t

:-dl

fi. '.' j
Ion Creanga
i'{t

.'^ ^:

-r

j4*n -*t
r'1 :
lui
Pouestea
'
,

-
.-
-1l-
.,_1'..,
,- ,Y
''ff'
AN PATITT]L
Ilustra{ii
^it
Serge Samsonoa
i:
.."' +':.
t''rli"
a .' j:t--"'4
s".t
I -J-

\s ' *"tt?

t
.:d $"

a.*
 f=_= -
&.,
l6
t#
*,.
s1
ffi*
{1 *

..s:*
;*.
?

& iimg.'
.;lif
#3-s Y i&
&ffi
;b.'qql "
x*
wt
war
t) iffi:&
.a.t?'

rt:ir:r'
:.*
'€

4@
-
,fu
*l-

""--'"-*ry"'*:.
:i-
* L";
|

*G ?rw
F
ls

' *. - r,ary'.ur
.&-,.. .;
,l ik-r
ry'-
-,
-
:. .. ,
 -6rI4ra odatd un flAcau stdtut, pe care-l
chema Stan. $i flacIul acela din copildria lui se trezise prin strdini, tdrd sd
cunoascd tatl gi mamd, gi fard nicio ruda care si-l ocroteasca gi sa-I ajute.
$i, ca beiet strdin ce se gIsea, nimernicind el de colo pAna colo pe la
ugile oamenilor, de unde pAna unde s-a oplogit de la o vreme intr-un sat
mare gi frumos.
$i aici, slujind cu credin1dba Ia unul, bala altul, pdnd Ia vdrsta de trei-
zeci gi mai bine de ani, gi-a sclipuit pugine parale, cdteva oi, un car cu boi
gi o vicugoard cu lapte. Mai pe urmi gi-a injghebat gi o cisufd, gi apoi s-a
statornicit in satul acela pentru totdeauna, ffegandu-se la casa lui gi mun-
cind ca pentm dansul. Vorba ceea'. ,,$i piatra prinde mugchiu dacd, gede
mult intr-un Ioc".
$i cum s-avdzut flacaul cu casi gi avere bunicicd, nu mai sta locului, cum
nu sU apape pietre, gi mai nu-I prindea somnul de harnic ce era. Dintr-o
parte venea cu carul, in alta se ducea, gi toate trebile gi le punea la cale
singurel. Nu-i vorbi cd, de greu, greu ii era; pentru cI, in lipsa lui, n-avea
cine sd-iingrijeascl de casa gi de vitigoare cum trebuie. Numai, de! ce sd,facd,
bietul om? Cum era sd, se intinda mai mult, ca de-abia acum se prinsese gi
el cu mdinile de vatrd; gi cdte a tras pind s-avdzutla casa lui, numai unul
Dumnezeu gtie. De-aceea alerga singur zi gi noapte in toate pirgile, cum
putea, qi muncea in dreapta $i in stdnga , cd. doar-doar a incdleca pe nevoie,
g-apoi atunci, vdzdnd gi tacdnd.
Toate ca toate, dar urdtul ii venea de hac. in zile de lucru, calea-valea;
se lua cu treaba gi uita de urdt. Dar in noptile cele mari, cAnd era cdte o
givornild cumpliti gi se mai intAmpla sa fie gi slrbitori 1a mijloc, nu mai
gtia ce sd faci gi incotro si apuce, vorba cAntecului:
De urdt ma duc de-acasd,
$iuratul nu malasa;
De urdt saJuginlume,
Uratul Juge cu mine.

s 3
,," r ,:iirrl.t"{,
!i .
d:::1"3
:.-:: ,E ;id=-,
1 ':i_ .'1. '. -:!"
i;.,tffffi
::.: r. : .

h' \.8: ja f .\.

r.Hs.
- l * - , € "|, *,
u .-i .":: :-.
i. }lr.i:t
'*&".ti*{ifl
i€.'l ;{*i,,l '* 7

rt; 1
.,
'{

*;w;go'*
, .s,r:

ik
:-:tr

1::
i
i':tr;

:ik*p'
."'_'1*",J
:
 'r;r dd

lt
,a-
/.'" .f'#
#',
l itj :

1 t{;:

".1"-,"-

; g,,
*41:.

v
 Se vede lucrucd,agae fdcut omul, sd nu fie singur. De multe ori i-a venit
flaceului in cap s[ se insoare, dar cdnd igi aducea aminte uneori de cate
i-au spus cd au patimit unii gi a16i de Ia femeile 1or, se lua pe gdnduri gi
amdna, drn ziin zi gi de joi pdnr mai de-apoi, aceasu poznagd trebugoard
gi gingagr in multe privingi, dupi cum o numea el, gdndindu-se mereu la
multe de toate... Unii zic aga, cd femeia-i sac fare fund. Ce-o mai fi gi asta?
Algii, c1t sd, te fereascd Dumnezeu de femeia lenegd, mdrgavd gi risipitoare;
algii, alte ndstrugnicii, incdt nu $tii ce sd crezi gi ce sd nu crezll?
Numa nu-i vorbd, cd, amvdzut gi eu destui barbagi mult mai ticdigi gi mai
chitcaigi decdt cea mai biciznicl femeie. $i aga, trezindu-se elin multe rAnduri
vorbind singur, ca nebunii, sta in cumpene: sI se insoare... si nu se insoare?!...
$i, ba s-a insura la toamn d, ba la rarnd., ba la primdvar d, ba la var d,, ba rar
Ia toamnd,,bawemea trece, flAcaulincepe gi el a se trece, mergand totinainte
cu burldcia, gi insurdtoarea rimdnebaltd. $i apoi este o vorbl: cdpdnitla2}
de ani se insoarf, cineva singur; de la 20-25 il insoard algii; de la 25-301l
insoari o babe, rard, de Ia 30 de ani inainte numai dracu-i vine de hac.
Tocmai aga s-a intAmplat gi cu flacaul acesta cd'pdnd,la wemea asta, nici
el de 1a sine, nici prietenii, nici babele - cdtu-s ele de-a dracului, de prefdcute
gi iscoditoare - tot nu I-au putut face si se insoare.
Stan era om ticut in felul sdu, dar gi cdnd da cdte-o vorbd dintr-insul
vorba era vorbd, la locul ei, gi nu-l putea rlpune te miri cine.
Mulli trigeau nadejdea s6-1 ieie de ginere ., dar flacaul era chitit la capul
sau gi nu se da cu una, cu doud. $i aga, de la o weme, gi prietenii gi babele,
lehametindu-se, l-au datin burduhul dracului gi 1-au lasat pe sama lui, sd facd
de-acum inainte ce-a $ti el cu dAnsul, cd ei gi-au luat toatd nldejdea.
Amu, intr-una din zi\e, flacaul se scoald de cu noapte, face mamaliga
imbrdnzitl gi ce-a mai dat Dumnezeu, pune mdncarea in traistd, injugi boii
la car, ziceDoamne-ajutI gi se duce la pfldure, sI-gi aducd un car de lemne.
$i ajungand el in pddure pe cdnd se amija de ziud,, a tdret lemne, a incdrcat
carul zdravdngi l-a cetluit bine, gi pdn-or mai mAnca boii, s-a pus sd minan-
ce gi el ceva. $i dupa ce a mAncat cat a mebuit, i-a mai rlmas o bucagicl de
mamdligdimbrdnzitd gi, fecand-o bo1, a zis'. ,,Ce s-o mai duc acasl? Ia s-o
pun ici pe tegitura asta, cd poate-a glsi-o vreo lighioaie ceva, a mAnca-o gi
eaQ-azice-o bodaproste". $i pundnd mamaliga pe tegiturd, injugd boii, zice
iar un Doamne-ajut1t gi, pe laprdnzr$or, porne$te spre casr. $i cum a pornit

s 6
el din pddure, pe loc s-a gi smrnit un vifor cumplit, cu lapovita in doud, de
nu vedeai nici inainte, nici inapoi. Mdnia lui Dumnezeu ce era afardl Si nu
scoti cdine din casI, dar inci om! insi dracul nu cauffi mai bine; la aqaweme
te face sd.prerzirdbdareagi, fdrI sd wei, tevdrd,in pdcat.
in acea zi, Scaraoschi, cdpetenia dracilor, voind a-gi face mendrele cum
gtie el, a dat poroncl tuturor slugilor sale ca sd apuce care incotro a vede
cu ochii, gi pretutindene, pe mare $i pe uscat, sI vdre wajbdintre oameni
gi sI Ie facd pacoste.
Atunci dracii s-au imprigtiet, iute ca fulgerul, in toate pa4iIe. Unul din
ei a apucat spre plduri, si vadl de n-a pute trebalui ceva qi pe-acolo; doar
a face pe vreun om sI bdrfeasclt impotriva lui Dumnezeu, pe altul sa-gi
chinuiascl boii, altuia sd-i rupa vreun capit sau altceva dela car, altuia si-i
schilodeasc5. vreun bou, pe algii sd,-tfacd, sd se batdpdnd s-or ucide, gi cdte
altebazaconii gi ndzbutii de care iscodegte gi vrdjegte dracul.
Ce-or fi isprlvit ceilalti draci nu gtim, dar acestui de 1a pddure nu i-a mers
bine in acea zi. S-apus eI, nu-i vorbd,, luntre gi punte ca sd-gi vAre codita cea
bdrhgatdundeva, dar degeaba i-a fost, ci, pe unde se ducea, totin gol umbla.
$i tot cercdnd el ba ici, ba colea, inspre sarl numai ce da de-o pdrtie.
Atunci se i6 tiptil-tiptil pe urrna ei qi se duce tocmai la locul de unde incdr-
case Stan lemnele. $i, cdnd colo, glsegte numai locul, pentru ca fldceul,
dupa cum am spus, de mult iegise din pldure gi se dusese in treaba Iui.
Ybzdndel dracul cd gi aici n-aubutrtnimica, crAgcd din mIsele gi crapd de
ciudI, pentru cd, eraingnjit cu ce obraz sd se infagigeze inaintea lui Scaraoschi;
g-apoi, afardde aceasta, erabuimac de cap gihimesit de foame ,deatdtaumblet.
$i cum sta el pe gdnduri, posomordt gi bezmetic, numai iaca ce vede pe-o
tegiturd un bog de mImIligd. Atunci, bucuria dracului! Odat-o gi hileqte gi
nu zice nimica. Apoi, nemaiavdnd ce face, igi ie coadaintre vine gi se intoarce
la stipAnu-siu, gi, cum ajunge in iad, Scaraoschi il intreabi:
- Ei, copile, ce ispravd ai flcut? Cdte suflete mi-ai arvonit? De-fl solia!
- Ia, mai nimica, stepane, rispunse dracul, ruginat gi tremurdnd cayarga
de frica; se vede c-am pornit intr-un ceas rIu. Vremea a fost prea dimpo-
trivI, cum Stiti, $i numai un om a venit aziinpddure, dar g-acela a scdpat de
mine, clci am dat in urrna lui tdrziu, tocmai cdnd se dusese. Noroc numai
c-am g[sit pe-o tegiturl un bog de mdmdligd, de-am mAncat, clci imi gdrdrau
ma[ele de foame. Alta nu mai $tiu nimica, intunecimea-voastrI.

s 7