I

It *mh
.,\
-{ffi
I ,
w*-L

% *$* #*&u Tffiu frease{rtr{

Yqr€ t
tt
&

e
\ I
e*I
f# *fle ri6fl.*
Alege calta r,tglitl,t rl(' ,t utv,tl,r {'nr;lr-r,l r u *lr rikl {lrlrl lltltlulillr
,1
P

Ihv
/a $f
viu color,Il ri ilrrtlt,tl.Itr'fr,u(ur',ul anu-ll.trll nullunlfr.tftrltttdf lrals L*m*-#€€
flutd #
\
ahd e,effi.e
\1
{
sltlll ilrlrotluit'ut ntorl lttr'*., lnlli lnlr r vritll,rlril* fl?tsnltila 1I

.ll.lltlri rlt'lolt,uut,r, M,lty, Anrlrrw il r dlr,ful fV,,,,l tttlt n ttH*F=tE

rer€ds
; l$ o*
(.ll(' lr* v,l -lf tll,t '.,1 vrri r iltu rtlr, f uln*ila litnh{ Fltgls+-
ilt riltl,tlll r ttlltlf rllt' | '.lt' n r dt lr' r=rrpf lalA f,tf I [tFtttt+t i*tFEFg+Hfl
i ,,+:

(,ll ';l lx'ttlttt lull r ri I rlruitlutt'-=r tfl pi itttlluttat=tEt++=l

nlvrlul rlr r utur;t3lrm, *t lllnhii sHqle*s

I lttrl.tttrl ,tf r,ilr'ttl iltrllnliir * lirtir a a lrt*i[=lrii {rtteatEe F}HFit}tE

rl(llllllll,llt',1 ron(t'ttltlr,i rlr'lttlrtnt*tlli nrlarrtlanrl runH;titrfeler itfiflale ffal mnf$fll

sm
(,ur unulttr l,r lttv-ll,lr';l lrlrf rll'1 1i cfirietil= * lit*lkii e;rgle+e
Vfl*t* is tfle
Altr tillurl rlln ar EatlFl inir dltilnrts la I dilura I e*int trair, sfatior.*?
Itwtlfi teyrtlr {Funttntr llrrrfri teyede fi*rlre=g
,L*'t ov€t'
{^ fflere.

/
[ *o r^{d,f,{* -rq- *oo.

I q.ll?ll, lPP.!,d,r. E !t
gt?ll eh or*hgS
tltirr r o fil I,i ilt t Hril i t* it llt
|aice.
,tfl]ffil[ilLl[ffiil
20.90 Lol trI ffiri ililrltrl[ruttlilt I I
lf lf l=l lq,fig nHll
 x
o
LL
C
ro

(o(n
l- 'i-

=E
otJ
o.-
Not)
..
roo L

oo
=o-
o-u
oo
U= {-r^
rU
L
,b)
VI
:-l

4 Despre aceasti carte
5 Comoara familiei Parson: introducere
6 inlelegerea termenilor gramaticali
8 Substantivul
10 Comoara familiei Parson: episodul
12 Adjectivul
1 4 Comoara familiei Parson: episodul 2
16 Timpurile simple in limba englezi
18 Comoara familiei Parson: episodul 3
20 Allalai/ale cui este/sunt?
22 Comoara familiei Parson: episodul 4
24 Cum le cerem oamenilor si faci un anumit lucru
26 Comoara familiei Parson: episodul 5
28 Cum adresim intrebiri
30 Comoara familiei Parson: episodul 6
32 Cum formim negativul
34 Comoara familiei Parson: episodul 7
36 Aveni,apleca
38 Comoara familiei Parson: episodul B
40 Prepozi[iile
42 Comoara familiei Parson: episodul 9
44 Verbele reflexive
46 Comoara familiei Parson: episodul 10
48 To do vs. fo make
50 Comoara familiei Parson: episodul 1
52 Pronumele
54 Comoara familiei Parson: episodul 12
,i
56 Timpurile continuous in limba englezi
58 Comoara familiei Parson: episodul 13
60 Adverbul
62 Comoara familiei Parson: episodul 14
1 64 Perfect Simple, Perfect Continuous
66 Comoara familiei Parson: episodul 15
68 Diateza pasivi
70 Comoara familiei Parson: episodul 16
72 Vorbirea indirecti
7 4 Comoara familiei Parson: episodul 1 7
76 Verbele modale
7B Comoara familiei Parson: episodul 18
80 Comoara familiei Parson: episodul 19
82 Gradele de comparafie ale adjectivelor
84 Comoara familiei Parson: episodul 20
86 Expresii idiomatice in limba englezi
88 Comoara familiei Parson: episodul 21
90 Cum scriem o scrisoare
92 Comoara familiei Parson: episodul 22
94 Numere, date
96 Engleza in jurul lumii
98 Pronunfia in limba englezi
100 Episoadele povegtii traduse tn
limba romini
1 1 12 Verbe neregulate uzuale
116 Vocabular
124 Index
inlelegerea termeni lor g ramatical i

ramatica este setul de reguli care demonstreaze cum funclio- Subiect sau complement? Emfaza in limba englezi
neaze o limbe. Este mai usor se invdtim cum functioneaze CAnd este folosit intr-o propozilie, un - Accentuarea pronunliei unor
engleza, daci ;tirn cdteva noliunigramaticale.Toate cuvintele pe substantiv sau un pronume poate juca cuvinte:
diferite roluri. Devine subiect cdnd A: You didn't see us breaking the
care le folosili cdnd vorbili pot fi impd(ite in diverse categorii. window.
face acliunea, spre exemplu,,Ciinele"
Substantivul este cuvAntul folosit Verbul este un cuvdnt care exprimi o in exemplul ,,Ceinele latri" sau ,,E1" in A: Nu ne-ali vazut spirg6nd geamul.
pentru a denumi un lucru, un animal actiune sau o stare, cum ar fi,,a face'| ,,Ellatrij'Complement direct este cel B: I did see you.
sau o persoand, cum ar fi ,,cutie'| juca" sau,,a md nca", gi, de
,,a (se) care suporti acliunea. Spre exemplu, B: Ba v-am vizut.
,,inventie'i,,pisic5" sa u asemenea,,,a avea", ,d gAndi" qi ,,a fi". in expresia,,El perie c6inele'l,,ciinele"
,,femeie'i Un substantiv 9.f:{ Formele verbului se pot schimba in este complementul direct. - Accentuarea unei anumite Parli
este Ia plural, dacd vorbim q\Hil pisici funclie de cine face acliunea, spre dintr-o propozilie sau frazi:
despre mai mult de unul, lif , h exemplu,,eu fac", dar,,el face". Au in propozilia,,Ea ii da bani bdrbatului'i What made it an army wos disciPline
spre exemplu ,,cutii'i,,idei" L ),[il,t{ timpuri diferite, in func[ie de ,,Ed" este subiectul, iar,,bani" ;i and organization.
sau,,femei". momentul in care are loc Iui" sunt com plemente.,,Bani" Ceea ce o ficea sd semene cu armata
,, bd rbatu

Pronumele, cum ar fi ,,el",,pe mine"

acfiunea, spre -,--.ffi este complementul direct, pentru ci erau disciplina gi organizarea.

sau,,al tdu'l este un cuvdnt care in-

exemptu,Eu fac'i flLilU- indicd ceea ce se oferd.,,Birbatului"
Iocuie;te un substantiv. Dacd spunem
dar,Eu am ficut". d,f \s este complementul indirect pentru ci - lnversiunea:

,,Cdpra !i-a mdncat hainele" gi apoi ,,Ea

Forma de infinitiv ,,,M Mrt lui i se oferi banii. Never had he eaten such a huge meal.
a verbului este forma Niciodatd nu mincase o masi asa de
lTffiry.fuW{'ff
copioasS.
*"" fi?;l ll'il; ;.,, H W*%\ %
Esteforma tacare @ ffiW rvid.
sunt prezentate
q
lement di rect + complement h bea incet.
Eata? cu iegte,,hd i nele ta le".
verbele in dictionare. a juca fotbal ::t1 ect+verb+adverb
Adjectivul este un
cuvdnt care descrie
Adverbul este cuvdntul care oferd
informalii suplimentare despre o ,fl,- *f:,.11 Harry este plictisit.
subiect + verb + adjectiv
ceva, de obicei un
substantiv, spre
acliune. Multe adverbe descriu
acliunea unui verb, spre exemplu '($f{*$"& I ,'J
r
l\)I rl
tA
exem plu ,,a lbastru'| ,,prost", cd in,,EI joacd tenis prost'i t.

ca in,,o jachetd t+ Alte adverbe descriu c6nd sau i

a lbastrS'i albastru unde se int6mp!5 o acliune,

Prepoziliile sunt cuvinte de legaturd,

spre exemplu,,ieri" ,? -
sa u ,,aici". \I ,l , {/7fr
-f {
@,:
,fi fl:'t'i\
:iln + r\tt --.1
t
I
,f
cum ar fi ,,spre", ,,1d",r,pentrrJ", ,,ldng5" gi
4H l-rit \*)*= {
,,sub'l ca in,,Ea face scufundari
in Wit $-5s
-M\iict'{.}-' I
w'I
mare".

rn mare *.1J @**,5

'lL/*A,iil
0 El joaca
prost.
\\,

/ \fr,
Substantivul
( ubstantivele engleze;ti nu
Jau forme diferite in funclie
de gen. Articolul (cuvdntul
pent ft),,un/ o" sa u,,-t)l/ -a/ -ii/ -le")
nu va riazd nici el in functie de
gen.
Articol u I hoti ri t,,-ull -al -itl -le'
Cuvdntul pentru,-ul/-a/-ii/-le" este the,
pus inaintea substantivului, at6t
pentru singular, cat gi pentru plural:
the girl (fata), the cats (pisicile).
Cand substantivul incepe cu o vocal5,
rhe se pronun!5 [6i], ca in exemplul
the air (aerul).
Masculin sau feminin?
in englezd nu se face distinclia intre
genuri gramaticale, ca in limba
romanS:
W,\,
t
(bd rbat ul)
ex.: the woman (femeia)
Nu sunt delimitate prin gen nici ne-
utrele, spre deosebire de limba romdnS:
Formarea pluralului a s;loitu,li uilt;
Cele mai multe substantive englezegti Existi substantive in l,imba englezdr
[orm eazd pluralul prin addugarea care au forma de plural neregulatd:
terminaliei -s la forma de singular: man - men = bdrbat - ber,bali;
song - songs = cantec - cantece woman - wom€n -femeie - femei;
child - children -copil - copii;
Substantivele terminate tn -s, -ss, -ch, foot - feet - picior - picioare;
the cinema the mountain
sh, -x, consoand + y, consoand + o goose - geese - g6sci - g6gte;
(cinematog rafu l) (m u ntele)
adaug5 Ia plural -es pentru plural: , tooth- teeth = dlnte - dlnli;
in limba englezd, sexul se poate bus - buses = dutobuz - autobuze ox-oxen = bou - boi.
distinge astfel: _*e
Ni('+v*)
-f '1
t-
tl
g
$u*on ttj
t-d;ejrrfu
ffi#IWW the bridge the camp
his (girl)friend (prietena lui) the railway station
her (boy)friend (prietenul ei) the market the cinema
in cazul celorlalte substantive, sexul the tower
poate fi dedus doar din context sau
din personificari.
Articolul nehotirat,,unl o"
Varianta englezeascd a articolului neho-
tir6t, la singular, est e a. Daci substantivul
incepe cu o vocald, articolul este an.
Pluralul articolului nehotdrdt este some.
the airport
C6teva exemple:
- lrr limba englezd, nu fotosirn mereu . Cand vorbim Tn englezi despre un
,rrticolul in acelaSi mod ?n care il substantiv folosit in sens general, nu
Iolosim in romdnS. in romdnS, folosim articolul, pe cdnd, in rom6n5,
',r rbstantivele abstracte folosite la se utilizeazd articolul hotirAt, ca in I
an airporf (un aeroport) a road (un drum)
',u r(Jular sau la plural sunt articulate, tike tea (imi place ceaiul) sa u I study
rrr tirnp ce, in limba englezd, nu. Geog ra phy (Stud iez geog rafia).
- I rrc;leza omite, de cele mai multe . Cand vorbim despre profesia cuiva,
{ )r r, rrrticolul, in timp ce in romand in rom6nd nu folosim articolul, dar
r ",[(' obligatoriu, cum ar fi mountains in englezd da: / am a mechanic
(rrrrrntii). (Sunt mecanic).
a hotel(hotel) a house (o casi)
Comoara familiei Parson: episodul 1

Andrew gi sora lui, Johanna, au luat avionul de la Londra la Dublin, intr-o vacan[d
scurtd alaturi de prietena lor, Mary Parson... Vocabular
airport aeroport
Andrew, look! bridge pod
coast litoral
harbour port
house casd
It's the coast! lake lac
map harta
mountain munte
river rdu
sweets du lciu ri
tower tu rn
town orat
village sat

it's (acesta) este

Oh, there is the there is este/se afld
airport. too de asemenea, gi
two doi, doui
and gi
What is that, Johanna? yes da
look! priveqte!
what is that? ce este aceea?
great ce bine
here is aici este
there is acolo este

( tt(-,at! SweetS"

t ?"*"
& ,** * *$*
Look!
That's Dublin!

Yes, there are bridges...

i, rrirrl) ( r-lAndrew;i Johanna se uiti pe harta la aterizare, birbatul care std in
Oh, mountains!
t,,rt,'1,' l()r o studiazd gi el cu atenlie. 5i el incearcd sd giseascd cea mai u5oard
,, !, |, l,rlrt,rtt. de a ajunge la casa familiei Parson.

11
Adjectivul
A djectivele descriu sau ne
/-tdau informalii despre
substantive sau pronume.
Unele adjective ne dau informa-
!ii despre vdrstS, marime, culoa-
re. Acestea nu pot fi modficate.
Alte adjective exprimd opinia
despre o anumitd persoand sau
un anumit lucru: beautiful
(frumos), horrible (groaznic) etc.
in limba englezS, existd diferite tipuri
de adjective: numerice (sx - sase),
cantitative (more = rrldi mult),
calitative (red = ro$u), posesive (my =
al meu), interogative (which - care),
demonstrative (this = ace sto).
in limba englezd, adjectivele sunt
invariable. Acestea sunt plasate, de
reg uld, inai ntea substantivelor:
the green suitcase the black bog
(valiza verde) (geanta neagre)
Have a good journey!(Drum bunl)
the yelfow tent
(cortul galben)
Adjectivul se comportd precum cen-
trul unei expresii adjectivale. in afard
de el, mai putem avea adverbe care il
modifica: very strong (foarte puternic)
sau alte pdrli de vor"b ire: full'of toys
(plin de jucd rii), eager to please
(doritor sd mullumeascd).
ffWtt::
the perfect holiday
(vacanla perfectd)
12
Dupe substantiv
Existd gi stualii in limba englezd
cAnd adjectivelre sunt plasate dupd
substantive (sau pronume):
- c6nd aparlin unei expresii care se
referi la lungime, greutate sau vAr,st5:
Shakespeare was 48 years old when he
left London for good. (Shakespeare avea
48 de ani c6nd a plecat din Londra
pentru totdeauna.)
- cand determina un pronume nehota-
16t:
There is nothing interesting to see here.
(Nu este nimic interesan,t de vdzut aici.)
-c6nd se refer,S la funclii sau titluri
onorifice preluate din francezd, precum:
a m bassador pleni potentiary, notary
public etc.:
My friend has been appointed
ambassador plenipotentiary in a
South American countr-1r (Prietenul meu
a fbst nurfl,it arnbasador plenipotenliar
tntr-o !arrd din America de Sud.)
a beautiful place (un loc frurnos)
the long road (drumul lung)
Cl asifica rea adjectivel or
6e obicei, adjectivele pot fi clasificate in patru categorii distincte:
[-f
adjective otributive: happy people (oameni fericili); adjective pre-
tlicative: He is hoppy (El este fericit); adjective absolute, care modifici
r rrice substantiv sau pronume ldngd care stau: The boy, hoppy with his
!ollipop, smiled (Biiatul, fericit cu acadeaua lui, a z6mbit); adjective
rominale;We have two puppies; my brother prefers the sod one, I prefer
rhe happy (Avem doi cilelugi; fratele meu il preferd pe cel trist, eu, pe
, cl vesel).
i[x presi i le adjectivale Ordinea adjectivelor
I xi,,ta substantive care pot modifica in limba englez6, ordinea adjectivelor
iltr. substantive. De cele mai multe ori, dupi cum urmeazS:
este foarte strictS,
r',llt.l de construclii indici originea: cantitate/numdr - calitate/pdrere -
', ltirra toys (jucdrii chinezegti); scopul: dimensiune - v6rsti - formd - culoare
,vot k clothes (haine de lucru) sau cali-
- nalionalitate/material/loc de origine
i . i t(', r. rneat eater (carnivor). Exista - scop/adjectiv calificativ.
ri u r l(.roase adjective derivate din
Corect este, deci:
r rl r.,[,rntive: boyish (bdielesc); manly
A nice little old white brick house.
, I r, r I r,r t r:sc); behavioral (com porta-
r
O casi drdgu!5, mic5, veche, alb5, din
rir'trl,rl) t:tC. cdrimidS.
l ', rr ! rt l;liile verbale se comport5, de
Unele adjective pot fi atat antepuse,
i',,'nr('nL'a, ca adjectivele" Pot fi prezen- cat gi postpuse: They live in a proper
i,' lt'tr dollars per hour is the going rate town (Locuiesc intr-un orat adevdrat -
ili,rt,r u/ual5 este de zece dolari pe ord) adic5, nu Ia sat.) vs.They live in the
rrr rrt.r ute: lam so relieved to seeyou! town proper (Locuiesc chiar in ora5 -
i',,urt ,lti)t de uturat/it s5 te vdd!).
adica nu in suburbii.)
,1r,. r onstruclii care modifica substan-
! r,ir ' (rrrroori provenite din adjective)
,i ., lr rr I cxpresii prepozilionale: a rebel
tt r{lto11[ il cause (rebel fdrd cauzd),
Qs;ioiiiii i,iii,
Adjectivele postpuse sunt, in mare
i ,, i il )( ),,,it ii subordonate atributive: the
1,, ,r rlr .,t()rp where he worked (librdria parte, imprumutate din francezd:
,ii,,l, ,r lucrat) from time immemorial (din timpuri
sau expresii infinitivale:
imemoriale).
, t , it /,r' Ir t rlie for (o prejituri mortalS).
lti. !,.1tttt(lltas a beautiful beach.
{ .r'.t.r rrrstrla are o plaja frumoas5.
llt,' ,,tttrtl is yellOW.
i !r',r;,r rl t'ste galben.
Comoara familiei Parson: episodul2
Andrew gi Johanna au aterizat, dar se pare cd sunt ni;te incurcdturi in zona de
ridicare a bagajelor. E zdpdcealS mare la banda rulanti. a backpack
vocabutar
rucsac
Hey,Andrew! bag geanti
You have got a Oh, yes, I have got a out
exit, way iegire
tent, as well. green tent. suitcase valizd
tent cort

(ift) all right (e) in ordine

at, to, in la
big, large mare
black negru, neagri
blue albastru, albastri
but dar
green verde
grey g ri

ffi hello
his/her/its1
kind
Miss
m/
no
alo (la telefon)
lu i/ei
amabil(5)
domnigoard
meu, mea
nu
red rotu, ro;ie
small rnic(a)
sorry, excuse me scuze, pardon
thank you mullumesc
A green
Iltls ls your tired obosit(a)
suitcase... a blue
bog. well bine
bag..-
youl al/alaila le
tdu/ta/td i/ta le,
My backpack vostru/voastrS/
is red" vogtri/voastre,
d u m neavoastrd
lPentru mai multe informalii despre acest
tip de adjective, mergeli la pagina 21.

Here is your suitcase, Miss.

i*lL:
rt$(t

My suitcases
are grey.

15
Ti mpurile simple in limba englezd
Timpurile simple se referl la acliuni obi;nuite, care se petrec in Future Simple Expresii ale viitorului
I mod frecvent. Adverbele sau expresiile care insolesc verbele !'i,ntru exprimarea aspectului de viitor in limba englezd, viitorul se exprimd
in aceste situalii sunt: always, often, seldomt never, every/each rn'lplu (Fu ture Simple), folosim auxili- mai ales prin utilizarea unor expresii
weeUmonth/year etc., once/twice a day/weel</month/year etc. , irr,l e shall(folosit mai rar astazi) ;i will, care sugereazd ci o acliune sau stare
i ur'rrtru toate persoanele at6t la singu- va avea loc intr-un interval imediat
Present Simple Past Simple i, u, cat gi la plural, plus infinitivul scurt urmdtor:
,,1 verbului principal.
Pentru a forma acest timp, hu este Verbele regulate respectS un tipar in - to be going to, care exprimd intenlia,
nevoie de verb auxiliar pentru forma formarea acestui timp, la afirmativ: siguranla sau un fenomen inevitabil:
de afirmativ, dar, la interogativ gi adiugarea sufixului -ed sau -d,in caz They are going to have a baby.
lo walk (a merge, a se plimba)
negativ, folosim verbul auxiliar do: cd verbul se termini in -e. Pentru Ei vor avea un copil.
do, care la persoana a lll-a singular verbele neregulate, folosim forma a It is going to rain.
/\[irmativ: Va ploua.
(he, she, if), este does: doua a verbului din dicfionar:
They went to the seaside last year. - to be to, care exprimd o actiune
I terogativ:
rr
To read (a citi) Au mers la mare anul trecut. prestabilitS:
',hall/will we walk? Ne vom plimba (noi)?
Nr.gativ: He is to leave the town tomorrow.
Afirmativ: i' . To talk (a vorbi) I
'\

", '
l,'V't' shall not walk. Urmeazd sd plece din orag maine.
She reads a book. tJor rru ne vom plimba. - to be on the point of:
Ea citegte o carte. : Afirmativ: She is on the point of bursting into tears.
lnterogativ: ' YoLt talked to her.lfu) ai vorbit cu ea. E pe punctul de a izbucni in Plans.
Does she read a book? lnterogativ: iti ttt t rtot ;;." orlr.rr., ,shtan'tt
Citegte (ea) o carte? ' Did you talk to her? Ai vorbit cu ea? ,,r will not * "won't Verbul nu se modi- - to be about to:
Negativ: ' Negativ: r rr , r rrr niciun fel, nici la interogativ, nici The dam is about to break.
She does not (doesn't) read a book. You didn't talk fo her. Nu ai vorbit cu ea. t, r r r( .r;.)tiv, la nicio persoanS. Forma Barajul este gata sd cedeze.
Ea nu citegte o carte. I ,r, ",r rrrtdti a acestor auxiliare la afir-
rv cste '//.
$i in cazul timpului trecut, auxiliarul
rr r, r I

A se observa utilizarea auxiliarului do ocupi acelagi loc in formarea

la formarea frazelor negative ;i negativului gi a interogaliei ca la
interogative. Acesta std intotdeauna la Present Simple. De remarcat este faptul What time is it, please?
Wlxtl clo you want to iisit? Cat e ceasul, vi rog?
inceputul frazelor interogative, inainea cd a uxilia ru I preia aspectu I trecut atat ( t. vrei sd vizitezi?
subiectului, iar in cazul celor negative, la interogativ, cat ;i la negativ, iar
intre subiect gi verbul general, in verbul principa! pdstreazd forma de l'd like to go to a
ambele cazuri preluand marca infin itiv. l'm looking for
little cafe. {{t'^eg
gramaticalS a persoanei a lll-a (-s). t
A; vrea sd merg la a hotel.

a Sfaturi utile o cafenea micd. Caut un hotel.

I Atenuer . Forma auxiliarului did este unici

Unele verbe, cum sunt cele de per-
ceptie intelectual6 5i senzorialS
pentru toate persoanele la Past
Simple. Acesta se folose;te la inte-
,bi$
(believe, feel, forgive, hear, know, like,
love, see, taste, want etc.), se folo-
sesc doa r la Present Simple. La as-
rogativ gi negativ.
. La afirmativ, nu este nevoie de un
verb auxiliar.
R
pectul continuu, acestea igi schim- . Pentru a invd1a mai ugor verbele OK, let's go to l'm thinking.
bd sensul, iar in anumite cazuri sunt neregulate, este util sd consultdm Cafe Claude. Ma gandesc.
incorect folosite. un tabel complet al formelor lor. Bine, sd mergem la
Cafe Claude.
16
Comoara familiei Parson: episodul 3
Andrew gi Johanna au reugit s5-gi ia bagajele de la aeroport gi sunt acum in drum
spre casa lui Mary. Se opresc la o cafenea ca sd se odihneasc5...
l!rr bdrbat care a trecut pe langd
t,lronna a scdpat o scrisoare. Dar,
,ura cand ea i-a ridicat-o, el s-a urcat
:ri rr)asini gi a plecat.
a
bike
bird
Vocabular
bicicleti
pasire
barci, vapor
?:ff,,, aparat de
fotog rafiat
clue indiciu
Coke Coca-Cola
landscape peisaj
lemonade lirnonadi
I am admiring the man (men)\ birbat
landscape. secret secret (subst.)
son fiu
sun soa re
table masi
treasure comoard

straight ahead drept inainte

" to hide a ascunde
to look (at) a privi, a se uita la
to look (for) a ciuta
x to pay a plati
to rent a ?nchiria
" to shine a strdluci
We want to hire x to sing a c6nta
some bikes.

alone singur(i)
( .r rr ! ., ,t uitat la scrisoare, i s-a pdrut dear d raga
desert pustie
i,,.rrt. t iLrdatS. Era adresatd unui fiu pe
easy u5or, u;oar5
i ri ii i i(, lohn si semnati Charles Parson...
farewell adio
first primul, prima
A [esert isfond, 7893 first of all mai intai
ice-cold rece ca gheala
lwould like a I would like to
lltl ,1,',tt .ilfi jlOhft, in the shade la umbri
lemonade. pay, please. me mie, pe mine
I ttilr ,rrt ofd fiulrL. I arn a[one orL nly now acum
,!, , tt t.\ltrrri art{my houseruearDu6[irt please te/vi rog
, t ut ltl tl. I ltaue a secret, I am aery slowly incet (adv.)
. , ,rltltt1. two doi, doui
\'rf r / ,, iltu treasure is your treasure. wealthy bogat
tt,t tt,,u\.' lrilr.s tfiefirst c[ue. first of
,i,t t1,,tr lrtatll for t{te tuto ships.
'Daci un substantiv are un plural
And me, lwould like a neregulat, va fi notat ln paranteze
Coke, please. dupi substantiv, de exemplu, pluralul
fareate[[ substantivului man este men.
Cfinr{es lParson

19
 /'
I
\
.\