u€Af[

Ot"^t^"fn dt Urrrt^ Llrlr,4t"

 Cuprins

De ce e bradul mereu verde? (dupd Florence Holbrooke) ..........3

EIfii 9i cizmarul (dupd Fralii Grimm) .......................6

Criciunul special al lui Papa Panov (dupd Lev Tolstoi) ............. 10

Babugka (basm rusesc) .......... 15

Bradul (dupaH.C. Andersen).............. ...................... 16

Zitphdlla (basm rusesc)........ .....................20

Micula Piccola (dupdNora A. Smith) ......................23

Mlnuga (poveste populard ucraineand)....... ..............26

Criiasa Zhpezii (dupd H.C. Andersen) ............. .......30

Biiefelul din turti dulce (poveste populard)........ ....................... 35

Darul magilor (dupd Charles Dickens) ....................37

Cucul de Criciun (dupa Frances Browne) ................41

Colindl de Crlciun (dupd Charles Dickens).... .......47

Scrisoare de la Mog Criciun (de Mark Twain) ....... 50

Ripirea lui Mog Criciun (dupd L. Frank Baum) ....................... 53

Noaptea SfAnt[ (dupd Selma Lagerl|f)... .................. 59

Fetila cu chibrituri (dupd H.C. Andersen).............. ....................62

 ffim ffiffi ffi ffiffieffiK$& wtrffiffiffiw wffiffimm?
dupa Florence Holbrook

ra o zi friguroasi de toamn5.. Cerul se acoperise cu nori plumburii, iar bruma pudrase frunzele
cu ace mirunte de gheagi. Toate pi.sS.rile zburaseri deja spre tS.rile calde, unde aveau si agtepte
primivara, doar o privighetoare cu aripa rupt5. ri.mS.sese in urmi". N-ar fi rezistat zborului lung, dar
nici frigul iernii nu stia cum si"-l indure. Negtiind ce si faci", s-a indreptat spre pidure.
pe21s copacii imi vor gine de cald, gi-a spus ea.
-Aga c5. a gopiit pini la un mesteacin argintiu, primul care i-a iesit in cale.
MireE mesteacin, mi la;i si mi adipostesc pini la primivari intre crengile tale? a intrebat
privighetoarea.
^v^
Lata Iw
tn(Iraznreali.! a pufnit mesteacinul. La iarni. trebuie si am grij| de frunzele mele, n-arn
timp- de tine! Pleaci imediat!
Pasi.rea a gopiit mihniti. mai departe, pini a ajuns dinaintea unui stejar falnic:
O, stejar maiestuos, mi la;i si mi adipostesc pAni la primivari. intre crengile tale?
- Ha!Altceva mai bun de fbcut crezi cd. n-am? De parci n-as sti ci. nu vrei decAt si-mi mi.nAnci
-
toate ghindele! Pleaci imediat!
Thisti", privighetoarea s-a oprit dinaintea unei salcii pletoase:
Dragi salcie, mi la;i si mi. adipostesc pAni la primivarS. intre crengile tale?
- Nu vorbesc cu necunoscugii. Te rog si pleci! s-a incruntat salcia.
-Biata pasire nu mai stia incotro s-o apuce. Dar a gopiit mai departe, cu aripa strAnsi, aproape
plAngAnd de frig si durere. Deodati, crengile unui brad s-au aplecat asupra ei a auzit o voce blAndi:
inse116, rnicutS" privighetoare?
- Nici eu nu stiu... Niciun copac nu mi primeste si mi adipostesc intre crengile lui, iar aripa
- nu mi lasi s5. zbor.
rupti
Pii de ce nu-Ei faci cuibul intre crengile mele? lJite, cetina e mai deasi aici gi te-ai putea incalzi.
-
$i... a; putea si rimin pini la primivar5"? gopti privighetoarea, cu emotie.
-
 1,r l

'j:::::
..
;^, ffi"d&!.
fr#1-:'1- ffi
gttffi
vr ffi
..:"r..1r..W
't lt:r,t

'irilr 'il][i
r"

W
.itit$tiit.

"W-
%e
W
ffi
W
{$.liffi{kr,,

#,$5
$oWl"

S i:!,,g|.h.,

l{#i;
'rii)

1'

t'
,tl: I
I ti,'l

,i
i'',t r4,r"
,,t,llo,'{'";
,,.1$.$-
l'1r
'1'f'l
{',t ll
.,;iii
lri..i ','$W
4q+iilr'
,i''nl1i" q,.,.,,
ffi ,ffi *il$:i'

il i rir
ililir''

ii.ririitli '.i.
"ii 1,, nr$.$$,$llfl{l
irf-"ll
 Da, mi-ar pli.cea si te am oaspete in iarna asta!
-Lingi brad se inilga un pin seme!, care a promis si-i ajute gi si-i fereasci de vAntul puternic al
iernii. Mai incolo, un ienupir a intins si el o crenguli de ajutor gi i-a promis privighetorii hrani pe
siturare: bobigele de ienupir sunt foarte bune pentru pisiri! $i uite-a;a, cu ajutorul celor trei prieteni,
privigheto areaaveaacum un cuib cilduros, ferit de vA"nt, gi suficiente bobige cAt si nu moari de foame
peste iarni.
Copacii de la marginea pidurii s-au mirat:
Eu prefer si nu-mi bat capul cu necunoscuti, a zis salcia.
- N-am vrut si-mi pun ghindele la bi.taie, a recunoscut stejarul.
- De ce-a; vrea si am griji de-o zburS"toare ciudati?! a intrebat mesteacinul cu indiferenli.
-Cei trei copaci erau foarte mAndri de purtarea lor.
ir ,."t" aceea, VAntul de Miazi.noapte s-a apropiat de pidure. A pufnit de ci.teva ori, in joac5., 9i
suflarea lui inghegati a scuturat frunzele copacilor. Thre mult ii mai plicea si vadi crengile goale, era
distracgia lui preferati! Aga ci s-a dus la tatil siu, Regele Crivig, si l-a intrebat:
pot si spulber toate frunzele copacilor?
-la15',
Nu. Copacii care au fost buni cu privighetoareapot si-si pistreze frunzisul.
-Aga ci. VAntul de Miazinoapte nu s-a atins de ei, iar bradul, pinul si ienupS"rul au rimas verzi
intreaga iarni. $i verzi sunt inci, de;i privighetoarea a zburat, de atunci, de multe ori pini. in girile
calde;i inapoi...
 \Yu/ ffiX,WX# ${ ffi$X&$effiK$&
v'ysd
dupa Fmyii Grimm

fP
i[l

ff riciunul era aproape, dar in crsuta cizmarului cel si.rac nu se simtea aer de sirbi.toare.
Lemnele pentru foc erau pe terminate tocmai acum, cAnd gerul decora ferestrele cu
- flori de
gheagi -, iat cizmarul nu mai avea decAt o singurS. bucati de piele, care-i ajungea taman
pentru
o pereche de ghete.
in s.ara aceea, cizmarul si-a pregltit gi rAnduit cu griji uneltele, cu gandul si" se apuce d.e lucru
dis-de-dimineagi. Dar, in zori, ci.nd intri in atelier, ri.mase mut de Li-ir.r pe masi, perechea
de ghete era gata fbcuta! Pielea fusese croit5. perfect, iar cusi.turile erau d,esivi.rgite!
Cizrnarul le
intoarse pe roare pirgile, dar nu putu si le giseasci" niciun cusur.
Curi.nd, clinchetul clopogelului de la intrare vesti un client. Birbatul ceru si. probeze o pereche
de ghete, care i se potrivirl.atitde bine, incA.t pliti pentru ele de doui ori pretul cerur
de'cizmar.
Bucuros, cizmatul cumpili.lemne si suficienti piele penrru doui p.r..hi-d. ghete. Seara,
isi
pregiti din nou toate cele trebuincioase ca si" inceapi lucrul in zorisi merse si. se culce.
inainte de rS.saritul soarelui, cizmarul intra in Dar, ce si. vezi? pe masuta de lucru
sti.teau doui perechi de ghete noi, gata lustruite. "t.li.r.
\z{a1s minune! mormi.i cizmarul in barbi., nemai;tiind ce si. creadi..
-Ghetele s-au vAndut, din nou, in doar c6.teva ore, iar din banii primiri cizmarulsi-a cumpi.rat
piele cAt pentru patru perechi de ghete. insi. taina prin care, dimineata, i,r..,rl en gataftcut
nu-i
didea pace.
Oare cine se strecoarS", noaptea, in atelierul meu? Nu-i lucru curat, femeie, sa stii!
-
ariltat cizmarul ingrijorare a in faga nevesti-sii.
9i-a

Pii hai sa vedem! Lisim luminarea aprinsS. si ne ascundem in spatele dulapului!

-Zis si ft.cut! in sear5., cizmarulsi sogia sa nu s-au d,us la culcare, ci s-au ascuns in atelier,
".."
a;teptAnd si vadi prin ce minune ajung ghetele gata ft.cute dimineata.
 #
,ry !'!

pr''- q
'v ;

a:.'.