oo
I
-
U U  I
  I
 
- I
 
 
I
I
n
 
 

.
 

· ATENTIE
La alimenlarea motoeicletei eu eombustibiI. nu uilap s tur-
 

nati in bef1zina ulei in proportia r t t in inslructiuni ~ i   >a

Ie amesleeati apoi bine.
Folosirea benzinei l r adaus de ulei provoaca scoalerea
motoruJui din uz.
.
molorul nu trebuie Iasat s
fune1ioneze eu tura1ia mare, deoarecc se poate deleriora
ambreiajul.

INTRODUCERE
Motocicle tele IJ-56 IJ-56K se fahrica in doua
variante Acesfe in struc/'iuni cuprind regulile pen/ru intretinerea ~ exploatarea
ll-56 ~ i   lJ-.'J6K, preoum i 0 scurta descriere a mecanismelor lor.
1 Cu 0 ~ duhla MotOcicletele 56 i -56K sin/ rna$ini de capacitate cilindricii medie care ser
  esc pen/ru circulalia pe drumuri obi nuiie.
2 Cu doua ~ e i   separate
Datorita unei suspensii elastice pendulare la roata din spate :;i a turcii telescopice
n tatd, precum ;i datorita unei suspensii cu bard de torsiune la t ~ ~   se mdre te con/or

3
 

tul in timpul circulatiei !,i se reduce oboseala conducatorului in curse lungi, in conditii C R CTERISTICILE TEHNICE LE MOTO I lETElOR
grele de drum.
GENERALITATI
CalitC;tile deosebite ale motociclefelor II 56 !,i II 56K se manifesfa in deplina mlzsura
numai in cazul conducerii lor corecfe ~ i   infrelinerii cu afentie. IJ-56 1J-56K
Lungimea motoeicletei max. 2155 mm
Uitimea motoeicletei 218 mm
max. 780 mm 1650 mm
RESPECTATI REGULILE TnaItimea motoeicletei max. 1025 mm
Distanta intre axele rotilor ampatament 1170 mm
ARATATE T PREZENTELE INSTRUCTIUNI! 1360-1400 mm 1360-1400 mm
Inaltimea deasupra solului (pentru greutatea
Deosebit de imporfanf esfe rodajul motociclefei in cursul primilor 2 km, cind nu normala in mers) min 135 mm 5 ;nm
se admife 0 supraincarcare a moforului !,i depii. 'irea vifezei mofociclefei, arii.fafe in capi Greutatea neta max. 158 kg 250 kg
folul "Rodajul mofociclefei noi". Viteza maxima a motocieletei rodate pe un
pareurs de 2000 km (fiira pasageri - mo-
Rodajul gre ,if poafe sa scurfeze infr-o masura considerabila durafa de ufilizare a tocicleta IJ-56 eu pasageri in t ~   _
motociclefei. motocicleta 1J-56K) se determina pe 0 ;;osea
Fara absolufa necesifafe, nu frebuie demonfafa 11l fociclefa !,i agregafele acesfeia, dreapta de eategoria I masurata in eondi
deoarece demonfarea ,i asamblarea inufila !,i fara nevoie poafe sa deregleze functionarea tii de kilometru lansat eel putin 100 km/h 70 km/h
Capaeitatea rezervorului de eombustibil 15 I
corecfa a pieselor, sa provoace 0 uzura premafura !,i chiar ruperea lor. 15 I
Consumul de eombustibil pentru motocicleta
Reviziile tehnice frebuie facufe sistemafic, iar reparatiile pe masura necesifatii. rodata pe drum drept de eategoria I eu
Acesfe insfructiuni se adreseaza mofocicli: ;filor care au pregafirea feoretica ,i prac viteza medie 5 0 - 6 0 km/h pe 100 km maxim 4 litri , 6 litri
fica lLecesara obtinerii carnefului de conducere penfru mofocicleta. Capaeitatea eutiei de viteze . I litru 1 litru
Combustibil: se recomand')i benzina e.O. 6 6 - 7 0 ;;i ulei grupa
400 in proportie de
20: I pentru m ~ i n nerodata de 25: I pentru ma;;ina rodata.

Farul FG-38
I. Motorul
Alte anel:e
lanterna spate. comutator faze ;;i butonul
Tipul motorului in doi limp. claxonllilli.
Numarul cilindrilor
Alezajul 72 mm III. Transmisia
'Cursa 85 Transmisia de la motor la ambreiaj (trans
Cilindreea 346 cm 3 misia primara) lant dllblll fara role
Puterea maxima Cel pu1in 13 CP Ambreiajlll Cll mai multe discuri, Intr-o baie de ulci
Racirea cu aer Cutia de viteze . ClI patru vi teze
Sistel11ul de ungere prin amestec de ulei In benzinii Schimbarea vitezelor ell pedala ;;i maneta
Tipul carburatorului K 8D Transmisia de la cutia de vileze Ia roata
Tipul filtrului de aer centrifugal din spate (lransmisia secundara)· lant ClI role 11--4 GOST 3609-52
Raportul de compresiune 6,5-6,8 Raportul de transmitere de la cutia de viteze IJ-56 IJ-56K
la roata din spate 2.47 2,8
II. Echipamentul electric in viteza I 4,32 4,32
in viteza a II-a 2,24 2.24
Siste'mul de aprindere Cll baterie in viteza a III-a 1,4 1.4
Bobina de aprindere IJ-56 ans. 39 in viteza a IV-a I I
Bujia AllY GOST 2043-54 (echivalent M 14--(145) Raportul de transmilere total
Acul1141atorul 3MT 7 6 V 7 Ah) in vileza I 23,15
I 26,86
Generatorul G36-M (6 V 43 V) in viteza a II-a 12,0 13.53
ReI ell regulator Cll dOlla trepte in vileza a III·a 7,50 8,51
Claxonlll S-37 in vileza a IV-a 5.37 6,07

1
 

IV. Mecanismul de rulare Motorul

Cadrul lubular nedemonlabil Motorul transforma energia termiea care se degaja prin arderea eombustibilului in
Suspensia rotii din lata furea teleseopiea eu amortizoare hidrauliee energie meeaniea neeesara pentru rotirea arborelui eotit.
Suspensia rotii din spate furea oseilanta. eu amortizoare hidraulice In motor luereaza urmBtoarele mecanisme:
Rotile intersehimbabile
doua atmoslere a Meeanism biela-manivela care preia presiunea gazelor de ardere exereitata asupra
Presiunea in pneuri
Tipul frinelor cu saboti pistonului, traRslormind m i ~ r e reclilinie alternativa a pi stonului in m i ~ r e   circulara

a arborelui eotit.
V. A t a ~ u l  
Piesele prineipale: carterul. cilindrul Cll chiulasa, pistonul eu seg. de bolt, biela,
Cadrul tubular arborele eotit.
Caroseria complet metaliea pentru un singur pasag-er b) Sislemul de distributie, car e asigura baleiajul gazelor de a rdere din eilindru
Suspensia a t a ~ u l u i   eu bara de torsiune prin amestec de eombustibil aer proaspat.
Suspensia eadrului pe areuri Piesele principale : cilindrul cu canalele de admisie, transfer evacuare, pistonul.
Greutatea a t a ~ u l u i   92 kg-
eartentl eu camera de baleiaj, tevile de evacuare tevile de e ~ a p a m e n t
c Instalatia de alimentare, care prepara ameslecul de combustibil ;;i aero
C O N S T R u q l A GENERALA A MOTOCICLETELOR Piesele principale: rezervorul de b ~ n z i n a robinetul de benzina. racordul flexibil.
earburalorul filtrul de aer.
Moloeiclclelc se compun din urmatoarele agregate prineipale:
d Instalatia de aprindere, care s e r v e ~ t e   la aprinderea amestecului carburant.
I Molonil
2. Transmisia Pieselc principale: bujia. bobina de induetie, ruptorul. condensatorul. sursele, de
3. Meeanismul de rulare encrgic eleclriea - generatorul acumulatorul. .
4. Mecanismul de comanda Motoru\ cutia de viteze formeaza un singur blor,:.

U 8 , t l ~  

2 j 7

I J  i

FIG. 1 _ MOTOCICLETA 11·56 vodue diE. stinga)

1 _ u r ~ din Eati; 2 roata din f a t i ; 3 aripe diD fa,i; 4 cadrul; 5 teava de e....• FIG. 2 MOTOCICLETA II 56 vodue din dreapia)
euarCI 6 _ motorul; 7 _ pedala de .chimbarc a vite.elor; 8 pedala do pornirc; 9 cutia p e n t r .
lanterna din apate; 2 ,aua; 3 rezervorul de benzini; 4 bu,ouul reaenorului d
eeumulator; 10 _ toba de e,epascnt; 11 luspen.ia rotH di Ipate; 12 roata din . p a t e ; 13 -
ben.ina; 5 ghidoBul; 6 Earul; 7 cheia de conlact; cutic peutru .cule; 9 aot. d•
• ripe din .pale. eebimbare a vheselor; 10 suportul cenlral; 11 pedal. Erinei de pieior.

1
 

Transmisia
Mecanismele de comandi
Rolul ei este sa transforme ~ i   sa transmita cuplul motor de la arborele cotit al
. motorului la roata din spate a motocicletei. Transmisia se compune: dintr-o transmisie Meeanismele de eomanda permit eondueerea sigura a motocicletei.
~ t .   primara cu lant dela arborele cotit la ambreiaj, din ambreiaj, cutia de viteze ~ i   trans Din meeanismele de eomandi:i fae parte:
"misia secundara cu lant la roata din spate. a) ghidonul;
b) frinele.
Mecanismul de rulare
Mecanismul de rulare asigura inaintarea motocicletei ~ i   incorporeaza toate ag:re r. DESCRIEREA MECANISMELOR
gatele intr-un singur ansamblu. Motorul
Mecanismul de rulare se compune d i n :
a) cadru (impreuna cu piciorul rabatabiJ ~ j eu suportul);
Pe motoeicleta este montat un motor in. doi timpi, echipat e u : un cilindru, earbu
b) furea teleseopica din fa ta ; rator, sistem de baleiaj ~ i   aprinderea de la baterie.
c) furea oseilanta din spate;
d) rotile ~ l   eauciueurile;
Meeanismul bielli-manivelli ~ i   sistemul de distributie al gazelor
~ l   aripile ;
f) t ~ u l Construetia unui motor in doi timPi . este simpla! deoarece l ~ i   piese i ~ [ l e l ~  
Roata din fata impreuna eu aripa sa \>i eu frina se fixeaza la partea mobila a furcii funetiile mecanism biela-manivela sistemul 'de distnbutie al gazelor. ,.-
telescopiee In functionare (vezi fig. 3), eind se deplaseaza pistonul in sus. se p r o d U G ~   0 depre
Pe furea este montat farn!, in corpul earuia se afla eeasul vi tezo-kilometraj, legat siune in carter, iar in momenlul dnd pistonul desehide ferestrele de admisie:' amestecul
prinlr-un arbore f exibil eu cutia de viteze. ior,
este aspirat din carburalor ;;i patrunde. in carter (a, IJ fig. 3). Spatiul din carter, intre mo
Greuttatea mica nesuspendlita a furcii ~ i   partea in eonsola care variaza putin dan arborele cotit, peretele carterului ;;i piston, inchis ermetic, impreuna eu volumul <;ilin-
o buna stabilitate \>i mllniabilitate motocie1etei. drului, formeaz8 camera de baleiaj. . ,
Roata din spate, fixata pe furea osciI anti:i este suspenda ti i elastic pe eadru La mi:;;carea pistonului In jos, amesteeul ineepe sa se comprime in oarter, dupa om
\ ,I'eeul
eu ajutorul unor elemente hidrauliee c u ' areuri. ce pislonul aeopera ferestrele de admisie (b fig. 3). Cind pistonul desehide eanalele de
transfer, amestecul eomprimat in carter patrunde prin canale in eilindru (d. fig. 3 ) ; iar
12
3

La s r ~ t u l   cursei de corhpresiune, amestecul comprimat se aprinde printr-o scinteie

dupa ce pistonul acopera canalele de transl er, cele de evacuare din cilindru. amestecul electrica. eu cit amestecul este mai bine comprimat, eu atit el arde mai bine l i Cll
sa
atH este mai mare economicitatea l i Pl!terea motorului. La arderea amestecului, pre
siunea in cilindru r e ~ t e   brusc pina la 2 0 - 3 0 kg/cm2 gazele imping cu forta pisto
(
o nul in jos; se produce cursa utila (b, fig. 3). Forla dezvoltata se transmite prin biela
la arborele cotit l rote:;;te. La sfir:;;itul cursei utile, inainte sa ajunga pistonul in
punctul mort inleri or. muchia lui superioar a deschide canalele de evaellare. asHel ea
incepe evacuarea (c, fig. 3 ) ; din acel moment, presiunea gazelor in cilindru seade pin a
la 3 4 at.
z e l ~   arse ies eu vitezli mare in tevile de evaeuare. Vibrajiile gazelor in tevile de eva·
ClIare se tramlmit aerului provoaea un zgomot puternie. Pentru amortizarea acestui
zgomot, la capatul levii se monteaza 0 toba de evaeuare, care - prin lrinarea curentilor
de gaze. racirea gazelor expansiunea lor - amortizeaza vibrajiile, adica m i e ~ o r e z
zgomotul. '
TobeJe de evacuare jevile de evacuare sint asHel alese, ea sa se poata obtine
I de Ja motor putere economicitate maxima. De aceea, nu se recomanda sa se eircule
I .-  / ;.,

rIG. 3 _ SCHEMA SUCCESIUNIl PROCESE'LO'R pI:  FUNCTIONARE ALE MOTORULUl lara tobe de e ~ p m e n t   sau eu tobe de oalt tip.
f Dupa inceputul evacuarii, inainte ca pistonlll sa ajunga in punctul mort inferior,
Balelaj muehia superioara a pistonu,lui ineepe sa deschida ferestrele de baleiaj. In acest mo·
  \\ Avans la evacuare ~ evacuare
Cursa utlll1 ment, presiunea din cilindru scade pina 1,2 1,4 at.
i
Dtas upra Compreslune I
Dupa cum s-a aratat mai sus, in acest timp amestecul carburant praaspat este com·
plstonulul \ primat in camera de baleiaj aproximativ pina la 1,5 at. Sub influenja presiunii. amestecul
Balelaj
\ l r ~ t u l   admis iei , \ Compresiunea
praaspat intra in cilindru in daua jeturi (fig. 4).
Sub piston
Admisia I 'incep. eompres. \
\ 1 ,·
 

Aceste jeturi .converg sub un unghi linga peretele din spate al cilindrilor. Dupa ce
s-au unit aceste jeturi, ele se ridica sp\e chiulasa, spalind chiulasa :?i, coborind pe Cilindrul se compune 'dintr-o carcasa de aluminiu, ?i 0 c m ~ dintr-o fonta spe
linga peretele d,in fala ajung la ferestrele de evacuare, impingind ciala presata in carcasa. Chililasa, din aliaj de aluminiu, se fixeaza pe cilindru prin 6
in lata lor gazele arse (fig. 4). In felul' acesta, se produce prizoane. In loclll de imbinare al cilindnilui cu carterul se pun garnituri de etan\,are
baleiajul cilindrului (vez fig. 5). din carton.
Mai departe cicllli se repeta. Intreglll proces de fllnctionare
s ~   desla\,oara la 0 singura rotalie 3 arborelui cotit.
Suprafelele exterioare ale. carcasei cilindrului ~ ale chiulasei au aripioare de racire.
121 oare maresc supralala de racire a motorului prin curentul de aero Supralala interioara
a c m ~ i i   cilindrului este prelucrata fin_
Pistonul este executat din aliaj de aIuminiu, care are 0 conduetibilitate termidi
ridicaUI ~ un coeficient mic de dilatare Iiniara. Suprafelele de alunecare ale pistonului
sint preJucrate foarte fin.
In partea superioara a pistonuIui sint trei ~ n t u r i   inelare, in care se monteaz:i
segmentii de compresiune executati din fonta speciala.
In ~ n l u r i   s-au prevazut ~ t i f t u r i   de ~ r t r e care impiedica rotirea segmenliJor.
Pistonul ;;i cilindruJ .sint sortate pe grupe: 00, ° ;;i 1 La asamblare, pistonul ~
cilindrul· se aleg din c e ~ i   grupa. PistonuI trebuie sa se deplaseze in cilindru la u'1
efort neinsemnat al miinii.
Boltul de piston cste de otel, tubular, cementat. La temperatura camerei, jocul intr<:
FIG, ,j - AMPLAS,\· buqa bielei ~ bolt trebllie sa fie de 0,011-0,022 mm, intre gaura din piston ;;i boll exista
REA CANALELOR IN FIG. 5 - D I AG R AM A D IS T R I DU T I EI initial 0 stringere de 0,002-0,01 mm. In stare de funclionare boltul se r s l l c e ~ t e   liber in

.
MOTOR $1 SENSUL 1 _ in carter; 2 - in cilindru; 3 - ad aChll

CURENTXLOR IN TIM misia; 4 - comprcsiunea; 5 - c\lrsn \Itilit\ ~ u c ~ bol·l1111li \li;ior

6 _ evacunrca; 7 - baleiajul ~ descarearea
PUL DALEIAJULUI incle de siguranja, montate in bosajele pistonlilui.

L 16 t1lT:., :\ - , ) 2 ..: ' 17 . ~  

i ~l  . . \
 

48
49
II 5
5
52
53
54
56
57
58
59
60
61

Biela este de otel, matritata, eu seetiune in dublu T. La eapatul mie al bielei este
presata 0 u c ~ de bronz, iar la capatul mare presat inelul rulmentului eu role.
Ungerea suprale telor in 'frecare la eapa tul mic al bielei se face eu ceata de ulei prin
4 orificii; iar ungerea rulmentului eu role se face prin taieturi speciale executate in ea
paiul marc al bielei.
Arborele cotit este compus ~ asamblat cu ajustajele presate. Manetonul arborelui
eotit cstc de otel, tubular, cementat. Suprafata eilindrica din mijloe a boltului constituie
supralaj.a de lucru pentru rolele rulmentului capatului mare al bielei. Fusurile laterale
Slilt din ote presate In volantele de fonta, ~ au la capete conuri pentru montarea pinio 2
FIG. 7 - SECrIUNE LONGI.
nului de atae al lantului primar (fusul din stinga), ~ a rotorului gcncratorului (fusul TUDINAL PRIN MOTOR

din dreapta). 1 chiuJasa; 2 cilinclrul;

3 pistonul;   biela; 5 _
Pe fusuri se preseazainelele interioare ale rulmentilor palieri cu role seria 5Q5G tj

rulmentul hielci; 6 prizo-

a r u l m c n t u ~ ~ eu bile seria 304 (pe capatul fusului din stlnga); inelele e),,1erioare ale
uul chiulasei; 7 fjItcul de
rulmcntilor slnt presate in bosajele carterului.
~   ----.... '.i 7 aer; 8 cnrburatorul; 9 _
Carterul estE: de tip bloc. In partea din lata se g a s e ~ t e   camera de baleiaj, iar in par callal de admisic; 10 volant;
tea din spate estl plasata cutia de vitezc. Carterul se compune din doua jumatati, eu un 5 11 carteru motorului.
plan de scparatie longitudinal la mijloc.
Supraletele de imbinare ale jumatati]or carterului se e t a n ~ e a z a   cu lac de bachetitii
~ sc string cu ~ u r   buri.
In bosajele car erului sint montate inele de e t a n ~ a r e   simering care asigura e t a n ~ e i t a t e a  
eamerei de baleiaj. Inelul de e t a n ~ a r e   din dreapta se stringe cu a garniturii din hirtie
pe bosajut carterul,li, cu patru ~ u r u b u r i iar inelul de e t a n ~ a r e   din stinga este presal

; 2/

• F I ~ , : · 6 ~ . ; : · · ~ E e T I U N E A   PRIN BLoeUL MOTORULUI

  . . .
~ I   eUTIA DE VITEZE

1 -- bujia; 2 - chiulas8; 3 L cilindrul; 4 - pislonul;

5 --:.' ~ g ~ e n t   Ie piston; 8 - bol\1I1 pistonului; 9 - hielu;
.,

10 - carterul; 'II - caunl pcntrn U l \ g ~ r e R   lagiirelor palicf;' '.

12 - fulmenlul eu role (palier) 2505G; 13 - inelul de clan

~ a r e   llin stingnj 14. - capacul din stjoga 11 cartcJ:ului;
15 - 1an,ul primafj ,,]6 - fulmenl ell bile IIf. 304; 17 _
pinion atac laltt primar ]8 - fusul din stingp al nrlJorelui
cotil; 19 - tumburul exterior al a m h r ~ i n j u i l l i ;   20 - discttrile
amhreiojului; 21 - butue i n t e r i o r 81 amhrciajuluij 22 - placa
OC presiullo a amhreiajlllui; 23 - arcul de presiunc a) am'bt'cio
jull1i; 24 - i m p i n g i t o r p e u l T n decuplarca Rmbreiajului; 25 - cli
chelul tambur exterior; 26 - rostn dintata JU clichet;
27 - P ~ ( 1 a l I   pcntre schimbarca Yitczclof; 28 - pedala de
, pornirc; 29 - arcul mecanisJDului de pornil'c; 30 - s c c t ~ l u l  

din'llt p c n t r u pOl'nirc; 32 - rulment ell l e ~   ~ e f i i l   204. 33 ~ -

limitatorul PCdlllci   de 6chimbare. 3 vitczc'lor; 34 - ax.' pe
d . l e i de schimbnrc ft YltczeJor; 35 - s e c t o n ~ de schimhator;
36 - capacul cutici de itezc; 37 - capaeul din drcapta "I
carterului; .. 38 - decompresor; 40 - cannlc ac eVOCU3rc; 41 
canallil. de transfer; 42 - volan.l; 43 - garnilura cilindrului;
4·1 ........ rulment eu role seri3 2505(;,; 45 - rlllmcutul e\l rol(·
1 hicJci. 46 - rnelul de c l n H ~ a r c   diu dreapta; 47 - fusul
.lin dreopta al arborelui colil; 48 - capacul gCl\cratorului;
49 - gcneraIOr.; 50 - manctoll; 51 - pirghia meIeului;
52 - capucel de cllueiHc; 53 - hila lllcIcuJui; 51 meIeul
».r b c ~ l ambl'ciajului; 55 - ~ u r t b   pelliru rcglarca
dOCU lJal'ii n m b r d t j l l l u i ~ _ ? al'uorcle p r i m a r ; 57 - aruorele
s;'cflJldnr; :)8 - ineIul de J : l l l n ~ a r e   ul Rl'bol'elui secuudar;
59 - rulmenl CH rolc sc'ria 192906; 60 - ptll10n atac Ian t
l : i e c ~ l l d a r ;   61 - furea pC,nlru 5chimbarca v i t e ~ e I Q r i   62'1t:- aX1I1

, schirnbarc,

(Q
  •
 

Tobeie de e ~ p m e n t   se eompun dintr-un corp, in interiorul earuia sint sudate ~ i e n e  

Carburatorul funetioneaza dupa prineipiul pulverizatoruIui.
eu orifieii. Pentru euratirea tobei de e ~ p m e n t trebuie d e ~ u r u b t piuIita din spale Aerul aspirat trece in camera de amestec cu viteza mare, pe linga pulverizator. La
seoasa teava; apoi se eurata ealamina din interior ( i de pe ~ i n e l e   eorpului cu ajutorul o viteza mare a aerului, presiunea in camera de admisie este mult mai mica deeit pre
unei tijc de otel (vczi fig. 8). siunea atmosferica benzina este aspirata de catre curentul de aer. AsUel, aerul pulve
rizeaza benzina in pieaturi foarle fine. In ac easta stare pulverizata, benzina' se vapori
Instalatia de alimentare eu eombustibil zeaza repede se amesteca uniform eu aerul, formind amestecuI neeesar.
rrepar,lrea ameslecului de eombustibil ( i aer se face in earburator. Combustibilul din Cel mai eomplet eel mai repede trebuie sa arda amestecul normal, anume: pentm
rezervorul de benzina, patrunde in camera de nivel conslant printr-un robinet, un filtru
I kg combustibil, 15 kg aer; insa din eauza unei oarecare neomogenitati.a amfstecuJui.
eu sita un decantor, respectiv printr-un tub f1exibil (vezi fig. 9). arde destul de complet repede amestecul cu exces de aer: la I kg de combustibil
16-17 kg de aero Aeest amestec se n u m e ~ t e   "amestec sarae" este mai economic, dar
daunatof. Tot ~ de repede aproape eomplet arde amesteeul eu un mie exces de
colt)btlslibil, anume: pentru 1 kg de combustibil, 14 kg de aer. Un asemenea amestec se
m l m e ~ t e   bogat da puterea maxima.
o saracire sau 0 imbogatire mai mare a amestecului redue economicitatea ;;i
puterea motoruIui din oouza inrautatirii vitezei de ardere.
Carburatorul. Pe motoeicleta este instalat un carburator K28D (fig. fO), care se
compune din doua parti principale, camera de nivel constant ( i camera de amestec.
In camera de amestesc, sint plasate doua sertare: sertaruI de aeceleratie ;;i sertaru!
c 8(0 de aer (('ocuI de benzina).
Ambele sertare regleaza eanlitalea de amestee, adica incareatura eilindrului.
:FIG. 8 - TOBA DE ESAPAMENT Sertarul de aer regJeaza ealilatea amesteeului (dozajuJ ),. care asigura 0 pornire
DEMONTATA u('oara fUl1etionarea coreet a a motorului ( pri n ridie area lui, amesleeul. devine mai
piulit8; 2 gratar;
FIG. 9 - S CH EM A D E CA R BU R AT I E sarae).
3 - teavu; corp.

22 23

1.- limitatorul cablului; 2 - contrapiulit.1; 3 - oriliciu penhu lixarea sigiliului

(plombei); 4 - capacul camerei de ameSlef>c; 5 - arcul scrtarului de accelccatie; 6 _ piu-
lita capacuIui; 7 - capicelul butonului de iDccare; 8 - butonul de inccare a plutitorului;
2 ,J 8 9 9 -
,4 ,5 ,6 7
I ,
fO 2 f
\ \
1
\
arcul hutonului de inecarc; 10 -
cursei serlarului de aecclec3tic; 12 -
cacordul conduclci de ben.dna; 11 _
sigiliul (plomha); 13 - conlrapiulit8; 1 _
limitatorul
siguran,.
2
acului de dozaj; 15 - scrlaru de acceleratic; 16 - ~ u r l l b   de rcglaj a poziliei sertarlllui

  ~ \
13
(mersul in gal); 17 - contrapiulit8; 18 - aeul de dozuj; 19 - ~ u r u b   de reglare al do-
I, zajulu.i 3 mers in gol; 20 - contrapiulita; 21 - puiverizlllorul jicloruluii 22 _ t'aibii de
4
5 fibdl; 23 - ~ a i b a   muIei; 24 - h u c ~ 25 - ineI de e l a l ~ Q r e ;   26 _ ~ a i b a   de Iibra; 27 _
ff
6
jiclor principal; 28 - but\on de legatura; 29 - jiclorul de mers in gol; 30 _ canal pentru
t,{) eombustibil; 31 - acul plutitorului; 32 - plutilorul; 33 - camera de nivel constant; 34 _
17
.39 J8 , - , '19 capacul camerei de niye constant; 35 - colier penlru Iixarea carburatorului; 36 _ man OB
8
51
\ de legatnra.; 37 - corpul jiclorului princip.11 al pulverizatoTului; 38 _ canalu} de aer;
r; 39 - sertaru} de acr; 40 - ,cava arcului serlar aer; 4 - areu} sertar aer; 42 _ eorpul
carburatorului; 43 - qurub pentru stringcrea colierului; 44 - canalul mcrsului in gol;
2 IS 45 - c am er ll dc emulsionarc; 46 - caoalul de reprizi.

38
2/
22
.J6
25
\
23 J3 .f.mbele .sertare se rioica cu ajutorul unor cabIuri: sertarul de accelera1ie de III minerul
24 i6 de a ~ ~ _ e l e r a
C Jar sertarul de aer de Ia maneta de comanda a aceshiIa,
cs JJ
,j/J
Debitarea combustibiI"*ui in camera de nivel constant se face prin capacul camerei
se regleaza automat prin acul plutitorului, Plutitorul acul sau asigura un niveI con
stant al combustibilului ln camera de nivel constant.
10 - C A R BU R A TO R U L K 28 D ( , . c t i n n a t )
Pulverizatorul comunica cu camera de nive! constant; marginea lui fiind cu 1 mm
mai sus de nive!. De aceea, la motorul oprit combustibilul nu se scurge, n capacul came
rei de nivel constant este mont at butonul de inecare a plutitoruIul; apasind pe acest
bilton, se poate ridica nivelul combustibilului 9i imbogati amestecul la pornirea motorului.

• 25
 

Din camera de nivel constant. combustibilul - prin canalul 30 ~ i   in jiclorul principal -
patrunde in jiclorul cu sectiune variabila ~ i   in pulverizatorul 21.
Compozit economicii a amestecului la deschiderea mica ~ i   mijlocie a sertarului de acce
ia
leratie ~ i   compozitia imbogatita la deschiderea mare a acestuia, este asigurata prin oriliciile
calibrate ale jicloarelor: pentru sertar inchis. jiclorul de mers in gol 29; pentru d e s c h i d ~ r i  
mici. mijlocii ~ i   mario jiclorul principal 27 ~ i   jiclorul cu sectiune variabila. Jiclorul cu see
tiune variabila este constituit de oriliciul de i ~ i r al pulverizatorului acul de dozaj
are 0 sectiune variabila in Iunctie de pozitia acului de dozaj 18.
La ridicarea sertarului de acceleratie. se m i i r e ~ t e   cantitatea de aer care patrundEt in
interior; dar in c e l ~ i   timp acul de dozaj ridicat m a r e ~ t e   i   cantitatea de combuslibil
admisa. ~ a d a r in orice pozitie a sertarului de acceleratie se pastreaza dozajul d e s c r i ~   al
amestecului.
ClI ajutorul lui se regleaza calitatea amestecului. in limitele 3/4 din ridiearea s ~ r t
rului; la ridiearea mai departe, reglajul caliUitii amestecului se lace pe seama dileritel
valori ale depresiunii din zona de deasupra pulverizatorul ui jiclorului principal. \ Robinetul de benzina este comun cu decantorul ~ i   Hltrul cu sita. Maneta robinetului
Dozajul amestecului, 1n lunctie de calitatea ~ i   Ielul combustibilului, poate i mod\lieat
pe seama poziti aeului de dozaj in raport eu obturatorul. Tn acest scop acul are cUeva
ei pe coada sa, iar sertarul de acceleratie o l a n t a in eare se introduce
~ n t u f l   de rcglaj
siguranta de Iixare a acului. .
Coborirea acului de dozaj in raport eu sertarul s a r a c e ~ t e   amestecu\' iar ridicarea
aeului i m b o g t e ~ t e   amestecul. Reglajul ealitatii amesteeului la mersul in go\, clnd trebuie
sa. lie ceva mai bogal. este asigurat prin ~ u r u b u l   de reglaj 19. care desehide accesul aeru:
  t ~   _suplimentar. n ~ u m b r e ~ u r u b u l u i   i m b o g a t e ~ t e   amestecul. iar d e ~ u r u b a r e a   provoaca
saraclrca a1l1estecului.
Filtrul de aer (fig. 11). Praful de pe drum continut in aer, eare paLrunde la admisie
in moLor, provoaea 0 uzura rapida a acestuia. Pentru purifiearea de praf a aerului
aspirat , pe racordul de admi sie al carbur.atorului se mo nteaza uh fil tru aer, de
tip centrifugal.
Filtrul de aer se compune din doua elemente centrifuge identiee.
Aerul patrunde pe paletele direetoare, este turbionat pe acesLe palete ~ i   pe spirala.
~ o o r in' partea de jos a corpului. j e r z i n u · ~ i   treptat direetia, sub actiunea depresiunii
la admisie, aerul se ridica ~ i   unindu-se intr-un racord, din ambele filtre, patrunde in
Forta centrifuga arunca spre peretii corpului filtrului particulele mai grele de pral.
carr printr-o lanta patrund in decantorul de praL Acesta este u ~ o r   demontabil ~ i   se fixeaza
1a corp cu ajutorul a doua bride elastice. Decantorul de pra Lrebuie curatit peri·odic.
Pentru u ~ u r r e pornirii motorului pe vremea rece, este montata 0 dapeta de aer,
in racordul filtrului de aero
are trei pozitii:
1. dnd robinetul este inchis, maneta este intoarsa in jos;
2. dnd robinetul este deschis, maneta este intoarsa in stinga;
3. dnd robinetul este deschis pentru consumarea rezervei, maneta e intoarsa spre
dreapta (semnul R ). Rezerva de combustibil este de 0,5 litri de cOl1lbustibil pentN
10 km pe drum de tarit
Paharul decantorului, care se poate de\>uruba, permite sa se elimine l11urdaria \ i
apa din filtru decantor.

Transmisia

Transmisia mOlocicletelor este mecaniea.

2 Transmisia primara se compune dintr-un [ant dublu, nedemontabi , car e angreneazli
pinionul de atac arborelui cotit cu tamburul exterior al ambreiajului.
Lantul lucreaza Inlr-o baie de ulei (fig. 12) ~ nu necesila nici 0 Intretinere, nid
reglaj. In timpul functionarii, Jan ul se Intinde ~ sageata lui se m r e ~ t e
• 3 • Mecanismul ,ambreiajului s r v ~ t pentru cuplarea decuplarea motorului cu trans
FIG. 11 - S C HE M A D E F UN C TI O NAR E misia, ceea ce este necesar 1a pornirea din loc, la schimbarea vitezelor ~ la qprire.
A FILTRULUI DE AER Mecanismul ambreiajului este construil dupa tipul unui cuplaj de frietiune, eu mai
curentul de acr purificat; 2 tCA\ a mulle diseuri, care lucreaza Inlr-o baie de wei.
de 3spira\ie; 3 palclclc directoare pc acrul
Partile principaJe ale mecanismului ambreiajului sInt: doi tamburi, discurile i
aspirat; 4 corpul filtrului; 5 orificiul de
mecanismul de decuplare.
5 pc capacul decantorului de prat; 6 capacul
TamburuI exterior (actionat) al ambreiajului are in partea inferioara ~ n t u r i   pentru
deconlorului de pIa£; 7 decanlorul de praf
proemincntele discurilor actionate, executate din masa plastica, care se rotesc impreuna
· cu el. Pe partea exterioara, are un pinion actionat de lantul primar.
. Tamburul interior (anlrenat) are pe suprafata exterioara canaluri pentru montarea
discurilor antrenate de ote , care se rotesc Impreuna cu el. .
7
Discurile actionate ~ cele antrenate allerneaza Intre ele;;i toate impreuna sTnl
slrTnse cu cinci arcuri 23, fig. 6, prin discul de presiune 22 (fig. 6) ceea ce produce intra
ele a frecare suficienta pentru a transmite puterea motorului. A;;adar, ambreiajul este
cuplat permanent. D a d discul de presare este depresat, frecarea Intre discuri inceteaz8
;;i ambreiajul ajunge In pozitia decuplata, dnd transmisia de la motor l cutia de vite£e

28
 

este intreruptil. La cuplarea treptatil, datoritii

patinilrii, discurile restabilesc lin leg-iltura
intre motor i cutia de viteze.
Meca:tismul de decuplare al ambrelajulul
cste construit asUel :
Prin arborele primar trece 0 tija de otel,
care cu ciuperca impingatorului 24 (fig. 6)
se reazema pe disclll de presiune. Al doilea
capilt al tijei se sprijina prin bila 53 pe ~ u r u -
blll de reglaj 55. Cu ajl>1torul pirghiei de co
manda 51 a cablului melcul poate Ii rotit
prin apasarea pirghiei ambreiajului. La eli
berarea manetei ambreiajului cursa inversii a
melcului se produce sub actiunca arculLJi fixat
de pirghia 51 de capacul carterului (fig. 13).
• Apasania manetei ambreiajului provoacil
4- deplasarea pirghici 59, care r o t c ~ t e   melcul.
5 i (' 7. 8
Melcul sc deplaseaza in sens axial :;;i apasa
I 2 4 6 6 Fig. 33 - PARTEA D R E A P T A A C A R ~ E R V L U I   prin bila ~ i   tijil asupra discului de presiune,
CU CAPACUL SCOS obligindu-l sa se departeze de celclalte diseuri.
FIG. 12 - TRANSMISIA MOTORULUI
1 - I Hl rd ur nl de cauciuc at lan1ulu..i',; 2 - p i n i o l l . 'La departarea discnlui, arcllrile se comprima
1 - ,urub pentTu fixarea pinioDului atae lant primar; 2 - piuionul de alae lnnt secundar; 3 - cipa-eeJu) de Clucille; 4 4 ~ i   ambreiajul se decupleaza. La e l i e ~ r e ma
atac laot primar; 3 - lant primar; 4 - discu do prosare al ambreia capacul din dreapta 81 carterului; 5 - cablul am
netei ambreiajul se cupleaza. Curs.a jibed a
jului; 5 - sectoru pentru pornirei 6 - arcul mecanismului pornirc. h r e i a j h, ~ - pirghis de actionare a melcului;
~ I C l i l u i   se regleaza Cll ajutorul ~ u r u b u l u i   de
dll
7 - ar . . cdncere; 8 - hila melcuilli ombreia
jului.. \) ..  
.r,eglaj 55 (fig. 6) l n ~ u f l l b a t   in capiltul sau.
t.

3 t.,  i 31

La cuplarea ambreiajului, cursa axiala a discului de presare trebuie sa fie de mlOiffi pozitia pinioanelor la sehimbarea vitezelor este aratata in fig. 15. In pozitia. neutra a
2 ; 5 3 mm. In acest scop, piuJitele care string c e l e 5 areuri 2..1 (fig. 6) se i n ~ u r u b e a z a pinioanelor, legatura dintre arborele primar :;;i cel secundar este Intrerupta :;;i nu se trans
pentru ea suprafata lor frontala §.a fie la distanta de 3 mm de suprafata frontala a mite nici 0 lorta de la motor la roata din spate. Aceasta este neeesar la pornirea moto
capacelului. rului In timpul opririlor de scurta durat a pe drum. ...
Meeanismul de pornire este montat pe partea stinga a carterului ~ i   serve:;;te pentru Arborele primar :;;i cel intermediar se rotesc in rulmenti eu bile, iar arborele s e c u n ~
rotirea arborelui motorului la pornire. Mecanismul este construit asHel; in rulmenti cu role. Pentru a impiedica scaparea uleiului din carterul cutiei de viteze, J" "
Pc axul pedalei 4 pentru schimbarea vitezelor (fig. 6 care treee prin capacul earte arborele secundar este prevazut un inel de
rului, este imbraeat liber axul tubular 31, iar la eapatul exterior al aeestuia este jixata etan:;;are (simering) 58 (fig. 6 ~ i   un capa
pedala de pornire 28; eapatul interior fiind prevazut eu un sector dintat 30 ~ i   areul
spiral 29. cei 52.
Umplerea eutiei de viteze cu ulei se face
In stare de repaus, d n d pedala este ridicata in sus, sectorul este deeuplat. La printr-un orificiu din capaeul sting al carteru
apasarea pedalei, sectorul angreneaza eu roata dintata 26, care se r b t e ~ t e   pe fusul tam lui, care se astupa cu un bu:;;on (fig. 16).
burului, mare al ambreiajului. Aeeasta roata dintata are un dispozitiv frontal eu eliehet Pentru determinarea nivelului de ulei iO ea
25, care eupleaza cu tamburul mare. pacul earterului exisUi un orifieiu de control.
La apasarea pedalei de pornire cu piciorul, clichetul imprima m i ~ e a r e a   de rotatie astupat cu un :;;urub (fig. 16). La umplerea.
tamburului mare al ambreiajului, d e ~ i   ~ i   arborelui motorului cu care tamburul este legat cutiei cu ulei, ~ u r u b u l   se de:;;urubeaza ~ i   uleiul
prin lant. Pedala revine in pozitia initiala, datorita arcului de redueere 29. se toama pina la i e ~ i r e a . . . j J i i p r i n   orificiul de
Cutia de viteze. Rolul eutiei de viteze este sa transforme momentul de rotatie al control. Cutia de v i t e z ~   se alimenteaz a pe
~ r u l u marind sau mie:;;orind viteza motoeicletei. timp de vara eu ulei 413, iar pe timp de
. CiJ&t.{l de viteze se eompJ-lne din 8 pinioane, un arbore primar, un arbore intermediar iarna eu ulei 408.
~ i   un ~ t 9 r e   seeundar. Arborele primar are trei pinioane. dintre care unul mobil; arborele Meeanismul pentru sehimbarea vitezelor.
intermCdiu arc patru i n i o a ·~ _   care unul mobil; iar arborele secundar poarta un Vitezele sc sd1imbi l cu piciorul. Pen tru u:;;ura
singur pinion. La eapatul ·c din carter, arborele primar are fixat rigid tambnrul rea aducerii rotHor in pozitia neutra, cutia de
interior; iar la capatul arbor . cundar, este fixat pinionul atac al lantului seeundar. viteze are 0 manetii pe partea dreapt a a
carterului. .
~ ; ~ Q ~ }

3
 

~ ~  

FIG 18
FIG 16 - PARTEA STINGA A MOTORVLUI CUPLAREA VITEZEI
V JUMATATEA CARCASEI DE PROTECTIE
A CARBVRATORVLVI SCOASA

1 - robinct de benzin .; 2 - bulon df'

fixare a carcasei din dreapta a carburatorullli;
3 - cacardul carburatorului; 4 - c o n d u c t ~   de
henzina; 5 - carburator; 6 - ~ u r u h u l   orifi·
ciului de umplere; 7 - fihrul de aer; 8  , ,

~ u r u b u l   de c?utrol ftl nivelului de ulei.

FIG i - MECANIS·
MUL PENTRU SCRIM
DAREA VITEZELOR FIG 9
CU PICJORUL SCHrMBAREA DIN
1. - Axul de co· l;'i VITEZELE ~
aaoda l {urcilor ba .
ladonre; 2 - sector;
- suportul cliche\i.
"i functionarea mecanismului pentru schimbarea vitezelor ell piciorul
~ n s t r u c t i lor; 4 - limitalor;
5 - c'iiehct ; 6 -   axul
e ~ l s t a  
in urm3toarele: pe capi:ltul interior al axului pedalei exista un euplaj eu doi
pedalei
clichcti 4 (fig. 17 , care sub act iunca' arcului 2 se reazema pc limitatorul pedalei de
sc11imbare 3 a vitezelor.

Mecanismul' de rulare
Limitatorul este fixat pe peretele carterului ~ i   are doua ferestre. La. r i d i ~ f ~ i ~ ~ 1   Furca din fata
coborirea pedalei, unu) din clicl1eti trece prin fereastra (ii se reazema in unuI <;lin .d . ~
seetorului,. r o l i f ) d l ~ e e t o r u l   pina in momentul in care, se va rezema in peretile ferMtrei . ,;Ft;rCa ~ i n  \ fata a motocicle tei IJ-56 IJ.-56K ~ ~ t e   de tip telestopic, cu amortizoare
limitatorului. Dintii-. exteriori ai sectorului sint an,grenati permanent cu axul de comanda hidraulice.. Amortizoarele h idra ulic e' au rolt\\ de.,.a fdna oscilatiile arcurilor in scopul de a
al furcilor baladoare 1,,:'1;;'1 deplasarea seetorului, axul se rote;;te cu un anumit lmghi >i impiedeca ruperea acestora "i pentru a imbunatati senzati'a de confort in mel's. Ansamblul
pozitia axului de schimbare se bJocheaza. Unghiul de rotire ;;i pozitia dintilor clichetului 'fureii este aratat tn fig. 20. ' ' l J - ; .
de pe sector sint asHel ' C a l c u l a t ~   incH dau poslbilitatea sa se schimbe succesiv vitezele Doua tevi fAe, de otel .(portarite) 12 sint cuplate rigid lntre ele eu punti: deasupra
de la una 1a cealalta. . '; cu puntea superioara 4, iar jos CLl puntea inlerioara 7. In puntea inlerioara este pre
sata .tija tubuJara a coloanei ghidonului 5, cu ajutorul careia furca se imbina cu cadr'ul.
Pe axul de comandaexista doua ;;anturi, profilate, in care intra fusurile celor doua Pe dinafara, pe tevile 12 in buc"ele 15 (ii 20, se deplaseaza tevile alunecatoar e 21.
furci baladoate 61, fig. 6. Ghearele furcilor baladoare se reazema, in ~ a n t u r i l e   circulare B u c ~ e l e   inferioare 20 (de bronz) fixate pe tevile portante, iar buc;;ele superioare (15)
sint
ale pinioanelor baladoa re de· pe axul Jntermediar. de texiolit, ~ n t   introduse> in tevile alunecatoare. .
, La rotirea axului de comanda, furcile aJunecind cu fusurile in ~ a n t u r i l e   profilate, n teava alunedit9are 21 cubulonul 4, se fixeaza corpul ainortizorului hidraulic 22.
deplaseaza pinioanele baladoare in directie longitudir;ala, cuplind 0 viteza sau alta. Elementul de suspensie al turcii" se compune din arcurile cilindrice 17 ~ i amortizoarele
'Tehnica schimbarii vitezelor cu pedala este aratata in fig. 18 ~ i   19. ~ i hidra'ulice. Amortizorul hidraulic serve"te 1a mic(>orarea oscilatiilor motociclctei. Amorti
Transmisia de la cutia de viteze la roata din spate. Transmisia de la cutia de viteze zorul cuprinde corpul 22, tija (6 i n ~ u r u b t i i in u ~ o n u l   2, iar pe partea cealalta a tijel
ra n,ala din spate se face cu ajutorul lantului secundaI' care angreneaza pinionul de atac este montatli. supapa 191: sare se compune dintr-o aiba de .ghidare cu' taieturi ~ i   un
60 d;e pc a r ~ o r e l e   securidar (fig. 6) cu coroana dintata a rotii dinapoi. capacel. I .
' .Pel'1tru 'ca prahll ~ i   noroiul sa nu patrundii pe suprafata ,de Jucru a lantulu,i, acesta La lovirea rotH de un obstacol, arcurile 17 se comprima, :;;i p r t ~ mobil1\ a furcii
e ~ a G b p e r i t   ermetic cu aparator i de cauciuc (vezi fig. 13). " ; se deplaseaza in sus. Uleiul c'are se gase:;;te in interiorul tev,i,i alunecatoare :;;i in partea
Extrcmele lantului secundaI' sint cuplate prin 0 za de legatura. Siguranta. trebuie inferioaTa a eorpului amortiiorulur -,umple par tea superioa ra' a corpului. rid idnd capace Lui
a ~ e z a t a   CLl capul nesectionat\ inainte, in sensul de m i ~ c a r e   al lantulLli. d e o ~ r e c e   i ~   caz adica supapa 19.
~ ~ t . t Y . : l n d
contrar este inevitabila siU;,irea lantului ~ i   deteriorarea carcaselor de protectie.
 

i : ; ~ ~ I C l I ~ I
_c- r r Q ~ cil
La cltrsa inversa a partii mobile a furcii in jos, capacul corpului amortizorului 8 2 ~ ~ ~ ~ . . 5 ~ ~ ~   dc
preseaza, asupra uleiului care a patruns intre capacelul supapei ;;i capac. Uleiul apasa
capacelul pe ;;aiba profilata inchizind sllpapa. In coniinuare uleiul este refutat prin inter- ; : ~ I ' ~ :=' i l = l ~ ~  
h tf
lare
s1itiilc foartc mici incetinind prin acea sta rec ulul a rcului, a dica mlc;;orind vibratii le ~   I l - ~ ~ ~ e - ~
..a ~   0 ~   0 I
motociclctci. llJ Jo O c : : . . ~   Co Q

. : ... _  d : . _ ' O ~
La marirca sectiunij interstitiilor din cauza uzurii intre capacul corpului amortizorului t C l I l ~ :  I I l I C.l: : S d :
<: I
= ~ c:C l lS
:;;i tija 16, amortizorul incepe sa lucreze mai prost ;;i pot sa apara batai la cursa de
: : d · ~ ~  ~ ;;  ~ j ~  
Tccul a furcii.
Pcntru functionarea coreeta a arnortizorului hidrauJic, in fiecare teava a furcii trebuie
~ ~ ~ ~ I I ;   I ~  
sa sc gascasca 0 cantitate de 130 cm3 amestec compus din 75% ulei de transformator ;>i
Q ~ ~ , ~ - ; ~ o · ~  
::

:>1 25% ulci -108. La 0 temperatura de peste woe proccntul de ulei trebuie marit. Vara, . ;5 .;: ~   -" :: ...: ... '"
~   f : :s = ~ ~ : l y i '..c
0

\
ill pcrioada calda, amestecul poate fi inlocuit prin ulei curat grupa 408. La temperatura ::J
tJ: C :l 0
Q C
U :; _ •
''
:  : :s
Joasa amcstccul sc ingroa;;e, din care cauza furca poate sa nu functioneze normal. In e ·a g Col ~   I ~   ~  ~  
:Icest caz irebuic mic;;orat procelltul de ulei in amestesc (minim 15 %). Amestecul se I ~ I ~ I · ·   ~ o
1 ~ - : : a   ~ t _ Q t > l  
ioarnii prin bu:;>onul 2. ~   .Q.:: ~   _ ~   ~ ~ .   ';J 'l:;
La dcreglarea amortizoarelor furcii, nu folosi ii motocicleta pina la remedicrea defec-
. l ~ l ~ i ~   ~ c o a r c c c   accasta poate sa duca la scoaterea din uz a intrcgllllli ansamblu;;i chiar
S ~ . ;   j ~   ~   ~   : ~   ~ ~   ::
~   ~0 .; _ e ~ ~ C :::J '0  =- .:-
1 ;; ~   =
uperea tevilor portante.
La dcmoniarea [urcii se va proceda dupa cum urmeaza: a) dupa scoaterea rotii se - Ill); I), ' : ~ I I ~ s , I
~ _   o¢= t > : § : Q \ ~ E  
HtC
d e ~ l 1 f l l b c a z i i   ;;urubul 23 ;;i se scurge uleiul, b)lf ,sc tlq;urubcaza ;;urubul 24, se de;;urubeaza
~ o n l l l   2 ;;i sc scoatc impreulla cu elementul amortizor, c) se dc;;urubeazii ca,rcasa io.e e ~   :: : . ~   ~  
I .  : :§.; 
  t lui de etan;;are, d) se scoate inelul opritor, se scoate buc;;a ge bronz 20 ;;i carcasa ine- 28
d

ki(lti dc ctan;;are, e) se slabe;;te ;;uFUbul de str lngere al puntij. inferioare, se .tn;;urubeaza l l ~ ~ ~ ~ ; : ~ = ~  

IJi ..tcava portanta bu;;onul 2 eu cUeva rotatii ;;i lovind cu un ciocan de lemn p e s t e ~ d o p   se M . : . ~   \ ~  ~  . ~   S~  
Illi;;ca din Joe tea va; apoi se scoate dopul iar teava se trage In j o s . - ~  

~ '   :::lflo

.O. • .. .. ~  

La asambJare, lrebuie avule in vedere urmiHoarele: introducind in furdi ~ e m e n t u l  

amortizor. a c ~ s l a   lrebuie rotit pina in momentul in care se deplaseaza in jos
nitura, adica ~ t i f t u J   corpului 20 intra in loca\)uJ sau, Dupa aceasta, fara .a apasa in sus,
0 taca
"
. "
~  
Q
l

24, 22 sa iasa din $untbul °E ~  

-1 

.
;:01-
' .-    
puntii inkrioare se poate stringe numai dupa stringerea b u ~ o n u l u i   2. '!
."
.
~   7 - : 1 < ~  
In cazul ivirii unor scurger i de ulei in imbinarea filetala a corpuJui inelului de
. e= e ·z ~   ~ - 1 f -
e t a n ~ a r e   cu teava alunecatoare, t r ~ b u i e   strins corpul inelului de e t a n ~ a r e
infillratie a uleiului prin inel, ceea ce se poate produce din cauza palrunderii nisipului
iar in caz de ,g  
~  
oS
  ..0

a
:;
 0 .  '" := g-
.g S0
~  
~  

"~  
a
-1
~ l : 1  
~  
rn

" " " "

0 . ~   0

pe suprafata de lucru a garniturii, inelul de e t a n ~ a r e   lrebuie scos ~ i   spalat in benzina. E = = 0

s s ..:; " l ~ ~  
"
.= ;;  ~ ~  
. -; ~

.-= . 
"   "
~   -;

" . --
Prin mijlocul tijei coloanei ghidonuJui trece prezonul de slringere 10 31 discului de " ~  
0 0
d :: E 0
~  
0
,; .. n
... '
frictillne avind 1 3 capat rozeta I. In fUllcpe de slarea dntmului (ii viteza de circulatie. d
:; :;

. ." ."
0
:; 0 0
. ' = 0 ;:0
:; 0 ~  
0
= ' ~  
0
' c.,;rn
disClll de 'fric tiun e trebllie strins sau slabit.
Furca din fat? nu necesita nici un fel de ungere suplime,nlara in afara alimentarii
 
'   ; .::
'
': :;

:
Q

5
" s
,-=   0--= ~  
g ;.:
.' '
~  
-;;
-
" " "
0 ] ';: '0
' i:
ulei. I I I I I I I I I I 1 I I I
Furca din fata se monteaza in cadru pe doi rulmenti cu bile axiali sena 7687706,   ..,. 0 'i? ~ ~ ~ : l   ~   g>
"" " Ol

a l e e a r 6 l " a i n t e r i o . a r e sint presate in coloana de directie 8 a cadrului, iar inelele

exteri.oare ~ ~ o l o a n e i   de directie a puntii inferioare.
, Jocul co j: . directie (coloanei ghidonului) poate fi eliminat prin slringerea
piuli1ei care se g a s ~   ~ ; . s u b   puntea inferioara.

Suspensia rotH din spate

Suspensia pendul.ara a rotH din spate, in combinatie cu lurca din fata de tip lele
scopic, creeaza un confort deosebit 1 3 circulatie. . ~ e ~ ~ ~ e  
Suspensia din spate se compune din doua elemente hidraulice cu arc (fig. 21) ~ 0
e 8
. ,'
 

I"" ""il,nt;, Ro,k din 'p,t, k I,,,t' inh' p k ' w d , lu"i' oo,ibnl', ,I , ' w i ",pM Axul rolii din spate se fixeaza cu piulita. Butucii roiilor JucreaZ8 pc doi rulmenti cii
,nkrio' " t , "heub' eu ",dml, i " "p'lul po,,"';o< - cu ,1,m,n"I, d' ,u,p,n,i' bile seria :203, care sint protejati contra patrunderii prafului prin inele de etan$are de
. pisla. Dupa fiecare 5000 km parcur:;;i, rulmentii rotilor trebuie gresati eu unsoare
;;o,"iI' ,i , i " ' l m , ,o\li ,in' p"lu," ',i 'modi"" d, "cui 5 , i d' ,mo<ll,." L' consist ell ta. .
lo'i'" 'o1H " un ob,'''ol ",ul 5 " ",mp,im' ,i W' ui
mobil' , d,m,n'ului d'
,mo,ti"" " 'idi" in " " , UI,iul ",,, " , , , , , k in p " ' " d ' 1 , ,ilindwl 16, t n ' " Spiiele rotilor trebuie sa fie intinse uniform. Intinderea lor se poate face fara a
demonta pneul. .
Cll un mic d o r t prin orificiui pistonului 15, riclicind supapa 14. . Pcntru a. scoa't'e roata din fata, se va proceda dupa cum lIrmeaza:
L ' c u ' " in"'" , p" I mobil' , ,1,m,nti,lui ,mo,ll'o' in jo ul,iul " ' ' ' " . , , , , , ,
in ,itindm in'" ro,pul bu",i H 12 ,i pi,lonul 15 ",in" ,up'P' 14 ,i " " "lui" pdn a) se slabe:;;te $urubul de stringere din capul din stinga al tevii alunecatoare, b) se
in,,,,ll\iul in,I", in"tinind ,,,ulul ",ului, ,di" mi,,,,"nd o'dl,\HI' motod",t'i de$urubeaza axul (filet pe sting-a) $i se scoate, c) se scoate roata.
P,ntiu un'\io",'" no<m,t; , ""p,n,i,i, 'mo'll'o,,,I' hid"uti" t"bui' " li' rinele
,tim,n l a " , In Iun'li' d' ,notimp (i,en' " u " , , ) I, I" '" ,i p,n'm iu'''' din '0\'.
In Hoc'" ,mocll'" "bui, 'uen,t; ° "'ntil'k d ' 60 ,m' d' tichid, Alim,n'"'' frinele sint organe foarte importante ale motocicletei. Ambele frine (cea de mi a $i
'u ll'hid , ,modi,.,,,lo, hid"uti" ,I, ,",p,n,i" d,n , p , " " PC in o,din" unn" cea de. picior) sint de tip cu saboti. Sabotii matritaii de otel, cu garniturile de frittiune
" " " " ,) " " " t , d' p' mot",i",t; ",m,nM ,modi"', b) ,"'Iinind "pul 2, " ,p'" .nituite sint interschimbabili.

"0,10 ,,,ul 5, 1
"0'" ",,,,,,
" ' ' ' 4 ,i " ,>  O i uw" " " , cu 'h'i' pi util ' ,i ,poi ,o<pu I 2, ,) " 4, d) " Securitatea eirculaiiei depinde in mare masura de buna stare a frinelor; de aceea,
d"um""'" ,m'pul bu",i lli'i 12 ,i " ,,,,,,, tii', i) o,m' trebuie controJata periodic starea lor. .
ui ea
arnestecul In cilindrul amortizorul 16. ~
,\samblarea elementului amortizor se' lace In ordin inversa.
Rnlil' motoci",td ,int int",cl;imb'bik, 'u ,pil' d,,,I" i " co,1a ""ului " I , Pe motocicleta se monteaza 0 :;;a dubla din cauciuc special. Unele motociclete se
oc
Axul
special 'otii din
a. t' "
in,",ub"" ("lnd iii" pc ,llng'), in "",ul I"ii ,I un,,'Io;"
fabrica cu :;;ei separate. $al1a conducatoru1ui este de tip oscilant :;;i amortizarea $eii este
<lsigurata printr-un arc cilindric. Intinderea arcului se regleaza in funciie de greutatea
din d«,pla ,i p ' bl",h"" cu ,un,bnl d' ,,,'ng'" ,I <o"ului l"ii , I u n " " " " l:onducatorului :;;i de starea drumului. Reglajul se face cu ajutorul unui :;;lIrub, montat in
partea dinapoi a corpului $eii. .
din ~ t l l g a
v

 I i .

}
.
t
FIG. 23 - G1:NERAT.ORUl

1 - s la l. , ru l generatorului; 2 _ Lobina
dc excil'lic; 3 pie •• polarii; 4 _ p r . g de
cen'lr.re; 5 - c..... ruplorului; . ~   .::.. ('.oi.
,ulul de .conduclori oi gencralorului, ~ _ roo
----...:-,- 9 lori.. 8. - Cole.elor; 9 _ , u r u b peDlrn l i n r e .
cOt puJui; 10 . L. ~ u l u b   central
b = : . l L L · - . . '0

\
\

e 1r100-1200 0 00 /
JimpoJ r rot/min, adica
mofoco' oi,
imediat. dupa pornire, g,,,,,,,   0' d ,,,". 0 f''''iO":~ d, 6.5 V~  " O"ji i
r,""O"" d I t ' f ' d, ' , d,pind, di d, , U, motoco'o' ,i pe te
,jwW' pinA J, lJ V, ,i m'i molt, P<'-d' Jfjj pmf 'O"'fio",,,, mo'''o'oi f' 'a'4
d,,, t, , 'O Ii g,o.,., Io'ulo i, ' ' ' ' ' pcodo J, d O I ~  u d
'i ,.,.,
b o b J j ~ g n.,.
,' ''''''' ,'' 0
'''''00 "omo"f""'lo', doo""" ."",fo' " ' c , '" ' ' ' ' '
'''01. A,oo r e g u l ifI;
relcu oo t ~ d' ~, 
  • ,"',,; , ' , g.' ' ' ' f ' ' o ' o i ,,' _ , i"fcod",,,. ii
 

Releul regulator este montat pe un suport fixat la aparatoarea r ~ din spate, sub

\h.
scaunul conducil.torului.
Totcd,"'. wlul "I.ului " I e ,,·1 d",upl'" d. I' I ,tund dnd I.n,iun" I.
FIG. 26 - RELEUL REGULATOR
CU DOUA TREPTE

~ t f a i   mica decit tensiunea acumulatorului. miezul 3Tmnturii; 2 piesa p o l a r i \ ~  

9
Rcleul regulator are doua bobinaje. Unul de intensitate :?i unul de tensiune. 3 bohinajul de tcnsiune; 4 bohinnjul I1C

Lama cu contacte a regulatorului este izolata de armatura :?i in parteaa superioara curent; 5 lama eu contacte a regulalorului;
6 arc; 7 izolalia; 8 contactelc regu· 7 5
arc un contact bilateral. cu care se poate inchide lie cu contactul la mas ma:?inii ( + )
latorului; 9 suportul ~ u p e r i o r   nl contactelvT

lie la corpul armaturii legate cu peria .. - .

Lama ~ u   contacte a regulatorului este legata la borna S a generatorului.
Sa examinam l u n c ~ i o n a r e a   releului regulator. impreuna cu generatorul (vezi schema
r e ~ u l

lactelor
loare;
t o r u l u i

12
10
regulalorului;
5uportul
11
suportu} superior al
inIerior al
garnituri
contactbllraj
con·
izola
 
~ \ ~ v .  
~   F? HlVir- 0

-disj.; 13 suportul inferior al contactelor

.dh, lig. 26). Bobi", jul d. '.n,iun. ,I 1001 ui "gol"o< " ,lim.nl"" d. I' gcn",I'" eonj.-disj.; 14 contactcle conj.-disj.; 15 II

arc; 16 lama eu contncte a eonj.-disj;

,i m,gneli"'" "m.tuw. Cind " m . t u , " nu I. ino' m , g o . I i " " . u I . m , g n . I i " I '
17 i e ~ h e bobinajului de curent; 18 c o p
sl,b b "liun.' "",Ioi conl,dul I,n"i t . inehi' co cont,dul din ,\lng' ,I "portului ductor In peri a minus (borna I): 19 c o n
. ie
tn~dnd  l n t l ean e ~ t e
. l ~ . l ~ :  

la masa curentul generatorulUi prin bobinajul de excita1 , nu 0 rezis ductor Ia bobinajui de excitlqie al g e n e ra l o 

tcn\a suplimentara, ceea ce contribuie la 0 cre~tere  rapida a t e n ~ i u n i i  in re1 . Ca urmare, rului

(borno
(borna
M).
S); 20 conductor In l a ~ i i 

p"i" bobm,jul d. '.n,iun. ,I "I.ului "guI.lo< un " , , , n t ,ulid"" ponln> m,gn.li·

'
J

zarca armaturii in ~ masura, indt se produce atragerea lamei ~ intreruperea uicontactului

ie duce la sliibirea magnetizarii armat urii contactul lamei se inchidc din nou la masa.
arestuia cu masa. Curentul trednd prin bobinajul de excita1 al generatorul • trece in
ea
acest caz prin bobinajul de rezisten\a ~ ca rezultat tensiunea in re1 scade. ceca ce . Aceasta este prima trea ptii dc func1ionarc a regulatorului de tcnsiul1c. La c r e ~ t e r e a   CDn if-
• dcrabiJa a turatiei gencratorului la sarcina redusil lunctionarca fg1l 1ator ului trece i p

4'
5f

trcapta a doua, deoarece rezistenta suplimentara a bobinei de excitatie nu mai asigur Acumulatorul
SCc
slabilitalea tensiunii. In acest caz armalura releului regulator atrage lama pina la
inchiderea contactelor acestuia cu contactul suportului din dreapta, legat cu minusul Rolul acumulatorului este sa acopere tot consumul de curenl electric, in timlJul
generatorului. Prin bobinajul de excitatie al generatorului nu trec.e curent ~ i   pentru u I stationarii motociclelei, ca ~ i   la pornire ~ i   la turatii. mici ale motorului. Pe motociclete.
interval scurt de timp, generatorul nu mai debiteaza curent. Sub actiunea arcului. lama in cutia din stinga este montat acumulatorul 3-MT-7 cu tensiunea 6 V ;;i cu 0 capacitate
trece insa imediat in pozitia initiala. Cu aceasta se incheie ciclul de lucru al regulatorului de 7 An (vezi fig. 27). Polul plus al bateriei este
in treapta a doua. legat la masa, iar p ol ul mi nu s - l a fetea-.
In timpul functionarii regulatoruJui cu doua lrepte, numarul oscilaNlor lamei La circulatia pe limp de noapte, cu toti consu·
ar
post-rontacte ajunge pina la 50 pe secunda, ceea ce asigura stabilitatea necesaril a matorii de energie electrica conectati ~ i   la functio
lie tensiunii in retea. narea motorului cu turatie mica, curentul cedat de
Curentul de incarcare merge de la generator la armatura releului regulator. apoi generator este insuficient ~ i   se completeaza de acu •
la lama post-contacte din dreapta a conj-disj. Daca tensiunea generatorului d e p a ~ € ; ; t e   mula tor. De aceea, daca strazile sint bine i1umi
tensiunca acumulatorului, curentul - Irecind prin bobinajul de tensiune al releului nale. se recomanda sa se circule cu lumina mica.
.d r e gu l at o r - m a gn et i ze a za armatura ~ i   atrage lama. Contactele conj-disj. se indud ~ i   Motocicletele noi se livreaza c1ientului Cll acu
prin ele trece cur ent prin bobinajul de curent al· releului in acumulat or ~ i   deci se va muJatorul neincarcat, deoarece la pastrare illde
produce incarcarea. lungala acumuJatorul incarcat se degradeaza. Pro
cesul de incarcare a acumulalorului este aratal io
La scaderea turatiei generatorului, in momentul cind tensiunea acestuia este mai iqstructiunile anexate de uzina .. Maiak .
midi decit tensiunea acumulatorului, curentul din acumulator curge in generator, insa
tretind prin' bobinajuJ de curent el creeaza 0 polaritate inversa ~ i   armatura se demagne
Itizeaza. In acest moment lama se retrage in pozitia initiala ~ i   conlactele vor fi deschise, Ruptorul. regulatorul de avans,'
adica nu se produce descarcarea acumulatorului Ja generator. bobina de aprindere, bUjia FIG. 27 - A MP LA SA RE A
ACUMULATORULUI
Din cele spuse despre releul regulator, trebuie retinut ca acest aparat este foarte Ruptoful deschide circuitul electric, de joasa
sensibil, reglajul lui este destul de fin ~ i   este posibil numai in cazul existentei aparale:or . 1 acumulator; 2 aiguranti;
tensiune al bobinei de aprindere, astfel ca bobina 3 - conductor la mos ; .. cenll1ra
elecirice de masurfl ~ i   poate fi racut de un electrician calificat jul secundar al bobinei se induce un cure nt de le rhare • 8cumulatorului

52 53
 

inalta tensiune. EXistenta inaltei tensiuni

S contactul fix, contactul mobil (vezi fig.
FIG. 28 - R UP TO RU L
1 - Suporlul ruplorului; 2 ~ 7 -
\ru fixarea 5uporlului; 3 ~ : -
hul pentru reglarea contactul fix; 6 _
Iru rcgla rea jocului IUlre e ~ u t a c t e
54
III electrozii bujiei provoaca formarea scin
teii ~ i   ca rezultat se produce aprinderea
amestecului in cilindri.
Organele principale ale ruptorului sint
28). Cama este fixata pe capatul axuJui
rotorului generatorului ~ i   se r o t e ~ t e   im
preuna Cll rotorlli. Contactul mobil are un
cursor care aluneca pe profilul camei, fiind
apasat pe cama de arc. Pe capatulcon
lactului mobil exista un contact de Wol
fram, care este legat Cll bobinajul primal'
al bobinei.
Deschiderea admisa intrc contactele
ruptoruilli trebuie sa fie intre limitele
0,4:-"0,6 mm. Inccputul deschiderii trebuie
sa Coillcida cu momcntul in care pistOllul
cste la distan\a dc 3,5-4 mm inaintea
pUllctullli mort superior avansul aprin
~ l r u u r i l e   pen.
contll.ctc; 5 _ ucu-
dcrii).
excenlric peu.
In paralcl cu contactcle ruptorului,
cstc Icj: 'al condcnsalorlll cu capacitatea de
0,25 I l F, care contribuie la stingerea sdnteii ~ i   se formeaza intre contactele ruptorului
in momentlll deschiderii acestuia, ferindu-Ie asHel de arsuri. i ~ o r r e formarii de
scintei intre contactele ruptorului accelereaza in a c e l a ~ i   timp mult intreruperea circuitului
electric, astrel bobinajul secundaI' al bobinei induce 0 tensiune mai in decit
aceea care ar putea fi indusa in ips a condensatgrulu i.
Pozilia camei in raport cu pozitia pistonului in cilindru este strict determinata.
Ruptorll este astfel construit incH este posibila reglarea deschiderii intre contaete
$i modificarca unghiului dc avans la aprindere, adica a momentlllui. inceplltului de des
chidcre a contaetelor.
Bobina de inductie sc compune dintr-o armatura formata din tolc de otcl de
transformator, peste carc sint infa:;;urate doua bobinaje - primal' :;;i secundaI'. La
ie:;;irea bobinajlllui secundaI' se obtine inalta tensiune pina la 16-20000 V. Borna bobi
ilaJU Ui secunaar esle legala printr-un conductor de ina Ita tensiune cu bujia (vezi fig. 22).
Bobina cstc amplasata sub rezervorul de benzina ~ i   fixata pe cadru.
BUjia - se compune dintr-un corp de otel, in care este introdus un miez ceramic. a:
cu eleetrod central. Partea inferioara a corpului are un filet cu diametrul 14 mm, cu un in
pas de 1,25 mm. Pentru e t a n ~ a r e intre bujie :;;i chiulasa se pune 0 garnitura. re
In suprafata frontal a a corpului bujiei este montat electrodul de masa; intre elec ze
trodlll ccntral :;;i' electrodul de masa. trebuie sa existe 0 distanta de 0,6-0,7 mm, cc sc ori
s t a b i l e ~ t c   cu lera din trusa de scule.
ul
Farul, lanterna din spate, contaetorul semnalului stop
Farul se compune din: carcasa, oglinda, rama, geam ~ i   dulie cu becuri. Oglinda-iar i  
ge<lmul sc fixeaza pc rama farului cu ajutorul unoI' scoabe arcuite. Dllliilc becurilor 63

4. Cheia este introdusa pina la refuz ~ i   intoarsa spre dreapta - sint conectate:
sint montate in partea dinapoi a oglinzii rcflectorului. Pentru inlocuirea becurilor, n
sistemul de aprindere, faza mare a farului, Janterna din spate, lanterna de pozitie a
este necesara demontarea <,:ompleta a farului. Becurile se introduc in dulii, care se fixeaza
t ~ u l u ~ i   claxonul. Cu ajutorul comutatorului de pe ghidon se poate conecta faza l u n ~
eu ajutorul unor cleme. sau faza seurla.
51 In dulia centrala este montat un bec cu 2 filamente in foearul oglinzii: un filament
5. In pozitia 3 - cheia este scoasa, sint conectate becul mic al farului ~ i   lanternll
pentru faza lunga la circulatia in afara o r ~ u l u i   un filament pentru faza scurla la
  circulatia pc strazilc care nu sint bine iluminate in momentul intilnirii cu alte vehicule.
din spate (stationarea pe timp de noapte).
Lanterna din spate montata pe motocicletii s e r v e ~ t e   pentru iluminarea n u m ~ r u l u de
tn dulia inferioara este montat un bee, pentru lumina de stationare, care este folosit circulatie. Afara de aceasta, la apasarea pedalei, frinei de picior, in mod suplimentar se
in limpul circulatiei pe strazile bine iluminate ~ i   in timpul stationarilor pe drum. pe timp aprinde becul "semnalului stop". eare este un avertisment pentru vehiculul ce vine din
de noapte. In parlea superioara a farului estc montat kilometrajul comutatorul central. spate. Aprinderea acestui bec se face cu ajutorul unui contaetor special, care lucreazii
Pentru iluminarea cadranului kilometrajului, pe partea inlerioara a corpului farului este impreuna cu pedala frinei de picior.
montata 0 dulie cu bec. Lanterna de pozitie este montata pe apariltoarea t ~ u l u ~ i   are un bec care se
COlliutatorul central se fixeaza la far cu trei ~ u r u b u r i In partea sl1nga a comutato coneeteazil la retea cu ajutorul unui contact demontabil cu conductori eaf.e· ies din far.
rului este montat becul de control. iar in parlea dreapta, becul de scmnalizare al pozi\iei
neutre. care se aprinde cu ajutorul unui contact culisant eare se g s e ~ t e   in cutia de viteze. Claxonul
Comutatorul central are urmatoarcle pozit ii : Pe motocicletl , sub rezervorul de benzina, este mont at un claxon electric vibrator
I Chcia este scoasa in pozitia medie a comutatorului - toti consumatorii sint S-35A actionat cu un buton de ghidon. Reglajul c1axonuJui se face cu ajutorul unui
~ u r u dc reglaj, plasat in partca din spate a corpului claxonului. .
deconcetati (stationare).
2. Cheia este introdusa pina la rcfuz, comutatorul in pozitia medie - este coneelat
Comutator cu butonul c1axonului
sistcmul de aprindere ~ claxonul (cireulatia pe timp de zi .
3. Cheia este introdusa pina la refuz ~ intoarsa spre stinga - sint conectate: sil)o Comutatorul luminii fazei mari a farului este montat in partea stinga a ghidonului ul
temul de aprindere. faza mica a farului. lanterna din spate. lanterna de pozitie a t ~ u l u ;;i este combinat eu butonul claxonului (vezi fig. 29). Rolul comutatorului este comutarea
nipida a luminjj farului de pe faza "Iunga pe faz a scurta ~ i   viceversa. "
~ c1axonul (circulatia pe timp de noapte pe strazile bine iluminate).
63
57
56
 

Mecanismele de eomanda
Ghidol1ul motocicletei este cupIat rigid de placa de fixare a fureii teIescopice. ·fe
accca, mi;;cariIc ghidonuIlIi se transmit prin furca la roata din fata.
  Pe ghidon, sint montate manetele de comanda: maneta ambreiajuJui, maneta frinei,
~ ~ i maneta decomprcsoruIui. maneta dc comanda a sertaruIui de aer al carburatorului.
FIG, 29 - C O Ml J TA T OR U L L l JM I "; " n
precum ~ i   comutatorliI de lumina Li butonul claxonului si un miner roHtor pentru
 
1 - corpuI comutatorlllui; 2 ~ i   4 - bornele de i e ~ i [ e   comanda sertaruIui de acceleratie a carburatorului (man;;onul de acceIeratie).
pentru bccul principal 8 Carului; 3 - contactul mobil;
Maneta de eomanda a ambreiajului este pJasata pe partea stinga a ghidonului. La
5 ~ i 9 - boruelc claxouului; 6 - horna Iantcrnei din spate
apasarea manelei, ambreiajul decupleaza arborele cotit de arboreIe primar al eutiei d
care , e leags 1 generatorn} de Cluent alr«;rnativ - in cazul
viteze. DecupJarca ambreiajului se face la pornire si Ia schimbarea vitezelor.
de fala borns cate liber ;; 7 - suportul pirghiei comutatfl
rului; 8 - pirghia comutalorului; 10 - borDa de iotrare
Maneta frinei din fata se gaseste pe partea dreapta a ghidonului. Prin apasarea
manetei, se actioncaza frina rotii din fata. Frina d e mina trebllie folosita impreuna cu
frina de, picior, deoarece la viteze mari frinarea numai eLi frina din fata este pericuioasa.
Maneta decompresorului. Maneta decompresoruJui se g a s e ~ t e   pe partea stinga a
ghidonlilui. La apasarea manetei sc desehide supapa decompresorului, care da posibili
tatea sa se opreasca motorul.
Instalatia electrica Maneta sertarului de aer da posibilitatea sa se regleze dozajuI amcstecului, adica
sa se obtina 0 functionare corecta a motorului. La rotirea manetei in sensul acelor L1nui
ceasornic, obtincm amestec sarac.
LegatLira condLictoriJ6r este aratata in fig. 22. Conductorii sint intruniti in fascicuIc;
Comutatorul de lumina eu butonul c1axonului este montat pe partea stinga a ghido
iar pentrLl comoditatea montajului, au cLilori diferite.
nului. Prin rotirea pirghiei comutatorului, se face comutarea luminii de pe faza lunga
Se recomanda, ca dupa fiecare 3 000 km p a r c u r ~ i   pe motocicleta sa se controleze pe [aza scurta ~ i   viceversa. Prill apasarea butonului c1axonului, se pune in functiune
starea izolatiei conductorilor ;;i buna lor fixare in borne. In caz de degradare a izoIatiei. . c1axonul.
aceasta rebuie reparata sau trebu ie' inlocuiti condlletorii defecti.

58

Comutatorul central cu cheia de contact este plasat in far ~ permite coneetarea

aprinderii i a aparateJor de iluminat.
Pedala pentru schimbarea vltezelor este amplasata pe partea stinga a carterului.
Apasind sau ridicind pedala cu piciorul se cupleaza viteza necesara.
FIG. 3 0 - O RG AN EL E DE COMAlIDA. Cuplarea yitezelor din pozitia neutra se face in felul urmlHor (vezi fig. 18 ~ 19 :
ALE MOTOCICLETEI v it ez a 1 - p ri n apasarea pedalei in jos, vitezele 2. 3 ~ 4 - prin ridicarea pedalei in
comutatorul luminii; 2 - butanul claxonului; sus. Comutarea din viteza 4 pe viteze mai joase se face prin apasarea pedalei in JOs.
3 - manela decompresorului; 4 - maneta ambreia·
Pozitia neutra se gase"te intre yitezele 1 ~ 2 "i a ~ e z a r e a   pedalei in pozitia neutra se
jului; 5 - rozeta frinei de ~ b i d o n 6 - maneta 8er·
face mai comod cu mane.ta de cuplare a vitezelor. La a ~ e z a r e a   in pozitia neutra se
tarului de aer; 7 - maueta frinei din fata; 8 - mi.
aprinde becul de semnalizare de pe far (cu culoare verde).
DecuI de com.ndi l s u u r u l u i de aeceleralie maolSo Maneta pentru comutarea manuala a vitezelor este plasata pe partea dreapta a
• ul de acceleratie). rezervorului de benzina din spate.
Pedala frinei de picior este amplasata pe partea dreapta a motocicletei sub virful
piciorului drept al conducatorului. Prin apasarea pedalei este actionata frina rotH din
spate. Tn timpul apasarii pedalei, se aprinde becul semnalului stop.
Discul de frinare al ghidonului serve"te pentru m i ~ o r r e rotirii spontane a furcii
din cauza ~ o c u r i l o r   laterale ale roW, in timpul circulatiei cu viteze mari pe drumuri
proaste.
Minerul de comanda al sertarului de acceleratie m n ~ o n u l   de acceleratie este amplasat
p partea dreapta a ghidonului. La rotirea minerului spre conductor, sertarul de accele· Kilometrajul este montat pe far "i are un contor pentru inregistrarea kilumetrilor
p a r c l l r ~ i   cu motocicleta i un indicator de viteza. La aprinderca luminii principale, scara
ratie al carburatorului se ridica ~ se m r e ~ t e   turatia motorului; la rotirea in sens
invers, turatia motorului se miq;oreaza. kilomelrajului se Jumineaza.
Pedala de pornire este plasata pe partea sting-a a carterului. Pornirea motorului se Intretinerea kilometrajului. Dupa fiecare 2000 km p a r c u r ~ i trebuie scos kilometrajul
face prin apasarea pedalei cu piciorul.  i prin ungator trebuie uns arborele f1exibil cu 2 3 picaturi de ulei de transformator.

6/
6
 

 
lImpJe cu benzinil. La pornirea 1110torului c;ald, nu se recomandil apasarea butonului de lne
INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE care a pllltitorului. La pornirea motorului rece, trebuie sa fie lnchisil maneta sertarului de
Pregiitirea inainte de plecare aer; iar la pornirea motorului cald, desehisa eu 1/2 din cursa. Se r o t e ~ t e   maneta de gaze
ie eu 1/4 ~ apasind pedala de pornire, se r o t e ~ t e   arborele eotit; apoi se pune eontactul
Controlul minutios a't.. motocicletei inainte de pleeare eonstituie 0 garant pentru printr-o apasare brusea a pedalei se p o r ~ t motorul. 
iunctionarea ei normala ;;i pentru prevenirea deieetarii ei pe drum. Inainte de pleeare Se i n c l z e ~ t e   motorul la turatie miea de 2-4 min, dupa eare se poate pleea.
1rebuie examinata motocicleta pe dinaiara, eontrolind buna iixare a ;;uruburilor ;;i piuli- . Pen tru oprir ea motorului t rebuie red use gazele, pe urma, prin d esehidere a supapei
telor. integritatea buna iunctionare a irinelor. prec\.1m existenta combllstibilului )n
decompresorului se o p r e ~ t e   motoru se lntre rupe contactul.
rezervor Oaea rezervorul trebuie eompletat eu eombustibil, se v a . pregati un amestee
campus din 20 parti benzina 0 parte ulei, care se amesteea se toarna in rezervor. Pornirea motorulu n t mpul iernii. La exploatarea motocicletei in timpul iernii;
In timpuI alimentarii trebuie mentinuta 0 curatenie absoluta, neadmitindu-se patrunderea irebllie respectate urmatoarele reguli: .
in amesteclll-c01l1bustibil a 1l1urdariei Ii a prafului. Pentru a evita palrunderea m u r r i ~ i   1. Locul de pareare trebllie ales pe dt posibil protej at contra vintullli a zapezii.
ill rezer\"orul de benzina, alimentarea se lace printr-o sita sau 0 pilnie eu sita. 2. Amestecul de eombllstibil "i ulei trebuie prepara t intr-o incapere calda, e autind s
In limpul alimentarii, trebuie r espeetate masurile pentru seeuritatea impotriva se obtina 0 dizolvare completa a uleiului in benzina.
3. In uleiu} care se toarna .in cutia de viteze, t rebuie adallgata
incendiului.
Inainte de plecare, trebuie controlat nivelul de ulei in eutia de viteze. Se eontroleaza 100 150 em3 de petrol.
presiunea' in pneuri la nevoie se urnila pneurile .oupa ee s-a eonstatat perfecta stare Pentru pornirea motorului la temperaturi joase, se va proceda dupa cum urmeaza:
motocicletei, se poate pomi motom . se inchide clapeta de aer a filtrului de aer prin rotirea manetei montata pe eapoia din
dreapta a carburatorului, se deschide robinetul de benzina se apasil butonul de inecare
Pornirea motorului al pilltitorullli carburatomllli, se umplc camera de nivel constant, se r o t e ~ t e   maneta de gaze
se deschide sertarul de acceleratie. Apasind pedala de pornire se rote iite de cUeva ori
Oupa ee s-a eonstatat ea maneta de" viteze se gase;;te in pozitia neutra (la stabilirea arborelc cotit pentru aspiratia amestecului in eilindrll.
conlactului arde beeul verde de semnaliza re), se desehide robinetul de benzina. La por
Oupa ce aspiratia s-a terminat, se deschide putin clapeta de aer, se pune contaetul
nirea unui motor rece trebuie apasat cu degetul butonul de inecare al plutitorului carbu
se p o r n e ~ e   motorul.
ratofuhii tinut In aeeasta pozitie plna In 1l10mel1tul cind camera de nivel constant se
63
62

La inceperea exploziilor, inchizind c1apeta de aer astfel ca motorul sa nu caleze, se Daca este nevoie sa se Iaca 0 oprire, rapida trebuie folosita simultan ;;i Irina de
Incalze:;;te treptat motoru . Dupa incalzirea motorului, se deschide clapeta de aero mina i frina de picior
Pe pante lungi, frinarea se lace alternativ, d n d cu rrina de picior, cind cu frina de
Regull e e circulatie mina, pentru a evita incalzirea puternica a sabotilor de frina spre a Ie da posibilitatea
sa se raceasca.
La pornire din loc trebuie decuplat ambreiajul, cuplata viteza intn, apasind pedala
de schimbare a vitezelor. Rotind incet maneta de gaze, se mare:;;te treptat turatia moto La coboriri bru:;;te, trebuie cuplata v i t ~ z inlii, reduse gazele frinat cu mo'torul.
rului ;;i in acela:;;i timp se elibereaza treptat maneta ambreiajului. 0 eliberare brusca a Frecarea in mecanismeJe de transmisie in motor asigura in acet caz 0 frinare
foarte buna.
manetei ambreiajului provoaca 0 suprasaicinli mare a transmisiei ~ i   poate provoca
ruperea unoI' piese. Pc un drum alunecos trebuie folosite frinele cu multa precautie, deoarece motocicleta
Dupa ce in viteza intii se atinge viteza de 10 km/h trebuie cllplata viteza a doua; poate sa derapeze ~ i   sa provoace accident.
la atingerea vitezei de 25 km/h se cupleazi viteza a treia, iar la atingerea vitezei de Pcntru a opri Tntr-un anumit loc. trebuie Inchis din timp sertarul de acceleratie i
45 km/h se cupleaza viteza a patra. De fiecare data, la schimbarea vitezelor trebuie redu<;e apoi a$czam plrghia cutiei de vitcze In pozitia neutra.
gazele ~ i   decuplat ambreiaju . Du pa ce vileza s-a schimbat, maneta ambreiajului se
elibereaza treptat ;;i se m r e ~ t e   simultan turatia motorului cu ajutorul manetei de acceleratie. Consumul de combustibiJ pe 100 km de drum la 0 viteza de 50 60 km/h pe $osea, pe
limp de vara, nu d e p ~ e t e   4 litri, insa 0 stare tehnica defectuoasa a motocicletei, precum
Nu trebuie circulat timp indelungat in vitezele intiia ~ i   a doua, daca aceasta nu este, i metodele g r e ~ i t e   de conducere, pot provoca un supraconsum.'
impus de condi1iile drumului, deoarece in acest caz motorul dezvolta 0 turatie mare, se
race:;;te insuficient ~ i   se uzeaza repede. Pentm asigur area consumuJui economic de combustibil. trebuie respectate urmii
toarele reguJi :
Schimbarea de la 0 viteza mai mare la 0 vitezii mai micii trebuie ~ c u t l l   Ja timp,
neadmitindu-se incetinirea m i ~ c r i i   datorita patinarii ambreiajului. I . Trebuie foJosita maneta sertarului de aer In timpul circulatiei, cautlnd sa se
. Frinarea brusca a motocicletei se face numai in cazuri exceptionale ~ i   dar.a impre obtina dozajul optim a amestecului Ia care puterea motorului va fi maxima. Nu trebuie
jurarile impun aceasta masura. In conditii Tlormale de circulatie, trebuie rolosita Irina pe siiracit prea mult amestecul, deoarece aceasta duce la supraincalzirea motorului.
cit posibil mai putin, deoarece la 0 frinare brusc a se uzeaza considerabil pneurile 2. Accelerarea motocicletci trebuie fiicuta lin. 0 rotire brusca a manetei de gaze
rotilor. provoaca 0 pierdere de putere.
5
65
 

Cifra octanidi caracterizeazii proprietatea combuslibilului de a rezista la aparitia

3. Trebuie mentinuta presiunea normala in pneuri. Mic;;orarea presiunii in pneuri detonatiilor. Cu clt este cifra oetanica mai mare, cu atit combustibilul rezista mai bine
mare;;te rezistenta la rulare ;;i deci marc;;te consumul de combustibil. la detonatie.
4. n mod regulat trebuie controlata bujia. Mbtorul care lucreaza cu intreruperi Dctonatia este un fenomen care consUi in desfa;;ur,lrea anormala a procesului de
datorita bujiei are un supraconsum de combustibil.
ardeI'() ;;i la care viteza de a amestecului cre;;le ;;i se transformii in explozie.
Dctonatia este un fenomen loarte diiunator ;;i periculos, care provoaca u ~   ;;i ruperea
5. Trebuie reglata corect aprinderea.
de frina sa de t m b u ~ segmentilor de piston, boltului de piston, rulmentului bielei ;;i arderea capului pistonului.
6. La Irinele libere nu se admite ca sabotii
indelungata a viteze\or joase maresc Delonatia provoaca scaderea puterii motorului ;;i cre;;terea consumului de combustibil.
7. Opriri Irecvente, [rinarea;;i folosirea Detonatia apare sub lorma unor batai sonore in cilindru. care se aud ma'i ales la func
consumul de combustibil. tiona rea motoruJui cu sarcina mare. Citeodata, detonatia se considera in mod erQnat ca
8. Se recomanda a se folosi dnd e posibil circulatia (mi;;carea prin inertie)
fiind bataia boltului.
cu gaze reduse ;;i cu pozitia neutra a vitezelor.
Cu 0 anumita deprindere, se poate obtine ca oprirea sa se laca In locul stabilit Detonatia poate fi mic;;orata prin reglRrea unui avails mai mic la aprindere; insa
aceasta duce inevitabil la cre:;;terea consumului de combusitibil.
printr-o foarte u;;oara frinare.
Motocicleta trebuie oprita, pe cit posibil, pe un loc drept ;;i uscat. Pentru stationari Folosirea pentru motor a unor combustibili sau uleiuri nepotrivile ;;i care nu cores
de scurta durata, motocic eta se iixeaza pe suportul lateral. In timpul opririlor pe drum pund prezentelor instructiuni provoaca 0 cre;;tere rapidii a calaminei in camera de
nu trebuie lasata motociclcla p e parka carosabila a drumului, ci motocic\eta trebuie ardere i pc capul pistonului. Calamina contribuie mult la arderea combustibilului cu
oprita pe margine. dc onatie.
Gnd motocicleta se opre;;te in ved erea unei stationari de lunga durata, trebuie
inchis robinetul de benzina ;;i scoasa cheia de contact. Rodajul unei motociclete noi
Pentru alimentarea lllotorului trebuic 1010sita benzina auto cu cilra oetanica 66-70,
Functiunarea normala ;;i indelungata a motocicletei depinde de regimul perioadei
arnestecata cu ulei grupa 400 astfel:
initiale de exploatare a acesteia, de intretinerea atenlii ;;i de conducerea priceputa.
_ pe timp de iarna ulei 405
l ~ o d j u l   JJ-56K se ca
_ pc limp de vara ulei 413
_ perioadele de trecere ulei 410. 5 67

66

  n timpul rodajului, se produce ajustarea reciproca a supraietelor de lucru ale pieselor 4. Nu trebuie supraincarcat motorul fara nevoie; de aceea trebuie evitata circulatia
precum tasarea ·imbinarilor filetate altera. Daca nu se va face la timp controlul,
pe drum uri grele. Trebuie acordata atentie deosebita schirnbarii vitezelor de pe viteza
ungerea 5i stringerea imbinarilor iiletate, aceasta poate provoca dereglarea functionarii
mai mica pe viteza mai mare ;;i viceversa, deoarece 0 schimbare a vitezelor care nu se
corecte a mecanismelor. /
Pentru perioada de rodaj a motocicletei, in carburator este montat un ~ u r u limitator face la timp duce la suprasolicitarea motorului.
Cc
care limiteaza ridicarea sertarului de acceleratie; scoaterea acestui 5urub inainte de termi 5. Trebuie folosit comDustibil compus dintr-un amestec de ulei ;;i benzina in pro
iunctio narea rodajului este categoric interzisa. Durata de rodaj pentru l11otociclete a fost stabi
1rebuie portie de 1: 20 (I litru de ulei pentru 20 Iitri benzina). Combustibilul trebuie bioe ames
telor, lita la 2000 kill. tecat pina 3 completa dizolvare a uleiului.
rezerv( ~ u r u u l   limitator mic:;;oreaza pina la 0 anllmitil limita posibilitatile dinamice ale
Se interzice categoric folosirea unor surogate de benzina sau ulei.
compu motocicletei; insa trebuie avut in vedere, ca ;;i cu existenta ~ u r u b u l u i   limitator, moto
  n tin cicleta poate sa dezvolte viteze care d e p ~ e s c   vitezele recomandate la rodaj. 6. Nu se recomanda sa se faca :;;coala ;;i antreoament in perioda rodajului, deoarece
In am n perioada rodajului, trebuie satisfacute urmatoarele conditii:
o manipulare nepriceputa a motocicletei provoaca supraso icitarea motorului: din cauza
in rez schimbarii iotirziate a
vitezelor, din cauza mEiririi r u ~ t e   a turatiei, datorita unor porniri
1. Plecarea se poate face numai dupa incalzirea motorului ~ i   nici intr-un caz nu
t ~   lrecvente etc.
trebuie lasat motorul sa functioneze la turatie mare in timpul incalzirii.
incen
2 Vitezele de circulatie nu trebuie sa d e p ~ e s c urmatoarele valori: 7. Dupa rodajul motocicletei pe un parcurs de 2000 km, trebuie scos cilindrul, ;;i
Ir
presiu in viteza I 10 km h cu precau1ie segmentii de piston. Se noteaza amplasarea fiecarui segment in se
a mot in viteza I I 25 km h curaja segmentii, pistonul ~ i   :;;anturile din piston de calamina. se puo segmen1ii pe
in viteza III . 35 kmjh locul lor ~ i   se mooteaza la loc ciliodrul. Dupa aceasta, motocicleta poate i folosita fara
in viteza IV ' 50 km h !imitator.
D 3. n timpul rodajului, in cursul primilor 1000 de km, pentru a evita supraincalzirea 8. Cutia de viteze este neumpluta cu ulei la uzina. Prima schimbare a uleiului se·
conlac motorului se recomanda ca dupa fiecare 20-25 km sa se faca cite 0 oprire pentru fiecare face dupa 500 km p r c u r ~ i Inainte de turnarea uleiului proaspat, trebuie' splilat cutia
nirea 10 15 min. oprindu-se totodata motoru!. de viteze cu petrol. Ulterior, schimbarea uleiului se face dupa fiecare 2000 km.
ratoru
68 rJ
 

3 Se eontroJeaza ~ Ja nevoie se regleaza intinderea Jantului rotii din spate. Dupa

r' lntretinerea motocicletei Hecare reglaj al Jantului, trebuie controlata amplasarea eoreeta a rotilor in a c e l a ~ i   plan.
In deeursul primilor 500 km p a r e u r ~ i intinderea lantului sc va controla dupa fieeare
I
Inaintea fiecarei pleeari, trebuie controlate urmatoarele: 100 km.
a) existenta cantitatii necesare de combustibil in rezervor ~ curatenia oriliciului Se string piulitele de fixare ale tobelor de e ~ a p a m e n t
4
fune
·treb· din b u ~ o n u l   rezervorului pentru trecerea aerului; 5
Se string buloanele de lixare ale suspensiei din lata ~ ale lureii oseilante.
telol b) debitarea carburator; 6
Se string piulitele de lixare ale motorului la cadru.
reze c) indircarea acumulatorului ~ functionarea generatorului; Se string bornele a e u m u l a t o r u l u i ~ i   se ung eu vaselina.
7
('om
d) nivelul de ulei in cutia de viteze; Se d e ~ u r u b e a z a   deeantorul robinetului de benzina ~
8 se spala de murdarie.
 n I
in a e) stringerea axelor rotilor; 9 Se schirtlba uleiuJ in cutia de viteze (numai prima data)
iIi ri f starea' ~ intinderea lantului secundar; Dupa J000 km p a r c u r ~ i trebuie lacute urmatoarele:
g) functionarea elaxonului, existenta luminii la becurile larului a lanternei I. Se ung toate punetele motoeicletei [ care exista ungatoare de presiune.
in('el 2 Se seoate rezervorul de benzina ~ <;e string piuliteJe de fixare ale ehiulasei.
din spate;
h) functionarea frinelor la roata din fata din spate; 3 Se string ~ u r u b u r i l e   de imbinare ale jumatatilor carterului (vezi capitolul ~ -
prcsi montarea motorului").
a m i) presiunea aerului in pneuri;
k) existenla ~ starea sculelor. 4 Se controleaza exislenta uleiului in eilindrii amortizorului lurcii din lata ~ aJ sus-

Se p o r n e ~ t e   motorul, se lasa sa sc incalzeasca la 0 turatie medic, se asculta cu pcnsiei de spate iar la nevoie se completeaza.
atentie functionarea lui se examineaza toate imbinarile. 5 Se scoate decantorul de pral al liltrului de aer ~ se curata de praf.
I 6 Se d e ~ u r u b e a z a   camera de nivel constant ~ se spala de murdarie cu benzina.
Dupa 400-500 km p a r c u r ~ i trebuie facute urmatoarele:
conla
1 Se string piulite1e de fixare ale cil indrului. P iulitele de fixare trebuie strinse in 7 Se controleaza lunctionarea Irinelor ~ daca lrinarea incepe pe a doua jumatale
nirea
raton cruce, pentru a ,evita denivelarea cilindrului. a Cursei totale a pedaJei sau a manetei, tre:Juie reglate lrinele.
2 Se string piesele de lixare ale coloanei superioare a ghidonului.
71
62
7

8. Se string ~ u r u b u r i l e   de fixare ale generatorului. Se eontroleaza se regleazii OperatiiJe de intretinere

jocurile intre contactele ruptorului avanwl la aprindere. urmatoare: a motocicletei se recomanda sa fie tacute la termenele
9. Se controleaza densitatea nivelul electrolitului in acumulator ;;i ia ncvoie 1. Jnaintea fiecarei pJecari.
5. Oupa fiecare 2000 km.
Contre se completeaza. 2 Pe masura necesiUitii.
6 Oupa fiecare 5000 km.
lunctionan 10. Se conductorilor. 3 Dupa fiecare 500 km.
1rebuie ex 7. Oupa fiecare 10000 km.
11 Se controleaza se regleaza ambreiajul. 1. Oupa fiecare 1000 l{m
telor, intc
rezervor l Dupa 2000 km p a r c u r ~ i cu respect area tuturor regulilor de rodaj, se executa loale
compus di Planul lucrarilor de intretinere i ungere
luerarile aratate in paragraful pentru 500 ;;i 1000 km.
In timpul Tcrmenclc
Se d e ~ u r u e z piulita capacului eamerei de amestec a carburatorului. Se scoate
in ameste l e illtretinere Descricrea sumad lucrarilor
in rezerv capacul eu sertarul de accele ratie cu un cle$te se taie tija limitatoare a sertarului. in$u- P Z l ~ Ob erv tii

In til rubata in capacul camerei de amestec, apoi se asambleaza earburatorul.

Jnaintea fiecarei
iJ1cendiulu Incepind din acest moment, molo::icleta poate fi exploatata normal, insa se recomandil pJecari, Vezi .. Rodajul motocicletei noi n
•

1nain' totu$i in decursul unei anumite perioade de timp sa se evite curse indelungate cu viteze dupa 500, 1000
prcsiunea i 2000 km
mari ' i sa nu se suprasolicite mo!orul prin eirculatia pe drumuri proaste.
a motocic Pe masura
Ourabilitatea motocicletei depinde nu numai de rodajul cored, ci i de calitatea Se fac operatiile care apar de 1.1
necesitatii
intretinerii, exploatarii i deservirii ulterioare. caz la caz in functie de conditiile de
expioatare a motocicletei.
Unii beneficiari considera ca motocicleta poate sa functioneze i fara respeetarea
Dupa Oupa 2000 km
prezentelor instructiuni. Un asemenea punet de vedere esle complet gre$it. Cu toate ca Se fac operatiile prevazute dupa
conlactulu un parcurs de 500 i I 000 km
irea unu motocicleta va functiona i la 0 Intretinere mai putin atenta i a u fara intretinere, ins a
termenul de serviciu al organelor ei se va mic$ora simtitor. Se ung toate punetele motocicletei
ratorl.lhii Se fae dupa fiecare 1000
unde exista ungatoare Cu presiune
km
62 72
73
 

TerlDenele
Descrierca sumara luerarilor }> ag Obsen at  r
de intretinere Termenele

de intrelioere Dcsccierca sumal a Jucririlor pogo h s e r v ~ i i  

Se curata bujia se reg-Ieaza dis _ _ -

Control' tarita intre electrozi. Se scurge din dlindrii amortizorullJi

funetionarca Se controleaza distanta Intre con furcii din fata "i supensiei din spale.
-trebllie exal tactele ruptorului, reglajul momentului
telor. integ Se toama !lJei proaspat.
de aprindere, starea periilor a colee
rezervor D. torului generatorului.
compus din Se demonteaza se lInge cu vaselina
Se unge curatitorul de fetm al ca Ulei de vaselinii sau uJei m nsoul de acceleratie de pe g-hidoll.
n timpul .
in amestecl mei axul camei rllptorului. de oase 5000 km Se rae operatiile dupa un parcurs
in rczcr\'or Se ung cablurile Cll ulei de 1000 2000 km
In ti
Se schimba 1I1eiul in cutia de viteze. Vara ulei 413, iama 1I1ei Se curata canalele de evacuare ale
il1C'endilllui.
408 cilindrului,' tevile ;;i tobele de evacuare
Inaint,
Se cura1a rezervorul de benzina, de de ca   am ina_
prcsiunea'
murdarie se spala bine cu benzina
a motociele Se curata dE ca lamina chiuJasa. pis
Se controleaza starea aClJlTIulatoru Lunar. independent daca ton:.ll, ;;anturile pistonului "i segmcntii
lui, gradul de incarcare densitatea se face sau nu exploata pistonului. Se controleaza uZLlra seg
eledrolitului. rea motocicletei. mentilor pistonului l nevoie sc lll
upa locuiesc.
Se controleilZ8 starea echipamentll
conlaetul ui lui electric.
nirea unui Se curata intregul eehipament elec
ratorliltii tric.
74
2 75

Intretinere21 motorului

Termcncle Ducrieroa sum ra a lucrarllor p ~ g

Observtqii Suprafata exterioara a motorului trebuie sa fie intotdeauna curata. NoroiLiI lipit ~
de intre inere praful de pe drum pe sllprafata cilindrului ~ a chiulasei inralltatesc simtitor racirea lor,
ceca ee poaie cauza sllprainealzirea motorului, 0 uzura sporita a pieselor ;;i a meeanis
Se examineaza rulmentii, butucii ro melor ;;i opriri fortate. Existenta pe motor a unor resturi de combustibil ~ ulei poate Ii
Coni lilor i se sehimba unsoarea in rul· eauza de ineendiu a motoeieletei.
iunetiona menti.
·trebuie ( Se eurata de murdarie i se spala o aientie deosebita neeesita ungerea motorului. Exploatarea motoeicletei alimentata
telor. in sabotii de Irina in benzina. eu 1:lenzina eurata este inadmisibila deoareee provoaea 0 uzura pronuntata a pieselor in
rezervor freeare. distr ugerea ambreiajul ui ie;;irea eompleta din uz a motorului.
10000 km Se eontrole'l.za ~ se string toate
campus
In timp\ piesele de fixare ale motoeieletei. Se reeomanda, ea amesteeul eombustibil sa fie preparat dinainte inti'-un rezervor
In ames Se demonteaza cilindrii hidraulici ai separat i eurat, amestecind bine eombustibilul eu 0 paleta. Dupa aeeasta, amesteeul tre
Itl rezer' l u i din fata i a i suspensiei din buie lilsat sa se deeanteze eel putin 0 jumatate de ora. Nu trebuie seursa intreaga eanti
Tn spate, se eurata murdaria de p ~   t ~ t de eombustibil din rezervor, deoareee pe fund se depune murdaria i apa. In eel mai
incendiu pistoane, se spala eu petrol i s ~  rau eaz, eantitatea masurata de ulei poate Ii turnata in jciuI de benzina la alimentarea
asambleaza. .) rezervorului. In aeest eaz, dupa alimentare, eombustibilul trebuie amesteeat, clatinind
Inai
Se umplu amortizoarele eu ulei. puternie motocicleta scoasa de pe suport.
presiune
a 1110toel Se lac toate operatiile de intretinere La funetionarea motorului eu amestec bogat, se observa seaderea pllterii, b8tai anor
p r ~ s r i s dup? 5000 km eu toate ope male i supraindilzir ea motorului.
ratiile inerente dupa pareurgerea lie
500 000 ~ 2000 km. .. Cauza suprainealzirii poate fi 0 eantitate foarte mare de ealamina in eilindru ;;i pe
Dup Se controleaza grupul piston-biela i bUJle. Curatirea ealaminei se poate face eu 0 strma subtire de otel sau eu 0 lamela, apm
conlaetu urma10arele piese: cilindrul, boltul i se sufla eu un jet puternie de aer eomprimat.
nirea ur la nevoie se inlocuiesc.
ratorului 77
76
 

Curatirea calaminei in canalele de evacuare ale eilindrului se face numai dupa scoa
terea tevilor de evacuare.
Piesele se spala in benzina curaia. iar toale eanaJeJe $i jicloarele se sufJa eu aer
i ~ t o n u l   se ~ In punctul mort in1crior ~ i   cura irea se face el l un razuitor sau comprimat, dupa care earburatorul se asambleazi'i Ja Joe.
$aber de ote .
Se interzice euratir-ea jielorului cu sirmi'i. Dupa asamblarea $i montarea carburato
Cc In timpul euratirii, trebuie urmarit sa nu pi'itrunda caJamina prin ferestrele de ba rului pe motor, trebuie controlata functioriarea motorului $i faeut reglajul earburatorului.
functic leiaj in carter. Dupa curatirea t:alaminei trebuie rotit arborele cotit de citeva ori, fara
1rebuie Pcntru aeeasta se vor face urmatoarele operati uni: (Fig. 10 a)
a monta tevile de evacuare, pentru ca rcsturile de calamina sa nu' patrund'i'i in toba de
telor, evacuare. Calamina In zona Ie ardere, pc muehia superioara a eilindrului, pe capul 1. Se1. regleaza cursa libera a cablurilor de eomanda
toarelor 1-2 mm) Cll ajulorul limita
rezerv( pistonului etc., se poate curi'iti numai dupa seoaterea cilindrului. Pistonul in aeest caz
compu trebuie a$ezat in punctul mort superior. 2. urubul p-entru reglarea aerului (dozajului la mers in gol) (Fig. 10 pOL. 19) pina
In tin
Se recomanda ca la curatirea motorului, calamina sa fie in prealabil inmuiata cu la refuz, apoi se d c ~ u r u e z eu 1 1/4• I 1/ de rotatii.
2
in am
spirt medicinal (cufundind piesele in spirt sau aplidnd peste piesele murdare drpe 3. urubul pentru reglarea poziiiei sertarului de aeceleratie (palanti) poz. 6 asHel
111rez
inmuiate abundent in spirt pentru 6-8 orc), eeea ce u ~ u r e z simtitor euratirea ea, sertarul de aeceleratie sa nu se Inehida ~ u b   2 mill'.
II
calaminei. 4. Se porne"te motorul si se lasA sa se incalzeasea timp de 3 5 minute la turatie
incend medie
I lntretinerea instala(iei de alimentare
presiul 5. Se ~ z maneta sertarului de aer in pozitia complet deschis.
a motl lntretinerea carburatorului. La folosirea unui combustibil de proasti'i ealitate, esle 6. Rotind ;;lIrubul sertarului de acceleratie 16, eu cabIlIl complet slabit, se aduce
posibili'i imbicsirea· conduetelor de benzini'i $i a jicloarelor earburatorului, ceea ce dere turatia motorului la minim, dupi'i care se bloeheaza ~ l r u u l   Cll eontrapiulita 17.
gleazB functionarea normal a a motorului ~ i   provoaca oprirea 1TI0torului. Pen 7. Se regleaza deiinitiv cursa libera a cablurilor i se fixeaza eablurile.
tru curatirea carburatorului, acesta trebuic seos de pe motor, seotind in prealabil ea'pa
D 8: Se eallti'i sa se obtina functionarea stabila a motorului la t uratii red usc, fadnd
cui de proteetie din stinga $i filtrul de aer; pe urma trebuie de urubata piulit:a superi reglajul eu ajutorul ~ u r u u l u pentru regJarea dozajuJui amesteeului 19, dupa care ~ u r u -
conlac oara de strIugere a camerei de amestee. Sertarul de acccleratie $i sertarul de aer, bu se blocheaza eu contrapiulita 20.
nirea
irnprcuna ell eablurile de eomanda ramIn pe ma$ina.
rataru'
NOTA: R.eglajul de illitiv l carburatorului se ace cu fi ral de aer montat.
78
62
79

lan(ul primar ~ lan(ul secundar. Lantul primal' lucrcaza intr-o baic dc ulei. Acest
Intre1inerea filtrului de benzina. Filtrul de benzina impreuna cu decantorul este exe
lant nu llcccsita rcglaj ~ intretinere. insa in timpul functionarii lantul se
unct cutat impreuna cu robinetul de benzina. In decantor se sedimenteaza corpurile straine
intinde ;;i sag-cata lantlilui se mare.5te. Daca aceasta sageata a lantuJui eslc mai mare
1rebu care au patruns in rezervorul de benzina. Se recomanda, ca filtrul de benzina sa fie de 15 mm sau dacii se constatii piese ~ zale rupte la
telor curatit dupa fiecare cursa ;;i mai ales in timpul iernii, deoarece existenta apei in decan lant. acesta trebuic inlocuit cu altul nou.
rezer' tor poate sa intrerupa complet accesul combustibilului in carburator. . Dupa fiecare 3000 km parcllTj;i, lantul secundar tre
rompi Pentru curatirea filtrului de benzina, se va .proceda dupa cum urmeaza: bUle scos ;;i spalat binc in benzina. Dupa spalare. lan
In til tul trebuie uns. Pentru aceasta lantul se scufunda pen
in an I. Se inchide robinetul de benzina, a;;ezind malleta in jos.
t ~ u   citeva minute in 1I1ei fierbinte (amestesc compus
iri rez 2. Se de)lurubeaza paharul decantorului. dll1 95 ulei 413 ~ 5 pulbere de grafit). Inainte de
T 3. Se scoate din pahar sita, grataru ~ i   arcul. se spala bine in benzina ~ i   se man montare a .Ia loc. lanjlll s e ,mge abundent pe dinafara
inrcnd Cli c e e ~ unsoare.
teaza la lac.
I . Daca din cauza alungirii lantullli, sageata va Ii
prcsiu I ntretinerea transmisiei mal mare de 25 mm, laujul trebllic intins, in care scop
l mot trebuie slabita piulita axului rojii ~ piulita semiaxului,
Ambreiajul. Ambreiajul trebuie controlat dupa fiecare 1000 km parcur:;;i. dupii care trebuie stliibite contrapiulijele intinziitoarelor.
Mancta ambreiajului trebuie sa aiba 0 curs a Iibera. Marimea normala a cursei Iibere Dupa accasta, I n ~ l I r u b i n d   pi uli tele intinzatoarelor, se
sc determina prin deplasarea capatului manetei cu 3 4 mm. regleaza lungimea lantului. Lantul intins normal trebuie
Du sa. aiba siige ata de 17-25 ~ m Verificarea se face
conlactl Pentru rcgJarea corectft a mecanismului de decuplare a ambreiajuJui serve:;;te ~ u r u b u l  
pnn apasarea Cll mina pe burduflll inferior al lantului
nirea UJ dc reglaj (fig. 14). Slabind contrapiulita, :;;urubul poate fi rotit.
obserVllld sageata. Motocicleta se instaleazii pe suport. FIG. 31
ratorl.llu La rotirea ~ u r u b u l u i   in sensu acelor unui ceasornic, cursa libera a manefei ambre
Dupa ce Sea Intins lantuI, trebuic In:;;urubate piulitele 1 - piulita de fixare a
iajului se mic:;;oreaza, iar la rotirea ;;urubului in sensul contrar acelor de ceasornic, axului din spate; 2 iotirt.
sCl1llaxei ~ axul rotii, pe urmii trebuie strlnse contra 3 piulita $i contra
62 cursa libera se mare;;te. Dupa terminarea reglajului, contrapiulita se stringe. Melcul
PlulItele intinzatoarelor (fig. 31). Apoi, se controleaza
ziitOT
piulita pcntru lntinderca :til-
lllccansimului de decuplare a ambteiajl1lui trebuie gresat regulat prin ungator. tului
6

8

daca roata nu este centraLs. Daca lantul este foarte lung, el trebuie scos ~ i   scurtat cu
doua zale (chiar dadl aceasta se Intlmpla la Inceputul folosirii motocicletei).
Cutia de viteze. Tntretinerea cutiei de viteze consta in a urmari daca in cutie existii
o cantitate suficienta de ulei. Dupa fiecare 2000 km p a r c u r ~ i trebuie schimbat uleiul
In carter.
Schimbarea uleiului se face la motorul cald, de preferinta imediat dupa intoarcerea
din cursa, in ordinea urmatoare:
a) se scurge uleiul ,folosit prin orificiul de la partea inferioara a carterulul, dqlll'u
bind in prealabil dopul filetat;
b) se n ~ u r u b e a z a   doput se toama in carter 1 litru de ulei grupa 200, apoi se lasii
molorul sa functioneze pe loc cu cutia de vitczc cuplata timp de 3 5 min. sau se circuli!
cu molocicleta pe 0 distanta de citiva km;
c) se scurge u l e i ~ 1   se toama 1 litru de ulei curat dupa cum urmeaza:
pe timp de vara - ulei 413;
pc limp de iama - u le i 408.
Intretinerea mecanismului de rulare
In cursul exploatarii motocicletei trebuie urmarita intinderea spitelor ~ l   111 cazul slii
birii lor, acestea trebuie strinse la timp. Pentru a preveni rasucirea spite! la stringere.
aceasta trebuie strinsa cu un dispozitiv. Sub ~ u r l l b u l   dispozitivului se pune 0 briJa speciali!
care se anexeaza la sculc.
82
t Reglarea frinei de picior se lace CLI ajlltorui
(vezi fig. 33). La i n ~ u r u b a r e a   ~ u r u b l l i l l i
~ u r u b u l u i   lar
cursa libera a pirghiei se m i c ~ o r e a z a Frina de picior
se reR'leaza astlel, inctt lrinarea sa inccapa lil cobo
rirea v1r ulUl pedalei cu 1 0 1 5 mm.
Cursa libera la maneia frinei din lata ~ la
pedala lrinei de picior este obligatorie, deoarece ill
caz contrar se va produce atingerea sabotilor de
Irina de tambur, ceea ce provoaca incalzirea tambu
rilor ~ i   0 uzura pllternica a garniturilor de fric
ti I tne.
Se recomanda ca dupa liecare 5 km p a r l l r ~ i
tamburii de frina sa fie examinati. Cu aceasta oca
zie se curata piesele interioare ale Irinei. iar in cazul
ancrasarii garniturilor de frictiune, acestea trebuie
spalate cu benzina. Trebllie controlat, daca capetele
Iliturilor nu ies deasllp ra suprafetei garnit urilor.
Daca capetele niturilor ies in afara, ele trebllie fixate
mai adinc sau garnitllri Ie trebllie inlocuite Cll
altele noi,
Nu trehuie uns prea mult axu camei de irina.
deoarece III acest caz este posibi a patrunde rea
L1nsorii in interiorul tambLirulLli, ceea ce va provoca
ancrasarea ~ i   illlh1csireil cu ulei a supraielelor gar-
FIr ;;;1  niturilor de Mna.
84
Rulmentii rotilor trebuie u n ~ i   dupa fiecare 5000 kill, care scop se scot ~ a i b e l e   de
protectie ~ se intrOduce In rulmenti vaselina. Dupa ul1lpJerea rulmentiJor eLI vaselina
monteaza la loc.
~ 3 1 b e l e   se
. Pentru obtinerea m i ~ c a r i i   stabile a motocicletei ~ pentru m i c ~ o r a r e a   uzurii pneurilor
~ a .Iantului, este foarte important ca rotile sa se g a ~ e a s c a   In a c e l a ~ i   plan. De a c e ~ a
trebule controlata pozitia rotilor dupa fiecare stringere a lantului. Pentru verificarea
pozltiei rotiIOl', sttnd la 5 m In spat ele motocicletei, se p r i v e ~ t e   de-a ]ungul planului
lateral al rotii di n spate, din dreapta (ii din st1nga
asupra rotii din fata. Planurile rotilor trebuie sa fie
p a c e e a ~ i   linie. Daca se constata, ca pe 0 parte
pneul rotii iese In a 131'a, aceasta Inseamna ca roata
din spate este a ~ e z a t a   oblic. In acest caz trebuie
slabita piulita axului ~ Indreptata roata Cll ajlltoml .
lntinzatoarelor, pe urma trebllie din nOli controlata .<
sageata lantului.
. Pe masura uZllrii In timpul exploatarii a garni
tun lor de frIna, irebui e reglate frlnele.
Pen tru reglarea frlnei di n fa ta pe discul de frIna
al rotii existil un ~ u r u b   special (fig. 32). La d e ~ u -
rubarea acestui slirub cursa libera a manetei se
32 - H EG LA RE A
miqoreaza. Frlna' de mina trebuie sa fie reglata FIG.
astfel lnc1l frInarea sa Inceapa la deplasarea capa FR1NEI DIN FATA
tU Lll manetei cu 5 - 1 0 mm. euruh de reglaj
contrapiulita 3 - cahlul frind
().
.
_ . Trebuie controlata minutios intinderea lantului din spate, precum ~ i   existenta unsorii
III l l l ~ e n o r u l   burdufurilor de cauciuc ale lantului. Burduful de cauciLic se lllllple CII vaselini:i,
m ~ cablului cu ulei.
Intretinerea pneurilor consta In controlul presiunii in camere.
Degradarile anvelopelor se remediaza prin vulcanizare la cald. Nu se admite statio-
narea Illdelungata a pneurilor In locuri ul11ede, precLlm ~ i   circulalia Li pJleuri defecte sau
umfJate insuiicient.
S c ~ a t e r e a   anvelopei. Inainte de a scoate anvelopa trebuie evacuat tot aerul din
camera. Se de;;urubeaza piulita ventilului, se calca cu ambele picioare pe anvelopa pc
partea opusa ventilului ;;i se impinge talonul anvelopei in adincitura jantei.
In a c e l a ~ i   timp, cu 3 leviere speciale, pe portiunea ingusta din partea ventilului, sc
s c o a ~ e   talonul, dupa care se trage tot talonul anvelopei peste marginea jantei folosind
UJl slllgur levier.
. Reparatia camerei. Pentru a descoperi locul deiectului, trebuie umflat putin camera
~ ~ u p a   ~ u i e r a t u l   pe care Jl produce aerul care iese prin camera se g a s e ~ t e   locul impullsa
turlJ. Daca gaura este foarte mica, camera trebuie scufundata in apa ~ dupa bulele de
a:r a r ~   se degaja din gaura respectiva se determina locul Illlpunsaturii. Defeetul se re
para pnn vulcanizare la cald.
T : c o ~ d i t i i   de drum, locut defect se Ireaca Cll hirtie abraziva ~ se spala cu benzina
curata (Illci intr un caz camera nu trebuie spalata cu amestec de uJei cu benzina din
rezervor).
1.11 ipsa unor petice speciale, trebuie decupat dintr-o camera un petic de l11arimra cores
I:unzatoare, care apoi se spala ~ i   se curata cu benzina. Dupa ce benzina se evapora
complet se aplica lin strat subtire ~ uniform de solu\le de lipit asHel incH suprafala
85
 

acoperita Cll solutie a camerei sa fie mai mare dedt peticu . Aproximativ dupa 10 minute
se unge inca 0 data cu solutie camera ~ i   peticul ~ i   se lasa sa se usuce, apoi se apliea
peticul peste loeul cu defed ~ i   se stringe bine.
Daea aerul seapa intre ventil :;;i camera, trebuie strinsa piulita ventilului.
Montajul anvelopei. nainte de a:;;ezarea camerei. se eonlroleaza daea din anvelopi:
s-a scos obiectul care a eauzat defeetarea eamerei. Dupa aeeasta, camera putin umflata
poate fi introdusa in anvelopa. La a::;ezarea eamerei in anvelopa, trebuie ca ventilul sa
inlre in gaura jantei. Piulita ventilului se in::;urubcaza eu eiteva rotatii ::;i eamera se
introd uee in anvelopa.
Anvclopa, pe partea opusa ventilului, se imbraca peste roata ::;i eu pieioarele se
pr('seaza talonul <lnvelopei in adineitura jantei. Trebuie urmarit sa nu se prinda camera
sub marginea anvelopei. Apasind eu pieioarele lalonul anvelopei in adineitura jantei, eu
un leller se monteaza anvelopa pe janta rotii, uniform pe ambele parti' de la venti . Dup a
ce s-a terminat montajuJ, pneul se ump e pina la 1/4 din presiunea normala :;;i roata sc
10ve::;te de sol. pentru ea anvelopa sa se ~ z normal ;;i cored pe toata eireumferinta
jank . Pe urma se umfla pneul pina la presiunea norlllala.
La scoaterea :;;i montarea anvelopei nu se recomanda folosirea unor
lungi, deoareee apl icind dorturi exagerate s e poate deterioara anvelopa
metalicii a talonului.
Intretinerea eehipamentului electric
Generatorul. ntretinerea generatorului se rezuma in ('senla la controlul starii colee
torului, periilor ;;i a modului de fixare a conduetorilor. Coledorpl rotorului ~ i   perill
trebuie sa fie curate, fara urme de praf sau ulei.
86
6;,
.
Se admite :;;lefuirea colectorului numai cu hirtie sau pinza abraziva din stiela fina.
La 0 uzura considerabila a colectorului in locul de atingere a periilor (aeeasta se produce
de obicei dupa 10000 km parcur:;;i), se admite strunjirea colec1orului eu adineirea izolatiei
dll1tre. lamele pina la 0 5 mm, dupa care suprafa 1a de lucru a colec1orului trebUle
Justrulla.
. Periile. la 0 uzura ce d e p a ~ e ~ t e   1/4 din lungimea lor. initiala trebuie inlocuite eu altele
nol. Arcunle periilor in caz de pierdere a elasticita1ii trebuie inlocuite eu altele noi.
Toti conductorii generatorului trebuie sa fie bine fixati si bine izolati unii fata
de altii.
a d ~ m o n t a r e a   motorului, generatorul trebuie scas toale organele lui trebuie curatite
de praf :;;1 ulei :;;i numai dupa aceasta montate Ja loc. Se admitC' spaJarea unor organe
ale "generatorului in benzina curata, dupa care ele trebuie obligator uscate la tempEtatura
de oO-60oC timp de 0 ora.
Controlul general al generatorului se recomanda sa se raca dupa fiecare 4 0 0 0 - 5 OOG
km p q r c u r ~ i   de motocicleta.
Ruptorul montat pe capacul generatorului trebuie controlat :;;i curatit 0 data eu gene·
~ a t o r ~
La revizie, trebuie controlata rotirea u;;oara a ciocanclului pe ax 1a ncvoie
rebule curatite eontaetele eu 0 pila fina. La asamblare, axul ciocaneluJui :;;i pisla trebuie
unse cu 1 - 2 picaturi de ulei de oase sau ulei de transformator.
< ~ e g l a j u l   a p r i n d e ~ i i Reglajul aprinder.ii se r e e o m a n d ~   sa se. raca in fel u l u r m ~ t o r .  
"C s.eoate chlulasa ~ I   rotind arborele colit al motorullll cu aJutorul mecanlsmulul de
~ o r T r e Se a:;;aza ruptorul in pozitia deschisii a contactelor. Apoi, se d e ~ u r u b e a z a   ;5urubul
0) Ig. 28 :;;i rotind excentricul 6 se regleaza jocul intre contaelele 3 0i 4. egal eu
.4-0,6 mm.

Dupa aeeasta, ~ u r u u 5 se stringe, Pe urma, se a:;;aza pistonlll eu 3 , 5 - 4 mm inail\ ~ c e e s i t e curatirii contactelor :;;i a rcglarii releului regulator poate fi determinata
tea punctului mort superior ~ i   de:;;urubind ~ u r u u r i l 2 :;;i 7 prin rotirea suportului I a dupa !erminarea tensiunii in retea eu ajutorul unui voltmetru de curen! continuu.
ruptortllui se regleaza ineeplliul deschiderii. Dupa aeeasta ~ u r u b u r i l e   2 ~ i   se string.
Fara a deschide releul regulator, cu motorul pOI-nit, in pozitia 2 a cheii de contact,
j Momentul ineeplltului desehiderii contactelor poate fi determinat precis eu ajutorul se deconecteaza acumula!orul :;;i 1n locul lui se conecteazii un vol!metru. La turatia ma
 j
unei lampi electriee eu tensiunea de 6 V. Lampa se leaga cu un conductor la masa, iar ntii a motorului, tensi'llnea trebuie sa fie in limitele 7/7,4 V. Daca tensiunea d e p a e ~ t e 
cu cclalalt conductor la borna ciocanelului ruptorului. Cind contactele sint inchise' ~ i   li.mitele stabili!e, trebuie deschis releul regulator, scotind i1\ prealabil :;;aua conducatorului
instala(ia de aprindere este conectata, lampa nu va arde. In momentul deschiderii can· ·5 sc curata contactele.
tactelor, lampa se aprinde. Curatirea contactelor se face Cll ajutorul unei lalllele subtiri de o(el eu grosimea de
lt
Mai putin precis, momentul deschiderii contactelor poate fi determinat :;;i fara tampa. cel m.u 0,1 mm de exemplu cu 0 lama de ras). Folosirea in acest s,op a unor p i l ~
Pcntru aceasta, intre contactele rllptorullli se introduce 0 foita de (igariL G n d contaetelc extrafllle, a hirtiei abrazive nu se admite.
sint iqchise, foita este strinsa de forta arcului ciocanelului. In l1lomentul deschiderii Daca curatirea contactelor nu a dat rezultate
c o n t c ~ l o r foita poate i scoasa u ~ o r   cu mina. satisfacatoare, trebuie controlate deschiderile din
Releul regulator. Releului regulator trebuie sa i se acorde 0 alentie deosebita, deoarece tre ~ o n t c t e   conform figurii 34. Apoi se contro
<lercglarea acesiuia provoaca functionarca anormala a intregului echipamcnt electric, lcaza inca 0 data tC'nsiunea. La nevoie, tensiunea
eu scoaterea din functiune a altar aparate. Arderea becurilor electrice, func(ionarea anor: rebUie reglata prin modificarea intinderii arculul
mala a acumulatorului, incatzirea putcrnica a bobinci, a gencrator ului:;;i a releulUl lan!el, indoind urechea de reglaj a suportului su
regulator, toate aeestea sint semnalele care arata dcfectarea releLllui regulator :;;i dereglarea penor a regulatorului. La marirea intinderii areu
lUI, tensiunea c r e ~ t e   ~ i   viceversa.
funetionarii sale.
. La indoirea reglarea) urechii suportului su
La exploatarea normala a motocicletei, releul regulator cu doua trepte functioneazii reno!: a regulatorului, motorul trebuie oprit, iar
irepro;;abil, pe tot termenul de serviciu garantat :;;i necesita doar 0 intretinere 1n perfecta a
b .mas.urarea"tensiunii eu voltmetru, motoml tre
stare de curatenie. Nu sc recomanda dcschiderea releului regulator fara absoluta nevoic   I e sa fUl1ctlOneze Cll turatia marita.
Reglajul releului regulator se strica la orice indoire a suportilor contactelor, {a d Trebuie observat, ea existenta unei deschideri
de:;;L1rubarea saLl slabirea :;;uruburilor vopsite, precLlm :;;i la CLlra(irea ncatenta a contactclor. Fig. 34 - DESCHIDERILE CONJ'ACTELOR
e 0.1-0.15 mm pcntrll deplasarea contactelor
REI,EULUI REGULATOR CU 20 TREPTE.

88
89
 

I. Se p r e g t e ~ t e   Jowl pentru reglaj, astlel:

a) pe 0 supralata dreapta. se traseaza cu creta 0 linie perpendiculara -eu peretele cu
lungimea de 8/ ::l m;
lamela este obligatorie. La motorul in lunctiune. 11\1 se pot inchide sill1ultan intrc ele toate
trei contactele reg 1atorului de tensiune. deoarece aceasta poate provoca delectarea r ~ g u b) pe perete, aceasta linie se continua pe verticala :;;i se interseeteaza printr-o Jinie
u ~ r i z o n t
l la 0 Inaltime egalii cu distanta de la podea plna la centrul ~ u r u u r i l o r   de
Iu latorului. flxare a corpu1ui Iaru1ui;
Operat de reglaj este 0 operatie dc mare raspundere :;;i cere de la exeeutant (0
·t t
anumita practica ia :;;i 0 inalta ca\ificare. De aceca, un conducator neexperimentat nu tre
te
rl
buie sa laca aceasta operatie. Se recomanda pentru aceasta sa va adresati unoI' ateliere
rc i
lr
speciale Din depractica
autovehicule.
de x p l ' ~ 1t r a I1lotocicletelor. multi conducatori neexperimentat •
dorind sa regl personal releul regulator, strica nu numai releul, dar i alte aparate
eze
ale echipamentului electric, care sint \11 legatura cu a c e ~ t a
Instalat electrica. Intreag a insta1atie electrica trebuie examinata regulat. Se va
ia
wntrola mai ales calitatea contactelor, izolatiei :;;i a:;;ezarea corecta a conductorilor. a
Daca izolatia conductorului s-a ros, ceea ce se poate produce de la 0 fixare delectuoas •
loeul degradat trebuie izolat cu banda izolatoare, iar conductorul trebuie Iixat de cadru.a
Trebuie controlata mai ales legatura buna a conduetorilor 1a masa, deoarece mas
ia
s e r v e ~ t e   drept conductor.
La realizarea legaturilor, trebuic urmarita culoarea conductorilor, deoarece eolorat
diIerita a conduetori10r are drept scop ca conducatorul sa inteleaga mai u ~ o r   schema 75 7 n?( lr

cc FIG. 35 - REGLAJUL FARULUI

ni electrica a motocicletei.
Regl larului. Pentru 0 mai buna folosire a calitatilor luminoase ale Iarului  - linia centrului farului 2 - i ni il \. i me a centrului £arului; 3 -
r< areaorarea eleetului de orbire, farul de pe motocic1ela trebuie sa lie bine regiat.
penlru mic
; in care scop va proceda dupa cum urmeaza:

90

c) mai jos de Iinia orizontala, la 0 distanta de 75 la 80 mm se traseaza a doua Pentru a preveni roaderea prenlatura a vopselei pentru pastrarea luciului, se re
\
linie orizontala (fig. 35). comanda folosirea unor compozitii speciale. Industria de v o p s e l ~ fabrica in acest seop
2. Se a ~ a z a   motocicleta asHe! incH rotile sa stea pe dunga de creta trasata pe un lichid de luslruit ~ i   pasle de lustruit. .
podea. iar centrul farului sa se gaseasca la 0 distanta de 7,5-7,6 m de la perete. Compozitia preventiva sau pasta trcbuie aplicala dupa spalarca cu flanelli eu 0 bueala
3. Se aprinde faza mare se regleaza farul pe motocic1eta, astfel incil eentrul de piele de caprioara sau all material rnoale.
[asci.Oi.Il'lltlui. lumin,?s. al f a f ~ l u i   sa coincida eu punetul de intersectie al liniei verticale Pentru luciu $i pentru prelungirea durabilitatii stratului de vopsea, sc mai pot re
Cll l ~   onzontala mfenoara. comanda urmatoarele:
, 4':' In aceasta pozitie se fixeaza farul.
I compozitie din urlllatoruI amestec:
Tntre1inerea vopselei motocicJetei. Intretinerea sistematica a vopselei p r e l u n g e ~ l e  
durabilitatea vopselei pastreaza un aspect exlerior [rumos al motocieletei pe tot timpul a) 0 part e de aIeool ;
Elxploatarii. lv\asurile pentru intretinerea vopselei motocic1clei eonstau in spalarea supra· b) 0 parle de ulei mineral u ~ o r
[etei eu 0 solutie de 3% de sapun Iichid in apa ealda sau numai eu apa ealda, eel_putin 2. pasta de ceara, care contine urmatoarele:
de 2 - 3 ori pe luni:i. a) ceara - 0 parte; i
Temperatura solutiei trebuie sa fie de 33-400(' Cu ajutorul unor .perii de par ~ i   C'l
Javete muiate in aceasta solutie de sapun se indeparteaza de pe suprafata toata murdaria. b) parafina doua parti ~
praful, petele de grasime etc. . . c) terebentina - 7 parti.
Dupa indepartarea noroiului a murdariei, toata suprafata se fread! cu flanela , _Ceara ~ i   parafina 1n proportiile aratate se pun 111tr-o baie curata ~ i   uscata apoi se
umeda, umeetind-o in e l ~ j   limp cu apa curata. Apoi, se stoaree flanela de apa ~ i   se lIlealzesc. Dupa topire ~ i   amestecare se toarna terebentina. Cu pasta racita s ~   freaca
~ t e r g e   bine suprafata ca sa se usuce. Pentru mai multa curatenie se reeomanda sa se suprafa1a CI I flaRe.la, vata sau aile materiale moi, pina la obtinerea luciului.
frece in plus suprafa1a cu 0 flanela useata ~ i   curata. Repararea vopselei sau revopsirea suprafetei degradate se poate face cu urmatoarele
Se interzice categoric: emailllri: eu email pentaflalie, gliptalic, Cll email nitrogliptaloe marea NKO, eu nitro·
a) razuirea sau frecarea noroiului uscal ~ i   a prafului cu drpe uscate; cmailuri marca DM.
b) frecarea suprafetei cu creta; Cu aeeasta din urma trebuie vopsite doar mici portillni pe s,lIprafata, deoarece
c) folosirea pentrll spalare a sodei, solventilor ~ i   a altor substante. la vopsirea eu penslila aeeste emailuri f o r m e a z a t q ~ ; p e l i e u l a   superficiala inegala.

9 93
 

Demontarea earburatorului
t' Proeesul de vopsire se eompune din urmiHoarelc operatii:
I Se seoate eareasa de protecpe din stinga ..
I Seoaterea stratului de pasta sau de eompozitic preventiva eu bumbae inmuiat n
2. Se seoate filtrul de aer.
white-spirite sau lerebentina.
3. Se seoate eonducta de benzina.
2. ~ e f u i r e a   suprafetei degradate eu pinza abraziva fina, eu pinza abraziva nr. 4. Se d e ~ u u b e a z a   piulita eapaeului eamerei de amestee ~ se d e t a ~ e a z a   eablurile d ~  
120-200 sau eu pinza abraziva rezistenta la apa nr. 280-400. la earburalor.
3. Frcearea suprafetei eu bumbae pentm indepartarca prafului abraziv. 5. Se s l a b e ~ t e   ~ u r u b u l   ce stringe eolierul (li se seoate earburatorul.
4. Vopsirea eu pensula sau eu pulverizatorul). 6. Se d e ~ u r u b e a z a   b u ~ o n u l   de legatura ~ se d e t a ~ e a z a   camera plutitorului.
5. Uscarea. Durata usearii: vopsele pentaftalice 2 3 ore, la temperatura 18 C. 7. Se seoate capacul de pe camera de nivel constant ~ sc extrag-e plutitorul.
Nitroemailuri 3 0 6 0 minute, la temperatura 18-20°C. 8. Se d e ~ u r u e z jieffionrl' principal i jielorul eu sectiune variabiJa.
6. Dupa completa useare, intreaga suprafata se l u s t r u i e ~ t e   prin una din m e t o d e l ~   9. Toale piesele se spala in benzina, iar jiclorul se sufla eu aer eomprimat. Trebuie
aratate mai sus. sufi at ~ jielorul de mel'S in gol. Curatirea jicloareJor cu sirma nu este admisa.
Piesele eromate ale motoeicletei sint aeoperite cu 0 pelieula de lac. Pent ru AsambJarea carburatoruLui se face in ordinea inversa.
scoaterea peliculei de lac, lrebuie inmuiala vata sau bumbae in petrol sau benzina ~
Irceate 'piesele cromale pina Ja useare. Demontarea completii a motorului

Scoaterea motorului
Instructiuni sumare pentru demontarea motocicletei
Scoaterea ~ ~ a rezervorului de benzinii Pcntru a seoate motorul, trebuie executate 0 serie de operatii in ordinea urmatoare:
1 Se scot tcvile de evacuare impreuna cu tobele.
~ este fixata pe eadru cu ajutorul unoI' clieheti eu arcuri. Scoaterea (leii ~ e   face
u :2 Se seoate cablul decompresorului ~ eonductorul de la bujie.
In sus, apueind eu mina din partea din fata. 3. Se demonteaza earburatorul, seotind in prealabil eareasele de proteetie.
Pentru scoaterea rezervorului de benzina, trebuie demontate ~ u r u b u r i l e   de fixare II 4. Se deta:;;eaza de la motor earcasele de protectie ale lantului.
partii din fata ~ a partii din spate, apoi trebuie inch is robinetul eu benzina $i deta::;ata
conducta cle benzina.
95
94

5. Se deta\,eaza conduetorii (se f ~   semne pe conductori in prealabil).

6. Se seoate pedala din stinga a conduetorului, capaeul din dreapta al carterului 9 Prin lovituri u ~ o r e   cu un ciocan de lemn, peste tamburul exterior, se scoate tam-
 ;;i lantul din spate. bun:l interior impreuna cu cel exterior.
7. Se scoate rezervoru! de benzina. 10. Se scoate de pe arborele primar b u c ~ de distantare \'i garniturile inelare.
8. Se de"urubeaza ~ i   se scot piulitele ~ i   :;;uruburile de fixare a motorului. II. Se imbraea pirghia de pornire pe ax \'i sustinind cu mina eapatul arcului, se
9. Se scot placile anierioare de fixare a motorullli. impinge putin axul din gaura slabind cu precautie arcul. Se scoate axul mecanismului
10. Se scoate motorul de pe cadru, in partea sting a impingi nd u·l inainte ~ i   in sus. de pornire.
Asambl.area se face in ordine inversa. La asamblare trehuie respectate urmiltoarele:
Demontarea ~ i   asamblarea ambreiajlllui 1 Arcul axului mecanismului de porn ire trebuie incarcat fo'l!rte atent 2,5 rotatii),
mentinind tot timpul capatul arcului in ~ n t u l   carterului (capatul arcului Gare sare in
L Se d e ~ u r u b e z b u ~ o n l l l   carterlllui ;;i ge scurge uleiul.
afara poate sa raneasca). ' •
2. Se scoate capacul din stinga al carterului.
2. Nu trebuie uitat sa se puna la loe :;;aibele de reglaj sub b u c ~ de distantare. Daca
3. Se scot piulitele profilate ale arcurilor de presillne "i se scqt arcurile impreuna
la <Jsamblare rotile de lant ale -arborelui cotit· i   tamburu! exterior nu se ana in a c e l a ~ i  
eu capaceJele. .
plan,. trebuie adaugate sau scoase inelele de reglaj sub b u c ~ de distantare (eontrolind
4. Se scoate discul de presillne ~ i   discurile ambreiajului. cu ngla). .
5. Se demonteazB ~ l r u b l l l   rotii dintate a arborelui colit (cu filet pe dreapta), in . 3. Discul principal al ambreiajului (gros) se monteaza asHe!, ca faWa diseului p ~  
care scop 1rebuie dezdoita cu 0 :;;urubelnita gheara :;;aibei de siguranta. dlametrul e;\1erior sa fie indreptata spre cutia de viteze.
6. Se .scoate pinionul de atac de pe arbore colit, pan a \ i 4. i s c u r i ~   se monteaza asUel, ca dupa fiecare disc de otel sa vina un disc de masa
7. Se scoate lantul motorului de pe pinionul de atac a arborelui cotit ;;i ta111- plastica. ~  
burul ambreiajului. 5. C a p a c e l ~ l e pentru arcuri ~ u   proeminentele lor trebuie sa intre in "anturile discului
8. Se de"urubeaza piulita (cu filet pe stinga) de pe arboreJe primal' ~ i   se scoate de presiunc:
impingatorul ambreiajiJlui. 6. Piulitele care string arcul se in:;mrubeaza asHel ca suprafatd 'Ior fron1ala sa stea
la 0 distanta de 3 mm de suprafata frontala a capacelului.
96
7

.Demontarea ~ i   asambfarea eutiei de viteze
1. Se seoate eapaeul din dreapta al earterului (urmarind ca. bila sa nu eada din
gaura melcului).
2. Se seoate tija ambreiajului ~ i   se seoate eapaeelul de eauciue.
3. Se seoate pirghia seetorului pentru sehimbal'ea vitezelor ~ H a p a e u l   eutiei de viteze.
de:;;urubind in prealabil ~ u r u u r i l e   de fixare.
4. Se seoate sectorul din1at al sehimba torulu i de viteze. ,
5. Toate piesele eutiei de viteze (in afara arborelui primal' a tijelor de ghida re) pot
fi scoasC' dill carter. Pentru sQoaterea arborellli primar ~ i   tijelor de ghidare, trebllie demon
tat ambreiajul, seotind tamburii aeestuia; se d e ~ u r u e z .cele einei ~ u r u u r i   ~ i   se seoate
plaea opritoare.
La asamblare
I. Nu trebuie pierduta sau sehilpbata ~ i de reglaj de pe axul primal' :;;i
axul sehimbatorului de viteze. ...., • pe panea opusa peste proeminenta partii din eoada ~ i   peste muehia eanaJului de·'ie;;ire
2. Se asambleaza axul .interm,diar eu toate pinioanele ~ i   se moni.eaz3 la loe.
. 3. Se ~ ~ m l e z eomplet tosfe. pinioanele pe arborele primal' ell toate ~ i e l e   de regia
~ < i i b e l e  frontale. Daea axul.-iI fost seos, el se pune· Ja loe.
.1. Se introduc furcile b ~ l a d q l i l ; e   a vitezeJor.
5. Sc pune la lac axul e eomanda al fureilol' baladoare nu ·trebuie uitat s
,tezc pc eapatul care se introduce ~ i e l e   de reglaj) fixatorul
ii'dcrind stril1s 1a perete.
Demontarea (Ii asamblarea motorului
1. Sc seoate ehiulasa, in eare seop se d e ~ u r u b e a z a   piulitel e de fixare.
2. Se de;;ufubeaza piuliWe de fixare ale eilindrului ~ i   se seoate cilipdrul
pistol1uJ, pentru ea aee-sta sa nu se loveasea de biela s.au de carter.
3. Sc seoate pistonul, in care seop trebuie seoase inelele de siguranta ale boltului,
inealzit eapul pisionului pina la IOO-120oC ~ i   depresat boltul. In nici un eaz nu tre
I.mie seos bol1ul pistonului prin batere Ja reee. Daea bo11ul de piston sta liber in bosa
jele pislonu]ui, ehiar in stare reee, un asemenea piston impreuna eu boltul trebuie inlo
euit eu altul nou.
La montarea pistonului
Sc introduce unul din inelele de siguranta, se i n e a l z e ~ t e   pisionul aproximativ pinii
la temperatura IOOG (in apii eloeotita), se apuea pistonul eu 0 cirpa pentru a evita
arsura miinilor ;;i se imbraea pesie piciorul bielei eu taietura mantalei inainte, apoi sc
ia boltul de piston reee, uns in prealabil abundent eu ulei ~ se introduce fepede tn
bOS3]ele pistonului, pc urma se pune al doilea inel de siguranta.
La montarea eilindrului
Se unge eu ulei garnilura ~ se apliea peste f l a n ~ a   earteruJui. Se pune sub pistod
o furea de lemn, Se ung u ~ o r   eu ulei eilinc;lrul ~ pistonul. se a ~ a z a   t a i e t u ~   sau re\izia
rile segmentilor de eompresie in dreptul ~ t t u r l o r   opritoare se introduce ineet eilindrul.
G. Fusurile lureilor se introdue in ~ a l l t u r i l e   axului de eomanda.
se introdue tijele de ghidare ~ i   se fixeazil eu plaea opritoare.
7. Se monteaza axul sehimbatorului de picior eu elichetii, daea aeesta a 10,st seos.
8. Seetorul din1at se monteaza astfel ineit dintii aeestuia sa se angreneze u axul
de eomanda al baladoarelor. urmarind ea semnul de pe dintii sectorului sa eoincid'a eu
scmnul de pe dintii mentionatului ax, eeea ee este foarte import ant pentru. sehimbarea
coreeta a vitezelor.
. 9. Se monteazil ~ i e   de reglaj pe eapatul axului de eomanda al fureilor ~ i   pe axul"
pflmar, se pun garnituri sub capac.
10. Se pune eapaeul peste carter, se introdue :;;uruburile de fixare .;)i se strinj;;.
Seoaterea :;;i montarea inelului de etan:;;are a arborelui secundaI'
Dezdoind (>aiba de sigurantil >i slabind piulita pinionului de atae lant (cU<-,Aih t
pe stinga), apucind de pinionul de atac, se seoate eapaeul eutiei de v i t e z e ~   eiocanind. ti$or
. a conductorilor (pentru a evita turtirea aeestuia). ~  
Se scoate pinionul de atae se s<,.oate ell preeautie arborele seelmdar Jfara a p ~
rolele). Se inealze:;;te eapae ul elltiei de vitez e' pina la te mpera tura 70-90°C. '
eu multa preeau1ic, eu ajutorul unui dorn de eupru, pe partea exterioara a capaeului
:;e Seoate inelul rulmentului cu role al arborelui seeundar. Pe partea interioara a eapa·
cului, eu ~ ~   {lorn de lemn se sc,?ate inelul de etan:;;are. .
La asamblarea rolelor in ;;antul rulmentului eu role, aeesta trebuie umplut eu vaselina.
99
comprimind segmentii eu mina. Trebuie urmarit ea segmentii sa nu se deplaseze in
raport eu ~ t i f t u r i l e   opritoare. Dupa ee cilindrul este iras peste piston, se scoate furea de
lemn ~ i   se fixeaza cilindrul eu piulite.
4. Daea irebuie demontat earterul se va proeeda dupa eum urmeaza:
· a) pe partea dreapta a earterului se d e ~ u i u b e a z a   eele cinei ::,uruburi de imbinare 3
Jumatatilor earterului, se scot pe jumatate din lungime b u e ~ e l e   de eentrare ~ i   se desfac
meet jumata1ile earterului;
b) tinind jumatatea din stinga a earterului eu arborele eolit i n ~ j o s eu lovituri u ~ o a r e  
de eioean, peste un dorn de eupru se seoate arborele eotit;
c) din gaura pentru rulment, pe partea exterioara a jumatatii din stinga a
earkrului. se seoate inelul de siguranta ~ i   din partea inferioara, eu un dorn de eupru,
u ~ o r fara a degrada ine]ele de e t a n ~ a r e se seoate rulmenlul eu nile;
. d) [ara a seoate al doilea inel de siguranta, se seoate eu lovituri de ciocan in inte
nor. simultan inelul de e t a n ~ a r e   ~ i   inelul rulmentului eu role, eu ~ j u l o r u l   unui dorn de
lemn, avind dimensiunea diametrului interior al inelului de siguranta.
· Pentru a preveni degradarea orifieiului ~ i   dereglarea ajustajului rulmeniului ~ i   ai
1l1elului de e t a n ~ a r e   se reeomanda sa se inealzeasea uniform jumatatea din stinga a car
,terului, pina la temperatura 7 0 - 9 0G C la 0 temperatura mai mare se degradeaza eaueiu
cuI ineJului de e t a n ~ a r e .  
• La asamblare, trebuie incalzita jumatatea din stinga a earterului (preeum a fost
arabt demontare), trebuie presat inelul de e t a n ~ a r e apoi moniata ~ a i b a   defeetoare de
ulei i presat ineIul exterior al rulmentului eu role. .
asamblarea in ordinea
Inversa.
10
 

La asamblare, trebuie respectate urmiHoarele: La montarea pe un arbore c.otit Punctul superior de fixare se c.ompLlne din d 0 u ~   tije cu lungimea reglabiJa. Tijeic
~ l   rulmentilor vec.hi nu se admitc inversarea inelelor ~ i   trebuie 1110ntat rulmentul sint legate artic.L1lat c.u c.adrul motocicletei "i al a t a ~ u l u i
stinga pe fusul din stinga "i c.el din dreapta pe fusul din dreapta. Pe ieava din spate a c.adrulLli sint sudati doi melci pentru fixarea arcurilor c.aro
Inainte de asamblare, trebuie binc spalate toate piesele in benzina sau. petrol. seriei. In interiorul 1evii este amplasat arborele de torsiune, care este imbinat prin c.ane
TrcbLlie urmarit sa nu existe garnituri degradate sau a ~ e z a t e   ~ · t r i m b lliri eu pirghia rotii eu c.adrul ata;;ului printr-o b u c ~ a   canelata speciala fii?:. S ~
La asamblarea jumatatilor din stinga "i din dreapta ale c.arterului, trebuie inde
partate c.u prec.autie restLlrile vec.hi de lac. usc.at pe planurile de scparatie, apoi "Iefuitl
bine neregularitatile, unse planuriJe de separatie c.u un strat gros de lac. de bac.helita
~ j   numai dupa ac.easta sa se fac.a a5amblarea.

Nu se admite denivelarca sau dezaxarea pieselor la asamblare "i la demo.ntare; tre

buie urmarita stringerea uniforma ~ i   simetrica a tuturor ~ · u r u b u r i l o r

A t a ~ L 1 1  

Ata:;;ul rnotocicletei IJ-56 se compune dintr-un cadru c.u 0 roata, c.u 0 suspensie pe
bare de torsiune ;;i 0 caroserie monobloc in intregime din metal pe amortizoare LI arcun. . / 5\
Cadrul are 0 forma dreptunghiulara "i este conlectionat din tevi. Cadrul a t a ~ u l u i   se
fixeaza la motocic.1eta in patru puncte: dOLI a sus "i doua jos. Punctele inferioare d ~  
4 ; : ~
fixarc sint buc"e sectionate, articulate care se imbina C.L1 capetelc sf<>rice ale motocic.1etel;
F l a n ~ a   b u c ~ e i   articulatiei din spate se Jeaga Cll cadrul a t a ~ u l u i   prin "llruburi ~ i   la reg-Ia]
<lre posibilitatea sa se deplaseze prin rotirea f l a n ~ e i   in gauri.
Articulatia din fata este introdusa in teava din fata a cadrului a t a ~ u l u i   ~ i   se fixeaza /,
r 8 y d

eu doua ~ u r u b u r i La reglaj aceasta articLllatie sc poate roti in jurul axei. sale i poat'
fi deplasata in sens longitudinal. FIG. 36

1 3
1 2

Arborele de torsiune trebuie asHel a\lezat ea limitatoru axului rotH sa se atinga t e sub un mie unghi in raport eu planul rotii motoeieletei, ;;i sa aioa pe lungimea moto
reazemul inferior al eadranului. A ~ e z a r e a   se face prin rotirea buqei eanelate eu ~ u I : U - ciclelei .0 eonvergenta de ,10 mm (vezi fig. 37).
buri (fig. 36), in care seop ~ u r u b u r i l e   pe 0 parte se de:;;urubeaza, iar pe partea eealaWi La reglarea "eonvergetei" rotHor, trebuie slabite :;;uruburile de slringere care tin
:se il1\lurubeaza. bl\qa articulata din fata ;;i impingind inauntru sau seotind-o afara din teava cadrului
t r e ~ t l i e   polrivita eonvergenta neeesara, care se eontroleaza eu doua grinzi dreple, care se
Caroseria a t a ~ u l u i   este matritata ~ i   are 0 forma originala aerodinamiea. Pentru rigi
'ditalea necesara bordurile sint intarite printr-o teava. Caroseria are un seaun ~ a 1 e .   aphca la roti la inaltimea de 90-100 mm de la pamint.
care se eompune din doua perne eu areuri. Speteaza seaunului are un zavor introd s in . \ Pcntru a asigura eondueerea normal a a _ o l o e i e l e ~ e i   e ~   ata:;;, trebuie deviala _ mot?
partea superioara a peretelui earoserjei. La deschiderea zavorului speteaza se plia a ~ I   clclMa de la planul vertical eu 2_3°. Un,ghlul de eadere (ftg. 37) se regleaza pfln
se desehide aeeesuI la p ~ r t b a g a j e .   modlficarea lungimii tijelor. Verificarea definitiva a reglajului a t a ~ u l u i   se face eireulind
pc 1 portiune dreapta a drumului. Daca 1110tocicleta trage in dreapla, unghiul de cadere"
Pentru confortul pasagerului, earoserja arc un parbriz.
rebuie marit ~ i   vieeversa, daea motocicleta trage
Pe partea dreapta a earoseriei se fixeaza eu ~ u r u b u r i   aripa rotii a t a ~ u l u i   pe care in n stinga - unghiul de eadere trebuie m i c ~ o r a t .  
partea din fata este montata lanterna de pozitie, jar in partea din spate un ochi de pisica . L a prinderea a l a ~ u l u i artieulatiile de imbinare
Caroseria este imbinata eu eadrul a t a ~ u l u i   in patru punete: in fata - prir\. doua buc;;cle de strlngere trebuie unse eu solido . .
sco:lbe, eu perne eu role, la teava transversal a a eadrullli, iar in spate prin doua areuri In timpul exploatarii, dupa Iieeare ,1000 kIll ~ ;
fixale pe ~ n e c l l r i .   p a r c u r ~ i trebuie unse b u c ~ e l e   plrghiei rotii prin un
Fixarea din fata a earoseriei este articulata, deoarece pernele de ealleiue 'admit osci gatorlll cu presiune i n ~ u r u b a t   in teava din spate a

  Ifj
"

Jatiile earoseriei pe areuri ~ i   iIi a e e l a ~ i   timp constitllie amortizoare care impiediea balan· eadrului atasului.
La clemontarea barei de torsiune procedam asHel:
sarel1 earoseriei. Pcntru amortizarea :;;oeurilor putcrnice ale rotii in interiorul areurilor
a) se r'dica earoseria a t a ~ u l u i   Impreuna eu \ ..J
sint monlate tampoane pe eaueiue.
- roata ~ i   se pune pe un butue;
Pentru asigurarea cireulatiei eorecte >i sta bilitatii motoeicletei, a t a ~ u l   hebuie sa fie b) Be d e ~ u r u b e a z a   piulita rotii se scoateroata;
a ~ e z a t   eorect. Fixarea a t a ~ u l u i   se regleaza in functie de ineareatura din ata:;; ~ i   de starea c) sc de:;;urubeaza piulite1e clepe ;;urubunle J 8;
druIllU ui. Un asemenea reglaj al ata:;;ului se face tinind seam a de eonditiile o b i ~ n u i t e   de se prinde eu mina pirghia rotii ;;i se seoate fJan98
FIG. 31
dreuJatJe. Penhu a eomensa eforlul lateral ereat de ata:;;, roata ata:y.ului trebuie sa sica eu buc\ia 12 (fig. 3 6 ) ;
/05
1 4
 

{1 ~ e   scoate bara de torsiune 7, ,

Asamblarea se face in ordinea inversa,
asamblare, bara de torsiune, trebuie montat in canelurile buq;ei 14 \ii se prinde
Olilla pirghia rotii 14, trebuie introdusa buc\ia cu f1an\ia 12 in teava cadrului, ast
lum :e1 lllcit canelurile de pe capatul celalalt; arborele de torsiune sa intre in buc\ia canelata,
·tTeb In pozitia In'lcare tamponul de cauciuc 3 atinge limitatoru inlerior de pe cadru,
tele Inainte d e asamblare, bara de torsiune b u c ~ e l e   trebuie unse cu vaselina.
TeZ  Schema echipamentului electric este aratata in fig. 38. Pe aceasta schema se verlr
ron clar montajlll surselor \ii consumatorilor de curent.
In
in Delectiunile posibile ~ i   inlliturarea lor
in
emnalmcntul Mijlocul pentrtl

 
Cauza posibila Detcrminarea cauzei
deIectinnii inl; lurM.re

Motorul
Motorul nu p o r n e ~ t e S-a astupat oriliciul La apasarea buto Se demonteazii :>i ~ e  
nu vine combustibil robineiului [iltrul nului de inecare al curata instalatia de
la carburator. decantor sau con plutitorului, com a imentare.
ducta de benzina. bustibilu l nu curge.. "
Pe timp de iama a din camera plutito .. '
FIG. 38 LEGENDA C1JLORILOR O N U T ~ R I L O R  
inghetat apa in in rului
1 - galben; 2 1 18 - v er de ; 3, 6 i 15 - alhashu; 4 11 12 _ r o ~ u 5 9 - alb; 7. stalatia de alimen
oi 17 - eafeniu; 8 16 - uegru; 14 - galben e l l fir negru. ;
tare 
106
~   1 7
 

 
Semnalmentul
dc{ectiunii COlUZU. posibili
Determinarca cauzci MijlocuJ pentru Mijlocul penlrn
SemnaJlIlcnto'l
inlaturare Cauza po §ibila Determinarea cauzei
defecthlnii inlulurare
MotoruJ nu porne;;te
Este defecta bujia. Se exal1lineaza $i se
sau porne$te cu greu
Crapatura pe izola- Se inlocuie$te bujia. nele de ie$iI'e a Ie a·
apoi functioneazB
~ i  
tor. incearcii bujia pen- cumulatorului, se
eu rateuri m a vedea daca ung cu vaselina.
Siire scinteia. Sciu-
teia poata sa sara
prin crapatura, ;ar S-au ancrasat con- Se constata vizua1. Se curatil contac!e-
nu printre electrozi. tactele ruptorului. Ie.
In pozitia cheii de S-a dereglat dis- Se controleaza ma- Se rcgleaza distan-
contact ,,2", becul Este defecta bujia.
Se constata vizuaJ. tanta intre eontae- I'imea distan tei cu ta conlorm instrue-
Pe eleetrozi $i p Se curiita bUjia ;;i se
de control arde. E- o c a l a (leI'a).
izolator exista ulci pune la Joc. tele ruptorului. tiunilor.
xista curent in con-
sau calamina. Fibra ciocanelului Se constata vizual. Se repara defectuJ.
. ductoruJ bujiei.
estc degradata sau
Conductorul aCUl1lu- se atinge de masa.
Se controleaza locu- sie sirapuns con- Intre contac!ele rup- Condensatorul tre-
latorului are un con- Se string piesele de
rile de fixare ale densatorul. . torului exista scin- bllie inloeuii.
tact slab la borne fixare ale conduc-
conductorilor la teie.
sau in prize. torilor. Portiunile o-
cumulator, pentru a
xidate se curata pina Buc$a camei esie Se controleaza mo- Sc 1l1onieazil bUC$a
se vedea dacil nu e-
xista oXidare. la Juciu l l e t ~ l i ;;i montatil g r e $ i t; mentul deschiderii corect.
se restabiJe;;te Jegil- gheara indusului nu contactelor ruptoru.
tura. Dupa legarea a intrat in ;;antul lui dupa pozitia pis·
conductoriJor, bor- buc$ei. tonului in cilindru.
11

111
 

SemnalmclltuJ
Cauza posibilu Mijloeul pentr
dcfcCliuoij Determillarea eauz ei Scmnalmcntul Mijlocul pcnlru
Cauza posibili Determinarca cauzei

 
inlalurare
defeel iu uii illlatnrare
- -

Mecanismul ambreiajului Ambreiajul nu se de S-au slabit ~ u r u b l - La motorul in func Se string ~ u r u b u r i l e .  

cupleaza complet rile care fixeaza ca tiunc. vitezele se cu apoi se regleaza jo
Ambreiajul patine;] Reglajul g r e ~ i t   ell Lipsa cutsei libcl'e cui la maneta am
Se regleaza asUe! antreneaza. pacul din drcapta a I pleaza gi'eu.
z t \iurub) al cursei li a manetei ambreia ca maneta ambreia carterului. breiajului.
bere a melcului. jului pe ghidon jului sa aiba curs a Reglajul g r e ~ i t   I Cursa libera p r ~ a   Se regJeaza conform
libera. cursei libere a mel mare a manetei am instmctiunilor.
Griparea m a n e ~ e i   Maneta ambreiaju Se regleaza mersul
ambreiajuJui in su lui nu rcvine in p8 u\ior. Ambreiajul nu se de· l ~ u p e r e a   cabJului Maneta ambreiajului Se i n l o c u j e ~ ( e   cablu!.
port. zitia initial!L se deplaseaza Iiber.
cupleaza.
Sint uzate sau Tupte Se cons(ata vizua!. Se demopteaza am S-a d e ~ u r u t   piulit<l Cursa libera prea Se demonteaza am
la mai multe discuri breiajul ii se m - centra la a tamburu mare a manetei am breiajul, se stringe
proeminentele actio cuiesc diseurile. lui ambreiajului. breiajului, care ,1U piulita, (cu filet pc
nate. poate fi reglata. sling a), controlind
Griparea melcuhli in prealabil stareii
Decuplarea .grea a Se scoate capac!d
ambreiajului in ca ~ a i b e i   de siguranta.
ambreiajului. Malle din dreapta, ,e
pacul din clreap(a aI Se examineaza dis
ta ambrciajului nu scoate melcul ii se
carleru!ui. curile din masa plas-·
revine in pozitii! curaia murda ria. Se tica. Este posibila
ini(iala. \ilefuiesc zgirieturile ruperea discllrilor de-
de pe capac. la margini.
 

Mijlocul pentru Scmnalmentul l l ijlocul pentcu

Semnalmentul auza posibilii Detcrminarea cauzei
r.auza posihili Dctermiuuea cauzci dc(cCliuJlii
inlaturace iulaturare
defecliunii

Viscozitatca insufi Se m a r e ~ t e   procen f· rinele se incalze-;c. Reglaj g r ~ i t   lip. Se pune motocicleta Se regleaz8 cursa
cienta a uleiului. tul de ulei in s ~ t cursa libed\. pe suport se con· libera.
amestec. troleaza rotirea i-
Suspensia din spate bedi a rotii.
Se toarna ulei. GripeaZ8 axele ca Pirghiile pe capace Se ung :;;i daca
Suspensia bate. Cantitate insuficien
melor de frina n Ie frinelor gripeaza aceasta nu ajuta,
ta de ulei in amor
capace. in poziiia de frinare se scot rotite, se
tizoarele hidraulice.
nu revin in pozi scot camele frine·
Frinele iia .initiala. lor, se spala : Ii fa
Nu tine frina din Cursa libera pre: Sc face regia rea. nevoie se curata.
spate sau frina din mare a pedalei de Comenzile
fata. frina sau a manetei Se r o t ~ t greu mal1- Gripeaza cursorul in Se demonteaza man-
pc ghidon. ~ o n u l   de acccleratie. spirala  ;;rul :;;i se unge
S-a imbicsit cu ulei, Dupa reglaj Irinele Se spala sabotii de cursorul. La nevoie
s au murdarit sau nu tin. frina in benzina :;;i se curiita.
se ~ t r g   bine; dad] Este turtita cama:;;a Se scoate capul ('a Se i n l o u i ~ t cab
s au uzat garniturilc
dc frictiune ale sa- se constatEi 0 uzura exterioara a cablu blului din obturata- lui defect,
pronuntata, se inlo· lui ori s-au rupt fi- rul carburatorului
boiitor de Irina.
cuiesc garniturile de rele cablului. se controleaz8 dadi
frictiune sau sabotii cablu nu se intepe
in intregime. ne ;;te in c m a ~ a

/22' 23
 

Scmnalull :ntul :Mijloeul pentru

Semo8 mentul MijJoeuJ peotru Callza posibilu Determinarea cauzei
C '-uza posibilii Detecmin:lrcu ctluzei defcctiunii inlaturarc
dcIec\iunii inluturare

La functionarca mo- 1 Condudorii acu Sc controleaza cu I. S c invcrseaza con

Generatorul lucrea S-a dereglat regula Tensiunea scazuta Se reg leaza regula·
torlllui, acumulato mulatorului. care au voltmetrul conccta duelorii acumulato·
za cu tcnsiune sca torul de tensiune, (d u p a indicatiile tont! de tensiune.
zuta. rul sc descarca rc fost s c o ~ i   ina inte de rca generatorului rului.
sau este reglat pen voltmetrului) a toa
n pozitia cheii de pcdc: iar la mari incarcarc sint mon a acumulatorului la 2 Se incarca actl·
tru 0 tensiune sca te turatiile motom
contact. ,,2" la tura rea turatici motoru tati g r e ~ i t retea ; "plusul" trc· mUlatorul coreel.
zuta. lui.
tie medie, becul de lui, becul de control 2 S - a inversat po buic pus la masa.
-=ontactele conj.-disj. Verificarea s t ~ i i   Se curata contactele
control arde. Citeo ,int curate. Sint mur arde prea ta reo Iii acumulatorului la
l::ontaelelor regula!v la nevoie se re
data se stinge. Acu dare sau prezinta ur incarcare.
rului de tcnsiune. gleaza.
mulatorul se des me de arsuri contac Contactele relcului 3 Polii generatoru 3 Se ~ acumu
carca. tele regulatorului de scinteiaza puternic. lui sint inversati. latorul la loc, se
tensiune.
Icaga corect Ja reo
Generatorul in pozi Uzura pronuntata a Existenta unui joe Reparatia motorului.
radial In arborcle tea fara a pomi
tia ,,2" ·a cheii de lagarelor paliere :lIe
contact functionea motorului. colit. motond se fac 2 3
za numai la turatie S-a slo6bit fixarea Nu este strins ~ u r u - Se stringe bine ~ u ·   inchicleri scurte ale
medie nu la tura rotorului pe fund. bul central al roto rubul central. contadelor conjunc
tie mare, dnd se a rului. torului - c1isjunetor
prinde becul de con Jowl rotorului, a- Se elimina biitaia. (cu durata pina la
trol. tingerea pieselor po-
lare. O,5s .

127
126
 

6

Semnalmentul Mijlocul pentru

CaUZ p 6ibili Dctermioarea cauzei
defectiunii inlaturare
Semnalmentlll Mijlocul pentru
Cauza posibilii Dcterminarea cauzei
inlaturaT C
defcctiunii
Este defed claxonul La rotirea cu 0 ~ u - Se regleaza cu :;;u-
sau dereglat. rub('lnita pina la rubelnita claxonul
2 rotatii al ~ u r u l l - pentru un sunet pu Este defecta instala S-a deta:;;at sa s-a Idem
lui de reglaj, claxo ternie. Piulita e n ~   tia. rupt unul din COll-

nul in cepe sa fune tra la nu trebuie a- ductori de la comu

tioneze normal. tinsEL tator la far.
Defect in dulia fanl Arcul din dulie nu Idem
Capawl nu se de lui se atinge de contac
$urubeaza. tul de pe socluJ be
S-au aI's coniaclele Nu se poale face re Se preda elaxonul cului.
vibraiorului la cla glajul. in atelier. Tn pozitia ,,4" a Becul este defect. Sau aI's ambele fi- Trebuie inlowit be
xon. cheii de contact, nu lamenle ale becuJui. cuI.
ard ambele filamen Este defecla instala S-a desfacut sau s-a Se repara defectu1.
Farul ~ lanterna din spate te ale becului. tia sau s-a deplasat rupt conductorul ca
din loc dulia. re merge la comuta
In pozitia ,,4" a Este defed becul. S-a aI's unul din fi- Becul trebuie inlo torul luminii.
cheii, arde numai u Este defect comuta lamentele becului. cuit.
L u min a tuturor Contact slab al u- Se controleaza fixa Se Inlatura defec
nul din filamentele torul luminii. Se eonstaUi vizual. Se regleaza.
becurilor este clipi din rea ;;i starea con
becului de lumina
principala. toare. circuitul g e n e r a t o r - ductorilor acumula
releu - acumulator torului.
masil.
13

9 131
 

Tavela II

Tabela 1

Caracteristica de bobinaj a releului regulator

Prepararea electrolitului din acid sulfuric anhidru chimic pur
in g pentru 1 Iitru de solutie la 15 e C·
Bobinajul de tenslune
Bobinaj Densit.itea obtinuta e n ~ i t t e ·   obtlnutll
Denu mirea de

prIncipal supllmentare
curent Greutatea
acldulul dupa
Greutatea
acldului
I dupa
suH uric in g greutatea
spec flea
in °Be sulfuri in g i greutatea
specillca
in °Be

1. .Marca conductoflllui ;;i diamc1.rul Cupru Manganin upru I

l1le1.alllllli P - 0,4 PELU-l,4
0,41 mm 195 1,125 16 380 1,231 27
2. l\ul1lurul spirelor 480-490 25 6,25 224 1,142 18 399 1,241 28
3. NUIl1ilrul rlndurilor 11 1 256 1,162 20 418 1,252 29
-1 Rezistenta conduetorlllui, in ohmi 3,6 YnsumaU1 eu 75xlO-4 299 1,180 22 438 1,263 30
bobinajul
principal 325 1,200 24 459 1,274 31
10
361 1,220 26 481 1,285 32
134
35

  abela V

Gradul de inclircare al acumulatorului CUPRINSUL

Limitele tolerate ale tensiunii :;;i temperatura de congelare Pag.
Introducere - - - - - -  :
Tenslunea
  Densltatea electroJitulUI Caraeteristicile tehnice ale motocicletelor 5
mlmm generala a motocicletelor -
Temperatura Constructia 8
admlsibWi
n V   iarna maxim1i vara minima
de congelare
I. Descrierea mecanismelor
-
;;l a eJectrnlitului Observatii
  de larn1i N\otorul - -
- - -- - 13
' "0 .t>.
,,,,,
dupl1 dupi\ dupl1 in °C Instalatia de alimentare cu combustibil 22
  t>
greur.
I
nou J vechi C;; greut.
Baume specif.
 
Baume
I speclf Transmisia - -
J\lccanismul de rulare
- 29
39
5,6 51 tOO 32 1,285 30 1,263 60 Tensiunea Echipamentul electric 45
51 4,8 75 29 1,252 26 minimil Mecanismele de . comanda 59
1,226 50
admisibili'i.
4,8 4,5 50 25 ,215 23 J ,190 30 mi:lsurat '\ eu II Exploatarea, intretinerea deservirea
4,5 4,2 25 22 1,180 19 1,157 furea de
18 Preglilirea Inaintc de plecare 62
incilrcare
4,2 3,9 0 9 1,153 16 1,125 6 Rodajul unei motociclete noi 67
.
J 11.- .\; Intretinerea motoeicletei 70

136 137
 

Pal(.
Planui lucrariJor de intretinere ~ lIngere - -  73 ER T
Jntretinerea motorllilli - - - - - -  77
eo/ . Rilld
Jntretinerea instalatiei- de alimentare cu combllslibil 78
Jntretinerea transmisici - - - 80
73
71
• 7 de sus in coloana pag. se va trece
2
61
55
Jntrctinerea mecanismlllui de rulare 82 74 7 501,87
Intretinerea echipamenllllui electric 6 74 9
54
74 Jl 82
Intretinerea vopsclei motocicletei - :
7· 13 135,136
IndiC3tilini Sllmare pentru demontarea molocicletei 9 7-l 18 87
a ~ I - - - - - - 102 75 3 40,42.
Dcfectillni posibile ~ inlaturilrea lor • 07 . 75 77, 78
j 75 15 77 78
.f\nexa - - - - - - 33
75 17 46
76 5 82 83
76 10,42
[<rqeli din vina editurii
5 5 de l l ~   in lac de mansolll se va citi
m n ~ o l u l  
din vina tipografiei