Sunteți pe pagina 1din 11

I

It *mh
.,\
-{ffi
I ,
w*-L

% *$* #*&u Tffiu frease{rtr{


Yqr€ t
tt
&

e
\ I
e*I
f# *fle ri6fl.*
Alege calta r,tglitl,t rl(' ,t utv,tl,r {'nr;lr-r,l r u *lr rikl {lrlrl lltltlulillr
,1
P

Ihv
/a $f
viu color,Il ri ilrrtlt,tl.Itr'fr,u(ur',ul anu-ll.trll nullunlfr.tftrltttdf lrals L*m*-#€€
flutd #
\
ahd e,effi.e
\1
{
sltlll ilrlrotluit'ut ntorl lttr'*., lnlli lnlr r vritll,rlril* fl?tsnltila 1I

.ll.lltlri rlt'lolt,uut,r, M,lty, Anrlrrw il r dlr,ful fV,,,,l tttlt n ttH*F=tE

rer€ds
; l$ o*
(.ll(' lr* v,l -lf tll,t '.,1 vrri r iltu rtlr, f uln*ila litnh{ Fltgls+-
ilt riltl,tlll r ttlltlf rllt' | '.lt' n r dt lr' r=rrpf lalA f,tf I [tFtttt+t i*tFEFg+Hfl
i ,,+:

(,ll ';l lx'ttlttt lull r ri I rlruitlutt'-=r tfl pi itttlluttat=tEt++=l


nlvrlul rlr r utur;t3lrm, *t lllnhii sHqle*s

I lttrl.tttrl ,tf r,ilr'ttl iltrllnliir * lirtir a a lrt*i[=lrii {rtteatEe F}HFit}tE

rl(llllllll,llt',1 ron(t'ttltlr,i rlr'lttlrtnt*tlli nrlarrtlanrl runH;titrfeler itfiflale ffal mnf$fll


sm
(,ur unulttr l,r lttv-ll,lr';l lrlrf rll'1 1i cfirietil= * lit*lkii e;rgle+e
Vfl*t* is tfle
Altr tillurl rlln ar EatlFl inir dltilnrts la I dilura I e*int trair, sfatior.*?
Itwtlfi teyrtlr {Funttntr llrrrfri teyede fi*rlre=g
,L*'t ov€t'
{^ fflere.

/
[ *o r^{d,f,{* -rq- *oo.

I q.ll?ll, lPP.!,d,r. E !t
gt?ll eh or*hgS
tltirr r o fil I,i ilt t Hril i t* it llt
|aice.
,tfl]ffil[ilLl[ffiil
20.90 Lol trI ffiri ililrltrl[ruttlilt I I
lf lf l=l lq,fig nHll
x
o
LL
C
ro

(o(n
l- 'i-

=E
otJ
o.-
Not)
..
roo L

oo
=o-
o-u
oo
U= {-r^
rU
L
,b)
VI
:-l
,i

4 Despre aceasti carte 56 Timpurile continuous in limba englezi


5 Comoara familiei Parson: introducere 58 Comoara familiei Parson: episodul 13
6 inlelegerea termenilor gramaticali 60 Adverbul
8 Substantivul 62 Comoara familiei Parson: episodul 14
10 Comoara familiei Parson: episodul 1 64 Perfect Simple, Perfect Continuous
12 Adjectivul 66 Comoara familiei Parson: episodul 15

1 4 Comoara familiei Parson: episodul 2 68 Diateza pasivi


16 Timpurile simple in limba englezi 70 Comoara familiei Parson: episodul 16

18 Comoara familiei Parson: episodul 3 72 Vorbirea indirecti


20 Allalai/ale cui este/sunt? 7 4 Comoara familiei Parson: episodul 1 7
22 Comoara familiei Parson: episodul 4 76 Verbele modale
24 Cum le cerem oamenilor si faci un anumit lucru 7B Comoara familiei Parson: episodul 18
26 Comoara familiei Parson: episodul 5 80 Comoara familiei Parson: episodul 19
28 Cum adresim intrebiri 82 Gradele de comparafie ale adjectivelor
30 Comoara familiei Parson: episodul 6 84 Comoara familiei Parson: episodul 20
32 Cum formim negativul 86 Expresii idiomatice in limba englezi
34 Comoara familiei Parson: episodul 7 88 Comoara familiei Parson: episodul 21
36 Aveni,apleca 90 Cum scriem o scrisoare
38 Comoara familiei Parson: episodul B 92 Comoara familiei Parson: episodul 22
40 Prepozi[iile 94 Numere, date
42 Comoara familiei Parson: episodul 9 96 Engleza in jurul lumii
44 Verbele reflexive 98 Pronunfia in limba englezi
46 Comoara familiei Parson: episodul 10 100 Episoadele povegtii traduse tn
48 To do vs. fo make limba romini
50 Comoara familiei Parson: episodul 1 1 1 12 Verbe neregulate uzuale
52 Pronumele 116 Vocabular
54 Comoara familiei Parson: episodul 12 124 Index
inlelegerea termeni lor g ramatical i

ramatica este setul de reguli care demonstreaze cum funclio- Subiect sau complement? Emfaza in limba englezi
neaze o limbe. Este mai usor se invdtim cum functioneaze CAnd este folosit intr-o propozilie, un - Accentuarea pronunliei unor
engleza, daci ;tirn cdteva noliunigramaticale.Toate cuvintele pe substantiv sau un pronume poate juca cuvinte:
diferite roluri. Devine subiect cdnd A: You didn't see us breaking the
care le folosili cdnd vorbili pot fi impd(ite in diverse categorii. window.
face acliunea, spre exemplu,,Ciinele"
Substantivul este cuvAntul folosit Verbul este un cuvdnt care exprimi o in exemplul ,,Ceinele latri" sau ,,E1" in A: Nu ne-ali vazut spirg6nd geamul.
pentru a denumi un lucru, un animal actiune sau o stare, cum ar fi,,a face'| ,,Ellatrij'Complement direct este cel B: I did see you.
sau o persoand, cum ar fi ,,cutie'| juca" sau,,a md nca", gi, de
,,a (se) care suporti acliunea. Spre exemplu, B: Ba v-am vizut.
,,inventie'i,,pisic5" sa u asemenea,,,a avea", ,d gAndi" qi ,,a fi". in expresia,,El perie c6inele'l,,ciinele"
,,femeie'i Un substantiv 9.f:{ Formele verbului se pot schimba in este complementul direct. - Accentuarea unei anumite Parli
este Ia plural, dacd vorbim q\Hil pisici funclie de cine face acliunea, spre dintr-o propozilie sau frazi:
despre mai mult de unul, lif , h exemplu,,eu fac", dar,,el face". Au in propozilia,,Ea ii da bani bdrbatului'i What made it an army wos disciPline
spre exemplu ,,cutii'i,,idei" L ),[il,t{ timpuri diferite, in func[ie de ,,Ed" este subiectul, iar,,bani" ;i and organization.
sau,,femei". momentul in care are loc Iui" sunt com plemente.,,Bani" Ceea ce o ficea sd semene cu armata
,, bd rbatu

Pronumele, cum ar fi ,,el",,pe mine"


acfiunea, spre -,--.ffi este complementul direct, pentru ci erau disciplina gi organizarea.

sau,,al tdu'l este un cuvdnt care in-


exemptu,Eu fac'i flLilU- indicd ceea ce se oferd.,,Birbatului"
Iocuie;te un substantiv. Dacd spunem
dar,Eu am ficut". d,f \s este complementul indirect pentru ci - lnversiunea:

,,Cdpra !i-a mdncat hainele" gi apoi ,,Ea


Forma de infinitiv ,,,M Mrt lui i se oferi banii. Never had he eaten such a huge meal.
a verbului este forma Niciodatd nu mincase o masi asa de
lTffiry.fuW{'ff
copioasS.
*"" fi?;l ll'il; ;.,, H W*%\ %
Esteforma tacare @ ffiW rvid.
sunt prezentate
q
lement di rect + complement h bea incet.
Eata? cu iegte,,hd i nele ta le".
verbele in dictionare. a juca fotbal ::t1 ect+verb+adverb
Adjectivul este un
cuvdnt care descrie
Adverbul este cuvdntul care oferd
informalii suplimentare despre o ,fl,- *f:,.11 Harry este plictisit.
subiect + verb + adjectiv
ceva, de obicei un
substantiv, spre
acliune. Multe adverbe descriu
acliunea unui verb, spre exemplu '($f{*$"& I ,'J
r
l\)I rl
tA
exem plu ,,a lbastru'| ,,prost", cd in,,EI joacd tenis prost'i t.

ca in,,o jachetd t+ Alte adverbe descriu c6nd sau i


a lbastrS'i albastru unde se int6mp!5 o acliune,

Prepoziliile sunt cuvinte de legaturd,


spre exemplu,,ieri" ,? -
sa u ,,aici". \I ,l , {/7fr
-f {
@,:
,fi fl:'t'i\
:iln + r\tt --.1
t
I
,f
cum ar fi ,,spre", ,,1d",r,pentrrJ", ,,ldng5" gi
4H l-rit \*)*= {
,,sub'l ca in,,Ea face scufundari
in Wit $-5s
-M\iict'{.}-' I
w'I
mare".

rn mare *.1J @**,5


'lL/*A,iil
0 El joaca
prost.
\\,

/ \fr,
Substantivul
( ubstantivele engleze;ti nu
Jau forme diferite in funclie
Nu sunt delimitate prin gen nici ne-
utrele, spre deosebire de limba romdnS:
Formarea pluralului a s;loitu,li uilt;
Cele mai multe substantive englezegti Existi substantive in l,imba englezdr
de gen. Articolul (cuvdntul [orm eazd pluralul prin addugarea care au forma de plural neregulatd:
pent ft),,un/ o" sa u,,-t)l/ -a/ -ii/ -le") terminaliei -s la forma de singular: man - men = bdrbat - ber,bali;
nu va riazd nici el in functie de song - songs = cantec - cantece woman - wom€n -femeie - femei;
child - children -copil - copii;
gen.
Substantivele terminate tn -s, -ss, -ch, foot - feet - picior - picioare;
the cinema the mountain
sh, -x, consoand + y, consoand + o goose - geese - g6sci - g6gte;
Articol u I hoti ri t,,-ull -al -itl -le' (cinematog rafu l) (m u ntele)
adaug5 Ia plural -es pentru plural: , tooth- teeth = dlnte - dlnli;
Cuvdntul pentru,-ul/-a/-ii/-le" este the, in limba englezd, sexul se poate bus - buses = dutobuz - autobuze ox-oxen = bou - boi.
pus inaintea substantivului, at6t
pentru singular, cat gi pentru plural:
distinge astfel: _*e
Ni('+v*)
-f '1
the girl (fata), the cats (pisicile). t-
tl
g
Cand substantivul incepe cu o vocal5, $u*on ttj
rhe se pronun!5 [6i], ca in exemplul t-d;ejrrfu
the air (aerul).

Masculin sau feminin?


ffi#IWW the bridge the camp

his (girl)friend (prietena lui) the railway station


in englezd nu se face distinclia intre her (boy)friend (prietenul ei) the market the cinema
genuri gramaticale, ca in limba
in cazul celorlalte substantive, sexul the tower
romanS:
poate fi dedus doar din context sau
din personificari.
Articolul nehotirat,,unl o"
Varianta englezeascd a articolului neho-
tir6t, la singular, est e a. Daci substantivul
incepe cu o vocald, articolul este an.
Pluralul articolului nehotdrdt este some.
the airport
W,\,
t
(bd rbat ul)
C6teva exemple:

- lrr limba englezd, nu fotosirn mereu . Cand vorbim Tn englezi despre un


,rrticolul in acelaSi mod ?n care il substantiv folosit in sens general, nu
Iolosim in romdnS. in romdnS, folosim articolul, pe cdnd, in rom6n5,
',r rbstantivele abstracte folosite la se utilizeazd articolul hotirAt, ca in I
an airporf (un aeroport) a road (un drum)
',u r(Jular sau la plural sunt articulate, tike tea (imi place ceaiul) sa u I study
rrr tirnp ce, in limba englezd, nu. Geog ra phy (Stud iez geog rafia).

- I rrc;leza omite, de cele mai multe . Cand vorbim despre profesia cuiva,
{ )r r, rrrticolul, in timp ce in romand in rom6nd nu folosim articolul, dar
r ",[(' obligatoriu, cum ar fi mountains in englezd da: / am a mechanic
(rrrrrntii). (Sunt mecanic).

ex.: the woman (femeia) a hotel(hotel) a house (o casi)


Comoara familiei Parson: episodul 1

Andrew gi sora lui, Johanna, au luat avionul de la Londra la Dublin, intr-o vacan[d
scurtd alaturi de prietena lor, Mary Parson... Vocabular
airport aeroport
Andrew, look! bridge pod
coast litoral
harbour port
house casd
It's the coast! lake lac
map harta
mountain munte
river rdu
sweets du lciu ri
tower tu rn
town orat
village sat

it's (acesta) este


Oh, there is the there is este/se afld
airport. too de asemenea, gi
two doi, doui
and gi
What is that, Johanna? yes da
look! priveqte!
what is that? ce este aceea?
great ce bine
here is aici este
there is acolo este

( tt(-,at! SweetS"

t ?"*"
& ,** * *$*
Look!
That's Dublin!

Yes, there are bridges...


i, rrirrl) ( r-lAndrew;i Johanna se uiti pe harta la aterizare, birbatul care std in
Oh, mountains!
t,,rt,'1,' l()r o studiazd gi el cu atenlie. 5i el incearcd sd giseascd cea mai u5oard
,, !, |, l,rlrt,rtt. de a ajunge la casa familiei Parson.

11
Adjectivul Cl asifica rea adjectivel or
A djectivele descriu sau ne
/-tdau informalii despre
Dupe substantiv 6e obicei, adjectivele pot fi clasificate in patru categorii distincte:
[-f
adjective otributive: happy people (oameni fericili); adjective pre-
substantive sau pronume. Existd gi stualii in limba englezd tlicative: He is hoppy (El este fericit); adjective absolute, care modifici
Unele adjective ne dau informa- cAnd adjectivelre sunt plasate dupd r rrice substantiv sau pronume ldngd care stau: The boy, hoppy with his

!ii despre vdrstS, marime, culoa- substantive (sau pronume): !ollipop, smiled (Biiatul, fericit cu acadeaua lui, a z6mbit); adjective
re. Acestea nu pot fi modficate. - c6nd aparlin unei expresii care se rominale;We have two puppies; my brother prefers the sod one, I prefer
Alte adjective exprimd opinia referi la lungime, greutate sau vAr,st5:
rhe happy (Avem doi cilelugi; fratele meu il preferd pe cel trist, eu, pe
despre o anumitd persoand sau Shakespeare was 48 years old when he
, cl vesel).
un anumit lucru: beautiful left London for good. (Shakespeare avea
(frumos), horrible (groaznic) etc. 48 de ani c6nd a plecat din Londra i[x presi i le adjectivale Ordinea adjectivelor
pentru totdeauna.)
I xi,,ta substantive care pot modifica in limba englez6, ordinea adjectivelor
in limba englezS, existd diferite tipuri - cand determina un pronume nehota-
de adjective: numerice (sx - sase), 16t:
iltr. substantive. De cele mai multe ori, dupi cum urmeazS:
este foarte strictS,
cantitative (more = rrldi mult),
r',llt.l de construclii indici originea: cantitate/numdr - calitate/pdrere -
There is nothing interesting to see here.
calitative (red = ro$u), posesive (my = ', ltirra toys (jucdrii chinezegti); scopul: dimensiune - v6rsti - formd - culoare
(Nu este nimic interesan,t de vdzut aici.) ,vot k clothes (haine de lucru) sau cali-
al meu), interogative (which - care), - nalionalitate/material/loc de origine
demonstrative (this = ace sto). -c6nd se refer,S la funclii sau titluri i . i t(', r. rneat eater (carnivor). Exista - scop/adjectiv calificativ.
onorifice preluate din francezd, precum: ri u r l(.roase adjective derivate din
in limba englezd, adjectivele sunt Corect este, deci:
a m bassador pleni potentiary, notary r rl r.,[,rntive: boyish (bdielesc); manly
invariable. Acestea sunt plasate, de A nice little old white brick house.
public etc.: , I r, r I r,r t r:sc); behavioral (com porta-
reg uld, inai ntea substantivelor:
r
O casi drdgu!5, mic5, veche, alb5, din
My friend has been appointed rir'trl,rl) t:tC. cdrimidS.
ambassador plenipotentiary in a l ', rr ! rt l;liile verbale se comport5, de
South American countr-1r (Prietenul meu Unele adjective pot fi atat antepuse,
i',,'nr('nL'a, ca adjectivele" Pot fi prezen- cat gi postpuse: They live in a proper
a fbst nurfl,it arnbasador plenipotenliar
i,' lt'tr dollars per hour is the going rate town (Locuiesc intr-un orat adevdrat -
tntr-o !arrd din America de Sud.)
the green suitcase the black bog ili,rt,r u/ual5 este de zece dolari pe ord) adic5, nu Ia sat.) vs.They live in the
(valiza verde) (geanta neagre) rrr rrt.r ute: lam so relieved to seeyou! town proper (Locuiesc chiar in ora5 -
Have a good journey!(Drum bunl) i',,urt ,lti)t de uturat/it s5 te vdd!).
adica nu in suburbii.)
the yelfow tent
,1r,. r onstruclii care modifica substan-
a beautiful place (un loc frurnos)
(cortul galben) ! r,ir ' (rrrroori provenite din adjective)

Adjectivul se comportd precum cen-


,i ., lr rr I cxpresii prepozilionale: a rebel
tt r{lto11[ il cause (rebel fdrd cauzd),
Qs;ioiiiii i,iii,
trul unei expresii adjectivale. in afard Adjectivele postpuse sunt, in mare
i ,, i il )( ),,,it ii subordonate atributive: the
de el, mai putem avea adverbe care il 1,, ,r rlr .,t()rp where he worked (librdria parte, imprumutate din francezd:
modifica: very strong (foarte puternic) ,ii,,l, ,r lucrat) from time immemorial (din timpuri
sau expresii infinitivale:
sau alte pdrli de vor"b ire: full'of toys imemoriale).
, t , it /,r' Ir t rlie for (o prejituri mortalS).
(plin de jucd rii), eager to please
(doritor sd mullumeascd).
lti. !,.1tttt(lltas a beautiful beach.
{ .r'.t.r rrrstrla are o plaja frumoas5.
ffWtt:: the long road (drumul lung)

llt,' ,,tttrtl is yellOW.


the perfect holiday i !r',r;,r rl t'ste galben.
(vacanla perfectd)
12
Comoara familiei Parson: episodul2
Andrew gi Johanna au aterizat, dar se pare cd sunt ni;te incurcdturi in zona de
ridicare a bagajelor. E zdpdcealS mare la banda rulanti. a backpack
vocabutar
rucsac
Hey,Andrew! bag geanti
You have got a Oh, yes, I have got a out
exit, way iegire
tent, as well. green tent. suitcase valizd
tent cort

(ift) all right (e) in ordine


at, to, in la
big, large mare
black negru, neagri
blue albastru, albastri
but dar
green verde
grey g ri

ffi hello
his/her/its1
kind
Miss
m/
no
alo (la telefon)
lu i/ei
amabil(5)
domnigoard
meu, mea
nu
red rotu, ro;ie
small rnic(a)
sorry, excuse me scuze, pardon
thank you mullumesc
A green
Iltls ls your tired obosit(a)
suitcase... a blue
bog. well bine
bag..-
youl al/alaila le
tdu/ta/td i/ta le,
My backpack vostru/voastrS/
is red" vogtri/voastre,
d u m neavoastrd
lPentru mai multe informalii despre acest
tip de adjective, mergeli la pagina 21.

Here is your suitcase, Miss.

i*lL:
rt$(t

My suitcases
are grey.

15
Ti mpurile simple in limba englezd
Timpurile simple se referl la acliuni obi;nuite, care se petrec in Future Simple Expresii ale viitorului
I mod frecvent. Adverbele sau expresiile care insolesc verbele !'i,ntru exprimarea aspectului de viitor in limba englezd, viitorul se exprimd
in aceste situalii sunt: always, often, seldomt never, every/each rn'lplu (Fu ture Simple), folosim auxili- mai ales prin utilizarea unor expresii
weeUmonth/year etc., once/twice a day/weel</month/year etc. , irr,l e shall(folosit mai rar astazi) ;i will, care sugereazd ci o acliune sau stare
i ur'rrtru toate persoanele at6t la singu- va avea loc intr-un interval imediat
Present Simple Past Simple i, u, cat gi la plural, plus infinitivul scurt urmdtor:
,,1 verbului principal.
Pentru a forma acest timp, hu este Verbele regulate respectS un tipar in - to be going to, care exprimd intenlia,
nevoie de verb auxiliar pentru forma formarea acestui timp, la afirmativ: siguranla sau un fenomen inevitabil:
de afirmativ, dar, la interogativ gi adiugarea sufixului -ed sau -d,in caz They are going to have a baby.
lo walk (a merge, a se plimba)
negativ, folosim verbul auxiliar do: cd verbul se termini in -e. Pentru Ei vor avea un copil.
do, care la persoana a lll-a singular verbele neregulate, folosim forma a It is going to rain.
/\[irmativ: Va ploua.
(he, she, if), este does: doua a verbului din dicfionar:
They went to the seaside last year. - to be to, care exprimd o actiune
I terogativ:
rr
To read (a citi) Au mers la mare anul trecut. prestabilitS:
',hall/will we walk? Ne vom plimba (noi)?
Nr.gativ: He is to leave the town tomorrow.
Afirmativ: i' . To talk (a vorbi) I
'\

", '
l,'V't' shall not walk. Urmeazd sd plece din orag maine.
She reads a book. tJor rru ne vom plimba. - to be on the point of:
Ea citegte o carte. : Afirmativ: She is on the point of bursting into tears.
lnterogativ: ' YoLt talked to her.lfu) ai vorbit cu ea. E pe punctul de a izbucni in Plans.
Does she read a book? lnterogativ: iti ttt t rtot ;;." orlr.rr., ,shtan'tt
Citegte (ea) o carte? ' Did you talk to her? Ai vorbit cu ea? ,,r will not * "won't Verbul nu se modi- - to be about to:
Negativ: ' Negativ: r rr , r rrr niciun fel, nici la interogativ, nici The dam is about to break.
She does not (doesn't) read a book. You didn't talk fo her. Nu ai vorbit cu ea. t, r r r( .r;.)tiv, la nicio persoanS. Forma Barajul este gata sd cedeze.
Ea nu citegte o carte. I ,r, ",r rrrtdti a acestor auxiliare la afir-
rv cste '//.
$i in cazul timpului trecut, auxiliarul
rr r, r I

A se observa utilizarea auxiliarului do ocupi acelagi loc in formarea


la formarea frazelor negative ;i negativului gi a interogaliei ca la
interogative. Acesta std intotdeauna la Present Simple. De remarcat este faptul What time is it, please?
Wlxtl clo you want to iisit? Cat e ceasul, vi rog?
inceputul frazelor interogative, inainea cd a uxilia ru I preia aspectu I trecut atat ( t. vrei sd vizitezi?
subiectului, iar in cazul celor negative, la interogativ, cat ;i la negativ, iar
intre subiect gi verbul general, in verbul principa! pdstreazd forma de l'd like to go to a
ambele cazuri preluand marca infin itiv. l'm looking for
little cafe. {{t'^eg
gramaticalS a persoanei a lll-a (-s). t
A; vrea sd merg la a hotel.

a Sfaturi utile o cafenea micd. Caut un hotel.

I Atenuer . Forma auxiliarului did este unici


Unele verbe, cum sunt cele de per-
ceptie intelectual6 5i senzorialS
pentru toate persoanele la Past
Simple. Acesta se folose;te la inte-
,bi$
(believe, feel, forgive, hear, know, like,
love, see, taste, want etc.), se folo-
sesc doa r la Present Simple. La as-
rogativ gi negativ.
. La afirmativ, nu este nevoie de un
verb auxiliar.
R
pectul continuu, acestea igi schim- . Pentru a invd1a mai ugor verbele OK, let's go to l'm thinking.
bd sensul, iar in anumite cazuri sunt neregulate, este util sd consultdm Cafe Claude. Ma gandesc.
incorect folosite. un tabel complet al formelor lor. Bine, sd mergem la
Cafe Claude.
16
Comoara familiei Parson: episodul 3
Andrew gi Johanna au reugit s5-gi ia bagajele de la aeroport gi sunt acum in drum
spre casa lui Mary. Se opresc la o cafenea ca sd se odihneasc5...
l!rr bdrbat care a trecut pe langd
t,lronna a scdpat o scrisoare. Dar,
,ura cand ea i-a ridicat-o, el s-a urcat
:ri rr)asini gi a plecat.
a
bike
bird
Vocabular
bicicleti
pasire
barci, vapor
?:ff,,, aparat de
fotog rafiat
clue indiciu
Coke Coca-Cola
landscape peisaj
lemonade lirnonadi
I am admiring the man (men)\ birbat
landscape. secret secret (subst.)
son fiu
sun soa re
table masi
treasure comoard

straight ahead drept inainte


" to hide a ascunde
to look (at) a privi, a se uita la
to look (for) a ciuta
x to pay a plati
to rent a ?nchiria
" to shine a strdluci
We want to hire x to sing a c6nta
some bikes.

alone singur(i)
( .r rr ! ., ,t uitat la scrisoare, i s-a pdrut dear d raga
desert pustie
i,,.rrt. t iLrdatS. Era adresatd unui fiu pe
easy u5or, u;oar5
i ri ii i i(, lohn si semnati Charles Parson...
farewell adio
first primul, prima
A [esert isfond, 7893 first of all mai intai
ice-cold rece ca gheala
lwould like a I would like to
lltl ,1,',tt .ilfi jlOhft, in the shade la umbri
lemonade. pay, please. me mie, pe mine
I ttilr ,rrt ofd fiulrL. I arn a[one orL nly now acum
,!, , tt t.\ltrrri art{my houseruearDu6[irt please te/vi rog
, t ut ltl tl. I ltaue a secret, I am aery slowly incet (adv.)
. , ,rltltt1. two doi, doui
\'rf r / ,, iltu treasure is your treasure. wealthy bogat
tt,t tt,,u\.' lrilr.s tfiefirst c[ue. first of
,i,t t1,,tr lrtatll for t{te tuto ships.
'Daci un substantiv are un plural
And me, lwould like a neregulat, va fi notat ln paranteze
Coke, please. dupi substantiv, de exemplu, pluralul
fareate[[ substantivului man este men.
Cfinr{es lParson

19
/'
I
\
.\