile n e ş t i . Momstruil a fost d u s l a in­
Mărdărescu ministru de război, d-na E x e r c i ţ i i c u b a s t o a n e , ainisaim- Miecainiioul e r a şi ell căsătorit, a-
— Diin Niaiziaret iva i i c e v a ibun? viitoare vă voi- răsplăti munca d-v. stituitul mieiddioail.
Matei, d. Locot. de rezerva Lungu- bllu die 100 eileivi deda şcoialla s e ­ vâind t r e i c o p i i .
FiOiilp li-a răisipuinis : Viiino şi 'vezi! Şi a poirniit c u Fiiliip î m p r e - cu recunoştinţa lor."
lescu care a luptat cot la cot cu Eroi­ c u n d a r ă .de ifete s u b -conduce­ A c e s t o r v i c t i m e Iii-s'iau ifăcut o I N Z I U A ide D u m i n e c ă , 14 I u n i e ,
Uină căitrie tociuliinţa Шиш Iiíbuis. Cu aceste cuvinte m'am despăr­
na delà Jiu ; d. C. Stasarache preşed. r e a idi-irei Vamigheldiţa Nicoilau. înimioiriniâmbare f r u m o a s ă , l u â n d * î n t â r g u l Răşeatni, j . Dâimibo-
Aâizânid Iiauis p e Niaitamiail, a izis: Lafcă, c u lajdcivărat Iznaeli- ţit de d. prefect Dr. Coste, mulţu-
soc. Invalizilor din război secţia Olt E x e r c i ţ i i liíbere ansiaimMu de parte mii de oameni, îndureraţi v i ţ a , a a v u t loc s ă r b ă t o r i r e a
teanuil, î n t a u iqaineUie vlleleişuig n u ieste! niindu-i de bunăvoinţă. Am înţeles
şi d. Tomescu primarul oraşului. 1
500 elevii iad l i c e u l u i d e s u b c o n ­ de a c e s t s f â r ş i t t r i s t . desiveldiriii m o n u m e n t u l u i eroic­
Natiatniadll ia izlils: D e іиіпкііѳ imă icunoiştli]? că atâta timp cât vom avea la fron­
d u c e r e a d-iuui I. D u m i t r e s c u . „Cultura Poporului" trimite ilor căiziuţi î n răziboi, m o n u m e n t
lisuis ii-ia răispumis: Мвд înaiiinite d(e-a t e fi iclbJejnia)t Fiiliip J)a tiera de Vest, oameni luminaţi şi După terminarea discursurilor M.
părerile ei d e r ă u , încercatelor r i d i c a t d e comeredanţii şd locui­
jnine, 'eu tenaim ѵавиіЦ, p â m ă c â n d , î n c ă -erai sulb simoöhin. patrioţi ca d. Dr. Coste, care să se S. Regina s'a apropiat de bătrâna Exerciţii cu cercuri ansam­ f a m i l i i a l e a c e s t o r doi eroi. t o r i i aceilei c o m u n e .
Friin aicieistleia liisiuis a dafc o n o u ă dioviaidă, c ă iei ©site Fiiujl l u i intereseze de aproape şi cu tot su­ mamă şt sora eroinei, cu care a vor­ blu c u 100 eilerve a l e Şcoiallei N o r ­
fluirnnieizieu!, o a r e cuinoaişue eşi loejlie diin/iăunitiru labe oamieiniuior ş i c a r e fletul curai de propaganda cultura­ bit câteva minute apoi s'a format o m a l e de feite s u b c o n d u c e r e a r V L TILICĂ IOANID a dă- D U G À M pe biboaaţii noştri din
Dumnezeu laidievănaft fdiiinid vieidie, aiuidte şdt ştie toate. NaOanadJl a u - lă, veşnic ţara noastră va înflori şi colectă de bani de către toţi cei de d-nei maiesitire B a d a c . ruiiti iciaisa ,sa d i n s t r . S t e ­ ^ America, dacă nu primesc
lind acestieia a isltoijgiait: Invaţăitonullei, iţim eşti №u|l l u i Duimmezeiu:, va fi puternică. faţă şi li-s'au dat. După aceasta la Exeiriciţdd c u măciucii .ansaim- j a r dlin Iaşi, u n i v e r s i t ă ţ i i de. a- foaea regulat să facă cunoscut
,tiu eşti' îmipăirialtul liuii Іжпаій. Palatul administrativ a avut loc o b i u c u 100 elevi a i l i c e u l u i . colo, c u d o r i n ţ a ica în l o c a l u l e i
GH. D. ST II AT-CU DALBI administraţiei noastre, pentru a
mică gustare. D a n t u r i n a ţ i o n a l e şcoialla se^ să s e facă iun c ă m i n s t u d e n ţ e s c
N u n t a d i n Cama cuinldară d e fete. c u numsile de. O e i a v i a n Goga. H-se trimite foile lipsă. Delà noi
Aici M. S. Regina a fost întâmpi­
1
Im « u r â n d aoeşiti uioeniici a i lui illsius a|u .iaivu.t u n mou p r i l e j ,
: Vizita Săliştii la Craiova nată de d-na şi d l prefect V. Ali- P i r a m i d e tarimiate de. 100 e- Căminul va intra î n funcţiune să expediază în bună regulă.
oa şi muai învielderalt isâ s e 'ncreriamţeiaei (dietspre idumniezieliriea l u i levd dlita. şcoiala N o r m a l a de- b ă ­ a n u l a c e s t a . I a t ă o faptă m a r e .
[jsiuis. Deliia Viitaaliida is'iau diuis. o u ell îimpireună la Niaiziarelt. Aici
au isitiat d o u ă zile. I n iziua a toieia^ s'a cfatout o nunită î n C a o a Ga - 1
Cu prilejul marilor serbări date
pentru primirea Ж. S. Reginei Ma­
rnănişteanu, urându-i bun sosit.
La ora 11, în însufleţirea puterni­
eţi.
lin aceste j o c u r i s ' a u r e m a r ­
î N zdliele d e 27—29 I u n i e , l a O IiNDRĂSNEAŢĂ tâlhărie
&'a î n t â m p l a t p e d r u i m u l
ria şi a delegaţiilor pentru congre­ că a cetăţenilor, M. S. Regina Maria, Braşoiv, s e v o r s ă r b ă t o r i 75 Cervoda—Getatea-Albă d i n Ba­
lilletei, l a o a r e a f a s t chiemait şi lisua c u m a i m a l u i , î m p r e u n ă c u c a t liceul de feite şi Ş c o a l a Nor­ d e Qinii deda î n f i i n ţ a r e a l i c e u l u i sarabia. Trei comercianţi' din
ice&& u c e n i c i . L a aceiaisită nuintă s ' a î n t â m p l a t c ă is'a gätitt sul bigii femeilor române, în urma a părăsit oraşul. ю. і . m a l ă d e feitie, c a r i a u fost c o n ­
invitaţiei telegrafice, a luat parte şi ;româ,neisic d e acolo, „Andrei. Ş a - Buicovina, c a r i a u c u m p ă r a t n i ş ­
viniull. A t u n c i вдаітіа l u i .liisiuis a spui» iFiuiliui, săiu^ c ă n u m a i DIN T I M I Ş O A R A duise die d - r a Vianigheliţia Nico­ guna".
fciaiiştea, reprezentată prin societa­ te vite ş i se î n t o r c e a u .spre c a s ă ,
esitie v i n . , I n z i u a d e 7 Iumiiie, a. isoisit l a ilau ş i Baidlac. a u fost î n t â m p i n a ţ i de p a t r u t â l ­
Eiisuis. ia r ă s p u n s imaunieii s a l e : iQei «site шііе îşi; ţie, Іеіщеае? tea corală locala „Freamătul." Nici Tot î n a c e a s t ă z i s ' a ţ i n u t î n C Ă P T Ă M Â N A t r e c u t ă a fost
noi, d - n a Cllo.tiiiMa 'gemerall A v e - h a r i m a s c a ţ i , c a r i le^au l u a t toţi
linca n'ia isoisilt сеіаэиіі 'mieu! nu era de mirat poitirea primită, r e s c u , î n s o ţ i t ă die mai. m u l t e isaia T e a t r u l u i o şe^ăitoare c u l ­ ^ c a m frig. I n t o a t ă r e g i u n e a
in urma succeselor avute cu prile­ m u n t e l u i î n c e p â n d deda C o m a r ­ b a n i i , diesibrăcâindu-i a p o i p â n ă
N u n t a ş i i v o r fi c r e z u t c à ajGeistoea isiuint c u v i n t e d e ' î n f r u n . - s t u d e n t e diin B u c u r e ş t i , pemitru t u r a l ă p o p u l a r ă d a c ă t r e d . i n ­ la pieile. Hoţii- a u l e g a t p e cel
tare. Miamia luii Iilsiuts: a î n ţ e l e s î n s ă , c ă iae v o r înitâuniplJa luciruri jul primirii făcute, ziariştilor ceho­ c h e t a die R u s a l i i , a tulberculloşi- g i n e r I. Viaisiliu, d i n Tdmişoiaira, nic s p r e P r e d e a l , p e c r e ş t e t e l e
slovaci, A. S. R. Frincipesei Ileana m u n ţ i l o r a căzut zăpadă multă, t r e i c o m e r e d a n ţ i ş i astupânidu-,le
lûiairi, ş i niámuinaitie. DieiaiQeiea, încIireţptâinidiUHse s p r e servitoi'i, l e - a loir. Da igară a. foisit p r i m i t ă de c u c o n f e r i n ţ a „ G r a n i ţ a B a n a t u ­ g u r a a u l u a t vitele şi iau fugit.
zis: Oriiae v ' a r porumici v o u ă tfiajoeţi! şi Ligii uaţiunilor. d-nia i n g i n e r Solda F a u r , u n d e lui". în unele p ă r ţ i atingând chiar
i a t ă ce spune preşedintele Ligii j u m ă t a t e ide. imletiru înălţime.. A- A d o u a Zii d r u m e ţ i i a u d a t
i
lisuis ia potruinait tsienviiltoaliJkw să uimple юи iapă 'oele şeas© a ifoisit igăzduită. Cetăţenii b ă n ă ­ Coimpleetarea restului din 1 p a s t e bieiţdi n e g u s t o r i .
vals», c a r i .erau aişeaattie îniaiinitiea castei penitoiu cuirăţine. iServiitorii, naţiunilor în scrisoarea trimisă a- ţ e n i a u î n ţ e l e s c h e m a r e a M. S. progiriaim, a u fost r e c i t ă r i şi .mu­ f a r ă ide a c e a s t a a căzut omălt î n
guipuinânidiuiHsie, іііенаіиі u m p l u t p â n ă sui». cestor primitori: R e g i n a iMaria şi d a u d i n i n i m ă zică e x e c u t a t ă ide Ş c o a l a N o r ­ toţi m u n ţ i i Garpaţi. f ^ Ă U N Ă Z I , î n c o m u n a Neco-
Apoii, idupăoe liisuis a ibiinieourvântiat apia, a zoo sei^viitorilor: „Dintre cele mai frumoase im­ d i n p u ţ i n u l l o r 1 ventru î n d e p l i ­ m a l ă .de b ă e ţ i . C O M I T E T U L c e n t r a l ail s o - pods d i n - j u d . S a t u m a r e , a
Scosateţi lacuim şi laduiceţi n u n u i l u i ! presii, cari le-am avut în trecerea n i r e a (acestei o p e r e . Eiclhijpe de Mai aivern ainumţaţi î n c ă doi ^ soc. „ M o r m i n t e l e eroilor", v e n i t u n r o m â n d i n A m e r i c a şi
1

Acaalsita a ifoisit іоеіа idintâi (mliinfutnie a i u i Iiisus. Andinei, Fiiláp,
Kaitianiaiil ş i Simieon văzânid laoeaisltă mámtune, islam îinităriiit şd- mad'
muOlt î n creidilnţa, .că lisuis leisibe c u a d e v ă r a t F i u l luai Diuiminetzeu.
Dupăcum. v o m v e d e a în .oeiLe u r m ă t o a r e , Iiisiuisi ia .miad- f ă c u t şi
alte imiinuni, do.viedLnid, ică ell c u a d e v ă r a t úm. іоѳг a ifoslt Iriimes
şi p r i n u r m a m î n v ă ţ ă t u r a u'uli n u leiste dieűia oaimená, c i d e l à
Duimmeaieu.
Iliu mànà^Éîrea ^ e a m ţ a l u î
ô a î n t o ţ i <andi l a nraimuil a-
œstei sfinte m ă n ă s t i r i , î n ă l ţ a ­
rea Doimnuluii, u n adievărait p e ­
lerinaj sie fiaioe die c ă t r e creidin-
(âoişdi die priai î m p r e j u r i m i . C u
câteva ziilie întiianitei, zöcA d e m i i
ie credincioişi, p e j o s .siau c u c ă ­
ratele sie d u c pientru ia sie r u g a
a mănăisitirea viechilor voeivozi
noflidoivieni'.
Vin iSătienii .diin 'trei p a t r u j u -
teţe iade MoiMoivied, v i u 'bucovi-
Чпі ou fnuimoiasielle l o r .ooisitume
IţioiainlJe,, v i n b l a j i n i toaeaira-
emi, sie înltâlnieisc c u toţii şi n u
aneoiri, vieizi iprin c u r t e a m ă n ă s -
ineiii igrupuri de. r o m â n i d i n
eliie t r e i p r o v i n c i i , v o r b i n d şi
Bttnebanidu-isie d e v i a ţ ă , d e g r i j i ,
ide meivoi.
Ce imitaunait póleij d e •umifi-
ш sufllieteiaiscă. Din .stirăin c a r e
i veui s ă ,situ)d;iie!zie v i a ţ a ţ ă n a n u -
iii r o m â n , iadei a r trebui, isă v i n ă
tr n u ila B u c u r e ş t i , u n d e c i t a ş -
e diferite d e s c r i e r i . Aiiai; iar v e -
tea miiniuiniaitelje costuime naiţio-
иіііе, aici iar vieidea suifieitul c o n -
enviaitdiv aii ţărianullui, iciare s& 1 lă. Nici când săliştenii n ' a u avut
inbriaică şi acuimia іоаі Dacii, c a r i
іішпіюіа focului, d e i a s u p r a c ă -
aia a'itârmă c e a u n u l p e i n t r u m ă -
îăliiigă, copiii, І ѳ т е і , bărbaţi,
toşneigi, idin t o a t e p ă r ţ i l e ţ ă r e i ,
tau Iţa istfaib, piar'că is'ar c u n o a ş -
í Öle icâinid l u m e a .
Unii a u plecâit p e jois p e n t r u
I viilzdita ş i cellieliallitei l o o a ş u r i de
4găciuine d e p r i n aoesite p ă r ţ i :
gapia, Vănaitec ş i Seou, l a o
epăritare d e 15—20 k m . Initre-
Miid p.e u n imoş c u pleite a l b e ,
й ibucovinean, c u m a p u t u t
toigie aproiape 40 kim. î n t r ' o zi
* jos, ş i î n c ă p e naiste d m i m u r i
i icarări de. mumitie mi-ta r ă s -
ttrus: „Hci^ d a r e u c u toaite c ă
tu 65 ide anii, niu. m ă diau p e 5
l D-v., n i c i l a c o a s ă n u m ă î n -
%e náimiei, d a r î n c ă p e d r u m
*тѳ isifinitieilie imănăsitiri.''
t P i e o a r e p l e a c ă d e adei c u s u -
itull înăilţalti, d i n m o r a l a v i e ţ i i
:ie, d u c â n d fiecare c a a m i n -
deoane, cruicauliţe s a u c ă r ţ i
teitoiare scoase î n aioesi iscop
tiipoginafila mănăsitirei şi d a t e
^dincioşiilor pe u n p r e ţ d e n i -
Üoa.
I. P . S. S. Mitropoaiitui MoiLdo-
a ţinuit c a a n u l a c e s t e « ă
* î n s u ş i la; a c e a s t ă serbare
Вс
Штѳаіасаі, f i i n d p r i m i t de s o -
"ful p r e o ţ e s c , î n f r u n t e c u S. S.
ЩаЦ. C i u b o t a r u l , isitaroţui m ă -
'etisr.ei şi d e P . S. S. N i c o d i m
4iHite,anu, .episcop a l H u ş i l o r
mea, prin frumoasa d-voastră ţară, d o a m n e d i n înaMia .societate., diilitiinşii conferenţiaim: d. G. Io- a- o r g a n i z a t o expoziţie d e troiţe d-s'a f u r a t ide eăbrie p u n g a ş i c â n d
una dintre ceie mai mişcătoare şi f ă r ă d e o s e b i r e de naţioniailditate, ne,sicu Şiseşti, d i r e c t o r g e n e r a l coimeiinorative. Expoziţia ' s'a c ă l ă t o r e a c u t r e n u l m i c spre. S a ­
trainice este cea pe care o păstrez a u d a t c o n c u r s u l , la -strângerea al M i n i s t e r u l u i d e Doimienii, v a deschis- la 13 I u n i e , î n c u r t e a tumare., p o r t o f e l u l î n care a v e a
dm ocazia vizitei mele în comuna foniduiilor. Ge.silul d i n e i g e n e r a l voulbi d e s p r e : „Faictorul m o r a l sf. .mitropolii .din B u c u r e ş t i . E x ­ 30 de d o l a r i n u m e r a r , 4 .cecuri
Sălişte. Avierescu, v o r b e ş t e della s i n e ş i in fenomieineile eicoinoimiee" ş i D r . p o z i ţ i a a d u r a t 10 zile. T r o i ţ e l e a 50 d o l a r i şi acte. Hoţii a u î n a ­
Primirea călduroasă şi simpati­ a r fi de. d o r i t isă fie c â t m a i m u l t I o n Jiainu députait d e s p r e „Gre­ vor fi a ş e z a t e î n ţ a r ă p e locu­ p o i a t actele p r i n p o ş t ă . E i î n c ă
că din partea întregii populaţii, a a- imitait. fele ş i C a n c e r u l " , icu ргоеістДипі, rile devenite istorice prin lup­ n ' a u foisit p r i n ş i .
cestei localităţi încântătoare, m'a S. a c e s t e a v o r fi c e l e d i n u r m ă . tele idaibe î n v r e m e a r ă z b o i u l u i . pULTURA POPORULUI se gân-
atins m a i mult decât se poate DIN GALAŢI D o r i t o r i i p o t face. c o m e n z i de ckşte in fiecare ciipâ, ca să fie fo­
spune. V a l o r o s u l preot, P . G h i r i c u ţ ă , traite, cari s e vor l u c r a î n scurtă lositoare cititorilor ei. Şi pentrucă
Am încercat o vie plăcere consta­
tând că prea scurta mea trecere a
d e l à biserica Sf. Apostoli: ş i nxi- PREMIUL ROSTUI! v r e m e î n a t e l i e r e l e societăţii, foaea e răspândită mult în America,
îsioniar ail Epiairihiei Duinării-de- „Cultura Poporului" acordă un premiu d u p ă m o d e l u l .ales. de aceea se pune la îndămâna ace­
şi Teodosie a l R o m a n u l u i , a- fost interpretată aşa cum trebuia Jos, a r e u ş i t p e d e p l i n cia s ă s e de 800 de lei pentru cel mai bun articol, '7 I L E L E t r e c u t e a s u p r a o r a - lora cari au neamuri peste Ocean,
m â n d o i r e t r a ş i î n acesit l o c a ş . să fie, adică, ca o mărturie reală şi p u n ă în islujba Doirmnullui îşi E- care se va ocupa cu:
^ ş u i ui C â m p i m a s'a d e s l ă n - şi dacă vor să-i întrebe ceva sau să
D u p ă ruigăciuniile o b i c i n u i t e sinceră de interes şi simpatie. vauglheliei siaile, î n f i i n ţ â n d socie­ Legea învăţământului a d-lui Anghelesca aibă ştiri despre ei, — într'un cuvânt
ţuit o mare cumpănă care a
în bisierdica primicapiailă a rnăinăs- întors în Geneva, n'am uitat ni­ tatea creştină „Samarineanul a) Explicarea ei şi tot ce i-ar interesa — vor trimite în­
ţinut o oră. F u r t u n a a desco­
tinei, isitareţul urietaiză b u n vemiit mic din recepţia care mi s'a făcut. niiloistljv". b) Modul cum ar trebui aplicată ca să semnările lor la „Cultura Poporului,
p e r i t m a i multie caise, i a r c â t e v a
1
înaflltuilui oiaisipe , .arătâinld muilţu- Aceste r â n d u r i sunt o dovadă de In fiecare Vineri, memibrdi a-
se atingă scopul urmărit de legiuitor. unde vor fi publicate. Acelaş lucru
Artico'ul să aibă două părţi şi fiecare s o n d e iau foisit t r ă s n i t e . I n c ă t u ­
mireia clerullui ş i icreddnciosiilor amintirea mea si vă rog a face cu­ icestbeii igirupărd' c r e ş t i n e s e a d u ­ şi pentru românii din. America, dacă
parte să nu fie mai lungă de cât două co­ n u l Câimpeniţa, a fost t r ă s n i t ă
peinitru deoisebitoa ciniste oa lie-a noscut tuturor concetăţenilor d-v ni й î n «alla de coinfierinite Ша că­ doresc să aibă ştiri delà rudele de
loane dtn foaea noastră. o casă, dieaisemend şi în; o r a ş . acasă, din România, să ne trimită
făcut-o l a .оате răispunide I. P . S. sentimentele mele de gratitudine. m i n u l preoiţeisc u n d e ascultă
Acei cari doresc să participe la acest pre­ M u l ţ i c o p a c i a u fost c u l c a ţ i l a răvaşe şi ele vor fi publicate în foaie.
Sa. Miitinapollitull, a r ă t â n d însiem- Bine voinţi, vă rog, domnule, a conferinţe, coruri refligiioase, miu, vor trimite articolele până la 20 Iulie.
năitialtiea imănăsitiiireii Neiamiţu î n primi asigurarea celei mai distinse p â m a n t . I n c o m u n a Cornu a u Tipărirea se va face fără bani.
isttoriia ţării, p r e c u m şi laccia d i n consideraţiuni." fost o m o r â t ide t r ă s n e t 2 femei.
pre-zieinti, câind p r i n tipografia 4 6
| N COMUNA Caipmeni, d m judti-
d e c u r â n d înitainediaită, r ă s p â n ­
Geneva, Mai 1925.
Y. Avenol.
B e l a s o c i e t a t e a c u l t u r a l a 59„ F a r u l J
* ţui Chiţiuiiu (Basarabia), a fost In l u n a Fietoruiarie, a n u l a-
d e ş t e lumdlnia ş i înivăţăturilie D-lui pretor al Săliştei C o n f e r i n ţ e l e câni ®e v o r ţine ţeainiu: „ P o r t u l naţionali ş i for­ sărbătorită de săteni şi autorităţi c e s t a , a m t r i m i s c â t e o colectă
c r e ş t i n a ş t i p â n ă îm oele m a i d e - Societatea Naţiunilor. m viara anuilui a c e s t a s u n t m e l e l u i " ; N . Mariniescu: „ P s i ­ bătrâna Maria Şerguţa în etate de p e n t r u zidirea bisericii n o u i din
păiltiaite .sate. Inidaaimină p e î n - I n dimineaţa zilei de 30 Mai, tre­ rmălboareie.: G. Boibei: „ L i r i s ­ h o l o g i a m u l ţ i m i i " ; C. I l i e s c u : 132 ani, născută în anul 1793 în B u t i n , şi a v â n d s ă - m i d a u s a m a
tireguil 'dliea* ia, imunică n e p r e c u ­ nul nostru se opri în gara Craiova. m u l lui- Al. Vilahuţă"; G. T ă n ă - „ H a m l e t " ; P . P ă u n e s c u : „Ro­ timpul domnitorilor moldoveni. Bă despre toiattle colectele, r o g pe
p e ţ i t ă i a r p e credimeioşi l a p ă s - Săliştenii am fost găzduiţi la Şcoa­ sodu: „Leóm- Toleltod c a roiman- manul î n literatura româneas­ trâna e sănătoasă, dar cu vederea d-aiài Reiv. G. B r ă n u ţ i u Defroiifc-
itnaretai c u stfinţanie a crediiinţei la normală de fete. O clădire im­ c i e r " ; F . Saeerdoiţeatnu: „ P r o b ­ c ă " ; G. Ferăiscu: „ V i a ţ a ş i o p e r a slăbită. M i c h . 2980 F r a n c l i b St. ş i Mr.
istrămoşieşti. ş i a t r a d i ţ i e i l ă s a t ă punătoare, curată şi ordine datorită l e m e iiiziioloigijcie"; C. P o p e s c u : lud G. C o ş b u c " ; A. L u c a : „ N a ţ i o ­ I N URMA unei ploi cu furtună, T e o d o r Anidrica, Oantom Ohio,
n o u ă s p r e păisltrare d e imoşa şi d-nei directoare Elena Paşalega. „Rolul social a i stuidenţimii" ; n a l i s m u l î n l i t e r a t u r ă " ; I. Nico- * moara cu aburi din comuna Uri 919-10 tlh. N . W . A m e r i c a , s ă
istrămioşi. I. A n t o n i u : „ E d u c a ţ i a v o i n ţ e i " ; lăescu: „Puterea inteligenţei" ; şor de lângă Dej (Ardeal), a fost bineivodiască ia-mi t r i m i t e s u ­
Ferice de asemenea instituţii încre­ m e l e a d u n a t e pe. a d r e s a m e a i a
De „Iinălţareia D o m n u l u i " , dinţate astor fel de suflete româ­ N. Oipiriţoiu: „ D e s p r e p e r s o n a l i ­ G. Bobei: „Nopţile lud Alfred de trăsnită şi mistuită de flăcări. Pa­
d u p ă isifitoiţinea a p e i , I. P . S. S a neşti. t a t e " ; V. Diinculescu: „Din v i a ţ a M u s s e t " ; Şt. P o p e s c u : „ D e s p r e gubele se urcă la câteva milioane foaea „ C u l t u r a P o p o r u l u i " .
a v o r b i t miiilor de sătie:ni a d u - o a m e n i l o r m a r i " ; A. S a c c r d o - clasicism". T o t o d a t ă m u l ţ u m e s c fraţilor
Am fost primiţi de doamna direc­ IN JUDEŢUL Buzău s'au înfiinţat d i n iSailntlheltlehan, Şiamschi şi
miaţi p e p l a t o u l d i n f a ţ a m ă n ă s - 3
toare cu căldură, cu jertfă materia­ * printr'o lege trei comune noui Muntean, cari a u colectat s u m a
•tirei, d u p ă c a r e vizditaitoridi a u în-
Prinţul Caroi, Gurgueţi şi Ştefan- de 32 m i i 250 d e lei, I o n Coteţ-
ceipuit s ă plecie-, d u c â n d c u ei
aşa primire şi manifestare la ple­ Vodă şi în judeţul Tutova comunele R a d u Óléiban, d i n Chicago, 42
ісоішпіа u n o r clipe i n ä l t a t o a r e .
1. S.
care ca aici. I n aceiaş zi la ora 4,
coriştii în automobile, a u vizitat Mu aştepta ! ГЛ°Л, " se îmbolnăvesc
P â n ă ce porcii şi vitele Perieni şi Sălcenii-de-jos.
D E CÂND factorul poştal Nicolae
m i i 300 de led. Ştuinidurne p u ţ i n ­
t e i şi s ă r a c i d a r c u c r e d i n ţ ă ş i
parcul Bibescu. O frumuseţă. A * Calaru pleca cu cursa de scri­ d r a g o s t e d e biserică, pe «are o
Poţi asigura vitele con­
Biblioteca Cultura Poporului doua zi a m luat parte la primirea tra bolilor şi poţi ajuta sori şi valon spre comuna Ivăneşti zidilm d i n mou a m a p e l a t l a cei
„ C u l t u r a P o p o r u l u i " , ispne a M. S. Regina Maria, care din auto­ îngrâşarea lor prin fo­ din jud. Vaslui, oprindu-se în drum b u n i ş i î n z i u a de Sf. G h e o r g h e
fi d e folos c â t m a i m u l t eiitbri- mobil ne-a trimis salutul regal prin losirea puternicului. la primăria Armăşoaia ca să predee .am s f i n ţ i t c r u c e a die p e t u r n .
lor ei, şi-,a m ă r i t a c t i v i t a t e a s a , cuvintele „Trăiască Săliştea." La corespondenţa, i-s'a furat din căruţă (Suflete m a r i ne.-au s ă r i t î n
înfitiinţâind o bilblitoitiecă: ora 4, M. S. Regina, a binevoit a vi­ una cutie în care se afla valori de a j u t o r idânidu-ue, itot s p r i j i n u l
Secţia d e propagandă prin zita în sala băncii „Comerţul" ex­ 30 mii de lei. b ă n e s c , a c e s t o r a şi t u t u r o r b i n e ­
broşuri, a a c e s t e i foi, p u s ă s u b poziţia minunată. Partea înălţătoa­ » lîA JN j u d e ţ u l Iaşi, zilele t r e c u t e
v o i t o r i l o r c t i t o r i ile dóriim m u l t ă
c o n d u c e r e a redaiottoiraluii n o s - re a fost festivalul de la ospăţ dat * a u fost t r e i c a z u r i d e b o a l a
s ă n ă t a t e şi fericire, căci D u m -
trui, D r . O. Apoistoll, a itipărit în grădina „Minerva", unde a u luat sominului . D o i a u fost însănă­
meizeu T a t ă l inositru mânttlue p e
ummatoiarellíe : parte 4—5 mii de persoane. Corul ceice i u b e s c p o d o a b a c a s e i Sale.
t o ş i ţ i l a spatial, i a r ă l t r e i l e a u n
No.. 1. Lupta antilveneriană i n Săliştei s'a produs într'o însufleţi­ s ă t e a n d i n c o m u n a Beloaşti a
Preot tCălnlcean
armată. re de nedescris.
Luni a m luat parte la ceaiul dat murit.
No. 2 . Alcoolismul.
Anunţuri gratuite ! % tJZ
D E S I N F E C T O R CUl oprr i ldeej upeiste:
- >
No. 3. Oftica. în onoarea oaspeţilor conwesişti l vizitei m o l d o v e n i
No. 4. E isulb t i p a r ş i s e va: o- poftiţi din partea d-nei Alimăni P r u t i a Iaşi, folos abonaţilor noştri, — cu condiţia însă
d. G h . Chesisler, f o t o g r a f u l A t e să na fie nici negustori, nici comercianţi —
cuipia d e Locurile d e băi, ş i de şteanu. La ora 6 după amiază să primim spre publicare fără bani, anunţuri
odihnă delà n o i d i n ţară. leştenii a m venit la şcoala normală n e u l u i P o p u l a r d i n TataraşL, a de vânzări şi cumpărări, ori de altă natură.
No. 5. V a apiare î n p r i m a isăp pentru a ne lua r ă m a s u l bun de ple al primmedicului. veterinar David Elemér protejat cu marcă scos u n f r u m o s lâllbum c u foto­
t ă m â n ă a ilumei Buliéi: Sifilisul care. Ni s'a a r ă t a t iarăş dragoste legală. № U I M A I M U L T ! Boală de porci, călbează la grafii c a r i c u p r i n d î n t r e a g a d e s ­
de Br. D o m i n i c Stanca. nemărginită, ni s'au dat buchete cu oi, durere de gură la vitele cornute şi dalac. Preparatele f ă ş u r a r e a a c e s t e i m ă r e ţ e şi i s ­
t o r i c e s e r b ă r i d i n fosta c a p i t a l ă Mai
No. 6. Igiena Naţiunei d e Dr. flori. Fericiţi pot fi săliştenii, feri­ acestea îl poţi găsi în toate comunele la comercianţi
a Moidoivci. bine ca
A. Voima. cită poate fi societatea corală să- şi la consumuri, în mai multe comune, jandarmarie, preoţi,
ori fi, unde
No. 7. Sfaturi practice pentru lişteană, care a dus faima în capi­ învăţători şi dnii proprietarii care se ocupă cu valorificarea r \ l N cauză că serviciul poştal lasă
se serveşte la
orice gospodar. tala Olteniei. Drumul mi-a fost obo acestui folositor medicament. V* kg- îa cutie 20 de lei cu mult de dorit şiee pierd ziare,
•No. 8. Cancerul. sitor la întoarcere d a r şi plăcut instrucţiuni, 20 cutii 300 de lei dacă se plăteşte înainte, sau rugăm pe abonaţii noştri, atunci
Celle ш а і m u l t e b r o ş u r i , î n ­ Mândri s'au m a i simţit şi fii Să­ 320 de lei, dacă se trimite cu ramburs. când li-se rătăcesc numerile trimise,
Baia Elisabeta
g r i j i t apariţiei isunit însoţdite d e liştei, cât a u stat în Craiova că din să înştiinţeze administraţia loaei,
n u m e r o aise f i g u r i . partea lor au putut da dovadă de REPREZENTANTUL GENERAL DIN ROMÁNIA : Băi de abur,
oa să li-se trimită din nou.
Se р г і і т ѳ э с icomiemzi dineiot liai a r t ă prin solurile d-nei Iacob, de cadă,
adimináisitratia zd'arului ş i s e fac d-şoarelor Bârsan, Moga precum SO ÓS & COMP, TÂRG U-MTJRĂŞ, ARTICOLELE cari le primim la dttş, etc.
r a b a t u r i imiari revânz-ătoiriJlor ş i şi a simpaticului solist.d. Floaşiu. *"*• redacţie, le publicăm pe rând;
(TRANSILVANIA) STR. PRINCIPESA MARIA 2. CLUJ,
.societăţilor d e p r o p a g a n d ă , s o - de aceea rugăm pe persoanele cari
Pitoresc ţinut, pitoresc port, d a r La comande raglan adj-o* enoti, Judeţul (1 poşta ultima. Str. Călugăriţelor (pe Someş).
cdiotăţiilor d e famefaoerei, trezrvii- mai pitoresc simbol al caracterului ni-le trimit să aibă răbdare până
1
l o r şd sociieităţiilor istudeinţeştL ce le văd la tipar.
din Ardeal. P. I
 Pa&îm$ â CVLTVHA POPORULUI

TEORIA CAUZEI TIA Societatea pe acţiuni Cultura Poporului ПГТТТТТТТТТТТ7ТТТТТТТТѴѴТТ\

Explicarea fenomenelor din natură prin Vedem că avem presă puternică şi nu-i a sufletului curat româ­
Din Frumoasa (jud. Teleorman) Prin felul acesta a asigurat cu nesc; vedem că avem întreprinderi mari financiare şi economice şi
influenţa reciproeă dintre eter şi materie iai bă 3200 capete oi cari trăesc din sunt ale neprietinilor; vedem că industria şi comerţul sunt fagure puteţi fabrica în casă -.cremă, e
Din îndemnul conducătorilor băncei de miere pentru toţi străinii, — şi totuş majoritatea romanilor se ghete, albastru de rufe, hâr ie
populare „Sfântul Ioan Botezătorul" belşug. de muşte, cerneală, şapilogr &je,
IV. îndeletniceşte cu naţionalism sentimental în loc să treacă la muncă
din această comună, s'a format un A doua tovărăşie se numeşte asiduă şi rodnică.
cafea din ghindă, săpun pe^rtt
în tot locul o densitate egală; acea­ «Obştea Ghsrăseni" cu 49 de membri rufe, pastă de dinţi, clară ro şie,
P e ide a l t ă pairte p ă r ţ i l e corp-u- comitet pentru ridicarea unui monu­ Trăim in vremea faptelor, ha finanţa naţională, să opunem a văpsea de haine, otravă pentru
liiîi! iddiscompuis s e pot u n i p r i n - sta însamnă că materia se preface ment al Eroilor frumuşeni. Banat a şi având un capital de 200 mii lei. noastră; la capitaluri străine, ale noastre romaneşti; la întreprin­ şoareei, cremă ăe ohrax, politură
t r ' o t e m p e r a t u r a riidioaită i a r ă ş i în lichid. Eterul aflător în lichidul şi dat în acest scop ca prim ffid Această grupare este condusă deri de tot soiul, asemenea; la presa de bulevard, presa de idei şi de mobilă, etc. -penint, nevmle casei
aşa, c a să iormeize u n corp cu de fier e încă mai r a r decât fusese suma de 2000 de lei, iar conducătorii la cultură străină cultura noastră proprie întemeiată prin şcoli, sau comerţ. Irimüc după primirea Lei
de d-1 Nicu Dumitrescu; d-sa este instituţii ştiinţifice, şi altele.
a c e i a ş d u r i t alte. Dar, ca s ă p u t e m el în bucata de fier, fiindcă se gă­ au promis tot concursul pentru strân­ preşedintele obştei.
prá'Ciepie ím €>e feil іэе <c<m top eise în­ seşte în mişcare. Din această cauză gerea de fonduri delà societari, c. „Cultura Poporului" a păşit la înfiinţarea unei societăţi pe ac­
Prin munca şi silinţa depusă de ţiuni cu acelaş nume. Societatea va înjgheba un Institut de arte
t r ' u n c o r p c u oiairecare d u r i t a t e şi volumul lichidului de fier este d-sa a reuşit să arendeze moşia grafice la Cluj, cu un capital de S millioane cu drept de emisiune A 'i r e ţ e t ă ; pentru Lei
pantiiicuiijeilte' iizoJiaftle de miaitieiniie, mai mare decât volumul bucăţii de Din Censtantinovea (judTîghina)
Stâlpu din jud. Buzău, proprietatea pună la 10 milioane de lei. Institutul acesta va edita Biblioteci
trebuie să ne l ă m u r i m m a i în­ fier. Dat fiind că mişcarea particu­ Dupăcât se cunoaşte, şcoala din eftine şi bune pentru ridicarea culturală a satelor. Se vor tipări:
judeţul Tghina, a ajuns pe o treap­ d-lui ministru Dr. Anghelescu, în Biblia, cărţi religioase creştine, cărţi de agricultură şi tot ce pri­
t â i oe e s t e a se înţelege prin lelor de eter din interiorul lichidu­ întindere de 2700 de pogoane.
schimbarea, 'temperaturii, adecă tă înaltă. Atâta stăruinţă se pune pe veşte solul, cărţi de igienă, folklór, poveşti, monografii, cărţi pen­ trei reţete. Prospect detailat contra Lei 5
lui precum şi mişcarea celor exte­ tru populurizarea ştiinţa, cărţi cu îndemnuri la meşteşug, la negoţ,
p r i n noţiunea, c ă l d u r i i ş i a r ă ­ rioare acestuia scade cu pătratul munca şi progresul şsoalei acestui Această obşte a luat fiinţă la 1
la societăţi cooperative, ş. a. Căsuţa Poştală 3 0 ® . — C l u j .
celii. I n t r u n iciapito.i ulitierior n e judeţ îaoât putera spune cu tărie Iunie 1924, din iniţiativa d-1 Nicu
îndepărtării delà lichid, pânăce în­
v o m o c u p a m a i a m ă n u n t i t cu că s'a ajuns la înălţimea şcoalelor Dumitrescu, d-sa fiind primarul O acţiune costă 200 de lei. Acei cari pricep binefacerile unei ase­ 'kAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAÏ
cetează complect, ea trebue să aibă meni instituţii sunt rugaţi să contribue cu obolul puţin ce~l au, —
aceste f e n o m e n e , aici v o i m nu­ din vechiul Regat. comunei Ghierăseni.
un maximum care poate fi numai căci picătură cu picătură se face marea.
m a i să le e x p l i c ă m p e s c u r t : în interiorul lichidului, şi un mi­ Datorită muncii neadormite a In scurt timp vom avea şi un * f
Avem nădejde în oamenii de bine şi de fapte, căci tot se mai găsesc Ь ^ 4
P r i n discompunerea corpurilor nimum foarte depărtat de acesta. d-3ui revizor şcolar D. Nadă, un cămin cultural cu denumirea „Mi­ în această ţară.
pe c a i idiferite şi p r i n p r e s i u n e a Lichidul de fier se află deci într'un om сагѳ-çi consacra chiar şi clipe­ hail Eminescu", а cărui bază s'a
Deocamdată primim înscrierile iar cănă vom publica statutele
lor ise p r o d u c e ,călidură. Ce f a c e m câmp de, eter rarificat care are în­ le sale de odihnă, pentru a da sfa­ pus, aşieptându-se aprobarea Fun­ societăţii pe acţiuni „Cultura JPopcrului", flecare va trebui să verse
deci, ca s ă p r o d u c e m f e n o m e n u l tr'un loc o rarificare eterică mai turi şi a se interesa îndeaproape daţiei „Prineepele Carol" singura cotele necesare. Traian G. Stoeiicscu
„călidiurii" ? Execuităm numiai m i ­ mare decât în oricare altul. Acel de activitatea învăţătorilor, astăzi în drept de a înfiinţa aceste cămine.
In fiecare număr vom publica numele subscriitorilor : mvoest
ş c ă r i ide m a t e r i e . Şi cu cât s u n t loc îl vom numi centrul câmpului. şcoala îşi ars doritele sale rezultate. eh. Solomon
m a i m a r i a c e s t e m i ş c ă r i , cu a t â t Bacă încetează întreţinerea rarifi- învăţătorii trimişi aici din ve­ D i n Simeria (j uld. Htunieidoiara.) Suma din urmă Lei 109.800
e s t e m a i m a r e ,şi .căldura. D a r cării eterice în locul, unde se află chiul Regst sunt tineri plini de mun­ D-l St. Bucăluţă, Covasna (Trei-Scaune) 2 acţiune „ 400
noi a m iară t a t c ă m a t e r i a , în că şi dragoste de progrese pe te­ Ş i 'La n o i zirua emoiikxr s ' a ser­
lichidul de metal, sau, exprimân- vait a ş a ©urni se cuivine. ШІГПІ- Total • Lei 110.200
m i ş c a r e a ei, i n f l u e n ţ e a e ă ş i ete- renul cultural şi naţional. Roadele
du-ne obicinuit, dacă se sustrage n e a ţ a , l u m e m.udtă ,a iktat ptairte
• r u l său, c e i a ce este i d e n t i c , că rrmneei lor se vede şi sa simte des­
focul, atunci lichidul începe să se la biserică, umidie ia lasiouiltiait eif.
m i ş c ă r i l e ei se i t r a u s m i t a s u p r a
răcească, să se contracteze şi să se tul de mult. Cercurile culturale sunt £?Ы ^ : b m Veaă 42
e t e r u l u i : P a r t i c u l e l e de eter se singurul fapt ce- ţi dovedeşte munca. l i t u r g h i e e u r ă s p u n s u r i l e idiaite de AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA' ftăspundiţi
solidifice. Aceasia se întâmplă de- d. .Sabin J.utlia. Apoi oarlueigiul BUCUREŞTI
p u n p r i n u r m a r e în m i ş c a r e . I a r U c ceíc cultural atât de frumos
A l f I I
4

aceia că eterul mai des exterior li­ „CraliHirsa І*©р<&гиІііІ*

ca isă p o a t ă ele e x e c u t a m i ş c ă r i ,
tretoue s ă c u p r i n d ă u n s p a ţ i u chidului caută să-şi micşoreze den­ a fost în ziua de 21 Mai, in ru­
în frumte cu imiziaa іаФѳйетіІиі
C. ,F. R . s'a înldirieptiat î n s p r e ci-
r.
sitatea în contul eterului mai r a r tul bulgăresc Constantinovca, prin v e c h i a s p e c i a l i s t r e î n t o r s ÎSÎ B u ­
mai m a r e decât atunci, când miitüriuO. e r o i l o r . Aici is'a ţiniurb pa- cureşti vindecă
stăruinţa d-lui înv. Icnel Pintilie.
s u n t î n linişte, d u p ă c u m a m din lichid şi astfel apasă lichidul rasitsaisiul. Au vortoiit sf. isa prteotui
Acest tânăr învăţător, deşi are NEURASTENIA, H I S T E R I A , Ti­ 0 reţetă de frumuseţe
v ă z u t m a i .sus. E t e r u l s e r a r i -
fică. Intenisirtatieia acestei irari-
acesta din toate părţile spre centrul
câmpului de eter rarificat. Particu­ de munsă cu oamenii, mai ales co­
piii cari nu ştiau o boabă româneş­
Diiagoş, d e s p r e îniseimnătaiteia zi­
lei ; p r e o t u l JíUihász în liimlbia. m,a-
miditatea, Melancolia, Insomnia, Somno-
Jenţa, Paralisia, Tremurâturi, Ticuri, Ne­ Mult mai practic ca săpunurile, fură
efect şi cremele unsuroase, împo­
ша noutate!
lele cele mai nuci de materie se .ghiiarră, d e s p r e eirod şi d. î n v . Ion vralgia, Reumatism, Sughiţul, Vărsaturi, Nn mii aţi
fieări a ele'i'Uilxii dapinidie d e in- te, a lucrat, a muncit şi mtr'un Impotenţa, Incontinenţă de urină după triva: pisiruilHJ. negreiei, petelor,
tensiiitatea (mişcării partleuleilor apropie tot mai mult unele de al­ Moriţun, lot ideispire eroi, îpiieia- t-o„ni'ilor, lmbuliţelor şi a necură­ B*tttaln>r
tele, aşa că spaţiile umplute cu eter timp siurt a învăţat pe copii jo­ .măir)iinidiu-lle jerbfa. sistemul Prof. Stert', ii «'im Nancy, D u ­
a c e s t u i a . Rildii.ca.reia t e m p e r a t u - b o i s (Berne), В е г Ш о п (Paris), H i p ­ ţeniei tenului în genere, este vnmii- CM 5© Sei
curi, cântec??, obieeiira şi graiul ro­ torul mijloc: Se toarnă în 100 gr.
nei n u este .altceva 'decât i n t e n ­ dintre ele devin tot mai mici. Cu Dnjpă tiimiază, c ă m i n u l cuiltu- n o t i s m , reeducaţia voinţei, a caracterului. c o s t u l и й е і
s i f i c a r e a m iscării p a r t i c u l e l o r alte cuvinte, eterul aflător în canti­
mânesc. Cercul cave I-a ;-wuta iost
rall a diat o isierbaiiie câ rnpenieiasică Tratamentul. Copiilor întârziaţi, impulsivi, apă, sau în 50 gr. glicerina un anise
încă o dovadă a mun.oel d- sale. Au vicioşi, E l e c t r o t e r a p i a - • Tratamentul pacheţel cu pulbere „îîrin" se L'ix sefipaţi de cheltuiala, cafeniului
de maiteirie -şi ctier s a u , l u c r u tatea redusă în interiorul lichidului în foiioisui iciloipotiullnii biisiericii amestecă bine, şi se cia pe faţă di- încontisn a pantalonilor I
fost, coruri pe 3 voci, recitări, jo­ radical modern al S ' y f i l i s u l u i . Caiea
i d e n t i c , o intenisiificai'ie a r a r i f i - de metal e silit de presiunea'eteru­ curi, dialoguri, piese de teatru, exer­ greco->ca;tOilic. s. «; V i c t o r e i a» B u c u r e ş t i , Casa Frascati mifleafa şi seara. S-îcctiiï îoarte
Se aplică uşor, d(s oricine. Odată apl{.
c ă r i i eterice p r o d u s e p r i n m i ş ­ lui exterior infinit, mai des, să-şi Const. 9—11 şi 2—7. mare. âoluţia astfel preparată e ,
ciţii de gimnastică. D i n Craii-Bsvolţ (j. Saituimiaire) cată menţine veşnic o (UiDgă іШ(>ес«1'.Ц
micşoreze mişcările sale. Lichidul a- foarte bună ş\ pentru Hiânile RSjtro
carea particulelor de materie sau Cîăpste, împotriva sudorei. şi
fără să mai fie vreodată nevoe de
cesta se preface într'o bucată de Toate acestea au fost ерше în­ In. zdiuia die 17 Miaii, iou p Ä e j u i l călcarea pantalonilor. M:nţino dunga
în c â m p u l u n u i c o r p . F o c u l este pentru curăţirea gâtului. Ea se pre­
fier rece cu o duritate continuă, da­ tr'un grai curat romanes:?, aşa că exciUuisrijuiníá loen-ioeitaişiiior diela la pantalonii din stofa cea mai ordinari.
o rarificare eterică mire ţinută ^ААААААААААААААААААААААААУ^ pară foarte uşor de către oricine.
că mişcarea particulelor eterice in­ ţi~se părea eă eşti în mijlocul unor şooiaila die ante ф nVeisierii d i n ÍD eftină şi bună. Pulberea „Crin"
Evită formarea genunchilor
continuu prin discompunerea
români din tată în fiu. Satirum.aine., iaic©ştiiia iau datt o fru­ se trimite coiitra Iei 20, trimişi în Eftin Ï Simplu! SVactsc!
corpurilor. terioare se micşorează până la cel
mai înalt grad posibil. Părinţii copiilor au fost foai'te m o a s ă isr-ribaire .ciuiltiuirallă, d i n scrisoare închisă de către contra Sei 50' -- o trimite oriunde
(Definind c ă l d u r a c a o m i ş c a r e însufleţiţi şi foarte nuuţumiţi de îndamniall idlllreidLöruilrjii şcoialiei, lûepozttul casa poştală 3 0 8 ,
a p a r t i c u l e l o r de manerie şi e t e r , Un corp solid se poate lichiface cee^.c •! au văzut, e« pot face co­ a
Cluj.
Deposit genera! „DSM4S" C! j a
d. S t . І iu:şa şi prof. I. Gocan. Dl. 4-46. « Ludiţa poştală 208 (S'osfnfiok)
frigul, c o n t r a s t u l c ă l d u r i i , .tre­ prin cîaAura şi i a r ă a fi discompus piii lor, şcoala în acest sat fiind Focşia a -airăiiiait îniîiamaiătiaitieia a-
bue. s ă fie l i n i ş t e a m a t e r i e i şi a mai înainte pe cale mecanică. In în primul an. !
.dunăi ii iratioTiiitilie de .pe Câanpiia
eterului. cazul acesta, rarificarea eterului
exterior din imediată apropiere tre­
» . c. L.ifcieiritătli idieliia B'iaj, diin 1848, ^••ТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТТѴУТ?УѴТТТТТТТ^|
D u p ă c e a m e x p l i c a t a c u m pe bue să fie mai mare, ca să se ajun­ Din Bordnşani (jud. dom ţa) :
im •co-uuil şeoialîiei eaantiart frrt-
Avem onoar aduce la cu- ™
s c u r t ce tnebue să înţeleigem gă la un rezultat identic, căci ea
p r i n c ă l d u r ă , v r e m s ă . a r ă t ă m are de înlocuit aici şi lucru! me­
c u m p a r t i c u l e l e izolate de m a ­ canic, pe care-1 întrebuinţăm la
Ziua Eroilor auul r e s t â t s'a ser­
bat în ace; stă ccffiuns cu o deo­
sebită însufleţire. Dimineaţa toate
rirois iSi'ib cioriiduicieireia d - i u i Gó­
caira. S'a jiuioait píieeia „ I s p r a v a " ,
.cu idlie.viiii іаішои V. ş i A n t o n i u
|^
noştinţa onoratului
că firma noastr 3
V. Vieniiii'ull cuirait s'a inilffiesbudntart
!• renu-m oii fii al
t e r i e , s ă ziceim d e p i l d ă p u l b e r e a discompunerea corpului. autorităţile сотішьіо dimpreună J - !• a dese
u e m e t a l din bucata, de fier d i s - eu văduvele, ai căror sroi se p e n t r u iaicGip.eirLrieia cheiitoiiellilloi •4
c o m p u s ă pe c a l e m e c a n i c ă , se Dilataţia corpurilor la intensifi­ pomenesc asî#zi, au luat p«rte Iß e u ex.cu.nsda. Жог«а
p o t p r e f a c e în „licliiid" p r i n căl­ carea temperaturii este tulburarea măreaţa slujbă bisericeeacă. Du­ Din Carasular (jud. CaiLiiaici-a) cu toata 3
d u r ă şi a p o i c u m ;.:e coinitopesc echilibrului în presiunea eterică pă terminare;», sfintei Liturghii preo­ Mic, să vi- 'l
înitir'un c o r p solid, c a şl î n a i n t e sub care se află corpurile, aceasta tul Gh. N. DumiiïGieu a ţinut o
I n ziiuia ide Zi Miai, s'a ţaniuit în
siaiiiuil iiiioisitru, şeidiiiniţa •oeiriciului
!• iul nostru. .
de d i s c o m p u n e r e , p r i n s u s t r a g e ­ înseamnă că, dacă eterul exterior predică relativ la .,Ioăiţa?e« Dom­ EXECUTĂ l> MEINL \
cmru.rail „ B . P . i i a j d e u " .
r e a c l d u r i i . î n c ă l z i r e a p u l b e r e ! din imediata apropiere de suprafa­ nului" bine însuşită şi simţită, я în­ CELE MAI ţ> a f e a. ^
Dimiiineiaţa cile vil şcoalei SOLIDE LU­
de fier n u este a l t c e v a d e c â t r a - ţa corpului se pune în mişcare pe cheiat cuvenita slujbă a zilei şi pe C R Ă R I GRA­ l>
•dinpireuTiiă cu î n v ă ţ ă t o r i i .mieim-
•tiificaneia e t e r u l u i e x t e r i o r ei, ,a- căile ce le cunoaştem de mai înain­ urmă s'a dat biuecuvâ;vfe;rea de că­ FICE ŞI D E
luAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA^
•шіі c.encuilui a u iktat pante ila
d e c ă m i c ş o r a r e a p r e s i u n i i e t e r i ­ te, atunci eterul interior, neavând tre preot pentru oficierea p».ra?.- LEGÄTORIE
seirvici.Lrl divin, u n d e c o r u l şcoa­
ce a s u p r a ţei. P r i n laceasta se do suportat nici o presiune mai tasuiai celor căzuţi pe câmpul de PE UN PRET
lei a tint r ă s p u n s u r i l e .li.tiung.iice. CONVENABIL.
t u l b u r ă e c h i l i b r u l p r e s i u n i i ete­ mult, se pune şi el în mişcare, ca onoare. Duipă terminlainea isfiintei sliuj.be
rice, c a r e m a i î n a i n t e a p ă s a să-şi restabilească echilibrul tulbu­ La sfârşitul parastasului d-I D. De prima eu-lbtmie
a avilit iac şeidiinţa initimă umde
p u l b e r e a de fier. .Dar isă me ex­ rat, şi totodată împinge particulele iotiessu, a ţinut un cuvânt, b 'ne ;
d. îiw. Cliiţu, dedia şcoadiai d i n plăcută şi
p l i c ă m imaii clair. D a c ă imitroldu- de materie radical în toate direcţiu­ simţit prin care a aiăto.t însemnă­ Chirigii ,-a ţiinruit l e c ţ i a praiotiică
c e m r ă z ă t u r a ide fier î n t r ' u n loc nile. Aceste mişcări ale particule­
•cu tiemperaitură rdidioată, laidecă lor de materie pot reprezenta o
tatea ce trebue să o dăm acestor d e s p r e T u d o r Viiaidiimiiiriösiou. D.
MARELE ATELIER DE D0ÖÄRIE
răcoritoare
eroi pe cari biserica îi pomeneşte. NideGicu, ' preişeldinliede cieirciuiliui a
într'uin c â m p de e t e r rariliicat, forţă mare, dacă se rarifică puter­ este
Delà biserică s'a mers l a cimi­ v o r b i t d e s p r e şcoailia aotdvă. I n
a t u n c i ideisátaitea .eterului d i n in­ nic eterul exterior din imediata îm­
t e r i o r u l r ă z ă t u r i i este î n a c e l prejurime. Un exemplu
moiment m a i , m a r o d e c â t demisi- este forţa vaporilor. Apa se cliscom-
cunoscut tirul local uf do s'a ridicat iarăşi
câteva iecteuiipentru eroii neamului.
şediimţa .pulhlică a igrăiit înivăţă-
toruil Riaidu I o m i e i s c u d'aspre I s ­ Nicolae Săvulescu
tateia letieruiluii exir; ior a f l ă t o r pune prin mişcările eterului inte­
toricul Dohroigeii. S'iau (reicáltat absolvent al şcoalei de meserii йіп Ш
Din Valtareni (jud Tecu«) poezii, s'au c â n t a t eânitecie iniaţio- comuna Racoviţa (judeţul Muscel),
î n i m e d i a t a .apropiere de d â n s a . rior în cele mai mici particule ale Turäm, Telefon ő*
naile die eăiuro iedievdd şeoialei, com-
E t e r u l iniţierilor m a i des e x e r c i t ă ei, iar acestea sunt împinse in toa­
1
Duminică, 24 Mt?i,. a avut loc execntâ orice fel ue comenzi
d u ş i die înv. Virgiiil R . Ioneisicu. Df'Vosii principal :
o im/aii m a r e presiiunie d i n l ă u n t r u te direcţiunile. Deierminându-se
şadiuţa careului culturel ai învă­
relative Ia această branşa, ca
a s u p r a p a r t i c u l e l o r de m a t e r i e , spaţiul vaporilor formaţi astfel,
ţătorilor. A miaii v o r b i t şi sf. ш .preotul
Trifian Opreai, a r ă t â n d de. u n d e ü L UJ, Telefon 394,
d e c â t c u m o exercită e t e r u l ex­ adecă prinzându-se vaporii într'un Dimineaţa toU învăţătorii au iuat B u ţ i , B u t o a e , P u t i n i , Ve­
t e r i o r d i n i m e d i a t a a p r o p i e r e , vas, atunci aceştia sunt apăsaţi de v i n e icurvâ.nitull Dofbroigeia. *'». c .
parte Ia «ліеіегоа serviciului divin dre, H ă r d a e , etc., din
d e v e n i t m a i r a r , diinaiiairă a s u ­ eterul aflător în mişcare puternic făcut de pariatele O. Cârlan dir. D i n Bădenţii vechi (j. Rădăuţi ) 1

p r a lor. Din a c e a s t ă c a u z ă ete­ spre păreţi i vasului. Bacă păreţii parohie şi părintele Postelnicul din I n ziuia e r o i l o r ş c o a l a p r i m a r ă m a t e r i a l a l e s si u s c a t .
r u l l ă u n t r i c t i n d e s ă - ş i egaleze vasului sunt făcuţi aşa încât va­ Găieeana. d.ela noii ..dimpreună e u soiclietk- Bou de pleie, răni, râie, mâncarime cu durere, m â n c ă r i l e
d e n s i t a t e a sa c u d e n s i t a t e a ete­ porii să nu-i poată străbate şi dacă L;i sfârşitul sf. Liturghii părin­ t e a .de ciuimpătare „Tireizvia",
Execuţie o a? pe.â din cauza gerului, epăreala, jupsiieiue, crepătiurUe de r^eŞe,
r u l u i e x t e r i o r , s e punie î n m i ş ­ mişcarea eterului se sporeşte me­ tele Postelnicul a ţinut o cuvântare a u d a t o f r u m o a s ă serbiaire şco­
P r e ţ u r i eoevercabiift bubele dulci, se vindecă singur şi radisai cu : =
c a r e ş i (dislocă p a r t i c u l e l e cele reu, atunci ei pot sfarmă păreţii
explicând sf. Evanghelie a zilei. A - l a r ă e u un. proigraim alieis.. D u p ă
mici de materia ce se mai ţin încă vasului. I n aceasta consta deci for­
unele de altele, îtnpingându-le în ţa vaporilor.
poi toţi domnii învăţători s'au BiAns Фегтііпіаіііеа, isiervciuilud d i v i n s ' a
fă'ciuit u n painaobas lia ţinttdirim, Pentru eomaîtde şi іпГягшаШаі a
P ^ I A i i A I T B l i O L
îa şcoală, unde s'a ţinut şedinţa Se foloseşte cu succes în orice parte a corpului ca obraz, mâni, picioare, cap,
toate părţile, p^năce. materia are intimă, predâudu-şe o lecţie Ue pro­ peinitir.u eed m o r ţ i î n răziboi. D. se adresa: NICOLAE SĂVULESCU, precum şi între picoare, la frecături şi rosături fiind absolut nevătămMoare.
лг. M o s a , profesor
матасшиашійшдаііаа bă la Istorie, de d-na Eliza V. Câr­ idireiotor şooil'ar Şt. P-eircieic a vor- satul VALEA STÂNII No. 44 (ргін F i l i S T U I i U№UÎ H í í R C A H ІЛЗІ 3 0 .
lan. La această şedinţa a luat par­ •bd.t deisipre înisianinătatiea aicesiteii gara Oiueereasa, jad. Maseei). — Trimiteţi Lei 100 pentru 3 borcane şi ve-ţi primi franco (fára alte cheîtueli
te şi d-l'subrevizor şcolar Gh. Chib­ zile. Muizicia sociietăţii „ T r e z - A d r e s a telegrafică : postale) aceste leacuri delà Й5>«ЁІ»С»§Га'№ ff-miSÍCSPAIL F a r m a c i a :
>га\ IAŞI
zuiţi. v:ia", ia eâmltalt R u g ă c i u n e a . A- SĂVULESCU, dueereas». î»il. E № Ó CE^UJ, F S A T A UKIRKf. вш-.оіг M o s s e s . A. і а і т
La şedinţa publică ţinută îu lo­ poii s ' a u irieiciitait m a i mulUte' p o e -
Moldova, nu are în prezent o foao românească, în care să se oglin­ z.id de icătire eilievii şcoailied. S'au
calul şcoalei noui din localitate, in
dească sufletul ei în toată sinceritatea şi eoreţenia eimţimmtelor do care prezenţa autorităţilor comunele şi d e p u s ' c u n u n i de filori pe imo-r- ^ААААААААААА^^4^А^.ААаАААААААААААААААААААААААААААААААка.ААААААААААААААААААААААААА^ААІ/
se bucură. imiiinite şi în sipiöcíial o c u n u n ă
a műd mare număr de lo?uitori
fruimoaisă erouliui nieicumoisieut VÂNTURĂTQARE NR 5 Şl „LUPOAICĂ" \
Moldova, do unde пдаеи au iz m i t energii culturale până la jertfa, d-1 învăţător local şi preşedinta e,l d e c ă t r e fietelle tirezvienie. A u r -
acumulate din istoricul orsş Iaşii, nu are o presă în adavăr reprezen­ cercului I. Cârlan a desebr-s ş-.inţa mait a p o i tlefăUiarea ,Jtrezvie.ni-
tativă a adev&ratei vit ţi eoclale şi în plin progres. prin mulţumiri aduse celor :-f.iurni­ lor", cu vreidnicud preişeidiinte MAŞINI DE TREERAT CU MOTOR,
ţi. Apoi a vorbit părintele Cartes, d. Gailiainceia în, fruinite. A fost şi
Iaşii — uede odinioară s'a sfinţit cea mai ideală presă prin con­ pariatele Postelnicul despro brete­
deiul lui Eminessu* — acest Iaşi, estăzi nu-şi poate revărsa binefacerile le trupreşti şi boaleie sufletrşti şi m a s ă coimuniă. Din p a r t e a isăite- P O S T A M E N T E DE M O A R Ă ETC.
iniilor .a imniOiţăimit d. s e c r e t a r N.
da cultură şi contribuţie Ia refacerile sociale, daoareoe nu are la îudă- d-1 sub-revizor cară a adus mulţu­ Peitreseu, a t â t şcoalei c â t şi i n -
mână o presă deasupra scandalului zilnic sau a îndeletnicirilor mărunte. miri d-lni preşedinte şi locuitorilor, .tiellectuaCiUior p-euiiru .sprijinul PRODUCE ŞI VINDE
Şi aici revine iarăş rolul de asanator şi îndrumător îa presă a per-tru noua construcţie şi i-a îudojœ- diait. E o mairie fciitniefaicere ică a i c i
nat ca s'o termine cât mai «arând. crâşimieilie. statat e u d e s ă v â r ş i r e • FABRICA DE MAŞINI
яCui tarei Poporului " S'a dai o piasă da teatru sub con­ închisie de c â n d „ T r e z v i a " , şi-a
Cel mai talentaţi scriitori s'au.grupat în jurul acestei redacţii mol­ ducerea d-lui I. Cârlan şt m&i mul­ î n e e p u t an'umcia, diatoriită ş i p r e -
doveneşti. te dansuri şt cântece cu copiu şcoa­
Dl C. N. Ifrim, preşedintele Ateneului populat- Tutaraşi şi inspec­ lei Vultareoi sub conducerea învăţă­
feötoüM de j.uidieţ cl. Dr. B a n -
'Cescu. ii,;, ѵаггшіеі.-л
t KT AND.
J . I i . SIEGER
І Ш Ж Ш Ь S.
o . лA.. SÍBIl
ш
torul general al Fundaţiei „Principele Carol'' a primit să ne fie redac­ toarei A. Vuinescu.
1

Din P u t ^ a (jnd. .Cariaş-Seveirin) La maşinile de treerat acordăm înlesniri de plată. Oferte şi prospecte triieitem g - a i u i i !a cerere
1 G h . V e r m a n , înv.
torul nostru pentra Moldova. I n coru ' n a n o a s t r ă a lavut loc
D-nii I. Simioncsou, profesor universitar şi membru al Academiei
Dia Ghei'äseisi (jud. Buză'O
eiercul cuilturiail î n v ă ţ ă t o n e s c . I n Г Т Ѵ Ѵ Ѵ Т Г Т Т Т Т Ѵ Т У Т Ѵ Ѵ У Т 7 Ѵ Т Ѵ Т Т Т Ѵ Т Т Т *i • т т ѵтѵтѵтѵтѵѵѵѵт v m y r m m ? W V W Y V T V T T V ТѴѴѴПѴ
Iu comuna noastiă sunt două ş e d i n ţ a i u i i m ă d. D. Valuişeisicu,
române, presum şi M. Sadoveanu, cel mai puteraie prozator a), vremu­
tovărăşii ţărăneşti, cari au de scop a. ţ i n u t o lieicţLe p r a c t i c ă , i a r
rilor noastre şi membru al Academiei române, vor contribui eu scrisul de a arenda c â t mai mult pământ
id-oia înv. Soifiiia Z a r v a , a v o r b i t
lor eträkiöii la adevărata însemnătate ce va avea această redacţie tu agricol centru ţăranul nostru.
Moldova. Cea mai mar;- asociaţia este coope­
d e s p r e ,,Gire.şelleile înrvăţătorilor".
EI avii şi inivătătorii a u l u a t p a r ­
Specialităţile fab'Hcei de bere CE ELL din Cluj
Redacţia noastră ряліги Moldova, !a Ateneul Popular Tatarasi din Iaşi. rativa „Mîhai Viteazul", care este te ilia sei viciul d i v i n , oficiat d e
înfiinţată m smul 1924, în 11 iunie. sf. sa pr o Uli Ioisiüf Câmpean
Cooperativa are un capital de 500 mii d i n Prizov, u n aidiervănait a p o s t o l 99]
de iei şi este sub conducerea ini­ a l •cuil'trnrdi roimâneişHi. R ă s p u n -
A B O N A M E N T U L : REDACŢIONALE mosului ţărea Ion N. Luzâr, care isiuniîle liiltiuiigiicie ilie->a diait coruil
p R ï E T E N I I noştri. In toate ora- este çi preşedintele cooperativei şi ş c o l a r d i n P r i z o v siub eondu.ee-
Pe un гп 250 iei. Pentru săteni, Ъ « г е n s t r S t o » r « , s p e e i * l i l i - « t e a ÄiEAGiÄÄ d i a т&Ц d a b l «
*• şele, iârguşoarele şi comunile a Băncii populare. r e a d-iliui î n v ă ţ ă t o r Ioisif Toad-er.
învaţatori, profesori, preoţi, studenţi, rurale din România, vrem să avem Sub conducerea sa, cooparativa I n şeidinţa p u b i e ă , s ' a u r e c i t a t
meseriaşi şi muncitori 200 lei pe un prieteni grupaţi în jurul mişcării a luat un mare avânt. Suta de ce­
an. Abonamentul se plăteşte înainte; noastre culturale. Ei vor trebui fă reri sosesc delà locuitori din sat,
se rac abonamente şi pe jumătate ne scrie în foae :' fapte bune, miş­ p ecum şi din alte comune spre a
de an. carea culturală, artistică, economică fi primiţi în sânul cooperativei.
poeiziii, s'au eântiait de .către e-
ieviii idin tocailittatiei îşi d i n Priizov.
D. îmv. Gih. iMiatiei d i n B o r l o v e n i i
noii, a vorbit d e s p r e Boaleie m o ­
i
şi industrială din localitatea în oare Tot d-1 Ion N. Lazăr, văzând că lipsitoare ale animalelor. A u b e j r e ßL ÎA Ws Â, m u l t a -p r c i л t я
Abonamentul pentru instituţii finan­ trăesc. Ştiri ds нзетепеа natură satul este destul de mare, având l u a t p a r t e d-inii I. T o a d e r n o t a r
ciare, biblioteci, cluburi şi localuri încât să intereseze intelectualii ora­ o populaţie de 3010 suflete şi că ddm Pânvovia şi mullti î n v ă ţ ă t o r i
publice 400 lei. Pentru sprijinitorii şelor, muncitorii de prin ateliere gospodarii n'hU do sjuns imaş d i n î m p r e j u r i m i . Ţ i n a tmuflţu- din cauza calităţilor lor neîntrecute s'au dovedit ca
şi fabrici şi lumea delà sate, prie­ pentru vite, a areudat prin B j u t o r u l .mi p e .această cale .ziarului
foaei minimum 500 lei. Ir, America tenii ne vor trimite aderarea lor, cooperativei, pădurea Fiore, în în­
„Cultura. P o p o r u l u i ' , 1
pentru mărcile cele mai sti/perîoare. Se capătă pretutindeni»
3 dolari, în Jugoslavia 120 dinari, în iar redacţia le va răspur-do oe au tindere de 447 de pogoana, unde numerilie t r i m e s e cari s'au î m ­
străinătate 450 lei pe an. de făaut. se poate păşunu. p ă r ţ i t g r a t u i t . ». i t r ă g h i c i H , іпд.

Tiparul Tipo£!~aîlcj ia Maria Si.